Sunteți pe pagina 1din 6

Concept fundamentale

Notiunea de variabila
Variabilitatea se refera la proprietatea obiectului de studio de a lua valri diferite.
Cercetarea psihologica are drept scop essential studierea variabileleor, mai exact
explicarea variabilitatii diferitelor caracteristici alerelaitatii.
Variabile dependente/independente
Variabila dependent devine obictl masurarii cu scopul de a fi utilizata in
fundamentarea unor concluzii. Prin opozitie, variabila independent este utilizate ca
variabila de influenta. Trebuie retnut ca nu exista variabile independene sau
dependente prin natural or. Caracteristica de a fi un tip sau altl de variabila provine
din rolulcare le este atribuit de catre cercetator intr-un anumit context de studio.
Variabile continue/variabile discrete
Se numeste continua o varibila de tip numeric (cantitatic, de tip interval/raport) care
are un numar theoretic infinit de niveluri ale valorior masurate. Acest tip de
variabila poate lua orice valoare, permitand utilizarea zecimalelor. Ex. Timpul de
reactive, inalimea, greutatea etc.
Se numeste variabila discrete o variabila cu un numar finit de valori pe care le poate
lua. Ex: numatul pesonanelor dintr-o familie, numarul de tigari fumate zilnic etc.

Masurarea in psihologie
Masurarea in psihologie vizeaza pe langa aspect clare si anumite tresatur de natura
psihica, constructe abstracte care incearca sa descrie anumite caracteristici ale
conduitei umane. Singura modalitate prin care putem emote judecati cu un anumit
nivel de generaitate asupra lor este aceea de a gasi un instrument adecvant pentru
a le masura. Daca nu poate fi masurata, nici o caracteristica psihologic nu prezinta
valoare stiintifica.
Debutul teoritizarii masurarii in psihologie s-a produs odata cu aparitia articolului
On the theory of scale of measurement (Stevens). Conform autorului a masura
inseamna a atribui valori numerice obiectelor si fenomenelor, in conformitate cu
anumite reguli. Judd si McClelland obseva ca aceasta definitie are cel putin doua
limite majore:
-

Nu toate masurarile au un cracter numeric


O regula de atribuire a numerelor are caractr de masurare numai daca
instituie o anumita semnificatie cu provore la caracteristica masurata.

Drept urmare, atorii considera ca masurarea este un process prin care varietatea
infinita a observatiilot umane este redusa la o descriere sub forma numerica sau
simbolica, ce se presupune ca reprezinta anumite regularitati semnificative la
nivelul entitatilor observate.
In psihologie, etitatile supuse masurarii pot fi de natura fizica (timpul de ractie,
varsta) sau pot fi constructe psihice ca sociabilitatea, motivatia etc. principala
caracteristica a constructelor psihologice asa cum sugereaza si denumirea este
aceea ca ele reprezinta rezultatul unui process de contructie mintala prin care
psihologul descire o anumita categorie de conduit sau reactii psihice. Constructele
psihice nu pot fi masurate direct, ci numai prin manifestarile lor particulare.
Scale de masurare
1. Nivelul nominal - o masurare pe scala nominal inseamna de fapt plasarea
obiectelor in diferite clase sau categorii. In acest caz, o valoare nu este cu
nimic mai mare sau mai mica decat alta. Acestea pot fi de doua feluri:
a. De identificare atunci cand o vaoare are rolul de codificare a
indentitatii, referindu-se in mod unic la o anumita peroana (CNP).
b. Categoriale atunci cand desemneaza formele pe care le ia o
variabila. Acest tip este in mod obisnuit intrebuintat in psihologie ori de
cate ori este necesare repartizarea subiectilor pe diverse clase sau
categorii.
Valorile masurate pe o scala niminala au un character calitativ si nu suporta operatii
numerice, altele decat cele descriprive.
2. Nivelul ordinal valorile plasate pe o scala de tip ordinal au o anumita
semnificatie cantitativa, dar aceasta este limitata la raportul de marime.
Valorile de tip ordinal ne spun daca o valoare este mai mare sau mai mica
decat alta, daca o anumita calitate este prezentata intr-o masura mai mare
sau mai mica, fara a putea preciza care este diferenta de cantitate a
caracteristiciii masurate. Valorile de tip ordinal au o semnificatie calitativa si
nu una cantitativa. Coduile valorilor ordinale pot fi date si arbitrat dare le
trebuie sa exprime idea de ordine.
3. Nivelul de interval o variabila masurata pe o scala de interval ne ofera
informatii ne n=doar destre ordinea de marime ci si despre dimensiunea
exacta a caracteristicii masurate. Valorile de acest tip a un character
cantitativ, exprimat numeric iar intervalele dintr ele sunt egale.
o caracteristica a valorilor masurate pe scala de interval este absenta unei
valori zero absolute.
4. Nivelul de raport valorile exprimate pe o scala de raport detin cel mai
inalt grad de masurare. Pe langa egalitatea intervalelor, specifica scalei de
interval, acest tip de valori se raporteaza la o valoare zero absoluta. Din acest
moriv este permisa aprecierea raportului dintre doua valori.

in psihologie sunt putine variabile acceptate ca masurate pe scala de raport,


deoarece sunt putine situatile in care avem de-a face cu caracteristici ce pot
lua valoarea zero absoluta.
Variabile categoriale o variabila se numeste categoriala atunci cand valorile
acesteia descriu categorii. Ex: genul, temperamental etc. variabilele categoriale pot
fi atat de tip nominal cat si de tip ordinal. Categorile trebuie sa se excluda reciproc
(sa nu existe cazuri care pot face parte din mai mult de o singura categorie) sis a fie
exhaustive (trebuie sa acopere intrega plaja de posibilitati la nivelul populatiei
studiate, pentru a nu ramane cazuri neanalizate).
Erori de masurare valoarea masurata este suscptibila la numeoase surse de
imprecizie, de la imperfectiuni ale testului pana la infuente ale unor factori ai
mediului de testare, ai sutiatiei de testare sau ai dispozitiei individuale. In
conformitate cu modelul prmovat de teoria masurarii price valoare (x) rezultata din
masurare este compusa din valoare adevarata (true score) si o anumita cantitate de
eroare (Error). X = T + E. ponderea valorii adevarate si cea a erorii nu vor putea fi
niciodata stiute, dar ele sunt prezente in orice masurare. Eroarea de masurare este
de doua feuri:
-

Eroarea aleatorie (eA) eroare produsa de surse care ar putea afecta


valorile masurate fie intr-un sens crescator fata de scorul adevrat, fie intr-un
sens descrescator fata de acesta. Eroarea nu are niciodata un character
absolut aleatoriu si nu are o sursa unica. Cea mai importanta caracteristica a
erorii aleatorii este aceea de a nu afecta media esantionaului de cercetare,
desi influenteaza valorile individuale. Din acest moriv, eroarea aleatorie mai
este numita zgomot de masurare.
Eroarea sistematica (eS) afecteaza doar intr-un anumit sens valorile (mai
mare sau mai mic) fata de scorul adevart. Ea este determinate de orice factor
care are un effect, direct sau indirect, asupra masurarii. Spre deosebre de
eroarea aleatorie, eroarea sistematica tinde sa orienteze intr-un anumit sens
valorile, fie prin cresterea, fie prin scaderea lor, in functie de natura situatiei.
Eroarea sistematica mai este denumite si bias.

Statistica parametrica/statistica neparametrica


Esenta procedurilor statistice este verificarea ipotezelor. Aceasta se face prin
utilizarea unor procedure de calcul care urmaresc punerea in evidenta a legaturilor
dintre variabile. Atunci cand aceste procedure se aplica unor situatii in care
variabilele dependente sunt de tip cantitativ (interval/raport), procedura se numeste
parametrica. Prin opozitie, procedurile aplicate in cazul in care variabilele
dependente sunt de tip calitativ (nominale sau ordinale) se numesc neparametrice.
Scale de masurare si variabile

Din perspectiva masurarii, variabila se refera la o caracteristica supusa masurarii, in


timp ce scala se refera la o modalitate de masurare. Faptul ca valorile masurate pe
o scala de nivel superior (cantitativ) pot fi convertite in valori masurate pe scale
calitative. Niciodata insa nu vom putea transforma valorile calitative in valori
cantitative. Atunci cand exista posibilitatea de a allege, se va prefera intotdeauna
masurarea pe o scala cantitativa.
Studii experimentale/studii corelationale
Cronbach (1957) face distinctia intre doua discipline psihologice , de fapt, intre
doua metode de abordare a cunoasterii in psihologie, metoda experimentala si
metoda corelationala. In cazul studiilor experimentale, cercetatorul nu se limiteaza
la masurarea variabilei independente, ci o manipuleaza.
In cazul studiilor numite corelationale, variabilele dependente si cele independente
sunt masurate in consitii care nu permit concluzii de tip causal. Se admite ca
rezultatele studiilor corelationale pot fi interpretate uneori in termini cauzali,
utilizand teorii existente sau ipoteze, dar astfel de rezultate nu pot constitui in nici
un caz o dovada stiintifica a unei relatii de ti cuzal.
In psihologie, ponderea studiilor corelationale este mult mai mare decat a celor
experiementale, care sunt mai pretentioase si mai dificil de realizat. Prin studio
correlational nu se intelege o cercetare in care se utilizeaza coeficientul de
corelatie, ce reprezinta una dintre procedurile utilizate in statistica, ci utilizarea
oricarui tip de test statistic care urmareste punerea in evidenta a legaturii dintre
variabile, fara ca datele cercaterii sa fi fost obtinute intr-un context experimental.
Pentru evitarea confuziei, a fost propus termenul de studio observational in loc de
correlational.
Populatie/esantion
Obiectivul legitim al cercetarii este identificarea unor adevaruri cu un anumit grad
de generalitate. Dpdv statistiv, generalul este reprezentat de totalitatea valorilor
care descriu o anumita caracteristica si este numit populatie. In practica d
ccercetare stiintifica se supun studiului psihologic loturi mai restranse, extrase din
ansamblul colectivitatii vizate, ai caror parametrii descriptive (medie,variablitate)
sunt extrapolate, in anumite conditii cu autorul unor sporceduri specializate, la
populatia din care fac parte.
A fundamenta un adevar statistic inseamna a trage o conclusive care descrie
parametrii unei populatii de valori pe baza indicatori;pr unui esantion din acea
populatie.
DEF: populatia= totalitatea unitatilor de informative care constituie obiectivul de
interes al unei investigatii. Prin unitati individuale de informative intelegem cel mai

adesea personae. In esenta prin populatie intelgem extinderea maxima posibila,


sub aspectul volumului, a respectivei cunitati de informative. Populatiile pot fi:
-

Infinite (nr unitatilor compoente nu este cunoscut) Ex. Populatia fumatorilor


etc.
Finite (nr unitatilor este cunoscut) Ex: populatia studentilor unei facultati.

DEF: esantionul = reprezinta unitatile de informative selectinate pentru a fi efectiv


studiate. Idea pe care se bazeaza cercetarile pe esantioane este aceea ca se pot
face aprecieri asupra unei intregi populatii. Calitatea unui esantion de a permite
extinderea concluziiot la intreaga populatie din care a fost extras se numeste
reprezentativitate. Estimarile pe baza de esantion contin intotdeauna o marja mai
mare sau mai mica de eroare. Pentru a permite fundamentarea iferentelor statistice,
esantionul trebuie sa fie contituit din unitati de informative independente unele de
altele. Independent valorilor se refera la faptul ca fiecare valoare trebuie sa fie
absolut distincta de celalalte. Constituirea unui esantion trebuie sa evite efectele
unir factori sistematici care sa interfireze cu obiectivele stuiului, orientand
rezultatele intr-o anumita directive (bias).modul de constituire a esantionului este
decisive pentru nivelul de reprezentativitate. Esentiala in acest caz este asigurarea
conditiilor ca esantionul sa acopere in mod real caracteristicile populatiei.
Esantionarea poate fi de doua feluri: aleatorie si nealeatorie.
Esantionarea aleatorie:
-

Esantionarea stratificata multistadiala populatia se imparte in categorii,


fiecare categorie in subcategorii samd, iar subiectii sunt selectionati aleatoriu
in cadrul categoriei cu nivelul cel mai scazut. Se obtine atfel un esantion care
reproduce fidel structura populatiei.
Esantionarea prin calsificare unistadiala se identifica categorii pe un singur
nivel, iar subiectii se extrag aleatoriu din fiecare categorie.
Esantionarea aleatorie globala - subiectii sunt extrasi aleatoriu din ansamblul
populatiei. La intamplare inseamna in acest caz utilizarea unei procedure
special care asigura fiecarui subiectal populatiei exact aceleasi sanse de a fi
inclus in esantion. In acest scop se pot utiliza programe de calculator sau
tabele de numere aleatorii.

In cazul esantionarii nealatorii (de convenienta sau pseudoaleatorii) sunt utilizati


subiectii disponibili.
Statistica descriptive/statistica inferentiala
Statistica descriptive se refera la metodele cu ajtorul carora se analizeaza
caracteristicele variabilelor statistice. Cu ajutorul statisticii descriptive ne putem
face o imagine cu privire la caracteristicile unei distributii luate in sine, fara putea
emote judecati comparative prin raportare la populatia de valori din care fac parte

valorile distributiei respective sau la un alt lot de valori (esantion) din aceeasi
populatie.
Statistica inferentiala suprinde metodele de verificare a ipotezenlor de cercetare
prin testarea ipotezelor statistice. Statistica inferentiala ne pune la dispozitie
metode specific prin care sa putem afirma, cu o anumita probabilitate, daca o
eventala diferenta dintre media timpilor de reactive in cele doua conditii este
semnificativa sau nu. Este important de retinut ca alegerea statisticii parametrice
sau neparametrice se face pornind de la natura variabilei dependente. Atunci cand
aceasta este de tip cantitativ si nu se abate de la consitiile impuse de procedura
statistic ape care dorim sa o aplicam, se utilizeaza teste statistice parametrice. In
orice alte conditii, se apeleazsa la teste neperametrice.
Concluzii:
-

Variabilele observate reprezinta caracteristici direct masurabile


Variabilele letente exprima constructe psihologice masurate indirect prin
intermediul unor indicatoori.
Statistica descriptive se ocupa cu sintetizarea si prezentarea datelor
Statistica inferentiala se ocupa cu generalizarea relultatelor la nivelul
populatiei din care a fost extras esantionul
Variabilele dependente sunt cele de care cercetatorul este interest direct,
fiind masurate in vederea extragerii unei concluzii.
Variabilele independente reprezinta conditia sau contextual din care rezulta
variatia valorilor variabilei dependente
Populatia reprezinta totalitatea unitatilor de informative care constituie
control de interes al unei cercetari.
Esantionul reprezinta o selectie, pe baza unei anumite reguli, a unitatilor de
informative, cu scopul de a trage concluzii asupra populatiei. Un esantion
este reprezentativ atunci cand caracteristicile sale reproduce in mod correct
caracteristicile populatiei din care a fost extras. Reprezentativitatea
esantionului este intotdeauna imperfect (contine o anumita eroare).
Studiile de tip correlational pun in evidenta relatia dintre variabile fara a
sustine concluzii de tip causal. Studiile de tip experimental pun in evidenta
relatii de tip causal intre variabile.
Statistica descriptive are drept obctiv organizarea, sintetizarea si descrierea
datelor.
Statistica inferentiala sustine concluzii cu privire la ipotezele cercetarii.