n nopile albe

Scris de Grigore Taran

i iese-n noapte luna,
Iar eu sunt singur iar.
i dorul zboar-n luciu,
i ochii mi fug iar.
Eu stau de m cutremur
Ct mi e de greu!
Nici piatra-n viaa-ceasta
Nu-a fost mai rece zu!
Sunt inim de piatr?! Nu, nu!
Sunt cicatrice-n via ce aer n-are-n piept!
Nici Blaga i nici Goethe nu mai pricep
Cum sufletul s-aprind lumina mea n piept!
Doar gndu-i (al Ei) zboar-n luciu mut,
Atept s m colinde.
i-ncet, ncet,
Lumina mea se reaprinde!