CIVILIZATIA EUROPEANA: UNITATE, DIVERSITATE, INTEGRARE

Unitatea civilizatiei europene.

Secolul al XX-lea este caracterizat printr-o dezvoltare spectaculoasa si fara
precedent. Acest fapt este consecinta unei veritabile schimbari a tehnologiilor, a
evolutiei economiei si comertului mondial, ceea ce duce la globalizare. Concurenta
obliga toate sectoarele economice sa evolueze spre o piata comuna, urbanizarea
este intensa, cresterea demografica alterneaza cu perioadele de descrestere, au loc
mutatii in plan social, se accelereaza lupta pentru drepturile omului. Elementul care
mentine unitatea europeana este cultura, intrucat transformarile si mutatiile
petrecute in acest domeniu sunt preluate de mediile intelectuale din intreaga
Europa.
In toata Europa invatamantul primar este considerat o necesitate, iar dupa
1945 scolarizarea incepe sa fie vazuta ca un obiectiv prioritar. Astfel, a luat fiinta
Organizatia pentru Educatie, Stiinta si Cultura a Natiunilor Unite (1945), cu sediul la
Londra avand drept obiectiv incurajarea schimburilor culturale si educative intre
tarile lumii. Dezvoltarea invatamantului si aparitia mijloacelor de comunicare in
masa au accentuat dialogul de idei in randul europenilor.
Literatura europeana cunoaste un nou tip de roman, cel politist, exemplul
tipic al autorului unui astfel de roman fiind Agatha Cristie, citit de milioane de
cetateni. Piata cartilor incepe sa fie dominata de giganti editoriali, tirajele cresc, se
editeaza romane devenite best-seller-uri si citite in tot spatiul european.
Arta evolueaza spre noi forme si manifestari, cubismul lui Picasso este
continuat de curentele suprarealiste aparute in Franta, Germania si raspandite apoi
in alte tari europene. Sculptura este dominata de abstract si indrazneala, trasaturi
ilustrate de operele romanului Brancusi si ale elvetianului Giacometti iar arhitectura
capata un caracter functional. Se construiesc institutii si edificii publice. In 1919
arhitectul Gropius proiecteaza primele complexe de locuinte de forma cubica,
constructii functionale asezate una in fata celeilalte, dar diferite ca marime,
orientare si material folosit.
Urbanizarea devine un fenomen general-european, mai ales dupa cele doua
razboaie mondiale, cand reconstructia unor orase distruse era necesara (este cazul
oraselor Dresda, Berlin, Varsovia). Apar cartiere noi, imobile destinate unor institutii
si asezaminte sociale, parking-uri, supermarket-uri.
Muzica a beneficiat de pe urma perfectionarii tehnicii; aparitia sonorizarii
permite organizarea unor concerte, festivaluri in care diferentele etnice si religioase
se estompeaza.
Cinematograful devine, in anii '50 - '80, un mijloc ce impune modele si
uniformizeaza gusturile. Societatea de consum influenteaza cultura.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial pesimismul si sentimentul de neliniste
cresc in randul populatiei europene si pe acest fond apare existentialismul,
reprezentat de J.P.Sartre si A. Camus. Acest curent filosofic incearca sa ofere
raspunsuri la problemele societatii europene contemporane.

Diversitatea europeana.
Spatiul european, intins de la Atlantic pana spre Urali, a cunoscut, in evolutia
sa, particularitati legate de conditiile de clima, de constituire a unor nuclee politice,
de grupuri lingvistice si religioase.
Formarea unor centre urbane in conditiile unor performante economice
deosebite a creat diferente foarte vizibile in ceea ce priveste densitatea populatiei,
mai mare in vest si nord-vest si mai mica in est si sud-est. Diferentele in plan
economic s-au accentuat dupa 1945 cand in vestul continentului s-a mentinut
economia de piata libera, in timp ce in zona rasariteana, aflata sub influenta
sovietica, economia a fost centralizata si controlata de stat. Aceasta explica de ce
rata medie anuala a PIB este mai mare intre 1950-1970 in Franta (4,3%) si R.F.G.
(5,5%).
In Rasarit, desi s-au obtinut o serie de performante economice, criza din acest
domeniu, accentuata in deceniul al IX-ea, a avut rolul hotarator in prabusirea
acestor regimuri.
Situatia sociala a fost diferita in Europa:

exista tari - cele din Est, unde salariatii beneficiau de un loc de munca sigur si
protectie sociala;

in cele din Vest - unde locurile de munca sunt nesigure insa, datorita
concurentei performantele economice sunt deosebite.
Din punct de vedere politic Europa secolului al XX-lea este foarte diversa. La
sfarsitul primului razboi mondial intanleam:
- regimuri democratice: republici (Franta, Polonia)
- monarhii constitutionale: Anglia. Romania, Belgia).
Aceste state se caracterizeaza prin separarea puterilor in stat, pluripartidism,
respectarea drepturilor omului.
La polul opus sunt regimurile totalitare de tip stalinist, fascist sau nazist,
caracterizate prin:
concentrarea puterii in mana unei singure persoane;
rolul conducator al unui singur partid;
existenta teoretica a drepturilor omului, brutal incalcate insa in practica
sociala.
Aceasta situatie se va regasi si dupa 1945 cind Europa va fi impartita de
Cortina de fier '.
Astfel in zona occidentala, cu exceptia Peninsulei Iberice sunt regimuri
democratice in timp ce in Europa centrala si orientala se infiinteaza regimuri
totalitare, de inspiratie sovietica. Acest bipolarism s-a mentinut pana in 1990, cand
prabusirea regimurilor totalitare a determinat trecerea acestor state la democratie.
In sec. al XX-lea Europa Occidentala primeste numeroase grupuri de
populatie din Africa si Asia dar si din estul si sud-estul european, ceea ce duce la o
mai mare diversitate lingvistica si religioasa.
Daca in trecut Europa a fost dominant crestina, astazi ea este mult
diversificata.
Astfel intinlim:

catolici, mai ales in vestul continentului dar si in tari din centrul si sud-estul
acestuia, cum ar fi Ugaria, Romania si spatiul fostei Iugoslavii);


ortodocsi in zona de est si sud-est a Europei - fostele state sovietice, Grecia,
Bulgaria, Romania);

protestanti in zona de nord-vest a Europei - Germania, Marea Britanie,

Peninsula Scandinavica, . Luxemburg);

musulmani (in unele teritorii din fosta Iugoslavie, Bulgaria, Albania dar si in
unele tari din vest precum Germania si Spania.

mozaici raspinditi in intreaga Europa).

Situatia confesionala, tensiunile si conflictele au generat o evolutie specifica
a bisericii. In timpul Papei Pius al IX-lea(1922-1939), catolicismul a sprijinit unele
regimuri dictatoriale, incheind, spre exemplu, un concordat cu Germania nazista,
condamnind in schimb comunismul ateu.
Papa Ioan al XXII-lea, preocupat de situatia spirituala din Europa, a lansat o
miscare de reforma si o noua dezbatere in scopul aducerii la zi' a traditiilor
religioase.
In 1978 Ioan Paul al II -lea, ales papa, lanseaza ideea adancirii dialogului
interconfesional in vederea realizarii unitatii spirituale pe continentul european.
Mesajul papal era axat pe toleranta reciproca, eliminarea confruntarilor si a
violentei.
Integrarea - coordonata a secolului al XX-lea.
Secolul al XX- lea a cunoscut doua razboaie mondiale, numeroase conflicte
civile, crize, confruntari, dar si progrese considerabile in stiinta si cultura. Obtinerea
de noi resurse a accelerat inovatia si prefacerile tehnologice. Revolutia din
transporturi si mai ales aparitia societatii postindustriale au determinat disparitia
distantelor, comprimarea spatiului si a favorizat circulatia rapida a ideilor si
persoanelor. Aparitia mijloacelor de informare in masa duce la formarea unui nou
stil de viata ce leaga cetatenii din diverse zone ale lumii, prin faptul ca urmaresc
aceleasi stiri sau aceleasi seriale de televiziune. Acest mod de viata standardizat,
apare dupa 1950, cand se pregateste revolutia in informatie prin perfectionarea
primilor sateliti de telecomunicatii. Datorita transmisiilor efectuate cu aceste noi
tehnici, numeroase ziare de prestigiu sunt publicate si citite in aceeasi zi in diverse
zone ale lumii. Circulatia rapida a informatiei determina fiecare cetatean din Europa
sa participe la evenimente majore, cum au fost daramarea Zidului Berlinului,
caderea regimului Ceausescu, care au fost traite de telespectatori ca si cum ar fi
facut parte direct din viata lor.
Mobilitatea sociala este accentuata. Are loc integrarea femeilor, care obtin
drept de vot, ceea ce le da posibilitatea de a se emancipa. Ele ocupa pozitii noi in
plan politic, in conducerea unor companii. Schimbarile tehnologice si diversitatea
locurilor de munca cer o pregatire avansata, spirit de initiativa si muncitori
specializati. Muncile grele si periculoase nu dispar dar ele sunt acceptate de
imigrantii sositi in Europa.
In 1995 inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati aprecia ca
numarul total al persoanelor care si-au parasit tara este de 14-15 milioane.
Integrarea acestor grupuri in noile comunitati nu a fost un fenomen simplu, cei

veniti fiind perceputi de localnici ca potentiali concurenti pentru locuri de munca si

de aici se naste fenomenul de excludere sociala.
In a doua jumatate a secolului al XX-lea afirmarea individului s-a facut si ca
urmare a cresterii gradului de educatie, a generalizarii invatamantului, fapt ce a
incurajat integrarea dar si formarea unei noi constiinte. Valorile si traditiile istorice
comune din Europa au favorizat procesul prin care fiecare cetatean sa inteleaga
apartenenta la un spatiu comun. In acest fel constiinta comunitara apare in Europa
avand la baza afirmarea profesionala, toleranta si libera circulatie.
Extinderea Uniunii Europene poate duce la eliminarea segregarilor etnice si
rasiale, la o campanie mai sustinuta pentru respectarea drepturilor omului, la
adancirea dialogului cultural, la formarea unei noi constiinte europene si la
depasirea confruntarilor ideologice. Un proces politic contemporan il reprezinta
integrarea minoritatilor care traiesc atat in Europa cat si in spatiile extraeuropene.
Integrarea acestor minoritati in societatea civila s-a facut in unele zone in mod
pasnic, in altele a generat conflicte. La sfarsitul unui secol care a cunoscut doua
conflicte mondiale, o confruntare dintre modelele politice totalitare si democratice,
destramarea sistemului socialist de tip sovietic, batranul continent a descoperit ca
toate popoarele care il compun, dincolo de diferentele de limba si obiceiuri, isi
afirma lenta la aceleasi valon : statul de drept, libertatea si drepturile omului.

-cele dou rzboaie mondiale devastatoare pentru Europa;

- necesitatea refacerii economiei statelor europene;
-ameninarea comunismului care, sub presiunea tancurilor sovietice, s
-a instalat n Europa Central i de Est.