Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Călători Străini Despre Ţările Romane in Secolul Al XIX Lea
Călători Străini Despre Ţările Romane in Secolul Al XIX Lea
DESPRE
TARILE ROMANE
IN SECOLUL AL XIX-LEA
Serie noua
Vol. III
...
-.7-
....:::
takiVit `
.
'A
't ,.- .. t
a
''
- .i-. tle
I.i...7,-,....11
it . ,
. ,.
...
-4 !(
;1111
t{
'tc-L4.:
.1.
r\
.1=1. =111M
:!.....---:,
a,
'!"),
..
,-7*.,
'
"..,.
'
. .r ,
*1 Viikt....i.r
al
..4,4,,.....
/ ,-.
1.
,
4,
u-.1- . -T.'
_.
.
...:T..41:1:f-
1;
111
CALATORI STRAINI
DESPRE
TARILE ROMANE
IN SECOLUL AL XIX-LEA
Serie noua
Vol. HI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA ROMANA
CALATORI STRAINI
DESPRE
TARILE ROMANE
IN SECOLUL AL XIX-LEA
Serie noua
Volumul III
(1831-1840)
Coordonatorut tolectiei: (PAUL CERNOVODEANU I
'membru de onoare al Academiei Romane
Coordonatorul volumului: DANIELA BUSA
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PREFAT A
acest caz documentatia este nu numai mutt mai vasta, dar $i mai diverse in
comparatie cu cea de care dispun
Peregrinii din centrul ti apusul Europei au venit in contact direct cu o lume,
in multe cazuri in disonanta cu cea din care proveneau, care le-a trezit interesul,
' In Prefata la volumul U al prezentei colectii, regretatul Paul Cernovodeanu, initiatorul noii
serii, preciza ca aceasta se referea gi la volumele ce vor urma pane la anul 1848. Avand in vedere
importanta relatarilor privindu-i pe romani, diversitatea tor, ca si epoca de prefaceri din societate la
care calatorii straini au fost martori, editorii au considerat oportun ca si acest volum sa fie precedat de
cateva observatii privind contextul istoric, varietatea etnica, socials, profesionali a peregrinilor si de
unele pasaje semnificative din opera acestora, care sa ilustreze aspecte ale vietii social-politice,
edilitar-urbanistice, culturale etc.
2 Paul Cernovodeanu, Imaginea jcirilor romeme la cdldtorii strdini din secolele XIV-XVIII, in
www.dacoromanica.ro
timp inaintea revolutiei lui Tudor Vladimirescu consemna: Sub ochiul gelos al
banuitorului guvern turc, imbracamintea nu este deloc o chestiune lipsita de
insemnatate pi folosirea costumelor din Europa civilizata ar fi privita ca o inovatie
tot atat de primejdioasa, ca $i adoptarea vederilor celor mai luminate asupra politicii
modeme".
Revolutia lui Tudor Vladimirescu si instaurarea domniilor pamantene au adus
schirnbari in viata politica a principatelor, prin punerea in valoare a boierimii mici
si mijlocii. Destul de numeroasa 1i doritoare de afirmare, ea a inceput sa ceara
insistent egalitate politica $i privilegii similare cu marea boierime, care isi vedea
astfel periclitata pozitia de for unica. Disputa politica a imbracat forme diverse,
fara a putea ascunde gravele disensiuni nascute din viziunea di ferita a modalitatilor
de innoire a socictatii. Vechiul si anacronicul continuau sa existe, manifestandu-se
in domnia autoritara, in modul de organizare al justitiei, administratiei locale, in
statutul manastirilor inchinate, in servitutile care impovarau mare parte din masa de
tarani. Schimbarile ce se prefigurau veneau deocamdata din sfera culturii, unde se
inregistrau pasi timizi de afirmare, mai ales in privinta
nationale", 1i
www.dacoromanica.ro
industrii, ramase, din pacate, in aceasta faze, dar, mai ales, o intensificare a
schimbului de marfuri cu strainatatea, ponderea produselor agricole sporind notabil.
Scapate de obligatia de a livra Portii cantitati importante de grane la preturi stabilite
de beneficiar, principatele roman $i-au orientat livrarile de cereale spre apusul $i
centrul Europei, ceea ce a implicat $i o dezvoltare a porturilor dunarene Galati $i
Braila, al caror aflux de marfuri $i calatori a inregistrat o cre$tere fare precedent. Ca
urmare a facilitatilor oferite de regimul de porto-franco, acestea au devenit in scurt
timp principalele puncte de expeditie a cerealelor $i lemnului romanesc.
Initiate timid in deceniile anterioare, modernizarea ora$elor incepea sa capete
www.dacoromanica.ro
parcurs, au fost destui care au renuntat la calea pe uscat si au optat pentru cea
fluviala, printre ei numarandu-se Saint Marc Girardin (1836), Auguste Labatut
(1837), Edouard Thouvenel (1838), Jean Baptiste Morot (1839).
Asa cum am mentionat, unul dintre francezii cu misiuni oficiale a fost Adrien
Louis Cochelet. Numit consul general al Frantei la Bucuresti la 19 august 1834, el
www.dacoromanica.ro
Rezident in principate cativa ani, Cochelet a avut ragazul necesar pentru a cunoaste
indeaproape societatea romaneasca sub toate aspectele. De la primul contact, s-a
pot destitui pe domni cand administratia for ar fi arbitrary si venala [...] Tara
Romaneasca si Moldova au deci in organizarea for politica actuala, in ciuda
imperfectiilor ei, in spiritul national al claselor de sus si inteligenta poporului, o
garantie a civilizatiei, a ordinei si prosperitatii, care se va rasfrange asupra
intereselor materiale ale acestor doua principate si le va deschide prin agricultura si
comert mari izvoare de bogatii"14.
121tineraire des Principautes de Valachie et de Moldavie. Extraits d'un journal de voyage fait
en 1834 et 1835 par M. Cochelet, ancien agent et consul general de France, en Valachie et en
10
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
11
Toti bogatii iau pentru copiii for institutori francezi"I9. in schimb, se dovede$te
limitat $i intolerant in consideratiile asupra arhitecturii religioase, pe care o critics
nejustificat, ca $i in cele privitoare la clerul ortodox, pe care it socote$te lipsit de
credinta, ignorant $i corupt.
12
www.dacoromanica.ro
zona Hunedoara, our in zona Zlatna, sare la Ocna Mures. Spirit de observatie
ascutit, el surprinde in detaliu elementele arhitectonice originale ale oraselor prin
care trece, ca si vestigiile istorice, pe care tine sa le consemneze. Astfel, la Arad
remarca podul de peste Mures, la Timisoara fortareata cu cele zece bastioane, la
Deva admird vechea cetate, iar la Hunedoara este uimit de frumusetea castelului
Huniazilor, pe care il descrie cu emotie. Gazduit de elita Transilvaniei, datorita
rangului sau, Marmont nu a putut si nici nu a fost interesat sa treaca dincolo de
zidurile palatelor in care i se oferea ospitalitate. Desi nu a facut o analiza etnica si
socials, el a remarcat numarul insemnat al romanilor, originea for latina, dar si lipsa
drepturilor politice: Exists in Transilvania un numar mare de populatii diferite prin
origine si limba; dar numai trei au drepturi recunoscute si servesc drept fundament
al diviziunilor politice. Populatia este evaluata la 2 milioane de suflete. lata cum
este impartita pe etnii: 250 000 de maghiari, un milion de romani, 5-600 000 de
germani, 150 000 de secui si 120 000 de armeni... Statul nu recunoaste decat trei
natiuni: ungurii, secuii si saxonii. Tara este impartita in 11 comitate, in fruntea
carora sunt plasati ca in Ungaria comiti supremi; 7 scaune secuiesti, cu sal cu nume
diferite, dar ale caror atributii sunt aceleasi ca ale comitilor superiori; noua scaune
sasesti, ale caror conducatori sunt simpli administratori civili. Romanii care sunt
impartiti in diviziuni diferite, se supun diviziunilor etniilor pe langa care locuiesc.
Sunt cei mai vechi locuitori ai tarii, descendenti ai coloniilor romane stabilite de
Traian. Ei se numesc ei insisi romani si limba for este plina de cuvinte latinesti, mai
mult sau mai putin bine conservate, care marturiseste intr-o maniera certa originea
lor''20. Pagini interesante sunt dedicate organizarii regimentului de granita de la
Caransebes, unde autorul descrie modul in care era impartit pamantul intre membrii
comunitAtii graniceresti, cum erau indeplinite obligatiile fata de stat, atributiile
functionarilor civili si militari, instantele de judecata si legislatia deosebita ce se
aplica in aceste regiuni. In timpul calatoriei, ducele de Marmont a avut prilejul sa
20 Auguste Frederic Louis Viesse de Marmont, Voyage du Marechal duc de Raguse en
Hongrie, en Transilvanie, dans la Russie meridionale, en Crimee, et sur les bords de la Mer d'Azoff
a Constantinople, dans quelques parties de l'Asie mineure, en Syrie, en Palestine et en Egypte, Paris,
1837, p. 137-138.
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
inapoierii lor, iar schimbarile petrecute sub ocupatia rusa in directia limitarii
dependentei aveau in realitate un substrat politic: Inainte, domnitorul era numit si
depus dupa bunul plac al Portii, obtinandu-si situatia si pastrand-o prin aur. Cel care
oferea mai mult obtinea locul vacant si it tinea unul, doi sau mai multi ani, pana
cand cineva avea destula influents pentru a obtine o porunca privind inlaturarea din
scaun. Scopul unui principe, astfel, atat de nesigur pe locul sau, era acela de a pune
mana pe cat mai multi bani in cel mai scurt timp cu putinta, lucru pe care-1 facea
prin stoarceri lipsite de rusine sau cumpatare. In ultimii ani, Tara Romaneasca si
Moldova au fost eliberate din starea lor de abjecta dependents fats de Poarta, nu
insa pentru a castiga libertatea, ci pentru a cadea in mainile Rusiei. Prin tratatul de
la Bucuresti, semnat in 1812, taml dobandea dreptul de a se amesteca in afacerile
religioase ale poporului si in cazurile de ultragiu aduse de slujbasii turci la adresa
supusilor lor crestini din principate. Prin tratatul de la Adrianopole din 1829,
aceasta putere, dupa cum bine se stie, a crescut atat de mult, incat provinciile in
chestiune au trecut de fapt la autocratul din nord, deli au ramas in continuare supuse
in mod nominal sultanului. Acestuia din urma Inca i se mai plateste un mic tribut
anual, iar domnii sunt numiti de el, deli nu ca mai Inainte, cum doresc; <el> este
nevoit sa aleaga unul dintr-un numar de candidati care ii sunt recomandati de boieri.
data investiti cu autoritatea princiara, domnitorii nu mai sunt amovibili in timpul
vietii, cu conditia de a-si plati tributul care, Inainte de 1829 era fixat la 2 000 000
piastri pentru Tara Romaneasca si 1 000 000 pentru Moldova. Siguranta lor este
garantata de Rusia, care, pentru a-si asigura mai bine stapanirea asupra lor, a silit
Turcia sa accepte stabilirea unui cordon de carantina, Intins de-a lungul Dunarii de
www.dacoromanica.ro
15
acestui lucru a putut fi vazuta la Bucure$ti, cu putin timp inainte. Printului, care
racuse ceva care nu placuse tarului, consulul rus i-a comunicat de indata
nemultumirea stapanului sau. Ghica a trimis o scrisoare in care i$i arata parerea de
rau pentru faptul ca, fara a voi, suparase pe imparat. Aceasta insa nu era de ajuns.
Consulul a insistat ca printul sa se dezvinovateasca in persoana; astfel domnul Tarii
Romane$ti a fost vazut cerand iertare la up unui functionar rus!"22.
cu proprii for copii! mi-a spus o doamna (din Anglia) care locuia acolo - vei
intelege prea bine ea nu ma pot simti sigura cu ei atunci cand nu sunt langa mine.
Aceste pilde, imitate cu sarguinta, pot fi gasite in paturile cele mai de sus"24.
Un alt englez asupra caruia merits sa staruim este scotianul James Bailie
Fraser, calator $i literat, autor de romane istorice, care in toamna anului 1836
insotea trei printi persani pans la Constantinopol. Neobiruitii vizitatori au sosit in
Bucure$ti la 1/12 octombrie 1836, venind din Transilvania, iar $ederea for aici a fost
prelungita la o lung, din pricina $tirilor ingrijoratoare primite de la Constantinopol
privind izbucnirea unei epidemii de ciuma. Fraser ne-a lasat o descriere deosebit de
exists paduri, nici macar copaci; nu case de Ora sau gradini, cu una sau cloud
exceptii: totul-totul este o campie neteda, neinteresanta, atat de nivelata Ca ai gandi
ca o minge rostogolita ar merge pans la capatul lumii fail a intampina cel mai mic
obstacol", ora$ul ofera o priveli$te trista $i monotona"25. Locuintele erau mici $i
22 Charles B. Elliot, Travels in the Three Great Empires of Austria, Russia and Turkey, vol. I,
London, 1838, p. 157-158.
n Ibidem, p. 160.
24 Ibidem, p. 162.
25 James Bailie Fraser, Narrative of the residence of the Persian Princes in London, in 1835
and 1836. With an account of their journey from Persia, and subsequent adventures, vol. II, London,
1838,179-180.
16
www.dacoromanica.ro
mari, medii sau cu mari pretentii, colibe $i palate, raspandite peste o suprafata joasa
de-a lungul cursului unui rau; acest rau este un curs de apa mic si noroios,
rostogolindu-se intre malurile sale mizere prin mijlocul ora5ului. Aceasta multime
de locuinte prost combinate se intersecteaza atat de mult cu copaci $i gradini, incat
pe timpul verii nu poti vedea decat o mica parte din cladiri. Aceasta este cu
siguranta cea mai build parte pentru ca este cea varuita si mansardata. Varuitul este
folosit in mod liber in Bucure5ti $i este pe atat de vesel 5i ornamental pe cat este de
curat gi sanatos; 5i priveli5tea ora5ului de pe <dealul> Mitropoliei, unde exists o
cale de trecere facuta de ru5i sau din alte puncte ale malului care inconjoara in parte
eu, din ceea ce inseamna un ora5 nu poate expune o priveli5te mai deprimanta,
lipsita de speranta si demna de mild decat Bucure5tii dupa o cadere de zapada, cand
topirea a inaintat; este un ora5 plutind intr-un ocean de noroi nevi". Pe vreme
umeda, de altfel, fiecare palat 5i casa particulara este inconjurat de propria sa mica
mare de noroi; pentru ca Intr-adevar putine sunt cazurile unde a fost adus pietri5 sau
pavaj pentru a ajuta la mentinerea curateniei $i confortului"26. Cauza acestei stari,
arata pe buns dreptate Fraser, era nu numai originea oarecum recenta, cel putin ca
si capitals" $i lacomia domnilor fanarioti, dar mai ales faptul ea scrawl a fost
victima unei lungi serii de necazuri care, frecvent, aproape ea 1-au distrus Si 1-au
facut mai degraba subiectul ingrijorarii cu privire la ceea ce a mai ramas 5i la cat de
repede au toe refacerile, decat at faptului ca lucrurile sunt atat de ramase in urine.
www.dacoromanica.ro
17
schimbare. Ton*, multe nu sunt pietruite deloc, aa incat in sezonul ploios sunt
aproape de nefolosit. Casele sunt construite in principal din caramizi tencuite la
exterior i spoite cu var. Acoperiprile mai bune sunt din table de cositor i folii
metalice, Ogle, scanduri sau ipci de lemn, care sunt wzate una peste alta aparent
cu multa grija, dar in realitate nu e chiar aa, i care au o infatiare foarte ciudata $i
pot lua foc foarte u*or. Sunt multe biserici, peste tot in oral, cu turle $i clopotnite
joase. Sunt construite solid din piatra, dar extrem de Intunecoase $i nu numai ca sunt
pline de picturi de proasta calitate, dar peretii for sunt acoperiti cu fresce prost
realizate"28. Nu vom insista asupra altor informatii cuprinse in relatarile de calatorie
ale lui Barker, ele fiind deja semnalate in volumul anterior29.
Ultimul dintre numeroii calatori englezi pe care am considerat oportun sa-1
stop era nu numai scurtarea parcursului spre mare, dar mai ales o alternative la
28 E.D. Tappe, A Bible Society Agent in the Rumanian Principalities, in Slavonic and East
European Review", XLII, 99, June 1964, p. 390.
29 Textul a fost analizat in Prefata la vol. II, Cdldtori strciini despre ldrile romcine in secolul
al XIX-lea, p. 12.
18
www.dacoromanica.ro
privete al doilea interes, raul politic de a avea gurile Dundrii sub dominatie
ruseasca le privete in primul rand pe principate, pentru al caror comert Sulina va
fi mereu ieirea preferabila chiar i fata de canal, daca ar fi realizat. Tratand aceasta
problems, scoatem din discutie Turcia: problema Dunarii, ridicata din cauza
uzurparii de catre Rusia a singurei guri navigabile, este una de interes pentru
Austria, principate i Rusia: ii da Rusiei puterea de a exercita un control direct
asupra Tarii Romaneti i Moldovei i de a afecta in mica masura Austria i alte
natii ce fac comert cu Tara Romaneasca i Moldova. Daca, astfel, este aproape cert
Ca un canal per se nu ar influenta relatiile Brailei i Galatiului cu Sulina, obiectivul
propus, de eliberare a comertului statelor riverane de trecerea pe sub tunurile ruseti
de la Sulina, nu va fi obtinut. insa exists o alts consideratie legata de acest subiect,
care nu cred ca a fost observata. Aceasta este interventia care se poate efectua direct
www.dacoromanica.ro
19
de multi drumeti, iar in cafenele se gaseau diferite gazete periodice si ziare din
strainatate"33. La Brasov, oras vesel, animat, important centru comercial, frecventat
de negustori, mai ales greci, locuitorii vorbeau maghiara, germana, greaca si mai cu
seam& romana, limba care era chiar cea dominants intrucat este folosita de diferitii
locuitori pentru ca sa se inteleaga intre ei indeobste. Limba aceasta nu este numai
placuta, in sine si pentru sine, ci este $i foarte usor de invatat, dar motivul de
capetenie, datorita careia a ajuns la Brasov limba de circulatie generala, sta in aceea
$i
31 Sir Aholphus Slade, Travels in Germany and Russia. Including a Steam Voyage by the
Danube and the Euxine, from Vienna to Constantinople, vol. I, Londra, Longman, Orme, Brown,
Green, and Longman, 1840, p. 192-194.
32 Relatiile de calatorie ale lui Franz Joseph Adolph Schneidawind gi Karl Otto von Arnim au
fost analizate in Prefala la vol. II din Cdldtori streiini despre icirile romeine in secolul al XIX-lea, p.
7-8,14-15.
33 F. S. Chrismar, Skizzen einer Reise durch Ungarn in die Turkel, Pesth, 1834, p. 53.
20
www.dacoromanica.ro
Ibidem, p. 76-77.
Ibidem, p. 108.
lbidem, p. 106-107.
www.dacoromanica.ro
21
si
modernizarea armatei otomane dupa model european. Adnotarile sale asupra tarii
noastre sunt in general destul de severe, dar nu lipsite de aprecieri lucide si de
un oarecare simt al realitatii, fiind facute de pe o pozitie conservator-moderata.
de cativa ani cu conditia unei Indoite dependence, dar are dreptul sa-si
organizeze libera administratia interna"38 la care Intreaga Europa este atenta. In
cunoaste cat mai bine fauna si flora locului, el largeste aria insemnarilor cu
descrieri de vestigii ale civilizatiei romane, de sate si orase, cu portrete ale
locuitorilor acestora. 0 atentie deosebita a fost acordata stabilimentelor balneare
de la Bailie Herculane, despre care ne ofera detalii privind modul de administrare,
37lbidem, p.
III.
22
www.dacoromanica.ro
in Convorbiri Literare"
casele de oaspeti, celelalte cladiri din localitate, pravaliile, viata cotidiana a celor
veniti la tratament.
a facut numeroase portrete, unul dintre cele mai reu$ite fiind al generalului
Kiselev, autorul find deosebit de apreciat de acesta i ajungand rasfatatul
intregii societati. Cel de-al doilea 1-a insotit pe printul rus Anatoli Demidov, in
1837, intr-o expeditie $tiintifica de proportii insemnate pentru acea vreme, la
care au participat peste 20 de speciali$ti din diverse domenii, al carei scop era $i
investigarea resurselor solului i subsolului sudului Rusiei39. El este autorul unui
39 Imre altele, materializarea calatoriei conduse de aristocratul rus a constat in elaborarea unui
interesant jurnal de calitorie, Esquisse d'un voyage dans la Russie meridionale et la Crimee par la
Hongrie, la Valachie et la Moldavie, a carui prima editie a aparut la Paris in anul 1838.
www.dacoromanica.ro
23
24
www.dacoromanica.ro
I Cf. Ruskij biografuceski slovar (Dictionarul biografic rus), vol. IV, DavidovDiadikovski,
Petersburg, 1905, p. 477-478.
2 Pompei Gh. Samarian, Medicina si farmacia in trecutul roma'nesc, vol. II, Bucuresti, 1938,
p. 519.
3 In afara acesteia, Dobronravov a mai scris Iucrari cu tematica exclusiv medicala, din care
amintim: Dissertatio methodum medemdi ratione ac experientia blenorrhocam siphilitisam, D. M.
Petersb[urg], 1822; Nastavlenie o lecenii holeri (Instructiuni pentru tratarea holerei), Bucuresti, 1830;
Issledovanie ciuma (Cercetarea ciumei), M. 1839, Kratkoe rassvi.denie o eumi (Scurte consideratii
despre ciuma), Moscova, 1837.
www.dacoromanica.ro
25
Asa cum aprecia competentul cercetator at istoriei medicinei romanesti, dr. Gh. Bratescu,
avem de-a face cu cea mai cuprinzatoare tiparitura monografica asupra stArii generale sanitare a
Principatelor, redactata de un
Mai trebuie mentionat faptul ca, deli Tr. Ionescu-Niscov, considera ca lucrarea a fost
elaborate pentru informarea imparatului Nicolae I, dedicatia aflata pe pagina de garde a volumului
este facuta generalului A. 0. Benkendorf, sub a carui comanda s-a aflat autorul in timpul razboiului
si care, ulterior, a devenit comandantul-sef at jandarmeriei tariste.
Cartea lui Dobronravov prezinta granitele, asezarea si impartirea administrative a celor
doua principate, descrie cele doua capitale, Iasi si Bucuresti gi infatiseaza atributiile organelor de
conducere ale judetelor, plasilor gi plaiurilor. De asemenea, este prezentata gi reteaua hidrografica
a Moldovei $i Tani Romanesti, prilej de a evidentia preocuparea autorului pentru calitatea apei"
raurilor Si fluviilor, at caror continut in saruri minerale i1 considera responsabil de multe din
maladiile caracteristice acestor tinuturi. De o descriere sumara beneficiaza muntii si solul
Principatelor, industria gi agricultura; in schimb, flora moldovalaha beneficiaza de un spatiu
mai larg.
Ultimele capitole ale cartii exprima regretul autorului pentru nivelul scazut al instructiei si
perioada mentionata.
Mai trebuie, desigur, subliniat repertoriul principalelor boli din spatiul moldo-muntean,
patologia acestora acoperind spatiul p. 68-83. Notiunile expuse de Dobronravov nu depasesc
evident nivelul stiintei medicale din epoca, iar in multe cazuri explicatiile furnizate de el pentru
aparitia si producerea bolilor sunt destul de fanteziste.
Adaugam, de asemenea, ca datele furnizate in tabelul statistic anexat la sca'rsitul lucrarii
sunt in esenta for corecte, cifrele respective coincizand cu cele furnizate de catagrafii si alte
izvoare documentare din perioada respectiva.
in ansamblu, lucrarea lui Stepan Fiodorovici Dobronravov despre spatiul romanesc este un
izvor util de informare asupra institutiilor si modului de trai at societatii romanesti din deceniul
patru al secolului XIX, desi pe alocuri are un caracter destul de eterogen.
Despre el au scris: Pompei Gh. Samarian, Medicina $i farmacia in trecutul romanesc, vol.
II, Bucuresti , 1938, p. 519; dr. G. Bratescu, 0 topografie medicaid a Principatelor publicatci la
Moscova in 1835, in vol. Istoria medicinei. Studii si cercetdri, Bucuresti, Editura Medicala, 1957,
p. 361-368; Tr. Ionescu-Niscov, Aspecte sociale din Tdrile Romane in insemndrile unor cdldtori
$i publicatii ruse$ti de la inceputul secolului a! XIX-lea, in volumul Relatii romdno-ruse in trecut.
Studii $i conferinte, Bucuresti, 1957, p. 97; Gh. Barbu, Ocrotirea scindteitii in Principatele Romane
in timpul rdzboiului ruso-turc din 1828-1825 $i in perioada regulamentard a administratiei ruse
26
www.dacoromanica.ro
Descrierea fizica
Lantul muntilor Carpati, cu numeroasele sale ramuri i povarniuri // care se
includ in componenta principatelor, le marginete pe acestea spre apus, iar paunile
i campurile cu grane, sub forma unor campii nemarginite, alcatuiesc pe de alts
parte, structura fizica a Moldovei i Tarii Romaneti.
p.10
Principalul ora al acestui judet este Fomni sau, mai corect spus, partea
munteana a districtului; de altfel intregul ora este compus din doua parti, fiecare
5 Pentru actuala versiune s-a folosit editia din 1835 Medico-topograjiceskse opisanie cneajestv
www.dacoromanica.ro
27
p.11
apartinand cate <unui> principat i se delimiteaza intre ele printr-un mic canal,
izvorat <provenit> din raul Milcov. Oraul acestareedinta a guvernamantului
districtele: Prahova II, Muscel, Vlaca, Ilfov i muntii Carpati. Denumirea ii vine de
sticla, in care se produc produse obinuite din sticla, trimise spre vanzare in
targurile de la Bucureti.
6) Judetul Muscel se afla pe aceeai creasta a Carpatilor unde este i granita
Transilvaniei i se gasete intre judetele Dambovita, Vlaca i Arge. Localitatea
Campulung, frumoasa prin aezarea sa, este sediul ispravnicilor i principalul ora
al districtului.
6 O versa era egala cu 1,071 km.
Alexandr Vasilevici Suvorov (1731-1800), general $i feldmaresal rus. In text, referirea este
fAcutA la episodul luptei de la Ramnic (11/23 septembrie 1789) unde fortele ruse sub comanda sa,
impreunA cu trupele austriece ale printului Coburg, au administrat o severs infrangere trupelor turcesti.
8 Bukev, comuna suburbanA a municipiului Ploiesti.
28
www.dacoromanica.ro
P 14
Cu toate acestea strazile sale sunt inguste, in mare masura sunt podite cu
bar= de lemn sub care se afla canale adanci; // [...] insa in ultima vreme prin
straduintele neobosite ale presedintelui <imputernicit> al divanurilor, generalul
P.15
aghiotant Kiselev I, capitala aceasta s-a ameliorat in diferite domenii: multe ulite au
fost pavate cu piatra, in altele <au fost> ridicate poduri de lemn, iar in canalele care
strabat tot orasul a fost posibila introducerea curateniei si ordinii. Cu exceptia unei
scoli grecesti si a uneia in limba romans, aici nu se gasesc asezaminte superioare de
instructiune publics <atat de> folositoare. Pentru cei saraci exists doar un spital,
construit prin grija unor oameni milo$i. Cel mai bun spital, se numeste Filantropia
www.dacoromanica.ro
29
p.16
10) Judetul 'Vlasca este marginit de raul Dunarea si are ca vecini judetele:
Ilfov, Teleorman, Muscel si Dambovita. In el, deli este destul spatiu, nu se afla nici
un oras, si atunci ispravnicii local.' stau fie in satul Gfiesti, fie in satul Mihailesti12.
12) Judetul Olt are ca limite raul Olt, in jos Dunarea, se margineste cu
p.17
p.18
14) Judetul Romanati se afla pe partea dreapta a raului Olt, mergand in sus
de la gura acestuia, se invecineaza cu judetele Dolj si Valcea. Pe teritoriul <acestui>
judet se gasesc diferite medalii vechi, monede si alte raritati romane. De asemenea
<se gasesc> resturile unor constructii si cetati ale puternicilor romani. Principalul
oral al judetului, Caracal // a fost construit de imparatul roman Antonius Caracalla.
De aceea i s-a dat denumirea de Romanati.
15) Judetul Dolj se gaseste intre raul Dunarea si judetele Mehedinti, Gorj,
Valcea si Romanati. Craiova este principalul oral al judetului si al intregii Oltenii;
in el se gasesc ispravnici si acum si membrii Divanului.
17) Judetul Gorj primeste acest nume de la raul Jiu sau Jili se afla intre
judetele: Valcea, Dolj si Mehedinti si se intinde pand la granita transilvana.
Principala localitate in judet este Targu-Jiu.
18) Judetul Mehedinti se gaseste pe de o parte invecinat cu stapanirile
Austriei si cu eau] Dunarea, iar pe de alta se margineste cu judetele Dolj si God.
Ispravnicia se gaseste in targul Cerneti. //
12 Mihailesci, sat si comuna, jud. Ilfov.
13 Raia, in turcete inseamna populatia, care se afla dispusa ling cetate, pe partea stanga a
Dunarii" (ma).
30
www.dacoromanica.ro
Judetele Moldovei
P.19
tinuturi sau judete. Districtele acestea, spre deosebire de districtele Tarii Romanesti,
isi trag numele in cea mai mare parte de la raurile care le traverseaza, sau de la
marile orase ale fiecareia. Ele sunt urmatoarele:
p.20
Harlau.
5) Judetul Suceava se afla intre districtele Botosani, Harlau, Roman, Neamt
si pamantul Bucovinei. Ispravnicii isi au resedinta in Suceava.
6) Judetul Iasi se invecineaza, in partea sa de nord cu judetul Dorohoi, la
rasarit cu raul Prut, la sud cu judetele Falciu, Vaslui si Roman, la vest cu districtul
Harlau. Orasul Iasi, principala localitate a acestui judet, este si capitala si centrul
<politic> al Moldovei.
mai importanta este Husi, situat pe o campie intinsa si sanatoasa, in care sunt
amplasati cam case mii de locuitori adulti.
12) Judetul Barlad, se afla intre districtele: Vaslui, Falciu, Galati si Tecuci.
Principalul sau oral este Barladul.
www.dacoromanica.ro
31
p.21
14) Judetul Putna se afla intre districtele: Bacau, Tecuci, frontiera Tarii
Romaneti, unde se invecineaza cu judetul Slam-Ramnic i Transilvania.
Localitatea de reedinta este oraul Focqani. /I
p.22
Ocarmuirea judeteana
Toate judetele, atat in Tara Romaneasca i Oltenia, cat i in Moldova se afla
sub administratia ocarmuirii locale, in fruntea careia stau in fiecare judet doi
ispravnici, numiti de ate Divanurile principatelor dintre boierii locali. Puterea
p.23
impartirea judetelor
p.24
Fiecare judet de la es este impartit in plai, iar cele gezate in muntii Carpati
in plaiuri. $i unele i altele sunt compuse dintr-un numar mai mare sau mai mic de
sate, impartite in grupe sau liude, care se compun din mai multe familii. //
Zapcii
Plaile se afla sub ocarmuirea functionarilor locali deosebiti, care se numesc
zapcii i care sunt numiti de catre ispravnicul judetului. Scopul activitatii for consta
in pastrarea ordinii i supunerii necesare intre locuitori, supravegherea bunastarii
satelor i strangerea obligatiilor baneti fata de stat.
32
www.dacoromanica.ro
Vatafli
zapcii, obligatiile baneti fats de stat ale satenilor i judeca in toate pricinile de
cearta i nemultumiri care se intampla intre locuitori.
Waurile
p.25
Raurile Moldovei
www.dacoromanica.ro
33
p.26-27
p.28
p.29
altele, intr-un numar mare, care datorita adancimii for mici nu merits o atentie
deosebita. Astfel sunt: R'amnicelul, Milcovul, Prahova, Cricovul, Argqul, Blahnita,
S4ta, Motrul, Tismana, Jilortul in Tara Romaneasca; Moldova, Suceava, Bistrita,
Barladul, Putna, Jijia i altele in Moldova. Toate aceste rauri, in timpul verii seaca
aproape complet, dar primavara i dupa ploi indelungate, dintr-odata se umfla cu apa
provenita din Carpati, ies din malurile for i se revarsa pe teritorii intinse. Prin iureul
for puternic, asemenea unui uragan intens, ele distrug tot ceea ce intalnesc in cale, iar
dupa un timp oarecare reintra din nou in malurile lor.
ai
insuirile apelor
p.30
p.31
Deli, dupa unanima parere a locuitorilor autohtoni, apa acestor rauri este
socotita ward i intru totul potabila, pentru oamenii care nu sunt obinuiti <cu
consumul ei>, folosirea ei indelungata pentru baut // cauzeaza diferite boli ale
stomacului ca: slabirea organelor de digestie, diaree, boli de stomac, colici i altele,
iar bolnavii simt indesirea acceselor. Originea de munte a acestor ape, scurgerea for
pe pante abrupte, care au un sol variat, amestecul de substante straine (pamant, sare)
care se dizolva in ele in timpul curgerii sunt cauzele fenomenelor maladive amintite
mai sus. In general apa de aici este cam saratA, iar nisipul, argila gi alte substante
care sunt atrase de repeziciunea scurgerii, o fac tulbure. Pe de alts parte, murdariile,
gramezile de gunoi i animale moarte, care sunt aruncate de obicei de catre
populatie in apa, o fac cu totul necorespunzatoare pentru baut. Chiar dupa ce sta
cateva zile linitita intr-un vas, <ea> nu se limpezqte, nu devine suficient de curata
i transparenta.
Cu toate acestea, lipsa, simtita in multe localitati ale principatelor, a apei de
izvor, ca i nepasarea locuitorilor de a se asigura cu apa de fantand, prin saparea
fantanilor, care pot fi <acute> cu uurinta oriunde, // ii obliga sa foloseasca aceasta
<apa> de riu, atat pentru pregatirea mancarii, cat i pentru baut. Aproape tot
Bucurqtiul se multumqte cu apa de acest fel din raul Dambovita, pe <malul>
16 S. F. Dobronravov se refers Ia cunoscuta campanie de la Prut, din vara anului 1711,
Incheiatft cu incercuirea lui Petru I si a armatei sale de catre otomani Ia Stanilesti si cupacea de Ia
Prut" (22 iulie 1711), Intr-adevar foarte nefavorabila Rusiei.
34
www.dacoromanica.ro
caruia sunt construite abatoare, grajduri pentru cai, vopsitorii 1i ateliere de sapunuri.
Procedeele cunoscute de curatire a apei murdare $i nesanatoase sunt folosite aici
numai de reprezentantii paturii suprapuse, iar poporul de rand, necunoscand aceste
<procedee> sau poate din cauza insuficientei mijloacelor pentru curatire, bea
aceasta apa murdara, maloasa $i infects.
Dintre procedeele propuse pentru curatirea apei, cel care este folosit cel mai
frecvent in Principate este urmatorul: vasul de curatire a apei este o piatra de esenta
nisipoasa care este gaurita la mijloc in forma unui car intors care are in partea de jos
o gaura mica. Apa se varsa in aceasta <piatra> trecand prin gaura de jos picatura
<cu picatura>. Pe aceasta piatra se aduna toate corpurile straine, iar <apa> rezultata
este de obicei destul de curata gi transparenta.
p.32
Izvoarele minerale
Izvoare sau ape minerale, care prin componenta for pot fi socotite printre
mijloacete medicate, se gasesc in multe judete ale Principatelor, dintre care sunt
cercetate, conform dispozitiitor Comandamentului rus de aici <urmatoarele>: in
localitatile Boboci17, Finte$ti, Sibiciu de Sus, in Pause$ti18, Breaza, OcnitaI9,
<langa> Pucioasa, la Buda langa Campulung, la manastirea Cozia, la Calimane$ti,
Olanesti, la manastirea Govora, la Sacele, la Baia de Arama in satul Glogova20.
Compozitia acestor ape $i folosirea for medicaid in chip adecvat nu sunt studiate in
detaliu de medicii care le-au vizitat, atat din cauza lipsei de timp, dar mai ales din
pricina lipsei mijloacelor necesare pentru analiza.
Muntii
Ramificatiile muntilor Carpati, care pornesc din Galitia gi Transilvania, se
intind pe toata partea apuseana a principatelor $i scazand treptat in inaltime se pierd
17 Sat, comuna Cochirleasca, jud. Buzau.
18 Sat si comuna, jud. \fakes.
19 Sat 4i comuna, jud. Dambovita.
20 Neidentificat.
www.dacoromanica.ro
35
p.33
in interiorul lor. inaltimile cele mai man sunt in locurile de margine cu Transilvania
[...] Muntii acestia ocupd o parte destul de insemnata a pamantului <tarii>, faramitat
de o multime de rauri si paraiase care ii au izvorul aici. Dar, cu toate conditiile
p.34
Solul
Judetele, sau mai exact spus plaiurile judetelor asezate in partile abrupte ale
muntilor Carpati, au in subsolul lor fie ghetari care nu se topesc niciodata sau stanci
vechi de piatra, acoperite in timp cu un strat de pamant nisipos, argilos sau calcaros.
Acesta din urma este mai favorabil cresterii maracinisului si copacilor salbatici,
care cer mai putina umiditate. Pe culmile <inalte> ale acestor munti se tidied,
asemenea unor nori negri si desi, paduri de stejari seculari, de fagi si alti copaci
p.35
asemanatori lor.
Pe de alts parte, izvoarele care isi au aici obaria, trecand intr-un numar foarte
mare in directii diferite i avand o mare diversitate din cauza deselor ploi de munte,
// creeaza, in urma revarsarii lor, terenuri mocirloase si mlatinoase, cu totul
Printre altele nu sunt mai putin favorabile cresterii animalelor si altor plante.
<Teren> pietros si calcaros rar se intalneste. Raurile si paraiele, care strabat in toate
partile aceste campii, inundandu-le prin revarsarea lor, fac acest sol si mai fertil. Un
graunte semanat in el ar aduce o <recolta> insutita, iar o brazda ar rasplati intrutotul
munca plugarului.
Ocupatiile
36
www.dacoromanica.ro
p37
Cultura cerealelor
p38
Dintre plantele cerealiere se cultiva aici mai ales graul, orzul, meiul si
porumbul. Graul se poate gasi numai pe mosiile oamenilor din patura suprapusa si
a arendasilor, gi acolo in cantitati neInsemnate, suficiente doar pentru folosul casei.
Poporul simplu aproape ca nu se ocupa cu cultivarea acestei plante. Graul de aici
este foarte curat si <samanta lui> este mare. Painea care se prepara din <Mina
acestui> gran este alba si gustoasa. Oamenii din clasa inferioara o folosesc numai
in cazuri de sarbatori deosebite; in viata de zi cu zi intotdeauna este inlocuita de
<folosirea> porumbului.
www.dacoromanica.ro
37
p39
Este aici atat de mult fan, incat pe langa folosirea lui de catre oamenii din
principate, cat $i de Cate vecinicare pasc turmele for aici pentru un pret convenabil.
Printre altele acest fan nu este ntat de hranitor pentru animale cum este cel din
judetele de munte, caci aflandu-se pe terenuri de ses gi cu umezeala el se compune
din..ierburi grase 5i <pline> cu laptele cainelui, de la care animalele se ingrasa
repede.
Plantele
In Principate cresc plante diferite, in abunclenta foarte mare.
p.41-54
ridurile
p.55
38
www.dacoromanica.ro
el>. Cand copacul a crescut inalt <solul> nu-i poate asigura hrana necesard. Din
aceasta cauza, puterea de crestere nu actioneaza ca Inainte, in masura egala asupra
tuturor proceselor <de dezvoltare> a copacului, ci isi indreapta actiunea // mai cu
seama intr-o parte oarecare a lui. Intrucat, dupa legile generale ale vietii plantelor,
actiunea de crestere este indreptata spre <partea> exterioara si, in conformitate cu
acestea, natura, pastrand forma exterioara a copacului, produce golul interior si
slabirea vietii inauntrul copacului.
Partea de rasarit si de sud a principatelor nu are deloc paduri, in afara de
alunis, diferite tufe salbatice, ca si de o serie de pomi fructiferi plantati de maini
harnice. De altfel, <locuitorii> nu duc lipsa prea mare de materiale de constructie si
combustibil, procurand lemn pentru constructii si lemne de foc din locuri unde
acestea sunt din abundenta.
p.56
Pomii fructiferi
Dintre pomii fructiferi <aici> cresc marul, parul, visinul, ciresul, caisul si, din
cea mai mare abundenta, prunul. Livezile cu asemenea pomi nu sunt mart, dar
pretutindeni se vede ca nu sunt Ingrijite. De aici se poate conchide ca numai <cel>
care a plantat pomii a avut grija de ei. De la aceste constatari fac exceptie gradinile
cu pruni, caci [...] in unele locuri // cultivarea acestora constituie ocupatia principals
a locuitorilor. In judetele muntoase ale principatelor, unde solul si asezarea terenului
constituie piedici de netrecut pentru cultura cerealelor, locuitorii satelor se ocupa cu
transplantarea trunchilor de pruni care cresc salbatic si ingrijesc gradini Intinse din
acest porn <fructifer>.
La prima vedere o asemenea ocupatie poate parea neinsemnata, <dar> in
principate poate fi socotita printre cele mai importante ramuri ale ocupatiilor de
aici. Din cauza insuficientei si a nefolosirii secarii, atat in Moldova cat si in Tara
Romaneasca, se prepara din prune (dupa cum in Rusia din cereale se obtine vodca
p.57
Lemnul de nue, tot atat de scump in comert si foarte frumos sub forma de
mobilier, de abia s-ar putea gasi in alte parti, in cantitati mai mart decat cele din
principate. Dar acest pamant este cel mai favorizat de natura, in ceea ce priveste
p.58
Toate judetele, cu exceptia catorva din Moldova si a numai trei din Tara
Romaneasca (Ialomita, Mehedinti si Gorj) obtin cea mai mare parte din venitul for
de pe urma cultivarii ei <vitei de vie>. De altfel, dupa cum se vede, locuitorii lass
ingrijirea acesteia mai mult pe seama naturii. Astfel, in timpul iernii trecute, care a
fost aici mai aspra decat <in mod> obisnuit, multi <proprietari> deoarece nu si-au
ingropat tulpinile, au pierdut vii din soiul cel mai scump.
www.dacoromanica.ro
39
copti, calitatea acestuia <a vinului> se va imbunatati simtitor. Vmurile din Tara
p.59
Romineasca sunt mai bune decat cele din Moldova, dar cel de Odobeti (din Moldova)
le intrece pe toate celelalte. Valoarea acestuia este recunoscuta si in Rusia //.
Bogatii le minerale
Intinderea $i inaltimea muntilor Carpati, ca i alcatuirea for initials conduc
involuntar la concluzia <existentei> unor bogatii enorme in strafimdurile acestora.
La aprecieri asemanatoare ajunge $i mineralogul amator, pe baza datelor care sunt
vrednice de atentia lui. Dar insuficienta in <domeniul> invatamantului in genere i
in <domeniul> stiintei mineritului in special, pe de o parte, iar pe de alta cupiditatea
tiraniei turceti care inghite totul sunt, se pare, principalele cauze pentru care nici
locuitorii acestor locuri $i nici guvernul insa0 nu se straduiesc ca prin cercetarea
Aurul
p.60
40
www.dacoromanica.ro
p.61
curentului apei, iar partea ascutita o lass pana la fundul <apei>. Cu aceasta
<unealta> fac diferite miscari in unna carora nisipul $i alte bucatele <de minereu>
cazute pe aceasta unealta se opresc in gaurile lui. Facand in felul acesta cativa pa$i
Impotriva curentului apei, aurarii ridica unealta facand cu ea miscari inainte $i
inapoi prin care, bucatelele mai ware aflatoare in gaud sunt duse de curentul
repede al apei, iar cele mai grele, continand aur, raman in gauri. Cantitatea nisipului
de aur extras nu se poate aprecia cu exactitate.
Sarea de bucatarie
Sarea de bucatarie se gase$te in toate judetele Moldovei si Tarii Romanesti in
cantitati suficiente, dar cel mai mult este prezenta in judetele Buzau, Secuieni,
Prahova, in apropiere de targul Campina $i in Valcea. Aici se gasesc gropi mai man
de sare sau ocne. Aceasta sare, ca $i cristalul, este deosebit de curata // $i se extrage
in cantitati uria$e. Cu toate Ca ea a fost folosita <pentru consum>, din vremuri mai
echi, atat in Valahia Mare, in Valahia Mica $i in Principatul Moldovei, cat $i in
tarile vecine, rezervele de sare sunt nesecate. Dand in arenda exploatarea <acestor>
zacaminte unor particulari, guvernul local obtine venituri importante.
p.62
Pe versantii muntilor Carpati, compu$i in cea mai mare parte din nisip si
argila, amestecate cu pamant silicos, pot fi observate cuartul gi granitul; din acesta
din urma locuitorii fauresc pietre de moara.
Creterea animalelor
Cre$terea animalelor cornute, a cailor, a oilor, a porcilor $i a altor animale
domestice constituie una din ocupatiile principale, ale locuitorilor din principate.
Mai intai contribuie aerul curat, fertilitatea deosebita a solului, prezenta abundenta
a ierburilor suculente $i hranitoare, iarna scurta de aici. Pentru Ingrijirea acestor
24 Czernetz, sat competent al comunei Simian, municipiul Turnu Severin.
www.dacoromanica.ro
41
p.63
cornute sunt necesare pentru aratul pamantului, iar oile <cu lana lor> pentru
imbracaminte.
Carnea se folosete pentru mancare, iar din laptele for <locuitorii> prepara
branza, cunoscuta aici sub numele de cwaval. Cu <acest> produs locuitorii satelor
p.64
in judetul Mehedinti. Aerul curat i racoros, mai ales noaptea, care apara aceste
campuri de seceta, face ca oile de aici sa aiba permanent la dispozitie un nutret
sanatos Si proaspat.
Lana de oaie, aproape pretutindeni alba, este deosebit de subtire i potrivita
pentru fabricarea stofelor bune. Cu toate acestea, din cauza lipsei de fabrici proprii
in principate, lana, in cea mai mare parte a ei, este exportata pe un pret foarte
p.65
Apicultura
P.66
.67-68
42
www.dacoromanica.ro
Bolile
Bolile intalnite aici seamana in mare parte intre ele, evoluand repede si
prezentand deosebiri numai datorita constitutiei bolnavului, anotimpului si
inrauririi unor imprejurari intamplatoare. Bolile specifice anumitor anotimpuri sunt:
Febrele intermitente
in ce priveste timpul aparitiei lor, febrele intermitente // trebuie enumerate
printre bolile endemice, proprii climei de aici sau locului ce le produc. Faptul ca ele
bantuie pretutindeni, mai cu seams in vaile judetelor de munte, cat si aparitia for
primavara, odata cu zvantarea apelor ce se scurg in marl cantitati de pe inaltimile
muntilor catre aceste locuri joase, constituie o dovada evidenta a celor aratate mai
sus. Vaporii de deasupra baltilor, sub actiunea caldurii soarelui ies din aceste locuri
sub forma unor miasme foarte fine, pe care vantul nu le imprastie, deoarece vaile
sunt inchise, iar datorita racorii serii aerul se ingroasa in chip daunator asupra
corpului omenesc, producand frigurile //. Opinia aceasta este confirmata de faptul
ca febrele intermitente se reduc incetul cu incetul la venirea verii, odatA cu uscarea
treptata a locurilor mlastinoase, iar catre sfarsitul acestui anotimp chiar dispar cu
totul. Urmarile acestor friguri sunt adesea foarte rele: slabirea treptata a puterilor si
febra cea mai istovitoare ( febres hectica), casexia, sfarseala sau ocluzia intestinala,
care atrage dupa sine hidropizia, incurabila in cele mai multe cazuri//.
Febrele remitente
Febrele remitente bantuie in acelasi timp cu febrele intermitente, mai cu
seams la inceputul verii, cand se pornesc zilele de arsita. Cauzele care le produc
sunt aceleasi ca
la febrele intermitente, adica vaporii fini ce se ridica din balti si locurile joase
acoperite cu ape in timpul primaverii, alimentatia fainoasa, care si asa se digera cu
mare greutate de stomacul slabit de caldura excesiva, posturile dese si indelungate
tinute de locuitori, dupa care urmeaza o necumpatata folosire a camii, iar in locurile
de pe langa ape folosirea excesiva a pestelui; aceasta febra remitenta se transforms
adesea intr-una inrudita cu febra gastrica, forma care se vindeca greu, chiar aplicand
tratamentul cel mai corect //.
www.dacoromanica.ro
43
p.69
p.70
p.71
Diareea
p.72
Diareea mortals, simpla sau cu sange, bantuie aici cel mai adesea la sfarsitul
verii si Inceputul toamnei. Folosirea excesiva in alimentatie a diferitelor soiuri de
fructe coapte sau Inca necoapte, care cresc din belsug aici, serile umede urmand
dupa zile de zapuseala, vanturile reci insotite de ploi, lipsa apei curate si sanatoase
sunt cauzele principale care produc aceasta boala.
Bo lile inflamatorii
p.73
prea mici, care mentin in permanenta umezeala, predispune la raceli. Din cauza
aceasta, reumatismele Invechite, catarurile cronice se intalnesc in fiecare sat $i la
once vreme //.
Febra epidemics
si se altereaza in timpul verii, plantele aflate aici putrezesc, iar pestii mot Din
asemenea balti, sub actiunea, razelor arzatoare ale soarelui, se degaja o mare
cantitate de hidrogen sulfurat (gas hydrosulphureum) care, ca miasma,
combinandu-se cu aerul, Il infecteaza.
sa //: bolnavul atins de aceasta febra se plange de dureri de cap si in oase; ziva
urmatoare Incepe sa aiureze $i sa tremure din toate madularele, ca si cum ar fi ametit
de o bautura spirtoasa, bolnavul se leagana, are ochii sclipitori, iesiti din orbite;
limba ii este intepenita, pronuntand cu incetineala cuvinte nedeslusite; a treia zi
bolnavul este atat de slabit incat, indata ce se tidied, cade la loc pe pat; in a opta zi
apar petele25; in ziva a 12-a sau a 13-a, bolnavul moare. Hidrogenul sulfurat, asa
zs
44
Petechiae.
www.dacoromanica.ro
cum reiese din evolutia bolii, actionand asupra sistemului central provoaca [...]
intepenirea membrelor, pierderea graiului, absenta cunostintei si, fiindca sub
influenta sensibilitatii generale se savarsesc toate procesele vitale, se intelege de la
sine ca, datorita dereglarii primei, se tulbura ultimele: din aceasta cauza, digestia
slabeste, iar de aici decurge o modificare cantitativa si calitativa a elaborarii sucului
nutritiv, o viciere a formarii sangelui, a asimilarii si a cresterii //.
Slabirea actiunii sistemului nervos asupra aparatului circulator, impiedicand
irigarea corespunzatoare a acestuia si, prin urmare, producerea de suficienta caldura
vitals in sange26, face ca acesta sa devina putrid, alterandu-i compozitia chimica
normala, din care cauza se si produc petele.
p.75
Ciuma
p.76
pomenise. Toate judetele au simtit din plin aceasta crude calamitate. Orase le
Bucuresti, Iasi, Focsani, Galati, Braila si cateva altele, impreuna cu satele apropiate,
in ciuda tuturor precautiilor carantinale, folosite in mod activ de guvemul rus, au
suferit pierderi de neinlocuit. Numai locuitorii de la munte nu au avut de suportat
scanteile ascunse ale bolii si azi se mai arata ici-colo, ne mangaie cu speranta
26 Chiar pe arsita cea mai putemica, cum se intalneste aici in mai si iunie, bolnavii se
plingeau c le este foarte frig; ieseau apoi infofoliti din case si se culcau in bataia soarelui, invelinduse cu haine groase; faceau focul in colibe si se incalzeau la el, ceea ce dovedeste insuficienta caldurii
vitale" (n.a.).
www.dacoromanica.ro
45
p.77
lini$titoare ca, in scurta vreme ciuma va disparea cu desavar$ire din Principate $i,
poate, pentru totdeauna.
Gua
p.78
deosebire in Valle muntilor aparate de actiunea luminii solare, sunt pans astazi
obscure, de$i pentru a o explica multe au fost ipotezele propuse. Dintre asemenea
opinii, cea mai aproape de adevar pare sa fie folosirea de catre locuitorii de la munte
p.79
a apei provenite din zapezi pentru baut $i mancare. // Apa aceasta este curata $i
limpede, dar nesanatoasa caci, lipsind pe muntii inalti caldura corespunzatoare, apa
nu are carbon, ci confine o cantitate crescuta de oxigen; de aceea, apa aceasta, odata
ingerata $i intrata in sistemul circulator, datorita excesului de oxigen, favorizeaza
acidifierea $i ingro$area sangelui $i modified din punct de vedere calitativ starea sa
normala. Particulele animale elaborate de acest sange $i destinate asimilarii de catre
Hernia
p.80
46
www.dacoromanica.ro
Scrofulele
p.81
Bolile venerice
Bolile lume$ti intalnite sunt in cea mai mare parte invechite, prezentandu-se
sub forma durerilor in oase, a ulcerelor cutanate maligne, a spuzelii etc.; ulcerele
venerice primitive se intalnesc rar.
Celelalte boli care apar aici sunt produse de muncile specifice poporului de
jos, tulburari organice $i boli de stomac, datorate nerespectarii regularitatii cuvenite
a dietei.
Vindecarea suferintelor simple, locuitorii de aici o lass, in mare masura, pe
www.dacoromanica.ro
47
p.82
Obiceiurile
p.83
p.84
Moravurile locuitorilor sunt destul de bune. Religia, mai bine zis ritualurile
religioase, se respects cu strictete. Respectul si iubirea pentru parinti si batrani sunt
nesilite si, se pare, innascute. Luxul care li se atribuie nu se vede mai deloc.
insusi boierii iubesc, nu <atat> luxul, <cat> parada: a te etala cu o haina scumpa, ati imbraca sotia cu o rochie bogata si a te preumbla Intr -o trasura frumoasa este o
inclinatie inseparabila a lor. Nu arareori se intalnesc boiernasi mai saraci decat
taranii si <boierul> duce lipsa de multe in casa. Le place viata in trandavie si
inactivitate si saracia, care se observa oriunde in principate, de aici provine. Printre
trasaturile lor, cele care ii caracterizeaza sunt cupiditatea // si cruzimea fats de cei
supusi, dar mai ales fats de tiganii saraci care, constituind proprietatea boierilor,
poarta catusele cele mai grele ale sclaviei.
Femeile sunt usuratice si vanitoase; credinta casnica este respectata mai ales
de catre barbati, iar, femeile, avand pazitori atat de vigilenti, considers de prisos sasi pastreze nevinovatia.
Instructiunea
$tiinta <de carte> se afla pans in prezent in principate intr-un stadiu incipient.
In afara de citeva scoli in orasele Bucuresti si Iasi, pentru instruirea tineretului in
limba materna si <cateva.> scoli de limba franceza si greaca, nu mai sunt nici un fel
de alte institutii de invatamant. In targurile si satele Principatelor, instruirea copiilor,
48
www.dacoromanica.ro
I
Tabelul statistic al orasului Bucuresti intocmit in decembrie 1831
Denumirea Numarul de
Sectoarelor strazi
VApseaua" in
fiecare
Boieri
Galben (I)
Verde (II)
Rosu (III)
59
615
697
175
164
115
102
21
13
11
Albastru (IV) 15
Negru (V) 18
Total general pentru
toate
sectoarele 78
Servi-
toare
309
278
264
Copiii Tigani
for
Tiganci Baieti
Fete
Total
321
127
114
142
102
2269
2067
254
215
127
103
1899
1399
49
377
721
671
599
8355
143
20
36
32
307
272
52
205
90
19
51
286
305
230
87
181
887
1229
74
ll
Clasa de mijloc cu familii si cu slugi
Vapseaua' Barbati
I
2049
II
III
IV
V
Total
2101
1867
Femei
Baieti
2465
2390
1324
3016
2527
11.732
2677
2111
10.801
Fete
1481
1796
1422
429
676
856
2037
886
2006
2831
1785
1832
8046
7944
1887
Servitoare
Slugi
Copiii
for
60
258
335
854
345
368
2160
956
602
5594
Total
8940
8412
8695
77
59
11098
24
227.
9259
46.404
Vap-
Calu-
seaua"
gAri
Preoti
Sotii
Baieti
Fete
Slugi
Servitoare
Baietii
Fetele
for
for
Total
37
54
63
60
55
21
300
20
58
61
60
58
18
14
289
40
38
41
42
38
33
28
265
33
54
69
55
64
30
18
323
Negru
52
67
61
65
10
11
273
Total
137
256
301
278
280
112
80
1450
Galben
II
Verde
III
Rosu
IV
Albastru
V
www.dacoromanica.ro
49
III
Vapseaua Numar
Galben
Verde
Rosu
Albastru
Negru
Total
Numar
ateliere de
fr\nghie
Cai
Boi
Vaci
Oi
Porci
de fabrici
-
753
189
11
23
739
526
400
134
42
274
308
24
310
4
69
4
661
761
673
843
281
100
3697
1885
90
79
492
294
688
1037
139
1055
29 Datele privind pierderile umane inregistrate in timpul epidemiei de holera din 1830-1831
sunt in general corecte si coincid 8i cu cele indicate de alte surse ale timpului. Mai pe larg asupra
acestui aspect vezi, Gh. Bratescu, Paul Cernovodeanu, Biciul holerei pe pcimcint romemesc, Editura
Academiei Romane, Bucuresti, 2002, p. 64-66.
50
www.dacoromanica.ro
MIKLOS BARABAS
(1810-1898)
Miklos Barabas s-a nascut la 22 februarie 1810, in satul Marcos (Markosfalva) din tinutul Trei
Scaune, intr-o familie de secui. Taal sau era proprietarul unor mici mosii. Cand avea vase luni parintii
s-au despartit, mama impreuna cu fiul stabilindu-se in satul vecin (Dalnic), la bunicii matemi. De mic,
MiklOs Barabas a dovedit interes pentru invatatura. La varsta de trei ani a inceput scoala primary in sat,
iar la vase ani stia sa decline vi sa conjuge latineste. A urmat liceul reformat din Aiud, unde a avut profesori
cu studii la universitati protestante din strainatate. Acesti ani au fost marcati de lipsuri materiale maxi. La
treisprezece ani, ()data cu decesul tatalui, adolescentul Miklos Barabas a fost nevoit sit se intretinA singur.
Inca de la varsta de sapte ani, cand incepusesi deseneze, obisnuia sail petreaca vacanteIe in familiile
colegilor instariti, invitat de parintii acestora. In schimbul gazduirii vi a unor mici sume de bani, el racea
modele pentru brodat, monograme pentru lenjerie, portrete in creion vi tus. Mestesugul a fost deprins de
la un profesor vi apoi de la un zugrav francez, stabilit la Aiud. La varsta de cincisprezece ani, is zilnic lectii
de desen vi colorit cu Franz Neuhauser, profesor de desen din Sibiu, in schimbul a zece florini (masa pe
lung it costa douazeci de florini). Suma nu era de neglijat, mai ales pentru un elev care trebuia sA se
intretina singur. Potrivit propriilor marturisiri, lectiile nu au avut un folos prea mare, asta vi datorita
metodei de lucru a profesorului care se rezuma sa-i dea sa copieze litografli in tus. Ceea ce I -a incantat
insa pe Barabas a fost posibilitatea de a avea acces la pinacoteca Muzeului Brukenthal. Aici, pentru cateva
ore, admira tabolurile marilor pictori, se familiariza cu curentele in pictura, cu diferitele maniere de a picta.
La 16 ani, in vacanta de yard, a decorat cu trei compozitii proprii sala de biliard a vicecomitelui Kiss. Pe
timpul scolii a fAcut portrete miniaturale in tildes, la mods printre oamenii cu stare ai vremii.
Nedorind sa devina preot sau slujbas la adrninistratia comitatului, Barabas a parasit liceul reformat
din Aiud la inceputul anului 1828 vi s-a mutat pentru vase luni la Sibiu. Orasul continua sa exercite asupra
lui o mare atractie datorita vietii vii, posibilitatilor de castig variate vi nu in ultimul rand Muzeului
Brukenthal vi operelor adapostite de acesta. Aici 1-a cunoscut pe ungurul Gabriel Barra, care lucra in
litografia lui Bielz. De la acesta a invatat sa deseneze pe piatra cu tibisir. Tot Barra 1-a prezentat unei bogate
vi influente familii maghiare, care i-a comandat mai multe portrete litografiate, plAtite cu cate 10 florini
fiecare. A reusit sa castige destul de bine (o sums insemnata 250 florini), fapt ce i-a permis sa mearga
sa -vi viziteze mama pe care nu o mai vazuse de cinci ani.
In toamna anului 1828 a plecat la Cluj, atras de viata literary a orasului. Aici I-a cunoscut pe
italianul Gentiluomo, profesor de dans vi totodata pictor, de la care a invatat sa lucreze in ulei. Cei 500 de
florini economisiti din tablourile vandute, Ca vi perspectiva unei burse, I-au incireptatit sa planuiasca o
calatorie la Viena, pentru a se inscrie la Scoala de Belle-Arte.
Ajuns in capitala imperials in caruta unui negustor armean, a fost neplacut surprins de faptul ca
initial profesorul Gselhofer, directorul $colii de Belle Arte, i-a pus Ia indoialA talentul, supunandu-I la.
probe. Admis Ia cursuri, avea sa se face repede remarcat, facand progrese uimitoare. Talentul vi seriozitatea
I-au impus ca pe un tanar de valoare. In scurt timp a ajuns sub indrumarea profesorului Enders. Cum bursa
promise nu mai sosea, iar de alte fonduri nu dispunea, in iulie 1830 a fost nevoit sa paraseasca Viena. S-a
intors in Transilvania, la Aiud, in caruta aceluiasi negustor armean. Impresionat de situatia materials a
tatarului, negustorul i-a dat 200 de florini, cu care Barabas si-a cumparat culori, pensule vi alte lucruri
necesare picturii. A ramas la Aiud pans in primavara anului urmator, castigandu-vi existenta din lectii de
desen vi pictura date membrilor familiilor bogate din oras.
www.dacoromanica.ro
51
La inceputul lunii mai 1831 a plecat Ia Sibiu unde a devenit un foarte cautat portretist. Printre cei
care i-au comandat portrete au fost gi boieri din Tara Romaneasca, veniti la Sibiu in vilegiatura. Acestia
au fost 5i cei care 1-au indemnat sa vinft la Bucuresti, unde putea gasi foarte multi amatori de portrete,
printre ofiterii rusi cu avere. Fara a sta pe ganduri Barabas s-a decis sa dea curs invitatiei, mai ales ca
stia romaneste din copilarie, iar timpul vacantelor petrecute in diferite parti ale Transilvaniei, cunoscuse
5i diferite persoane de dincolo de munti. Unul dintre acestia era spiterul Raimondi, care avea farmacie Ia
Bucuresti.
La 8 noiembrie 1831 porneste spre Bucuresti, in caruta librarului Thierry din Sibiu, care anual facea
acest drum pentru a aproviziona cu carti not librariile din capitala principatului. La Bucuresti a ramas un
an si jumatate, adica pans in vara anului 1833, lasandu-ne peste 120 de portrete, dupA care s-a intors la Cluj.
Intrucat sederea sa la Bucuresti face obiectul unui jumal 5i poate fi consultat in cele ce urmeaza, despre
perioada petrecutA aici ne marginim sa oferim numai cateva repere.
Insemnarile lui Barabas ofera un tablou al societatii romanesti de la inceputul anilor '30 ai secolui
al XIX -lea, cu obiceiuri, mod de viata, reactii feta de influentele din Apus. Deosebit de interesanta 51
savuroasa in acelasi timp este prezentarea felului in care se Ikea trecerea de la portul oriental la cel
occidental, autorul insistand asupra unor persoane sau situatii. De asemenea, gasim informatii despre
sistemul sanitar din principat, prezentate prin intermediul medicilor Breton 5i Wennert, primul grec, al
doilea neamt. Ultimul conducea spitalul Sfantul Pantelimon. Desi, sub diferite aspecte, influents otomana
era prezenta in societate, Barabas constata placut surprins el legile si traditiile romanesti continuau sa se
pastreze. Deosebit de pretios este catastiful de lucru, in care pictorul avea obiceiul sa-i noteze pe toti cei
cArora le-a facut portrete ca $i sumele pe care le-a incasat'. In vara anului 1833, cu 700 de poli imperiali
in punga, Barabas a parasit Bucurestii, intorcandu-se in Transilvania. In 1834 s-a inscris la Academia de
Belle-Arte din Venetia, unde 1-a cunoscut pe celebrul acurelist englez William Leighton Leitch, cu care
viziteazA Bologna, Florenta, Roma, Neapole, Genova, Milano, Trieste. Perioada de peste un an petrecuta
in Italia s-a dovedit hotaratoare pentru perfectionarea stilului portretistic, astfel ca la scurt timp de la
stabilirea la Pesta, in toamna anului 1835, s-a impus drept cel mai renumit portretist din Ungaria. Sumele
castigate in timpul iemii i-au perrnis sa calatoreasca Ia Paris 5i Londra, dar 5i in Transilvania, mai ales la
Sibiu. Din primavara anului 1838 pand in primavara anului urmator a locuit Ia Cluj, pentru ca apoi sit se
stabileasca definitiv la Pesta. Legat prin amintirile din copilArie si adolescents, el avea sa revina in
Transilvania on de Cate on i s-a ivit prilejul. A murit la 12 februarie 1898, la varsta de 88 de ani, onorat de
Academia Ungara de Stilt*, at carui membru devenise, ca o recunoastere a contributiei sale la dezvoltarea
picturii si in special a portretisticii.
Memoriile sale au fost publicate postum de Ladislau Kovacs de Kezdi, Barabas Miklos
emlikiratai, Budapesta, 1902. 1111929, paginile despre roman au fost traduse de profesorul Andrei Veress,
Pictorul Barabas .i romcinii, in Analele Academiei Romane", seria III, Memoriile Sectiei literare, t. IV.
Veress si-a insotit traducerea de o biografie a pictorului (p. 357-372), de unele comentarii din ziarele
germane despre tabloul Romani mergand la bald" (p. 385) si de cateva pagini din catastiful de lucru (p.
388-390)2.
Despre Miklos Barabas au scris: Isaia Tolan, Un pictor scicui despre Bucure.tii de acum o sue de
ani, in Ecoul", Arad, an IX, nr. 625, 1934; George Potra, Bucutestii vdzuti de cdldtorii strciini (secolele
XVIXIX), Editura Academiei, Bucuresti, 1992, p. 143-146; Adrian Silvan Ionescu, A Bukaresti elegancia,
in vol. Miklos Barabas 1810-1898, Charta Kiado, Sepsiszentgyorgy, 2001, p. 27-47 (articolul a fost publicat
si in Revista istoricr, serie noua, t. XIV, 2003, nr. 1-2, p. 239-248); Idem, Un artist martor al
transformcirii societeitii ronenesti la inceput de secol XIX, in volumul Portrete in istoria artei
romcinesti, Editura Dorul", Norresundby, Danemark, 2001, p. 19-22; Idem, Miklos Barabcis martor
al modernizdrii inaltei societciti romanesti la inceputul secolului al XIX-lea, in Bucuresti, Materiale
de Istorie si Muzeografie", t. XVII, 2003, p. 245-269.
I Catastiful a fost tiparit in Magyar Kepzomiiveszek Lexikona, vol. 1, Budapesta, 1915, p. 93-94.
2 Traducerea si biografia au facut obiectul sedintei Academiei Romine din 20 septembrie 1929.
52
www.dacoromanica.ro
MIICLOS BARABAS
p.373
Spre Bucuresti - Idiluri din carciumile romfinesti - Hanul Manuc Familia Raimondi Atelier de pictura improvizat - Declamatia ungara a
episcopului roman - Aga Iancu Filipescu - La guvernatorul Kiselev Bal in
reduta" - Exercitiile armatei Rationale romfine - Fracul i cilindrul lui
Obedeanu
Cantacuzino cu boierii sai imbracati frantuzeste - Bal fara
garderoba - Maseaua lui Bucureanu Masa boierilor - Precautiunea igienica
a doftorului grec Breton Banchet la spitalul Sf. Pantelimon - Limba
greceasca a saloanelor romanesti Capitanul Bialoskurski Foaia de zestre a
femeilor, dupa traditia veche romaneasca
Stand si lucrand la Sibiu din primavara anului 1831, am facut cunostinta cu
cativa boieri de la Bucuresti, iar peste vara cu spiterul Raimondi si familia sa, care
locuia, de asemenea, la Bucuresti. Raimondi era italian, insa sotia sa sasoaica din
Brasov. Acestia si mai cu seams boierii m-au tot indemnat sa merg la Bucuresti,
unde voi putea castiga bine cu arta mea. Boierii in special ma indemnau,
fagaduindu-mi ca ma vor infatisa cunoscutilor lor, asa ca m-am si gatit sa merg
iarna la Bucuresti, deoarece vara boierii umblau pe la bai.
Astfel ma hotarisem sa-mi incerc norocul la Bucuresti. Dar stiind ca acolo voi
avea a face si cu ofiteri nisi, cari nu stiu romaneste (limba pe care eu o invatasem
bine in timpul vacantelor mele scolare petrecute in liceul de la Aiud) am inceput sa
invat cu mare sarguinta frantuzeste. Profesorul meu se chema Trautman si deoarece
el cunostea si limba italiana, am invatat totdeodata si italieneste de la el, asa incat
vorbeam inca de la Sibiu ambele limbi curent.
Librarii de aici, Thierry si Fillenbaum, avand o sucursala la Bucuresti, pe la
sfarsitul lunii octomvrie 1831 le -am cerut sfat, cum as putea II calatori la Bucuresti.
Fillenbaum mi-a propus ca, deoarece el la inceputul lunii viitoare are sa duca cateva
lazi de carti la Bucuresti, can sunt grele, dar nu ocupa mult loc, imi va putea face
loc bunicel de sezut in caruta, daca as merge cu el, iar drept plata sa-i fac sotiei lui
Thierry o acuarela usoara. Primind propunerea, am plecat in ziva de 8 noiembrie.
in caruta am avut doi tovarasi. Unul un biet dascal, care ducea o viata plina
de nevoi intr-o familie, unde nu avea decat o lefsoara de 100 fiorini pe an. Astfel
voind a-i incerca norocul la Bucuresti, m-a rugat s-1 duc cu mine, inscriindu-1 ca
3Textul a fost preluat dupa Andrei Veress, Pictorul Barabits romanii, in Analele Academiei
Romitne", seria III, Memoriile Sectiunii Literare, t. IV (1929), p. 373-384. Paginatia aka pe margine
corespunde traducerii lui Veress.
www.dacoromanica.ro
53
p.374
gi
astfel 1-am
Ce Walt era un croitor de dame cam de vreo 22-24 ani, mai tanar decat
dascalul. Croitorul platise librarului Thierry ceva, dascalul nimica, dar ca randas
m-a servit cum se cuvine. La Bucuresti insa, dupa cateva zile, s-a bagat la un ofiter
ca sluga si fiindu-mi recunoscator venea des la mine, fudulindu-se ca-i merge bine,
caci lucre mult nu are $i tot face economie de cate 7-8 galbeni pe luna deoarece la
stapanul sau ofiterii rusi joaca la carti si primeste mult bacsis de la ei.
Plecand din Sibiu, pans la amiaza abia am ajuns la Turnu-Rosu, dupd amiaza
insa am zarit intaiul sat romanesc, unde se afla si vama romaneasca gi regiunea
aceasta am si desenat-o cu muntii de pe malurile Oltului. La vama am zabovit multa
vreme, asa ca numai spre sears am pornit inainte ca sa ajungem la intaia carciuma
pentru Inoptat. Carciuma aceasta nu avea decat cloud odai, una mica si una mai
si
primenelile mele de pat. Abia stinsesem lumanarea, fara sa fi adormit Inca, cand am
auzit o zdranganeala de vioara, amestecata din and in and cu niste glasuri ragusite
de cantec. Deodata au inceput sa-mi bats la usa, care find deschisa de catre
p.375
carciumareasa, cu lumanarea in mans, au intrat doi barbati, unul pitic de abia patru
picioare, imbracat turceste, iar celalalt un popa roman in anteriu, slabut 8i inalt de
case picioare, urmati de doi tigani, asa Ca se prezentau ca imblaciul cu hadaragul
vara la treierat. Unul dintre tigani avea o vioara, celdlalt un ciur de piele de forma
unei tamburine, din care scotea cu degetul umezit cu scuipat niste glasuri de rum,
rum" asemanatoare aproape unui bas.//
Musafirii acestia de noapte, nechemati, poruncind yin s-au pus sa bea, iar
piticul (care era un bacan) la cantecul lautarilor a inceput sa joace valzer impreuna
cu popa, pe care-1 invatasera in Ardeal $i in contumatia" de la Tumu-Rosu, unde
trebuiau sa zaboveasca zece zile inainte de a putea intra in tars. La aceasta, croitorul
neamt sari din pat si tragandu-si in graba cismele a inceput si el sa joace asa cum se
afla in camasa si izmene, intai cu bacanul si apoi cu popa. Acestia, fireste, 1-au
Imbiat cu vin, pans n-a mai putut sa bea. Asa petrecura pans aproape de
miazanoapte. Bacanul a venit si la patul meu sa-mi dea yin, dar eu ma prefacusem
ca dorm; atunci popa 1-a tras de haine zicand: Lass sa &acme. Adormise
$i
dascalul asa ca not doi n-am luat parte la petrecere. Dimineata insa croitorului i se
Meuse rau de vinul prost, asa ca toata ziva s-a svarcolit in pat, dar not radeam de el,
zicand sa sufere pentru cinstea Ca jucase jocul natiei sale.
Petrecand ziva intreaga intre munti, seara am ajuns la o carciuma, care avea
54
www.dacoromanica.ro
caruta la aer si cu toate ca incepuse sa ninga nu m-a suparat, caci nu era vent si am
dormit bine.
Trecand peste munti, am ajuns fall nici o greutate la Bucuresti, unde am tras
la hanul Manuc, care insa era asa de prost ca n-am cutezat sa iau odaie. Astfel am
plecat fare ragaz sa caut pe d-1 Raimondi, pe care fund spiter5, 1-am gasit repede.
Familia Raimondi m-a primit cu mare placere si plangandu-ma de mizeria vazuta la
han m-au imbiat sa dorm si sa stau la masa acolo. Astfel intaia noapte am petrecuto la ei. Aveau un randas cazac, a carui nevasta fiind romance, cu ajutorul ei am gasit
in case o a patra incapere cu doua odai mari, dintre care una cu trei ferestre pe ulita,
in catul intai, avea o lungime si largime de cate aproape patru stanjeni. Ferestrele
find insa proaste m-am gandit ce sa ma fac cu ele, dar invitand la mine si pe
tovarasii mei de drum, am cumparat o caruta de lemne, cu care am facut foc, iar
dupa ce mi-am procurat o tistea de hartie si clei, toata ziulica am lipit ferestrele cu
tovarasii mei, incuind si zavorurile for de afara. In felul acesta am inchis cinci
ferestre, lasand numai una din mijloc si acoperind geamurile celorlalte // cu hartie
de impachetat, am ajuns sa am un atelier de picture minunat. I n partea dinspre apus
a odaii, aflandu-se dupd moda turceasca o ridicatura de vreo cloud palme, jos cu
niste sertare mari, le-am intrebuintat pentru haine, iar ridicatura acoperind-o cu o
p'anza de bumbac ieftina, cu niste flori, in capul ei mi-am facut patul. Apoi capatand
de la sotia gazdei o masa cu trei scaune si un sfesnic de alama mi-am gatit curand
locuinta. In odaia vecina aflandu-se asemenea o podeala turceasca de divan, am
lasat-o pentru randasul meu roman, pe care 1-am luat. De mancat mancam la familia
Raimondi, unde pentru cafeaua de dimineata, pram si cina dadeam lectie de desen
fetei mai mici, Cecilia, pe cand fata mai mare, Giuseppina, se ocupa de muzica si
canta foarte frumos la pian.
www.dacoromanica.ro
55
p.376
p.377
intereseaza mai bine, n-as zice nimica, insa tagaduiesc ca limba engleza sa fie mai
frumoasa deca't limba ungara! Cat am fost de uimit, cand si episcopul roman a luat
partea mea, aduca'nd vorbe de lauds pentru frumusetile limbii ungare si spre dovada
celor spuse a declamat deodata oda poetului Csokonai6 Nadejdii"7, cu un accent
atat de curat, incat nu s-ar fi putut cere mai bine nici dela un poet ungur.
In sanul familiei Raimondi am petrecut multe seri placute si ei i se datoreste
faptul ca am putut sta un an si jumatate la Bucuresti, care era un // ora de mare
plictiseala. in senor de recunostinta, am zugravit intreaga familie de sarbatorile
Craciunului si anume pe d-1 si d-na Raimondi in miniature, Incadrat in aur, pentru
domnisoare, iar pe aceste doua in ulei pe panza, pana la genunchi.
La Bucuresti intaiul meu lucru a fost sa vizitez pe boierii cunoscuti din Sibiu,
care imi fagaduisera ajutorul lor. insa m-am inselat mult in ei, ca orice om care se
reazama pe fagaduieli. De altfel m-au primit bucuros si mi-au dat dulceata, dar nici
unul dintre ei nu m-a recomandat nimanui, asa ca a trecut frumos luna noiembrie,
fare sa fi avut ceva de lucru. Mai Ca eram gata sa plec indarat in Ardeal, chiar in
timp de iama, inainte de a-mi manca banii, cand intr-o sears veni la familia
Raimondi, Aga Iancu Filipescu, un boier foarte energic si de treaba, despre care
generalul Kiselev8 a spus ca el este singurul boier, care este bun la savarsirea
vreunui lucru mai de seams. Una din domnisoare 1-a Intrebat, cum de m-ar putea
prezenta generalului Kiselev, care, ca adjutant al tarului, era guvematorul suprem al
Moldovei si Tarii Romanesti Inca din anul 1829, cand rusii ocupasera Principatele
roman. Kiselev era un om destept si invatat, care isi facuse studiile la Paris, avea
o purtare foarte fins si era un diplomat excelent, iubitor de arte si stiinte, devenind
apoi ambasador la Paris.
D-1 Filipescu s-a aratat foarte prietenos <dorind> a ma prezenta si adresandumi-se zise:
A doua zi am fost acolo la ora fixate si abia se facura noua ceasuri, cand a
sosit i trasura lui Filipescu, care suind scara, slugile au deschis ambele ui,
primindu-1 cum se cuvine. Apoi indata ce m-a zarit, m-a luat de mans si ducanduma cu sine in sala de asteptare a guvernatorului, m-a prezentat i m-a recomandat
ca pe un distins pictor. Generalul m-a primit foarte prietenos i aratandu-i cateva
miniaturi i desenuri, le-a privit cam un sfert de ceas, intrebandu-m de unde sunt
i unde am invatat. Dupe aceasta, tiind din experienta ca nu se cade sa zaboveti
6 Mihai Csokonay Vitez (1773-1805) renumit poet liric maghiar.
7 Arameny - speranici in textul lui George Potra.
8 Pavel Dimitrievici Kiselev (1788-1872) general 5i diplomat rus, presedinte plenipotentiar al
divanurilor Tarii Romiinesti gi Moldovei in perioada 12 noiembrie 1829aprilie 1834.
56
www.dacoromanica.ro
p.378
La aceasta, m-am grabit a merge in fata lui, trecand peste marele semicerc de
oameni, cu gandul, Ca daca semnul nu era pentru mine, mi-o va spune. intrebandu-1 ce porunceste Excelenta Sa, m-a asigurat ca mie mi-a facut semn si, aratand
mare interes pentru mine, m-a intrebat, daca am mult de lucru si daca am facut
cunostinta cu multi boieri. Am raspuns ca, deoarece aci nu e mare viata publics,
=rose putini boieri si astfel am putin de lucru. Atunci guvernatorul, adresandu-se
printesei Bagration, o intreba daca nu doreste ca fiica sa sa fie zugravita de mine,
caci tocmai era mireasa.
As don mult sa fie zugravita, raspunse printesa, de s-ar afla aci vreun artist
.
potrivit.
La acest raspuns, Kiselev ma prezenta printesei, zicand ca mi-a vazut mai
multe lucrari si raspinide pentru faptul ca va fi multumita de portretul ce-1 va avea
www.dacoromanica.ro
57
p.379
si eleganta si in acest rastimp toata lumea se uita la mine, care stateam singur langa
guvernator si printesa, murmurand: Cine e acela care a stat de vorba asa de mult
cu generalul si cu care a vorbit si printesa atata? Dar raspunsul tuturor a fost: Nu
stiu! Deoarece insa invitatiile au fost impartite de catre Filipescu, lumea i s-a
adresat lui, care apoi dadu informatiile trebuincioase, cum ca sunt un distins pictor
si multe altele.
Eu pe atunci eram tanar de douazeci si unu de ani si se intelege de la sine,
imbracat elegant, caci atat la Cluj cat si la Sibiu eram acasa in cercurile cele mai
inalte si invatasem de mult, cum trebuie sa flu imbracat si cum sa to porti in astfel
de societate. Publicul seratei, la inceput, credea chiar ca poate sunt vreun atasat
tank, dar cand m-am retras in multimea din fata tribunei, lumea m-a inconjurat,
dorind sa ma cunoasca, asa Ca de abia am putut nota in carnet numele si adresele
acelora can m-au invitat. Asa s-a intamplat sa fac cunostinta intr-o singura sears cu
intreaga aristocratie romans si cu multi ailed nisi.
a pozat intaia oars, m-a intrebat incotro sa priveasca, zicand: Acum comanzi
dumneata!9. La aceasta, am <facut> observatia ca dorinta mea nu este porunca ci
numai o cerere in interesul portretului, care fiind gata, i-a placut asa de mult, incat
p.380
doreau sa aiba ate o copie originala in creta, asa ca desenul acesta singur mi-a adus
un venit de 150 de galbeni.
Aceasta epoca era foarte ciudata la Bucuresti, unde lumea voind a se lingusi
pe langa muscali, a inceput sa se lase de obiceiurile turcesti, imitand si luand pe cele
europene. Hainele turcesti erau purtate de boierime $i de slugile ei, arnauti, pe cand
taranii si-au pastrat portul stramosesc, tot asa ca si cea mai mare parte a femeilor,
insa cucoanele din inalta aristocratie purtau mai toate rochii dupa moda franceza.
Tinerimea// fireste isi schimba mai usor portul decat oamenii mai in varsta, care
58
www.dacoromanica.ro
pamant i nu s-a putut indupleca sa-1 poarte, aa Ca 1-a daruit tot unui prieten mai
putin conservator.
Trecerea aceasta de la portul vechi la cel nou, european, a fost mult inlesnita
prin uniforma militara, prin care lumea s-a obipuit cu noile forme ale vemintelor,
caci, dupd ocupatiune, primul lucru al ruilor a fost Infiintarea unei armate romane
Tot modei europene i-a cazut jertfa i barba frumoasa, neagra, a lui
Cantacuzino, cu care eram in relati bune. Acest boier avea un cap de o rata
frumusete i ma durea sufletul, cand a trebuit sa-i raza barba, care nu se potrivea
deloc cu costumul sau francez. Apartinand i el Inaltei aristocratii romane, se cerea
sa imite moda europeana i, deoarece casa sa era frecventata i de generalii ruO,
a aranjat-o cu mobile moderne, caci portul european nu prea se potrivea cu divanele
turceti late, pe care oamenii se aternau rara papuci. Vizitandu-1 odata dupa aceasta
metamorfoza, de abia mi-am putut retine rasul intrand in odaia lui, unde am vazut
vreo zece boieri fumand din n4te ciubucuri lungi, insa ezand fiecare turcqte langa
www.dacoromanica.ro
59
P.381
p.382
fara vreo bautura, pans ce le venea stapanul $i nu era lucru placut de a-ti gasi sluga
in invalmasala de dupa petrecere. lesind gi not de la bal, n-am putut afla nicaieri pe
servitorul meu, a$a ca a trebuit sa mergem acasa in gerul noptii, in frac, pans la
spiteria Raimondi, care era cam la vreo trei sute de pasi. Intrand acolo, am aflat pe
servitorul meu dormind adanc cu laborantul farmaciei $i cand 1-am trezit din somn
poruncindu-i sa aprinda lampa $i sa mergem acasa, ajuns acolo, el a depus lampa in
iatac $i pana ce eu mi-am scos blana, el pesemne de fried ca-1 voi pedepsi, a fiigit
Para sa-1 mai vad vreodata. A doua zi mi-am luat un alt servitor, care se fudulea ca
a slujit la case man boieresti, seara insa, avand musafiri, vazand ca lumanarea se va
stinge curand, 1-am trimis sa-mi aduca un font de lumanare (fireste de seu, caci
altele nu erau Inca) si intorcandu-se cu el, taie iute o lumanare din legatura // $i
aprinz'and-o la mucul celei vechi, pacatosul asvarli seul topit care ramasese in
sfesnic, pe dusumeaua odaii. Vazand cu ce fel de om am de a face, 1-am dat afara,
platindu-i ziva cat m-a servit cu dibacia lui si simtul mare de curatenie dovedit!
Astfel invata bine mestesugul de brutar a$a Ca aveam prin el intotdeauna paine
calda, dar adesea i1 duceam $i pe la familia Raimondi, unde facea o placinta mai
buns ca bucatareasa lor. loan acesta mi-a fost recomandat de familia Bucureanu, pe
60
www.dacoromanica.ro
P.383
www.dacoromanica.ro
61
p.384
armata austriaca ca ofiter, insa, avand un duel cu colonelul sau, a trecut in Rusia.
Aci la Bucuresti avea rang de capitan de stat-major, desena frumos si era amator al
artelor; am petrecut multe seri placute impreuna, la ceai, amandoi impreuna, mai cu
seams ca-mi trimitea trasura, si iama sania, ca sa ma ia. Dar e foarte interesant, ca
parasind Bucurestii, doua zile dupa mine a plecat si el chemat la Petersburg si
despartindu-ne cu lacrimi, n-am crezut sa ne mai vedem vreodata, precum ne-am
intalnit apoi, pe neasteptate.
Din cele petrecute la Bucuresti mai trebuie sa pomenesc si faptul ca pe la
inceputul anului at doilea al petrecerii mete de acolo, m-am certat cu gazda casei,
care maritandu-si fetita ei de treisprezece ani, fagaduise locuinta ginerului si astfel
a vrut sa ma dea afara, cu toate ca avusem invoiala in scris cu ea, zicand ea salasul
meu find zestre de mireasa trebuie sa ies, sa-1 parasesc. Femeia mi-a facut multe
neplaceri, dar la unna s-a mai linistit, marturisindu-mi chiar ca s-a obisnuit si cu
ginerele si ea find vaduva, ii prinde bine chiria ce o ia de la mine.
Vorbind de zestre e interesant de stiut ca, cu tot regimul turcesc, judecata
mergea dupa legile romanesti si daca din intamplare barbatul unei femei amaneta
sculele de our ale sotiei sale si aceea era in stare sa dovedeasca unde sunt ele
zalogite, creditorul era tinut sa i le dea inapoi femeii fara nici un ban, ramanand sasi cause banii la barbat. Avutul sotiei se trecea in foaia de zestre in bani pans la cea
dar abia am ajuns la Cluj, cand mi-a venit stirea ca muscalii au golit Tara
Romaneasca si astfel am limas acasa.
62
www.dacoromanica.ro
Franz Joseph Adolph Schneidawind s-a nascut la Bamberg, la 25 august 1799, 5i a murit la
Marienbad (Marianske Leine), la 26 iulie 1857. Purtand, dupa obiceiul vremii, acelasi nume ca si tatal
sau, statistician cunoscut, consilier al directiei landului Bavaria, el a urmat scoala medie la Bamberg, si,
apoi, din 1818, cursurile Faculatii de Medicine si Filozofie de la Universitatea din Wiirzburg. Renuntand
la cariera de medic, Schneidawind s-a dedicat studiilor de filosofie 5i, mai cu seams, celor de istorie. fn
1822 a dobandit titlul de doctor in filosofie, in urma sustinerii publice a tezei intitulate: Momente
principals ale istoriei filosofiei, dupd care a adunat, in urma cercetarilor sate neintrerupte in arhivele $i
bibliotecile din Germania 5i din strainatate, o multime impresionanta de informatii istorice, dintre cele mai
insemnate. Numit la 5 august 1827 profesor de istorie la liceul regal din Aschaffenburg, unde a functionat
cu succes pans in mai 1856, Schneidawind s-a straduit, cuprins de dorul orasului natal, sa obtina transferal
la liceul din Bamberg. Nu si-a mai putut indeplini aceasta dorinta, murind la 26 iulie 1857 la Marienbad
(Marianske Leine), unde a fncercat sa-si aline suferintele pricinuite de boala de inima.
Dispunand de cunostinte remarcabile 5i cu totul neobisnuite, datoriti caracterului for multilateral,
Franz Joseph Adolph Schneidawind s-a distins printr-o activitate publicistica bogata, chiar beletristica. El
s-a ocupat, cu predilectie, de istoria Revolutiei franceze, despre care a publicat o serie de studii intocmite
cu multa grija, primite favorabil de cititori. Cu ajutorul izvoarelor adunate, insuficient selectate, cercetate
$i interpretate in mod critic, Schneidawind a prezentat cu o maiestrie incontestabila personalitatile lui
Napoleon, Robespierre, Mirabeau etc. Dar cercetarea critics insuficienta a izvoarelor amintite nu trebuie
sa fie considerate drept vina, ci numai limita autorului 5i a modului de cercetare a istoriei in epoca sa.
0 atentie deosebita a acordat-o Schneidawind prezentarii stiintifice, intemeiate pe documente $i
acte oficiale, a faptelor de arme ale arhiducelui Carol de Austria, in lucrarea in patru volume, intitulata:
Rdzboiul Austriei impotriva Frantei, a alialilor sdi si a Confederaiiei Rinului, din anul 1807. Ulterior,
Schneidawind a revenit asupra acestui subiect intr-o carte de popularizare ilustrata: Rdzboiul de sapte ani
din Germania, care s-a bucurat de un adevarat succes de libriirie. Trebuie mentionat cu acest prilej faptul
ca Schneidawind s-a numarat printre primii autori care, in cursul luptei Impotriva stapanirii straine 5i a
desteptarii constiintei nationale, au indrumat poporul german spre idealurile sale, deschizand drumul spre
formarea istoriografiei nationale. Acelasi scop I-a avut, prin urmare, biografia principelui Wilhelm at
Prusiei, care a oferit, sub forma unei carti de popularizare, imagines vie a razboaielor de eliberare. De
altfel, Schneidawind s-a numarat printre putinii scriitori $i autori care s-au bucurat, Inca din timpul vietii,
de recunoasterea depling si risplata meritelor literare. El a fost decorat cu inalte ordine, de catre un numar
insemnat de suverani europeni: regele Bavariei, imparatul Austriei si tarul Rusiei, regii Prusiei, Greciei,
marii duci de Hessa $i Baden, ducii de Saxa-Coburg si Braunschweig, fiind numit, totodata, membru de
onoare at numeroaselor societati savante din Germania.
La fel ca multi dintre contemporanii sai germani, Schneidawind a calatorit in Europa Central() 5i
de Sud-Est, publicandu-si amintirile din Serbia, Moldova si Tara Romaneasca in colectia TaschenBibliothek der Ffichtigsten Reisendurrh Siebenbiirgen, Moldau, Wallachei, Bessarabien, Servien, Bosnien
und Romanien. Mit Landkarten, Planen und anderen Abbildungen, alcatuita de Mehrer si editata de
Joachim Heinrich Jack, bibliotecar regal din Bamberg, vol. 4, Nurnberg, 1832, p. 479-493
www.dacoromanica.ro
63
Schneidawind incepe relatarea calatoriei sale prin tank roman cu precizarea situarii geografice
a Moldovei si Tani Romanesti, delimitarea hotarelor si a suprafetei lor globale, care a fost spatiu de
desfasurare a numeroaselor razboaie ruso-turce: acest spatiu stranit este presarat cu cadavre rusesti si
turcesti". Dupa parerea sa, tocmai aceasta caracteristica geopolitics a Tarilor Romane este cauza inapoierii
lor, a lipsei oricarei vointe si initiative de deschidere si construire a cailor de comunicatie, de asanare a
mlastinilor de la campie si de modificare, pe acesta cale, a climei nesanatoase. Imbunatatirea drumurilor
a presupus investirea unor sume man de bani, de care domnii nu au dispus, iar autoritatile otomane nu ar
fi intreprins astfel de lucrari de teama inlesnirii expansiunii Austriei in Wile romane. In aceste imprejurari,
doar cativa tarani stabiliti in casele postei au asigurat, potrivit marturiei lui Schneidawind, slujba de curieri.
Spre deosebire de ses, dealurile subcarpatice roditoare si Carpatii 1-au fascinat pe calatorul german
prin peisajele lor romantice si prin splendoarea salbatica a muntilor, oferindu-i, in ciuda strabaterii deosebit
de anevoioase a trecatorilor lor, privelisti frumoase asemanatoare cu cele din Alpi.
Lui Schneidawind, clima tarilor romane i s-a pans a fi foarte schimbatoare datorita vantului care
batea din directia nord-est chiar si in zilele toride de vara, cand se dezlantuiau furtuni si vijelii cumplite.
Aceasta clima cu caracter excesiv s-a asemanat, prin iemile aspre si fungi, cu cea din Rusia, datorita
faptului ca inghetau toate raurile si peste Dunarea inghetata putea trece, vreme de case saptamani, artileria
cea mai grea.
In ceea ce priveste dezvoltarea economics, principatele au fost caracterizate drept tan agrare, in
care pamantul a fost lucrat si cultivat, adesea, in acelasi mod cu cel din Europa. Dace orzul s-a folosit
numai Ia hrana vitelor si a pasarilor, graul s-a cultivat in cantitati suficiente pentru consumul intern, iar
porumbul a constituit hrana de capetenie a taranilor. Exploatarea si administrarea mosiilor s-a facut fie prin
sistemul arendarii, fie prin cedarea unor parcele de pamant tar' anilor, care au dat proprietarului o parte a
recoltei, in timp ce acesta din urma a asigurat avansurile banesti necesare si a platit impozitele.
Despre populatia tarilor romane, Schneidawind pare s fi retinut anumite aspecte care I-au frapat
mai mult: gusa sau hipotiroidia, boala raspandita foarte frecvent Ia locuitorii dealurilor subcarpatice,
ponderea, statutul si deprinderile robilor tigani, dar mai ales indolenta, nestiinta si lenea, defecte atribuite,
cu prea multi generozitate, unor categorii sociale largi. Acest calator ofera o explicatie fantezista pentru
existents in Tarile Romane a unui numar mare de tigani, evaluat la 150 000 de suflete. Dupa parerea lui
Schneidawind, ei ar fi patruns in masa din Germania" in aceste tinuturi, reprezentand pentru calatorul
german cea mai nenorocita tad din sudul Europei". Mai mult, Schneidawind le consacra, spre deosebire
de majoritatea populatiei tarilor romane, o atentie aproape exclusive, staruind nu numai asupra calitatilor,
defectelor si talentului lor muzical innascut, ci si asupra statutului lor de robi si asupra muncilor casnice
si viticole la care au fost supusi de cite boieri, stapanii lor.
Despre orase si, in primul rand despre Bucuresti, calatorul ne impartaseste aprecieri critice,
prilejuite mai cu seams de strazile stramte, murdare, podite cu lemn, lipsite de once aerisire, emanand
miasme ucigatoare. Schneidawind nu se sfieste sa invinovateasca autoritatile si pe boieri, pentru indolenta
si pentru pretextele invocate (sol prea slab), cu scopul de a refuza pavarea strazilor. Spre deosebire de
capitala Tani Romanesti, Iasii i s-au infatisat ca un oras mai mic $i mai frumos, in care palatul domnesc
inconjura, cu zidurile sale, o serie de curti si gradini locuite de slujitori domnesti. Totodata, Schneidawind
critics in mod aspru numarul mare de sarbatori bisericesti, considerate a fi pricina leneviei rationale"
precum si incultura generalizata, ilustrata de faptul Ca nici boierul si nici preotul nu stiau sa citeasca.
Aprecierile acestui calator cu privire la culture din principate cuprind destula rea-vointa, mai cu
seams cand el pretinde ca in aceste tan nu ar fi existat un alfabet al limbii romane, nici o carte, nici macar
Biblia". Aceeasi ignoranta si rea-vointa a lui Schneidawind stau la baza unor afirmatii inexacte si mai mult
decat tendentioase despre nestiinta atat de adancit" si despre faptul ca Constantin Mavrocordat ar fi
alcatuit cel dintai un alfabet cu ajutorul unor litere slavone si grecesti, ar fi scris o gramatica si a poruncit
ca Sfanta Scriptura sa fie citita in biserici, in mod regular ". Admiratia sa pentru domnul Constantin
Mavrocordat si pentru dezvoltarea culturii grecesti in principate I-a impiedicat pe Schneidawind sa
inteleaga asa cum se cuvenea inflorirea acestei limbi, vorbite mai curat decat in Grecia, poate cu exceptia
Ianinei". Schneidawind a inteles doar ca neogreaca a fost limba de culture a lumii rafinate", a celor ce
nazuiau sa obtina vreo recompense din partea domnului" si care, prin legaturile lor cu grecii din Fanar,
64
www.dacoromanica.ro
Schneidawind remarca vocatia poetics $i muzicala a limbii roman, datorita gingasiei si armoniei sale
sonore. Ace lasi simt al poeziei si cantecului it caracterizeaza pe romanul de rand din Tara Romaneasca,
Moldova si Bucovina, asa cum el vorbeste, pretutindeni, aceeasi limba romineasca, tot atat de duke ca
limba italiana. Schneidawind insists, in mod indreptatit, asupra simtului muzical deosebit al romanului,
care-si transpune in cantec sterile sale sufletesti. Cantecele mai raspandite in Moldova si Bucovina cu
iuteala fulgerelui nu au fost compuse doar de ciobani $i tarani, ci si de boieroaice $i domnite, ca de pilda,
cel de dragoste intitulat, Ziva, ceasu despdrfirii. Schneidawind mai mentioneaza, deopotriva, baladele
despre Constantin Brancoveanu, cantecul eteristului aflat pe fuga, dar gi baladele $i melodiile compuse de
tiganii lautari: Anghel, Gheorghe si Suceava, cunoscute in vremea aceea in intreaga Bucovina.
Date biografice despre acest scriitor $i calator german se intalnesc in articolul publicat de
Leitschuh in Allgemeine Deutsche Biographie ", vol. 32, Leipzig, 1891, p. 101-102.
Pasajul din Imagini de cdleitorie din Serbia, Moldova si Tara Romeineascd, ce priveste trecerea lui
Franz Joseph Adolph Schneidawind prin Tara Romaneasca si prin Moldova, nu a mai fost publicat pans
acum in traducere romfineasca.'
F. J. A. SCHNEIDAWIND
Serbien, der Moldau und Walachei, in cadrul colectiei Taschen-Bibliothek der wichtigsten und
interessantesten Reisen durch Siebenbfirgen, Moldau, Wallachei, Bessarabien, Bulgarien, Servien,
Bosnien und Romanien, Mit Landkarten, Planen, Portraits und anderen Abbildungen, verfasst von
Mehrer und herausgegaben von Joachim Heinrich Jack, koniglicher Bibliothekar zu Bamberg, vol. 4,
Nurnberg, 1832, ed. Heinrich Haubenstricker p. 479-493.
2 in realitate, Imperiul Otoman.
3 I Mira (Postmeile, Landmeile) masoara 7,585 km.
4 Aluzie la transformarea teritoriului Tari lor Romane in teatru de razboi, in timpul razboaielor
ruso-turce.
www.dacoromanica.ro
65
p.479
p.480
cold cand verzi, cand atin*i de soare privesc pestrit, de dinapoi, in culorile
p.481
p.482
imbunatatire. De aceea, aceasta parte a principatelor este Si mai parasita decat *esul.
Cativa tarani, care s-au stabilit in casele po*tei pentru a Indeplini slujba de curieri
gi unii taietori de lemne saraci alcatuiesc intreaga populatie, in timp ce o carmuire
mai libera ar putea popula aceste tinuturi la fel ca regiunile noastre din Alpi.//
Gu*a este un fenomen foarte frecvent6 la ace*ti locuitori de munte. Cauza
acesteia se afla in obiceiul de a bea zapada topita. La ei precumpane*te forta fizica,
la fel cum la multi dintre locuitorii Alpilor precumpane*te taria morala. La campie,
modul in care este lucrat gi cultivat pamantul se aseamana, eel mai adesea, cu eel
folosit in Europa. Boii sunt folositi la arat. Porumbul este hrana de capetenie a
tAranilor. Graul cre*te in cantitati suficiente pentru consumul tarii. Orzul este folosit
5 De fapt, muntii Carpati.
6 Este vorba de hipotiroidie, board endemics in anumite regiuni ale tftrilor romilne.
66
www.dacoromanica.ro
doar pentru hrana vitelor si a orataniilor. Ambele soiuri de cereale sunt recoltate in
luna iulie. Mosierii sau boierii nu-si administreaza singuri mosiile; ei le dau in
arenda aceluia care ofera cel mai mult sau, mai adesea, le predau taranilor, care le
dau o parte a recoltei, in timp ce proprietarul asigura avansurile banesti necesare si
plateste impozitele. Mari le mosii aduc un venit de 50 000-60 000 de piastri, dar
prin modul de mostenire se faramiteaza tot mai mult, astfel ca, dupa cateva
generatii, cele mai multe mosii mari ale aristocratilor ar putea disparea incetul cu
incetul.
Aici pare sa fie patria de acum a acelor triburi nomade, care brazdeaza
intreaga Europa si a caror origine se pierde in negura veacurilor tiganii. Asa dupa
cum evreii si-au ales drept loc predilect de sedere una din II cele mai sarace tari din
Nord, vechiul regat al Poloniei, la fel pare ca tiganii, evreii paganismului fait
patrie, fart refugiu, fart origine cunoscuta, fara a se bucura de stima oamenilor, dar
avand trasaturile de neconfundat ale caracterului, moravurilor si obiceiurilor lor
p.483
si-au ales cea mai nenorocita tali din sudul Europei drept principalul lor loc de
sedere. La o populatie de 1 500 000 de suflete (poate si numai 800 000-900 000) a
inceputul lui decembrie si pant la sfarsitul lui februarie, totul este acoperit cu
zapada si gheata, la fel ca in Rusia. Toate raurile ingheata; chiar si Dunarea, oricat
7 In text Kaenmusik.
8 Respectiv munpi Balcani.
www.dacoromanica.ro
67
p.484
p.485
Strazile Bucurestilor, asemenea celor din celelalte orase marl ale Tarii
Romanesti, nu sunt pavate, ci sunt acoperite doar cu scanduri de stejar, find la fel
de incomode pentru pietoni si pentru carute. In timpul verii, aceste strazi stramte,
murdare si lipsite de once curent de aer, emana miasme ucigatoare $i dau nastere la
epidemii. Localnicii afirma ea pamantul ar fi prea moale pentru ca strazile sa fie
pavate $i, totusi, ei au sub ochii for cele mai minunate drumuri militare ale
romanilor. Boierimea este prea indolenta, iar domnii sunt prea tematori pentru a
porunci indeplinirea unor astfel de lucrari.
p.486
lasiil 1, capitala Moldovei, sunt un oras mai mic, dar mai frumos decat
Bucurestii. Un mare numar dintre casele de aici au fost construite de negustorii
straini. Populatia lui se tidied la 40 000 de locuitori. // Palatul domnesc inconjoara
cu zidurile sale lungi, asemenea seraiului, un sir de curti si gradini populate de o
multime de slujitori.
In ambele principate, nestiinta si lenea s-au instapanit ca la ele acasa. Nu poti
cere ca taranul sa tie citi, atunci cand nici boierul $i nici preotul tau sunt in stare.
Biserica are un numar foarte mare de zile de sarbatoare in timpul anului (se
spune Ca sunt 210, in afara Carnavalului12). Acestea sunt pentru popor zile de
odihna. Dar functionarii publici si-au rezervat, totusi, partea leului din acest apanaj
public al leneviei nationale. In afara zilelor consacrate sfintei trandavii, ei isi fac o
vacanta de cateva saptamani cu ocazia Pastelui $i Inca' una mai lunga in vremea
caniculei. Intr
Intr-un cuvant, totul in aceasta tara se deda odihnei, cu exceptia
strangatorilor de dari si a insectelor.
Limba este un amestec de Latina $i slavona. Vreme de secole, aici nu s-a stiut
de nici o carte, nici macar de Biblie13, ba chiar a lipsit si un alfabet al limbii. Este
de mirare ca o nestiinta atat de adanca si-a putut afla un refugiu fie si in cel mai
-un
9 Bucharest.
10 Este vorba de legenda intemeierii orasului Bucuresti de catre ciobanul Bucur.
11 Jassy.
12 Carneval.
68
www.dacoromanica.ro
indepartat judet14 din Nord. Si mai putin de inteles este insa faptul Ca aceasta
ignoranta domnete chiar
p.487
aceasta este limba lumii rafinate; ea a fost acceptata de toti cei care nazuiau sa
obtina vreo recompense din partea domnului. // Contactele locuitorilor cu grecii din
Fanar au ferit aceasta limba de brutalitatea limbii slavone i de jargonul barbar al
p.488
urmailor dacilor17. In Moldova, greaca este vorbita mai putin decat in Tara
Romaneasca. Aici doming, in general, germana
franceza.
sprijinul nobil al poeziei elevate, emana lin, in mod fericit, farmecul ei secret,
manifestandu-se *i transfigurandu-se adesea. Vuk Stefanovici 18 a trezit prin
cantecele sale populare sarbe0, atentia Europei culte. lnvoluntar, unele priviri s-au
indreptat spre Nordul posomorat i, in curand, s-a dobandit convingerea ca flacara
sfanta a poeziei nu se stinge pe stancile acoperite de zapada *i sub cerul vepic
acoperit de nori, ci ca rasufiarea ei atoateinsufletitoare strabate ca arita sfanta chiar
i inimile melancolice ale oamenilor din nord. // In strafundurile muntilor Carpati
mai zac ingropate destule pietre pretioase, iar alte flori inmiresmate infloresc i se
14 Canton.
www.dacoromanica.ro
69
p.489
o schita, un strop dintr-un izvor limpede i bogat. Dar chiar si un strop este
binevenit, atunci cand 1'1 sorbi dintr-un astfel de izvor.
Limba romans, aka cum este vorbita in intreaga Bucovina, este o fiica a celei
indoieli cu privire la aceasta inrudire, dar toate temeiurile de acest fel pot fi
p.490
70
www.dacoromanica.ro
p.492
cantarea melodiilor sunt viori, naiul si un fel de lauta, pe care cants cu un arcus.
Daca muzica si poezia sunt acordurile de capetenie ale sufletului, care izvorasc la
unele natiuni, dar si la toate natiunile in forme atat de variate, sa acordam atentia
cuvenita si acestor sunete ale naturii. Cu ajutorul for vom ajunge la izvorul din care
tasnesc atat de imbelsugat. Acest cantec, pe cat de simplu si monoton pare, trebuie
intotdeauna socotit un imn sfant al naturii. Chiar dad melodiei lui Nurdeni ii
lipseste focul si prospetimea Sudului, totusi dotal dupa acestea este exprimat cu atat
mai emotionant.
De cate on cand luna isi revarsa lumina mats asupra coamelor acoperite cu
zapada ale Carpatilor, am ascultat cantecul unui drumet singuratic, care pasea pe
campia pustie, prin linistea noptiil De cate ori, in umbra intunecata a unei paduri
www.dacoromanica.ro
71
p.493
F. S. CHRISMAR
(??)
Nu avem stiri cu privire la viala si activitatea calatorului F. S. Chrismar. Se tie doar ca era
german si medic.
s-a imbarcat pe vasul Fecioara Hydra" pentru a ajunge, pe Dunare si Marea Neagra, Ia
Constantinopol.
Chrismar si-a descris calatoria in lucrarea Skizzen einer Reise durch Ungarn in die Turkei,
aparuta la Pests in 1834. Cuprinde amanunte despre populatia romans din Banat, Transilvania si Tara
Romaneasca, autorul staruind asupra infatisarii, portului si originii romane a acesteia, vadita in limba,
obiceiuri si jocuri, precum si asupra locurilor in care a poposit in timpul calatoriei sale.
Chrismar descrie orasele prin care a trecut. Timisoara, Sibiu, insemnat centru comercial,
Brasov cu Biserica Neagra, Bucurestii, care-1 impresioneazA prin contrastul dintre luxul caselor
boieresti si mizeria colibelor, dintre portul si moravurile orientale si noile obiceiuri si mode importate
din Occident, in sfarsit, portul Galati cu dughene ca de iarmaroc, cu casute de lemn si colibe
sarficacioase.
F. S. CHRISMAR
p.49
[.] Abia dupd ce am calatorit ziva intreaga, am dat si de drumuri mai bune.
Am ajuns intr-un tinut foarte vesel gi roditor, unde de indata ce paraseam <un sat>
aveam iarasi in fata noastra un alt sat vecin. Toate satele erau construite foarte
Traducerea s-a fhcut dupl. F. S. Chrismar, Skizzen einer Reise durch Ungarn in die Turkel,
Pesth, 1834, p. 49 si urm.
72
www.dacoromanica.ro
regulat, un spatiu mic desparte intotdeauna o casa de alta si in fata fiecarei locuinte
erau saditi cativa pomi roditori, care formau siruri regulate pe amandoua partile
p.50
$i
p.51
Timisoara8
In dimineata celei de-a cincea zi a calatoriei noastre de la Pesta, am ajuns la
Timisoara, care mi s-a parut un popas foarte placut. De fapt nu mica mi-a fost
mirarea, pricinuita de gingasia si de frumusetea stilului acestui oral. Intinderea sa
nu este mare, totusi lucrarile de fortificatie sunt foarte insemnate si in starea cea mai
perfecta. In afara orasului se gasesc drumuri de plimbare trasate cu mult gust, care
se intind pans in suburbia Fabrick", care se afla cale de un sfert de ceas de cetate.
2 Slavonia
3 Inainte de recucerirea Banatului de la turd, austriecii constituisera un regiment iliric format
din sarbii din sudul Banatului si Ungariei, cu misiunea de apara granita de miazazi si a taia once
Iegatura a ungurilor cu turcii.
4 In urma rizboiului impotriva turcilor din 1716-1718, Austria a castigat prin pacea de la
Passarowitz (21 iulie 1718), Banatul timisan si Oltenia.
5 Becsekerek, Becicherecu Mic, sat, comund, jud. Timis,
6 Claudius Florimund Mercy, guvernator al Banatului (1681-1734).
7 Meierhofe.
8 Temeswdr.
73
www.dacoromanica.ro
p.52
p.53
Numele acestei suburbii vine de la Insemnatele ateliere i fabrici pe care le-a ridicat
aici generalul Mercy $i dintre care unele mai sunt Inca in lucru si acum.//
Multimea de oficii Si administratii imperiale, precum i militarimea, duceau
la Timioara o viata intensa. Aici nu lipsesc hanuri $i cafenele bune $i bine randuite;
dintre acestea, hanul La cei apte printi electori" era pe atunci cel mai cautat. In
cafenele am gasit diferite gazete periodice i ziare din strainatate; anunturile oficiale
i ordonantele sunt redactate mai mult in limba latina. Timioara are $i un teatru i
directia lui trebuie sa faca afaceri bune [..
Dar pe langa tablourile obinuite care Ili amintesc de Viena si de Germania
civilizati, se observal o trecere vadita spre firea orientala. Portul femeilor romane,
capul ascuns pans la barbie intr-o panza subtire i alba, chipurile maslinii ale
Romanii avusesera aici plantatii intinse $i ridicasera locuri intarite printre care
Zambara, Timioara de astazi. Se mai gasesc Inca urmele fortificatiilor intinse, care
strabat Cara in diferite directii i care sunt numite de obicei valuri romane14, dar
despre care se sustine, cu mai mult temei, ca ar fi fost ridicate de huni, care au luat
mai tarziu Cara in stapanire. In Banat s-au gasit comori bogate de antichitati romane,
printre care, mai ales, renumitele bai calde de la Mehadia, Inchinate lui Hercule, au
livrat lucruri de pret.
p.55-56
Carpatii
p.58
[...] Una din oselele cele mai bune, una mai perfecta negasindu-se nici in
Germania, duce de la Timioara pans la granita Transilvaniei. Ne-am continuat
drumul intr-o trasura comoda, trasa de cai sprinteni.//
9 Zu den sieben Churfiiesten.
io Zeigt sick.
I I Inexact. Dacia Ripensis (de la lat. ripa = mal) cuprindea partea de apus a Daciei Aureliene
care se Intindea pe malul drept at Dunarii. 0 inscriptie din 283 mentioneaza ca Dacia Ripensis cu
capitala Ratiaria (azi Arcor) gi Dacia Mediterranea cu capitala Serdica (Sofia).
12 Aurelian, Impiirat roman (270-275). Dupa unii autori s-a nAscut in Dacia Ripensis, dupa allii
la Sirmium in Panonia.
is Galeriu, impArat roman (305-311), originar din provinciile ilirice.
14 Romerschanzen.
74
www.dacoromanica.ro
Localitatile aflate pe aceasta osea sunt, in cea mai mare parte, locuite numai
de romani.
Locuintele sardcacioase *i muddria, care aici se intinde peste mdsura, indica
indeajuns starea acestui popor care se rdspandqte in <numar> foarte mare in Banat
i Transilvania. Barbatii sunt de altfel puternici i bine facuti, de cele mai multe on
de obicei de culoare rosie, albasted sau galbend. <Nite> bete late de land" le
slujesc de cingatoare. Uneori poarta i un scurt pieptar lard maneci18. Gdteala de pe
capul unei fete este alcatuitd // numai din cozile <lor> lungi, impletite, iar femeile
se acopera cu o maramd albs, foarte subtire, pe care o trag pand sub barbie. Numai
p.59
munti uriai de plata. Ruine acoperite de muFhi ale unor cetati stravechi, care
privesc in jos de pe inaltimea unor stanci abrupte, amintesc la fiecare pas de vechea
15 In eine Gattung Wollenzeug.
16 Zwei stiicke Wollenzeug.
17 Ein breites wollenes Band.
18 Walach Corset ohne Ehrmeln.
19 Walach Lugosch.
20 Karansebes.
www.dacoromanica.ro
75
p.60
si
memorabila istorie a acestei tari. Coloane groase de fum, care se ridica din
mijlocul padurilor, in tinuturile mai ridicate, arata marile topitorii21 ce scot la iveala
p.61
comorile subterane cu care este inzestrata Transilvania din belug. Dupa minele
maghiare22 aici se afla cele mai bogate mine de aur i de argint din Europa, iar in
ce prive0e sarea, Transilvania este probabil cea mai bogata tars de pe pamant.
Ocnele ei // <sunt> inepuizabile i pot, singure, aproviziona cu sare intreaga Europa
timp de mai multe mii de ani [...123.
Stramo0i no0ri germani [...] s-au aezat aici in numar mare i au dat tarii
numele ei german datorat celor dintai apte locuri intarite sau cetati24 intemeiate de
ei, septem castra. A fost numita de unguri Transilvania, pentru ca era apzata
dincolo de paduri mari25. Istoria inceputurilor ei o infatieaza ca reedinta a
vechiului stat dac, dupa a carei desfiintare a fost denumita de romani Dacia
M editerranea"26.
p.62
(Dacopolis), unde sus, pe stanci abrupte, se afla ruinele acestea, de unde to bucuri
de o priveli0e minunata asupra unor vai care se intind in departare. Intr -una din ele,
valea Mureului, se afla mine bogate de aur; in Imprejurimile Devei se gasesc i
bogate mine de arama. Foarte multi dintre locuitorii acestei localitati insemnate sunt
bulgari.
22
Huttenwerte.
Nachst den ungarischen Bergwerken. Probabil se refers la minele de aur si argint, din
76
www.dacoromanica.ro
germani in tara aceasta. Este surprinzator sa gase$ti aici, dintr-o data, iara$i vechea
arhitectura germana, limba 5i moravurile germane.
p.63
Transilvania, once german era numit sas32 [.. i aceasta denumire le-a ramas.
Au primit chiar de la regele Geza al 11-lea33 o constitutie intemeiata pe o reala
libertate $i egalitate, datorita careia au fost in stare sa se mentina, ca un popor care
1364
Tiganii
p.65
Intr -un sat mic din apropierea Sibiului am gasit adunata o familie numeroasa
de tigani, dintre care unele chipuri expresive de barbati ne-au atras atentia.
Se citea pe fruntea Tor, inconjurata de plete negre, lungi $i stralucitoare, o
melancolie adanca; ochii for negri priveau posomorat pe sub genele intunecate $i in
acest chip nu era nici o trasatura care sa nu tradeze tristete Si ganduri intunecate.
Nici copiii Tor, nici femeile Tor, care erau Tanga ei // nu le puteau trezi vreun interes.
Toata greutatea soartei triste a acestui popor surghiunit pare sa apese asupra firei for
[...]. Chiar 5i romanul grosolan, plin de defecte fizice $i morale35 $i care sty pe
treapta cea mai de jos printre natiunile din Europa, se uita cu dispret la tigani care,
dupa parerea sa se afla mult mai prejos ca el. $i totu$i tiganul este plin de aptitudini
fire$ti, este un om care se pricepe la toate, care incearca ()rice <$i> care are
31 Colonisti germani, au venit din Flandra, de pe valea raului Mosela si din Luxemburg, find
pomeniti in documente sub numele deflandrenses i teutowici.
32 Sachse, in documentele latine saxones.
33 Geisa II, regele Ungariei (1141-1162). Intr -o bula papalA din anii 1192-1196 se
mentioneazA colonisti flandrezi adusi de regele Geza; aceasta tire este cuprinsa $i in diploma din anul
1224, D.I.R., veacul XIXIII, C. Transilvania, vol. 1, p. 11-12,208-210.
34 Karlsbur, municipiu, jud. Alba.
35 Influentat de sasii cu care a venit in contact, autorul are o pArere gresitA cu privire la romani.
www.dacoromanica.ro
77
p.66
p.67
dispozitii si talent pentru toate. In minele din Transilvania lucreaza mai ales tiganii,
care au o indemanare deosebita pentru aceasta <munca>.
Tiganii sunt cei care au facut, in Ungaria si in Transilvania, primele arme de
foc, <primele> ghiulele de tun si alte // munitii. Tiganii sunt si astazi cei mai buni
[...]. Sunt tot atat de inzestrati pentru arta de a lecui si vadesc prin toate aceste
dispozitii si insusiri ceva din sangele vechilor egipteni, ai caror urmasi se dau
bucuros. Dar in afara de toate aceste insusiri, tiganul nu are nici un fel de aplecare
p.68
p.70
vale frumoasa si roditoare in mijlocul careia este asezat <intr-o pozitie> foarte
atragatoare, Sibiul cel prietenos. Lantul de munti se intindea in fata noastra
<n6.zuind sa ajunga pana la cer astfel ca> aici formeaza un zid despartitor37 de
neinfrant, prin care castelul trecatoarei Tumului Rosu doming singura legatura
posibila cu Tara Romaneasca. Surul eel enorm, unul din muntii cei mai inalti din
Transilvania, isi intinde spre cer // crestetul sau plesuv de stanca <iesind> dintre
'Muffle intunecoase de brazi. El mai era Inca acoperit cu zapada, ca aproape toate
varfurile muntilor vecini, pe cand campiile de la ses se intindeau de-a lungul acestui
perete de munti, <acoperite> de o verdeata proaspata si de mii de flori de primavara,
asemenea unui bogat covor tesut cu aur.
78
www.dacoromanica.ro
sunt aranjate cu gust, dovedesc un comen vioi, totusi negotul trebuie sa fi fost mult
mai insemnat in vremurile de demult decat acum. Case le sunt in general frumoase
si cladite confortabil, strazile sunt regulate si bine pavate. Piata principals ofera o
priveliste deosebit de placuta; ti se pare ca te-ai stramutat intr-un vechi orasel din
imperiul german; tot aici locuiesc toti patricienii de neam sas38 [...]. //
[...] De altfel, sasii acestia sunt un popor muncitor, cinstit si primitor. Dar in
general, mi-au placut mult mai mult locuitorii de la tars decat orasenii.
Cand am sosit, ne-a fost greu sa gasim adapost, intrucat ne intrebau cu cea
p.71
de bait. Si celelalte vinuri ale sale // nu ne-au putut in nici un chip impinge la
excese, numai bucataria hangitei era <demna de a fi> laudata, precum si arta
p.72
Brarvul
Tot drumul de la Sibiu pans la Brasov am avut, tot timpul, pe dreapta noastra
lantul inalt de munti de la granita Tarii Romanesti. Vremea rea care Linea mereu nea ingreunat foarte mult calatoria, deoarece aici drumurile nu se afia pretutindeni in
cea mai buns stare.
38 Al le Nobili der siichsischen Nation. In realitate nu a existat o nobilime saseasca, ci numai
un patriciat format din oraseni sari bogati.
39 Gasthof des romischen Kaisers.
www.dacoromanica.ro
79
p.73
Ne-am intalnit si cu mai multe patrule militare care strabateau tinutul pentru
p.74
siguranta calatorilor. //
in dimineata zilei a treia, catre orele 10, am ajuns la Brasov, unde tocmai se
Linea targul saptamanal. Multimea de tarani care venisera aici cu totii, animatia si
imbulzeala erau neobisnuite. Cu greu ne-am putut deschide drum si trasura noastra
Inainta incet pe sub poarta veche.
Nu zaresti orasul deck cand te afli foarte aproape de zidurile lui. Un munte
izolat47, cu un castel pe culme, se ascunde de privirile calatorului care vine din
partea aceasta. Daca cotesti dupa coltul acestui munte, te afli ca printr-o lovitura de
bagheta magica in mijlocul unui oral animat, bine populat. Pozitia sa este foarte
folosesc ca resedinta de vara locuitorilor bogati din Brasov. intre inaltimile acestea
i castelul izolat de pe munte // se deasoara o priveliste incantatoare asupra unei
campii bogate, presarata cu sate si padurici mici, al caror orizont este invaluit iarasi
de dunga violets a acelui lant de munti care formeaza hotarul spre Moldova.
Brasovul insusi nu este mare, find Inchis de jur- Imprejur de ziduri, dar
suburbiile se Intind in afara <orasului pe o suprafata> insemnata. Impunatoarea
biserica catedrala49, cladita in intregime in stilul vechi gotic, doming multimea
caselor si da intregului <ansamblu>, impreuna cu turnuletul portii orasului, o
infatisare arhaica. Istoria ne arata, ca intemeietori ai acestui oral, pe cavalerii
ordinului german Cruciferi de Hospitali S. Mariae ", care au dat ajutor puternic
42 Fogaras, oraq, jud. Sibiu.
43 Militargrenzbezirkes.
" Cetatuia, claditi in 1624, pe locul unui bastion de lemn (1524). In timpul domniei Mariei
Tereza, a devenit sediul unei garnizoane imperiale, vezi Fr. Teutsch, Geschichte der Siebenbargen
Sachsen fur das sachsiche Volk, vol. 2, Hermannstadt, 1925, p. 220.
45 Persaney, sat, comuna $inca, jud. Braov.
46 Feketehalom, oral, jud. Braov.
47 Tampa.
49 Biserica Neagra, construita in cursul anilor 1385-1425, vezi Fr. Teutsch, op. cit., p.
220-221.
80
www.dacoromanica.ro
regelui Emeric50 al Ungariei, in anul 1199, impotriva fratelui acestuia, Andrei51 $i,
ca rasplata a vitejiei lor, au capatat in dar o bucata de pamant, la hotarul de astazi al
Tarii Romane$ti, a$a numita Tara a Barsei52, unde au inceput in anul 1203 sa
cladeasca Bra$ovul.
Aici, in coltul cel mai indepartat al Transilvaniei, chiar in coltul cel mai
indepartat al civilizatiei europene ne-am simtit tot ca acasa <iar> viata ora$eneasca
$i viata socials <am gasit-o> atat de placuta // incat ne-am hotarat cu draga inima
sa mai zabovim cateva zile, a$teptand sa plece o caravans spre Bucure$ti, sa ne
putem urma calatoria cu o mai mare siguranta.
Timpul s-a scurs pentru not aici in chipul cel mai placut $i vremea frumoasa,
de care ne-am bucurat din prima zi a calatoriei noastre, a inlesnit excursiile noastre
in imprejurimile cele mai romantice <ale oraplui>. In fiecare sears intalneam pe
promenada, a$ezata in afara porch ora$ului $i impodobita cu copaci tineri, lumea
buns din Bra$ov, adunata aici. Vezi aici femei $i fete dichisite, uniforme ferche$e
<ale ofiterilor> din garnizoana qi, alaturi de portul modest $i cuviincios al ora$enilor
p.76
sine $i pentru sine, ci este $i foarte usor de invatat, dar motivul de capetenie, //
datorita careia a ajuns la Bra$ov limba de circulatie generals, sta in aceea ca romanii
sunt foarte numerosi aici $i ea totodata ei sunt instrumentele vii, indispensabile, prin
mijlocirea carora se practica $i se intretine cu Turcia comertul cu ridicata. La Bra$ov
am avut prilejul sa vedem unele jocuri $i serbari ale romanilor. In fiecare an, ei dau
brasovenilor un spectacol ciudat <care consta> dintr-un fel de exercitii militare, a
p.77
caror repetare cadea tocmai in timpul $ederii noastre acolo. Nu $tiu in ce cap al
vreunui stramo$ al lor a rasarit vreodata ideea sa se ridice, impreund cu nobilii sai
confrati impotriva ora$enilor din Bra$ov $i sa cuteze <sa dea> un atac puternic
impotriva ora$ului. Ei au fost respin$i $i ca pedeapsa $i umilire <au fost siliti> sa
repete in fiecare an, ca $i astazi urma$ii lor, manevra acelei incercari nenorocite. Ei
au incheiat acest spectacol cu o petrecere $i cu jocuri, dintre care mai ales cele din
www.dacoromanica.ro
81
p.78
romani din Dacia se numara printre cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, unde
stramosii for s-au asezat in numar mare, mai ales in Silva Blacorum54, Fagarasul
de astazi.
Ne-am urmat mai departe calatoria cu o caravana a acestor romani. Cand neam luat limas bun de la Brasovul cel prietenos, ne-am luat adio si de la intreaga
lume civilizata. 0 poteca salbatica prin muntii abrupti se deschidea in fata noastra
si trebuia sa ne duck dupa o calatorie grea de zile Intregi, in tinutul acela unde
locuitorii si carmuirea, moravurile si felul de viata stau in contrastul cel mai batator
la ochi cu celelalte tan din Europa.//
Pasul Timis55
p.79
Intr -o frumoasa dupa amiaza, cane orele doua, caravana noastra a pomit din
Brasov. Vreo cincizeci de cai incarcati cu marfurile negustorilor, vreo doudzeci de
romani si cativa negustori din Bucuresti formau convoiul la care ne-am alipit si noi.
Inchiriasem trei cai, unul pentru bagajul nostru si doi pentru calatoria noastra [...].//
p.80
partile de mase inalte de stanci. Fiecare cotitura a vaii acestea ne arata privelisti noi,
salbatic de romantice, ale naturii. Vom fi strabatut un drum de un ceas pana sa sosim
la vama imparateasca. Aici vizarea hartiilor noastre a necesitat o scurta opire, dar in
curand convoiul s-a pus iarasi in miscare, printre sinuozitatile Vali crestate de stanci
p.81
din ce in ce mai inalte si mai salbatice. Cate ora cinci am ajuns la posturile de
graniceri cele mai departate, unde se afla carantina56. Aici se descarca toti caii si
marfurile sunt incarcate de partea cealalta a liniei carantinei, pe alti cai care stau
pregatiti acolo Intotdeauna in numar mare in acest scop, spre a duce la Bucuresti
cele trimise <acolo> si a le aduce de acolo iarasi pana aici. // In chipul acesta,
traficul nu sufera niciodata o oprire din cauza dispozitiilor legii carantinei.
liana ce caravana a fost gata sa-si urmeze calatoria, am vizitat instalatiile
carantinei, ce se aflau aici intr-o stare vrednica de lauda. Printr-o curte mare, in care
sunt asezate, la dreapta si la stanga, depozitele de marfuri, se ajunge la carantina
pasagerilor, ce consta dintr-un sir de casute mici doar cu parter. Durata carantinei
era stability atunci la patrusprezece zile, dar in alte vremuri tinea si numai cinci
<zile>; in altele, in schimb, iarasi treizeci pana la patruzeci de zile. Nu aveam voie
sa ne apropiem decat pana la case pasi de persoanele aflate aici. De aici ne-a condus
supraveghetorul, Indatoritorul nostru Cicerone, Inapoi Intr -o casuta mica unde se
afla o carciuma [...].
54 Confuzie intre Silva Blachorum et Bisserorum, mentionata in 1224, care se afla in partile
Sibiului si terra Blachorum, care este Tara Fttgarasului.
55 Der Tomaser Pass.
56 Die Kontumaz Anstalt.
82
www.dacoromanica.ro
p.82-83
Austriei, Francisc]57.
[...] In clipa aceasta ni s-a anuntat ea este gata de plecare caravana noastra.
Ne-am pomit apdar indata la poarta carantinei ce ducea spre partea romaneasca.
Indatoritorul supraveghetor ne-a repetat Inca odata toate instructiunile impotriva
ciumii. La poarta au venit la noi comandantul trecatoarei i directorul carantinei,
P.83
urandu-ne drum bun $i, dupa ce ne-am luat limas bun de la toti cei care ne
inconjurau, am ie$it veseli pe poarta. Abia facusem zece pa$i dincolo de aceasta
linie cand am vrut sa mA Intorc Inca data, pentru ca sa dau bac$4 unuia din oameni.
P84
imparate$ti, unde am intalnit caravana noastra adunata. Ne-am urcat repede pe cai,
am trecut in galop peste un parau mic de munte care se afla in fata noastra i ne-am
gasit in tinutul turcesc.
p.85
caravana noastra se catara printr-un defileu ingust. Ne-am urcat tot mai sus $i
curand am pierdut din vedere carantina austriaca. Prapastii infioratoare, paduri
intunecoase $i stanci uria$e ne inconjurau din toate partile.
Iata-ne in Turcia !"58, mi-a strigat veselul meu tovara$ de drum, pe cand
incerca sa vina mai aproape de mine II pentru ca sa infiripeze cu mine o convorbire
mai intima. Dar calul lui incapatanat n-a vrut sa asculte de el [...]. Caii ace$tia59,
www.dacoromanica.ro
83
p.86
[...].
p.88
Chiar langa vatra era locul de odihna al locuitorilor cu patru picioare ai acestei
colibe care, la intrarea noastra, pare ca ar fi dat a intelege printr-un grohait repetat
ca erau nemultumiti de a fi deranjati atat de tarziu. Dar locuitorii cu doua picioare
pareau sa nu ne fi luat in seams i astfel ne-am intins obositi cum eram, fard mofturi,
ca sa ne odihnim, lavita cea tare <slujindu-ne> de divan62 ,Si un geamantan drept
pema [...].
Cand ne-am trezit, soarele lumina groaznicul nostru adapost de noapte,
anume atat cat ii ingaduia golurile ferestrelor mici, lipite cu baica de animale. Toti
p.89
locuitorii // acestei colibe se mai odihneau Inca, unul langa altul in grupuri
familiare, cand ne-am sculat cautand sa scapam de zapueala apasatoare din aceasta
odaie [...]. Cerul era senin i insorit i soarele lumina minunat crestele stancilor din
apropiere, acoperite cu zapada, a caror stralucire orbea ochii //.
p.90
[...] Am urmat cursul unui parau mic care vajaia i ii avea izvorul in aceste
inaltimi aeriene i putin cate putin, cu cat coboram mai jos, <cu atata> se prefacea
p.91
84
Prahova.
www.dacoromanica.ro
indltimea brazilor germani si se indltau uriasi cdtre cer sau zaceau culcati la pamant;
caci // nu putine locuri am intalnit noi, unde multi din acesti copaci dezradacinati
p.92
www.dacoromanica.ro
85
p.93
p.94
Portul localnicilor era tot acelasi, numai ca, ici d colo se arata <cate> un
turban mic sff ingust, sau mai mult o simple legatura de cap, care pe langa copierea
p.95
Am gasit pretutindeni pamantul cel mai bun si cel mai roditor, dar care nu este
folosit decat pe intinderi foarte mici si am vazut mai multe femei sff copii ce se
indeletniceau cu munca campului, in timp ce lenesul flacau roman sta acasa.
Totul era verde aici sff vegetatia vie, copacii plini de ion sff aerul plin de
cantecele vesele al pasarilor. Ne-am lepadat mantalele, pe care nu le scosesem
niciodata de pe umeri in munti, chiar si un pardesiu usor ni s-a parut aici prea
incomod.
in locul brazilor si fagilor am intalnit aici livezi mici de meri si de nuci, de
peri, de ciresi si de alte soiuri de fructe. Tot tinutul parea o grading placuta, create
de nature fare ajutorul mainii omului. Pretutindeni se arata belsugul sff armonia [...].
0 zi in Lipoveni68
p.97
p.98
p.99
Am vrut sa inchiriem alti cai, dar nici un locuitor din sat si, cu atat mai putin
hangiul, nu s-a incumetat [...].//
[.. Ne-a cuprins aproape disperarea cand am zarit imprejurimile. In fata
carciumii era o piata mare deschisa,forum-ul Lipovenilor, presarata in lung si in lat
de baltoace. La dreapta carciumei se afla o dugheana a unui bacan, cu cateva lavite
si mese, unde barbatii care locuiau in acest salas obisnuiau sa-si face siesta sau se
pregateau cu cateva pahanite de rachiu69 [...] pentru o noua odihna sff un nou somn
usor. La stanga, la o mica departare, era cimitirul cu o biserica mica, unde stramosii
nobililor lipoveni dormeau somnul de veci. Cealalta jumatate a pietei circulare era
marginita de imprejurimea joasa a gradinilor in dosul carora se zareau cateva colibe
saracacioase. Nu se ivea nimic pe aceasta scene pustie decat, ici si colo, cate o
femeie batrana cu infatisare de vrajitoare sau cativa copii murdari sff zdrentarosi sau
un caine flamand.
Ne saturasem de privelistea aceasta si am vrut sa ne odihnim sff sa nu jignim
obiceiurile tariff, cand au aparut deodata [...], // pe pragul carciumii doi inA care
ne-au atras atentia. Unul, de o stature Malta sff putemica, bine proportionate sff cu o
barbs lungs care ii dadea o infatisare de patriarh, era capetenia religioasa, pastorul
tuturor sufletelor de romani din sat. Vesmintele sale constau dintr-o rasa lungs sff
68 Lipovan, sat disparut tang Baltita, corn. Manesti, jud. Prahova.
69 Liqueur.
86
www.dacoromanica.ro
neagra de stofa, stransa la mijloc de un brau lat. Tovarawl sau in ve$minte ro$ii
turce$ti $i cu tichie pe cap era precum Mephistopheles langa Faust. Costumul sau
ne permise sa recunoa$tem in el un arnaut [...]. [Ama'ndoi Iii petrec vremea la
carciuma]. //
[...] Arnautul nostru parea sa joace aici rolul unui mic tiran, dupa cate //
p.100-102
p.103
Bucure$ti
Cand am parasit Lipovenii ne-am despartit de convoiul cel mare impreuna cu
Drumul era minunat $i am socotit ziva aceasta drept una dintre cele mai
placute din intreaga mea calatorie [...].
Nu-ti poti inchipui ceva mai incantator decat acele dumbravi tinere din
campiile din preajma Bucure$tilor, la vremea cand le strabateam i cand totul era
Inflorit [...].//
[...] Soarele apunea, cand in sfar$it, iqind dintr-una din acele padurici, am
p.106
zarit pe un es intins i departat turlele Bucure$tilor. Prima impresie pe care ti-o lass
// ce predomina aici la Bucure$ti, mult mai mult decat in orice capitals din
Germania. Nici o sotie a vreunui boier ceva mai instarit nu ar consimti sa mearga
pe jos. Toti se plimba cu trasura de-a lungul promenadelor publice, adica pe acele
strazi din ora$ unde luxul se arata de preferinta; de aceea se gasesc in toate pietele
7 An bunter Mannighfaltigkeit.
www.dacoromanica.ro
87
p.107
foarte multe birje, care fac aici cele mai bune afaceri. Varietatea vesmintelor
bistinasilor, ca si cea a negustorilor straini, multimea de mestesugari germani, de
bucatari si restauratori francezi, de speculanti si de aventurieri de toate neamurile;
uniformele rusilor, cazacii cei murdari cu chipuri respingatoare, langa arnauti in
vesminte somptuoase si multicolore, <purtand> un arsenal de arme la brau si ale
caror trasaturi barbatesti expresive par si mai izbitoare prin incolacirea deosebit de
indrazneata a turbanului lor; cetele de familii tiganesti, negri-maslinii, din fata
deosebit de uimitoare.
Orasul in sine, strazile sale si // arhitectura locuintelor, ofera o priveliste tot
atat de ciudata ca si agitatia multimei care se misca aid. Palate ce se ridica aici intre
colibe saracioase <si> murdare, mandstiri Inconjurate cu ziduri, biserici si bazare
care alcatuiesc o podoaba minunata a Bucurestilor, sunt risipite fara plan si fara
regula in toate colturile, iar nenumaratele cladiri mari si spatioase zac in <stare de>
ruins si de daramaturi, ca urmare a cutremurelor puternice, de care este adeseori
Incercat orasul acesta. Cele mai multe din strazile <sale> sunt podite cu dulapi largi,
in loc de caldaram, devenind foarte greu <de strabatut> pentru pietoni in timp de
ploaie. Numai strada principala, care se Intinde in linie dreapta prin mijlocul
orasului, este pardosita in parte; dar pardoseala aceasta se gaseste intr-o stare atat
de rea, incat este aproape Inca si mai greu sa Inaintezi decat pe drumul oscilant de
abia poti prinde ocazia sa introduci, asa cum ar trebui, oarecare randuiala si
armonie.
Orasul acesta mare, bine populat, putea fi socotit, Inainte de ocuparea sa de
88
www.dacoromanica.ro
punctul cel mai inalt. Pentru o camaruta mica *i nenorocita, fara nici un confort,
care nu avea nici macar o podea de lemn (probabil ea in anul precedent fusese <un
caz de> ciuma) in odaia aceasta i ca scosesera din pricina aceasta <cate> un ducat.
Toate alimentele se scumpisera in aceea*i propoqie, astfel ca traiul la Paris era mai
putin costisitor decat era pe atunci *ederea la Bucure*ti.
Dar strainul are de facut mai putine cheltuieli pentru petrecerile publice, caci
viata socials se mai afla Inca pe o treapta inferioara, Intr -o tara unde nu este nici un
PA 11
p.112
istoria adevere*te dovezile originii lor. Amagiti prin salbaticia naturii fizice *i
morale // a acestor romani, unii voiau sa-i tagaduiasca nobletea originii i sa-i
atribuie o sorginte slava [...].
p.113
79 Alexandru Ipsilanti, domn al Tarii Romanevi (15 sept. 1774-4 ian. 1782).
www.dacoromanica.ro
89
p.114
p.115
p.116
p,117
p.118
p,119
p.120
Constantinopol [...]. Ne-am alipit i de data aceasta de o caravans, care era 'Inca i
mai numeroasa ca aceea cu care venisem de la Braov. Cea mai mare parte din
companie era formats din negustori din Bucumti i din Galati; aveam mai multe
trasuri II, dar mai erau $i unii calare i toti erau bine inarmati.
90
www.dacoromanica.ro
Soarele abia asfintise cand am ajuns acolo si am ocupat cateva mese din fata acestei
case, ca sa ne bucuram in aer liber de seara aceea incantatoare. Ne pregateam chiar
sa luam o masa frugala, cand deodata, s-a facut o galagie mare in dosul casei. Au
rasunat impuscaturi si apoi un strigat patrunzator a razbit pans la urechile noastre.
Toti au sarit in picioare si s-au napustit spre locul de unde se auzea acest zgomot
abia la o suta de pasi in dosul casei, am gasit pe argatii carciumarului luptandu-se
cu cativa hoti care erau pe cale sa tarasca cu ei mai multe capete de vite. Cu ajutorul
interventiei noastre au fost curand pusi pe fuga [...].//
!n dimineata urmatoare am pornit devreme la drum. Calatoria noastra s-a
p.121
liber, caci nu se zarea, de jur Imprejur, nici un sat ba chiar nici o singura coliba.
Vremea era frumoasa si blanda, luna a luminat toata noaptea si astfel aceasta situatie
nu ne-a fost deloc neplacuta.
Tnainte de a se crapa de ziva am fost treziti din somn de un zgomot ciudat. Se
apropia tot mai mult si, in sfarsit, a trecut repede pe langa not [...]. Nu era decat o
trasura romaneasca de posts, o caruta8I destul de mare pentru o persoana, cu patru
roti joase care se invarteau, scartaind si duduind in jurul axei Tor. Un surugiu roman
myna caii, calare pe unul din animale asa mergeau mai departe //.
[...] Orice trasura rapids, orice curier specia182 din tarile noastre civilizate,
raman <ca iuteala> mult in urma. Totusi nu stiu ce curaj poate avea calatorul sa
mearga in astfel de conditii, cu acest scartait ametitor, cu galopul salbatec al cailor,
cu infocarea surugiului care nu se uita niciodata in spate si care se sinchiseste prea
putin daca trasura atat de subreda se preface in bucati si daca ajunge el singur,
numai cu caii, la statia urmatoare, cum s-a intamplat adeseori, sau daca rotile se
aprind din pricina frecarii puternice si continue, iar calatorul se rostogoleste intr-un
car de foc ca un al doilea Helios.
In ziva a treia a calatoriei noastre am trecut pe langa o tabara ruseasca.
Randuiala frumoasa in care erau asezate corturile si disciplina military stricta, care
se vedea pretutindeni ne-a oferit, in aceste tinuturi izolate, o priveliste tot atat de
noua pe cat era de placuta //. A trebuit iarasi sa petrecem noaptea sub cerul liber,
caci aceasta provincie este atat de putin populata, incat in tot drumul nu am trecut
decat pe langa trei sau patru sate saracacioase.
In sfarsit, in ziva a patra, campia a inceput sa se schimbe treptat in dealuri
line si in seara aceleiasi zile ne-am gasit in imediata apropiere a Brailei,
Intrucat drumul nostru se indrepta spre Galati, am limas ceva mai la o parte
de localitatea aceasta, atat de remarcabila in istoria ultimei campanii ruso-turce, dar
81 Ein Karren.
82 Extrapost
www.dacoromanica.ro
91
p.122
p.123
ne-am asezat chiar in apropiere cel de-al patrulea i ultimul nostru popas de noapte,
inainte de Galati [...].
Galati
p.124
locul unde se varsa in Dunare. Abia la cloud mile mai jos de Siret, Prutul
p.126
p.127
p.128
rostogoleste talazurile in Dunare si intre cele doua guri ale acestor rauri este asezat
orasul si portul Galati, care nu si-ar fi putut don o asezare mai favorabild pentru
comertul sau. Amandoua caile fluviale, a Siretului si a Prutului, care imbratiseaza
Moldova, duc cu usurinta toate produsele tarii la Galati pana unde // yin, in susul
Dunarii, vasele din Marea Neagra si pun in legatura comertul acestei piete cu marile
targuri din Levant.
Atinsesem inaltimea de unde se zareste pentru prima 'pars orasul si portul.
Intinsele ape <lucitoare ca o> oglinda ale Dundrii, frumosul lant de munti de pe
indepartatul mal bulgaresc83 si tot tinutul de aici pana la gura Prutului se desfasura in
fata noastra [...]. Galati, care se afla chiar in fata noastra, era inconjurat de cazaci.
indata ce acestia au bagat de seams prezenta noastra, unii au venit la noi ca sa ne faca
cunoscut ca nu trebuie sa patrundem in oral deoarece izbucnise ciuma [...].
[In uma tratativelor cu cazacii, purtate de un italian, li se ingaduie intrarea
in oral].
Aceasta s-a si petrecut de fapt, dar abia spre sears si cu conditia ca fiecare din
noi sa plateasca cloud ruble [...].
mai inainte si autoritatile, care castigasera cateva ruble sunatoare prin aceasta
artistica manevra a spaimei, s-au declarat multumite.
83 Afirmatia eronatd, deoarece malul drept al Dundrii, in acea zona nu era bulgdresc ci
dobrogean, respectiv provincia romaneasca (Dobrogea) facand, pe atunci, parte integranta din
Imperiul Otoman.
92
www.dacoromanica.ro
p.129
caci aici se aduna toti turcii, care fac comer; la Galati. Acolo se opreau de
preferinta. Stateam odata intr-una din aceste cafenele priveam ingandurat spre
dealurile din Bulgaria87, care iii ridica coama for verde de partea cealalta a panzei
largi de apa a Dunarii, cand s-a apropiat de mine un capitan de corabie turc $i ma batat pe umar [.. .].
[Fumeaza din ciubuc si beau cafea impreuna, fat-A sa scoata nici un cuvant].
p.130-131
p.132
Calatoria pe Dunare
bun de la Galati. Corabia noastra a urmat incet curentul fluviului, care aci se
largeste <atingand> cea mai mare latime $i are o pants destul de perceptibila.
La Reni, Dunarea face un cot si dintr-o data malul moldovenesc a disparut din
85
86
87
Vorgeschmack.
Vezi nota 83.
www.dacoromanica.ro
93
p.133
fost destul de norocosi sa intalnim aici o multime de corabii care asteptau Inca de
p.135
p.136
p.137
patrusprezece zile acelasi serviciu din partea rusilor. Poate ca la baza acestei intarzieri
era o idee politics, caci corabiile se aflau in fata ruinelor cetatii Isaccea, daramata din
temelie [...].
[...] Al doilea popas a fost Tulcea, tot o fosta cetate turceasca, dar din care n-a
mai ramas piatra peste piatra. Aici am intalnit mai multe corabii care aveau pe bord
emigranti bulgari. Familii intregi, ba chiar sate intregi, Iii parasisera pamantul natal, ca
sa se aseze in Moldova si In Tara Romfineasca ca $i in pustiurile din sudul Rusiei.
La Tulcea se sfarsesc inaltimile de pe malul bulgar90. Am urmat bratul principal
at Dundrii, numit de corabieri bratul Sulina, Si in curand nu am mai avut, pe stanga ca
ti pe dreapta, decat mlastini cat vezi cu ochii. Cursul Dundrii este peste tot mai putin
sensibil; ea se indreapta in cotituri numeroase printre malurile acoperite cu trestii Inalte
$i in unele locuri este atat de ingusta incat doua corbaii care se intalnesc abia se pot
ocoli in siguranta. 0 multime de pescarusi, de rate salbatice, de gaste si pelicani animau
aceste intinderi inaccesibile //.
A trebuit sa petrecem doua zile Intre aceste nemasurate mlattlni, intrucat nu
puteam strabate decat scurte etape, din cauza cursului Incet al Dunarii si a lipsei totale
de vant prielnic [...].
In cea de-a sasea zi de la plecarea noastra din Galati am ajuns in sfarsit la Gura
Dunarii, la Sulina. Un far singuratic se inalta in varful malului acoperit cu stuf, iar
Dunarea este aici atat de putin adanca, incat corabiile cu incarcatura grea nu pot intra
decat cu primejdie in port //. Am aruncat ancora chiar la varsarea <Dunarii> in
asteptarea unui vant prielnic cu care sa putem ajunge in largul marii [...]
88 Eroare! Malul drept era al Dobrogei care, in acea vreme era integrate Imperiului Otoman.
89 Oras, jud. Tulcea.
90 Aceea0 eroare. Vezi nota 83.
94
www.dacoromanica.ro
CHARLES DE BOIS-LE-COMTE
(1796-1863)
Cu toate acestea, noile autoritati ale Monarhiei din iulie au apreciat competenta si
profesionalismul sau, drept care, in 1831 a fost rechemat in aparatul diplomatic francez. in 1833, noul
ministru de exteme, contele de Rigny, I-a considerat drept persona cea mai potrivita pentru a efectua
o misiune de informare in Orientul Mijlociu si Europa de Sud-Est, in conditiile degradarii treptate a
situatiei interne si a pozitiei intemationale a Imperiului Otoman.
Dupa un scurt periplu in Egipt si apoi in capitala otomana Constantinopole, diplomatul si omul
politic francez si-a inceput voiajul in Principatele Romane: la inceputul primaverii lui 1834 el s-a aflat
la Iasi. Dupa o sedere de cateva saptamani in capitala moldava, el s-a indreptat catre Bucuresti,
capitala Principatului muntean unde a sosit la 10 / 22 aprilie 1834. Pentru elaborarea informarii sale,
el a purtat lungi discutii cu cateva din principalele personalitati politice si religioase ale momentului:
marele vornic Gheorghe Filipescu, mitropolitul Grigore Dascalul, marele logofat (si viitor domn)
Barbu $tirbei, generalul Nicolae Mavros, stolnicul Ianache Vicarescu.
La 23 aprilie / 5 mai 1834 Bois-le-Comte a parasit Bucurestii si a revenit la Iasi, unde s-a
bucurat, din nou, de o buns primire din partea autoritatilor locale. La 10 mai s-a reintors pe malurile
Dambovitei unde a mai ramas circa opt zile, dupa care, Ia 18 / 30 mai 1834 si-a continuat misiunea
de informare plecand ate Serbia. Voiajul informational al omului politic mentionat s-a incheiat la
Atena, Ia sfarsitul verii anului 1834.
In cursul activitatii sale guvernamentale, Charles de Bois-Le-Comte a mai indeplinit misiuni
diplomatice similare in Spania si Olanda. Innobilat in 1845 (a primit titlul de conte) a fost primit in
Camera Pairilor, iar ultima sa insarcinare diplomatica a fost cea de ambasador al Frantei in
Confederatia helveta, cu resedinta la Berna. Dupa revolutia de la 1848 s-a retras din activitatea
publica, iar in ultimii ani ai vietii a conceput o valoroasa lucrare intitulata Histoire des traditions
politiques de k France. A murit in 1863, la Paris.
Lucrarea, intocmita de Bois-Le-Comte in 1834, asupra starii generale a Moldovei si Tarii
Romfinesti, este precedata de un Preambul, in cursul careia autorul ne infatiseaza statutul politic al
celor dotia tari romane in acel moment, ca si pozitia lor, cu deosebire in ochii puterilor vecine.
Urmeaza apoi o prezentare distincta a fiecaruia din cele doua Principate, datele (destul de
precise totusi) vizand geografia for fizica, elemente demografice generale si gradul de ocupare al
populatiei, resursele naturale, starea industriei si organizarea administrativ-teritoriala. Un segment
special al memoriului urmareste nivelul de dezvoltare culturala a societatii, starea invatamantului si
instructiunii publice. Trebuie de asemenea amintit, ca, in afara memoriului propriu-zis, calatorul
francez a inclus si o Anexa, care descria situatia si perspectivele comertului pe principala artery
www.dacoromanica.ro
95
navigabill a tarn (Dunkrea), precum 5i interesele tAri lor vecine. Aceasta se incheie cu o analizA a
situatiei politice interne a acestora.
Prezentarea globala, facuta de baronul Ch. de Bois-Le-Comte societAtii romanesti la 1834, este
in ansamblul ei, destul de obiectivA gi bazata pe informatii credibile. Din cuprinsul materialului este
vizibila si atitudinea critics la adresa Rusiei, vazutA ca un potential concurent economic al Frantei si
un factor de franare a evolutiei politice modeme a celor doui tad. Concluzia este ca, chiar flit a fi
perfect, memoriul in cauza ramane o sursi serioasa, de prim rang, pentru analiza istoricA a starii
generale a societatii romfinesti in deceniul 4 at secolului al XIX-Iea.
Mai trebuie mentionat ca, datorita seriozitatii informatiei si soliditatii datelor folosite,
memoriul a fost utilizat ca un document de referinta de catre diplomatia franceza si staff-ul politic al
lui Napoleon al III-lea, in perioada Unirii Principatelor (contele Walewski, ministru de externe in
perioada mentionata, consulii Bedard si Tillos, s.a.m.d.).
Despre el au scris: Petre V. Hanes, Formarea opiniei franceze asupra Romciniei in secolul XIX,
Bucuresti, 1922, p. 174-175; Nicolae Iorga, Istoria romcinilor prin ccilatori, vol. III, Bucuresti, 1924,
p. 168-169; Idem, Istoria Bucure.stilor, Bucuresti, 1939, p. 248-249; Dan A. LAzarescu, lmaginea
poporului roman in constiinta europeand, vol. III, Oradea, 1995, p. 194-195; Nicolae Isar, Mdrturii si
preocupari franceze privitoare la romani. Secolele XVIIIXIX, Bucuresti, 2005, p. 213-214.
ulterior au cazut sub tutela vecinilor. Aparitia turcilor si dominatia for asupra
principatelor>.
Opozitia mntre influenta austriacd pi cea ruseascd in principate <din secolul
al XVIII-lea; romanii se indreapta catre Rusia ca s-i izbAveasca de sub dominatia
turceasca. In cursul razboaielor acesteia cu Imperiul Otoman dintre 1770 si 1834
tarile romane au fost ocupate de armatele tariste vreme de 24 de ani. Austriecii ii
s-au asociat rusilor In ofensiva contra Portii Otomane>.
96
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
97
verste8), adica muntii 1 685 campiile, 3 033 apele 49; caz dupa alts impartire:
holdele si livezile 3 250, viile 31, padurile 1 337, baltile 158, stancile $i terenurile
nisipoase 10.
Dupa aceleasi statistic, Tara Romaneasca s-ar ridica treptat de pe imensele
campii ale Dunarii, care in preajma fluviului n-au decat un nivel mediu de
2 du partage.
3 Brailof
4 Giurgevo.
5 Tourno.
6 Lieues de posies francaise (leghea pcwati francezA era egal'a cu 3,898 km).
7 lieus carrees de cheval.
8 verstes.
98
www.dacoromanica.ro
cincisprezece metri deasupra nivelului marii, pana, la 2 587 metri, inaltimea piscului
muntelui Parang9, in Carpatil. Bucuretiil I ar fi la 77 m, Ploiqtii la 141 i
Targov*eaI2, fosta capitals, la 262.
Tara e strabatuta de 786 leghe frantuzeti (524 leghe turceti) de drumuri de
pota, servite de 3 022 cai, impartiti intre 121 statii de pota.
Populalia
Ruii tineau cu atat mai mult sa evalueze populatia Principatelor dunarene, cu
cat nici o statistics a populatiei nemaifacandu-se de la venirea domnilor fanarioti,
bezna cea mai desavaqita domnea in acest domeniu. Opinia, acreditata in general
in Turcia i Europa, nu dadea pentru Tara Romaneasca mai mult de 800 de mii de
existenta unei populatii de mai bine de doua milioane de locuitori; dar pentru a
ajunge la acest numar, ruii evaluau la cinci pe componentii familiei; aceasta e de
fapt proportia adoptata in general in Europa. Dar aici a fi inclinat s-o consider
superioara realitatii i cred Ca sunt mai aproape de adevar socotind noua membri la
cloud familii, ceea ce ar reduce populatia la 1 850 000 de suflete. Oricum, ar fi, iata
rezultatele oficiale:
9 Paringou.
I Krapacs.
11 Bucharest.
12 Tergovitz.
www.dacoromanica.ro
99
Familii
1. Cler
Preoti
Diaconi
Dascali
CAlugari
Calugarite
6 871
2 710
Patentari17
Mazili18 scutiti de
corvezi
Plugari
Sateni platind capitatia
Bulgari
Tigani domnesti
098
5 490
415
780
17 075
3 900 /!/
9 073
45 225
26 465
258
17 290
364 870
65.635
25 895
22 265
Bajenari19
7 595
1 529
4. Clasa de jos care nu platesc nimic vistieriei
1 078
5 390
Tarani scutelnici2
Tarani scutiti de serviciul
militar
3 436
Tigani boieresti
14 458
72 290
Slugi, gradinari,
vizitii, bucatari
150 000
Supusi straini
3 729
18 645
Vaduve cu familiile lor
53 289
141 076
3
Total
13 550
14 600
2 648
1 200
66 305
2 920
2. Boieri
Boieri
NeamuriI5, urmasi de
boieri $i privilegiati
Postelnici16 emigrati
3. Contribuabili
p.336
Cinci indivizi
de familie
34 355
2 772 974
13 127
5 179
4 453
548 775
390 817
2 032 422
Crestere anuala in
ultimii trei ani
100 000
2 132 422
15 namours.
16 Postelniks, categorie fantezista; cifra, de asemenea, e suspectA.
17 patentes.
18 maziles.
19
20
100
www.dacoromanica.ro
54 capi de familie
126
371
547
91
9f
111-a
,,
IV-a
1 098
21 Czingares ou Bohemiens.
www.dacoromanica.ro
101
p.337
Luca Mali
i inventeaza; rase mai putin folositoare omenirii, dar mai mladioase i mai
susceptibile sa profite de imbunatatirile introduse de alte popoare. Aflata Inca foarte
jos pe scara socials, dar mai curand de plans decat de condamnat, natiunea romans
iii datoreaza majoritatea viciilor regimului corupt la care a fost supusa, indelungatei
opresiuni care a staruit asupra ei, nesigurantei existentei. De acolo yin vechile ei
directe a guvemului, au avut de pierdut sub raport moral. Era la ele o totala23
coruptie, un fel de depravare incremenita, care n-avea nici macar scuza pasiunilor,
un amestec de orgoliu i de josnicie, imprumutat din Fanar Si, inainte de toate,
aceasta idee, comuna grecilor i ruilor chiar, de a nu vedea in lacomia satisfacuta
decat o dovada fericita de indemanare i superioritate spirituala. Natiunea insai i
influenta pamantului i a climei confirmau aceasta stare nenorocita. S-ar parea ca
aici suflul vital24 e rar, ea in aer domnete un principiu istovitor care, dupd expresia
consulului englez Willkinson25, is fructelor savoarea, florilor mireasma, fiarelor
102
www.dacoromanica.ro
din sanul claselor superioare. Ele erau mult mai in masura sa recunoasca, mai
susceptibile sa simta nenorocirea tarii; se vedeau silite sa paraseasca un fel de viata
unde apatia i neoranduiala adusesera dezordine in averile lor, ceea ce insemna
ruina inevitabila, intrucat imprejurarile ii Impiedicau sa exploateze, s-ar putea zice
sa jefuiasca statul. in ciuda a ceea ce sunt Inca, trebuie admis ca s-au realizat in
randul lor adevarate progrese. Aceste imbunatatiri n-au fost mai putin insemnate la
popor. Progresele pe care le fac taranii sunt atat de rapide, imi spunea marele
vonaic Filipescu, incat in fiecare an trebuia sa ne schimbam felul in care am vorbit
cu ei in anul precedent i care se intampla sa nu se mai potriveasa cu starea morals
gi cu dezvoltarea ideilor lor. Alta data nu trebuia decat un bat ca sa-i mai; mai
trebuie sa le dovedeti indreptatirea a ceea ce le ceri. Dar cand le-ai dovedit-o, poti
obtine once. Pe masura ce amintirea asupririi de odinioara se departeaza de ei,
caracterul li se deslurte i sentimentul care a aparut ea exists un drept pentru ei ii
obinuiete Incet -Incet cu ideea ca au datorii de indeplinif '.
Produse naturale
Datele sumare pe care voi avea cinstea sa le supun Excelentei Voastre asupra
www.dacoromanica.ro
103
p.338
fiecare an 160 000 de litri valorand 400 000 de franci i aceasta exploatare
lesnicioasa n-are nevoie decat de 102 muncitori. Dar singurul produs mineral a
carui exploatare se face aici pe scud intinsa e sarea, Tara Romaneasca avand in
partea de nord un imens zacamant care se intinde pe sub Carpati, de la granita cu
Silezia pand la Prut. Exploatarea s-a ridicat, in 1832, la 45 000 000 de kilograme,
un sfert din extractia Frantei; a fost nevoie de 1 200 de lucratori i vanzarea ei a
constituit o treime din venitul statului.
Muntii Tarii Romane0 sunt atat de bogati in minerale de tot felul, dar, de
p.339
asemenea, au i foarte mult lemn de constructie. Padurile, care la not nu ocupa mai
Porumb
Mei
Productie
481 000
481 000
6 740 000
592 000
Consum
320 000
340 000
5 919 000
457 000
Anul 1832
Productie Consum
846 000
540 000
526 000
220 000
6 880 000 6 880 000
4 400 000 4 112 000
29 goudron fossile.
104
www.dacoromanica.ro
Anul 1833
Productie
Consum
938 000
689 000
422 000
205 000
4 960 000 4 570 000
3 200 000 2 056 000
Hectolitri
Numar de
pogoane3
cultivate
8 297 000
8 520 000
622 850
643 866
565 000
7 529 000
treime mai mult decat in Franta i aceasta productie se obtine aproape fard
cheltuialk pamantul neavand nevoie de gunoire i nici sa fie arat de mai multe ori.
Apoi se estimeaza Ca la Braila producatorii au catigat, in 1832 i 1833, pana la 25%
la vanzarea graului.
Vinurile albe din Valahia, placute la gust, dei putin acrioare, constituie una
din bogatiile tarii; in 1833 recolta a fost de 768 000 de hectolitri, ceea ce nu
reprezinta nici jumatate de hectolitru pe cap de locuitor, a doua parte din cantitatea
obtinuta in Franta. Dar romanii completeaza aceasta lipsa facanduli tuica31 din
prune, care aici e pentru taran ceea ce e in Rusia votca32 pentru popor.
Sub regimul turcesc Principatele // dunarene erau renumite mai ales pentru
ntunarul mare de vite. Razboiul din 1828 a inceput sa le micoreze numarul in mod
simtitor. Doi ani la rand au trebuit sa fie date armatelor rusqti pentru hrana cate ase
mii de capete de vita pe luna, fara a mai socoti ce s-a livrat pentru carauie, nu mai
putin ruinatoare. Se considera Ca acest razboi a costat tara cinci sute de mii de
capete de vite. A urmat apoi marea epizootie din 1830.
www.dacoromanica.ro
105
p.340
mi s-a atras atentia e ea strapicia cu care intreaga populatie, din toate clasele,
respecta posturile bisericii ortodoxe, lass disponibila pentru export o cantitate de
came i de vite proportional mai mare deck la noi. lata rezultatul situatiilor adresate
in 1832 de administratia ruso-romans:
cai $i annAsari
iepe
magari
boi
tauri
berbeci tigAi34
105 533
798
310 948
51 542
281 017
93 332
berbeci de cal.
a II-a
oi tigai
oi de cal. a II-a
capre
porci
104 840
924 274
360 096
213 337
345 428
vaci
p.341
96 882 <capete>
cu 25 fr.
cu 70 fr.
643 507 cu 50 fr.
cu 40 fr.
20 000 fr.
21 776 360 fr.
2 577 100 fr.
11 240 680 fr.
7162710 fr.
1 284 370
cu 7 fr.
cu 20 fr.
52
77
75
ft
19
f7
25
,,
it
75
ft
106
www.dacoromanica.ro
Produc(ia industriald
Fertilitatea putin obipuita a solului Tarii Romane*ti 1i mezarea ei prielnica
exportului rasplatind din plin 1i sigur munca, lass putina mans de lucru disponibila
pentru fabrici
1i
cu toate ca
www.dacoromanica.ro
57
134
131
70
69
21
22
19
21
4
3
553
513
1 617
107
Dintre toate aceste fabrici, numai tabdcariile lucreazd ceva produse de export.
p.342
Lipsa sau stadiul inapoiat al mai multor fabrici ale cdror produse sunt de
prima necesitate $i, pe de altd parte, abundenta i pretul scazut al marfurilor
alimentare par sa determine in Tara Romaneasca un schimb de mdrfuri considerabil.
Dar pand in anii din urma limitarea consumatiei aproape numai la clasele bogate
95
12
un export de
ceea ce dupd cifrele date mai sus ar ridica comertul Tarn Romane$ti in 1833 la
15 440 000 franci <importul $i> 19 500 000< exportul>.
" quelque avenir.
108
www.dacoromanica.ro
Pe uscat
4 500 000
Pe Dunare
30 000
495 000
896 000
2 000
220 000
890 000
735 000
287 500
250 000
182 000
2 000
45 000
50.000
100 000
40 000
93 000
96 000
7 327.000
Total
4 530 000
1
1
497 000
116 000
890 000
737 000
332 500
300 000
252 000
232 000
100 000
272 000
193 000
2 00Q
98 000
2.930.500 10 257 500
2 200 000
2 200 000
12 457 000
Exportul in 1833
Boi si vaci in Austria si Turcia, 15 928 <capete> cu 80,50 fr. 1 282 000 franci
498 000
Animale Bivoli, 4 731 capete cu 105 fr.
326 000
Oi si berbeci, 60 705 capete cu 5,36 fr.
251 000 ,
Porci, 43 093 capete cu 22,05 fr.
3 062 000
2 633 000
36 abas.
www.dacoromanica.ro
109
p.343
p.344
cele din 1831 o stabilesc astfel: export spre Turcia, 8.489 000 fr.; spre Austria,
480 000 fr.; spre Rusia, 252 000 fr. Total 9 210 000 fr. In acela*i an Austria a livrat
Tarii Romane*ti marfuri in valoare de 4 330 000 fr.; Turcia de 1 200 000 fr.; Rusia
de 735 000 fr.
Total:
6 365 000 fr.
Mi*carea comerciala care incepe acum pe Dunare find legata de aranjamente
generale *i privind in aceeasi masura ambele Principate, a$ cere Excelentei Voastre
ingaduinta sa face obiectul unui raport deosebit.
intrebi aici pe un rus care este explicatia acestei diferente, iti raspunde: Dorind
37
110
www.dacoromanica.ro
pentru comune. Acesta cots a fost modificata pentru diferite clase de locuitori.
Mazilii, coboratori din familii care nu mai sunt boiereti, care nu mai ocupa
dregatorii, stint scutiti, dupa obiceiul tarii, dar platesc 45 de piastri in loc de 30.
Tiganii zlatari platesc 50 <piastri>. Ceilalti nu platesc decat birul. Un strain care se
stabileste in tara este scutit de bir timp de cinci ani i in anii urmatori nu platete
decat jumatate. Satele sunt raspunzatoare pentru toti birnicii care le locuiesc.
38 Regulamentul Organic.
39 Barbu $tirbei (1799-1869), viitorul domn al Tarii Romanesti din 1847-1857, a fost
secretarul comitetului de redactare a Regulamentului Organic.
www.dacoromanica.ro
111
p.345
Vamile raman sa Incaseze si mai departe 3%, cum s-a stabilit prin tratatele
Incheiate de puterile straine cu Poarta, tratate care sunt Inca obligatorii pentru
principate.
and au fost arendate ocnele, nu se stia ce venit vor aduce. Pretul arendei este
50 570
45 500
210 000
140 000 ,
3 106 000
Arendarea ocnelor
1 592 500
Regia vamilor, 576 800 fr. dreptul de export al boilor 121 000 697 800
2 290 300
2. Cheltuieli
Tributul care Poarta
Lista civila
Cheltuieli de administratie generals:
Administratie si tribunale
Posta si curieri
Carantine
41
112
droit d'exploitation.
www.dacoromanica.ro
400 000
383 250
70 000
1 853 250
Armed
Pensii platite vaduvelor de boieri si catorva privilegiati
datoria publics contractata pentru pavarea Bucurestilor
875 000
520 500
52 000
4 746 250
Asa cum au fost calculate, cheltuielile sunt stabilite cu cea mai mare
rigurozitate. Fondurile prevazute pentru buget sunt de pe acum neindestulatoare dar
cu un spor de un milion de franci la impozite ministrii cred ca administratia ar putea
continua, fare ca vreun serviciu sa sufere din lipsa de fonduri.
toga lumea, fait' deosebire de rang, o parte din cheltuielile statului. Bugetul
municipalitAtilor pe anii 1831, 1832 si 1833 se prezinta astfel:
Venituri
Cheltuieli Excedent al veniturilor
210 000
120 000 franci
330 000
Bucuresti
220 000
130 000
90 000
orase din judete
210 000
550 000
340 000
Satele prevad pe seama for trei piastri, adaugati la fiecare capitatie. Aceasta
taxa aditionala constituise deja la sfarsitul lui 1833 un capital de 140 000 de franci.
In plus, taranii mai trebuie sa dea, in fiecare an, o anumita cantitate de grau,
paras.
43 greniers d'abondances.
www.dacoromanica.ro
113
p.347
ministru de externe; demisionand, a plecat in straindtate (pans in 1841). A fost domn at Tarii
Romanesti intre 1842 5i 1848.
49 Linchoux. In 1829 avea 52 de ani, era postelnic Si locuia la Bucuresti pe podul Mogosoaei
la nr. 376. Cf. I.C. Filitti, op.cit., p. 6.
so
ispravniks.
51 percalabes.
52 percepteurs.
114
www.dacoromanica.ro
Tribunale civile
Instructia tribunalelor satesti e specified acestei tari. In fiecare an taranii aleg trei
dintre ei in fata carom duc pricinile pentru impacare. Preotul prezideaza aceasta
judecatorie de pace. Institutia este in acelasi timp liberals si parinteasca, dar moravurile
taranilor nu s-au dovedit destul de inaintate pentru a o intelege, asa cum a fost
conceputa la inceput. Judecatoriilor satesti li s-a dat dreptul de a judeca pricini valorand
mai putin de 15 piastri; dar taranii, mirati sa se afle investiti cu un drept strain pans
atunci mintii lor, au devenit niste mici despoti: loveau, arestau si condamnau la amenzi.
In scurta vreme silniciile si tulburarile au pus stapanire pe sate. A trebuit sa se retraga
judecatoriilor satesti dreptul de judecata, reducandu-le la simple instal* de impacare.
0 masura inteleapta
delictele comise pe teritoriul lor
53 Rimnik.
54 Ruth).
55 Argis.
www.dacoromanica.ro
115
care era bantuita. Taranii, care pans atunci erau de partea lor, s-au ridicat cu totii i
din toate partile ca sa-i distrugd.
Organizarea militara
Daca sumele modeste fixate ca venituri ale statului pot aproape acoperi
cheltuielile, faptul acesta trebuie atribuit in primul rand, domnule conte, organizarii
care a primit-o armata Tarii Romaneti. Ea prezinta oarecare particularitati56 demne
de a fi semnalate.
ApArarea tArii e incredintata la trei categorii de soldati care formeaza:
4 660 de oameni
5 234
99
1 000
Militia
p.349
constituie toata armata munteana. Acetia sunt repartizati in trei regimente. Printr-o
i-a scos deja la iveala neajunsurile, fiecare colonel find legat mai mult de una din
arrnele pe care le comanda, ii lipsesc astfel cunotintele de a conduce pe cealalta.
" dorobantz.
116
www.dacoromanica.ro
Jandarmii
Dorobantii sau jandarmii, in numar de 5 234, se recruteaza din judete si sunt
platiti din casa comunala. Sunt echipati pe cheltuiala for si fac serviciul din zece in
zece zile, in trei schimburi. Pentru aceste zece zile de serviciu lunar, primesc cate
zece piastri (3,50 fr.) si sunt scutiti de capitatie.
Numarul satenilor care trebuie sa fie permanent sub arme e fixat la 474
pentru frontiera dunareana.
Treisprezece vase inarmate, avand fiecare opt vaslasi, un ofiter si mai multi
dorobanti, completeaza sistemul de supraveghere a liniei Dunarii, formand mica
flota a Principatului al carei efectiv trebuie ridicat pans la optsprezece vase.
Frontiera dinspre Austria si cea de-a lungul Moldovei sunt organizate dupa
acelasi sistem si in asa fel incat sa n-aiba mai mult de un om la 20 de contribuabili.
Prima, reunind 10 074 de familii, are in permanents 421 de tarani sub arme; pe a
doua se afia 2 097 familii.
58 constructions.
www.dacoromanica.ro
117
p.350
Cand a fost vorba sa fie recrutati, s-au plans cu totii in gura mare; n-au
rezistat pe fata i n-au tras asupra cazacilor cum au facut moldovenii, dar s-au
mutilat si au fugit in toate partile. Totusi, incetul cu incetul s-au obisnuit cu ideea
de a servi in armata. S-au dumirit ca nimeni nu avea de gaud, asa cum crezusera ei,
ca vor fi trimisi in Rusia i, odata inrolati, au prins gust pentru felul acesta de vials.
Mica for armata are o tinuta foarte corecta59, care n-are nimic din felul teapan,
masinal al soldatului rus i tine o linie de mijloc intre soldatii nostri i polonezi.
Nu stiu daca trebuie sa mai citez, ca semn al progresului in ceea ce priveste
spiritul militar sau civilizatia, mai multe dueluri si sinucideri, evenimente cu totul
necunoscute altadata printre romani. Natiunea in aceste cazuri s-a simtit mai mult
magulita decat intristata.
118
www.dacoromanica.ro
adesea a uimit Rusia, ridicandu-se cu mult peste nivelul instructiei din armata
egipteana sau turca. In general, domnule conte, constat in progresarea civilizatiei i
a organizarii europene a acestei tan un caracter de durata si un fel de integrare in
Situatia frontierelor
Odinioara Tara Romaneasca i Moldova erau aparate spre Rasarit de cetatile
care strajuiau Nistrul; aceste cetati au trecut in mana ruilor.
La sud Poarta a pus sa se ridice pe malul Dunarii cetatile Braila, Giurgiu i
Turnu, menite sa-i serveasca in acelai timp drept cap de pod i a doua linie de
aparare. Romanii sperau ca aceste fortarete sa-i apere impotriva incursiunilor
turceti. Dar, inainte de a le restitui, Rusia a distrus fortificatiile, fie de teama ca
<romanii> nu vor fi in stare sa le apere, fie ca prefers sa lase tam intr-o stare de
nelinite care s-o faca sa simta i mai mult nevoia de a fi protejata de ea.
Yn urma cuceririi cetatilor de pe Nistru i a daramarii celor de la Dunare,
Principatele raman ca o campie deschisa, ca un camp de batalie, fiind la indemana
celor trei natiuni care le inconjoara, urmand a fi stapanite de cea care se va grabi sa
le ocupe prima.
Bucureyti, 13 mai 1834
www.dacoromanica.ro
119
p.351
p.352
a decretat ca in fiecare sat sa fie cate un dascal platit, care sa invete pe copii sa
citeasca. Datorita acestei masuri, fiecare sat va avea o coala. Pand acum nu erau
deck vreo cateva coli Intemeiate de particulari i cele pe care le-a infiintat
carmuirea de doi ani incoace, in fiecare din cele 18 capitale de judet.
Programul de studii urmat in aceste coli i in marile colegii din Bucureti i
Craiova65 e stabilit printr-un plan, discutat i adoptat de Adunare Si toate cursurile
sunt gratuite; in momentul de fats 2 955 de tineri primesc invatatura pe cheltuiala
statului. E o proportie la fel de ridicata ca aceea a tinerilor care fac studii superioare
in Franta. Pentru fiecare elev, carmuirea investete anual in aceste aezaminte 28 de
franci.
odata cu unele
coli primare ale statului au pans acum 2 000 de copii; cele particulare sunt
frecventate de aproape tot atatia. In colile carmuirii, singura metoda care se aplica
e cea a invatamantului mutual66.
invatamantul superior in Tara Romaneasca se caracterizeaza prin aceea ca se
ii va contraria pe rui, din mai multe puncte de vedere; dar romana find o limba
" Colegiul de la Sf. Sava.
65
coala centrals.
" Metoda pedagogilor Bell (1753-1832) si Lancaster (1771-1838).
120
www.dacoromanica.ro
latind si ca atare cu totul diferita de a lor, trebuiau sa aleaga o a treia pentru a se face
intelesi si folosind ei insisi in mod curent limba noastra, aceeasi nevoie care 1-a
obligat pe imparatul Alexandru67 sa se adreseze frantuzeste in dieta poloneza, i-a
constrans Si aici sa sprijine studiul limbii franceze. Sunt 333 de tineri care fac studii
umaniste in marele colegiu din Bucuresti si 150 in cel din Craiova.
copiii sa fie crescuti la Paris. Treisprezece din acesti tineri, intorsi in tars de mai
multi ani, au si ocupat posturi insemnate in administratia de stat $i cam tot atatia iii
terming in momentul de fats studiile in Franta. Ideile, felul de a vedea si de a simti
al acestor tineri influenteaza intreaga viata sociala. De asemenea mai multi tineri
munteni $i moldoveni se afla in Germania; dar cum scopul principal este de a forma
cu totul in grija lui. Acesta distribuie cele 300 de exemplare diferitilor sai
functionari. Alte doua foi care au inceput sa apara n-au avut mai multa cautare.
67 Alexandru I, tar al Rusiei Intre 1801-1825.
68 ... la discussion publique de nos affaires a ete plus favorable aux progres de ceux qui avaient
ete diriges vers la France.
69 tres secondaire.
"Buletin. GazetA oficiala ", care a aparut intre 15 decembrie 1832 si 4 ianuarie 1847.
www.dacoromanica.ro
121
p.353
Curierul romanesc si Suplimentul lui literar72 n-au inca, primul 200 de abonati,
iar al doilea 50. Asadar numai 550 de insi, la o populatie de doua milioane de
suflete, citesc ziarele.
expirarea acestui monopol literar, care expire in 1836, se vor putea judeca
progresele morale ale principatului. Numarul persoanelor care stiu sa citeasca este
pans acum extrem de redus in Tara Romaneasca. In regimente, proportia nu e decat
de 120 de soldati la 1 400, unul din 12. Aceasta proportie e de unul din doi in
regimentele noastre. Numarul persoanelor care stiu sa scrie si sa citeasca e si mai
scazut in satele romanesti decat in regimente; adesea chiar preotul locului nu tie
mai mult decat enoriasii lui si recite pe de rost slujba, pe care altminteri ar fi
incapabil s-o citeasca.
Biserica romfineasca
p.354
decembrie 1859.
73 ce manque de vogue.
122
www.dacoromanica.ro
tarii. Cum Rusia, geloasa pe titlul de protectoare a religiei ortodoxe, i-a luat sub
obladuirea ei, n-am cunoscut pana acum o stare de lucruri mai abuziva".
Pans azi clerul nu s-a bucurat decat de putina influents in tart, din pricina
ignorantei i mai ales datorita halului in care a lasat moravurile gi religia. Nu se
poate spune ca ar fi meritat mai mult. Nivelul moral al acestui popor, libertatea prea
mare a moravurilor, ignorarea celor mai simple notiuni de religie cretina i, printr-
votre souverain.
79
eveque.
www.dacoromanica.ro
123
Principate <!> mai mult decat in Rusia. Nobletea e strict personals si tine de
dregatorii si nu de persoane; ea reprezinta exercitarea unei functiuni si nu o
distinctie ereditara, legata de o familie.
a putea pasta in cinul boieresc pe toti cei care se credeau indreptatiti sa fie
mentinuti.
Aceste neajunsuri au fost socotite destul de grave ca sa necesite introducerea
unui nou principiu de noblete fara a stinge drepturile castigate si situatia deja
existenta82; s-a stabilit o nobilime ereditara, conferita prin diploma si la care toti
cetatenii sunt deopotriva admisi, indiferent de situatia sau functia for in stat.
82
124
corps de la noblesse.
aux existences toutes formies.
www.dacoromanica.ro
Taranii
Chiar de la intemeierea Tarii Romaneti, pe la mijlocul secolului al XIII-lea,
toti locuitorii erau la fel de liberali, cu drept de a stapani pamantul; Incet -Incet
taranii si-au zalogit pamantul i chiar libertatea celor bogati. Cazusera cu totul in
dependenta83 cand, in 174684, domnitorul Mavrocordat i-a eliberat, fara a le preciza
insa drepturile i relatiile cu stapanii lor, in aa fel incat i-a lasat pe ace0a din urma
Conditia legala a taranului aici e deci aceea de fermier care, in loc sa dea
proprietarului, ca in Franta, jumatate sau a treia parte din produsul pamantului, da
a zecea parte din recolta si a douazecea parte din timp.
Discutiile care au avut loc pe aceasta tema in Adunare au pus in lumina una
din cele mai importante probleme de ordin social: situatia proprietatii in orient. Sau putut vedea limpede aici efectele rezultate din pozitia respective a proprietarilor
84
esclavage.
1736.
85
intendents.
83
www.dacoromanica.ro
125
p.356
s-o dea unei familii de taran traitoare pe moia sa, s-ar fi lasat acestei familii
libertatea deplina de a se muta de pe o moie pe alta, s-ar fi vazut curand o
neintrerupta fluctuatie a populatiei i o deplasare continua, fiecare proprietar avand
interesul sa atraga taranii de pe moiile invecinate, oferindu-le reducerea dijmei i
a zilelor de lucru.
p.357
Stadiul inapoiat al instructiei, care lass atatea sate fare nici un cunoscator de
carte, a 'impiedicat introducerea la tara a unei administratii" organizate. Dar taranii
ii aleg singuri perceptorul87, care e insarcinat cu // strangerea birului, pe care it
126
www.dacoromanica.ro
Administratia oraelor
Principiul electiv acordat satelor a fost statomicit pe scars mai larga in orw.
Fiecare or are un sfat oraFnesc prin care se conduce, ii fixeaza impozitele i se
trei in trei ani in parohiile for sub supravegherea preotului i numesc deputati
alegatori insarcinati sa aleaga printre cetatenii cu un imobil de 2 800 de franci pe
cei patru membri care formeaza corpul oraenesc.
nu prin alegere din toti boierii de starea intaia. De fapt nimeni nu le aduce vreo
Invinuire in aceasta chestiune, dar li se imputa, intrucatva pe drept, amestecul ce i
1-au rezervat in diferendele intre domn i Adunare. Articolul 50 din Regulament
stabilete, in principiu, ca once act al Adunarii sau at domnului care ar contraveni
privilegiilor tarii, tratatelor, hat4erifurilor date de sultan, drepturilor curtii
suzerane88 sau ale curtii protectoare, va fi prin insui acest viciu nul i neavenit.
www.dacoromanica.ro
127
natiune condusa, cum a fost aceasta pans acum este deja mult sa fi dobandit
obisnuinta unui astfel de frau. Trebuie sa fac dreptate generalului Kiselev si sa spun
www.dacoromanica.ro
unui sat mare, cand cu cea a unui ora* european, acest ora* are, in ansamblul sau,
totu*i aparenta i tinuta unei capitale. Luxul, care a ramas foarte dezvoltat, s-a
www.dacoromanica.ro
129
p.359
Intindere teritoriala
In epoca ei de cea mai mare inflorire, Moldova, despartind Imperiul turcesc
de cel al tatarilor, se intindea pand la Bug si la Marea Neagra stapanind i gurile
Dunarii. Dar slabita deja in urma luptelor cu polonii 1 cu tatarii, ea a fost pe rand
despuiata de teritorii la sud de Rusia, la nord de catre fosta ei protectoare Austria gi
noua ei protectoare. Poarta find doar suzerana tarii, n-avea dreptul sa faca cesiuni,
care au dat Austriei Bucovina si Rusiei Basarabia; dar ce puteau face moldovenii i
protestele lor, impotriva turcilor i ruilor, intre suzeranii i protectorii lor?
In limitele ei actuate, Moldova mai are Inca o Intindere egala cu cea a noului
stat grec, dep4ind populatia acestuia.
Populatia
Catagrafia din 1831 stabilwe astfel populatia Moldovei:
1. Birnici inregistrati in rolele de recensamant:
Familii
Persoane
125 671
'Trani i plugari
Mazili coboratori din boieri i ca atare
4 487
scutiti de corvezi chrisovoliti90, a doua
class de mazili Si straini, scutiti de
corvezi, neplatind decat
jumatate de bir
3 785
ruptai9I de la vistierie, scutiti de corvezi,
prin intelegere cu vistieria
1 781
rupte92 scutite de corvezi prin
intelegere cu comunele
7 384
zilieri rara domiciliu stabil; multi nu sunt
casatoriti find calculati cate trei de familie..
8 479
evrei tinand carciumi
1 203
<Total>
152 790
2. Cei scutiti de bir, inregistrati in rolele de recensamant:
Preoti
3 808
Diaconi
623
Dascali
3 570
Vechili ai boierilor
296
Scutiti
2 483
Scutiti pentru serviciul militar
p.360
9 chrysobolites.
91 rouptaches.
92 rouptes.
130
www.dacoromanica.ro
628 355
22 425
18 915
6 905
36 920
26 237
6 015
745 772
22 040
3 115
17 650
1 480
14 415
www.dacoromanica.ro
131
p.361
supusi autoritatii guvernului din princina existentei for precare si a averii for
modeste. Regulamentul, schimband caracterul reprezentarii nationale, i-a introdus
in Adunare, in numar aproape egal cu cel al marilor boieri. Marea boierime a primit
o lovitura la fel de mare prin dispozitiile ultimului domnitor Sturdza97 care, fard alt
motiv decat acela de a incasa bani pe hrisoave, a creat pans la 300 de boieri, ceea
ce a dublat aproape corpul boieresc.
rece chibzuinta a telului spre care vor sa-i Indrepte si potrivit cu propriile for
interese.
Burghezia e cu atat mai neinsemnata98 in Moldova, cu cat e formed aproape
in exclusivitate din straini. Totusi iarna trecuta la Galati s-a iscat o disputa intre
boieri si negustori si cei dintai, inferiori ca numar, au trebuit sa se retraga din
cazinou.
p.362
muntenilor. Adunarea a opus cea mai aprinsa rezistenta legii care reglementeaza
drepturile respective ale proprietarilor si ale *minor ca si majoritatii reformelor
introduse de rusi; si locuitorii satelor au respins cu indarjire introducerea militiei. In
mai multe sate institutia a trebuit sa fie infiintata cu forta armata, lucru pentru care
locuitorii au avut ciocniri cu rusii si pierderile n-au fost numai de partea lor. In
rascoala din 1818 populatia din Iasi, dupa ce a respins armata, a ramas stapana pe
oral timp de trei zile, dovedind un curaj calm si multa cumpatare.
Nici un sistem dinainte gandit n-a imbarbatat poporul in astfel de imprejurari,
ci numai nevoia de a se sustrage unor noi masuri care-1 loveau.//
Ionita Sandu Sturdza (1822-1828).
98 plus nulle.
132
www.dacoromanica.ro
din nord si cei din sud, ca pentru a Intrerupe parca marea linie de comunicatie
formats de <la> Marea Nordului la Adriatica intre toti membrii acestei familii
uriase. Repulsia pe care ea o intretine printre romani pentru numele de latin, ca idee
40 000
820
6 200
7 000
Total
54 000
Evreii
Deosebirile intre cele doua culte crestine nu exercita vreo influents marcanta
asupra treburilor interne ale statului. Dar invazia progresiva a evreilor e considerate
ca un flagel din cele mai de temut pentru tara.
Au inceput sa se reverse asupra Moldovei mai ales la Inceputul secolului. Dar
marea emigratie s-a declansat de zece ani incoace. Masura luata atunci de guvemul
rusesc, de a-i supune pe evrei conscriptiei militare, i-a facut sa paraseasca in mare
numar provinciile ruso-polone la fiecare noua recrutare. S-au refugiat in Moldova;
" la religion grecque.
1m Congregatia De Propaganda Fide".
www.dacoromanica.ro
133
punandu-se sub protectia consulului austriac, prusian sau rus i dobandind o pozitie
superioara celorlalti locuitori ei navalesc asupra sectoarelor celor mai manoase ale
bogdtiei publice. Prezenta lor se face simtita mai ales in comertul cu rachiu. Boierii,
care au privilegiul exclusiv de a fabrica aceasta bautura i de a o vinde pe moiile
lor, le cedeaza acest privilegiu; ei vand taranului rachiu pe datorie, ii atata patima
prin qurinta cu care i-o poate satisface i cand datoria i-a crescut intr-atata c n-o
mai poate plati cu mijloacele obipuite, nenorocitul se afla, el i intreaga familie,
recolta i casa, la cheremul lor. Daca acest abuz se mentine, taranul moldovean va
fi redus la halul de abrutizare la care a ajuns taranul polonez. Am vrut sa vindecam
aceasta plaga, imi spunea generalul Mirkovici11, dar stradaniile ne-au fost
zadarnice. Rasa aceasta evreiasca e atat de de insinuanta, incat chiar boierii ne-au
p.363
Tiganii
in afara de napasta acestei invazii evreieti, Moldova mai e bantuita de alt
flagel, acela al prezentei dezordonate a tiganilor. Nicaieri in lume aceasta populatie
134
www.dacoromanica.ro
Tiganii au toate viciile pozitiei for umilite: de altfel fizicul i intelectul for nu
sunt de loc grosolane i par a tine mai curand de o rasa delicata i distinsa. Sunt
foarte inteligenti i priceputi sa faca tot ce lenea i viata for dezordonata be Ingaduie.
In mijlocul tuturor viciilor for cel putin exceleaza prin spiritul de familie. Multi
dintre ei s-au dovedit credincioi stapanilor for in imprejurari grele. E ceva in firea
noastra care nu ne lass sa pierdem nadejdea pentru o intreaga rasa de oameni, cum
se intampla cu tiganii; m-am interesat aici daca s-a facut ceva pentru a le imbunatati
caracterul i conditia socials. Ce vreti sa facem? mi-a raspuns ministrul de interne.
Bogatii naturale
Moldova nu e cu nimic mai prejos deck Tara Romaneasca in ceea ce privqte
bogatiile naturale, ba chiar o intrece in multe privinte. Solul e negru i argilos,
potrivit pentru cultura tuturor soiurilor de grane // .
Muntii contin aceleai bogatii ca i ai Tarii Romaneti i deopotriva iamb
neexploatati. Dintre minerale nu se extrage decat sarea, a carei productie anuala este
de cincisprezece milioane de kilograme.
regnului animal, vegetal sau mineral, dupa cum o produc albinele, cerariul din
Carolina sau e extrasa din minele din Moldova.
www.dacoromanica.ro
135
p.364
1832
1831
650 000
300 000
1 500 000
60 000
10 000
7 000
2 522 000
400 000
230.000
520 000
8 000
9 000
8 000
175 000
productia de yin a fost de II 680 090 de hectolitri, superioara proportional celei din
Tara Romaneasca si revenind la mai mutt de o jumatate de hectolitru pe cap de
locuitor.
Moldova poate vinde la tin pret foarte scazut lemnul de stejar si de brad din
muntii sai, iar Siretul it transports usor la Dunare. Dar e apos si putin rezistent, incat
105 Alexandru Ghica, mare logorat, mai tArziu presedinte al societatii naturalistilor din Iasi.
136
www.dacoromanica.ro
cu numarul pierderilor: Ce v-a mai arms din cei 36 000 de boi pe care i-ati scos
din Principate?" a Intrebat pe la mijlocul campaniei marele duce Mihail"' pe
generalul Basenev, seful acestui serviciu. Nu mi-a mai ramas nici din ce sa fac un
biftec" a raspuns generalul. Aprovizionarea a fost reinnoita in intregime $i din nou
consumata cu aceeasi neglijenta si aceeasi nepasare.
Cercetari atente, (acute in diferite puncte ale tarii, au dovedit ca fiecare
familie de tarani are in medie patru pana la cinci boi, doi pana la trei cai si
paisprezece pana la cincisprezece oi. Dupa acest calcul si adaugand marile cirezi de
boi $i hergheliile de cai ale negustorilor armeni $i caii din orase, totalul animalelor
domestice aflatoare in tars e de 2 820 000 de capete, adica:
boi si vaci
660 000
cai
360 000
oi
1 800 000
macar potcovitul nu costa, caci sunt inhamati cum i-a lasat Dumnezeu si manati
doar cu o simpla sfoard. Ei strabat astfel distantele cu o repreziciune care nu e atinsa
si
Intregul mers al
administratiei.
Caii din Moldova sunt mai puternici si mai inalti decat cei din Tara
Romaneasca. Prusienii au stabilit aici o statiune permanents pentru remonta
cavaleriei lor.
Calitatea superioara a lanii in Tara Romaneasca, ca i cea a cailor i a boilor
din Moldova este puss pe seama deosebirii de paune. in Moldova sunt porci multi
i mari. Pasarile i vanatul se gasesc din belwg; o mare cantitate de pete se pune
la sare.
Numeroii tei din principat ofera hrana albinelor care produc o ceara foarte
cantata in comert. Provincia numara pana la 300 000 de stupi; in 1833 productia de
ceard $i de miere a fost de 522 000 kg.
Comertul
www.dacoromanica.ro
137
p.366
40
21
116 000
land
pastrama
114 000
branzeturi
91 000
unt.
24 000
2. Sarea. Inainte de instituirea vdmii care a dus la incetarea comertului cu
Rusia vanzarea sarii aducea un beneficiu de 500 000 de franci. Astazi exportul spre
Turcia s-a redus la cca. 200 000 de franci.
3. Vinul. Vama de 1 franc la litru, fixata la Prut in 1812 a pus capat si acestui
comert. Moldova vindea pand atunci Rusiei anual 1 500 000 de litri, cu un castig de
1 100 000 de franci.
138
www.dacoromanica.ro
a pozitiei de inferioritate in care se afla aceasta tars de cand Rusia i-a inchis
frontierele. Mai ales din pricina acestei masuri comertul ei nu mai reprezinta decat
un sfert din eel al Tarii Romane*ti. Starea de ingradire in care se afla, prinsa intre
vamile ruse*ti Si cele austriece, spore*te mult dorinta resimtita aici pentru unirea
definitive cu Tara Romaneasca.
In 1833 rezultatele generale ale comertului moldovean ofereau urmatorul
tablou:
Import in franci
Export
Pe mare
Pe uscat
3 033 000
000 000
1 600 000
2 600 000
2 917 000
5 950 000
Total
4 033 000
4 517 000
8 550 000
Venituri i cheltuieli
Veniturile pe care le scoate administratia in Moldova nu corespund nici cu
bogatia tarii nici cu numarul locuitorilor. E acela*i sistem ca in Tara Romaneasca:
ca baza capitatia taranilor *i a patentarilor, la care se adauga numai doua venituri
indirecte, vamile *i ocnele. Pamantul, indiferent de calitatea posesorului, e liber de
impozite. Numai mo*iile mandstire*ti fac exceptie de la aceasta regula generala,
trebuind sa verse vistieriei un sfert din venituri. 0 cincime din locuitori, cu titlul de
membri ai clerului, boieri, servitori ai acestora sau straini e scutita de capitatiel8.
Venitul public e atat de redus din cauza acestor scutiri, incat e peste putinta
de a face sa mearga treburile *i se gandesc sa dubleze impozitele. Regrets ca rusii,
cats vreme au fost aici, n-au luat o masura care acum ar fi prezentata ca o sarcina
nea*teptata si ca o calcare a agaduielilor acute. Totu*i calculele mai multor boieri
arata ca Moldova ar suporta lesne impozite de cinci on mai mari $i Inca n-ar plati
deck a treia parte din ce se plate*te in Franta.
18 redevence personelle.
www.dacoromanica.ro
139
p.367
p.368
Cheltuieli
La Constantinopol Tributul sultanului fixat
intretinerea unui agent pe langa Poartd...
Lista civila a domnitorului
Lefuri
Ponta cu cai
Cheltuieli
Carantine
administrative
$coli $i seminarii
Drumuri, pavaje, ape
Mile, saraci, spitale, doctori
Militia nationals sau jandarmeria
167 000
34 000
267 000
690 000
221 000
34 000
87 000
201 000
204 000
283 000
955 000
89 000
92 000
140
www.dacoromanica.ro
*11
gospodaria mea e a lui. Atunci iata conflictul iscat si intreaga mea existents depinde
de carmuire. Chiar Para un exces asemanator, n-a refuzat oare prqedintele Kiselev
sa confirme o sentinta care-mi dadea 600 000 de piatri, spunandu-mi el insu0 ca
trebuia sa vad in aceasta respingere consecinta opozitiei mele?"
nimic aici i nici nu vor sa fad ceva serios! N-au facut decat sa grabeasca //
decaderea, distrugand rosturile cu care se obinuise toata lumea, ca sa introduca
altele pe care le calca in clipa cand ni le dau, ca gi cum ne-ar area Ca nu trebuie sa
luam lucrurile prea in serios".
In ciuda acestui limbaj patima, boierii au trebuit sa admits, alaturi de mine,
ca in afara catorva ingerinte capitale generalul Kiselev le-a lasat o libertate reala a
discutiilor - dovada sesiunea care s-a incheiat gi pe care el a inchis -o, exprimandui regretul pentru ca au respins legile pe care li le prezentase, privind imbunatatirea
creditului public.
III Pour justifier l'immensite d'impots qu 'its ont conserves aux terres.
142
www.dacoromanica.ro
mai lesne s le sesizezi obarsia. Am vazut asa urmatoarea fraza intr-unul din
ultimele numere (11 aprilie): De cealalta parte a Pirineilor treburile legitimistilor
se afla in starea cea mai prospera. Fortele regale reapar intr-un numar absolut
inspaimantator pentru uzurpatoare".
mai mult cu turcii si noi cu rusii". Cum vreti, imi spunea acelasi boier, sa se
formeze spiritul public la noi, cand de doua secole natiunea e cumpanita intre doua
spaime, cele mai cumplite care au putut trece vreodata prin mintea oamenilor:
streangul fatal al sultanului si Siberia tarilor. Ce-am zice, acum, de pilda, dace in
toiul discutiilor, ar veni cazacii si ne-ar lua sa ne duce la minele din Siberia?" Nu
ne putem lipi de un sistem pe care-1 privim ca trecator, mai spuneau boierii, si dace
numai o clips slabeste atentia Europei fata de noi, Rusia e gata oricand sa ne
inghita". Multi s-au intrebat ce interes ar avea in aceasta. Nu stim ce gandeste
cabinetul <rusesc>, dar aici nu-i un ofiter rus care sa nu spuna ca le trebuie
provinciile acestea, atat de bogate si atat de manoase, ca sa hraneasca 100 000 de
oameni, raid sa-i coste nimic, ca sa se odihneasca aici si sa-si is un nou si ultim
avant contra Turciei. In plus, vedem cum curtea de la St. Petersburg indreapta
impotriva noastra vicleniile folosite fata de polonezi si tatari. Intretine dezbinarile
noastre interne, cum a facut-o si in cazul celor dintai; ca si celorlalti, ne-a dat un
principe, caruia poate in curand ii va cere, ca lui Saim Gherai, sa abdice in fata lor.
Dace aceste banuieli nu sunt intemeiate, be yeti ierta cel putin la un popor aflat intre
Polonia si Crimeea si al carui teritoriu a fost deja invadat pe jumatate de ruse
Spiritul care domneste in orasul Iasi it transforms intr-un cuib de intrigi ale
opozitiei. Boierii I i petrec viata cu asemenea indeletniciri; in mijlocul acestor
neplaceri au totusi un avantaj, acela de a aduce adesea discutia despre interesele
tarii si de a tine, ca sa spunem asa, incordat patriotismul locuitorilor. In continuu
circula in capitals o puzderie, multime de poezii, cantece, gravuri care amintesc de
zilele stralucite ale Moldovei. In fine, aici e mai multa viata si mai mult avant decat
la Bucuresti. Dar acest avant a deviat si poate ajunge distrugator, dace o mana
putemica /1 nu-1 dirijeaza. Neoranduiala moravurilor a sporit aici si mai mult prin
www.dacoromanica.ro
143
p.371
$ederea ru$ilor si e dusa, daca se mai poate, $i mai departe decat la Bucure$ti. S-ar
zice ca acest popor nefericit a luat cate un viciu de la fiecare din popoarele care
1-au condus pe rand: de la ru$i $i de la greci lipsa de probitate in afacerile bane$ti,
de la fanarioti amestecul de trufie $i josnicie $i de la turci indolenta $i lenea.
$i
144
www.dacoromanica.ro
n-ar trebui sa opreasca navigatia pe fluviu, cum au facut-o; dar exists altele,
determinate de starea socials $i politica a natiunilor riverane.
Civilizatia care a parcurs, Impodobit si imbogatit pe rand diferite regiuni ale
globului, nu s-a oprit Inca niciodata, in nici o epoca, pe malurile Dunarii $i pans mai
deunazi prejudecatile reciproce ale ungurilor, nemcilor si turcilor, jignirile pasalelor,
spiritul putin intreprinzator al guvernului austriac $i situatia speciala fata de Ungaria
au fost obstacole mai reale decat cele puse de natura.
114 New Orsova.
115
a peu d'inclinaison.
116 Teama de itspiindire a ciumei Si holerei, boli endemice in Imperiul otoman. In acest sens
romanii au infiincat, in 1834, un cordon sanitar de-a lungul Dunarii, dirijat de Comitetul Carantinelor.
www.dacoromanica.ro
145
p.372
acest drum ca sa-$i aduca vasele incarcate cu sare, pe care o cumpara in Tara
I" Moldova Noua.
118 articles d'encombrement.
119 Este vorba de nava Argos" a primei companii austriece de navigatie cu piroscafe pe
Dunke (Erste Kaiserlich Konigliche Donau - Dampfschffahrts Gesellschaft), care din 1834 asigura
legatura intre Europa Centrals $i porturile romanesti de la Dunarea fluviala si maritima.
146
www.dacoromanica.ro
Romaneasca i comandantul vasului n-a putut gasi un pilot sarb decat dupa ce 1-a
convins pe unul ca principele Mi142 era interesat in aceasta afacere.
o mai mare extindere comertului lor, infiintand in 1828 la Izmail <regimul de>
porto-franco pe 25 de ani. Dar aprovizionarea acestui port era prea slabs ca sa atraga
122 Pacea de la Bucure4ti din 1812, prin care s-a produs cesiunea Basarabiei Otte Rusia.
123 tiles durs.
124 hies tendres.
www.dacoromanica.ro
147
mai multe transporturi se fac pentru Constantinopol, unde sunt incarcate pe vapoare
mai man care le duc in Mediterana.
Cel mai mare cusur al granelor muntene $i moldovene e ca sunt prost pastrate
$i necuratite; dar in ultimii trei ani, de cand sunt platite mai bine, calitatea li se
imbunatate$te pe zi ce trece. Pretul ieftin cu care se vand la Braila le va asigura
totdeauna cumparatorii.
Amanuntele pe care le-am dat Excelentei Voastre asupra productiei de grau
Valoare in franci
2 640 000
1 110 000
30 000
40 000
3 820 000
despre care aici nimeni nu ezita s spuna ca a fost ordonata de ru$i, in interesul
comertului lor; ceara din Tara Romaneasca $i Moldova ar inlocui cu succes pe cea
adusa de not din Podolia $ i Volania; calitatea e aceea$i $i pretul cerii romanesti e
mai scazut. Nu se vinde decat cu trei franci kilogramul.
Prin Braila
Prin Galati
cantitatea kg. pretul fr. valoarea in fr. valoarea in fr. valoarea totals
Seu
2 032 000
Lana nespalata
1 108 710
Unt
500 000
Branza
700 000
Piei de bou $i vacs, buc... 13 400
148
0,78
0,75
0,95
0,55
18,55
557 000
833 000
446 000
300 000
250 000
www.dacoromanica.ro
116 000
24 000
91 000
557 000
949 000
470 000
391 000
nelucrate de bivol..
de oaie, capra
de miel
de cal
Marochin
(cordovan)
126
126
Pastrama
Slanina
Mate, buc.
Miere ......
830
89 000
3 200
215
26,60
64 500
90 000
50 000
36 094
144 000
4,90
,
0,35
0,70
2,10
0.65
1,05
2,10
5,25
22 000
93 050
6 740
1
373.000
128
316 000
71 000
35 000
75 000
71 000
14 000
-
93 000
316 000
185 000
35 000
75 000
164 000
4 584 000
si sunt mai bine asezati din acest punct de vedere decat Braila. La Galati se
formeaza plute mari din acest lemn si, expediate la Constantinopol, sunt remorcate
de alte vase. S-au trimis multe in Egipt, dar in ultima vreme sultanul le-a interzis
trecerea intr-acolo.
scaderea preturilor marfurilor europene care, din lipsa de concurenta, sunt foarte
scumpe pe piata Bucurestilor si a lasilor. 0 casa franceza stability la Braila, d.
Argentis, a primit si a vandut deja cu mari beneficii mai multe marfiiri de acest fel.
Facilitatile vamale de la Braila inlatura obstacolul provocat de ciuma, al trecerii prin
126 cordouan.
www.dacoromanica.ro
149
p.376
Constantinopol; marfurile care yin din porturile europene sunt imediat ingaduite la
Porturile
muntene
1 196 000
233 000
136 000
105 000
673 000
291 000
182 000
967 000
286 000
482 000
890 000
250 000
245 000
2 200 000
3 061 000
5 175 000
Orasele Galati $i Braila sunt amandoud porturi libere129, avantaj care are
valoare mai mica intr-o tars in care taxele vamale se marginesc la 3%, uneori find
reduse in realitate la 1% sau 2%. Se afla numai la trei ore de drum unul de altul si
afacerile se Incheie astfel incat casele de comert isi in in acelasi timp contoare $i
intr-unul $i in celalalt. Galatii sunt mai dezvoltati decat Braila, dar progresele
Brailei sunt mai rapide.
Cand turcii au trebuit sa cedeze aceasta ultima fortareata Tarii Romanesti,
Intreaga populatie a emigrat; abia ramasesera 6 000 de locuitori. Azi orasul numara
60.000, inzecindu-si astfel populatia in cinci ani. Dupe recensamantul din 1833,
populatia Galatilor nu se cifreaza la mai putin de 3 600 de familii sau 18 000 de
locuitori. Majoritatea sunt bulgari si greci; moldovenii sunt in minoritate.
0 administratie mai liberals, mai generoasa in comportamentul si in vederile
sale a facut, cu avantajul de a fi debuseul unei tan mai mari, sa dea Brailei o
dezvoltare mai mare. Guvematorul, domnul Slatineanul", pe care muntenii, printro aluzie care arata cat de mari le sunt sperantele, 1-au numit Richelieu al Bailer,
127 a la fibre pratique.
128 bois de teinture.
129 Braila $i Galati au devenit porturi libere in 1836 $i respectiv 1837.
13 Iancu Slatineanu, boier muntean, ocarmuitor at Brailei (1830-1837).
150
www.dacoromanica.ro
1mi spunea: In anii 1829 si 1830 nici un vapor european nu s-a hazardat Inca sa
vina pans aici. Doi ani mai tarziu am primit // Intr-un singur an pans la 480. Dar in
1833 aceasta Inaintare a fost oprita de o imprejurare care ne-a aratat toata
delicatetea acestor materii $i care pentru not va fi o lectie folositoare. Mare le vornic
a propus Adunarii limitarea exportului de grau pentru acel an. Propunerea a fost
respinsa,dar lovitura era data. S-a scris la Constantinopol ca nu va fi grau Ia Braila
$i mai multe sute de vapoare, care se pregateau sa vina sa cumpere, au facut cale
Intoarsa. Anul acesta am avut grija sa Inlaturam orice nesiguranta; am desfiintat
chiar obiceiul permiselor de export si speram ca vom primi cel putin 600 de vase la
Braila".
Galati
Braila
185
186
111
Total
296
672
620
73 060
7 740
486
1833 vapoare
236
384
tonaj
28 060
45 600
echipaj
3 140
4 600
Fara Indoiala aceste rezultate sunt inferioare ca numar $i tonaj al vaselor, si
mai ales, in ceea ce priveste valoarea 1ncarcaturii fats de navigatia Odesei; totusi
diferenta nu mai e asa de mare, de vreme ce Odesa n-a primit decat 629 de vase in
1832.
Vase le de 250 <de tone> si chiar de 300 de tone pot urca pana la Braila tot
anul. Acest punct e considerat ca inceputul domeniului maritim al fluviului. Nav Jul
pentru Marsilia de la Braila sau Galati este cam de 5 franci $i jumatate pentru
Incarcatura de grau si pentru Genova de 4 franci hectolitrul. La Constatinopol,
preturile de asigurare sunt aceleasi pentru Braila ca si pentru Odesa. Din 236 de
vapoare sosite la Galati in 1833, 60 erau ionice, 30 grecesti, 42 rusesti, 36 austriece,
30 turcesti si 18 sarde.
vase se ridica in 1833 la nu mai putin de 109. Tot acest inceput de comert
moldovean este Intr -un stadiu atat de infantil, pentru ca romanii n-au vase sail
transporte marfurile la Braila. Sunt siliti sa le imprumute pe ale turcilor; Intai
In afara porturilor principale, Galati $i Braila, mai multe alte puncte ale
malului romanesc sunt teatrul unor schimbari destul de rapide; urcand fluviul de Ia
Galati acestea sunt:
www.dacoromanica.ro
151
p.377
Piva PetriiI31, in fata Harsovei, si Caleira0132 in fata Silistrei, unde turcii yin
p.378
Comertul direct al
porturilor muntene
133
Piopetrik.
Calaratch.
Giurgewo.
134
Zimnitza.
135
Widdin.
131
132
Oltenita
Giurgiu
Zimnicea
Turnu
Bechet
152
Tzernetz.
Vadini.
www.dacoromanica.ro
677 000
7 900
37 400
5 900
908 250
394 000
457 000
109 000
Calafat
162 000
143 000
Izvoarele
Tranzit prin porturile muntene
11
290
Total
ce marfuri vom dori, fara teama Ca preturile noastre vor avea de suferit. Ideea
rivalitatii ar fi o himera, produsele lor nu se compara cu ale noastre; sunt marginite
ca i nevoile lor; prea putine vase vor urca pe Dunare, fiindu-le mai usor sa se
aprovizioneze la Odesa. In rezumat, principatele vor fi prea fericite daca li se va
ingadui sa-si aduca produsele aici, ca sa le desfaca".
Excelenta Voastra va gasi poate in aceasta parere, a carei partialitate domnul
Vasse o subliniaza pe drept cuvant, un sentiment de orgoliu ranit, pentru ca s-au
putut gandi sa puna, o clips, chiar in viitor, Braila $i Galatii, pe aceeasi linie cu
Odesa. Se vede de asemenea, ca situatia politica a Principatelor a atras pans acum
putin atentia acestor negustori, dar s-ar parea ca guvernul for e mai putin increzator
www.dacoromanica.ro
153
p.379
Galatilor si ale Brailei. Acest functionar a pus unuia din negustorii de seams 33 de
chestiuni scrise, care mi-au fost comunicate i care se refers nu atat la ceea ce
Principatele ar putea primi de la Odesa sau ar putea vinde acolo, cat la marfurile
care ar putea face concurenta. S-a adaugat un proiect, pentru stabilirea la Galati a
unui antrepozit pentru marfuri ruseti. Misiunea aceasta a starnit nelinite. Consulul
austriac Si cel sard de la Galati imi spuneau, de asemenea, ca sunt convini ca Rusia
va opri comertul acolo, daca va vedea Ca is o dezvoltare serioasa. Aceegi parere am
Dar daca intr-o zi se va putea elibera de piedicile care-1 in pe loc, atunci bra
indoiala ca valea Dunarii, mai larga, mai bogata, mai variata ca produse decat cea a
Nistrului, va impune atragerea principalului comert de grane, adaugand din belwg
aceasta bogatie e stearpa pentru comert; Poarta interzice once export de grau. In
fiecare an vine un aga din partea sa, care cumpara surplusul recoltelor i-1 transports
in satul MacinI41, in fata Brailei, unde e incarcat pentru Constantinopol. Daca s-ar
reda libertatea comertului, cantitatile de grau care s-ar putea strange in aceste doua
locuri, aflate fata in fatA, ar ajunge i celui mai intins export.
Ramurile acestui comert ar cunoWe apoi o pu totul alts dezvoltare daca, aka
cum pare a fi o preocupare serioasa, ar arunca in aer stancile din Dunare. Atunci
graul din Banat i toate marfurile Ungariei, care la fiecare recolta e covaqita de
produse, i pentru care nu poate gasi debueu, ar cobori pe Dunare. Consulul
austriac la Galati imi spunea ea a observat ca graul de Timioara ar fi la Galati cu
10% mai ieftin decit cel din Moldova, <i acesta> deja mai ieftin decat cel de la
Odesa. Daca Ungaria pune mana pe acest debueu, imi spunea domnul
p.380
154
www.dacoromanica.ro
n-o vor mai putea guvema". Le-ar putea trece prin cap asa ceva, a raspuns domnul
Atanasovici".
Serbia nu poate furniza grail, dar ar putea livra din belsug marile sale cirezi
de porci; padurile ei si ale Bosniei si-ar trimite stejarii splendizi care au trainicie si
rezistenta ce lipseste celor din principate. Croatia i-ar adauga pe ai ei, pe care altfel
e obligati sa-i transporte pe cai, cu cheltuieli enorme, pans la Triest.
Produsele industriei germane ar gasi aici un nou debuseu si ar veni la gurile
fluviului sa lupte cu produsele englezesti, in limp ce marfurile franceze ar putea
ajunge in acelasi Limp pe amandoua dile. Unirea Rinului cu Dunarea, pentru care
exists preocupari in momentul de fata, ar completa deschiderea acestei mari cai de
Orsova, trei zile de la Orsova la Galati, opt ore de la Galati la Sulina la varsarea
www.dacoromanica.ro
155
p.381
pentru not o sarcina prea grea, de vreme ce navigatia noastra pe Dunare e aproape
inexistenta, dar in starea in care a ajuns Turcia, mi s-ar parea important s prevaleze
principiul dupa care privilegiile pe care tratatele le garanteaza celorlalte natiuni nu
pot 11 toate $i fara deosebire desfiintate, prin simplul fapt al unei cuceriri straine.
Mi se pare, domnule conte, ca. Anglia ar trebui sa fie foarte interesata sa
sustina o atare reclamatie. Ea i$i da seama foarte bine de importanta II acestor
chestiuni $i de pe acum are pe Dunare o navigatie anuala de 300 de vase ioniene.
Austria ar fi Inca $i mai interesata s-o sustina, dar ea va considera fara doar si
poate ca trebuie sa continue a sacrifica acest interes, ca atatea altele pe care le
paraseste, de teama de a nu leza o bunavointa, a carei mentinere o considera in
momentul de fata de o deosebita importanta.
in timpul calatoriei mele la Galati $i Iasi am discutat aceasta problems cu
domnii consuli austrieci din aceste doua ora$e; i-am Indemnat sa faca reclamatii, pe
care atat demnitatea Austriei Imi pare ca le cere, cat $i interesul ei comercial.
Rusia, le-am spus eu, nu face decat o Incercare sa se sustraga unui principiu care
o stanjene$te. Daca reclamati din prima clipa, va spune ca nu e adevarat sau va
mustra pe vamesul din Sulina si e exact ce va trebuie. Daca veti reclama mai tarziu,
va va raspunde Ca se folose$te de un drept al ei introdus fara nici o reclamatie".
Domnii Atanasovici $i Wallemburg ca si domnul Timoni la Bucuresti au admis ca e
careia azi i s-a recunoscut dreptul de a impune zece franci, <maine> va putea
impune o mie $i atunci navigatia nu va mai fi posibila". Rusia, a replicat domnul
de Wallemburg, nu va merge, desigur, pans acolo. Caci in fond $tie ca n-are dreptul
sa Incaseze nici o para pentru intrarea sau iesirea vaselor noastre, deoarece ea nu e
decat succesoarea Portii in stapanirea Gurilor Dunarii si tratatele noastre cu Poarta
ne asigura pe acest fluviu navigatia libera $i scutita de taxe. De altfel, n-a recunoscut
ea insa$i libertatea $i in acelasi timp Inchide caile prin care ajungi la mare?" Prin
asemenea argumente, Austria cauta sa se lini$teasca pe ea insa$i $i sa scape de
obligatia de a face reclamatii, temandu-se sa nu compromita sistemul $i politica ei
generala.
Aceasta ezitare a Austriei nu e prea Incurajatoare pentru comert si negustorii
din Pesta au cautat un mijloc mai eficace de a elibera Gurile Dunarii $i de a-Si
deschide, in acelasi timp, o cale mai sigura $i mai scurta spre Constantinopol.
Negustorii ace$tia au venit cu ideea de a face un canal care sa mearga de la Dunare
la Marea Neagra, despartindu-se de fluviu acolo unde Incepe marele ocol spre nord
si unde se crede ca odionioara era una din guri. Desigur acest canal ar fi unul din
156
www.dacoromanica.ro
cele mai folositoare ce pot fi executate in lume si executarea lui n-ar fi prea
costisitoare. Urmand de aproape valul lui Traian de la Cemavoda, mai sus de
Harsova145, pans la Constanta146, merga'nd pe langa lacul Carasu si vechea albie a
fluviului, n-ar avea decat 12 leghe lungime si ar scuti un ocol de mai bine de o suta
148 Rassora.
I" Custendje.
147 le resultat.
148 Roumon.
www.dacoromanica.ro
157
Boieri
Clerici
Calugari
Calugarite'5....
Tigani
Anima le domestice
existente in 1831
Cai
Boi gi vaci
1 098
12 491
821
7.961
2 648
3 500
1 500
75 000
1.200
95 000
1 919
20 452
6 148
2 700
170 000
202 415
360 000
643 507
660 000
1 432 000
1 500 000
Oi
213 000
Capre
Porci
345 000
Productia de land in 1833, kg... 2 000 000 2 100 000
Productia de miere in 1833, kg...
750 000
551 000
Productia vegetald
Recolta de grau in 1832, hectolitri 938 000
422 000
Orz si ovaz
Porumb
Mei
Arpacas
Cartofi
4 960 000
2 200 000
8 510 000
p.383
450 000
640 000
53 000
768 740
capete
9/
95
kg
504 000
1 442 000
800 000
1 222 000
700 000
6 660 000
150.000 2 350 000
100 000
100 000
250 000
250 000
504 000 12 064 000
hl.
200 000
hl.
630 000
650 000
640 000
53 000
1 398 830
91
>9
If
95
99
,,
kg.
12 440 000
15 480 000
4 033 000
4 517 000
fr.
384
236
3 140
45 000
16 473 000
19 998 000
620 bastimente
1 091
15 Religieux.
158
562 415
1 303 507
2 932 000
213 000
345 000
4 100 000
1 301 000
www.dacoromanica.ro
Bugetul pe 1833
Venituri in franci
6 096 000
2 480 000
Cheltuieli
4 746 000
1 951 000
(Cu toate aceste situatii cheltuielile au depasit veniturile)
Puterea militars
11 000
Armata, militie, jandarmi
3 000 14 000 de oameni
Starea intelectuald
Elevi in colile superioare ale guvemului .. 525
200
725 elevi
2
3
Tipamite
5 tipamite
2
Ziare
1
3 ziare
Abonati la ziare
550
100
650 abonati
Puterea numeric 'd a natiunii romane .eau valahe in diferite tdri
Tara Romaneasca
1 840 000
Moldova
1 000 000
Rusia, Basarabia
300 000
Austria, Bucovina
200
Transilvania
800
1 700 000
Ungaria
700
Turcia, Grecia i Bulgaria
400 000
Total
5 240 000
pentru principate si au dat tin inteles nou relatiilor intretinute de Rusia cu Tara
Romaneasca i Moldova.
Odinioara, Curtea de la St. Petersburg privea Principatele din doua puncte de
vedere: in timp de pace ele erau pentru ea un mijloc de influents $i de interventie in
statele sultanului; la vreme de razboi ele deveneau hambarul care-i hianea armatele.
www.dacoromanica.ro
159
p.384
Tot asa le-a vazut si in 1828, cand $i -a trimis armatele dincoace de Prut.
Actionand sub supravegherea pizmasa a Europei $i trebuind sa Impiedice prin
cumpatare ca aceasta supraveghere sa nu se schimbe in ostilitate declarata,
atitudinea ei fat6 de principate a fost la Inceput plina de prevenire. Le-a dat ca
guvernator pe contele Pah len, om corect $i moderat. Curand violenta ruseasca15' gi
forta intamplarii 1-au luat cu ele ii generalul Jeltuhin a venit cu misiune unica de a
scoate din aceste provincii tot ce erau capabile sa fumizeze in oameni, bani, cai,
alimente de tot felul. Caracterul acestui general a fost pe masura misiunii care in
scurta vreme a redus cele cloud provincii la ultimul grad de mizerie $i de istovire,
dar care a asigurat armatei rusesti mijloacele pentru a se mentine dincolo de Dunare.
Succesele din 1829 punand Principatele sub autoritatea'52 directs a curtii imperiale,
a fost trimis aici generalul Kiselev, cu titlul de presedinte plenipotentiar pentru a
organiza $i a administra tam.
Din toate persoanele pe care tarul Nicolae le putea alege nici una nu se
potrivea atat de bine acestui scop ca generalul Kiselev. Obiceiurile, ideile, gusturile
sale sunt mai curand cele ale unui administrator decat ale unui general; in acelasi
p.385
152 la gouvernement.
160
www.dacoromanica.ro
consecinta situatiei false in care se afla Rusia in Europa: on incotro isi depaseste
frontierele, guvernul sau trebuie sau sa intemeieze, in tank cucerite, institutii care
ajung a fi pentru proprii ei supusi obiect de invidie sau sa distruga acolo o stare de
lucruri mai liberals si mai conforms cu dorintele nationale si sa introduce regimul
rusesc.
Principiile puse in aceste tratate au servit drept baza, atunci cand Rusia a
trebuit sa dea celor doua provincii un sistem de conducere.
Conformandu-se conventiei de la Akerman, ea a convocat la Bucuresti, in
iulie 1829, sub presedintia domnului Minciaki, un comitet de reforms, compus din
doua sectii, una munteana si alta moldoveana. A insarcinat cele doua sectii sa
pregateasca separat imbunatatirile organice a caror nature a indicat-o pe rand ca si
principalele dispozitii intr-o serie de instructiuni adresate consulului ei.
www.dacoromanica.ro
161
mai putin de banuit, nici din mana lui Dumnezeu; ea trebuie sa votam sub
presedintia mitropolitului $i ca inseamna sa ne siluiasca vointa exilandu-1 pe prelat
in clipa cand experienta lui ne era mai mult decat necesara". Trei deputati munteni
au refuzat categoric sali dea adeziunea la Regulament. Opozitia a fost si mai activa
si in special mai generalizata printre moldoveni.
Numirea hospodarilor
in aceasta privinta regulamentul de reforms nu facea decat sa reaminteasca
dispozitiile tratatelor de la Akerman $i Adrianopol, care confirmasera vechiul drept
at principatelor de a-si alege singure domnitorii. Cu o grija deosebita regulamentul
stabilise formalitatile de urmat pentru aceasta alegere, dand cele mai ample garantii
de independents votului, silindu-i chiar pe alegatori sa presteze juramant ca nu vor
asculta de nici o influenta strains. Dar cand toate aceste garantii au fost completate
i statornicite, ele s-au amanat pentru viitor. Rusia a anuntat ca, pentru aceasta
prima oars, principii vor fi desemnati de cele doud puteri protectoare si in ceea ce
162
www.dacoromanica.ro
ea, domnul $tirbei pentru Tara Romaneasca si domnul Aleco Ghica pentru
Moldova.
Dar, inainte de toate, Rusia pretindea un devotament mai direct pentru cauza
ei si garantii care sa asigure pastrarea influentei si asupra persoanelor desemnate.
www.dacoromanica.ro
163
p.387
mintile sunt mai coapte, pare a-si fi incredintat interesele unei opozitii mai
ponderate $i intru totul parlamentare. Moldovenii, mai patimasi, mai staruitori, mai
dispusi a face sa precumpaneasca interesele particulare asupra celor generale, mai
putin preocupati sa se ridice la inaltimea unor combinatii politice, ar fi dispusi sa
i-au lasat opt ani ca sa-i plateasca datoria. Dar cum Silistra trebuie sa ramana
ocupata pana ce plata se va fi efectuat si cum nu pot rama'ne fare legatura cu acest
loc, au stabilit un drum militar ca sa ajunga acolo. Acest drum, care intra in
Moldova prin Falciu, traverseaza Principatele si e facut in asa fel incat <un corp>
de armata poate Inainta pana la citeva leghe de capitala Tarii Romanesti. Ca urmare
a acestui aranjament ocupatia continua sub numele de drum militar.
156 charte.
www.dacoromanica.ro
165
p.389
Cand cu razboiul din Polonia, rusii au fost siliti sa-si retraga din principate
aproape toate trupele. Marsul lui Ibrahim pasa asupra Constantinopolului i-a facut
sa readuca acolo 22 000 de oameni. Nu mai au decat cca. 12 000 si chiar in clipa de
fats evacuarea are loc prin toate punctele. Noul aranjament facut de ei cu Poarta si
cu principatele prevede 7 500 de oameni. Ceva mai mult de jurnatate se vor afla in
gamizoana la Silistra. Aceste trupe sunt comandate de generalul Eningshausen,
care-si are restul diviziei in Basarabia.
Aranjamentul facut cu principatele, in urma amankii plecarii corpului rusesc
nu mai e asa de impovarator. Soldatul este gazduit si hranit de locuitor, contra unei
orasul Bucuresti, o casa foarte frumoasa care a fost amenajata cu mari man
cheltuieli. Rusii au admis impreund cu noi, imi spunea unul din ministrii munteni,
inconvenientele rezultate din ramanerea autoritatilor for militare la Bucuresti, iar
hospodarul si Adunarea sa functioneze sub privirile unui general al tarului Nicolae.
Au fost de acord cu toate, au inteles sentimentele noastre, ne-au priceput urea si iata
ca generalul Eningshausen se instaleaza aici, in mijlocul orasului, ca si cum n-ar fi
fost vorba de nimic! Si desi nu e in Tara Romaneasca decat comandantul unui corp
de trupe din care numai o mica parte rezideaza in tars, tine curte la Bucuresti,
supravegheaza, inspecteaza, dojeneste si comanda, cum facea si generalul Kiselev,
investit in mod oficial cu puteri din partea tarului si cu conducerea Principatelor".
tali. S-a mai adaugat o imprejurare care i-a jignit mult pe oameni. Fusesera
preveniti ca. intentia Portii era de a-i aduce pe domni la Constantinopol, spre a le
conferi acolo investitura noii for demnitati; ei au cerut cu insistenta Rusiei ca tam
sa fie scutita de aceasta formalitate costisitoare. Au explicat ca asemenea pretentie
166
www.dacoromanica.ro
care vor fi supusi in aceasta capitals. Spiritul de opozitie care domneste la Iasi
judeca cu mai multa asprime aceasta imprejurare. Se sustine ea dace aceasta
calatorie trebuie sa fie lucrative pentru Poarta, ea este data in plus pentru Rusia;
consimtamantul pe care $i 1-a dat, sporirea tributului principatelor, porunca de a
incepe imediat plata lui reprezinta pretul cu care i-a platit lui Ahmet pasa districtele
asiatice, a caror cedare a obtinut-o. Chiar la Bucuresti, unde spiritele suet mai
potolite, li se reproseaza amamic rusilor de a fi sacrificat Ora, indata ce s-a ivit
ocazia de a-i face un serviciu real. E aceeasi purtare pe care au avut-o si fats de
principele Milos, imi spunea domnul Filipescu, si care s-a decis sa nu mai face
nimic prin ei la Constantinopol. De atunci dobandeste de la Poarta once vrea".
se peste Dunare si reinnoind raidurile sangeroase. Dupe primirea care i s-a facut
cand a trecut prin tars, Ahmet pasa parea Ca mai tine Inca streangull" fatal in mans.
www.dacoromanica.ro
167
p.390
Se pare ca acest fel de a taia <sic!> capetele a lasat in amintirea for o impresie
foarte putemica, imi spunea generalul Loevenstern. Am fost cu Ahmet pasa la fostul
hospodar Ghica si, desi in calitate de comandant al orasului ma bucur de oarecare
autoritate, chiar fata de Ahmet pasa batranul Ghica a uitat sa ma pofteasca sa iau loc
si i-a dat pipa nu numai lui Ahmet pasa, ci si secretarului lui inainte sa mi-o dea mie.
Furios, Ahmet pap a zmuls pipa secretarului sau si mi-a dat-o pe a lui. Sunt
p.391
158 ridjala.
168
www.dacoromanica.ro
celorlalte puteri i in primul rand Austriei. Azi se bucura de ele fait a trebui sa dea
cuiva vreo compensatie si au, dupe expresia for obinuita, toate avantajele
suveranitatii fart povara acesteia". Este ceea ce le spuneam in general boierilor, ca
sa le dau aceea incredere de care au nevoie pentru a dezvolta germenii ameliorarilor
saditi in principate. Imi raspund ca socotesc corecta judecata mea asupra intentiilor
cabinetului de la St. Petersburg, dar ca atractia Rusiei spre sud este atat de puternica,
violenta-, ca parerile de rau, ai caror martori au fost ei insii, de fiecare data cand
armata rush' a trebuit sa paraseasca aceasta tars, au fost atat de adanci, incat sunt
Cand ii complimentezi pe
ru$i
$i
de a cerceta, formarea
des simtita la St. Petersburg, in scurta vreme vor lua un avant intelectual mai
pronuntat decat al ruilor. $i in epoca la care am ajuns, e putin convenabil ca, in
159 E multa retorica in spusele autorului aici. Regimul autocrat al Rusiei ingaduia prea putin
pasiunilor populare sa se manifeste, fie si in ceea ce priveste planurile expansioniste in Europa.
160 production.
www.dacoromanica.ro
169
Cand \rad lucrurile din acest unghi de vedere si isi amintesc de politica
urmata de cabinetul de la St. Petersburg in Polonia , Suedia, Turcia, si in Georgia,
p.393
170
www.dacoromanica.ro
spuneau ei, chiar i pand la 50 de milioane de pia$tri de fiecare principat $i chiar mai
mult daca sultanul, degajandu-se de legaturile de vasalitate, ne-ar degaja ipso facto
de toate legaturile cu care Rusia ne-a invaluit atat de puternic".
Din corespondenta domnilor Lagau i Mimaut, Excelenta Voastra a vazut ca,
in evenimentele din urma, multi dintre cei mai de seams boieri din la$i $i din
Bucure$ti i-au intrebat daca ar putea spera ca Franta $i Anglia sa se arate dispuse a
sprijini aceasta propunere pe care erau gata s-o faca Portii. Ace$ti boieri sustineau
mai fi pentru noi decat un stat unit cu noi prin participarea la sperantele $i la
primejdiile noastre. $i daca la independenta pe care ne-o va acorda, va putea adauga
binefacerea neutralitAtii, atunci ii va crea ea insa$i o bariera impotriva ru$ilor $i,
macar in aceasta privinta, Europa va avea garantii contra unei invazii a lor. Unele
De aici pana la sfarsitul acestui raport (cu exceptia ultimului paragraf) textul a fost
reprodus, in Moniteur Universe!" din 18 septembrie 1856, cu foarte mici modificari, si anume: fraza
in legatura cu aspiratiile lui Kiselef a fost Inlocuita cu ... adaugarea clauzei a insemnat o deceptie
pentru oarecare ambitii personale". Extrasul din foaia franceza a fost reprodus de D.A. Sturdza in Acte
fi documente, vol. IX, Bucuresti, 1901, p. 447-448.
164 a se fondre.
165 consistence.
www.dacoromanica.ro
171
capitala noului stat. Ne dam seama ca lasii sunt prea aproape de rusi, ca sa se bucure
de acest avantaj. Dar, la inceput, domnul avea resedinta, alternativ, intr-una sau intr-
alta din capitate; gait de cazul cand s-ar stabili la Focsani care, taiat de linia de
frontiers, este impartit intre cele cloud principate. Vom relua atunci vechiul nume de
p.394
sa nu formeze decat o natiune. Unul din comisari, domnul Catargi, luand act de
stat sa nu apartina nici uneia din cele trei mari puteri inconjuratoare. Domnul
Catargi atribuie acestei propuneri initiate aditionale parasirea in care a fost lasat de
atunci proiectul de unire. N-a mai fost vorba de el; fie ca Rusia a crezut ca remarca,
dupa maniera in care a fost primit, o intentie ostila, fie ca adaugarea clauzei insela
nadejdile ambitioase pe care generalii rusi le atribuiau lui Kiselev, care spuneau ca
vad in el firea, apucaturile si semnele norocului lui BernadotteI67.
Crearea unui mare ducat al Daciei, care ar reuni cele doua principate, mi s-a
parut a fi aici, domnule conte, expresia dorintei unanime a acestei tari. La Iasi am
intrat in legatura cu toti cei care luau intr-un fel oarecare parte la treburile tarii; top,
fara sa-i provoc, dupd primele fraze schimbate, insistau asupra acestei dorinte si toti
erau de acord sa spuna ca Moldova nu poate trai imbucatatita si inchisa intre vamile
rusesti si cele austriece. La Bucuresti am intalnit aceeasi dorinta in adancul inimilor;
dar aici se exprimau cu mai multa retinere; faptul se datoreaza firii deosebite, ca si
imprejurarii ca muntenii, care au toate elementele necesare pentru a exista ca un
corp national, resimt cu mai putina acuitate nevoia unirii. 0 socoteala particulara ii
face in plus sa se teams ea boierii moldoveni, comparativ mai numerosi decat ei, sa
nu se navaleasca in slujbe, ceea ce aici e un considerent de prim ordin.
166
race.
167 Bernadotte <Charles Jean Baptiste> maresal francez, apoi rege al Suediei, si Norvegiei sub
numele de Carol at XIV-lea (1818-1844).
172
www.dacoromanica.ro
aranjamente ar putea cel mai bine satisface nevoile for si totodata raspunde
intereselor Frantei.
www.dacoromanica.ro
173
p.395
ca sfaiata de neintelegerile interne, iar guvernul Majestatii Sale absorbit intru totul
de incurcaturi administrative.
Yn aceasta situatie s-a anuntat ca un agent politic al guvemului francez, dupa
ce a Indeplinit pe langa Mehmet Ali o misiune a carei importanta a fost apreciata, a
primit ordin de a merge i in principatele romane dunarene. Aceasta tire a produs
p.396
cele doua principate. Pentru ca ideea de a indeplini o misiune fara a-i marturisi
scopul e Impotriva firii mele i cum eram convins ca Franta e destul de putemica
spre a nu fi necesar sa-i ascunda demersul, am informat eu insumi autoritatile
ruseti ca guvernul meu, dorind sa-i formeze o parere proprie asupra Orientului,
Majestatea Sa a binevoit sa-mi incredinteze misiunea de a face o recunoWere
politica a intregului imperiu turcesc. Indiferent care vor fi fost sentimentele lor
adevarate fats de o astfel de cercetare, Impinsa pand in provinciile care sunt Inca sub
ascultarea lor, domnul consul general i generalii rui au avut atata minte sa
Inteleaga ca modul in care va fi judecata de Europa comportarea curtii lor in
principate, depindea in parte de raportul pe care aveam sa-1 trimit Excelentei
Voastre, Inc& au ramas tot timpul, in relatiile cu mine, de o perfecta Indatorire
personals. De altfel mi s-a parut foarte natural, domnule conte, sa incerce sa puns
piedici misiunii mele, pe care o priveau ca potrivnica intereselor guvemului lor, i
cu atat mai mult i-am iertat generalului Eningshausen mustrarile (acute boierilor
care-mi procurau informatii, cu cat amenintarile lui nu i-au Impiedicat sa manifeste
o bunavointa care, i-am facut sa inteleaga, este mai folositoare Tarii Romaneti
decat Frantei.
Caracterul onorabil i cinstit al celor doi consuli de la Bucureti i Iasi,
domnii Minciaki si Timkovski, este evidentiat prin contrast cu purtarea egoista i
venala a mai multora din inaintaii lor i a unui numar mare de militari, mai putin
174
www.dacoromanica.ro
$ederea la Bucureti
Printre persoanele cu care imprejurarile m-au pus in legatura la Bucuresti, am
remarcat unele care imi pareau a fi in situatia de a juca un rol principal sub
carmuirea care va Incepe.
In fruntea tuturor erau cei doi frati Bibescu, despre care am avut de mai multe
on // prilejul a vorbi Excelentei Voastre in aceste depese, unul ministrul cultelor,
celalalt al afacerilor externe; amandoi Inca foarte tineri, dupa ce $i -au terminat
studiile la Paris, s-au Intors cu amintiri $i idei care-i leaga de Franta, dar recunosc
sincer tot binele pe care generalul Kiselev I-a facut in aceasta tad., ei find
principalele instrumente si neapartinand in realitate decat tarii lor. PArerea generals
frati, domnul Stirbei, a luat numele unui particular bogat, care 1-a adoptatm.
Numelor domnilor Stirbei si Bibescu li se adauga cel al unui francez care, intr-o
pozitie mai putin proeminenta, i-a secondat $i i-a sustinut in toata conducerea
administratiei; domnul Coulin, om de bine si capabil, a carui munca si idei se
regasesc in toare directiile i in toate fazele noii organizari a principatelor.
Dupd domnii Bibescu, relatiile cele mai frecvente le-am avut cu marele
vornic George Filipescu, cu printul Grigore Ghica, fost hospodar de la 1822 'Ana la
intrarea rusilor in 1828, cu preedintele divanului judecatoresc, lancu Vacarescu, cu
www.dacoromanica.ro
175
p.397
intrigi din partea unui ofiter francez, domnul de Grammont, trecut in 1817 in
p.398
176
www.dacoromanica.ro
ran pe rusi, imi spunea el, au ajutat Serbia si Tara Romaneasca in diferite
imprejurari, dar daca Franta i Anglia n-ar fi ridicat din cand in cand perdeaua ca sa
vada ce se petrece dupa ea, s-ar fi aflat intr-o buns zi ca am fost cu totii mancati de
ei. Rumoarea provocata aici de vizita dumneavoastra asigura acestei tan Inca vreo
cativa ani de viata, ruii find preocupati de ideea ca privirile Europei sunt
Indreptate catre acest loc; dar viata pe care o ducem aici abia merits sa fie traits; ca
ni se schimba domnii la 3 ani, la 7 sau la 20 de ani, acestia continua s fie oamenii172
Rusiei. Viata va Incepe pentru not abia in ziva cand cele doua principate vor fi unite
Domnul $tirbei m-a rugat sa-i spun cum vedeam situatia acestei tari i
atitudinea pe care ar putea-o adopta fats de Rusia. Atata vreme cat in Europa se
mentine pacea generals $i starea actuala de lucruri, i-am spus eu, o nevoie mai
puternica decat vointa oamenilor imi pare ca lass aceasta tara sub influenta totals a
Rusiei. Nu v-as sfatui sa va ridicati Impotriva ei, aceasta lupta ar opri dezvoltarea
care se realizeaza la dumneavoastra. Mi se pare ca grija dumneavoastra trebuie sa
se margineascd in anii urmatori la reducerea influentei ruseti i la a o Impiedica sa
devina abuziva. Veti reusi cautand sa Va faceti tot mai cunoscuti Europei, atragandui
asupra celor ce se petrec la dumneavoastra. Tot ce va face sa se vorbeasca
www.dacoromanica.ro
177
p.399
vo$tri sa invete la noi, sa folositi o limbs care va cuprinde tot mai mult in mi$carea
intelectuala a epocii; Europa s se obi$nuiasca cu ideea ca exists o natiune romans,
sa fie cunoscuta importanta acestei natiuni, sa se dovedeasca simpatia pe care o
provoaca stradaniile ei de a se elibera de trista mo$tenire de ignoranta $i de coruptie
pe care i-a lasat-o atat de indelungata opresiune. Sa se cunoasca primele voastre
succese In guvernarea constitutionals; sa se vada ca, gratie facilitatilor pe care le
nu va este dat sa dispuneti voi in$iva, va veti putea a$tepta norocul cu mai multa
lini$te $i incredere.
aflat Ia$ii nu mi-a lasat nici o indoiala. In capitala Moldovei n-am gasit decat
elementele unei opozitii violente, patimge, dispusa sa critice totul de dragul criticii,
fara tinta politica, fara sperante de indreptare. Am socotit, domnule conte, ca trebuie
sa caut mai curand sa-i potolesc deck sa hranesc aceasta fierbere. La ce bun, learn spus eu, tot zgomotul pe care-1 faceti? Ti veti impiedica pe principele Sturdza s
lucreze, sunt convins, dar ce ca$tigati de aici? Tara va fi $i mai nenorocita, averile
www.dacoromanica.ro
Niciunul din colegii domnului Alecu Ghica nu pare potrivit a juca un rol
personal. Ministrul de externe, principele Sulu are o fire blanda si timida; seful
militiei, hatmanul Teodor Bals, e doar un militar.
Printre celelalte persoane care par menite sa exercite vreo influents personals
si cu care am intrat indeosebi in legatura, voi vita Excelentei Voastre pe mitropolitul
toate Imprejurarile, un devotament sincer pentru Franta; ii este atasat prin acea
atractie pe care multi straini o simt fats de numele de francez $i sustine ca numai ea
a parvenit si mai poate Impiedica Inca distrugerea acestei tari; nu e lipsit nici de
inteligenta, nici de hotarare. Desi dintr-o familie greceasca, e foarte bine vazut 1i
folosit ca un parnantean.
Domnul Teodor Bals, crescut la Viena, de tinuta europeana $i cinstit, este
gata, ca rara exceptie, sa sustina puterea, dac5 aceasta se inscrie pe cai legale.
Domnul Aga Asaki, redactorul Gazetei de Moldavia", este savantul lasilor,
asa cum domnul Vacarescu e poetul Bucurestilor. Aceasta calitate $i numeroasele
1" ne.
174 avec aisance et facilite.
175 Comite de constitution.
www.dacoromanica.ro
179
p.40(
i Austria am observat, imi spunea el, intentia celor cloud guveme de a inabui
p.401
nobilimea, pentru ca aici in Orient poporul find foarte Inapoiat, despotismul nu afla
spirit independent i patriotic decat la clasele // superioare.
Dar aici avem elementele unei puternice rezistente i daca nu vom mai putea
facut sa ne inrolam toti in Eterie. Ne ziceau: Azi romanii suntem noi, toate
popoarele asuprite din Orient isi vor redobandi libertatea Si vor Inflori la umbra
maretiei noastre. Au indepartat din slujbe pe vechii boieri care nu impartaeau
aceste idei; m-au facut ministru de finante, n-aveam pe atunci decat 24 de ani i
habar n-aveam de finante dar imi aprinsesera mintea; le eram devotat, ii priveam ca
pe eliberatorii Orientului.
In 1821, samanta insurectiei sadita in tars de rui i de Eterie, a Inceput sa dea
roade; un singur sentiment, acela de a sfarama jugul detestat, insufletea populatiile
cretine supuse sultanului. Agentii Eteriei actionau aproape in palatal lui; totul era
atunci cu putinta, chiar sa dea foc flotei turceti din Constantinopol. Ipsilanti a dat
semnalul. Vladimirescu s-a pus in fruntea micarii muntene; deputati bulgari s-au
www.dacoromanica.ro
baronului Stroganov; 1-a trimis la St. Petersburg. La ideile lui au aderat cei mai
distinsi oameni politici ai Rusiei; el in primul rand, contele Vorontov, generalul
Diebici, generalul Gorceakov.
Daca Rusia are drept scop, scriam eu acolo, sa se mareasca prin alipirea
Principatelor dunarene, atunci se abate de la politica ei adevarata. Ea nu va guverna
niciodata aceste tan asa de bine cum guvemeazd Austria, Bucovina; comparatia si
durerea pentru independenta pierduta ii vor indeparta pe oameni de ea. Va gasi aici
popoare de tinut in frau, in loc sa afle instrumente pentru planurile sale".
[N.R. Roznovanu Igi explica in continuare ideea ca Rusia sa-si constituie o
ariergarda din armata principatelor, in eventualitatea unui conflict cu Austria sau cu
Franta].
Dupa ce mi-a multumit cu mult tact i inteligenta pentru vizita mea aici, ca o
marturie a interesului pe care Majestatea Sa 11 poarta acestei tan, principele mi-a
vorbit cu emotie despre dificultatile situatiei sale: Sunt insarcinat, mi-a spus el, sa
dezvolt aici elementele unei constitutii liberale intre trei puteri monarhice $i
ultramonarhice. Voi urma spiritul acestei constitutii, dar cu ce menajamente va
trebui s-o fac! Cate greutati voi intampina! Suntem legati de institutiile noastre; deli
in aparenta ne-au fost date de Rusia, noi am participat realmente la redactarea lor.
capete, aceea ca privirile Europei sunt Indreptate spre aceasta regiune, devine
pentru ea o garantie solids spre a-i inspira incredere. Nu trebuie sa va mai spun,
principe, ca daca vreodata opinia publics a influentat soarta statelor, asta se
intampla in epoca noastra. Va fi, de asemenea, inutil sa Va atrag atentia asupra
actiunii pe care Franta o exercita asupra acestei opinii. In Franca se face renumele;
pe drept sau pe nedrept, ramane un fapt la fel de necontestat $i apare mai trainic
decat influenta ruseasca in Orient si cu care deopotriva trebuie sa to resemnezi sa.
traiesti. Cand Rusia va intelege Ca atitudinea pe care o are aici este supusa judecatii
opiniei publice, se va simti neputincioasa contra voastra, numai dumneavoastra sa
actionati in sensul adevaratelor interese ale tarii. Nu v-as sfatui deci altceva decat
s nu va lasati coplesiti de grija pentru viitor, sa osteniti pentru a Va apropia natiunea
si restul s-1 lasati in grija Providentei".
.
www.dacoromanica.ro
181
p.402
insumi voi pleca astazi, domnule conte, in Serbia, de unde ma voi indrepta spre
Salonic $i Grecia, a$a cum imi cer ultimele instructiuni ale domnului duce de
Broglie. Am trimis domnului ambasador al regelui la Constantinopol un rezumat at
principalelor informatii cuprinse in corespondenta mea cu Excelenta Voastra.
182
www.dacoromanica.ro
Nascut in 1774 la Chatillon sur Seine intr-o familie de militari, devine la 17 ani elev
sublocotenent la scoala de artilerie din localitate, unde se remarca prin aptitudini deosebite, care it
anuntau pe stralucitul general de artilerie de mai tarziu. Cariera sa militara debuteaza in 1793, la
asediul Toulonului, si este marcati de riizboaiele napoleoniene. Devenea aghiotant al lui Napoleon
Bonaparte in timpul campaniei din Italia din 1796 gi, la numai 23 de ani, era general sef de brigada.
Participa la expeditia din Egipt, unde se remarca la asediul Alexandriei $i in batalia de la Piramide;
I-a sprijinit pe Napoleon la 11 Brumar 1799. Meritele sale sunt rasplatite cu inalte functii militare si
administrative: comandant al armatei franceze din Olanda; intre 1806-1809, comandant al armatei din
Dalmatia; guvernator al provinciilor iliriene 1809-1811; comandant al armatei din Portugalia. A fost
ideal' it de Wellington in lupta de la Arapiles-22 iulie 1812 unde a Si fost rant la brat. in anii
1813-1814, Napoleon I i-a incredintat conducerea corpului 6 al armatei in luptele de la Leipzig,
Bautzen, Dresda 5i, in final, apararea Parisului. A ramas pans astral controversati atitudinea sa in
legatura cu parasirea localitatii Essonnes in fruntea a 20 000 de soldati in fata armatelor austriece.
Bonapartistii 1-au acuzat de tradare, el spulberand prin actiunea sa ultima speranta a imparatului de
rezistentil in fata coalitiei antifranceze. Cert este ca va riunane pang in 1830 un sprijinitor al
Bourbonilor, chiar dui nu a jucat un rol politic deosebit. Ludovic al XVIII-lea it numeste pair at
Frantei, iar revolutia din iulie 1830 it gaseste in fruntea garzii palatului.
Marmont a cunoscut culmile glorieia fost recompensat pentru inaltele sale calitati cu
Legiunea de Onoare in 1804, numit duce de Ragusa in 1807, maresal 5i apoi Cavaler al Ordinului
Sfantul Ludovicdar $i acuzele contemporanilor, izolarea sociali, oprobiul public. Dupd 1830,
dezgustat de politics, isi autoimpune exilul $i va calatori prin Austria, Ungaria, Transilvania,
Bucovina, Rusia, Turcia, Siria, Palestina. isi afla sfarsitul la Venetia in 1852.
www.dacoromanica.ro
183
feria o ospitalitate amabila, iar viata mea se scurgea linistita si uniforms, cand amintirea activitatii
mete trecute si constiinta puterilor care mi-au limas, au Wit in mine dorinta de a da un sens nou
existentei mete ". Asa isi incepe ducele de Ragusa descrierea calatoriei sale din 1834 prin Austria,
Ungaria, Transilvania, Bucovina, Rusia de Sud, unele teritorii din Asia Mica pans in Egipt.
In voiajul sau ilustrul calator este insotit de doctorul Seng, un distins medic vienez si contele
Brazza, un pictor amator de mare talent. in aprilie mai 1834, Marmont reuseste sa strabata cele mai
importante localitati din Banat, Transilvania, Bucovina.
Relatarea ducelui de Ragusa cuprinde informatii deosebite privitoare la dezvoltarea economics
a regiunilor vizitate. Observa modul ingrijit in care era cultivat pamantul in Banat, fad de lipsa de
interes a locuitorilor din nord-estul Transilvaniei, in zona Bistritei; ofera un tablou amanuntit at
exploatarii fierului din minele hunedorene, at aurului in cele de la Zlatna, at sarii la Ocna Mures; este
placut impresionat de frumusetea cailor ardeleni din jurul Clujului. Cu un deosebit spirit de observatie
surprinde elementele arhitectonice originate ale oraselor prin care trece. In Arad remarca podul de
peste Mures, in Timisoara fortareata cu cele zece bastioane. Orsova era un oras saracacios dar care
va avea o mare dezvoltare" datorita importantei economice, Mehadia era vestita Inca din Antichitate
pentru izvoarele sale, iar in timpul sau este o localitate prospers, vizitad de turisti din statele vecine.
In Deva se plimba prin vechea cetate, iar in Hunedoara este uimit de frumusetea castelului Huniazilor,
pe care it descrie cu emotie. Sibiu seamana cu micile orase germane", in schimb Alba-1ulia avea
cateva constructii impresionante: fortareata hexagonala, monetaria, catedrala romano-catolica. Cluj
era un oras antic reconstruit de maghiari, cu strati bine intretinute si case noi, asezat intr-un peisaj
pitoresc. In schimb Bistrita era un oras saracacios, a carei industrie principals e tabacaria". Oras mic,
neinsemnat, ii pare si capitala Bucovinei, Cernauti.
graniceresti, cum erau indeplinite obligatiile fad de stat, atributiile functionarilor civili si militari,
instantele de judecata si legislatia deosebita ce se aplica in aceste regiuni.
Scurtul timp petrecut in Transilvania nu 1-a impiedicat sa observe numarul insemnat al
romanilor, originea for Latina dar si lipsa drepturilor politice. insemnarile lui Marmont contin statistici
184
www.dacoromanica.ro
[...] Am trecut raul Muree la Arad. Acest rau care izvoraste din Inaltul
p.74
Tanga Paris. Este navigabil cea mai mare parte // a cursului sau si serveste
transportului lemnului si sdrii, care este adusa din Transilvania. Exists la Arad un
pod de lemn pe acest rau; acest pod este supus actiunii unui fort cu cinci bastioane,
plasate pe malurile sale, si care mi-a parut intretinut in stare buns.
Dinco lo de Mures, tinutul are o infatisare cu totul noua, pamanturile devin
mai bune: este un sol negru, potrivit gradinaritului; dar ceea ce frapeaza privirea
mai ales, este cultivarea Ingrijita, care se remarca. Acolo nu sunt sate imense, insa
<sunt> asezari cu o populatie obisnuita; ferme, catune, nenumarate plantatii, <ce>
dau locului un aspect civilizat. Populatia trebuie sa creasca numeric, dar atata cats
este traieste la tars. Am crede ca vedem o fnimoasa provincie a Germaniei, si asa
este pans la Timisoara8. Pentru ca populatia este compusa din colonisti germani,
care au adus cu ei obiceiurile, traditiile, obisnuintele si industria Tor. Stabilirea for
nu este mai veche // de 60 de ani9 [...]
en Crimee, et sur les bords de la Mer d 'Azoff a Constantinople, dans quelques parties de 1 'Asie
mineure, en Syrie, en Palestine et en Egypte, Paris, 1837 p. 74-165.
6 Rau in Transilvania.
7 Rau in Franta.
8 Temesvar, municipiu, capitala jud. Ti1111.
9 Se retell' la colonistii germani adusi in timpul Mariei Tereza in Banat.
10 Cetate de tip Vauban, ridicati de austrieci in secolul at XVIII-lea.
II Rau din Banat.
12 Brasilisi.
www.dacoromanica.ro
185
p.75
p.76
este Med scop astazi cand nu mai exists pericolul turcesc si cand ruinele sale nu pot
forma nimic redutabil <impotriva> Ungariei. Daca vreodata tarile limitrofe 13 ar
trece la Rusia si un conflict ar izbucni intre aceasta si Austria acest tinut nu va fl
p77
p,78
p.8I
p.82
care le apreciez // mai mult ca nimeni, al caror mecanism it cunosc, si caruia de mult
limp i-am calculat numeroasele avantaje18[...1.
Lungile razboaie dintre Ungaria 0i Turcia $i devastarile care le-au urmat, au
adus populatia de la hotare in cea mai mizera stare. Jefuita adesea, aruncata de colocolo, dupa capriciile sortii, fortata sa duca o viata ratacitoare Si nenorocita, s-a avut
ideea de a o supune unei // organizari care poate s-o apere i sa-i dea consistenta.
Din acest motiv teritoriul a fost impartit in regimente 1i in companii 1i toti
p.83
186
www.dacoromanica.ro
cultiva; dar este o trupd disciplinata si organizata a carei bunastare a fost calculate
cu grija. Este o populatie razboinica, ale carei obiceiuri sunt indulcite prin ingrijirile
parintesti ale guvemului; inconstanta si indisciplina sa naturals sunt Ingradite prin
legi stricte si severe [...].
Pamanturile au fost distribuite familiilor, in functie de forta si nevoile lor.
p.84
subzistentei: ea nu poate vinde decat surplusul, numai unei persoane sau unei
familii care se supune serviciului militar [...].
Familiile sunt numeroase si au bunuri in posesie colectiva; indivizii nu au
nimic in posesiune, totul este in comun intre ei. 0 familie se compune din mai multe
gospodarii si se tidied cateodata la un numar de 60 de indivizi.
Conducatorul, cel mai in varsta sau ales dintre ceilalti, este administratorul;
atributiilor sale de catre sotia sa: dace ea este// considerate incapabila, sau dace
P-85
nu, absent sau prezent, barbat sau femeie, are o parte egala, cu exceptia
conducatorului $i a stapanei care primesc cate doua parti [...].
Teritoriul fiecarui regiment este hotamicit cu multa grija si, lucru remarcabil,
o operatie atat de importanta ca aceea a inventarului funciar este efectuata de timp
p.87
www.dacoromanica.ro
187
p.88
p.90
p.91
www.dacoromanica.ro
mentinerea
p.93
p.94
p.95
p.96
www.dacoromanica.ro
189
p.100
p.1 05
p.110
Acesti tigani atrag atentia calatorilor. Poarta nume diferite dupd numele
tarilor unde locuiesc; dar au trasaturi asemanatoare, aceeasi culoare a tenului,
aceleasi obiceiuri, traditii, ce dovedesc ca au aceeasi sorginte, au o origine comuna
si provin din acelasi trib, ale carui ramasite s-au raspandit in toata Europa. Peste tot
se multumesc sa face cele mai mizerabile munci si par ca traiesc din nimic. Ei
conserve gusturile si obiceiurile nomade in mijlocul populatiilor civilizate de
p.111
cultivatori. Prefers un trai privat de hrana si caldura unuia regulat si laborios. Numai
violenta ii determine sa-si modifice felul de // viata, si, pentru a scapa, atunci cand
190
www.dacoromanica.ro
se poate, se expatriaza. Au disparut in toate partile din Europa, unde politia le-a
interzis o viata nomads; s-au refugiat in tarile unde sunt tolerati. [...]
De la Caransebes am calatorit pe Dunare pans la Orsova20. Doream sa vad
acest fluviu maiestuos in momentul in care primise aproape to afluentii si reunise
toate apele din statele germane din sud si din cea mai mare parte a versantilor
meridionali din lantul carpatic. Vroiam s judec eu Insumi lucrarile proiectate
pentru a preface navigatia sa un lucru obisnuit, constant si sigur.
p.112
dar care va avea o mare dezvoltare. Frumosul lazaret care este construit acolo
creeaza acestui loc o oarecare importanta // comerciala. 0 mare parte a comertului
p.113
terestru cu Turcia poate lua aceasta directie, iar marfurile venite pe mare pot fi puse
Ora in Germania.
www.dacoromanica.ro
191
p.114
p.115
p.II7
Am trecut prin fata Orwvei Noi24, fortareata turca ridicata pe una dintre
insule, pe care o ocupa in Intregime. Este un morman de ruine degradate de timp i
de ultimele razboaie. Un paa fare armata o comanda. Acest post ce supravegheaza
navigatia fluviului este dominat de cele doua maluri i in special de cel stang, de
p.118
obicei nelocuit, cand este atacat // [...]. Austriecii 1-au bombardat in timpul
ultimului razboi. Astazi sunt necesare multe cheltuieli din partea turcilor pentru a-1
pune in stare de aparare. Pe malul drept un fort, la fel in mine, i numit Elisabeta,
este destinat a -si uni tirul cu cel din Noua Orwva i sa apere fluviul.
Pe malul stang, mai jos de Noua Orova, micul rau Bahna25 se varsa in
Dunare; el delimiteaza teritoriul austriac 4i separa Ungaria de Oltenia. Din acest
punct, de pe o inaltime unde sunt amplasate posturile de observatie, se vede toata
valea Dunarii 4i linia de stanci, care traverseaza fluviul i pe care lucrarile proiectate
trebuie sa gaseasca mijloacele de a le inlatura sau a le deschide.
Aceasta parte a vaii Dunarii este supusa unui inconvenient deosebit, ale carui
p.119
ataca boii i caii; se ajunge pana acolo incat cei expui atacurilor for pot muri in
cateva ore. [...] Copiii sufera Si ei influenta for maligns.
Am plecat din Orwva, dupe ce am vazut tot ceea ce era interesant de vazut;
am Innoptat la Mehadia27, unde se gasesc izvoare de ape minerale i bai utile i
celebre. Am ajuns in patru ore, mergand de-a lungul raului Bahna. Am intrat intr-un
lasand la vedere din loc in loc // stanci abrupte, dau peisajului o fizionomie
expresiva. Case frumoase, cu o arhitectura placuta, compun acest sat, cu o strada
minunata ce-1 strabate in lungime. Prosperitatea arata ca aceste ape sunt frecventate.
Sunt vizitate de locuitorii din Wile vecine, din Transilvania, din provinciile turce4ti;
i un numar mare de boieri yin in fiecare an, etalanduli luxul. Reputatia acestor ape
192
www.dacoromanica.ro
Dupe ce am trecut acest pasaj, am intrat intr-o vale care se largea si care
ajungea la // satul Gradistea29, veche colonie romans, cunoscuta sub numele de
Ulpia Traiana. [...]
Am innoptat intr-un orasel numit Hateg30, situat intr-o vale frumoasa $i large,
care ofera privelisti deosebite, dar prost cultivate. Raul care o strabate se numeste
Strei3I si
p123
p.124
p.125
primeste la Hateg un parau venit din vale, care duce pans la Portile de
Fier.//
p.126
Acest castel feudal, unul dintre cele mai frumoase pe care le-am vazut, este
perfect conservat. Vast, foarte bun pentru aparare, este foarte pitoresc $i
supravegheaza o vale superba, pe care am descoperit-o in intreaga sa splendoare;
arhitectura sa // indrazneata Si pozitia sa vorbesc imaginatiei; $i cand ne gandim ca
a fost resedinta atator oameni celebri, capata o frumusete si mai mare in ochii
nostrii. [...] 0 familie respectabila i curtenitoare m-a primit si mi-a facut onorurile
castelului Huniazilor: este cea a administratorului pamanturilor domeniului $i care
apartin imparatului. Am cinat in sala cu portretele regilor Ungariei, atat de des
p.127
Am vizitat sala unde se intrunea dietele, unde au fost luate rezolutii atat de
generoase $i care astazi este transformata in magazie de fier forjat [...]
Produsele acestui pamant sunt lemnul, minele de fier de o calitate superioara
i uzinele care prelucreaza fierul.
Mine le de fier sunt filoane gi dau 48%. Exploatarea este foarte intinsa $i un
singur furnal inalt, al carui turn are 21 de picioare inaltime produce 150-160
chintale de fonts in 24 de ore. Nu cred ca se pot obtine astfel de rezultate niciunde
28 Poarta de Fier a Transilvaniei, pas important ce asigura trecerea spre Podisul Transilvaniei.
29 Vassal ly, veche denumire a satului si comunei Sarmizegetusa, jud. Hunedoara.
30 Oras, jud.Hunedoara.
31 Strehl, rau in Transilvania.
32 Municipiu, capitala jud. Hunedoara.
33 Municipiu, jud. Hunedoara.
34 Caste lul Huniazilor. Este singurul castru devenit castel. in 1408 regele Sigismundildoneaza
lui Voicu; este ref cut de Iancu de Hunedoara, Matei Corvin, Gabriel Beth len.
35 Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei din 1441 si guvernator al Ungariei din 1446.
36 Matei Corvin, rege al Ungariei (1458-1490).
37 Gabriel Beth len, principe al Transilvaniei (1613-1639).
www.dacoromanica.ro
193
p.128
altundeva. Acest furnal are patru guri de vant. Forjele scot 88 % fier forjat la 100 de
fonts. Consumul de lemn transformat in carbune pentru intretinerea fumalului in 24
de ore este de cinci sute de stanjeni cubi, fiecare stanjen cub costa in jur de cinci
p.129
p.130
p.131
p.133
p.134
194
www.dacoromanica.ro
p.136
p.137
p.138
P.139
impartirea pamanturilor intre maghiari, secui si saxoni s-a facut din alte
p.140
ratiuni decat principiul national; dar astazi teritoriul este cel care prevaleaza si care
stabileste drepturile locuitorilor.
42 Se refer la maghiari, sari si secui.
43 In 1837 statistica Iui Benigni evalua populatia la 2 088 070 locuitori, Marina Lupas Vlasiu,
Aspecte din istoria Transilvaniei, Bucuresti, 2001, p. 277.
44 Erau de fapt numai cinci scaune secuiesti: Aries, Ciuc, Mures, Odorhei, Trei Scaune, Istoria
Romani lor, vol. VII, t. 1, Bucuresti, 2003, p. 167.
45 Marcus Ulpius Traianus, Impftrat roman (98-117).
46 Secuii, populatie ce lupta in avangarda trupelor maghiare.
42 Se aseaza in final in estul Transilvaniei, in actualele judete Harghita si Covasna.
48 Sasii, colonisti germani din secolele XEXIII.
www.dacoromanica.ro
195
p.141
p.142
informatii asupra aceleia ce compune cele doua provincii turceti invecinate i care
sunt in general putin cunoscute: Moldova i Tara Romaneasca. Tara Romaneasca,
aa cum am mai spus este situata la sud i ocupa Intreg spatiul pana la Dunare; in
timp ce Moldova este situata la est. Populatia acestor cloud provincii este de origine
romans, adica descendenti ai coloniilor romane i vechi stapani ai tarii. Singurii
strain care s-au amestecat cu ei sunt locuitorii celor 62 de sate moldovene, care //
sunt de origine maghiara49. Basarabia, care se invecineaza cu Moldova i care nu
este separata decat de Prut, este de asemenea locuita de romani. In jurul acestei
populatii, la nord i la sud sunt populatii de origine slava: Galitia, Rusia de sud,
Bulgaria, in fine, Serbia [...] Numai Tara Romaneasca, Moldova Si Basarabia au
ramas intacte i populatia lor izolata ca o oaza in mijlocul acestei multitudini de
popoare, care in cursul atator secole n-au Incetat sa migreze spre sudul Europei.
Populatia Tarii Romaneti se ridica la 2 milioane de suflete50, iar cea a
p.143
196
www.dacoromanica.ro
P.144
p.145
p.146
p.147
decat din cateva case ale negustorilor $i din hanuri. Adevaratul ora$ se afla pe
inaltime $i este Inconjurat de fortificatii. Acestea care sunt construite de Carol al VIlea58, constau intr-un hexagon regulat; sunt bine intretinute $i au o buns asezare.
Este un loc mic dar intarit, care este prevazut cu stabilimente complete. Bastioanele
sale sunt foarte spatioase: linia de defensive este mai II mare deck cele obipuite;
are numeroase lucrari exterioare, care sunt poate prea Inghesuite. Acest loc nu are
decat un punt de atac, pe latura de vest, care este dominate de 600 de stanjeni, $i
de unde se poate desfasura o defensive lunga59. [...] Alba-lulia are cateva cladiri
civile remarcabile: o monetarie bine construite, cu utilaje not si ma$ini de batut
moneda foarte frumoase, dar manuale. In aceasta monetarie s-a facut, dupd metoda
inventata de M. Darcet60 $i cu ajutorul acidului sulfuric, separarea aurului de argint,
52 Municipiu capitala jud. Sibiu.
53 Miihlbach, oral jud. Alba.
54 Bismarck, probabil un hotel din Sebes.
55 Izasvaras, localitate neidentificata.
56 Arhiducele Ferdinand d'Este presedinte al guvernului Transilvaniei (1835-1837).
57 Carlsbourg, municipiu jud. Alba.
58 Carol a] VI-lea, imparat al Sfantului Imperiu roman de natiune germanti (1711-1740).
59 Cetatea Alba Carolina in stil Vauban, ridicata in 1714-1733 dupe planurile arhitectului
Giovanni Morando Visconti este un fort heptagonal cu ziduri groase, 7 bastioane si mai multe porti cu
basoreliefuri realizate de Johann Konig.
60 Jean Pierre Joseph Darcet (1777-1844), chimist.
www.dacoromanica.ro
197
p.148
provenite din minele Transilvaniei. Exists un mic observator unde se fac de regula
p.149
p.150
curiozitate a Transilvaniei.
Zlatna este asezata la cinci ore departare de Alba-lulia pe micul rau Ampoi62.
Valea este pitoreasca gi cu un aspect salbatic: ea este populata ca toate tinuturile
miniere, in care locuitorii sunt necesari exploatarilor. [...]
Zlatna este un sat placut; dar constructiile sale nu reflects bogatiile minelor
sale. Ace lea de la Schemnitz63 sunt mai bune, in ciuda faptului ca produsele minelor
sunt inferioare acestora.
Mine le cele mai apropiate de Zlatna sunt cele de la: Abrud64, Rosia
p.151
plumb. [...]
p.153
p.154
Mine le din Zlatna sunt exploatate de pe vremea romanilor. Totul indica faptul
ea nu au fost niciodata abandonate; si daca este asa, calculand produsul for la limita
inferioara, adica la jumatate din ceea ce produc astazi, ne infricosam de cantitatile
de metal care au fost scoase si de valoarea acestora; nu mai putin de trei milioane
opt sute de mii marci de aur $i 19 milioane marci de argint, adica, dupe pretul actual
al aurului $i argintului, 5 635 000 000 franci.//
In 11 mai dimineata am revenit in Alba-lulia $i imediat am pornit la drum
de-a lungul Muresului. Valea continua sa fie de o frumusete perfecta. Acestui tinut
n-ar trebui sa-i lipseasca nimic, daca padurile de pe inaltimi ar fi bine intretinute;
dar se cunoaste ca nimeni nu se ocupa de conservarea for. Pamantul este fertil 9i
61 Catedrala romano-catolica Sfantul Mihail, construita in 1246-1291; aici se afla sarcofagul
lui Iancu de Hunedoara.
62 Rau in Transilvania.
63 Localitate miniera din Ungaria.
64 A brabauga, localitate miniera jud. Alba.
6$ Werispatak, localitate miniera jud. Alba.
" Offenbanga, localitate miniera jud. Hunedoara.
67 Jesebeg, localitate neidentificata.
198
www.dacoromanica.ro
bine cultivat. Observatorul este uimit de un lucru deosebit: nu exists decat putine
terenuri lasate in parloaga, si totusi nu se vad pasuni artificiale. Asolamentul adoptat
// este evident gresit si ar putea fi ameliorat .
p.155
cea mai perfecta // albeata. Galeriile sunt largi si adanci. Este o exploatare ce
aminteste de cea de la Wieliczka72; se produc in fiecare an 500 000 de chintale.
Cladirile exploatarii sunt marl si par bine intretinute. Nu am vizitat minele; in ziva
in care am trecut pe langa ele era duminica, nu erau lucratori si ma grabeam sa-mi
urmez calatoria. Muresul navigabil este un mare avantaj pentru exploatarea acestei
mine pretioase si serveste la transportul sarii spre Ungaria.
Am sosit seara la Turda". Acest oral are si el saline; dar sunt de importanta
mai mica. Se pare ca un imens bloc de sare se intinde sub acest tinut. La Turda
exploatarea minelor nu are loc decat iarna si cand se gasesc muncitori in numar
mare. Aceasta exploatare nu este lipsita de pericole, din cauza frecventelor surpari
care au loc in galerii.
Turda este asezata pe Aries74, care se varsa in Mureq, la mica distanta de
gurile sale. Acest rau este frumos; era atunci vijelios si se astepta ca apele sale sa
creasca din cauza // zapezii. M-am culcat la Turda, si a doua zi, 12 mai, am plecat
spre Cluj. Dar la Turda la Cluj, tinutul se schimba, devine muntos. Am ajuns pe un
platou de unde apele curg in directii variate si chiar opuse. Muntii invecinati, chiar
piscurile, par de inaltimi mici, pentru ca ne gasim la o altidudine putin mai joasa
decat nivelul lor. Nu se gasesc decat putine culturi; dar pasunile naturale sunt bune
si bogate. La inceputul acestui platou si in partite sale rasaritene adiacente, se gasesc
cei mai buni cai transilvaneni, cei care se bucura in Europa de o binemeritata
reputatie. Au forts, o talie mijlocie; sunt in general bine claditi si seamana mult prin
aspect si calitate cu ai nostrii cai Limousin. Poate sunt mai inalti decat ultimii.
63 Rau in Franta.
69 Enget, oral jud. Alba.
70 Este vorba de batalia de la Santimbru din martie 1442.
71 Marorouivar, localitate miniera jud. Alba.
72 Mine de sare din Polonia.
73 Torda, oral jud. Cluj.
74 Aranjosch, rau in Transilvania.
www.dacoromanica.ro
199
p.156
p.157
p.159
p.160
reconstruit ca gi cea mai mare parte a oraselor maghiare, si are aspectul unui oral
nou: strdzile sale sunt drepte $i largi si se opresc in piata, astfel Inc& vedem dintr-o
privire ansamblul orasului. Case le sunt joase, ca in toate orasele noi, si este putind
miscare pe strdzi. Mahalalele sunt multe si pline de viata, in special cea de pe
Somes76. Acest rau, ce se afla aproape de izvoarele sale, este frumos si rapid; el are
ape limpezi si pune in miscare numeroase fabrici.//
Am remarcat o moard ale carei roti sunt plasate in acelasi sens. Sunt patru
mori, care se succed, si panta este astfel construitd incat aceeasi apa le pune in
miscare in acelasi timp, fard ca niciodata rotile superioare sa fie jenate in miscarea
for de apa care actioneazd sub cele inferioare. Dealurile incantatoare, bine cultivate
si locuite se sfarsesc toate aproape de tarmul stang, si acesta alternantd de peisaj gat
de agreabild ochiului, aceste campuri impodobite, infnunuseteazd mult valea. [...]
L-am gasit la Cluj pe baronul losika77, guvernatorul civil al provinciei, care
m-a coplesit cu atentiile sale; se afla in febra pregiltirilor pentru dieta care urma
sa-si deschida lucrdrile78. Sotia sa, baroneasa losika, mi-a parut o persoand distinsa,
cu un spirit remarcabil; familia sa este foarte onorabild gi interesantd. Domnul
sa -mi
200
www.dacoromanica.ro
p.162
satele nu sunt decat niste ingramadiri de cocioabe. N-am mai vazut nimic
asemanaton [...]
De la Bistrita am mers sa innoptez intr-una din baracile care au fost ridicate
pentru a forma cordonul sanitar in epoca holerei. Acest loc se afla la mica distanta
de linia care desparte bazinele hidrografice, dar aflata Inca pe versantul occidental
al Carpatilor. Un drum foarte frumos strabate lantul muntilor si ajunge pand in
Bucovina. A fost facut pe cheltuiala principalelor familii din Transilvania//; este un
monument al patriotismului lor. Aici, nici un interes particular sau avantaj nu a
motivat aceasta lucrare; s-a avut in vedere numai binele general. Cei care au oferit
banii nu au cerut nimic in schimb decat numai a primi recunostinta concetatenilor;
si stalpii, ridicati din loc in loc, au inscliptii cu numele familiilor care au contribuit
la constructia portiunii de drum respective. Tinutul devine foarte salbatec si rece; in
sfarsit am intrat in zona coniferelor. Erau primii arbori verzi pe care ii vedeam de la
p.163
intrarea mea in Transilvania. [...] Doua ore mai tarziu am ajuns la izvoarele
afluentilor Prutului, care curg spre nord si nord-est si se varsa in acest rau si de
acolo in Marea Neagra. [...]
Coborand niuntii am intrat in Bucovina. Acesta mica provincie formeaza o
tars putin intinsa, a carei populatie nu se tidied mai mult de 200 000 de locuitori de
origine slava82. Teritoriul sau este impadurit si prost cultivat [...]. Am intrat // mai
intai intr-o vale pitoreasca si am ajuns la Iacobeni83, unde imparatul are mine de
84 In 1851 complexul Manz, care isi avea sediul la Iacobeni, producea 6 935, 46 chintale
defier.
85 Czernowitz, oral In Ucraina.
www.dacoromanica.ro
201
p.164
P.165
BENJAMIN BARKER
(?-1859)
Supus britanic, agent al Societatii Bib lice la Smirna, in Imperiul Otoman. in 1834 ii
cunoaste la Constantinopol pe noii domni Alexandru Ghica al Tarii Romanesti si Mihail Sturdza
al Moldovei. Acestia it invita in principate, pentru a-i sfatui in privinta reformelor sistemului de
invatamint.
The British and Foreign Society a fost creata in 1804 pentru traducerea $i distribuirea
Bibliei in diversele limbi ale popoarelor care nu beneficiau de o astfel de versiune din productie
proprie. Activitatea Societatii a avut un caracter dublu, de misionarism, pentru a se adresa noncrestinilor in speranta convertirii lor, si de iluminism, pentru cA punea un accent deosebit pe
iluminarea si educarea populatiei prin intermediul studiului Bibliei. Activitatea SocietAtii Bib lice
in principate a inceput odati cu prima deplasare a lui Benjamin Barker in Tari le Romane.
Astfel, in iulie 1834, acesta intreprinde o prima calatorie la nord de Dunare, urmati de
altele in 1835 si 1838. In aceasta perioada it cunoaste si leaga prietenie cu Petrache Poenaru,
directorul Eforiei scolilor nationale si demareazi un proiect de tiparire gi distribuire a Noului
Testament in romaneste, actiune incununata de succes in Tara RomaneascA, dar esuata in Moldova,
din cauza opozitiei mitropolitului Veniamin Costachi. Dupa 1838 amine in corespondentA cu
Petrache Poenaru gi in 1846 tipareste o noua editie a Noului Testament. Se afla de asemenea in
bune relatii cu domnii Tarii Romanesti Alexandru Ghica si Gheorghe Bibescu.
Evenimentele politice din principate in 1848 si problemele sale de sanatate cauzeaza
incetarea temporary a activitatii lui Barker. Totusi, la cererea sa, in toamna anului 1851 se
stabileste Ia Bucuresti, impreuna cu familia, si va rAmane aici [Ana in vara anului 1853, cand
Societatea Bib lica ii cere sit se reintoarca la Smirna.
Calatoreste din nou in principate in 1857, cand este bine primit de fostul domn Alexandru
Ghica, acum caimacam al Tarii Rominesti. Moare doi ani mai tarziu, in 1859.
Din activitatea lui Benjamin Barker in Tara Romaneasca si Moldova, doar prima parte,
de pana Ia 1838, este bine documentata. Pentru cea de-a doua perioadA, inclusiv sederea de aproape
doi ani Ia Bucuresti, nu au fost descoperite scrisori sau memorii.
Despre personalitatea gi activitatea lui Benjamin Barker a scris istoricul E.D. Tappe, dupA
a carui editie din 1964 s-a si realizat traducerea de fats. De asemenea, informatiile furnizate de
acelagi istoric in studiul Rumania and the Bible Society until the Crimean War, in Slavonic and
East European Review", XLVI, 106, January 1968, au scat la baza redactarii acestei notice
biografice. Acelagi studiu este valorificat si de Mihai-Razvan Ungureanu in Misiuni protestante in
Principatele Romcine, in In honorem loan Caprosu, Editura Polirom, Ia$i, Editura Polirom, 2002,
p. 375-377. De asemenea, vezi gi idem, Convertire si integrare religioasd in Moldova la inceputul
epocii moderne, Editura Universitatii Alexandru loan Cuza ", Iasi , 2004, p. 236-246.
202
www.dacoromanica.ro
BENJAMIN BARKER'
Conditiile din lazaretul de la Giurgiu2 sunt foarte bune, camerele sunt marl,
aerisite $i bine asezate, $i de$i ideea de a sta inchis era neplacuta $i iritanta, am avut
totusi in timpul scurtei mele sederi cateva ceasuri de consolare extrem de placute $i
sper, cu ajutorul lui Dumnezeu, nu total lipsite de folos. In targul Giurgiu traiesc 700
de familii3, cele mai multe de bulgari care vorbesc romaneste4. Pe langa acestea,
mai sunt 30 de case evreie$ti $i cateva armene$ti. Giurgiu este situat langa Dunare
$i gospodariile sunt rasfirate ici, colo, fara nici o ordine. Printul5, care calarea pe
acolo vizitand diferitele institutii din partea locului, m-a vazut cautand un mijloc de
a merge la Bucure$ti m-a poftit sa-1 urmez. Se indrepta catre scoala lancasteriana6
$i voia sa mi-o arate. La intrare am fost primit de un domn care avea instructiuni sa
ma conduca la print. Am fost primit foarte amabil $i am ramas alaturi de el cat timp
au fost examinati elevii. Am fost surprins sa gasesc intr-un loc atat de mic ca
Giurgiu o scoala atat de buns $i Inca $i mai surprins de progresul Scut de copii in
decursul unui an de cand aceasta institutie a fost infiintate. Aceasta $coala care are
cloud apartamente bune gazduieqte 150 de copii, atat bogati cat $i saraci despre care
m-am bucurat sa aflu Ca invata in propria for limba $i nu ca bulgarii, intr-o limba pe
care nu o pot intelege. Copiii au fost examinati la notiuni introductive de citire,
scriere, aritmetica, gramatica $i geografie, iar printul care a fost tot timpul afabil $i
extrem de binevoitor a adresat mai multe intrebari copiilor Si i-a pus pe unii dintre
ei sa ii scrie ceva pe tablitele lor. Printul Ghica face mad eforturi sa instituie scoli
peste tot in Tara Romaneasca $i se bucura cand vede ca sunt bine conduse. Prin
urmare educatia in tam sa va inflori $i acesta este card indoiala primul pas catre
civilizatie si tinuta morals. De la scoala, printul si suita lui au pornit spre Bucure$ti,
iar eu cu mare greutate am gasit spre sears o trasura sa it urmez, din cauza
mundrului mare de persoane care venisera sa it intalneasca pe print $i acum se
intorceau acasa. [...]
Traducerea s-a facut dupa editia E.D. Tappe, A Bible Society Agent in the Rumanian
Principalities, in Slavonic and East European Review", XLII, 99, June 1964, p. 388-402.
2 Giurgiova.
Ceea ce reprezinta cca. 3500 de indivizi, cifra, credem, inferioara realitatii.
4 Wallachian language.
5 Alexandru Dimitrie Ghica (principe), domnitor al Tarii Romfine0i (1834-1842).
6 Este vorba despre metoda Lancaster, dupa care se preda la clasele incepatoare, I 0 H. In
Bucure0i, invatimantul lancasterian a fost introdus la gcoala greceasca de Demetrios Vilie, in timpul
conducerii profesorului Vardalah. In regulamentul gcolilor publice din 1833 aceasta metoda a fost
introdusa de Barbu Stirbei, vezi Gheorghe Pamuta, Istoria invdtdmantului .Fi culturii din orasul
Bucuresti (de la inceputuri pad la 1864), Editura Semne, Bucure0i, 1997, p. 123.
7 La Giurgiu functiona o coala primary cu predare in limba romans Inca din 1825, vezi
Gheorghe Pamuta, Istoria invcitcimcintului si gdndirii pedagogice din Tara Romcineascci in secolele
XY1XIX, Editura Didactics gi Pedagogica, Bucure0i, 1971, p. 304.
www.dacoromanica.ro
203
p.388
p.389
Dei trasura noastra era ward, tot avea nevoie de 5 cai sa o traga; in Anglia,
doi ar fi fost suficienti, dar aici caii sunt mici i prost hraniti. In trasura am avut ca
tovara de drum un cantaret de opera care mai fusese in tars i ii urrnarea pe print
ca sa-1 convinga sa suporte o parte din cheltuielile pentru deschiderea unei Opere la
Bucureti8. Dei nu eram deloc de acord cu vocatia sa, manierele sale erau amabile
i elegante, iar el era un mijloc de a-mi procura cazare la sosirea la Bucureti. Caii
notri tropaiau in ritm sustinut, not eram grozav de zdruncinati, iar zgomotul rotilor
i at altor part ale trasurii era sufficient cat sa ne impiedice sa intram pe de-a-ntregul
in conversatie. In cloud ore am ajuns la satul Calugareni9, unde am dormit in trasura.
Tinutul era neted, cu multi stejari pitici i necultivat, cu mici exceptii ici i colo,
unde erau rasfirate cateva colibe. [...]
In aceasta dimineata am continuat timp de cloud ore catre Argis"1, un sat
Tinutul este foarte asemanator i ar putea deveni foarte valoros prin cultivare,
neavand pietre i find compus din pamant foarte fin. De la Arge la Bucureti am
I Localitate inexistenta in jud. Ilfov, purtand numele aului Arges, pe cursul caruia se afla.
Este probabil o confuzie a autorului cu comuna Adunatii Copaceni, pe unde trecea drumul de Ia
Giurgiu la Bucuresti, peste un pod pe raul Arges.
I I Tallow.
12
Manuk-Khan.
13 Edward L. Blutte, consulul Marii Britanii in Principate din 1826. Acreditat la Bucuresti si
Iasi, riimine Ia post [Ana la moartea sa, in 1834.
204
www.dacoromanica.ro
p.390
ocupa un teren destul de vast, din cauza Ca cea mai mare parte a caselor au
Imprejurul for curti si gradini man. In plus, multele case frumoase, ulitele largi,
numeroasele biserici si alte cladiri cu multi copaci presarati printre ele fac ca totul
sa aiba un aspect placut, dar o inspectie amanuntita descopera ochiului multe lucruri
dezgustatoare, care sunt un mare handicap pentru aspectul general. De exemplu, o
multime de cocioabe mizerabile $i de carciumi abjecte alaturi de cladiri frumoase si
pravalii bogate $i bine aprovizionate, splendide vile nezugravite in mijlocul unor
curti murdare cu acareturi ponosite si multe ulite pavate cu !Arne de lemn pline de
praf $i mizerie. De abia in ultimul timp au inceput sa pietruiasca ulitele $i unele
dintre cele mai importante s-au Imbunatatit considerabil prin aceasta schimbare.
Totu$i, multe nu sunt pietruite deloc, asa Meat in sezonul ploios sunt aproape de
nefolosit. Case le sunt construite in principal din caramizi tencuite la exterior $i
spoite cu var. Acoperirrile mai bune sunt din table de cositor $i folii metalice, Ogle,
scanduri sau sipci de lemn, care sunt arzate una peste alta aparent cu multa grija,
dar in realitate nu e chiar a$a, $i care au o Infatisare foarte ciudata $i pot lua foc
foarte urn Sunt multe biserici, peste tot in ora$, cu tune si clopotnite joase. Sunt
construite solid din piatra, dar extrem de intunecoase $i nu numai ca stint pline de
picturi de proasta calitate, dar peretii for II stint acoperiti cu fresce prost realizate.
De sarbatori, care incluzand duminicile ar putea reprezenta o jumatate din an,
toate clopotele incep sa sune de dimineata foarte devreme, si fiecare in felul lui, a$a
incat impreuna cu toaca, un fel de bucata de metal $i lemn suspendat, batuta cu doua
ciocane, zgomotul este foarte strident $i deranjant. Odinioard era mandria boierilor
(nobilii) sa ctitoreasca biserici pe care sa be Inzestreze, dar aceasta mods a trecut
acum. In Intrega Tara Romaneasca sunt 1364 de biserici de piatra $i 2389 de lemn.
supusi strAini si 10 000-12 000 de locuitori flotanti, in total pAnA la 70 000 de persoane. 0 noun
statistics din 1832 num/1.a 72 595 de locuitori, dintre care 12 000 de flotanti, vezi C. C. Giurescu,
lstoria Bucurestilor din cele mai vechi timpuri pad in zilele noastre, Editura pentru Literature,
Bucuresti, 1966, p. 266.
www.dacoromanica.ro
205
p.39I
Regiunea din jurul Bucurestilor este lipsita de interes, find toata pamant
arabil fara arbusti sau copaci, cu exceptia unuia sau doua locuri care sunt
p.392
principalele locuri de plimbare ale boierilor sau nobililor19. Tot pamantul este atat
de uscat i de // subtire incat atat in oral cat si la tars, cand nu ploua, se ridica in
nu s-a facut Inca pentru fete, cu exceptia catorva scoli private", accesibile doar
celor bogati. Exists toate motivele sa speram ca sub domnia lui Ghica, actualul
principe, nu va mai dura mult pana cand se vor deschide $i coli pentru fete, pentru
ca el insusi este interesat de iluminarea supusilor sai21. Nimic nu este mai jalnic
decat starea de inapoiere a oamenilor de rand din Tara Romaneasca, ce contribuie
in mare masura la degenerarea moravurilor $i la saracia for actuala. Doar un efort
sustinut de difuzare a ctmoasterii si o raspandire liberals a cuva'ntului Domnului pot
ridica aceasta natiune din starea de decadere morals in care s-a afundat.
15 Este vorba despre asa-zisa piatra acre.
16 Asa-numitii sacagii.
17 1 baril.
Fokshanni.
19 La Baneasa, la capul Podului Mogosoaiei si la Her Astrilu.
20 In Bucuresti existau cateva scoli particulare pentru fete, printre care cele mai vechi fuseseri
Infiintate in 1822 si 1829. Dupa 1830, numarul for a crescut. Pentru mai multe detalii, vezi Gheorghe
Pam*, Istoria inveigimantului si culturii..., p 151-161.
IS
206
www.dacoromanica.ro
Principe le, care pare constient de aceste lucruri, face tot ce poate pentru a
infiinta scoli pentru saraci si, de asemenea, a pus sa fie tiparite 6000 de evanghelii
in limba romans pentru uzul preotilor si scolilor22.
Am fost multumit in mod special de conducerea Colegiului de la Bucuresti23,
sub supravegherea domnului Poenaru24, un tank muntean valoros, care dupa ce a
locuit la Londra, Paris si Viena, a invatat cateva limbi si ceea ce este mai mult, a
combinat ideile luminate cu puternice sentimente filantropice.
Acest Colegiu, care este o cladire buns pentru aceste locuri, este impartit in
mai multe compartimente, fiecare dintre ele reprezentand o scoala separata sau o
class. Sunt predate toate ramurile literaturii culte, alaturi de limbile greaca, Latina,
franceza, rusa si romans. In aceasta cladire functioneaza si o scoala lancasteriana
pentru acei copii care vor ocupa pozitii inferioare in viata, si daca printre ei sunt unii
zs $coala de la Sfa'ntul Sava a fost creata in 1688. In decembrie 1831 tocmai fusese inaugurat
noul local.
24 Poyenar; Petrache Poenaru (1799-1875), discipol al lui Gheorghe Lazar, profesor la Sfantul
Sava si director al Eforiei scolilor nationale (1832-1848).
25 Sistemul de sea publice prevAzut de Regulamentul din 1833 prevedea organizarea scolilor
incepatoare cu patru clase, a celor umanioare tot cu patru clase, a invalaturilor complementare de trei
ani si a cursurilor speciale cu trei clase. La Scoala de Ia Sfantul Sava existau toate cele trei tipuri de
invatamant, cf. Gheorghe Pam*, lstoria Invotcimantului culturii..., p. 122-123.
www.dacoromanica.ro
207
p.393
parau noroios26 peste care poti pasi cu usurinta. iintregul oral are o populatie de 7
pans la 8 mii de suflete. Iasi este situat in principal pe un versant de deal, iar
suburbiile sale se intind de asemenea in campie. Regiunea din jurul orasului este
frumoasa, cu dealuri si vai cu arbori, vii, manastiri etc. Populatia este estimata de la
40 000 la 45 000 de suflete27, dintre care mai mult de 12 000 sunt evrei28 din
Polonia, Galitia, Basarabia etc. Restul locuitorilor sunt moldoveni, bulgari, greci,
armeni si cativa unguri, germani, rusi si polonezi.
In Iasi sunt cateva cladiri particulare frumoase si multe biserici, dar asa de
si
nemaipomenit. [...]
[Barker este primit bine de catre principele Mihail Sturdza29.]
I-am vorbit cu indrazneala, lasandu-1 sa vada ca eram perfect constient de
starea lamentabila a moravurilor poporului si m-a ascultat cu bunavointa. In privinta
impartirii Scripturilor, a raspuns ca trebuie sa ma consult cu Mitropolitu130, dar in
privinta scolilor de fete a fost foarte incantat de idee si se va ocupa sa fie infiintate
cat de repede31.
27 Statistics administratiei interne din 1830, cea mai ampla cunoscuta pina scum pentru
aceasta perioada, indica 37.047 locuitori. Catagrafia oficiala din 1831 evalueazil populatia Iasilor la
putin peste 40 000 de persoane, in timp ce o statistics interns din 1832 avanseaza cifra de 48.148, vezi
Constantin Cihodaru, Gheorghe Platon, Istoria orasului lasi, vol. I, Editura Junimea, Iasi, 1980, p.
378-380.
28 I. Kara avanseaza pentru 1831 cifra de 17 570 de evrei locuind in Iasi, citand in acest sens
rezultatele Catagrafiei din 1831, vezi I. Kara, Contribulii la istoria evreilor din Iasi, Editura Hasefer,
Bucuresti, 1997, p. 29.
29 Mihail Sturdza, principe domnitor al Moldovei (1834-1849).
30 In 1834, Mitropolit al Moldovei era Veniamin Costachi (1803-1808, 1812-1842).
31 In Moldova existau scoli particulare pentru fete Inca din 1798; pentru mai multe detalii, vezi
Stefan Pascu (red. responsabil), Istoria invatrimantului din Romania, vol. I, Editura Didactics si
Pedagogics, Bucuresti, 1983, p. 250 si urm.
32 Moldavian language.
208
www.dacoromanica.ro
postul mitropolitului era Inca vacant, printul Ghica 1-a prezentat lui $tirbei,
logofatul treburilor biserice$ti34, in casa caruia avea sa it cunoasca pe Petrache
Poenaru.]
Acasa la el 1-am intalnit pe directorul tuturor $colilor, un tanar care a vizitat
Londra $i care era prezent, daca imi aduc bine aminte, la aniversarea Societatii
noastre in 1831, unde a fost incantat de ceea ce a vazut. //
[De la Bucure$ti, Barker s-a Intors la Constantinopol prin Craiova
$i
Vidin.]
Cei doi de rang mai inalt erau de fats, cel de-al treilea, de mai mica
importanta, un batran fanatic $i ignorant, lipsea din fericire. Ne-au primit destul de
distant, dar nu au avut obiectii la propunerile mele... Unul dintre ei, arhiepiscopul
de Arge$, m-a luat de o parte la sfar$it $i mi-a spus in $oapta zambind: Apostolii
33 Este probabil vorba despre Alecu Cants, care in 1841 apare ca prezident pentru tribunalul
criminalicesc gi vomit; in 1835 este presedinte al Eforiei orasului Iasi.
34 Barbu $tirbei (1799 - 1864), viitor domn al Tarii Romfinesti (1849-1853).
35 Robert Gilmour Colquhoun, consulul Marii Britanii la Bucuresti (1834-1859).
36 Neofit, episcopul Ramnicului (1824-1840), apoi mitropolit al Ungrovlahiei (1840-1849).
37 Chesarie, episcopul Buzaului (1825-1846).
38 Ilarion, episcopul Argesului (1820 -1821, 1828- 1845).
www.dacoromanica.ro
209
p.396
erau pescari, englezii sunt oameni ai marii, isi arunca navoadele, si Intr-o buns zi ii
vor prinde si pe munteni." 1-am raspuns ca englezii isi doreau si erau nerabdatori
sa-i vada pe toti oamenii devenind crestini adevarati si devotati si marturisitori robi
ai Domnului, fie ei munteni, evrei, turci sau pagani.
toate persoanele de seams ale acestui mic stat erau prezente in uniformele for
bogate, alaturi de multi altii. Principe le a pus cununi pe crestetele acelor baieti care
se distinsesera la Invatatura, dar toti copiii au primit in dar diferite carti, impreuna
210
www.dacoromanica.ro
[...] Cat de adanc poate fi infiltrat pacatul in inimile oamenilor acestor locuri, daca
un sot II Isi poate repudia dupa bunul plac sotia pentru a o lua pe cea a vecinului,
on o sotie isi poate trata in acelasi fel sotul pentru a se putea casatori cu un altul si
aceasta nu este considerat mare lucru. Iar and preotul care oficiaza ceremonia
intreaba glumet pe cei doi care urmeaza sa se casatoreasca pentru cat timp doresc
sa ii uneasca42. Dreptatea nu este cunoscuta aici, se tine deoparte" si cine poate
plati mai mult este sigur ca va avea castig de cauza; dar toate acestea nu sunt nimic
in comparatie cu alte fapte ale lor, care nu pot fi amintite.
[Barker spera ca educatia religioasa, oferita noilor generatii, sa
imbunatateasca situatia. in acest context vorbe$te despre Petrache Poenaru,
directorul scolilor.]
<Petrache Poenaru> este o persoana cu adevarat atasata de tara sa, care a tras
folos din vizitele sale la Londra, Paris si Viena [.. 1. A tradus din franceza in romans
mai multe texte pioase pe care i le-am dat la Smirna si intentioneaza sa le publice;
$i pe scurt, spune ca va face tot ce ii sta in putinta pentru a-i indruma pe ceilalti pe
Caile Domnului.
www.dacoromanica.ro
211
p.398
p.398
voastre, din cate s-au auzit la Constantinopol, dar cum II acest Nou Testament este
doar o reeditare a unei versiuni autorizate, cred ca va permite distribuirea lui, mai
ales daca ii scriu o scrisoare in acest sens."
[Dupa cina la domn, Barker a primit din partea acestuia cate o scrisoare
pentru mitropolit si pentru logoratul trebilor dinlauntru. Acesta 1-a ajutat s afle
unde se afla mitropolitul, i-a pus la dispozitie cai de posts si i-a dat scrisori de
recomandare catre toti oficialii de-a lungul drumului.]
Am parcurs vreo 100 de mile in cautarea mitropolitului si 1-am gasit in cele
din urma la marea mandstire de la Neamt46, slujind cu mare fast o slujba funerary si
rugandu-se pentru tatal unui boier bogat care murise cu 9 sau 10 ani in urma. In
timpul acestei ceremonii care a durat aproape patru ore /Ana s-a sfarsit, am reusit s
" Niamtzia.
41 Grigorie VI, patriarh ecumenic at Constantinopolului (1835 -1840, 1867- 1871).
212
www.dacoromanica.ro
D. LOVI
(?-?)
Despre mineralogul englez Lovi sau Love, care a prospectat cateva judete din nord-estul
Principatului muntean in vara anului 1834, cunoastem foarte putine date biografice. Nu stim nici
micar pronumele.
Se pare ca a fost trimis in Tara Romaneasca la indemnul diplomatului si publicistului britanic
David Urquhart, aflat atunci Ia ambasada din Constantinopol, care dorea sa incurajeze comertul si
investitiile engleze in principate, spre a contracara primejdioasa si preponderenta influenta a Rusiei
tariste, ce se manifesta si pe plan economic. In cursul lunilor augustseptembrie 1834, bazandu-se si
pe datele continute intr-un jurnal intocmit cu un an inainte de un geolog rus din armata tarului,
cinovnicul Lizel, Lovi a intreprins impreuna cu un anume Vanzinen o calatorie de documentare la
poalele Carpatilor in satele si asezarile din judetele Buzau, Ramnicu-Sarat (fost Sacuieni), Prahova,
Dambovita, Muscel, Arges, Valcea gi Gorj pentru a depista bogatiile subsolului (sare, carbuni, metale,
pacura si alte produse), precum si diferite surse de ape minerale. Pentru inlesnirea misiunii geologului
muntii acestui principat gi sa prescrie once fel de metaluri se vor afla in partile locului". Raportul lui
Lovi asupra cercetarilor intreprinse nu s-a pastrat in original, ci intr-o copie contemporana, tradusa in
limba romans, aflata in arhiva viitorului domn Barbu $tirbei, pe atunci titular al Departamentului
treburilor din launtru (Ministerul de interne).
Dupa decesul neasteptat al consulului britanic in Principate, E. L. Blutte, la 11 octombrie 1834,
desi interesele cetatenilor apartinand Regatului Unit se aflau sub protectia consulului francez Mimaut,
lordul Ponsonby, ambasadorul regelui William al IV-lea la Constantinopol, a numit pe Lovi agent
politic pro tempore". In vederea clarificarii pozitiei sale, dupa cum anunta Albina romaneasca" din
Iasi, V V1 (1833-1834), p. 409, Lovi randuit a fi aghent britanicesc la Bucuresti", a trecut la 12
decembrie 1834 prin capitala Moldovei in drum spre Londra, find insotit de un curier turcesc venind
de la Constantinopol. Numirea lui Lovi ca agent consular al Marii Britanii in principate n-a fost insa
agreata de Foreign Office care a desemnat in acest post pe scotianul Robert Gilmour Colquhoun.
Acesta si-a luat postul in primire Ia 22 februarie/6 martie 1835, data la care a sosit in capitala Tarii
Romanesti.
Acestea sunt toate datele de care dispunem cu privire Ia mineralogul Lovi.
In privinta raportului geologului englez, el se caracterizeaza prin sobrietate si exactitate
continand o trecere in revista, sumara dar corecta, a bogatiilor naturale ale subsolului romanesc din
partea de nord-est a Munteniei. Astfel sunt mentionate salinele de la Slanic 5i din plaiul Slanicului, de
la Lopatari si Bisoca de pe raul Saratel, apoi acelea de la Telega si Ocnele Mari, de unde se exportau
cantitati importante de sare in Imperiul Otoman. Alte minerale Ca tier, anima, plumb, cositor au
fost depistate in cuprinsul judetului Buzau, pe raul Milcov, in satul Andreiasi, pe muntele Plesu, in
zona bailor de la Pucioasa, la Baia de Arama $.a. Ceva our este identificat indeosebi in dui Olt, in satul
Valea Caselor (regiunea Campulung), chihlimbar in muntele Penteleu si in satul Vales Boului, in
sfarsit carbune lignit Ia Doicesti (Dambovita) si Armasesti si ape minerale la Parscov, in aria
www.dacoromanica.ro
213
Patarlagele. Raportul mai confine unele date sumare gi despre manufactura de sticla de langa orasul
Campulung gi ca despre Baia de Fier.
Din punct de vedere al continutului, raportul geologului Lovi trebuie pus in corelatie cu cele
datorate ofiterilor din armata rusa Eichveld (1811), Silivanski (1822) si Lizel (1833) si comparat cu
cele alcatuite ulterior in Tara Romaneasca de Alexandru Popovici (1836) si geologul german Gustav
Schaller, profesor de mineralogie la Universitatea din Iena (1838) precum si cu cele redactate de cehul
Mihalim de Hodoczyn (1843) si de francezul Xavier Hommaire de Hell (1846) in Moscova. Cateva
date privind bogatiile subsolului romanesc se intalnesc 5i in relatarea de calatorie a lui Anatol
Demidov (1837).
Raportul mineralogului Lovi a fost publicat intaia oars de N. Iorga, Vizitatia mineralogicd in
Muntii Carpati ai Tdrii Rom/It:esti, fcicutci de dl. Lovi, mineralog englez, in Studii si documente cu
privire la istoria romonilor, vol. XXI, Bucuresti Valeni de Munte, 1911, p. 3-10 dupa copia tradusa
in romaneste, aflata in arhiva $tirbei; ulterior, dupa ce aceasta piesa, a ajuns la Arhivele Statului
Bucuresti, in colectia Achizitii Noi, doc. CLXVIII/5, el a fost republicat
ignorandu-se editia
anterioara de catre Silvia Vatafu si Rodica Musetoniu, Un geolog englez viziteazd Carpatii romani,
in Revista Arhivelor", an LXII (1985), vol. XLVII, nr. 3, p. 323-333, cu o scurta introducere (p. 325).
Cateva date despre Lovi $i raportul sau se mai intalnesc la I. Cojocaru, Documente privitoare la
economia Tdrii Roma nesti 1800-1850, vol. II, Bucuresti, 1958, p. 552, doc. 409; Constantin C.
Giurescu, Principatele Romane la inceputul secolului XIX. Constatciri istorice, geografice, economice
si statistice pe temeiul heirtii ruse din 1835, Bucuresti, 1957, p. 47-48 si 50 si la Cornelia Bodea,
David Urquhart, Principatele si miscarea nafionalci romcind in volumul Unirea Principatelor si
Puterile europene, Bucuresti, 1984, pp. 34-35.
LOVI
Vizitatia mineralogicd in muntii Carpati
ai Tarii Romaned Muth' de domnul Lovi
mineralog englez'
P.3
La 5 august, plecand din Bucuresti, cea dintai directie ne-a fost catre Buzau,
de unde la 6 august, ieind in cuprinsul acestui judet, am mers la satul Candeti2, in
departare de doua ceasuri de Buzau. Aici este o manastire foarte frumoasa3, facuta
de unul dintre domnii Filipesti. In dreptul acestui sat, pe raul Buzau, am aflat fier i
fier in arama, insa nu din belug. De la acest sat incepe plaiul Parscovului, la hotarul
caruia, despre miazanoapte, unde sunt satele Braeti4 i Goidetis, in nite vai ale
Dupa N. Iorga, Vizitatia mineralogicd in Muntii Carpati ai Tdrii Romeinesti, fdcutd de dl.
Lovi, mineralog englez, in Studii si documente cu privire la istoria romeinilor, vol. XXI, Bucuresti
Valeni de Munte, 1911, p. 3-10.
2 Sat, comuna Vemesti, jud. Buzau.
3 Este vorba de o ctitorie a marelui vomic Radu Mihalcea Candescu (+ 1659), purtand hramul
Adormirii Maicii Domnului si inaltata inainte de 24 ianuarie 1637, and ocupa dregatoria de vtoripostelnic. Fiica sa, Rada, a fost maritata cu marele capitan Constantin Filipescu (+ 1696), ceea ce
explica confuzia autorului, atribuindu-i in mod eronat ctitoria socrului sat).
4 Sat 5i comuna, jud. Buzau.
5 Sat, comuna Braesti, jud. Buzau.
214
www.dacoromanica.ro
muntelui Penteleu, se zice Ca este chihlimbar. Tot din acest munte se incep raurile
Saratelu, Berca, Slanicu gi Skate lu Tresti; apa acestor rauri este sarata. Mai la deal
de izvorarea lor, tot in muntele Penteleu, este pucioasa, iar in satul Pirscovului6, la
stanga prin munti sunt trei izvoare minerale; una dintre aceste ape este buns i de
baut, insa celelalte nu, avand prea mult fier, arama i pucioasa.
De cand s-au facut nite case acolo in chip de baie, 1-au numit lzvorul
Tamaduirii. Tot pe acest plai, la satul Berca7, ce este la un ceas Si jumatate de
Buzau, am vazut in muntii sai o multime de riuri, precum i locurile toate acoperite
de un praf de sare foarte maruntica i alba; in acqti munti este o mare bogatie de
gi
Lacas disparut dar amintit gi in harta arnanuntita a Principatelor Romane, ridicata la 1835
de un grup de ofiteri topografi rusi din serviciul geodezic al armatei tariste, de sub comanda
polcovnicului Ditmara, conform C. C. Giurescu, op. cit., p. 218.
9 intr-adevar in cursul istoriei geologice a acestei regiuni, ea a fost acoperita de mai multe
on de apele marilor vechi in care s-au depus diferite sedimente.
Probabil unul din cei doi judecatori ai orasului, paharnicul Alecu Margarit sau
medelnicerul Constantin Topliceanu.
II Sat si comuna, jud. Vrancea.
12 Sat, comuna Mera, jud. Vrancea.
13 Unul din satele de azi Andreiasu de Jos si Andreiasu de Sus, comuna Andreiasu de Jos,
jud. Vrancea.
www.dacoromanica.ro
215
p.4
P.5
o bogatie mare de sare. Deci coborand din munte, am trecut prin satele
14 Sat, comuna Gura Calitei, jud. Vrancea.
15 Sat, comuna Gura Calitei, jud. Vrancea.
16 Sat, comuna Dumitresti, jud. Vrancea.
17 Sat, comuna Dumitresti, jud. Vrancea.
18 objets.
216
www.dacoromanica.ro
de ani $i care vreo patru ani se stinsese; de citeva saptamani iar s-a aprins,
impra$tiind un miros foarte greu de pucioasa $i de pacura; insa, cand am fost noi
aici, era stins; <localnicii> ne-au incredintat ca intr-adevar nu este altceva decat o
aprindere spontana care poate sa se intample $i in alte locuri unde lipsesc metale.
De la satul Lopatari, trecand prin satele Valea Nucului34 $i prin Brae$ti,
urcand in susul raului Saratel, pe malurile caruia este o multime de pucioasa si
plumb, am mers la schitul Gavane35, de unde plecand si trecand prin mai multe sate
$i prin Scaeni36, la departare de un ceas jumatate, am ajuns in satul Valea Boului,
unde, pe dealul de-a dreapta, sa gase$te chihlimbar. Aci ru$ii, in anul 1833, In iulie
si august37, au sapat doua zeci de zile cu cate $aizeci de soU/dati pe zi; gropile ce ei
au facut sunt astupate acum. De la satul Valea Boului la departare de un sfert de ceas
am mers la satul Colti38. Locuitorii cei mai insemnati din satul Valea Boului ne-au
incredintat ea $i la satul Colti era odata chihlimbar; noi dupa aceasta noua $tire
numaidecat merseram acolo. Dar de la batranii satului care ne-au aratat acest deal,
unde se banuia a fi, ne incredintaram ca in urma cu cinci ani tot se mai gasea
<chihlimbar> dar acum nicidecum, fiindca dealul s-a surpat $i din cauza torentelor
repezi s-a macinat. Tot dupd vorba for poate sa se afle ceva, insa sapand inlauntru.
Ru$ii cei ce au sapat in Valea Boului au incercat $i aci in mai multe randuri, dar
n-au gasit nimic.
Sat si comuna, jud. Buzau.
Sat desfiintat, inglobat azi la satul Beslii, comuna Manzalesti, jud. Buzau.
28 Minecti, sat desfiintat, inglobat azi la satul Beslii, comuna Manzalesti.
29 Schei, sat desfiintat, inglobat la satul Vintila Voda, comuna Vintila Voda, jud. Buzau.
38 In vechime Podu Moncii, sat, comuna Vintila Voda, jud. Buzau.
31 Sat si comuna, jud. Buzau.
32 Sat si comuna, jud. Buzau.
26
27
33
Cla,sna.
34
Sat desfiintat, inglobat azi la satul Crevelesti, comuna Chiliile, jud. Buzau.
Veche ctitorie din timpul domniei lui Radu Serban (1602-1611), inaltata probabil de
vistierul Popa Greceanu si fratele acestuia, clucerul Mihai, in satul Gavanele, comuna Boziorul,
judetul Buzau; refacut in 1791, a fost daramat din nou in urma marelui cutremur din 1802 si recladit
35
doar in lemn de episcopul Costandie Filitti cu sprijinul boierilor Dimitrie si Costache Ghica intre
1803-1810; fost metoh al episcopiei de Buzau.
36 Sat desfiintat, inglobat la satul Colti, comuna Colti, jud. Buzau.
37 Este vorba de cercetarea mineralogica efectuata de grupul de ofiteri condusi de cinovnicul
Lizel, din corpul alpin Bergenvoren, ce a examinat ocnele de sare si alte surse mineraliere din
principatul muntean, ridicand chiar si o harts a Tarii Romanesti cuprinzand bogatiile naturale ale
subsolului ei (vezi documentul din 30 octombrie 1833 publicat de I. Cojocaru, op. cit., vol. II, p. 535,
doc. 394). Fapt amintit si de C. C. Giurescu, op. cit., p. 48.
38 Sat si comuna, jud. Buzau.
www.dacoromanica.ro
217
p.6
P.7
218
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
219
P.8
p.9
am trecut prin satul Maldare079 unde, neavand nimic a cerceta, a doua zi,
septembrie 1, am mers in satul Armaeti80, povatuiti de jumalul rusesc <care spune
7 Sat desfiintat, inglobat la satul Bughea de Jos, comuna Bughea de Jos, jud. Arges.
71 rigul (!)
72 Azi Capatanenii Pamanteni, sat, resedinta comunei Arefu, jud. Arges.
73 Probabil granates adica granate, minerale cristalizate folosite ca pietre de slefuit.
74 Sat si comuna, jud. Arges.
75 Ramnicu Valcea, azi municipiu, resedinta jud. Valcea.
76 Azi oral, jud. Valcea.
77 Sat, comuna Costesti, jud. Valcea.
78 Hurezi, azi ora', jud. Valcea.
79 Sat si comuna, jud. Arges.
80 Sat, resedinta comunei Cemisoara, jud. Valcea.
220
www.dacoromanica.ro
despre> carbunii de pamant; dar ceea ce s-a vazut in acest loc, departe ca la 30
stanjeni de un paraia este ceea ce se numete lignite i nu charbon de terre.
Deci, apucand drumul catre Baia de Flee' am ajuns in aceeai zi catre sears;
dar, find cam tarziu, am suit a doua zi la locul unde inainte cu vreo suta douazeci
de ani au lucrat nemtii, care dadeau dijma la cativa locuitori ce stapaneau acest
loc82.
urmat raul Baia timp de patru ceasuri, unde este ceva fier, nu insa ca Imprejurul
locului unde s-a lucrat i unde s-a vazut un cuptor mare, de unsprezece coti83
lungime i patru latime, iar inaltimea este de patru coti. Nu departe de acest loc, am
gasit, in malul din stanga, fier metalic i magnetic; aproape de satul Baiam, in munte
am gasit plumb, argint, fier, pucioasa i la o jumatate de ceas distanta de la locul
fabricii, este carbonat de fier II.
raul Olt cuprinde o cantitate mare de our in toata curgerea lui, insa tot in mici
graunte.
www.dacoromanica.ro
221
p.10
MICHAEL QUIN
(1796-1843)
CAlitor si scriitor politic britanic, de profesie avocat, a avut preocupari literate, contribuind la
diverse publicatii periodice. A calAtorit mult pe continent. A publicat articole despre politica europeana
in Morning Chronicle". A publicat pentru un timp 5i in Morning Herald". Intre 1825 $i 1832 a editat
Monthly Review", iar in 1836 a fost primul editor al Dublin Review". A murit la Boulogne-sur-Mer,
Franca, in februarie 1843.
Dintre luciatile de specialitate, sunt de mencionat The Trade of Banking in England... Together
with a summary of the law applicable to the Bank of England, to Private Banks of Issue and JointStock Banking Companies, Londra, 1833. Un an mai tarziu publics An examination on the grounds
upon which the Ecclesiastical and real property Commissioners and a Committee of the House of
Commons have proposed the abolition of the Local Courts of Testamentary Jurisdiction, Londra, 1834.
Michael Quin se remarci totusi, mai ales, prin memoriile sale de calitorie. Prima astfel de
publicatie, Visit in Spain, detailing the transactions which occurred during a residence in that country
in the latter part of 1822 and the first 4 months of 1823, apare la Londra, in 1823. In 1835 vede lumina
tiparului A steam voyage down the Danube. With sketches of Hungary, Wallachia, Servia, and Turkey,
2 vol. Londra. Cartea se bucuti de succes si deja in 1836 este la a treia editie, aparuti la Paris.
Urrneaza A steam voyage on the Seine, the Moselle, and the Rhine; with railroad visits to the principal
cities of Belgium, 2 vol., Londra, 1843. A publicat de asemenea un roman, Mourmahal: an Oriental
Romance, 3 vol., Londra, 1838.
Quin a calgtorit pe Dunare in 1834, in drum spre capitala Imperiului Otoman. Observatiile sale
cu privire la Banat 5i Tara RomineascA sunt relativ reduse ca intindere 5i relevantl in cartea sa. Acorda
atentie in special aspectului fluviului si tAranilor romani intalniti in cale, descriindu-le aspectul
general, portul 5i obiceiurile cotidiene pe care are ocazia sa le vada, find interesat de ceea ce era
pitoresc in toate acestea. In sfarsit, Quin include o scurta notica despre limba romanilor, pe care o
considers o latinA coruptA, afirmatie pe care o sustine cu cateva exemple de cuvinte romanesti.
Michael Quin este amintit de Nicolae Iorga in Istoria romanilor prin cdldtori, Bucuresti, 1929, vol. 4,
p. 98 5i de E.D.Tappe, in English Speaking Travellers by Boat on the Lower Danube, in Bulletin de
l'Association Internationale d'Etudes du Sud-Est Europeen", Bucarest, IX (1971), p. 35 36.
MICHAEL QUIN
Calatorind pe Dunarel
p.80
aici a fi malul romanesc, deli pe tiara totul apartine Ungariei, pana la Orsova.
Locuitorii nu se deosebesc in nici un fel de cei din Tara Romaneasca, vorbesc
1 Traducerea s-a realizat dupa originalul A Steam Voyage down the Danube. With Sketches of
Hungary, Wallachia, Servia, and Turkey, 2 vol., Londra, 1835.
222
www.dacoromanica.ro
mergand in fata caprelor si oilor lor. Cu toatele carau furci din care torceau cu
harnicie lana, invartind-o pe fuioare, in timp ce-si vedeau de drum. Toate erau
desculte, si peste fustele de panza aspra si camasa purtau fota // cu ciucuri lungi
atarnand intre partea din fata si cea din spate. Paml le era impletit cu grija in jurul
capului, iar sate unora le cadea in cozi lungi pe umeri. Acelea care aveau copii, ii
purtau in niste leagane mici, prinse de niste inele atarnate la o coarda trecuta pe
dupa gat. Cand copilul trebuia hranit, leaganul era adus in fata; cand micutul
dormea, era dus in spate, iar mama i i vedea din nou de fare& si fuior. M-a amuzat
strasnicia cu care aceste ciobanite, care in general erau tinere, bine %cute cu o
expresie de retinere, aveau grija sa nu se atinga de grupul nostru nici macar cu tivul
hainelor. [...] credeau Ca trecusem ilegal de pe celalalt mal al fluviului si ca s-ar fi
molipsit de ciuma, daca din nefericire ar fi venit in contact cu noi. [...]
In mijlocul acestei scene pastorale, ne-au ajuns la ureche sunetele unei viori
$i strigatele unor oameni care dansau. Ajungand la un pale de copaci, am zarit o
baraca locuita de cativa lucratori de la santierul de pe malul Dunarii. Un foe mare
ardea in fata baracii si cativa insi frigeau un ied si niste peste si fierbeau legume, in
timp ce altii dansau pe muzica unei viori la care canta un individ cu aer salbatic,
cocotat pe un scam. Pareau s aiba vin din belsug si ne-au invitat // sa ne alaturam
petrecerii for in jurul focului <Neincrezatori, calatorii iii continua drumul>. [...]
La o ord de la plecarea din Orsova, am trecut granita in Tara Romaneasca,
unde daca ar fi sa ma incred in primele impresii, saracia pare sa-si fl gasit salasul
preferat. Colibele bietilor oameni erau construite din impletituri, pe care nici macar
straturile de pamant din interior nu le aparau de vant gi ploaie. 0 multime de copii
apareau pe la usi, practic dezbracati, alaturi de porci si capre, caini, gaini, cocosi si
rate, de parca ar fi fost totuna. Unele din aceste salasuri prapadite erau cu totul sub
pamant.
www.dacoromanica.ro
223
p.81
P.82
P.122
erau complet expuse privirii din cauza scaderii nivelului apei, ardtau
inspdimantator, ca falcile caseate ale unui monstru infernal. Cand apele Dundrii sunt
la cotele for obisnuite, alimentate de afluentii obisnuiti, mugetul apelor repezinduse prin Portile de Fier este dus de vant pe multe mile in jur, ca sunetul necontenit al
tunetului.
p.123
scufundat doar cu un singur piciors in apd. Curentul este aici extrem de rapid,
alergand cu o viteza de nu mai putin de 8 mile pe ord. Barjele de pe Dundrea
Superioard, cum se numeste fluviul de la Portile de Fier inspre izvoare, au in general
un tonaj de aproximativ 500 t. Aceste vase coboard uneori pe canalul de mijloc al
Gherdapurilor6, cum este numitd toata aceastd parte stancoasd, dar nu mai pot urca
inapoi, pentru a cele cloud brate de pe margini sunt prea stramte, iar cel din mijloc
prea rapid. De aceea comertul dintre cele cloud' part ale Dundrii se face doar cu vase
mai mici, care rareori depasesc 250 t. [...]
p.138
p.139
224
www.dacoromanica.ro
Grupului nostru i s-a alaturat in curand unul din camarazii ofiteri ai amicului
nostru, un oaspete nearatos, cu un singur ochi, insotit de o femeie grass si urata, fara
dinti, imbracata cu toate zorzoanele si dantelurile. Desi nu era tanara, era evident ea
dobandise inima insotitorului sau, care dupa ce i-a gasit un scaun, s-a asezat pe un
taburet la picioarele ei, tinandu-i mana tuciurie Intr -a sa si sarutandu-i-o frecvent.
Am aflat ulterior ca doamna era foarte bogata si ca afland de stabilirea cursei de
vapor, se mutase din interiorul tarii la Cladova ca sa I i &eased sot. Parea ca era
pe drumul cel bun.
Am luat ceaiul in pahare, amestecat cu lapte si rom. Cum seara era rece, 1-am
declarat cu totii excelent. Intre timp cutia muzicala fusese facuta sa cante, oferindule indragostitilor o bucurie. [...]
<5 octombrie>
S-a luminat din nou de ziva, dar Inca nici urma de trasurile cu marfuri pe care
p.140
p.172
si
I Franks.
II Annel.
12 Duter.
www.dacoromanica.ro
225
p.174
Consulul general al Frantei in principatele dunarene, numit in aceastA functie in 1834, face
parte dintr-o familie at cArei destin a fost marcat de Revolutia francezA. Tatal sat' a fost membru at
Adunarii constituante, simpatizant al lui Gabriel Honore Riqueti Mirabeau, el insusi incepandu-si
cariera politica si administrativa in perioada Consulatului. A fost referend la Curtea de Conturi,
asistent la Consiliul de Stat, iar in timpul celor o sutA de zile" a fost numit prefect de Meuse'.
Restauratia a pus punct temporar activititii sale politice. Se va preocupa pani in 1825 de
comer', iar incepand cu acest an devine consul in diferite orase din Brazilia. Dupg. Revolutia din
iulie 1830, este numit insarcinat cu afaceri in Mexic. Cariera sa consular% : in 1830 la Lisabona,
1834 in Moldova si Tara Romaneasca, in 1837 in Egipt. Din 1841 pang in 1847 este membru in
Consiliul de Stat, iar din 1847 va fi senator.
Impresiile sale de cAlatorie in spatiul romfinesc Itineraire des Principautes de Valachie et
de Moldavie. Extrait d'un journal de voyage fait en 1834-1835, vor fi publicate in Bulletin de la
Societe Geographique", t. XIX, 1835, p. 249-274, iar in limba romans in Buletinul SocietAtii
Geografice Romine", VIII, 1887, p. 123-144. informatii despre misiunea lui Cochelet in
Principate pot ft gasite in doui articole ale lui Alexandru Rally: Adrien Cochelet et la Valachie in
Revue Historique de Sud-Est Europeen"(RHSEE), 1930, VII, nr. 1-3, p. 86-88 si Le voyage de
Cochelet dans les principautes roumains 1834-1835, in RHSEE", 1931, VIII, p. 276-294.
Relatarea consulului francez impresioneaza prin mentionarea minutioasi a localitAtilor prin
care a trecut, fapt ce usureaza reconstituirea drumurilor strabitute: de la Turnu
socanta pentru toti calAtorii occidentali. Observa deosebirile dintre mosierii munteni, ce-si
incredinteaza administratia pAminturilor arendasilor, si cei moldoveni, care se ocupi personal de
bunitstarea proprietAtilor lor. Pretuieste primirea aleasi de care s-a bucurat in calitate de consul al
Frantei si este incantat ca poate vorbi in limba sa cu majoritatea interlocutorilor. Este placut surprins
de influents culturii franceze in principate.
Datele biografice au fost luate din Grand Dictionnaire Universe! du XIX eme siecle, Paris, vol.
4 C, p. 503.
226
www.dacoromanica.ro
Dupa o lunga
8i
p.3
o frumoasa sosea batuta pana la cel din urma sat al vechilor colonii sasesti, dupa
care am inceput sa urcam Muntii Carpati4. M-am oprit la Turnu-Rosu5 pentru a mi
se viza pasaportul de catre comandantul austriac, care locuieste intr-o casa placuta,
situata intr-un loc pitoresc deasupra satului. La amiaza am ajuns la carantina.
Directorul mi-a indrumat trasura spre un gard de lemn, care separa Transilvania de
Tara Romaneasca. Caii au fost deshamati si trasura a fost impinsa cu mainile pana
in partea cealalta a gardului, unde a fost luata in primire de vreo 50 de romani,
soldati, tarani, surugii, care au fost trimisi in intampinarea mea de catre autoritatea
locals, prevenita de sosirea mea si care se intreceau sa faca treaba pentru,
dovedi
zelul li pentru a obtine o rasplata. indata ce maruntii cai romanesti au fost inhamati,
am inceput sa urcam muntii pe un drum anevoios, abrupt $i marginit de prapastii,
pe care au fost asezate parapete in unele locuri periculoase//, ce pareau cu atat mai
necesare, vazand inscriptia ce indica locul unde trasura unui general rus s-a prabusit
in abis. Dupa trei ore am ajuns impreuna cu escorta mea la prima statie de posts
numita Caineni6. Am gasit acolo un tanar ofiter roman, elegant, vorbind bine
franceza imbracat cu o uniforms a carei croiala semana mult cu mica tinuta a
ofiterilor rusi. Mi-a vizat pasaportul, avand o atitudine prevenitoare. Directorul
postei m-a invitat la masa $i mi-a socotit taxa cailor de posts pana la Bucuresti.
I-am inmanat 12 ducati pentru 12 cai, dar pentru ca acestia nu se gaseau nici in
grajduri nici in imprejurimi au fost inhamati, drept compensatie, 20 de boi.
Cu acest greoi atelaj am strabatut muntii pe niste drumuri dificile si am
parcurs trei poste, de la cinci ore seara pana a doua zi, 12 decembrie, c'and am ajuns
4 Carpatii Meridionali.
TrecAtoare in Carpatii Meridionali, pe valea Oltului.
6 Kineni, localitate in jud. Valcea.
7 Oras in jud. Arges, scaun voievodal in evul mediu, sediu episcopal.
www.dacoromanica.ro
227
p.4
manastire cu man onoruri. Ma aflam Inca departe cu escorta mea cand au Inceput
sa traga clopotele. Credeam Ca voi asista la una din acele ceremonii numeroase ale
bisericii ortodoxe, care se reiau atat de des, dar ma inelam. and cei 20 de boi ai
mei intrara Meet in larga curte a manastirii, i-am gasit pe toti sfintii parinti,
ateptandu-ma in fata uii bisericii. Am regretat ca episcopul8 era plecat la
Bucureti, caci mi-a fost prezentat drept unul dintre cei mai distini prelati ai
p.5
inhamati de data aceasta 12 cai dintre cei mai buni pe care ii poti avea in Tara
Romaneasca. Calugarii m-au copleit cu amabilitati si binecuvantari. In momentul
plecarii, clopotele au inceput din nou sa bats. L-am atentionat pe conducatorul suitei
mele, care era fratele ispravnicului sau prefectului de Piteti12 ca aceste onoruri erau
cam exagerate. Mi-a raspuns insa cu multa bunavointa Ca nu se pot face destule
pentru agentul Frantei.
era ispravnicul sau prefectul de Piteti14. M-a primit in salonul sau, unde mi se
8 Ilarion, episcop de Argq intre 1819-1823 gi 1828-1845; consilier intim gi secretar al lui
Tudor Vladimirescu.
9 Staretul unei manastiri.
1 L Econome, administratorul veniturilor unei manastiri.
II Neagoe Basarab, domn al Tarii Romane0 (1512-1521); este inmormantat alaturi de sotia
sa, Despina, cei patru copii: Petru, loan, Anghelina, Stana 5i de ginerele sau Radu de la Afumati, sotul
Ruxandrei.
12 Probabil Ion (Ionita) Bratianu.
13 Maintschesty, sat in jud. Arge.
14 Stolnicul Constantin (Dinca) Bratianu (1768-1844).
228
www.dacoromanica.ro
p.7
imbracati in costume europene. Te puteai crede intr-o mare capitals europeana daca
n-ar fi existat contrastul atat de socant dintre lux si mizerie.
Dupd ce am parcurs cateva strazi noroioase, prost pavate sau si mai rau,
pardosite cu trunchiuri rotunde puse de-a curmezisul drumului, peste care trasura
mea facea salturi ingrozitoare, am ajuns la sediul Consulatului Frantei. M. Alfred
Mimaut", consul la lai , care gira postul, ma astepta i m-a instalat cu toata
bunavointa. Ne-am asezat de indata la o masa foarte buna. Am fost inconjurat de cei
mai de seams reprezentanti ai acestei familii de expatriati, compusa din 100 de
persoane, al carei protector devenisem. Ea era alcatuita in cea mai mare parte din
tineri instruiti, care erau angajati ca profesori pentru copiii marilor boieri, si din
domnisoare foarte distinse, insarcinate in aceleasi case cu educatia tinerelor fete.
In toate provinciile lmperiului Otoman sosirea unui consul, mai ales agentul
unei man puteri europene, constituie un eveniment pentru orasul in care va locui. I
se fac atentii i onoruri necunoscute in alte parti europene sau ale Lumii Noi; dar in
special la Bucuresti, urbanitatea romanesca se dezvaluie in tot ce are mai amabil gi
ospitalier. Dupa ce am facut vizita oficiala domnului Alexandru Ghica 18, printul
domnitor al Tarii Romanesti, m-am reintors la sediul consulatului, unde am primit
imediat vizita tuturor// ministrilor $i a mai mult de 200 de persoane: mari bani, mari
15 Ana Furduescu (1809-1884).
16 Kintichinik, probabil localitate din jud. Arges.
17 Consul al Frantei la Iasi, in 1834-1835.
18 Alexandra Dimitrie Ghica, domn regulamentar (1834-1842).
www.dacoromanica.ro
229
p.8
vornici, marl logofeti, marl spatari, marl postelnici, marl vistieri, marl camaxmi,
care sunt boieri de clasa intai; marl cluceri, paharnici, comis, al doilea vistier,
postelnic, logofeti sau nobili din a doua clasa; stolnic, serdar, medelnicier, sluger,
sau nobil din a treia clasa19. Cu exceptia catorva marl boieri, care mai poarta cu
multa demnitate vechiul si impozantul costum romanesc, toti ceilalti, care erau
aproape toti membri ai divanului suprem civil $i criminal sau ai tribunalelor de
prima instants, purtau uniforme cusute cu our si argint ca ale noastre; dar ceea ce
m-a minunat cel mai mutt a fost faptul ca se exprimau intr-o franceza buns 1i
vorbeau despre Franta ca $i cum toti ar fi fost acolo. M-am .simtit fericit sa flu
reprezentantul tarii mele, in mijlocul unui popor unde puteam gasi nenumarate
ocazii de a vorbi in limba natala, despre atatea lucruri care fac sa-ti bats inima cand
e$ti departe de patrie. In timpul celor trei ani cat am stat la Bucure$ti, am avut cele
mai vii multumiri in aceasta privinta. Nu voi uita niciodata aceasta misiune care mia lasat amintiri dintre cele mai placute si prieteni adevarati.
Nu a trecut un an de la sosirea mea la Bucure$ti $i am fost la Ia$i, pentru a-1
vizita pe domnul Moldovei20, pe langa care eram de asemenea acreditat. Voind insa
a ma folosi de aceasta calatorie $i in interesul comertului francez, despre care ma
230
www.dacoromanica.ro
Ca larasi este resedinta unui ispravnic sau prefect. Era un targulet compus
dintr-o singura strada, ce apartinea unei manastiri. Singura sa importanta era ca se
afla in fata Silistrei30, cetate turceasca Inca ocupate I de cloud batalioane rusesti de
artilerie si 200 de cazaci. Aceasta ocupatie urma sa se sfarseasca in curand.
p.10
de posts, daca se pot numi asa niste adaposturi saracacioase, care se transformau
cateodata in adevarate bordeie la nivelul // pamantului, precum erau acelea situate
in mijlocul unei campii imense, pe care le-am vazut in apropierea Brailei si care
aveau pretentia de a se numi case de posts.
30 Port dunarean pe malul bulgaresc.
3' Din timpul razboiului ruso-turc din 1828-1829.
32 Serdarul Dimitrie Polizu.
33 Probabil localitate in jud. Ialomita.
34 Oras in jud. Ialomita.
35 Sat in jud. Ialomita.
36 Sat in jud. Braila.
37 Roma, probabil localitate in jud.
38 Frumossika, localitate in jud. Braila.
www.dacoromanica.ro
231
p.11
sau lucrand diferite obiecte de lemn sau de fier. Era un spectacol hidos
ai
Erau orele patru seara cand am ajuns la Braila sau Ibraila. Un functionar $i
p.12
doi amauti // ma a$teptau la intrarea in ora$ ai m-au condus la locuinta care mi-a fost
foarte bine $i care era pe atunci boierul cel mai maiestuos, mai ospitalier $i mai
popular din Tara Romaneasca.
Era un noroc pentru mine de a gasi intr-un port pe Dunare, numai la trei zile
departare de Marea Neagra, un functionar public ca domnul Slatineanu. Nu putea fi
cineva mai european, mai civilizat $i mai amabil ca dansul. Era insufletit de cele
mai bune intentii pentru inflorirea oraplui ce administra $i pentru al comertului in
general.
A doua zi domnul Slatineanu m-a dus pretutindeni, mi-a dat lamuriri despre
toate ai mi-a spus despre planurile de largire gi infrumusetare, care fiisesera adoptate
pentru portul Tarii Romane$ti pe Dunare.
Braila, a carei populatie nu era in 1830 decat 800 de suflete, are acum 6 000
de locuitori, iar numarul acestora poate spori. In primavara viitoare este proiectata
constructia unei piete patrate cu numele Arhanghelului Mihail, in mijlocul careia sa
P.13
232
www.dacoromanica.ro
magazin cu localul Bursei deasupra. Cladirea carantinei, care era din lemn, trebuia
sa fie construita in caramida.
fost autorizate sa-1 ridice si a fost foarte bine primiel. Pe drapel era inscris cu
mandrie numele proprietarului, boierul Villara42.
in anul 1833 au intrat in Braila 384 de corabii , cu un tonaj de 45 000 si 4 600
de mateloti. Nici una insa nu era sub pavilion francez si totusi putem face un comert
p.14
judetele Ialomita, Ilfov, Teleorman si Olt. Desi calitatea lanei este de mana a doua,
preturile sunt atat de mici incat s-ar putea face mari castiguri. Canepa creste in
abundenta si este de o calitate excelenta; se poate achizitiona la preturi modice. Se
exporta cantitati mari de samanta de in la Trieste si la Londra. Multe seminte utile
pentru coloranti cresc in numar mare pe campiile Tarii Romanesti. 0 enorma
cantitate de piei de iepure se exporta in principal la Trieste, pe mare, $i la Viena, pe
Tara Romaneasca produce matase, miere, ceara si sare. Exportul acestei tari
contine, dupa cum se vede, toate elementele unui comert intins, care ne-ar aduce
beneficii. E pretuit acum la 12-13 milioane de piastri turcesti441/ Importul ofera
41 Este vorba de vasul Marita" in cinstea caruia Bolliac scrie poezia La cea dint& corabie
romeineascci.
www.dacoromanica.ro
233
p.15
cam aceeasi balanta. Franta participa putin la acest import, care se afla in mana unor
de matase pentru femei, ciorapii de matase sau de bumbac, cartile, hartia, unele
postavuri subtiri sunt foarte cautate in Tara Romaneasca. Se gasesc in Bucuresti
cateva magazine frantuzesti unde se afla toate aceste marfuri.
Dupa informatiile pe care le-am primit la Braila am aflat cu certitudine ca
relatiile comerciale ale Frantei cu Tara Romaneasca erau in stadiu incipient, iar
navigatia nuld.
monumentului si in care zac osemintele a peste 10 000 de turci si rusi, omorati unii
dintre ei aparandu-se, aprinzand minele II altii dand asalt, aminteste aceasta lupta
stralucita.
Am plecat din Braila in ziva de 16, la 4 ore seara pentru a merge la Galati,
unde intentionam sa-mi petrec noaptea, care este portul Moldovei pe Dunare si care
nu e mai departe de 2 leghe. Domnul Slatineanu, amabil ca intotdeauna, a tinut sa
ma insoteasca pans la Siret, un mic fluviu, care curge repede si care desparte ambele
Principate. Am gasit pe tarmul muntean pe domnul Sacchetti 49 agentul consular al
Frantei la Galati, care anuntat de sosirea mea, ma astepta in uniforms. Nu am gasit
cuvinte pentru a-i multumi prefectului Brailei pentru primirea excelenta si i-am urat
prosperitate orasului al carui creator este, asa cum ducele Richelieu50 fusese
creatorul unui port vecin51.
Am trecut Siretul pe un pod plutitor. Cand intri in Moldova terenul este mai
variat, iar vegetatia mai sanatoasa. Peisajul este mai putin monoton ca in Tara
Romaneasca; Galati se vede de la distanta. Domnul Sacchetti a dorit sa ma prezinte
45 Oras in Germania a dat numele unei strazi comerciale din Bucuresti, Lipscani.
" Vladimir de Blaremberg, inginer al statului, colonel, vomic al temnitelor; a intocmit planul
capitalei Bucuresti; cumnatul domnului Alexandru Ghica.
47 Nicolae I, tar al Rusiei (1825-1855).
48 Mare le Duce Mihail Pavlovici (1798-1848), fratele tarului Nicolae I.
49 Joseph Sachetti, agent consular al Frantei la Galati.
58 Armand du Plessis, de Fronsac, duce de Richelieu (1766-1822).
51 Odesa.
234
www.dacoromanica.ro
familiei sale. Doamna Sacchetti era o tanara si frumoasa persoana din Salonic, care
mi-a facut onorurile casei cu gratie si o perfecta amabilitate.
A doua zi dupa ce i-am primit pe parcalab sau ispravnic52, pe presedintele
tribunalului de comert si viceconsulii Angliei53 si Greciei, m-am dus in port si m-
p.17
constructia alteia mai maxi si a unei cazarme, spre a-i scapa pe locuitori de
incartiruirea soldatilor. Cu greutate gasesti case convenabile. Aceea a parcalabului
www.dacoromanica.ro
235
p.18
Am coborat la sediul consulatului francez, unde gerantul, Domnul BlancDuclos73 mi-a pregatit locuinta. Dupd ce am facut o vizitA domnului Sturdza si I-am
236
www.dacoromanica.ro
marete cladiri ce apartin marii boierimi. Vazut de sus, orasul // are o frumoasa
priveliste din cauza bisericilor i a unui numar mare de case frumoase, cladite de
curand, a caror albeata transparenta este conturata de verdeata dealurilor. Printre
p.20
www.dacoromanica.ro
237
p.21
zidurile carantinei, fara a risca sa ajung pe mainile politiei ruse, ale vame$ilor sau
ale functionarilor carantinei, o multime de formalitati.
Ma aflam la la$i, la deschiderea unui mic teatru francez, unde se aduna inalta
societate. Trupa franceza i$i propunea sa dea $i la Bucure$ti reprezentatii, o parte a
anului.
p.22
mentiona pe copiii de boieri, care sunt crescuti la Paris sau in familiile for cu
institutori francezi. Nu e nici un ora$ din Europa, nici chiar Var$ovia $i Petersburg,
unde limba franceza, care e pretutindeni limba societatii alese, sa fie mai ra'spandita
ca la Bucure$ti.
M-am convins inainte de a parasi Ia$iul ca administratia moldoveana dorea
sa declan$eze lucrari de infrumusetare a ora$elor $i imbunatatire a drumurilor. Era
p.23
Poteca.
238
www.dacoromanica.ro
Dorind sa revin in Bucure0 inainte de sosirea iernii, care este lunga i asprd
in Principatele dunarene, am parasit orapl I* la 7 octombrie, indreptandu-ma spre
Fogani. Am strabatut pans la Tecuci cele 12 pote pe care le facusem de la Galati
la lai, am schimbat caii la Furceni89 i am ajuns la Focani, unde se aflau Inca
Statul Major Si spitalele ruse0. Am plecat indata de la Focani i, dupa ce am trecut
de statia de la Cucu90, m-am oprit sa pranzesc la Minnie', unde am ajuns in ziva
de 8 octombrie, la ora unu. Am poposit la locuinta domnului Constantin Niculescu,
care lipsea. Am vizitat micul sau castel construit in stil antic. Dupa un pram modest
pregatit de =ant, am pomit spre Bucureti fara sa ma mai opresc, schimband caii
la statiile Calneun, Buzau", Calmatui94, Margineni95, Urziceni96, Movilita97 i
Sindrilita98; am traversat campii, locuri mla*tinoase, triste i adesea necultivate. La
Movilita am trecut Ialomita pe un pod de vase. Am facut de la Iasi la Bucure*ti, prin
Focani, 24 de po$te germane sau 96 de leghe frantuzesti. In intreaga calatorie am
strabatut 216 de leghe. In Franta, aceasta nu se cheama calatorie ; este distanta de
la Paris la Marsilia, care se face in trei zile, in diligente bune i cu tot confortul unui
drum civilizat; dar in Tara Romaneasca i in Moldova, in ciuda rapiditatii i a
sigurantei II drumului, a ospitalitatii binevoitoare a autoritatilor si a boierilor, un
asemenea ocol este o truda pentru corp i o slabs mangaiere pentru spirit. Aceasta
parte a Tarii Romaneti nu ofera privirii cleat campii goale i nemarginite, unde
ochiul ostenit cauta in zadar in departare o magura, un copac la care sa se poata opri
i odihni. In Moldova peisajul este variat, drumul trece printre vai, dealuri i campii.
Este udata i strabatuta de la Nord la Sud de o multime de parauri i rauri care se
apropie, se impreuna, se despart i iar se unesc i toate dau tributul for Dunarii. Cele
mai insemnate sunt Bistrita99, Moldovam i Siretul, in care se varsa celelalte doua;
cea dintai langa Bacau m1 $i cea de-a doua la Roman w2; Barladulm, Bahluiul104,
-Jijia105 $i Prutul in care se varsa ultimele doua precum gi o multime de alte raulete.
Fourcheni, comuna in jud. Galati.
99 Koukou, localitate in jud. Buzau.
91 Oras in jud. Buzau.
92 Kilmiou, localitate in jud. Buzau.
93 Capitala jud. omonim.
94 Kalmatznek, localitate in jud. Buzau.
95 Marginoni, localitate in jud. Buzau.
" Ourzitzeni, localitate in jud. Ialomita.
97 Movilitza, localitate in jud. Ilfov.
98 Sindrileta, localitate in jud. Ilfov.
99 Rau in Moldova.
100 Rau in Moldova.
191 Ora., in jud. Back,.
102 Municipiu in jud. Neamt.
103 Rau in Moldova.
104 Rau in Moldova.
89
www.dacoromanica.ro
239
p.24
p.25
mai cu seams una supravegheaza actele for i care pot destitui pe domni cand
p.26
107 Neidentificat.
108 Dubozard, pitdure in jud. Vaslui.
Ora in Ucraina.
110 Tchernowitz, capitala Bucovinei, azi in Ucraina.
111 Rissova, oral in jud. Constanta.
112 Kustendji port la Marea Neagra.
109
113 Alegerea judicioasA Acura de Obsteasca Adunare din Bucuresti, la sfarsitul anului 1842,
in persoana lui Gheorghe Bibescu, ca domnitor al Tarii Romanesti este o noun garantie pentru o
viitoare inflorire. Crescut in Franca, invAtat, activ, drept si mai cu seams onest, Tara Romaneasca poate
spera tot binele de de la adrninistratia acestui fost secretar de stat la Afacerile Strain in anul 1835, $i
care pe atunci era insufletit de cele mai bune intencii pentru Cara sa" (n.a.).
240
www.dacoromanica.ro
,,
99
51
99
29
59
95
,,
29
25
91
,,
95
99
,,
95
25
23
92
la Sole0
22
la Vqeti
p.27
la Stiritcia
la Borde
95
la Iasi
,,
30 de poste germane sau 120 de leghe franceze. Reintoarcerea de la
lai la Bucureti prin Focani.
De la Ia0 la Tecuci ( am parcurs 12 poste, numite mai sus)
De la Tecuci la Furceni
22
92
la Focpni
,,
la Cucu
www.dacoromanica.ro
241
la Ramnic
la Calnic
29
la Buzau
Sl
la Calmatui
la Margineni
)2
la Urziceni
99
la Movilita
Of
la 5indrilita
la Bucuresti
24 de poste germane sau 96 leghe franceze.
21
99
242
www.dacoromanica.ro
ADOLF SCHMIDL
(?-?)
Adolf Schmidl si-a propus sa alcatuiasca o lucrare, in mai multe volume, care sa cuprinda un
amplu ghid de calatorie prin intinsul imperiu al Habsburgilor din acea vreme Si prin statele invecinate,
in speta, cele de pe cursul inferior al Dunarii. Ceea ce 1-a determinat, printre altele, pe autor sa
Intocmeasca un asemenea ghid a fost infiintarea, la Viena, a primei companii de navigatie danubianA
cu piroscafe - Erste Kaiserlich - Konigliche Donau-Dampfschiffahrt Gesellschaft (13 septembrie
1829) 5i, mai ales, extinderea activitatii acesteia pe Dunarea maritime si Marea Neagra (1834), pentru
a lega astfel Viena de Constantinopol.
Intr-un asemenea context a aparut, sub titlul Reisehandbuch durch das Konigreich Ungarn mit
den Nebenlandern und Dalmatien nach Serbien, Bukarest und Constantinopol (Viena, 1835), al doilea
volum al lucrarii lui Adolf Schmidl, volum alcatuit ca o colectie de itinerarii, unele dintre acestea si
prin Transilvania, Banat, Tara Romaneasca, Moldova.
In elaborarea lucrarii, autorul a folosit, conform celor mentionate de el in prefata, atat propria
sa experienta, dobandita in cursul mai multor calatorii, cat $i o serie de informatii extrase din carti de
specialitate, indicate la sfarsitul volumului respectiv. De altfel, publicarea acestuia a intarziat fata de
proiectul initial, deoarece intre timp aparuse cartea lui J. C. Von Thiele, Das Konigreich Ungarn', pe
care Adolf Schmidl a folosit-o in redactarea propriei sale lucrari2. La baza acesteia au mai stat notitele
topografice $i istorice extrase din revista Tudomanyos Gyiijtemeny", apoi ghidul in doua volume al
lui Rudolph von Jenny, publicat la Viena In 1822-18233, cat si indreptarile si adausurile aduse acestuia
din urma de Mednyanszky in Hormanyr's Archiv fiir Geschichte". Tototdata Schimdl a tinut seama
de recomandarile ce-i fusesera fa'cute de Johann Czaplovics, care citise manuscrisul Inainte ca acesta
sa fi fost trimis la tipar4.
In afara unor lucrari de specialitate, Schmidl a mai folosit si memorialistica unor calatori din
secolul al XIX-lea, ca Batthyanys, Becker6, Brederzky7 si chiar din veacul al XVIII-lea ca Boma,
I
J.
Rundgemalde, das Ganze dieses Landes in mehr den 12400 Artikeln umfassend. Nach officiellen
Daten und anderen authentischen Quellen bearbeitet und hrsg. IVI, 6 vol. Kaschau, 1833,
2 A. Schmidl, Reisehandbuch durch das Kanigreich Ungarn mit den Nebenlandern und
Dalmatien nach Serbien, Bukarest und Constantinopel, Wien, 1835, p. V.
3 R. V. Jenny, Handbuch fur Reisende in dem eisterreichischen Kaiserstaate mit mehreren
Hauptrouten der angranzendem Lander. Nach den neuesten Liinder-Orst-und Reisebeschreibungen,
vielen handschriftlichen Quellen und eigenen Reisebemerlcungen, I-II, 2 vol., Wien, 1822 1823.
A. Schmid], op. cit., p. V.
5 V. Batthyany, Reise nach Constantinopel. In Briefen von Herrn ..., Pesth, 1810; idem,
Reisedurch einem Theil Ungarns, Siebenbiirgens, der Moldau und Bucovina im Jahre 1805, Wien,
1811, vezi textele din vol. 1 al colectiei de fata.
8 Ignaz von Born, Briefe fiber mineralogische Gegenstiinde auf einer Reise durch denm
Temeschvarer Banat, Siebenbargen, Dresden, 1774, vezi Ccileitori straini despre Torile Romcine, vol.
X, partea 1.
www.dacoromanica.ro
243
intrucat cuprind date statistice privind dezvoltarea economics, situatia demografick culturala Si
administrative din prima jumatate a veacului at XIX-lea. Nu lipsesc nici informatiile de ordin istoric
i turistic, aa inc.& cel ce citete aceasta colectie de itinerarii prin Transilvania, Criana $i Banat ii
poate forma o imagine vie asupra societatii din acele tinuturi, inainte de revolutia din 1848.
ADOLF SCHMIDL
Ca Mode spre Sighet15
p.252
p.253
1 William Hunter, Reisen durch die Turkel und Ungarn, Leipzig, 1800; vezi textele in
versiune romans, in vol. citat.
11 Nicolaus Ernst von Kleemann, Reise von Wien auf der Donau bis in das schwarze Meer,
Prag, 1783, vezi textele in versiune romans in ibidem.
12 Michael Lebrecht, Versuch einer Erdbeschreibung des GrossArstenthiims Siebenbiirgen,
Hermannstadt, 1804, vezi textele in versiune romans in ibidem.
13 Johann Lehmann, Reise von Pressburg nach Hermannstadt, Leipzig, 1785, vezi textele in
versiune romans in ibidem.
14 Robert Townson, Travels in Hungary, with a short account of Vienna in the year 1793,
London, 1797, vezi textele in versiune romans in ibidem.
13 Traducerea s-a facut dup.& textul german publicat de Adolf Schmidt in Reisehandbuch durch
das Konigreich Ungarn mit den Nebenliindern und Dalmatien nach Serbien, Bukarest und
Constantinopol, Wien, 1835, p. 252 si urm.
16 Remete, sat, comunk jud. Maramures.
17 Syaploncza, sat, comunk jud. Maramures.
18 Hosyu/meyo (Kimpelung). ampulung la Tisa, sat, comunk jud. Maramure.
19 Szarvaszo, sat, jud. Maramures.
244
www.dacoromanica.ro
<Sighet este> rerdinta celei mai man administratii camerale maghiare; <are> un
colegiu piarist cu gimnaziu, un gimnaziu reformat, o coala superioard catolica.
<Aici este> oficiul al 30-lea, inspectoratul superior al sarii <i> o tipografie. In
piata spatioasa se afla sediul comitatului i sediul cameral i mai multe alte cladiri
aratoase. Sighetul este foarte animat ca antrepozit al minelor invecinate, aici se
aduce sarea, in bulgari, pe corabii. 0 incarcatura consta de obicei din 4 000 de
bulgari <in greutate> de 50-100 pf<unzi> [...].
de Sus, in patru ceasuri. Produsul total se ridica la 8-900 000 de quintale, dintre
care Rona singura preda jumatate. Desfacerea <ei> este stanjenita de altfel de
transportul costisitor. Ocnele mai vechi sunt acute in forma de clopot, au scars fixa
pentru a ridica25 <sarea> i scan mobile pentru urcarea i coborfirea26 <oamenilor>.
Blocurile de sare sunt taiate, dupa sistemul obinuit, in bucati, care nu trebuie sa
aiba peste 100 de pfunzi i nici sub 50 pfunzi, find trase sus de doi cai, in piei de
bou sau in plase impletite.
"
Rhonaszeg; de fapt sunt doua comune cu numele de Rona, Rona de Sus qi Rona de Jos, jud.
Maramum.
Szlatina.
Sugatagh, azi Ocna $ugatag, sat, comuna, jud. Maramum.
23 Scindoiffalva, azi Socond, sat Si comuna, jud. Satu Mare.
24 Veresmarth, sat, comuna Bocicoiu Mare, jud. Maramurq.
25 I Triebschacht mit Treppen.
26 I Fahrschacht mit Leitern.
21
22
27
Viso-Thale.
www.dacoromanica.ro
245
p.254
p.268
Poste
Ceasuri
1 'A
1 'A
Ilba38
1 'A
Baia Mare
1 'A
[...] Orasul liber regesc Satu-Mare pe raul Some s-a format in 1715 prin
unirea celor doua targuri despartite de rau, Szathmar si Nemethi; a constituit catva
timp o cetate insemnata si inca mai este si acum: Satu-Mare, <cetatea> asezata pe
o insula <si> inconjurata de ziduri. <Are> 2 211 c<ase>, 24 279 1<ocuitori>, in cea
mai mare parte unguri. Cu toata lipsa de materiale de constructie, sunt mai multe
cladiri aratoase. Strada principals este pavata.
<Satu-Mare are> o catedrala catolica, 2 <biserici> ortodoxe, cloud biserici
p.269
246
www.dacoromanica.ro
1 <ocuitori >. <Aici> este vechiul castel al contilor Teleki. Dupa Apa41 urmeaza
targul Seini42 cu 361 de c <ase>, 2 836 de 1<ocuitori>, biserica <romano> catolica,
ortodoxa i reformats, sinagoga, mine, apoi Sabia43 i Ilba. Aici sunt mine de
arama i in galeria minei regale Iacob se gasete i apa de cimentatie"44. Se obtin
300-400 de chintale pe luna. Mai urmeaza Cicarlau45 i Tautii de Jos", inaintea
orgului liber regesc.
Baia Mare
este cladita neregulat, dar are o piata frumoasa in forma de <patrulater> cu cladiri
aratoase. <Are> o biserica <romano>-catolica, o biserica reformats, o biserica
evanghelica, o manastire minorita. Este sediul unui inspectorat monetar superior i al
unui inspectorat superior al minelor, al unei instante miniere a districtului, al unei
monetarii .a., al unui gimnaziu minorit, al unei coli superioare. Sunt <topitorii>,
pive i o fierarie. <Aici este i> un institut particular pentru educatia fetelor. Lipsete
apa de baut. Locuitorii fac multe oale, tigai, tesaturi, cube pentru tarani42 i se
indeletnicesc cu comertul <acestor marfuri> precum i cu maltu148 pe care-1 aduc din
fabricile de sticlarie regale. In apropiere sunt paduri intinse de castani; izvorul de apa
minerals de la dealul Florilor49 are o perspective large.
Baia Mare este vestita prin bogatele sale mine stravechi de aur, argint, i
plumb care sunt exploatate i pentru diabaz, porfir i sienit. Principalele localitati
miniere din districtul de aici II sunt Baia Mare insai, care i-a dat numele
<districtului> apoi Baia Sprie5 i Baita51, Cavnic52, Lapu53, Baiut54 i Bora in
Maramures [...]. Productia totals se tidied la 400 de marci de aur, 18 000 de marci
www.dacoromanica.ro
247
p.270
quintale de fier. Lucratorii cu totul vreo 10 000 de oameni in cea mai marte parte
sunt romani, o treime <find> unguri. Mine le sunt in apropiere de ora*, in vaile
izvoarelor minerale, in Valea Ro*ie55 in valea Usturoiului56 *i pe paraul Sf. Ioan57.
Cea mai minunata este stravechea mina de aur Dealul Crucii58, care se afla la
poalele dealului Viilor59 din ora*, unde s-a reinceput munca iara*i de 80 de ani si
care a fost scapata de apa printr-o galerie.
Imprejurimi. !ntr-un ceas bun <de drum> se ajunge prin Tautii de Sus60 la
Baia Sprie. Acest targ de munte regesc este construit risipit intr-o vale placuta, la
confluenta paraielor Keker61 si Sasar62. <Are> 841 de c<ase *i> 4 263 de
1<ocuitori>, o biserica <romano> catolica, cu o orga minunata <facuta> de Herodek
ortodoxa, <are> o exploatare insemnata de aur, argint, *i plumb II, sienit Si diabaz. Cea
mai mare parte din cele zece galerii se afla pe pamant maghiar. <Aici functioneaza *i>
cloud topitorii. Cele mai remarcabile sunt minele Botha ", galeriile Unger" *i
Francisc", care produc our *i galeria Rainer" lunga de 668 m. De pe muntele Gutin68
248
www.dacoromanica.ro
si
cuptoare inalte si cu forje, care lucreaza numai pentru uzinele metalurgice din
districtul Baia Mare. La nord de Baia Mare se afla intreprinderile miniere de la
Firiza de jos si de sus71, cu principala topitorie de argint din district [...].
Poste
Ceasuri
[...]
Salonta72
1 1/2
Gepiu73
Oradea
1 1/2
4 1/2
Tileagd74
1 Y2
Alesd75
3 Y2
Vs
Borodul Mare76
Negreni77
Huedin78
Capusul Mare79
Cluj
'
p.278
[...]
www.dacoromanica.ro
249
p.280
p.281
Oradea83
centrals, zona Ionia impreunA cu Dorobanti, zona de vest, zona Velenta impreuna cu Cantemir si
Seleus, zona dealurilor impreuna cu cartierul C.F.R., zonele Iorga, Episcopia Bihor, Crisului si
Eminescu: cf. Bihor. Monografie, coord. Gh. Blaj, St. Szanto, 1.Chira, Bucuresti, Edit. Sport-Turism,
1979, p. 89.
87 Paskopy.
88 Raizen.
89 Episcopia unite a fost inflintata in 1775. Catedrala a fost ridicata in 1806, cf. N. Firu,
Oradea Mare, Bucuresti, 1924, p. 62; vezi si A. Tripon, Monografie-almanah a Criyanei, jud. Bihor,
Oradea, 1936, p. 27.
9/3 Academia de drepturi, inflintati in 1788.
91 infiintat in 1810.
92 Lucrarile au fost incheiate in 1780, piatra fundamentals find puss in mai 1752, cf.
Repertoriul monumentelor din jud. Bihor, Oradea, 1974, p. 220-221. Vechea catedrala a fost complet
distrusii in 1618 din ordinul lui Gabriel Bethlen, voievod al Transilvaniei (27 octombrie 1613-1629),
carimizile, fund folosite la ridicarea unor ziduri ale cetatii: vezi P. Deseu, Institutiunile culturale din
municipiul Oradea $i jud. Bihor, OradeaBucurestiLeipzig, 1937, p. 82.
250
www.dacoromanica.ro
mormantul lui Ladislau cel Sfant93, mort in 1095, a lui Sigismund, mort in 1436 i
a sotiei sale Maria". Biserica este inconjurata de frumoasa reedinta episcopala, de
curtea canonicilor i de seminar. Piata oraului nou95 este // formats de trei biserici
<i tot aici se afla> casa cea noua a comitatului. Oraul este luminat. Oradea este
locul de natere al lui Ciceron maghiar, vestitul arhiepiscop Peter Pazmany i a
poetului loan Garay. Aici a murit in 1660 G. Rakoczi96.
Locuitorii produc multa olarie <i> grau frumos. In imprejurimi se extrage
marmura cenuie.
Imprejurimi. La un ceas i jumatate, in spre sud-estul oraului, se afla satul
romanesc Haieu97 unde sunt doua bai sulfuroase, despartite una de cealalta printrun deal. Baile Episcopiei care au + 19 Reaumur; cele mai puternice i mai vizitate
sunt Baile Felix <care au> 17 20 Reaumur. Dincolo de Haieu se ajunge printr-un
1<ocuitori>, <care este> revdinta unei instance miniere judiciare, a unor mine de
argint, de arama i de plumb, a unei topitorii. Aici se extrage o minunata marmura
alba cu granule fine, care seamana cu cea de Carrara. Intre aceste doua localitati se
afla satul Fanete102, cu o pqtera vestita cu stalagmite. Intrarea are 6 in inaltime,
12 in latime i a fost formats prin ruperea unei stanci. Grota este alcatuita din patru
despartituri, peretii primei <despartituri> sunt acoperiti cu un strat gros de gheata,
<iar> partea de jos este acoperita cu oseminte pietrificate. Cea de a patra grota este
de o marime enorma; toate sunt pline de stalactite frumoase.
1387), rege roman (1411-1433), rege al Boemiei (1419-1421 si 1436-1437) si imparat romanogerman (din 1433) nu este inmormantat la Oradea, ci doar sotia sa Maria, fiica regelui Ungariei,
Ludovic I d'Anjou (1342-1382).
951m Neustadterplatz.
" Gheorghe Ralcoczi II, voievod al Transilvaniei (11 oct. 1648-7 iun. 1660).
97 Hajo, sat component al comunei suburbane Sinmartin, municipiul Oradea, jud. Bihor.
98 Nieves, oral, jud. Bihor.
" Vaskoham, ora4, jud. Bihor.
I" Schwarzen [(drench.
101 Rez-Banya, localitate componentA a orasului Nucet, jud. Bihor.
102 Funacza (Focacza). Probabil Varzarii de Jos, localitate componentA a orasului Vascau, jud.
Bihor.
www.dacoromanica.ro
251
p.282
in tot irul for de pesteri, care insa sunt Inca putin cercetate. Locuitorii acestor
salbatece vai de munte sunt romani de rit ortodox-unit, care se indeletnicesc
exclusiv cu cresterea vitelor; <sunt> neciopliti, puternici, mandri, nu <sunt> lipsiti
de viclenie i iretenie, surprinzator de deosebiti de celelalte semintii Inrudite cu ei.
Barbatii ii rad capul <pastrand> numai un smoc mic de par care atama Intr -un
109 Sandalen.
110 2 Vortiicher.
Kalinasza.
112 Vasarhely, sat, comuna, jud. Bihor.
113 Meza Telegd, sat, comuna, jud. Bihor.
111
252
www.dacoromanica.ro
MareI41 sunt lipsite de insemnatate. Regiunea se preface intr-o campie placuta care
are in fund muntii Clujului. Targul Gilau142 are un castel mare al contilor Banffy, o
ruins care doming o priveliste indepartata. Se trece acum Somesu1143 i se ajunge prin
Feneul sasescI44 la ClujI45, care se zarete de pe ultimul deal al suburbiei [...]
118
119
120
Pestere, sat component al comunei suburbane Astileu, orasul Alesd, jud. Bihor.
Timid, localitate intrata in componenla orasului Alesd.
Maas, sat, comuna Auseu, jud. Bihor.
122
123
Topa, azi Topa de Cris, sat, comuna Vadu Crisului, jud. Bihor.
121
Kadiassa.
Sarvasor, sat, comuna Baisoara, jud. Cluj.
140
www.dacoromanica.ro
253
p.284
p.294
Acest ora$ regesc liber si aceasta cetate de primul rang nu pare insemnata
cand e vazuta din departare; cuprinde insa 1 317 c<ase>, 11 942 1<ocuitori> fara <a
se socoti> garnizoana $i este unul din ora$ele cele mai regulate, mai frumoase $i mai
bogate din Ungaria. Awzarea ei sub longitudinea 3854'2" qi latitudinea 4542'27"
pe <canalul> Bega, care formeaza multe mla$tini, era altadata foarte nesanatoasa,
154
Vorstddten.
Construit in stil baroc (1736-1754) de arhitectul vienez Fischer von Erlach, fiul. Avariat cu
prilejul asediului din 1849, vezi N. Stoicescu, Bibliografia localitalilor si monumentelor din Banat,
Timisoara, Editura Mitropoliei Banatului, 1973, p. 171.
155
156
150 Das Biirgerspital. Prima datare documentary este din 1745. F. Binder considers ca clAdirea
din timpul stApanirii turcesti era haremul beglerbegului de Timiwara, op. cit., p. 110-112.
160 Construit in 1766, merit in 1818.
161 Eugeniu de Savoia (1663-1736), general al armatelor imperiale austriece.
254
www.dacoromanica.ro
liber. Trei iruri de ziduri i anturi cu apa inconjoara oraul ale carui porti, <In
numar de> trei, poarta Vienei, a Petrovaradinului i a Transilvaniei, aparata de
putemice forturi, sunt Inchise noaptea. Numai Poarta Petrovaradinului ramane
deschisa 'Inca doua ceasuri. Strazile sunt largi, bine pavate i I/ luminate, prevazute
cu canale. 0 conducts de apa aduce apa buns de baut. Forturile pot sa adaposteasca
3 000 de oameni. Cladiri insemnate sunt: frumoasa catedrala veche germane Sfantul
Gheorghe162, in piata catedralei, mare i regulata, care este lungs de 80 i late de
72 i cuprinde multe case impunatoare; frumoasa catedrala ortodoxa163, biserica
parohiala, frumoasa sinagoga. In fata vechiului Timi se mai afla Inca fortareata lui
loan de Hunedoara164, cladita in intregime din pietre cubice, acum un arsenal. Alte
obinuit, locuitorii cei mai bogati. Podul pe Bega este un obiectiv interesant.
www.dacoromanica.ro
255
p.295
p.296
cu un part frumos. Te apropii acum de muntii Transilvaniei dintre care se ridica mai
intai Sarcau1188 [...]. Costeiu189 se afla in comitatul Crasna199 dupd care urmeazd
174 Maria Tereza, imparateasa a Imperiului romano-german, regina a Ungariei si Boemiei
(1740-1780).
175
(1717-1733) cu Intrerupere in timpul campaniei din Sicilia contra Spaniei: (1717mai 1720).
176 Facseter Canal.
177 Klekk, sat neidentificat.
178 Mercifalva, sat 4i comuna Sanandrei, jud. Timis.
179 Freidorf, sat si comuna, jud. Timis.
Igo Giroda, sat si comuna suburbans a municipiului Timisoara, jud. Timis.
1111 Remete, sat si comuna, jud. Timis.
183
256
www.dacoromanica.ro
Lugojul romanescI91. Acest targ Insemnat se afla pe malul drept al Timiului in fata
Lugojului german192. Acesta este reedinta comitatului, de5i este mult mai mic.
conica, se afla una din ruinele cele mai admirabile pe care o socotesc, dupe
numeroasele monede gasite aici, drept un castel roman, cladit (?) de Traian. Mai
numara Inca 3 porti si vreo 30 de incaperi. Priveli5tea este foarte frumoasa. Deva
are o fabrics de hartie 5i o mina de arama.
(Olah) Lugos.
au format ulterior actualul municipiu Lugoj, jud. Timis.
193 ExistentA in 1376, cetatea a fost recliiditA de generalul Castaldo in 1552, ocupatii de turci
la 1658, daramata la sfarsitul secolului XVII. Pe ruinele cetAtii s-a cladit o parte a orasului.
194 Frederigo Veterani (1650-1695), general, apoi maresal al imparatului Leopold I.
191 Wallach
192 Ambele
195 Kossered.
www.dacoromanica.ro
257
p.297
p.298
P.299
209
213 Vajda-Hunyad.
214 Szantohalma, localitate componentA a municipiului Deva.
258
www.dacoromanica.ro
a fost ocupat de colonistii din partea de jos a Austriei, dar care au imprumutat
obiceiurile Si moravurile sasilor. Biserica fortificaa merits sa fie vazuta. In curtea
parohului a fost, in 1690, cartierul lui Emeric Tokoly237. Casele au inscriptii extrase
din biblie. Imprejurimile se schimba mereu; vezi chiar muntii de la hotarul Tarii //
Sibiu.
235 Zibin.
238
Szurul.
www.dacoromanica.ro
259
p.300
Pesta
[..
Ceasuri
Manastur239
1 Y2
Timitoara
Sibiu
1 Y2
Arad,
240
p.302
Poste
Arad
18 V2
56 'A [...]
comitatului cu acelasi nume asezat pe malul drept al Muresului. lsi trage numele de
la slavul HRAD (cetate) sau dupa altii de la comandantul militar al lui Arpad, numit
Orod, de aceea s-ar fi numit odinioara Orod241.
Aradul este format din orasul maghiar, din orasul german, din cetatea noua si
numara 2 811 c<ase>, 13 824 1<ocuitori>, cei mai multi catolici si ortodocsi242.
<Are> o biserica <romano>-catolica, una ortodoxa, doua biserici orientale, cloud
manastiri, o sinagoga. Aici este resedinta unei episcopii ortodoxe neunite243, a
p.303
24
260
www.dacoromanica.ro
frumoase i este alcatuit din cetate i doua suburbii mai indepartate. Cetatea a fost
cladita de turci, dar innoita de Eugeniu de Savoia; este construitd in forma de pAtTat,
PVa
Pesta
Arad
Radna (Lipova)248
18
Savarin249
Dobra
Sibiu
26
Ore
54
Drumuri
1
10
5
3
3
24 %
99'%
Acest drum este cu 22 de ceasuri mai scurt deck cel dinainte, dar i mai rau,
dar to despagubete prin marele interes pe care-1 fed. Mergi neincetat prin valea
Murqului in sus, care este din ce in ce mai pitoreasca. La cloud ceasuri de Arad
ajungi in satul Glogova1250, cladit pe ruinele orasului Orod, distrus de tAtari.
Imparatul Probus a pus sA se facA aici in anul 277 o movila funerary de o inaltime
de 100 m, in amintirea victoriei <sale> asupra sarmatilor i a vitejiei doveditA de
acetia IL Iar sannatii au numit movila funerary Orod de uncle a venit numele de
<Arad>, Simbateni251 este lipsit de Insemnatate, dar la Pau14252 incep minunatele
coline care produc cunoscutul yin rop numit Minis dupa satul Minie53, apzat la
1/2 de ceas spre miazanoapte. Acest yin de aici, de prima calitate este eel mai dulce
i mai spirtos dupa cel de Tokaj. Castel frumos. Viile se intind spre miazanoapte de
la Ghioroc pans spre Siria255. Targul acesta are o pozitie incantatoare, numara
953 de c<ase>, 6 186 de locuitori i fusese odinioard un oras care a fost pustiit in
1ntregime de Mari. Au mai limas incA in fiinta ruinele vestitei fortdrete Vilagosvar,
numitA astfel dupa nepotul lui Arpad. De pe muntii Inalti pe care se OA ruinele, ai
in departare o privel4te minunatA, and cerul e limpede, panii la Ruda. In apropiere
este izvorul termal Szentkut (Izvorul sfant) care ajuta mai ales la febra intermitenta.
Mai departe urmeaza Radna, targ cameral de 1 384 1<ocuitori> cu o mandstire
Saagh, sat, comuna, jud. Arad.
248 Radna (Lippa), localitate component?' a orasului Lipova.
249 Soborsin, sat, comuna jud. Arad.
zso Glogovacs,veche denumire a comunei suburban Vladimirescu, municipiul Arad.
251 Szabadhely, sat, comuna Paulis, jud. Arad.
247
Paulis.
253 Menes, sat, comuna Ghioroc, jud. Arad.
252
www.dacoromanica.ro
261
p.304
8i a
porcilor. Slivonetul de aici este foarte pretuit. In apropiere sunt gropi minunate cu
pamant de olarie259 i mai multe poduri de piatra // unde se fasoneaza pietre de
pavaj i frumoase gresii pentru lucrari de piatra cioplita [...] De la Radna se ajunge
in satul romanesc $oimq260, cu poduri bune de piatra. Dincolo de aceasta localitate
drumul, care abia era lat pentru o trasura, erpuiete in jurul unor stanci abrupte,
chiar pe langa Mure, pe care se afla i cetatea foarte bine pastrata $oimu. Intrarea
este foarte grea i bine pazita. De pe muntele malt, care se afla langa castel, vezi
Intregul Banat pans la muntii Tarii Romaneti. Prin paduri minunate ajungi pe la
Milova261, cu mine de amna i topitorii, pe la Odvo262, Conop263, Barzava264,
Monorotia 265, capruta266, unde se construiesc numeroase luntre pentru sare, la
Varadia de Mure267, localitate romaneasca, odinioara chiar un ora populat
<aezat> intr-o campie vesela. <Acolo se afla> ruinele castelului, cucerit in 1595 de
Sigismund Bathory268, de la turci. La Halafi269 se construiesc, de asemenea, multe
luntre ; urmeaza apoi targul Savarin270, Toc271 si localitatea de granita 'ham.
256 Kladova, sat, comuna Paulin, jud. Arad.
257A intarit cetatea Lipova in 1510. Vezi. Isthvanfi Pannoni, Historiorum de Rebus Hungaricis
libri XXXII; Coloniae Agrippinae 1622 lib. XVIL, p. 301.
258 Isabela, sotia lui loan Zapolya, rege at Ungariei (10 noiembrie 1527-22 iulie 1540).
259 Vorzagliche Topferthongruben.
260 Solymos, inglobat in satul BuceavaSoimus, comuna Brazi, jud. Arad
261 Sat, comuna Conop, jud. Arad.
262 Odvos, sat, comuna Conop, jud. Arad.
263 Konop, jud. Arad.
264 Berzava, sat, comuna, jud. Arad.
265 Monorostya, sat, comuna, jud. Arad.
266 Kaprucza, sat, comuna Bfirzava, jud. Arad.
267 Tot-Vcirad, sat, comuna, jud. Arad.
268 Voievod at Transilvaniei (20 august 1598martie 1599; 3 februarie 1601-1602).
269 Halalis, sat, comuna Savarsin, jud. Arad.
210 Soborsin, sat, comuna, jud. Arad.
271 Tok, sat, comuna Savarsin, jud. Arad.
272 Illy6, sat, comuna, jud. Hunedoara.
262
www.dacoromanica.ro
Drumul duce acum in Transilvania chiar pe langa rau, prin Porceni273, Zam274,
Burjuc275 spre Ilia, unde treci raul i ajungi la drumul de pota mai jos de Dobra
[...]. Drumul de pe malul stang al Mureului parea sa fie mai bun. Dupa Lipova
urmeaza aici Ususau276, Chelmac277, La laint278 in comitatul Timi*, Bulci279 in
tinutul Crasova. Nu departe de acesta se vad ruinele unei // manastiri, Birch4280,
Capalnae81, Caprioara282, intr-un tinut stancos, pitoresc, Pajoga283, Sale iova284,
apoi, in tinutul Transilvaniei, Tisa285 i LaSaU286 n-au nimic deosebit. La Grind287
ajungi la drumul de pota Inca inainte de Dobra [...]. Acest targ romanesc de 4 900
p.306
de 1<ocuitori> produce cereale foarte bune i multa varza alba. <Aici sunt o>
putemica crescatorie de vite cornute i de porci, o fabrics de here, o fabrics de spirt.
Se mai vad aici ruine ale valurilor ridicate de Traian impotriva lui Decebal. Nu se
mai intalnete nici o localitate pans la Arad. //
p.307
Transilvania
Tara .,s1 populatia
288 Gallaczberge.
www.dacoromanica.ro
263
poterele romane $i de ciobani, nu a calcat pe acolo [...]. Culmile principale din acest
sir sunt muntii Predeal289, cunoscuti prin inundatia din 1779, apoi asa numitii Alpi
p.308
p.309
vorbesc vreo opt dialecte, unul mai rau decat altul, chiar si evreieste, dar auzi $i
foarte mult <vorbindu-se> limba germand curata. in <ce priveste> imbracamintea,
sasii s-au luat dupa celelalte cloud natiuni si vezi la ei mai mult portul maghiar. Dar
satele for placute $i curate se deosebesc foarte mult <$i> spre folosul lor, de
289 Prediel.
290 Szamos.
291 Hatszeg.
264
www.dacoromanica.ro
p.310
viticulture putemica si cele mai multe fabrici si <cea mai mare> productie
mestesugareasca din tara. Romanii, in parte inca scoboratori din vechii daci, sunt
raspanditi in toata tara, mai ales in comitatul teritorial295. Scunzi, dar foarte
vigurosi, ei sunt neintrecuti ca rezistenta fizica. Parul negru, stufos, trasaturile
putemice ale fetei, multe defecte de conformatii ii caracterizeaza ca un popor inca
necioplit, dar se gasesc printre ei multe chipuri de o frumusete desavarsita. Demna
de a fi relevata este precocitatea lor; un baiat de 18 ani se insoara cu o &tit' de 13
ani si cu toate acestea ajung pans la o batranete inaintata. Cu tot aspectul lor
salbatic, portul lor este foarte pitoresc; Inca ei au caciula inalta, dacica si pielea de
oaie cu care sunt infatisati pe basorelieful roman296. Camasa large si pantalonii
lungi si largi sunt stranse in brau deasupra coapselor. Femeile poarta un fel de
pieptar cu maneci care atama, adeseori Impodobit cu galoane Inguste de our sau de
argint. Caracteristic este o fota mica, in fats si in spate, dintr-o tesatura in patratele
cu franjuri. Casele sunt, in cea mai mare parte, din lut sau din lemn, adeseori numai
bordeie de pamant si cuprind arareori mai mult de o odaie si o bucatarie.
Hrana lor de capetenie este porumbul. Din malai ei isi fac matnaliga297 lor, o
polenta" sau un terci asemanator si coc malai298 sau placinte299, un fel de prajitura
pe care o mananca in loc de paine. Rachiul trece la ei Inaintea tuturor <bauturilor>.
Cei mai multi tin de ritul ortodox300. Ei sunt credinci4, tin cu strasnicie zilele
de post dar in celelalte privinte sunt foarte neciopliti30I. Clerul insusi este foarte sarac
si din aceasta cauza ii lipsesc mijloacele pentru propria lor cultura302; cu atat mai putin
poate avea // influents asupra poporului. Nu mai putin stau in calea romanului
prejudecatile generale, caci toate celelalte natiuni din tara se unesc in ura lor impotriva
sa. Intr -un chip nejustificat ei au reputatia curend de a fi hoti si talhari [...].
Bildung.
www.dacoromanica.ro
265
p.311
tiganii303, la capatul satelor, iar parte mai sunt inca adevarati nomazi, asa numitii
tigani satrari, <locuind> vara in corturi, iarna in bordeie de pamant.
Armenii, care au emigrat in 1672, sunt negustori ambulanti. Ei se imbraca
<--m portul> maghiar.
Cluj36
nou. Orasul vechi (vechea cetate) este asezat pe rau: mic, are ulite stramte si
p.313
intortocheate si a fost cladit din nou in 1178, de catre colonistii germani, in locul
coloniei romane Claudiopolis 308. Cu prilejul sapaturilor II &esti pretutindeni un
Ziganien.
Karlsburg.
305 Principe al Transilvaniei (27 octombrie 1613-15 noiembrie 1629).
306 Klausenburg.
307 Cu privire la ridicarea cetatii Si constituirea asezArii urbane, dupA pustiitoarea invazie a
303
304
tAtarilor (1241), vezi Istoria Clujului, sub redactia acad. prof. Stefan Pascu, Cluj, 1974, p. 7741.
Rolul sailor nu poate fi 'MA neglijat, vezi G. D. Teutsch, Geschichte der Siebenbilrger Sachsen fur
das Slichsische Volk, I, Von den altesten Zeiten bis 1699, 4, Aufslage, hrsg. von Fr. Teutsch,
Hermannstadt, 1920, p. 68.
308 in realitate, Napoca.
266
www.dacoromanica.ro
caldaram mai vechi, iar in unele locuri, la o mai mare adancime, chiar si un al
treilea. Adeseori, mai ales in anul 1822, s-au gasit monezi $i bronzuri. Unii socotesc
chiar gi zidurile acestei parti a orasului ca find inca o opera a romanilor. Aici sunt
a Treimii, ale carei doua tumuri sunt acoperite cu cupole de tinichea. In marele
incendiu din 1798, care a distrus o cincime din oral, ea a ars si a fost refacuta mai
tarziu in stil modern. Lange aceasta e asezata cladirea colegiului precum si cladirea
guvernamantului.
vizibile transformari: vezi Stefan Pascu si Viorica Marica, Clujul medieval, Bucure0i, Editura
Meridiane, 1969, p. 43.
310 Acee* datare gi la G. D. Teutsch, vezi Teutsch, Geschichte der Siebenburger Sachsen fir
das sdchsische Volk, I . Band: Von den altesten Zeiten bis 1699 von ..., 4, Auflage hrsg. Von Fr. Teutsch,
Hermannstadt, 1925, p. 202. Totu4i regele Sigismund de Luxemburg (1387-1437) ar fi stimulat doar
www.dacoromanica.ro
267
p.314
Ulita Mijlocie, Ulita Lupului, Ulita Turzii, Ulita Manasturului. Worstadt, cea mai
frumoasa din toate, land care se afla suburbia romaneasca, <cu> cladiri proaste.
Ca industrie, se gasesc numai ativa tesatori, o fabrics de faianta, o fabrics de
hartie, cloud tiparnite, o librarie. Nu lipsesc localuri publice de distractie, totusi
indeobste este putind animatie, mai ales vara. Teatrul maghiar est ecel mai mare
dupa <teatrul> din Pesta; cuprinde 1 200 de persoane325. In Ulita Manasturului se
afla noul Casino, al carui venit este harazit binefacerilor. Printre gradinile publice,
mai multe <la numar>, este demna de a fi relevata gradina asa-zisa populara a
contelui Haller, cu plimbari placute pe apd, aceea a contelui Bethlen $i a baronului
Vesseleny.
Pe un deal, de cealalta parte a raului, se afla castelul cladit in 1721326 de catre
Carol VI, pe locul vechiului castel roman, asa numita cetate, dar care acum se
$i
rotunde de gresie
dintre care cele mai mari se folosesc la ciubucele sau canelurile de la colturile
caselor $i sunt transportate destul de departe in tars. $i la poalele inaltului deal al
p.315
319
De fapt stil baroc. Cu privire la stilul qi construirea clAdirii (1774-1785), vezi Istoria
268
www.dacoromanica.ro
Posta
Ceasuri
Valea Satului33
1 3/4
3 1/2
Gherla33 I
Dej332
3 Y2
Galgau333
1 1/2
5 1/2
Ileanda Mare334
Somcuta Mare335
Baia Mare
1 3/4
1%
.
9 3/4
5
33 1/2
De la Cluj treci Somesul Mic $i apoi pe un pod acoperit peste Nadas336 pe sub
cetate. Calatoresti aici pe campia stearpa a Clujului, un tinut jos, neroditor si putin
locuit in comparatie cu celelalte parti ale tarii, care se Intinde de-a lungul raului, dar
care nu este totusi o campie propriu-zisa. Nu se intalneste nici o localitate pans la
334 Honda,
336.N/dos.
338
www.dacoromanica.ro
269
p.3 1 6
tall, pe care o strabatem aici, este muntoasa, plina de paduri mari si prea putin
locuita. Agricultura este neinsemnata si prin urmare cu atat mai intense este
cresterea vitelor. Se intalnesc putine localitati intre statiile de posts. Targul Dej este
p.317
Cluj
Posta
Dej ............................. 3 %
Cristur355
Sintereag356
Bistrita
1 1/4
1
1
1/4
7 1/4
Ceasuri
13
4 1/2
4
4
$osea
1
1
1
25 1/2
Hodos.
Czege, sat, comunA, jud. Cluj.
343 Alma, azi Ocna Dejului, localitate componenti a municipiului Dej..
344 Kapjan, sat, comuna Citseiu, jud. Cluj.
345 Kaczko, sat, comuna, jud. Cluj.
346 Borszo, sat si comuna Harau, jud. Hunedoara
347 Doboka, sat, comuna Ileanda, jud. Salaj.
348 Ronda, sat, comuna, jud. Maj.
349 Sat desfiintat, comuna Somcuta Mare.
350 Kovarer-District.
351 Berslo.
352 Berkes, sat, comuna Remetea Chioarului, jud. Maramures.
353 Szakallasfalva, sat, comuna, jud. Maramures.
354 Kalatinfalva, sat, comuna Sacalaseni, jud. Maramures.
355 Keresztur, azi Cristur-Sieu, corn. $ieu-Odorhei, jud. Bistrita-Nasaud.
356 Somkerek, sat, comuna, jud. Bistrita-Nasaud.
341
342
270
www.dacoromanica.ro
Pans la Cluj vezi drumul dinainte. Aici drumul se indreapta spre rasarit, trece
dupa 3/4 de ceas peste Somesul Mic spre Mica357 aproape de confluenta cu Somesul
Mare. Sanmarghita358, Arpasteu359, Ma hie' sunt neinsemnate. La Beclean36I se
afla $i minunatul castel, cetatea de basting a renumitei familii Beth len. Ajungi apoi
peste Bistrita, prin $intereag362, Blajenii de Jos363, Signir364, in valea pitoreasca in
care se afla Bistrita.
Poste
Banabic365
Turda
Vintul de Sus366
Aiud367
Ceasuri
2
Sosea
3 1/2
1 Y2.
3 1/2
Teius368
2 'A
Alba Iu lia
Sebes369
Sibiu
3 'A
10' /,
11
1
1
33%s
De la Cluj drumul duce pe marele deal al Feleacului, prin micul sat Feleac,
asezat intr-o vale ingusta $i impadurita la Banabic si apoi la Turda370, targ $i capitals
a comitatului cu acelasi nume. Se afla in valea Ariesului371, inconjurata de dealuri,
este alcatuita din cele doua localitati: Vechea si Noua Turda, despartite de paraul
Turda372 $i numard vreo 8 000 de 1<ocuitori>, maghiari, sari si romani. Pe cat este
351 Mikehaza,
358
Sz. Margita, sat component at comunei suburbane Mica, municipiul Dej, jud. Cluj.
359
Arpcisto.
372
www.dacoromanica.ro
271
p.3 1 8
de romantic tabloul pe care-1 ofera Turda de departe, pe atat este localitatea prost
vechi sosele romane care, de asemenea, ducea peste Feleacul eel Inalt la Cluj.
ceasuri. Un parau se strecoara prin peretii de stanci adeseori inalti de 30 <de metri>,
astfel ca numai cu truda gasesti o poteca. Printre // pesterile care se gasesc aici este
Pestera Vantului375, prin care bate un curent de aer puternic si Baylah (Bayluka) cea
cu faima rea, odinioara un colt unde se furisa haiducul376 Bay, iar acum cateodata
regele dac Decebal. Campul de lupta se intinde pans spre tirgul romanesc
Agarbiciu379. In curand se infra in micul scaun al Ariesului38 care tine de Tara
Secuilor381, dar care este inconjurat intru totul de maghiari si nu intalnesti nici o
373 Johann Hunnyad Corvinus. Voievod al Transilvaniei (7 martie 1441-1446), guvernator al
Ungariei (5 iunie 1446-13 februarie 1453), capitan suprem al Ungariei si Transilvaniei (1453-11
august 1456).
374 Thorenburger Kluft (Thordai Hasadek).
375
Wind loch.
Strassenthuber.
371 Peterd, azi comuna Petrestii de Jos, jud. Cluj.
378 Kreuzelfeld (Karasztemeza, wlachisch: Prat de Trajan).
376
379 Egerbegy (Erlenmark). Veche denumire a satului Viisoara sau satul Agarbiciu, comuna
Capusu Mare, ambele in jud. Cluj.
380 Den Kleinen Aranyoser-Stuhl.
381 Szekler-Grund.
272
www.dacoromanica.ro
Localitatea insasi consta din Uioara de Sus si Uioara de Jos sau <centrul>
administrativ. Caste lul infant are ziduri neobisnuit de groase, o pivnita minunata
impura merge mai departe In linie dreapta si este pravalita in Mures, care din
aceasta cauza se numeste Muresul Sarat; sarea gems marunta curata, este indreptata
Fel Vincz (Ober Vincz), vezi nota nr. 359.
Maros Ujvcir, ora, jud. Alba.
384 Salzplatz" (Szaratura).
385 Triebschachte.
386 Fahrtschachte.
381 Altanen.
382
383
388
Wendungsscheiben.
www.dacoromanica.ro
273
p.320
p.321
spre rasarit, iar sarea gems este indreptata spre apus in lespezi389 si este aezata in
stive cu ajutorul unor scripeti care se invartesc cu picioru1390. Dupa aceea sarea este
dusa in marele antrepozit, Portu391, la Alba-lulia [...].
La patru ceasuri de Vintul de Sus se afla satul de munte Trascau392, intr-un
tinut frumos pe Aries. Mina de fier din localitate este minunata, caci // aici ea nu
este cladita din puturi de mina regulate, ci galeriile pomesc din laturile muntelui.
careia s-au facut insa acum cloud biserici. 0 conducts de apa facuta de contele
Gabriel Beth len aduce apa buns de &alit de la Aiudul de Sus402, tale de trei sferturi
de ceas, intre o lantana publics acoperita. Targul are o fabrics de hartie si vii bune.
391
Salzstadeln.
Durch Tretrader aufgeschichtet.
Maros Portu.
392
Thoroczko.
389
390
274
www.dacoromanica.ro
p.322
Acest oras regesc liber este capitala comitatului de Alba409, se afla la varsarea
Ampoiului41 in Mures intr-o vale roditoare, dar nu prea sailatoasa, caci Muresul
formeaza multe mlastini, iar muntii impiedica vanturile ca< asezata> pe un deal si
din orasul de jos <asezat> in vale, cu 1.600 de c<ase>, 11 300 1<ocuitori>, cinci
biserici, doua sinagoge. Cetatea care a fost construita din ordinul lui Carol VI4"
intre <anii> 1715-1738 <cheltuind> sume extraordinare, dupa planurile semnate de
Eugeniu de Savoia, are o asezare foarte neprielnica. Ea duce lipsa de apa, este
dominata de dealurile acoperite cu vii din apropiere si dealul Furcilor4I2 ascunde pe
dusmanul care s-ar <apropia> de oral. Are patru bastioane si o poarta principals
minunata, cu frumoase basoreliefuri si cu statuia ecvestra a lui Carol al VI-lea, care
singura a costat 60 000 de florini. 0 scars bine aparata, cu pietre din <epoca>
romans, inchistate in zid, duce spre aceasta <poarta>.
404
410
Ompoly.
Afirmatie exageratt Catedrala a fost construita (pe locul unei biserici ridicati in
1090-1140, distrusi de tatari in 1241) intre 1247 si 1290, primind reparatii si adausuri in secolele
XIVXV, printre acestea numarandu-se si cele din vremea lui Iancu de Hunedoara: vezi N. Vati.sianu,
Istoria artei feudale in Pirtle Romdne, Bucuresti, 1959, vol. I, p. 32, 34-57, 85, 100, 157-163,
314-315, 558-560, 736-739; de asemenea, Alba - Julia. 2000, coordonator T. Marian, A lba-lulia, 1975,
p. 138-139.
www.dacoromanica.ro
275
p.323
Este construita in intregime din lespezi de piatra, in cel mai frumos stil sasesc4I4,
asezata in plin centru, <are> 105 pasi in lungime, 46 <de pasi> in latime, se sprijina
423
Das Capitelhof
424 1741-1793.
425 Biblioteca Batthyaneum, intemeiata In 1778.
276
426
Codex aureus".
427
Salpetersiederei
www.dacoromanica.ro
timpul resedinta mai marilor Transilvaniei. vechiul castel din Alba-lulia a fost cladit
de Joan Sigismund Zapolya, <iar> Gabriel Beth len 1-a terminat; pe ruinele sale s-a
ridicat cetatea. Este de mirare ca evreii, care nu aveau voie sa se aseze nicaieri in
Transilvania, se bucurau aici de dreptul deplin de cetatenie, $i se aflau sub ocrotirea
deosebita a magistratului orasenesc.
Calatorie la Zlatna
Imprejurimile de la nord vest de Alba-Iulia sunt cele mai interesante regiuni
de munte din Transilvania $i aici este cel mai bun loc de popas pentru a le cerceta.
La vase ceasuri inspre apus, se afla cel mai de seams targ privilegiat $i localitatea
principala pentru administratia minelor din Transilvania: Zlatna433, asezata intr-o
vale placuta, pe amandoua malurile Ampoiului, care primeste aici raul Morilor.
Oraselul insusi caci asa este numit este mic, dar cu multime de case cladite, in
sediul instantelor miniere $i unui oficiu minier i metalurgic. <Sunt> trei pive
pentru aur, o case de schimb434 $i de analiza a aurului435, o // topitorie mare care se
aseamana pe dinafara cu un palat mic $i are si induntru coloane si galerii, colectia
www.dacoromanica.ro
277
p.325
arama. Tiganii si romani predau si ei 6-8 chintale de aur spalat <din nisipul
raurilor> pe an. Malurile Ampoiului sunt colorate pretutindeni in rosu de cinabru
<care se gaseste> din belsug si care este folosit chiar la <prepararea mercurului>.
Mine le se afla in muntele Breaza438 (minereu arsenical de argint), Facebanya439
(minunat datorita zacamintelor de telur) si Ruschina44o . lar una din minele cele mai
bogate, Iacob si Ana, se afla in crestetul cel mai inalt al <muntelui> Botes441, cale
de trei ceasuri spre miazanoapte inspre Bucium442. Din varf este o priveliste
minunata spre Sibiu si pang in Turcia. Un drum foarte anevoios, dar foarte pitoresc
vale ingusta, seamana mai mult a oral, datorita caselor sale frumoase precum si
caldaramuluill. impreuna cu cele cloud sate care in de el, Rosia Montana445 si
Corna446 numara 4 136 de 1<ocuitori>, in cea mai mare parte romani si unguri.
<Are> doua biserici catolice, trei <biserici> romanesti <si> o biserica reformats. in
piata este o primarie monumentala. Aici se gaseste casa principala de preschimbare
a aurului"7 pentru minele din apropiere si doua treimi din locuitori tradesc din
minerit. In localitate sunt mai multe steampuri si hurce de spalat la care lucreaza cei
mai multi dintre romani. Romanii aduc in pungulite de panza brutto"448 (minereu
de aur) pentru care ei capata 3 florini si 42 creitari de piset. Se scad 2 creitari pentru
fondul pisetului din care se intretine un medic si o moasa.
Metalul contine doua treimi aur, o treime argint si se topeste la Zlatna. Minele
sunt insa in satul Rosia Montana cale de doua ceasuri inspre nord-est, in dosul unui
436
446
441
Bote.
437
438
439
448
278
Das Kruda".
www.dacoromanica.ro
munte. Aceasta localitate, frumos construita are in lungime peste un ceas si numara
vreo 600 de c<ase>, locuite aproape numai de romani. Multi au strans averi mari
prin minerit (se apreciaza mai multe dintre acestea la 50 000 de ducati) $i in acest
izolat colt de vale calatorul nu este putin mirat de casele aratoase $i de luxul
amenajarii <mobilierului> for cu care forrneaza un contrast ciudat portul romanesc
cele cloud cetatui. Numeroase pive (peste 300, dupd altii chiar 1 500 !) se afla pe
amandoua malurile raului Rosie". Cea mai mare minunatie a acestei regiuni fi una
din cele mai interesante privelisti din intreaga Europa este constructia din muntele
1/ Bay458, cunoscuta si sub numele de Cetatea Mare si Cetatea Mica. Cum aproape
toate rocile merits sa fie sfaramate si cum se gasesc gauri raspandite <pretutindeni>,
intreaga regiune a fost sapata fi rascolita, Si anume s-a facut Tanga cetate un sistem
de cariere de exploatare care insa fusese astfel conceput Inca de pe <vremea>
452 Neidentificat.
453 Lyeth.
45 Kyrnik.
455 Kinitzel.
456 Afints.
457 Viirds-Tlusses.
www.dacoromanica.ro
279
p.327
p.328
aplecat <pe> el. Fiecare coloana are 6-10 in lungime, dar foarte multe sunt
rasturnate. Romanii cred ca o furtuna a dat nastere muntelui si de aici ii vine
numele, dar it mai numesc $i vioara neagra". Piatra Negrilestenilor46, pentru ca
coloanele de jos sunt Incovoiate Intocmai ca un arc.
s
pe Aries462, era odinioara un munte avand bogatii.
$i la Baia de Arie 461,
In sfarsit, in aceasta regiune mai este interesant pentru geologi satul risipit
Arieseni, cale de 6 ceasuri pe Aries. Este alcatuit din patru localitati: Albac463,
Scarisoara 464, Sacatura465 si Ponore1466, astfel ca are lungimea de aproape 8 ceasuri.
In apropiere se afla numeroase pietrificari $i <apa unui> lac depune atata pamant
calcaros verde, incat rotile morii trebuie sa fie curatate des, caci altfel se opresc.
Foarte ciudata este o cascada din padurea Popesti. Sus in munte izvoraste un parau
care pietrifica; se pierde insa curand in pamant, apare apoi iarai ca un parau
puternic, formeaza o cascada de 200 (?), dispare Inca o data si se arata din nou
pentru a treia oars in vale, pietrifica pretutindeni alcatuind chipuri diferite.
Ca Mode de la Cluj la Targul Mure1467
p.329
Cluj
Pote
Ore
Drumuri
Turda
6 1/2
Chetani468
1 1/3
Iernut469
1 'A
4 1/2
Targul Mure
23
462
463
461
280
www.dacoromanica.ro
Pans la Turda vezi itinerariul dinainte. Aici se trece Arieul i se trece prin
Giri$47, tArg care tine in parte de granita militara i are podgorii bune471, i apoi
Inca o datA <se trece> rata spre Chetani, sat romanesc pe Mures. Dupa MureLuduen se traverseaza raul i se ajunge prin Cuci473 spre Iemut. Acest sat, locuit
[...] Acest ora regesc i capitala Tarii sailor se afla pe raul Cibin, intr-una
din Valle cele mai largi din Transilvania care este marginitA Inspre miazazi de lantul
de munti ai FAgaraului, iar din celelalte parti de un incantator sir de dealuri.
Hanuri: ingerul", Ursul Negru ", Coroana" II. Este cel mai frumos oral
din tali i prezintA <vizitatorului> o infatiare placutA478. Se Imparte In crawl de
sus, orasul de jos i trei suburbii locuite mai mult de romani, numara 2 200 de
c<ase>, 16 500 de 1<ocuitori>, dintre care 9 000 de protestanti. Aici este rqedinta
tezaurului unit cameral i minier al Transilvaniei, a comandamentului general
militar, a episcopului ortodox nenumit, i a capitlului catedralei. La primarie Isi
tine natiunea saseascA adunarile ei (numite universitate). Cuprinde: un gimnaziu
catolic479 i o coala nationals, o mAnAstire de ursuline cu o coala de fete480, un
a intemeiat aici o scoali. In 1728, in cadrul politicii de catolicizare dusA de Habsburgi, biserica si
scoala au fost predate ordinului ursulinelor: vezi N. Lupu, Cetatea Sibiului, Bucuresti, Edit.
Meridiane, 1968, p. 44; dupa A. Dumitrescu-Jippa si N. Nistor, op. cit., p. 21, ursulinele s-ar fi stabilit
in Sibiu in 1733, in scoala care ar fi inceput sa functioneze in 1734.
481
In 1555, scoala din Sibiu, care function inca de la sfarsitul secolului XIV, a fost
www.dacoromanica.ro
281
p.330
Orasul de sus este cladit in chipul cel mai frumos, se afra pe o inaltime, este
inconjurat de ziduri duble in ruins, de mai multe bastioane, turnuri si santuri cu
apa484 $i aproape in intregime pavat. Cuprinde cateva piete frumoase regulate si
p.331
Deasupra portii principale se afla un os de urias. Turnul de 38 m este cel mai inalt
din tara490; 247 de trepte duc pans in varf de unde este o priveliste atragatoare II.
Noua biserica reformats din 1788491 <are> 140 m in lungime 7 m in latime
<iar> casa de rugaciune a ortodocsilor neuniti <are> un frumos portal cu coloane492.
Weisenhauses bei Hermannstadt gelegenheitlich der ersten Sticularfeier des Bestandes des desselben
actenmiissig dargestellt von ..., Hermannstadt, 1869, p. 26.
483 Atestat de la sfarsitul secolului al XIII-lea. Cladirea spitalului a fost marita $i renovata in
1748.
484
Wassergraben.
489 Printre acestea se afla si cel al lui Mihnea cel RAu, domn al Tarii Romanesti (aprilie
1508octombrie 1509), asasinat ulterior la Sibiu (12 martie 1510) de rivalul sau Danciu si de sarbul
Dimitrie facsici. Nina in 1796 cand au fost interzise inhumarile in respectiva biserica, fusesera
inhumati cei mai de seams comiti si primari sibieni. In mod exceptional a mai fost inhumat ulterior
(1803) Samuel Bruckenthal, fost guvernator at Transilvaniei (16 iulie 1777-9 ianuarie 1787).
49 In realitate al doilea, primul fiind cel al bisericii luterane din Bistrita.
491 InadvertentA. Pe frontonul portalului se afla inscriptia ce dateaza edificiul: 1786.
492 In realitate biserica 5i nu casa de rugaciuni, respectivul edificiu a fost ridicat in 1787.
282
www.dacoromanica.ro
muzeul baronului von Bruckenthal, din frumosul palat cu acelai nume, din piata,
i a fost inaugurat la 25 februarie 1817493. Cuprinde o biblioteca de 15 000 volume,
o colectie de tablouri de 1 092 piese, o colectie de monede de 18 000 piese, o foarte
interesanta colectie de antichitati i minerale. Fondul valoreaza 12 000 de florini.
Primaria, o cladire veche494, <cuprinde> minunatele arhive nationale ale sailor.
Foarte interesanta <este> vechea casa Reissenfeld, cu creneluri, donjoane, fresce i
o capela straveche etc. Sibiul este bogat mai ales in cladiri495 gi privel4ti.
larmarocul infatieaza un tablou minunat al diferitelor porturi <nationale>
populare.
In orawl de sus duc trepte inalte Si abrupte de Fier, o scars de sare de langa
catedrala evanghelica i Fingerlingstreppe trec prin piata cea mica, pana in orawl
de jos care nu este pavat, ci este prost cladit i murdar. In fata portii Cisnadiei496 se
afla cazarrna cea mare, alaturi de care este o alee langa zidurile oraului.
Theresianum se afla in fata portii numita Biirgerthor" iar spitalul militar este la
arsenal497. In suburbia Josef<ina> se afla frumoasa coala principals a romanilor
<de rit> orienta1498.
494
unor familii de patricieni, Marcus Pempflinger o vinde, in 1545, oraului pentru a fi folositA ca
regedinta a magistratului gi apoi ca primArie.
495 Gebaudenparthien.
496 Heltauerthore.
491 Zeughofe.
498 Probabil seminarul ortodox, inflintat in 1811.
499 Wachsbleichen.
soo Oberen Wiese.
so' Teatrul, ridicat de librarul Martin Hochmeister, a intrat in folosintA in 1788.
502 Szurul.
www.dacoromanica.ro
283
p.332
cale de o jumatate de ceas, cu copaci fnimNi i batrani, cu o vila i mai multe mori
pe paraul Sebe, care curge prin ea, gradina Bruckenthal langa zidurile orgului.
Imprejurimile sunt foarte frumoase i ofera excursii mai indepartate, placute.
Imprejurimi. Intr -o vale pitoreasca se afla, la doua ceasuri spre sud-vest de
ora, satul Cisnadie503, localitatea <aceasta> este mare i instarita, livreaza cam 40
000 de bucati de paid pe an i are livezi minunate de fructe, mai ales cirei.
Locuitorii tree drept uriaii tariff, barbatii de 6 '/2 picioare nu sunt rari; chiar i unele
femei au 5,9 picioare; pe langa aceasta este i un soi de oameni numai pomenit de
conici. In dosul <acestei> localitati se afla interesanta grading botanica Gotzenberg.
La un ceas inspre miazazi se afla populatul sat romanesc Sadu504 unde se
gasete molibden.
In <satul> vecin Sfanta Elena505 este o fabrics pentru tesutul Faith de oaie,
care livreaza zilnic 120 pfunzi de fire pentru postavarii din Sibiu.
La trei ceasuri inspre sud-vest, se afla satul Orlat506 sediul comandamentului
p.333
504
512
284
Torotzko.
www.dacoromanica.ro
Pote
Ore
21/2
11/2
4'A
Ibafa1au518
11/4
31/2
Sighioara519
1' /4
Candul Mare5"
1' /z
Targu-Mure521
11/2
Reghinul Sasesc522
Seica Mare517
Media
Teaca523
11/2
Bistrita
Prundul Bargaului524
Tibuta525
11/4
6
4
4
Poiana Stampei526
Ph
41/2
Dorna527
11/2
ValeaPutnei528
l'A
41/2
Pojorata529
Vama5"
11/2
11/2
www.dacoromanica.ro
285
Gura Humorului53I
11/4
Stroiesti532
Suceava
1 'A
27 %
p.334
83 'A
De la Sibiu se merge prin Sura Mare la Slimnic, sat romanesc intr-o vale
adanca, format din vii $i din livezi de fructe. In apropiere sunt ruinele marete ale
castelului Stolzenburg, la poalele caruia este asezat un parc frumos. Slimnicul cel
Mare se afla in scaunul Medias533 $i se produce <aici> yin bun ca gi in Slimnicul
cel Mic din apropiere. Prin Agarbiciu534, Sace1535, sat sasesc, si Copp Mica536, sat
maghiar pe marele rau Tarnava Mica537, mergand tot in susul raului se ajunge in
orasul regesc $i capitala scaunului Medias, pe malul stang al raului Tamava Mare,
peste care este aici un pod de lemn; orasul <este> asezat intre dealuri acoperite cu
paduri si cu vii. <Are> 590 de c<ase>, 5 900 de 1<ocuitori>, in cea mai mare parte
sari si romani. Orasul este imprejmuit cu ziduri, are case porti, o biserica intarita cu
trei randuri de ziduri, $i mai multe tunuri, o biserica <romano>-catolica, o biserica
p.335
lzvoarele sunt vestite pentru guts si boli de piele. Sapaturi <facute anume>
dovedesc Ca solul este construit din numeroase gauri in forma tubulara de diametrul
Gura Humora, oral, jud. Suceava.
Moschanajestie, sat, comuna, jud. Suceava.
533 Mediasser Stuhle.
534 Egerbegy, sat, comuna Axente Sever, jud. Sibiu.
535 Aszonyfalva (FrauendorD, sat, comuna Saliste, jud. Sibiu.
536 Kleinkopisch, oral, jud. Sibiu.
531
532
531 Kokelfluss.
286
www.dacoromanica.ro
unui pai din care iese afara, neincetat si adeseori cu foarte multa putere gazul,
inflamabil. Yn adancime acestea se ingusteaza tot mai mult $i in sfarsit dai peste un
sol stancos si poros din care aerul iese afara cu putere.
La doua ceasuri spre nord de Media se afla $arosu54 cu minunatul Zugau541.
Asa se numeste un spatiu rotund, de vreo 2 in diametru, acoperit cu foarte putin
pipirig, pe povarnisul unui deal. Mai multe adancituri umplute in parte cu apa, lass
sa se auda un clocotit ca $i cand ar fierbe in adancime. Daca tii deasupra o lumina,
atunci se aprind chiar in acea clips multe flacari albastre-alburii, tasnind chiar din
apa, fad miros si rara fum <si> care nu pot fi stinse decat cu greu. Cand se fac
sapaturi, aceste fenomene se produc pana la o adancime insemnata. Acolo unde tot
locul este acoperit cu apa, aceasta clocoteste si arunca mereu basici fara totusi ca sa
se incalzeasca. Pastorii <obisnuiesc> sa se imbaieze aici cu rezultate bune impotriva
bolilor de piele.
La <trei> ceasuri spre sud-vest de Media se afla targul Biertan542 cu 3 290
de locuitori. Este resedinta superintendentului evanghelic. <Are> o biserica intarita
cu mici turnuri. Dealurile acoperite cu vii din tinutul acesta sunt cele mai bune din
Tara sailor, mai ales dealul Herrnkatze.
De la Media drumul merge tot de-a lungul raului in sus prin Brateiu543,
Sarosul Sasesc5" spre lbasfalau, oral liber regesc $i capitala comitatului545. Ea se
afla intr-o vale foarte placuta, pe malul drept al raului Tamava, numara 200 de
locuitori, in cea mai mare parte armeni, trei biserici. Manastirea armeneasca a
mechitaristilor sau a <fratilor ordinului <Sf.> Anton are o biserica foarte frumoasa,
cladita in stil italian //, de 73 pai in lungime, cu picturi bune si cu doua turnuri
inalte de 38 m <Are> o biblioteca cu lucrari armenesti. Aici <sunt> ruinele
castelului principelui Apafi. <Se face> un comert insemnat cu lana $i cu vin.
La trei ceasuri spre miazazi se afla satul sasesc Malancrav546, pe un deal unde
oral liber regesc al sasilor $i capitala scaunului cu acelasi nume, <asezat> intre
540 Sdros, veche denumire a satului Saros pe Tarnava, orasul Dumbraveni, jud. Sibiu.
911 Zugo.
www.dacoromanica.ro
287
p.336
munti, intr-o vale atragatoare pe raul Tamava Mare, peste care trece aici un pod de
lemn. Ea consta din cetate sau <orasul> de sus, orasul de jos si doua suburbii,
<avand> impreuna 1 206 c<ase>, 6 215 1<ocuitori>. Cetatea se afla pe un munte
inalt de 38 m inconjurat cu ziduri de aparare. In punctul cel mai inalt, la o inaltime
de 193 de trepte se afla biserica Sfantul Nicolae lipsita de once imprejmuire. <Are>
<de acest> sat se mai vad Inca pe coasta abrupta ruinele unei manastiri de
calugarite, de unde a venit numele Mdgde sau Meidchenbwg.
554 Mehburg (Bene, Magdeburg), sat component al comunei suburbane Alberti, mun.
Sighiaoara
555 Neidentificat.
556 Neidentificat.
288
www.dacoromanica.ro
spre rasaiit, pe T'arnava Mica, peste care se trece pe un pod frumos, se afla satul
Sangiorgiu de Padure561. Aici are contele Rhedey unul din cele mai frumoase
castele din tars, aezat pe un deal, intr-o regiune foarte atragatoare. Parcul este
plantat, parte dupa gustul francez, parte dupa cel englez i cuprinde multe
pavilioane, temple, fantani, tinitoare . a. In scaunul Mures din Secuime urmeaza
Gaieti562, Oaia563, dincolo de paraul Nirajul564, Acatari565 i Targu-Mures [...].
Acest ora liber regesc i capitals a scaunului, aezata intr-un tinut roditor i placut
pe Mures, <este> un ora deschis in felul orgelor maghiare, foarte intins, find
cladit pe mai multe dealuri i numara 1 080 c<ase>, 10 000 1<ocuitori>, in cea mai
mare parte maghiari, de aceea aici doming limba maghiara. Aici este reedinta
instantei de ape1566 a Transilvaniei i a congregatiilor <acelui> scaun. Are trei
biserici, doua manastiri, un renumit colegiu reformat cu o biblioteca, un gimnaziu
catolic i o coala primed, i un II spital oraenesc. Oraul cuprinde mai multe
cladiri aratoase. Castelul intarit cuprinde vechea biserica a reformatilor, una dintre
cele mai frumoase din tail, o cazarma, casa comandantului i un depozit de provizii.
In palatul contelui Teleki se gasete, intr-o cladire proprie de 28 m in lungime <i>
8 m in latime567, minunata biblioteca de 80 000 de volume, pe care contele Samuel
Teleki von Czek a harazit-o uzului public. <Acolo se afla> un Codex din veacul XI,
Codex Tacitus din biblioteca corvina . a. 0 colectie de minerale a fost renumita ca
i biblioteca. <Este> i o tipografie. Ca pretutindeni in Transilvania, targovetii568 se
indeletnicesc <aici>, pe langa meserii, i cu agricultura i produc fructe minunate i
un tutun special care este desfacut in toad tam. In timpul culesului tutunului toate
casele sunt impodobite cu ghirlande de foi de tutun, puse la uscat. Prin Sangeorgiul
de Mure569, Emeiul Mare57 apoi in comitatul Turda prin Dumbra'vicioara571 i
Gorneti572, cu un castel minunat i cu o herghelie a contelui Teleki, Curtifaia573,
Petelea574 i Iemuteni575, se ajunge la Reghinul sasesc, targ liber <aezat> pe Mures
561
562
563
564
Burger
569 Maros Sz. Gyarhy, sat, comuna suburbans, municipiul Targu-Mures, jud. Mures.
570 Ernye, azi Ernei, sat, comuna, jud. Mures.
571 Saromberke, sat, comuna Ernei, jud. Mures.
572 Gernyeszeg (Guerniszek), sat, comuna, jud. Mures.
573 KOrtvelyfaja, sat, comuna, jud. Mures.
574 Petele, sat, comuna, jud. Mures.
575 Radnot Faja, localitate components a orasului Reghin, jud. Mures.
568
www.dacoromanica.ro
289
p.338
intr-o pozitie minunata. Localitatea are <case> bine construite, este curata si prin
mijlocul ei trece o sosea lata. Este locuita de sasi care sunt mai mult postavari,
tabacari si dogari si se indeletnicesc cu un comert intins de obiecte de lemn <pe care
le duc> pe Mures pans in Banat.
sasesc cu un lac sarat. Santioana5" tine de judetul Bistrita iar Sir ling (?)585 pe
Sieu586 tine de comitatul Dobaca587, pe care it parasesti putin inainte de Bistrita.
Acest oral Tiber regesc, Bistrita, capitala judetului cu acelasi nume, apartine in cea
mai mare masura granitei militare; se afla pe marele rau Bistrita intr-o vale lunga,
pitoreasca bogata in fructe. Are forma unui patrulater neregulat; are un sant larg,
ziduri, doua bastioane, 14 turnuri, doua parti si cloud portite. impreund cu cele doua
suburbii numara 990 de case si 6 620 de locuitori. Ulitele principale sunt pavate si
au canale si mai multe conducte de apa, doua piete, piata principals si un mic
bulevard circular588. in mijlocul pietii principale se afla biserica parohiala
evanghelica din 1563589. Are 198 <picioare> in lungime, 57' in latime, are un turn
inalt de 252 <picioare>, care ofera o priveliste incantatoare. Aici <este> resedinta
piaristilor si manastirea minoritilor590, cu bisericile care tin de acestea. <Este> o
576 Idecs = Alsoidecs, sat, comuna, jud. Mures.
577 Sos. Havas, sat, comuna, jud. Mures.
578 Gargeny, sat, comuna, jud. Mures.
579 Salanbriichen.
sso Kelyman.
581 Deda, sat, comuna, jud. Mures.
582 0Mh Uffalu, sat, comuna Sieut, jud. Bistrita-Nasiud.
583 Teke (Teckendorfi, sat, comuna, jud. Bistrita-Nasaud.
584 Sz. Ivany (lohannsdo0, sat, comuna Mariaelu, jud. Bistrita-Nasaud.
585 Serling, neidentificat.
586 Sajo.
sta Dobokaer-Gespanschaft.
580 Der Kleine Ring.
589 Ridicata pe temeliile uneia mai vechi de prin 1320-1330.
590 Construita in anii 1270-1288.
290
www.dacoromanica.ro
primarie noua. Vechiul antrepozit de grau din piata principals, de 314 <picioare> in
lungime, 18 in latime, sprijinit pe 20 de stalpi numai cu incaperi boltite servete
pentru comert. Aici se afla un gimnaziu al piaritilor, un gimnaziu evanghelic, o
p.340
defileu Ingust in munte prin care se pravala in jos Bistrita. De aici, in 1812
<drumul> a fost tras, Intr -un urcu lin i uniform, pe varful muntelui de la granita
Magura Calului. Statia de pota Tihuta este o colonie. Odinioara drumul ducea de
i curand dupa aceea <se ajunge> la Poiana Stampei598, prima localitate din
Bucovina, formats numai dintr-o casa de pota i dintr-o cazarma mica. Drumul
duce acum peste coama lata a unui munte in valea atragatoare a Dornei II, la
varsarea Dornei in Bistrita aurie. Tinutul este bogat in minunate izvoare cu apa
minerala aicida, dintre care mai multe sunt folosite pentru bai. Satul Dorna are ase
591 Aldorf (Wallendorj), azi Unirea, localitate componentA a oraqului Bistrita.
592 Jad,veche denumire a satului Livezile, jud. Bistrita-Nasaud.
593 Borgo = Also-Borga, sat, comuna, jud. Bistrita-NAsaud.
594 Borgo = Felsoborgo, sat, comuna Prundu BargAului, jud. Bistrita-Nasaud.
595 Borgo-Brund, sat, comuna, jud. Bistrita - Nasaud.
596 Szimbroja.
www.dacoromanica.ro
291
p.34I
ceasuri in lungime *i este format din Dorm Condrenilor599*i Vatra Dornei", unde
se afla vama de frontiers. in susul <apei>, pe valea BistTitei aurii, urmeaza tArgul de
munte Iacobeni60I, unde se exploateaza din 1786 o mina de fier cu 19 galerii, dintre
care cea mai bogatd este Valea Stanei"; la Ar*ita" se mai gase*te *i azbest. Doud
furnale inalte, zece cuptoare (?) de alanare604 <deservite de> un fierar, patru forje,
un meter de cuie (?) predau cu 224 de lucratori 15 000 de chintale de fier brut, 90
de chintale de fonts, 4 427 chintale de otel in bare, 41 de chintale de plumb, 243 de
chintale de unelte, 16 904 bucati de lopeti *. a., 363 000 cuie. La patru ceasuri mai
departe, mergand in sus pe Bistrita, se afla localitatea de munte Carlibaba", unde
se exploateaza din 1797, pe muntele Dudul, cinci mine de plumb care contin *i
argint; <sunt> doua topitorii, cuptoare de arama *i cuptoare de cupelatie. <Cei> 92
de lucratori dau un randament de 500 marci de arginti. Argintul este dus la AlbaIulia <pentru a se bate> monede. Urcand printr-un defileu ingust *i salbatec pia la
casa de po*ta singurateca de la Valea Putnei606, se ajunge apoi, <coborand> in jos
la Pojorata", intr-o vale blanda pe rail Moldova. Aici se afla in 1808 o mina de
cupru a tezaurului imperial, alcatuita din cinci galerii, cloud furnale inalte, un cuptor
292
www.dacoromanica.ro
Metidorf6is
Giurgeu
Borsec
Ore
p.342
Drumuri
Po Ve
6
16 'A
1 'A
4 'A
1 'A
1 IA
3 Y2
1N
6
10
1
1
53 Y2
<cursul> raului Tarnava Mare si ajunge Intr-o vale frumoasa, <trecand> prin
Ferihaz619; aici <se afla> tin castel mare al contelui Haller, unde este o biblioteca de
acelai mune; se afla pe Tamava Mare, intr-o regiune <prea> putin roditoare. Are
4 600 de locuitori, trei biserici, un gimnaziu at unitarienilor. Locuitorii stint in cea
mai mare parte meteri care fac site (de aici numele localitatii <care vine> de la
Sitza = sita) i se indeletnicesc cu cultura inului i a tutunului. Si aici este un izvor
de apa minerals. Urmeaza acum Bete l"1624, Porumbeni625, Dejutiu626, Lutita627,
Mugeni628, unde se trece raul, intocmai <cum se trece> din nou dupd Tattreni629.
Gyergyo-Sz. Miklos, azi Sanmiclaus, sat, comuna, jud. Alba.
614 Borszeg, oral, jud. Harghita.
615 Kerestur, azi Cristuru Secuiesc, oral, jud. Harghita.
613
616 Udvarhely.
www.dacoromanica.ro
293
p.343
Apoi se ajunge la Odorhei. Acest// ora liber, foarte intins aezat pe malul drept al
raului Tamava, intr-un tinut deluros, el insui <find> in parte pe o colina, este
capitala scaunului i Tarii secuilor. Are 6 000 de 1<ocuitori>, este prost cladit, cu
ulite stramte i Intortocheate, dar are mai multe cladiri frumoase, o piata aratoasa, o
primarie frumoasa, trei biserici, un colegiu reformat cu o biblioteca, un gimnaziu
catolic, o coala primara, un spital i la capatul sau dinspre miazazi, ruinele unui
castel dada in 1407 de $tefan Bathory63 i terminat in 1562 de Zapolya63I.
p.344
Alma. Pans acolo drumul este prost <trecand> prin regiuni paduroase i muntoase
Si drumul pana la petera insai este Inca mai greu, mai ales pe vreme umeda. In
mijlocul unei paduri dese se ridica o stanca calcaroasa Nagy-Mal, numita marea
nenorocire. Cu <mare> truda te straduieti <sa treci> de un haos de stanci de vreo
40 m pana sus la petera, pe care o face accesibila o scars pe jumatate darapanata.
Gaura de la intrare, in forma circulars, are 2 m in inaltime, 1/2 in latime; in interior
se patrunde chiar printr-un fel de portic Intr -o hala de marime insemnata, care poate
cuprinde vreo 1 000 de oameni. De aici duc in toate partile multe galerii i grote,
mai ales in partea stanga, adancindu-se in jos. Pe partea dreapta se merge in sus i
in sfarit se ajunge iarai afara, de partea cealalta a muntelui. Aici se gasesc din nou
trei deschizaturi, dar dintre care numai cea din mijloc este accesibila, aa numita
mica petera Alma, de 4 m in inaltime, 3 m in lat ime. Apoi ea se ingusteaza astfel
ca trebuie sa te tarati, dar mai tarziu se formeaza o hard de 20 m in inaltime, 6 m
in latime, plina cu cele mai minunate stalactite. Pretutindeni solul este foarte ud i
un aer inabuitor Impiedica patrunderea mai departe. Grota este minunata mai ales
prin numeroasele abisuri i // nesfaritele mase de stanci gigantice, dar nu se poate
asemui cu petera Agyteleke din Ungaria.
Se mai vad Inca la intrare unele lucrari de zidarie ale vechilor intarituri din
vremea tulburarilor interne. Paraul Varghi633 curge prin <grota> i se pravalete
intr-o prapastie adanca [...].
63 Datare eronata. Vechea cetate a fost transformatA in castel de Stefan Bathory I, voievod al
Transilvaniei (1479-1493).
631 Loan Sigismund Zapolya, voievod al Transilvaniei (1559-14 martie 1571). Taranii secui
rAsculati amenajasera castelul din nou ca cetate, in 1562. A fost definitiv dartimat (1706), pe timpul
riiscoalei curutilor (1703-1711).
632 Homorod Almay, neidentificat.
633 vargyas.
294
www.dacoromanica.ro
[...] De la Odorhei se trece peste dealul $ura (?)634 de unde vezi intreaga
regiune, <ajungand> la Capalnita635, Vlahita636 la poalele muntelui Harghita637
acoperit de zapada.
La un ceas spre miazazi de aici, la 3 ceasuri de Odorhei tanete la Homorod
un izvor de apa minerals, care este foarte renumita. Satul urrnator Vlahita este ca i
spre Miercurea Ciuc639. Targul acesta este capitala scaunului <Ciuc> care este
cuprins in intregime in granita militara i are putine localitati <cu populatie de
amestec, adica localitati locuite de civili. Aici este cartierul comandamentului unui
regiment de granita de secui i <tot> aici se afla un vechi castel intarit64. Aici se
vizeaza pappoartele celor care calatoresc in Moldova trecand prin pasul Ghimee41.
La o departare nu prea mare se afla pe un munte manastirea franciscana $umuleu642,
641
Ghymes.
www.dacoromanica.ro
295
p.345
care opresc vanturile aprige. Intreaga vale este bogata in izvoare de apa minerals, o
alee duce la izvorul principal. Acest izvor curge prin cloud crapaturi mari $i prin
paisprezece gauri din roci tari (calcar $i rocs feruginoasa) intr-un bazin de stanci de
2,2 <picioare> in lungime, un picior in latime. Apa este limpede, spumega mult,
depune un sediment galben rosiatic, dar se tulburi dupa ploi puternice. Cuprinde la
+ 8 R<eaumur> 1098 greutate specifics, <iar> la 16 uncii nu mai putin de 56, 27
de gaz carbonic la cub; 18-80 grame de natriu carbonic; 12-52 de calciu carbonic;
p.346
5,26 magnezie carbonica; II 0,17 fier; 1,75 soda cu acid sulfuric; 0,65 soda
carbonica; 0,87 argils; 0,87 pamant silicios. Bogatia in acid carbonic abia poate fi
intrecuta de vreun alt izvor (de aid vine si numele: Bor = vin $i Szek = resedinta,
caci izvorul are cu usurinta un efect ametitor). 0 insusire deosebita <a acestei> ape
este neobisnuita ei stabilitate, astfel ca poate fi transportata foarte departe. In 1822
a sosit la Viena primul transport; acum exportul trece de 150 000 de sticle, dar in
Cara este folosita de mult. Nu departe de izvorul de apa minerals izvoraste cea mai
curata <si> mai buns apa de Mut. Satul cuprinde 23 de cladiri particulare, printre
care trebuie amintita baia 9i baia sulfuroasa a contelui Zarhegy. Comandamentul
regimentului a construit un stabiliment balnear de lemn, unde se platesc 6 creilari
pentru o bale calda. De altfel, in mai multe locuri din vale se mai afla stabilimente
Csomafalva, sat, comma, jud. Harghita.
Agadir, sat, comunk jud. Harghita.
654 Bekeny, afluentul Muresului.
655 Lahas.
656 SZarhegy, sat, comunk jud. Harghita.
657 Ditro, sat, comunk jud. Harghita.
652
653
296
658
Bortszek.
659
660
Borszikpatak.
Biikavas (Buchengebirge).
661
Kerekszek.
662
Hollosarok.
www.dacoromanica.ro
balneare, dar ele constau numai din imprejmuiri deschise, din lemn, a izvoarelor. in
1823, episcopul Szepessy de Megyes a pus sa se construiasca un stabiliment balnear
cu bai separate pentru fiecare. Vremea cea mai potrivita pentru cura de bai este in
iulie si in august, dar vizitatorii bailor trebuie sa vina cu imbracaminte calduroasa
caci diminetile si serile sunt foarte racoroase, oricat de cald ar fi la amiaza. Pana
acum lipsesc stabilimente oficiale. Totusi aici este un restaurator663 <din anul> 1823.
Comandamentul regimentului procura lucrurile de prima necesitate, dar in acest
tinut izolat totul este fireste mult mai scump decat oriunde in tara. Distractiile
constau in vanatoare i excursiile la sticlarie si in frumoasele imprejurimi. Valea
Gurghiului664 pe Mures in sus este cea mai frumoasa din intreaga Transilvanie.
Pasul Tulghe665 duce in Moldova. II
p.347
Poste
1 Vs
Porumbacul de Jos667
Ucea de Jos668
Fagara669
Sercaia67
Vladeni671
Braov672
Ore
.
Drumuri
3
2 1/2
1 V,
1 1/2
1 '/2
1 1/2
4 1/2
27
Traiteur.
Gvergyo Thal.
Tolgyes.
674 Harbach.
www.dacoromanica.ro
297
1<ocuitori>, au doua piete //, 15 biserici ale diferitelor confesiuni si un vechi castel
intarit resedinta preferata a lui Apafi687 care a murit aici in 1690, cu cinci rotonde,
patru bastioane stramte si un an de apa lat, acum 'lush' uscat. Demn de a fi vazut
este marele pod de lemn, acoperit cu olane, de peste rau. Are impreuna cu cele doua
rambleuri 144 m in lungime, in partea aceasta 9 m in latime, in mijloc 3 m si de
298
www.dacoromanica.ro
aur, de aceea este numit izvorul de aur691. Regiunea este foarte muntoasa si se trece
prin padurea Codlei692, odinioard atat de defaimata, care are un perimetru de vreo
15 ore. La Perani693 se gasete jasp (matostat) gi numeroase pietrificatii intr-un
calcar roiatic, cat i urme de sare. Dincolo de culmea unui munte, care formeaza
granita aa numitei 'sari a Barsei sau a judetului Braov, se ajunge jos la Vladeni
intr-o vale adanca i> impadurita, apoi <se ajunge> la Codlea694, peste muntele
Cod lea, care ofera o frumoasa privelite asupra Tarii Barsei i asupra scaunului
Haromozek. Targul acesta populat, foarte bine construit, care era odinioara mult
mai mare, are 3 210 1<ocuitori>, in cea mai mare parte s* evanghelici, care fac
multi panza tesuta din in Si bumbac gi vand in fiecare an mai multe mii de coti.
i una <sau> doua case cu caturi. Cladiri minunate sunt: biserica parohiala
evanghelica cladita in intregime din piatra cioplita <in anii> 1335-142473 in stil
691 Goldbrunnen.
692 Zeidnerwald.
693 Fersany, sat, comuna Sinca, jud. Brasov.
694 Feketehalom (Zeiden, Sachwarzburg), oral, jud. Brasov.
www.dacoromanica.ro
299
p.349
p.350
(acute de metqugari, iar jos depozite de marfuri ale unei duzini de neamuri
diferite, in sfarit o pivnita de o suta de pa0 in lungime. Afars stau de jur imprejur
zarafi pentru a preschimba monedele turce0 i austriece. Casa Abraham cu teatru,
<cladirea> Lowische" cu sali man de dans. intre ora i suburbii este o piata libera,
plans de 100 in latime; o plimbare placuta, mai ales langa Belvedere. Suburbia
Schei <awzata in>spre miazazi, locuita de romani, cu 1 500 de case, se afla in parte
pe munti intre livezi Si gradini ornamentale, are o biserica mare a romanilor neuniti
care a fost reconstruitA de imparateasa Rusiei, Elisabeta, in 1751707, o biserica
evanghelica, un institut pedagogic militar i numeroase mori, printre care i pive gi
instalatii de $elfuit708. Blumana se afla inspre rasarit, este locuita mai mult de secui,
are ulite stramte i neregulate, doua biserici evanghelice, un spital. Oraul vechi,
inspre miazanoapte, are o strada principals de trei sferturi de ceas in lungime, de 60
de la Alba-Iulia, privind unirea" cu Roma (27 martie 1697), scheienii au primit un sprijin banesc
(1743-1744), vesminte (1748) si carp de cult (1748) din partea Elisabetei Petrovna, impArateasa a Rusiei
(1741-1761). Cu acel prilej s-a refacut tumul bisericii Sfantul Nicolae si s-a instalat ceasul: vezi Corina
Nicolescu, Biserica Sfantul Nicolae din Schell Brasovului, Bucuresti, Editura Meridiane, 1967, p. 25.
708 Schleifmiihlen.
709 Johannes Honter(us), umanist sas (1488-23 ianuarie 1549), propovaduitor al reformer lui
Luther in Transilvania, din 1544 paroh al bisericii evanghelice din Brasov. Cu privire la viata si activitatea
sa, vezi K. K. Klein, Der Humanist und Reformator Johannes Honterus, Untersuchungen zur
siebenbiirghischen Geistes und Reformations geschichte von ..., HermannstadtMfinchen, 1935.
10 Cu scopul rAspandirii Iutheranismului. Autorul n-a sesizat insa ca principalul centru de culture
romineascA din Brasov a fost scoala si tipografia de pe Ifinga biserica Sfantul Nicolae din Schei.
300
www.dacoromanica.ro
vreo 600 de lucratori de gaitane, care predau, aproximativ 200 000 de gaitane de
Lana de oaie pe an; acestea sunt duse de negustori greci in Turcia, sunt vreo 50 de
mesteri sticlari711, care fac peste 30 000 de sticle csuttem", multi postavari, care
produc vreo 40 000 de bucati <de postav>, mai multe tesatorii, o fabrics de hartie,
doi albitori de panze. Comertul a decazut mult. Totusi se mai fac Inca afaceri
Insemnate, exporta'ndu-se in Turcia vite, yin, cereale si sare. Exists o companie
privilegiata de negustori greci si cifra de afaceri este evaluata la 5-7 milioane II.
Vecinatati. Asezarea orasului este foarte pitoreasca, intr-o vale ingusta; in fata celor
doua capete ale sale sunt doi munti, Dealul Cetatuia712, Dealul Morilor713, astfel ca
nu se poate patrunde in oras decat prin doua pasuri Inguste. Aceasta pozitie ciudata,
muntii Inalti care it inconjoara, ofera multe privelisti pline de interes. La nordul
orasului sta muntele Ramurilor714 de 43 m inaltime, cu doua turnuri de paza715, la
nord-est Sfantul Martin sau dealul Cetatuiei, cu o cetate mica de 4 bastioane, cu
ziduri $i sant, o cazarma mica si un put cu galeata adanc. A fost cladita in 1553716.
Si pe muntele Cetatii sau muntele Cape lei de 213 m inaltime, asezat inspre rasarit
si numit si Zinne717 care este acoperit pans la un sfert din inaltime cu paduri de fag,
se afla o cetate puternica care acum este ruinatam. Varful pe care este construita
capela sfantului Leonard719 ofera o priveliste minunata asupra Brasovului, aproape
a Intregii Tani a Barsei, a scaunului Haromszek. Ceva mai jos, in partea de sus, este
mica pesters Nonnenloch" cu o crapatura in stanca ce merge departe in interior. In
apropeierea ei este un deal frumos, unde grecii si romanii mananca mielul pascal in
miercurea Pastelui, dupa vechea dating, cu muzica si joc. Acelasi lucru se petrece si
la Pietrele lui Solomon. Aceasta este o stanca in asa numitul defileu720, la intrarea
vaii Brasovului. Aceasta stanca cuprinde pestera lui Solomon unde, potrivit
legendei, regele maghiar Solomon721, batut de bulgari, s-a ascuns catva timp.
Orasul are sapte sate care tin de el, locuite de 13 000 de unguri reformati si de
romani neuniti. Printre acestea, Zarnesti722, este minunat, locuit mai mult de
Flaschendrechsler.
Schlossberg.
713 Mahlenberg.
714 Raupenberg.
715 Turnul Alb (1494) si Turnul Negru (secolul XV), innegrit de incendiul din 1559.
716 Datare gresita. A fost construita in 1624, pe locul unui bastion de lemn (1524). In timpul
domniei Mariei Tereza, cetatuia" a devenit sediul unei garnizoane imperiale.
711
712
719
720
www.dacoromanica.ro
301
p.351
p.352
carutasi 723, numiti Prawaner724, care merg cu 8-12 cai inhamati la o caruta chiar
pans la Viena.
La un ceas si jumatate inspre sud-vest se afla targul sasesc Rasnov, cu 4 011
locuitori, cu ruina Eulenburg725 pe o stanca inalta si abrupta // si cu un put de 80-90
m adancime. Pe muntele Rasnov este pesterea Ferenzen sau Frielschenloch, de o
adancime, inspaimantatoare, din care se aude vuietul unui parau subteran. Si aici se
mai gaseste pe o inaltime de 4 000 m un lac mic, numit ochi de mare. Partea de la
miazazi, care tine de Tara Romaneasca, se vede foarte distinct de la Dunare.
Excursii de la Brasov
Spre Arpatac 726
Prin Halchiu727, un sat frumos sasesc unde se tes multe panzeturi <si care
are> 400 de case, o biserica intarita $i cu cea mai frumoasa casa parohiala din
Transilvania, se ajunge la Feldioara728, <asezata> pe culmea unui munte, pe Olt,
cale de trei ceasuri si jumatate. Acest targ sasesc de 498 cu case are o strada
principals larga $i un castel mic, in ruine, intr-o pozitie minunata. Localitatea sufera
din lipsa de apa.
de Sus. Aici izvoraste un minunat izvor de apa minerals, dintr-o vale frumoasa
inconjurata de munti, dar in care torentul Arpatac, ce isi schimba mereu cursul,
pricinuieste multe stricaciuni. 0 masura de apa cuprinde 70 de grame de calcar, 6
p.353
724
726 Arapataka.
733 Regele Ungariei, Andrei II (1205-1235), i-a chemat in 1211 pe cavalerii teutoni si i-a
asezat in Tara Barsei, acordandu-le privilegii economice, politice si bisericesti. Printre acestea figura
si dreptul de a ridica cetati si orase de lemn. Teutonii depasira limitele teritoriale ce li se acordasera,
construind cetati de piatra, si, incalcand intelegerea din 1221, au fost alungati cu armele in 1225 de
regele Ungariei.
302
www.dacoromanica.ro
In linutul> Ciuc734
Prin Harman735, pe paraul Garcin736, al carui izvor se afla in apropiatul
Honigberg, astfel numit din pricina apiculturii, se ajunge pste Olt in scaunul
Haromszek la Dobarlaul de Jos737, in targul Ileni738 si la localitatea principals
Sfantul Gheorghe739, pe raul Olt, la safe ceasuri de Brasov. Aici isi are cartierul
regimentul de husari secui. Aici <este> o scoala norrnala germana, la un ceas si
jumatate de aici in regiunea Sugas740, <sunt> doua izvoare sulfuroase $i un izvor de
apa minerals. De aici se merge prin Olteni741, Malnas742, in comitatul Ober
Weissenburg prin valea Salanului743 tot pe raul Olt in sus in scaunul Ciuc, la
Tusnad, <unde se vad> ruinele cetatii Solyomic8744. La jumatatea drumului dintre
Satan si Tusnad, la dreapta drumului, se afla lacul Sfanta Ma. Acesta are un
perimetru de un ceas si o adancime de 300 m. Pe malul dinspre miazazi se afla
capela Sfanta Ana. Apa este foarte limpede, dar nu sunt pesti deloc, ci numai sopirle
de apa [...].
Urmeaza apoi Verebis745, Cetatuia746, dincolo <de Olt> Sansimion747 cu un
izvor de apa minerals, Santimbru748, se ajunge in statia de post:a care duce la ultima
statue de posts Sanmartin749 si prin SagOd75 spre Sereda Ciucului751, la 12 ceasuri
de Gheorghieni752.
734
Csik.
www.dacoromanica.ro
303
p.354
Excursie pe Puciosu753
Se apuca pe drumul care duce in targul sasesc Prejmer754 care numara 4 000
de locuitori, are strazi man i largi i o biserica evanghelica, inconjurata cu ziduri
dupa vechiul obicei, plina de bolte mici, care slujesc drept camari de alimente. Se
Chinariu76I, un sat mic cu judecatorie de pace. Din castelul care se afla pe un deal
mic, i Inca mai mult, din gradina acestuia, se vede cea mai frumoasa privelite
asupra celei mai intinse parti din Tara Secuilor si scaunului Haromszek. Drumul
merge tot pe Raul Negru, in sus, prin Latfalau762, Hatuica763, Sancatolna764,
Ruseni765, spre Targul Secuiesc766, la 12 ore de Brasov. Acest targ este sediul si
comandamentul celui de al doilea regiment de graniceri secui. <Are> 4 848 de
locuitori. Este o localitate animata, dar construita <intr-un chip> neregulat, cu o
biserica reformats deosebit de frumoasa, un institut de educare767 pentru o suta de
baieti de secui, o coala superioara768. Comandamentu1769 este o cladire frumoasa.
Locuitorii produc mult cimen770, rachiu de secara si se indeletnicesc cu ingraarea
porcilor.
De aici o vale laturalnica duce inspre apus catre Turia771 de Jos i de Sus
<cale> de cloud ceasuri i de acolo se ajunge, in 4 ceasuri, intr-o vale impadurita,
753 Bfidos.
304
www.dacoromanica.ro
p.355
cand a cazut inauntru un secui i s-a asfixiat <acolo>. Ea se afla cel mai aproape de
varf. Grota mijlocie este o crapatura intortocheata, care merge vreo 20 de pai spre
interiorul unei stanci <alcatuita> din ist de alaun alb-roiatic, avand la intrare o
latime de trei pa0, iar la capat de abia un pas <si> ai caror pereti sunt acoperiti pe
de-a intregul de o crusts de pucioasa. Din cand in cand se ridica aburi de pucioasa.
Inauntru nu poti sa rasufli, iar o caldura ward patrunde curand tot trupul. Grota
este folosita ca baie de aburi de pucioasa. In jurul muntelui, in vale, sunt vreo 30 de
izvoare sulfuroase reci, dintre care cel mai minunat se afla in partea de miazanoapte.
De la Campul &drat, o poteca duce prin padure in jos. Aici se formeaza mai multe
izvoare, care se aduna in scobitura naturals a unei stanci avand doi coti adancime i
1Y2 in sectiune, servind drept baie de pucioasa publics. Apa este galbuie, nu este
potabila i este foarte eficace impotriva abceselor i exemelor, find foarte des
folosita <In acest scop>. 0 prapastie desparte muntele Puciosul de un munte
asemanator, <muntele> Ciomad776. <Aceasta> se ridica pans la 300 <picioare>
impreuna cu celalalt lant de munti i are, de asemenea un izvor mineral pe latura lui
Poarta este in partea de nord-est; de aici duce o galerie ingusta printr-o a doua
poarta, in interior. Ruinele au vreo 200 de pai in circumferinta i se caracterizeaza
prin ziduri neobipuit de groase, dar care se darama foarte tare. In partea cea mai
inalta se afla insa un turn patrat, foarte bine pastrat, de 6 m in lungime, 4 in latime
si 8 in inaltime, de pe creasta caruia este // o privelite minunata.
La rasarit se afla <scaunul> Haromszek cu numeroasele sale sate raspandite,
din mijlocul carora se tidied in sus turnurile Chezdi-Oorheiului. Spre miazazi se
vede Tara Barsei, pans la muntii Bucegi778 gi muntii Zametiului779, la miazanoapte
Tupadul i un colt din scaunul Ciuc.
772Biilvcinyos-Bache.
773
774
775
776
777 Balanyosvar.
778
779
Buceser.
Die Szernester- Gebirge.
www.dacoromanica.ro
305
p.356
apropiere, langa biserica, este o mlastina de cativa stanjeni ca Intindere, din care
tasneste clocotind o apa tulbure, cenusie. Produce atata acid carbonic Inc&
pasarelele care zboara pe deasupra sunt ucise. In apropiere mai sunt Inca trei izvoare
feruginoase, care folosesc mai mult pentru bai decat pentru baut.
788
781
795 Praova.
796 Sinai.
797
306
De Pass Altschanz.
www.dacoromanica.ro
p.357
peste culmea muntelui Burdus801 prin valea <paraului> Stramb, peste muntii
Ciucas802 duce in sapte ceasuri la Valeni803. Mai la vale de trecatoare se vad, pe
povamisul unui munte de 30 In Ina ltime <si> de 40 in lungime, multe izvoare
mici, care curgeau la vale si pietrificau.
Pasul Oituz86
Roman
Iasi
Ceasuri
Drumuri
12
5
2
20
16
55
799
Ojtoz-Pass.
sot K and N. Nytytod,sate destlintate, inglobate in satul Lunga, orasul Tirgu-Secuiesc, jud.
806
Covasna.
goo Almas, comuna, jud. Covasna.
so9 Magyaros.
sio Grosest, veche denumire a satului Oituz, comuna Oituz, jud. BacAu.
811 Bakor.
www.dacoromanica.ro
307
p.358
este cel mai insemnat. Este un ora mic i frumos la varsarea Moldovei in Siret812,
intr-una din regiunile cele mai populate Si mai incantatoare din Moldova. Aici iii
are reedinta un episcop ortodox [...].
Po
Boita814
Caineni815
Pripoare816
Salatrucu817
Curtea de Arge818
Maneti819
Piteti820
Calineti821
1 1/2
1 1/2
2
1
1
1 1/2
Gae0822
1%
Floreti823
1 1/2
Bolintin824
Bucureti
19 'A
Serreth.
813 Bukarest.
814 Boitza, sat, comuna Talmaciu, jud. Sibiu.
815 Kinien, comuna, jud. Valcea.
816 Pripora, sat, comuna, jud. Valcea.
817 Zalatrub, sat, comuna, jud. Arges.
818 Kurte Argils, oral, jud. Arges.
819 Monest, sat desiiintat, inglobat In satul Zarnesti, comuna Malureni, jud. Arges.
820 Piteszti.
821 Kalinreszti, sat, comuna, jud. Arges.
822
Gofest, oral, jud. Dambovita.
823 Florest, sat, comuna FlorestiStoenesti, jud. Dambovita.
824 Bolentin, sat, comuna, jud. Ilfov.
825 Principe al Transilvaniei (30 martie-31 octombrie 1599).
826 Mihai Viteazul, domn at Tarii Romanesti (septembrie 1593-9 august 1601), al Moldovei
308
www.dacoromanica.ro
frumos pe raul Sadului cu ruinele Landskron, cladit in 1453 si are acum in fata sa
p.359
oficiu vamal. Indata in afara satului, se afla Turnul Rosu, care doming vestita
trecatoare Turnu-Rosu, cea mai practicabila si cea mai frecventata din Tara
Romaneasca. Turnul este o veche casa de straja <asezata> pe o inaltime si este Intadevar zugravita in rosu. Interiorul este folosit ca magazie. Alaturi este locuinta
colonelului, comandant al circumscriptiei si un post militar; in jurul cladirii este
plantat un parc frumos cu o priveliste minunata asupra vaii. Totul este inconjurat de
un Sant intarit, spre care duce o scars acoperita de 65 de trepte. La abia o suta de
pasi mai departe, regiunea isi schimba dintr-o data aspectul. De amandoud partile
vaii, se inalta stanci agatate deasupra serpentinelor, <iar> raul Olt strabate cu putere,
spumegand prin defileu, abia lasand loc soselei. Carol VI828 a pus sa se construiasca
aceasta sosea in 1717, cu o cheltuiala de 60 000 de florini, care de atunci se numeste
soseaua <Via> Carolina, pe un parcurs de 11 ceasuri, pana la granita. Inceputul ei
cladiri ale lazaretului sau cladiri pentru izolare, o scella, un vorbitor si un han
incapator [..]. Cam la un ceas dincolo de granita actuala, pe care o formeaza micul
parau Raul Vadului829, unde ultimul post militar austriac // ocupa o casa mica de
piatra, se terming soseaua carolina langa castelul Arxavia (Strassburg), construit tot
de Carol VI. Prima localitate romaneasca este satul de posts Caineni, dincolo de Olt,
peste care se trece cu un pod umblator. Aici se face, de obicei, plata contra chitanta
a tuturor cheltuielilor calatoriei si anume 30 de creitari de fiecare posts, impreund
cu bacsisul. Cel mai adesea se capata patru cai si o trasura walk deschisa. eful
832
Tschausch.
Rotaro.
www.dacoromanica.ro
309
p.360
p.361
putrezite, rau asezate, pe care se merge in goana mare pe cat de repede pot caii $i
cat pot suporta trasura $i calatorii. In sfar$it, inspre Curtea de Arge$ regiunea devine
mai deschisa $i chiar foarte atragatoare.
Orasul este a$ezat pe raul cu acelqi nume, intre dealuri incantatoare. Aici se
vede prima manastire romaneasca, a carui arhitectura exotica da o impresie foarte
romantics. <Manastirea> de aici este foarte mare $i bogata $i are cea mai frumoasa
broderie din tart, cu minunate coloane de marmura i cu o // ornamentatie variata.
Aici ii are resedinta un episcop ortodox833 $i in afara de <aceasta manastire> mai
sunt insa $ase biserici. <Aici> sunt ruinele vechiului castel domnesc834. Casa de
posta este la o departare de vreo suta de pa$i de $osea. Aici se trece printr-un vad al
Argewlui. Drumul care este acum ceva mai bun, se nume$te $oseaua Pitestilor i
duce, fart alte imprejurari neasteptate, printr-o vale lunga, foarte roditoare, pans la
Pite$ti. Acest orasel plin de viata da, de pe acum, o icoana deplina a moravurilor i
felului de a fi al romanilor. Strazile sunt pardosite cu grinzi, iar strazile acoperite ale
mamularilor infati$eaza de pe acum un bazar. Se vad vile ale boierilor <construite>
i felinare.
Echipaje splendide, dar lipsite de gust, cu boieri in portul bogat romanesc, merg cu
Afumati, ginerele domnului, jefuitA de ostile ungare in 1610-1611, a fost reparati de domnitorul Matei
Basarab. A mai fost reparati, in 1672, de $erban Cantacuzino si, in mai multe randuri, in prima parte
a secolului al XIX-lea, dupa avariile cauzate de cutremurele din 1802 si 1838. Schmidl se refers la
stadiul in care se afla mAnastirea dupa reparatiile din 1804. Distrust de un incendiu in 1867, a fost
restauratA de arhitect Lecomte de Nofly, de-a lungul anilor 1875-1886; conform N. Stoicescu,
Bibllografia localitdtilor si monumentelor feudale din Rornilnia, I, Tara Romiineascd (Muntenia,
Oltenia, Dobrogea), vol. I, Craiova, 1970, p. 243.
834 Ruinele apartin curtii domnestr cladita, probabil, tot de Neagoe Basarab, in 1512-1514
(in zona celei vechi, datind din secolul XIV): conform P. Chihaia, Data construirii de case domnesti
de lane biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Arges, in Glasul bisericii", 1967, nr. 9-10, p.
967-1000.
835 KOSUkare, sat, comunk jud. Dambovita.
836 Florestinik. Probabil Florestii de Jos. Sat desfiinlat, inglobat in comuna Floresti-Stoenesti,
310
www.dacoromanica.ro
Bucuret1
838 Datare gresid. Constructia la care se refera autorul a fost ridicatii dupi 4 iulie 1777, in
locul celei vechi, cu hrisov de la domnie, din 1 noiembrie 1753, conform N. Stoicescu, Repertoriul
bibliografic al monumentelor feudale din Bucuresti, Bucuresti, Editura Academiei Romine
1960, p. 222.
839 Bfiratia. Autorul se refera la constructia din 1833, biserica fiind in repetate rfinduri
reconstruid datoriti unor avarii provocate de diverse cauze, vezi N. Stoicescu, op. cit., p. 174.
g" Galzakloster.
841 Etajul superior al turnului a clizut in timpul cutremurului din 1802. Reparat dupa aceea,
Scandu-i-se doui etaje de lemn, a servit ca foisor de foc panel in anul 1888, mind a fost demolat.
842 Zidit in 1714-1715. Exists o traditie orals privind participarea la constructia turnului a unor
fosti soldati suedezi din armata regelui Carol XII, care a trecut prin zone dupi infrangerea suferid in
dzboiul dus contra tarului Rusiei, Petru cel Mare.
843 Ctitorie a domnului Constantin $erban (1654-1658), constructia a fost terminate in timpul
unnasului acestuia, Mihail Radu (1658-1659). In perioada la care se refed A. Schmidl se efectuau
lucdri de restaurare (1834-1839).
www.dacoromanica.ro
311
p.362
Biserica Teiul Doamnei", ziditA de Grigore Dimitrie Ghica $i de fiul situ in 1833, drept
Tsesme. Confuzie, fantana" $i cismeaua" find acelasi lucru, doar dace autorul nu se
referil, fa'ra a o cunoaste de fapt, la biserica alaturata, construita in aceeasi perioada $i cunoscuta sub
numele de manastirea Cismeaua".
312
www.dacoromanica.ro
p.364
Pesta
Timisoara
Lugoj
Ceasuri
20 '/4
4
53 '/2
Sacu857
1 'A
Caransebes858
Slatina859
Teregova86
1 1/4
4
4
1/4
Corneam
Mehadia
Orsova veche
1 '/4
2 1/2
1 3/4
323/4
p.367
77
<De la Lugoj> drumul merge mereu de-a lungul Timisului in sus. Pe dig se
merge prin satele camerale Gavojdia862, Jena863, Sacu, Cavaran864, Prisaca865, spre
Caransebes. <Este> han la Pomul verde866. Acest targ de 451 de c<ase> cu 2 837
pentru marfurile turcesti, care tree in Transilvania; sunt si multe vii. Din
855
Giurdscov (Dgurdgino).
856
Gerkoy.
859
Szalina. Veche denumire a satului Slatina-Nera, comuna Sasca Montana, jud. Caras-
Severin.
860 Comuna, jud. Caras-Severin.
www.dacoromanica.ro
313
p.368
imprejurimi se fumizeaza multi uluci mari si renumiti. Intr -o regiune placuta, Balta
Sarata867, izvoraste un izvor de apa minerals buns. Targul a fost min antichitate>
colonie romans, dupa cum rezulta din multimea de pietre romane gasite aici si, dupa
aceea, <cetatea a fost> puternic intarita.
lui Ovidiu,la poalele inaltului <munte> Mica874. Legenda aseaza aici exilul
poetului875.
p.369
soselele minunate cu copaci plantati pe amandoua pantile, iar peisajul este din ce in
ce mai interesant, cu cat to afunzi in munti. Dincolo de Sebes se ajunge prin colonia
germana Schwabendorfchen", Buchin876 la poalele falnicului <munte> Sarcau877,
Carpa878, Petrosnita879, Bucosnita880, peste inaltimea Campu Puternic (?)881, la
Slatina882. Numai casa de post& carciuma si casa corpului de garda se afla pe sosea.
Localitatea insasi se afla la o jumatate de ors spre dreapta. In casa corpului de garda
<sunt> pietre romane. Romanii din Slatina sunt catolici, ceea ce este cazul numai la
Bu1z883, in comitatul Crasna884. In aceasta localitate se afla pe o stand, la dreapta
soselei, o capela care a fost cladita de arhiducii Carol si Francisc (ulterior imparat
si sot al Mariei Tereza), ca multumire pentru salvarea for <in timpul> razboiului cu
turcii. //
867
868
Balda serrata.
Mange le Mare.
870
Sarko.
Godian.
87)
Muraru.
869
Krivan.
873 Retyczat.
874
Mika.
872
875 Inexact.
314
www.dacoromanica.ro
Fiind in tabard langa Timis, s-au ratacit in timpul unei vanatori si au fost
opriti de un capitan de talhari care i-a dus inapoi pe drumuri ocolite, ca sa nu cads
in mainile turcilor. In 1 77 1, Maria Tereza a pus s se infrumuseteze capela si i-a
daruit odajdii lucrate chiar de mana ei.
La iesirea din satul urmator Sadova885, se intra in trecatoarea (aici numita
cheie) Slatina, un defileu stramt, romantic, prin care Timisul isi croieste, cu putere,
un drum. In mijlocul trecatorii se afla casa unui post de garda. Tinutul se largeste
iarasi intrucatva in statia militara Armenis886; curand insa, dupa trecerea raului,
incepe cel de-al doilea pas, cheile Teregovei, la sfarsitul carora se afla Teregova. La
sosea este numai casa de posts si carciuma, car localitatea se afla la dreapta. Se
paraseste acum raul si drumul duce, in cotituri line, pe muntele Domasne887, de pe
Barcan896, la targul renumit de cloud mii de ani pentru baile lui Hercule.
Localitatea897 numara o biserica <romano>-catolica898, o biserica <de rit>
885
Slatina
Si
Timis.
886 Armonisch, sat si comuna, jud. Caras-Severin.
887 Domaschniaer-Berg.
889
www.dacoromanica.ro
315
P.370
Hidrogen
sulfurat
Azot
Aicid
carbonic
Clorhidrat
de natriu
Clorura
de calciu
Calciu
sulfurat
cu urine
de paimant
silicios
Hercule
Carol
Ludovic
Carolina
imparatului
Ferdinand
Baia de ochi
Francisc
Iosif
1,10
2,52
5,15
7,48
10,10
5,16
8,62
5,10
7,08
1,06
1,10
1,12
1,15
1,08
1,12
1,12
1,12
3,68
1,14
39,48
17,10
33,31
1,24
54,57
91,43
96,36
97,21
103,10
78,18
93,14
14,56
22,75
44,15
50,23
51,46
57,37
36,09
48,11
1,46
2,10
1,56
1,87
1,33
1,38
2,15
2,06
3,04
4,57
5,05
5,08
5,02
4,05
5
899 Biserica, cu hramul Scantul Nicolae", dateaza din secolul at XVII-lea, distrusli in 1788 de
razboitil austro-turc apoi recladita (1804-1805), &ran-lad de apa Cemei si din nou rencuta in
1805-1808, vezi Nicolae Stoica de Hateg, Cronica Banatului, studiu gi editie de Damaschin Mioc,
Bucumti, 1969.
90 Hauptmannstation.
901 Dreissigstamt.
92 Cserna.
93 Pecseneska. Azi PeciniFa, localitate components a oraplui Haile Herculane, jud. CarasSeverin.
94 Haile Herculane, ors', jud. CarwSeverin.
316
www.dacoromanica.ro
p.371
carolina, cea mai eleganta din toate, cu o baie comuna si cloud bai separate. Baia are
doua izvoare, care tasnesc din stanci calcaroase care dau 1801/2 picioare cubice907 de
apa la <0 temperatura> de + 22 R<eaumur>. Mai departe urmeaza Baia Ludovic,
cea mai mare dintre toate, cu o baie pentru ofiteri si 12 bai separate. Are doua
izvoare care tasnesc foarte aproape de Cerna, + 37 R<eaumur>, 960 picioare
cubice de apa. In afara localitatii, pe Cerna in sus se afla baia lui Carol, cu cloud bai
comune908 si cu o fantand cu apa de baut. Acest izvor este cel mai slab dintre cele
hepatice, <care are temperatura> + 34 R<eaumur>, <debit> 23 picioare cubice. La
o suta de pasi mai departe se afla baia lui Hercule, la poalele unei stanci calcaroase
enorme. <Are> o baie comuna <si> o baie deosebita. $ ipotul, de grosimea unui om,
se pravale din stanca intr-o pesters numita grota cu aburi"909 // care poate cuprinde
12 insi. Apa este captata aici, parte Intr -un canal masiv si dusa la bai, <iar> parte se
pravale mai adanc, printr-o crapatura in stanca, $i iese la iveala abia la poalele
muntelui. Temperatura variaza intre 18-39 R<eaumur>, ca $i compozitia minerals,
dupa cum apele de la suprafata se unesc in timpul averselor puternice. In afard de
izvorul de la Reikones in Islanda, este cel mai bogat izvor curativ, din Europa, caci
are debitul pe ors de 5 045 picioare cubice" = 2 815 1/2 masuri vieneze Li.
' Mercuriae-Siechtum.
907 Kubikfuss.
908 ZweiVollbadern.
909 Schwitzloch.
www.dacoromanica.ro
317
p.372
tasneste din stanci calcaroase si din sist la <o temperatura de> 44 R<eaumur> si <cu
un debit de> 89 picioare cubice, aprovizioneaza si baia Carolina. Langa aceasta baie
mai ies la lumina Inca alte doua izvoare, intr-o pesters spatioasa, dar care de cele mai
multe on este inundata de Cema. Foarte aproape, chiar in raul insusi, se afla o stanca,
care se vede cand nivelul apei este scazut. Din aceasta <stanca> mai tasneste printr-o
gaura, cu o putere neobisnuita, un izvor de 51 R<eaumur> cu diametrul de aproape
1 Fuss". Dupd toate probabilitatile aici este matca izvorului principal hepatic ale
p.373
carui ramuri secundare sunt celelalte, care cu cat sunt mai indepartate cu atat mai greu
ies la iveala. In fata se afla baia Ferdinand, cu o baie comuna si cu o baie <aparte>.
Izvorul tasneste dintr-o gaura adanca in stanca la 43 R<eaumur> <cu debit de> 90
picioare cubice si are o pants de 6 m pans la baie, astfel ca s-au instalat aici si doua
dusuri. La 4 m de <la> izvor in jos este asa numita grota cu aburi", o pesters in stanca
in care ies la iveala doua izvoare mici, hepatice <cu temperatura> de 43, 330, 32o
R<eaumur>. Peretii sunt incrustati cu mase grele de selenit cristalizat si cu carbonat
de calciu910, printre crapaturile ei picura multi pucioasa vascoasa. Temperatura din
grota este de 22 //. Nu mai este folosita.
La un sfert de ceas de piata baii, chiar alaturi de mal, se afla baia de ochi, pe
o stanca de sist marnos911, din care tasnesc patru izvoare, dintre care cel din mijloc,
de 42 si 40 picioare cubice, este folositor si anume ca baie de aburi pentru ochi cat
si pentru baut. De aici o poteca duce peste rau, pe al carui mal sting se mai gasesc
Inca doua bai: Baia lui Francisc912 are doua bai populare ale carei cazi stau direct
pe izvor, de aceea sunt cele mai puternice. Are 32 <si> 93 picioare cubice. Mai
departe in sus, inspre piata se mai afla baia Iosif, cu o baie populara <asezata> ceva
mai in fund intr-un pale de copaci. Are 39 R<eaumur>; ea da 5 picioare cubice"
fatada este cu trei balcoane. Cuprinde o capela catolica, 71 camere, dot& sali si
sapte bucatarii. Aici locuieste ofiterul inspector. Cu aceasta cladire se invecineaza
asa numita casa camerala913, cu 44 de camere si casa ostirii9I4 cu 14 camere.
910 Kohlensauren Kalkes.
911 Mergelschieferfelsen.
912 Franzensbad.
913 Cameraltract.
914 MilitartraCt
318
www.dacoromanica.ro
Aceasta este destinata ofiterilor. 0 galerie acoperita duce din toate aceste cladiri la
baia Ludovic. Pentru lumea obivnuitA este o ava numita baraca915 mare, cu 7 camere
comune. In afara de aceasta mai exists un restaurant916 cu cafenea vi sala de dans,
p.374
cladiri, in timpul <domniei> lui Carol VI, gi anume in cea mai mare parte din
materiale de piatra veche romans, care in timpul ultimului razboi cu turcii au fost
iaravi distruse. In sfa'rvit, in 1801, administratia a ajuns pe mana comandamentului
general al Banatului vi baile au capatat acum un nou avant, mai ales din 1817, cand
le-a vizitat imparatul Francisc. Peste tot mai dai Inca de temelii romane; la baia
Herculana s-a pastrat destul de bine o conducta de apa vi se mai vede Inca pe
peretele de stalled din dosul ei o mica statuie sculptata a lui Hercule. 18 pietre <cu
inscriptii> romane descoperite aici se gasesc in parte la Viena, la scara bibliotecii
curtii imperiale, parte sunt zidite chiar in localitatea balneara, Para sa mai amintim
multe alte fragmente. Se fac neincetate dezgropari de monede, de statui mici v.a.
Vizitatorii bailor Herculane se bucura de plimbari atat de incantatoare, incat
nu pot fi Intrecute, in aceasta <privinta>, de nicio alts <localitate>. Piata bailor este
chiar// centrul vietii sociale, iar dupa aceasta urmeaza aleile de-a lungul Cernei.
Raul este Inchis pe intregul perimetru al bailor prin stavilare, diguri de piatra vi
maluri pietruite, unde sunt zidite un vir de pietre romane. Valea insavi este numai o
sunt inofensivi. Sunt insa Si numerovi verpi, vi printre ei, otravitoarea vipers
amonydes. Punctele cele mai apropiate sunt: Parul, Baia lui Hercule vi nu departe
de aceasta Pevtera Hotilor. Urcand 150 de trepte se ajunge la intrarea acesteia, aflata
intr-o stanca calcaroasa. Cuprinde mai multe incaperi, dintre care cea mai mare are
915 Barrake.
916 Traiteurgebaude.
91
Tragsesset
www.dacoromanica.ro
319
p.375
casa arendasului, unde populatia rurala isi aseaza carutele, iar feluritele neamuri
alcatuiesc grupuri pitoresti. De pe virful muntelui Domogled923, pentru al carui
asupra Tani Romanesti, asupra Dunarii la Orsova si a muntilor din Serbia si din
Transilvania. In targul Mehadia este, de asemenea, o cascada frumoasa [...].
Pentru inapoierea la Mehadia trebuie aleasa incantatoarea vale a Almasului.
Dupa un sfert de ceas de la iesirea din targ, o sosea noua, foarte buns pe care se afla
un fel de static de posts, duce in stanga spre romanticul defileu Globul Craiovei926.
919
Seufzeralee.
Sessemin-Thale, intre Mehadia si Mile Herculane.
92 TiirIcenschanze.
921
922 Freiloger.
923 Domogett.
320
www.dacoromanica.ro
Stanzilova933, pe care-1 sui cel mai bine, serpuind, prin Fantana Babii934, Monti935,
Izvorul Brodului936, Poienile Fratilor (?)9' spre Sasca938 si Biserica A1ba939 [...].
De la Mehadia la Orsova se merge pe Cerna in jos si se zareste, la un sfert de
ceas mai jos de varsarea raului Bela, un an larg de 6-8 m si adanc de 4-6 m care
este de buns seams inceputul vestitei conducte romane de ape, ce ramane mereu pe
dreapta, pans la Dunare. Cale de doua ceasuri mai departe, Tanga satuletul Topletm,
este locul cel mai minunat, caci aici unsprezece arcuri gratioase, bine pastrate de 5
6 m in inaltime, sustin apeductul peste torentul Jalcresticzam. Trecand Inca de alte
Ceasuri Drumuri
Poste
7
6
10
4 'A
23
2
2
11 'A
2
1
50 'A
933
934
Severin.
938
Szaska. Veche denumire a satului Sasca Romans, comuna Sasca Montana, jud. Caras-
Severin.
939
Weisskirchen.
947
Schupanelc.
948
Fortul Elisabeta, construit in 1736 de austrieci, in (*Etta insulei Ada Kale, pe tarmul drept al
Dunarii.
www.dacoromanica.ro
321
p.377
[...] <De la Sibiu> se ajunge prin Pestisu de Jos, Inca mai de-a dreptul, fara a
atinge Deva, chiar de la Orastie949 prin Simeria950, Bacia951, in frumoasa vale
Hunedoara952, care este inchisa de <muntele> Retezatu1953, acoperit de zapada.
mai venerabila antichitate din tars, care a fost renovate intrutotul in 1817, din
p.378
956 Castelul din Hunedoara, ridicat in secolul XIII, pe locul unei intarituri romane, a fost
transformat din fortlireata in palat, de arhitecti francezi adusi din Boemia. A fost reparat de Matei
Corvin in 1486 si de Gabriel Bethlen (1619-1624).
952 Maria Ludovica, sotia imparatului Francisc al II-lea.
958 loan de Hunedoara, comite al secuilor si comite de Timis, loctiitor si capitan general al
regatului, Ungariei (1445), ban de Severin 1i capitan de Belgrad (1446), guvernator al Ungariei
(1446-1453). Cu privire la castel, vezi nota 1018.
959 Pestes, sat apartinand azi municipiului Deva.
96 Barcsa, sat inglobat azi municipiului Deva.
961 loan de Capistrano (1386-1456) calugar franciscan, reformator al acestui ordin, cunoscut
sub numele de Observant, a predicat cruciada contra turcilor la dietele din Frankfurt (1454) si Wiener
Neustadt (1455) unindu-se in 1455 cu armata condusfi de loan de Hunedoara. A luat parte la Malia de
la Belgrad (1456).
962 Sala cavalerilor" purtand data 1452.
963 Das Herren-und Frauenhaus.
964 Mi:innchenthurm.
322
www.dacoromanica.ro
romane, ale unui apeduct, ale unui templu, ale unei bai s.a. si ziduri intinse pe
dealurile inconjuratoare. In anul 1823 s-au dezgropat doua mozaicuri mari cu
inscriptii grecestill; si neincetat se gasesc monede si antichitati. Se presupune ca in
tinutul acesta s-ar fi aflat vechea capitals a Daciei Sarmisegetuza (Ulpia Traiand).
$i in satuletul Densus974, la doua ceasuri inspre apus de Hateg, sunt mine
romane si biserica romaneasca este un fost templu roman de 24 m in lungime, 14 m
in latime, si 16 m in inaltime.
in spatele Gradistei incepe romantica trecatoare a Portilor de Fier, dincolo de
care se ajunge in valea Bistrei975, in jos prin Bucova976, Bautari977, in <zona>
granitei militare maghiare spre Vama Marga978 si mai departe, fara nimic deosebit,
Die runde Keulenbastei (Buzogang bcistya).
966 Matias I Corvin, fiul Iui loan de Hunedoara, rege al Ungariei (1458-1490).
967 Gabriel Beth len, principe at Transilvaniei (1613-1629).
968
Landhaus.
969 Rcikosd, localitate components a Hunedoarei, jud. Hunedoara.
97 Szilvris, sat apartinand azi orasului Hateg, jud. Hunedoara.
971 Hatszeger-Thal.
972 Neidentificat.
" Varlely (Gradistie, Lagerort), Gradiste de Munte, sat, comuna Orastioara, jud. Hunedoara.
974 Demsus, veche denumire a satului Densus, comuna Densus, jud. Hunedoara.
975 Bisztra-Thale.
976 Bukova, sat, comuna, jud. Caras-Severin.
977 Bauczar, sat, comuna, jud. Caras-Severin.
978 Maut Marga, sat, comuna Marga, jud. Caras-Severin.
965
www.dacoromanica.ro
323
p.379
<se merge> prin Voislova979, Valea Mare"), Zavoiu981, Cirea982, Ohaba Bistra983,
Glimboca984, Obreja985, Jaz986 spre Caransebe [...].
p.380
Ceasuri
4
Drumuri
1
Deta988
1 1/2
3 1/2
Moravita989
Varsag99
produce 2 000 de chintalelm. Mai departe se ajunge prin Moravita de-a lungul
Vaiszlova, sat, comuna ZAvoi, jud. Cara-Severin.
Valiamare, sat, comuna FArliug, jud. Cara- Severin.
981 Savoj, sat, comuna, jud. Caras-Severin.
982 Csereschu, localitate componentA a oraplui Otelul Rosu, jud. Carg-Severin.
983 Ohalla Bisztra, gresit in loc de Ohababisztra, sat desflintat.
984 Glimboka, sat, comuna, jud. Caras-Severin.
985 Obrescha, sat, comma, jud. Caras-Severin.
9" Jaasz, sat, comuna Obreja, jud. Caras-Severin.
987 Zsebel, sat, comuna, jud. Timis.
988 Detta, oral, jud. Timis.
989 Morawitza, sat, comuna, jud. Timis.
" Verschitz,.V firsac in Serbia.
991 Saagh, sat, comuna, jud.
992 Voitek, sat, comuna, jud. Timis.
993 Denta, sat, comuna, jud. Timis.
994 Berzava-Canale.
995 Gattaj, sat, comuna, jud. Timis.
996 Omor, veche denumire a satului Rovinita Mare, comuna Denta, jud. Timis.
997 Localitate in Ungaria.
998 K1. = Klafter.
999 Metze. Unitate de masuri de 30 litri.
10" Zentner.
979
980
324
www.dacoromanica.ro
Po$te
4
Ceasuri
Kudrics10 1
Ciacova Mare 12
4
4
Oravitalm
3 1/2
Sasca1004
1 1/2
4 1/2
Oravita
1 1/2
4 1/2
Seca$enil5
Dogneceal 6
12
10 1/2
38
minier al districtului //. Aici sunt ateliere pentru prelucrarea aurului, argintului,
cuprului si fier in mica$ist, un insemnat atelier pentru prelucrarea aramei si topitorii.
In muntii Banatului <minele> sunt exploatate in cea mai mare parte de persoane
particulare, carora le apartin $i metalurgi$tii din Oravita. Numai minele de arama de
la Miloval 7 si atelierele industriale pentru prelucrarea fierului de la Boc$a1008,
Re$ita109 gi Rusca Montana1010 sunt ale erariului. Cu totul se socotesc ca la 5 000
1011 Deutsch Csiklova, probabil actuala localitate Ciclova Montana, componentit a orasului
Oravita, jud. Caras-Severin.
www.dacoromanica.ro
325
p.384
Szlatina, veche denumire a satului Slatina Nera, comuna Sasca Montana, jud. Cara-
Severin.
1013
1014
Berggerichts-Substitution.
Cementwasser.
1015 Stanczliva-Berg.
117
128
326
Zinkhiitte.
www.dacoromanica.ro
La trei ceasuri de aici, inspre rasarit, se afla targul cameral Resita germana cu
p.40I
[...] Mai jos de Palanca, muntii Banatului inainteaza spre mal, si aleatuiesc
impreuna cu muntii Serbiei acea vale ingusta, care intrece cu mult prin aspectele ei
p.427
Moldova Noua [...]. Aici incepe acea distant& in care navigatia pe fluviu este
ingreunata atat de mult prin tot felul de piedici, incat vapoarele cu aburi [...] le evita
mai ales pentru a nu fi intarziate la lazaret, lass pe calatori sa mearga pe uscat
intre statiile Orsova si Moldova, ceea ce se face acum fara nici o greutate prin
soseaua practicata de curand la Clisurel38. [...].
Langa Moldova incepe marea insula cu acelasi nume, care tine tot de granita.
Chiar mai jos de aceasta se inalta din mijlocul fluviului un putemic bloc de stanci,
Babacai139. Dunarea, care pars acum cursese linivtita vi ling ca o oglinda, incepe
aici sa-si izbeasca cu putere valurile si este curand stransa intre malurile stancoase
1029 Kelnik, azi in components municipiului Resita.
139 Babakali. De la denumirea turci Babakay, adica stanca Babei, la intrarea defileului
Portilor de Fier.
www.dacoromanica.ro
327
p.428
Defileul este dominat in partea aceasta de cetatuia Babacai, din care mai sunt Inca
in fiinta unele mine $i de partea cealalta de castelul sarb de munte Golubaici1041, ale
carui noua tumuri se mai inalta Inca asupra unui satulet nenorocit. Amandoua
ruinele, care se tidied pe uriase stanci deasupra fluviului tumultos, alcatuiesc un
tablou minunat de salbaticiune romantics. Mai jos de Golubaici se afla defaimata
p.429
atacand turmele. Toate partile care nu sunt acoperite cu par, ochii, nasul si urechile
nenorocitelor animale sunt atacate indata de nenumarati tantari si rareori un animal
atat de martirizat traieste mai multe ceasuri. Focuri man de paie si spalarea locurilor
celor mai descoperite cu o flertura de pelin143 sunt singurele mijloace <de aparare,
de altfel> putin satisfacatoare. Sfantul Gheorghe ar fi ucis in aceasta <pestera> pe
balaurul din al carui hoit ar fi luat fiinta aceste insecte.
Fluviul s-a mai linistit acum, <avand> vreo 850 m in latime, dar este foarte
repede. Mai jos de casa <pichetului> de paza Alibei II se iveste insa primul lant de
stanci ascutite, care se Intinde pe sub apa Intre muntii Tessniput144, Aliborasgye1045
i Stanca146. De aici vasele maxi nu mai pot merge in siguranta in jos, cand
<nivelul> apei este scazut [...]. Intr-un ceas esti chiar la Berzasca <intarita> cu
turnuri de paza, caci in fats, in Serbia, se afla ruinele unei cetati. In 1833 a putut
ajunge pans aici vasul cu aburi Die Donau, favorizat de nivelul ridicat al apei. La o
jumatate de ceas mai departe, langa casa <pichetului> de paza Welika Kozla se
intinde in fluviu al doilea prag de stand si prevesteste o putemica izbire <a
taluzurilor de stanci>. Bastinasii cunosc insa cu precizie locul pe unde o poate trece,
si it strabat Para de nici o greutate. Dar dupd 500 m se ajunge la primejdiosul vartej
Jerdap I 47 (in turceste: Kirdop Tatalia) numit si Siriniac de la paraul cu acelasi nume
care se varsa aici in Dunare. Fluviul se izbeste de stancile abrupte din <malul>
sarbesc si formeaza cu o repeziciune ingrozitoare vartejurilm. Chiar $i pentru
vasele de acolo, locul acesta este plin de primejdie. Ingustat pans la 280 de stanjeni,
fluviul se indreapta acum impotriva stancilor duble Bivoli, care se inalta din albiea
140
Joczs.
1041 Golubacs.
147 Jardof
148
328
www.dacoromanica.ro
<sa>, dar care sunt primejdioase numai cand nivelul apei este ridicat. La 1760 m
mai jos se afla stanca Izlaz si la 300 m in josul <apei este> stanca Tachtalia1049,
Gardafl5. Dunarea are 380 in latime langa cea dintai <si> 560 m langa cea de a
doua $i taluzurile se sparg de ele cu un vuiet ingrozitor. Intreaga albie este aici plina
de stand, care chiar la nivelul cel mai ridicat al apei sunt acoperite numai cu 5 m
lasa un loc de trecere in latime de 12 m numai pe partea sarbeasca. Spargerea
valurilor de <stanca> Tachtalia este cea mai suparatoare, intrucat nu lasa decat un
loc de trecere si mai ingust. Calatoria in sens contrar este bineinteles foarte grea.
Corabiile turcesti cu sare, dintre care cele mai maxi incarca 4 000 de ocale (ocaua =
2 Y4 pf.), sunt trase de 120-130 de oameni si de 10-20 boi, pe care-i mai ajuta o
vela puternica. Tot asa este $i stanca Brani, cu un vartej asemanator. Dupa aceste
privelisti ingrozitoare, fluviul se imparte in doua brate dintre care cel mai mare
cuprinde o cataracts cu totul de netrecut; de aceea corabiile trebuie sa faca tot ce le
sta in putinta ca sa scape de curent ti sa patrunda in bratul drept, <care este> mai
mic. <Aceasta> despartire este pricinuita de insula Porecza, care tine de Serbia si
este numita astfel dupa targul Porecz asezat pe malul drept al Dunarii intr-o pozitie
pitoreasca. Fluviul curge aici incet si se indreapta, dupa o mare cotitura sudica,
iarasi spre nord-est. Pe malul stang se afla satul Svinita.
Acum urmeaza, langa satul Plavisevita, stanca marina Incy", care este insa
acoperita indeajuns cand nivelul apei este ridicat, apoi Calnicul se tidied in mijlocul
albiei fluviului si mai jos, foarte aproape, Cazanul151 cu care se lupta talazurile
Dunarii cu o furie ingrozitoare. <Fluviul se> stramteaza la 87 m si formeaza un nou
vartej. Adancimea este socotita aici de 28 m si inaltul Sterbecz se ridica la 364 m;
stancile sale abrupte accentueaza mai tare imaginea acestei stramtori.
La o jumatate de ceas, mai jos pe malul stang, se afla vestita pesters a lui
p.430
Schuscuru.
Blutberg.
www.dacoromanica.ro
329
p.431
p.432
1059 Cetate de piatrA, construita in 1371-1372 pe load uneia mai vechi, din Omani.
16 Xupanek (Schupanek), sat desfiintat, Inglobat in oraaul Oraova, jud. Mehedinti.
161 Bagna Bach.
330
www.dacoromanica.ro
p.433
intinsa unde au petrecut data Josif 11164 $i arhiducele Francisc 165 (imparatul de
acum). Taierea mai multor copaci inlesneste privelistea spre cetate [...].
cunoscatori ai canalurilor Inguste dintre stand. Prin Portile de Fier pot trece
corabiile in josul fluviului, dar niciodata in sus. Totusi, pe malul sarbesc este un
canal natural, de 10 stanjeni in latime, pe care se poate naviga mai usor, dar nu fara
primejdie, si numai cand nivelul apei este ridicat. Langa satul Sip se vad insa urmele
unui canal in mine, odinioara navigabil. Fluviul se mai linisteste, se trece pe langa
mica cetate Cladova, plina de pitoresc, unde romanii isi construisera fortificatii, ale
1062 werczerowa, azi localitate components a municipiului Drobeta-Turnu-Severin.
www.dacoromanica.ro
331
p34
caror mine se mai vad Inca deasupra malului. La o jumatate de ceas mai departe
sunt ruinele vestite ale podului lui Traian. Pe mal se mai afla Inca cloud picioare marl
Malul sting se preface din ce in ce mai mult in campie, dar malul sarbesc
ramane muntos, <iar> fluviul Insui este de aici inainte deplin linitit i sigur, numai
p.435
bancurile de nisip, /1 care apar din nou chiar sub podul lui Traian, cer mai mult
atentie [...].
Tanga satul Gradinaril7 care se afla pe o insula. In fata, ceva mai jos, se afla
Nicopolelm [...]. In fata acestuia, intr-o regiune atragatoare, este <localitatea>
p.436
la gura raului Dristra, inconjurata numai de es. Nu este prea mare, face insa un
I66 Briichen-Castellen.
1067 Kallafat, oral, jud. Dolj.
1068 Lomgrad (Lom-Palanka), in Bulgaria.
1069 Oreahovo, localitate in Bulgaria.
Him Gredinar, sat desfiintat, inglobat in comuna Giuvardgti, jud. Olt.
1071 Nikopolis, localitate in Bulgaria.
1072 Turnul (Turnod, Turn), azi Turnu-Magurele, municipiu, jud. Teleorman.
1073 Simnitza, oral, jud. Teleorman.
1074 Tuzeschty.
179 Jaunissa.
1080 Localitate, azi in Bulgaria.
332
www.dacoromanica.ro
comert Insemnat, are 20 000 locuitori, o cetatuie puternica i este capitala unui
sangiac al carui paa locuiete insa de obicei la Babadag181. Aici este reedinta unui
arhiepiscop ortodox. Ca cele mai multe orae turceti, Silistra este prost construita,
murdara i plebea este aici mai intoleranta fats de straini. Bazarul este format din
doua iruri de dugheni de lemn. Hanull82 este un patrat mare, care cuprinde cateva
cafenele, dugheni i odai proaste pentru calatori. In apropiere se mai vad Inca
ruinele zidurilor greceti, care au fost ridicate impotriva invaziilor barbarilor,
precum i ramaitele anturilor <facute> impotriva rebelului Pasvan Ogle)" din
Vidin. Pe acelai mal se afla micul ora Turtucaial84 i mai departe urmeaza
Harova185, cu 4 000 de 1<ocuitori> i o cetatuie. Dunarea este aici foarte lata i
mult mai impetuoasa.
In sfarit urmeaza Braila (in turcete Ibrail) pe malul stang. Acest mare ora
comercial, inconjurat de un Sant, are 25 000 de locuitori <este> un port mare foarte
vizitat, care primete vapoare ce ies la mare i iau de aici grAne pentru
Constantinopol. La Braila se varsa in Dunare Zanavanal86 i de partea cealalta,
langa manastirea Romani Vasasi 187, raul Ribna //.
p.437
Fluviul este aici foarte larg, formeaza multe insule i face o cotitura
insemnata spre miazanoapte. Dupa ce a primit rail Arge1088, parasete Tara
Romaneasca i intra in Principatul Moldovei. Dupa un ceas se zarete tinta
calatoriei: Galati, mai jos de varsarea Siretului 189, pe malul stang. Acest ora de
seams, deschis, foarte prost construit, este una din cele mai vestite piete comerciale
de pe Dunare. La capatul oraului se afla portul mare, unde se afla tot mai multe
veliere cu trei catarge i antierele navale. Cea mai mare parte din locuitori in de
biserica ortodoxa i au aici apte biserici i trei mandstiri. Principalele articole de
comert sunt: lemnaria moldoveneasca, sarea, mierea, ceara, untul, silitra i cereale,
pentru <pastrarea> carora exists magazii man.
In apropiere se afla lacul Brate1090, bogat in pete, lAnga satul cu acelai
nume,nu departe de Dunare.
1081 Babaday, azi eras, jud. Tulcea.
1082 Der Han (Gasthoj).
1083 Pasman Og lu. Osman Pazvantoglu, pasA de Vidin (1794-1807).
184 Turtukay, azi Tutrakan in Bulgaria.
188 Hirsova, oras, jud. Constanta.
1086 Neidentificat.
1087 Neidentificat.
1088 Arges-Fluss. In realitate Argequl se varsa in Dunare la Oltenita. Autorul confunda aici
Siretul cu Argesul.
1089 Szereth.
1090 Karamon.
www.dacoromanica.ro
333
p.438
intarit Chilia noua (in turcete Jeni kilia) cu un port i cu o citadels pe o stand
inalta. <Are> 6 000 de locuitori. Oraul este cladit pe o intindere mare, cuprinde
mai multe moschei, biserici ortodoxe i armeneti i este o piata comerciala foarte
bine aezata. La gura sudica se afla targul Sulina, de aceea gura se numete Su line
Bogasi.
334
www.dacoromanica.ro
LORENZO VALERIO
(1810-1865)
Alaturi de Giovenale Vegezzi Ruscalla 5i Marco Antonio Canini, Lorenzo Valerio se num:Ara
printre personalitAtile italiene ale caror destine au fost influentate de contactul direct cu spatiul
romfinesc, fascinate de existents Si rezistenta miracolului romfinesc inconjurat de slavi si maghiari.
Torinez prin origine, Lorenzo Valerio este un reprezentant de seams al generatiei sale, ce
gandea 5i actiona pentru independenta si unitatea Italiei intr-o Europa a nationalitAtilor suverane.
presei moderne italiene, initiator, colaborator al unor publicatii celebre in epoca: Il Subalpino",
Letture popolari", La Concordia ", I1 Diritto", Il Progresso".
Informatiile primului volum at corespondentei lui Valerio, Lorenzo Valerio. Carteggio 1
(1825-1841), aparut la Torino in 1991, sub ingrijirea lui Luigi Firpo si Adriano Viarengo, ii inscriu
numele pe lista calatorilor strain in Tarile Romfine, din prima jumatate a secolului at XIX-lea.
Nevoit sa paraseasca Torino, din cauza dificultitilor financiare, devine angajatul unchiului sAu
Carlo Camilla, un prosper comerciant vienez. Pentru tankul de 24 de ani, crescut in atmosfera
conspirativA a societatilor secrete carbonare, simpatizant at Tinerei Italii", stribaterea continentului
din Franta pan& la tArmul MArii Negre semnifica o adevaratA experientA initiatica.
In cele patru epistole din 1835, unde evoca tangential voiajul in Ungaria si Polonia, se opreste
arestati in 1831-1832". Este uimit de varietatea populatiilor intalnite: roman, maghiari, germani,
sarbi, bulgari, care si-au pAstrat cu o tenacitate extraordinary limba, costumele religia". Ajuns la
Timisoara orasul cu 14 000 de locuitori in majoritate germani", nu este impresionat de arhitectonicA
ci de importanta strategicl si istorica, ca prim bastion al Ungariei". In iulie 1835 ii scria mamei sale
din Cemauti capitala Bucovinei aflatA pe malurile Prutului". Scrisoarea, din 22 iulie 1835 din Iasi,
confine o amplA relatare a cAlatoriei in Basarabia si Moldova. Primul contact cu Imperiul rus este
traumatizant. Trece din Bucovina in Basarabia pe la Novoselita, unde se izbeste de brutalitatea si
coruptia functionarilor vamali, strAbate tinuturi pustii, iar putinele localitati intalnite printre care si
orasul BAlti ii par coplesite de saracie si de o dezolanta tristete. Numai imaginea romantic& a
pAdurilor seculare in care noaptea in jurul focurilor stAteau cazacii cu bArbi lungi" indulceste tabloul
intunecat al acelor meleaguri aflate la marginea despoticei imparatii. Din ChisinAu, capitala
Basarabiei, oral cu cel mult 35 000 de locuitori" se indreapta spre tarmurile MI6 Negre, anticul Pont
Euxin, unde a fost exilat nenorocitul Ovidiu". Intr-un stil ce prevesteve gazetarul de mai tarziu,
istoriseste sejurul sau in Iasi in primul an de domnie al lui Mihail Sturdza. in capitala Moldovei
www.dacoromanica.ro
335
surprinde originalul amestec dintre Orient si Occident, cunoaste ospitalitatea boierilor, flind socat de
existenta robiei in plin secol al XIX-lea. Din Cluj, in 21 august 1835, Valerio scrie ultima sa epistola
consacrata calatoriei in Europa RasariteanA. Aminteste etapele drumului de la Iasi la Cluj: Suceava,
Campulung, Gherla, descriind frumusetea gi bogatia Bucovinei uncle pe culmea cea mai inalta a
Carpatilor" a trait o experienta ineditA: dialogul in limba latina cu un caporal ce pazea frontiers. Ajuns
in Cluj este placut impresionat de pozitia sa geograficit asezat pe frumoasele culmi ale rilului Somer.
Intention sa ramanA doul luni, dar stirea mortii neasteptate a mamei sale it determine sa incheie
definitiv capitolul calatoriilor europene.
p.78
LORENZO VALERIO
Valerio catre sora sa Mariannat
Timiparal, 20 iunie 1835
Ma vei Intreba poate, buna mea surioara i tanara an s.a, in ce colt de lume
de oi, infaurat intro manta ample mitoasa numita bundd, a carui privire
melancolica i salbatica iti spune Ca a petrecut intraga sa viata pe acele esuri
nesfaqite, hranindu-se cu paine si slanina, din care are provizii serioase, fait
aparare in fata intemperiilor i fart cea mai mica prezenta umana. Satele intalnite in
(1825-1865), vol. 1 (1825-1841), ingrijit de Luigi Firpo, Guido Quazza, Franco Venturi, Torino, 1991,
p. 78-95.
1 Temeswar, capitala Banatului.
2 Fratele mai mic al lui Valerio in \first:A de 14 ani.
3 Partea noun a capitalei Ungariei.
4 Vechi trib germanic ce traia intre Oder $i Vistula; in epoca lui Valerio nu mai putea fi vorba
de existenta vandalilor, dispAruti de mull.
5 Nume sub care otomanii denumeau supusii crestini.
336
www.dacoromanica.ro
calatorul spune adio patului, adio mesei; infaprat in bunda face in cursul noptii
observatii astronomice $i se multume$te cu o bucata de came aproape cruda,
considerandu-se chiar norocos // daca aceasta nu este data cu paprica, o specie de
piper %cut din ardei ro$ii, $i care dupa slanina e mancarea for preferata. In tot acest
teritoriu, cu exceptia unui ora$ din Mica Cumanie6, etnie de origine asiatica, care a
fost adusa de regele Belay in aceste tinuturi $i care se bucura de mari privilegii, de
Czabos8 care este probabil cel mai mare sat din Europa deoarece numara 35 000
de locuitori de trecerea Tisei9 $i a Muresuluil care sunt dupa Dunare cele mai
man rauri ale Ungariei cu exceptia oraFlului Gyulai' $i a AraduluiI2 in ultimul
se gase$te o fortareata importanta unde au fost detinuti patriotii italieni arestati in
1831-183213 nu este pans la Timi$oara nimic remarcabil. Chiar Timi$oara nu ar fi
ceva deosebit, daca nu ar avea trecutul si pozitia sa strategics, de bastion al Ungariei
aflat la granita Turciei cu Transilvania. Acest oras este capitala Banatului14, care nu
este altul decat antica Dacie15, tars cucerita de TraianI6, care a adus coloni romani,
" Miscarile revolutionare din 1830-1831 din statele italiene, din centrul peninsulei.
14 Regiune in Sud-Vestul Romaniei.
15 Stat locuit de getodaci.
16 imparat roman intre (98-117).
17 Populatie germanica ce a coborat de la Marea Bahia spre Dacia.
18 Populatie germanica care ocupa in secolul IV d.Hr. nordul Dunarii.
19 Print, general si om de stat austriac (1663-1736).
www.dacoromanica.ro
337
p.80
p.88
a carei capitala ma gasesc acum. Maine voi trece frontiera Rusiei si voi intra in
Basarabia29 [...]
p.89
p.90
[...] ?ntr -o scrisoare catre buna noastra Manin3 am anexat un bilet pentru voi,
scris din Cemauti, capitala Bucovinei, in care v-am spus ca dupa ce am trecut prin
Moravia, Silezia $i Polonia austriaca, eram pregatit sa intro in Rusia, ceea ce am si
facut prin punctul de frontiera de la Novoselita31, care este primul oral din
Basarabia. Daca ar trebui sa va povestesc dezgustul si dificultatile pe care am fost
nevoit sa le suport pentru a trece granita in aceea [...] tiara, daca as putea O. va
zugravesc lacomia acelor functionari, ar insemna sa va fac un tablou prea neplacut
pentru mine cat $i pentru voi, asa incat renunt. Dupa ce am parcurs o buna bucata
de teren, care nu prezinta unui ochi strain decat o dezolanta singuratate intrerupta
din loc in loc de semnale, purtand culorile Rusiei, alb, negru si dungi rosii, care
Cernovtsi, capitala Bucovinei, azi in Ucraina.
21 0 milii piemontezi = 2,466 km.
n Regiune in Cehia.
23 Actual Briinn, oras in Moravia.
24 Fortareata in Brno, celebrA inchisoare austriaca.
23 Olmutz, oral in Cehia.
26
Regiune in Polonia, Germania, Cehia.
27 In Ucraina.
28 Regiune in nordul Romaniei si in Ucraina.
29 Regiune intre Prut si Nistru, azi Republica Moldova.
30 Este vorba de Maddalena Bongioanni.
31 Oral pe Prut in Ucraina.
20
338
www.dacoromanica.ro
greutate (In secolul al XIX-lea in Europa!) [...] // Acum voi pleca de aici grin
32 MASUra de lungime ruseasca, 1 versa= 1,067 km.
33 Monedi ruseasca, 1/100 dintr-o ruble.
34 Oral in Republica Moldova.
55 Capitala Republicii Moldova.
36 Adriano Balbi (1782-1848), geograf venetian.
37 Drdske, din germanil, inseamni trAsura de Oat&
38 Publius Ovidius Naso (43 1%Hr-17 d.Hr), poet latin.
39 Gioachino Rossini, compozitor italian (1792-1868).
4 Maria Felicia Garcia, celebra cantAreata. italiana (1808-1836).
www.dacoromanica.ro
339
p.91
p.94
p.95
[...] Cum se observa din data scrisorii mele, am lasat acele tinuturi salbatice
i trecand prin Suceava44, Campulung", Beclean46 i Gherla47, adica am strabatut
o parte din Bucovina, de altfel foarte pitoreasca i bogata in minereuri de our Si
argint, trecand culmea cea mai inalta a muntilor Carpati, unde dupa un moment de
odihna am avut cel mai neobinuit dialog in limba latina, cu un caporal din trupele
puse sa pazeasca acele trecatori nesigure, trupe care au mai degraba aspectul unor
briganzi (e un lucru extraordinar daca to gandeti la ciudatenia locului i la limba
docta pe care o vorbea soldatul i pe care eu II o stalceam, cum a trebuit sa fac cu
preotii greci din Moldova). Am parcurs repede o parte a Transilvaniei i am ajuns
in capitala acestui principat, unde intentionez sa raman o luna sau poate doua. Daca
a fi venit direct din Italia in Cluj, poate ca oraul nu m-ar fi incantat in mod
deosebit, dar venind din acele nefericite meleaguri mi-a facut o impresie foarte buns
340
www.dacoromanica.ro
JULIA PARDOE
(1806-1862)
Scriitoare britanica, nascuta la Berkeley, Yorkshire, in 1806, cea de a doua fiicA a maiorului
Thomas Pardoe. Talentul literar al Juliei Pardoe s-a manifestat de timpuriu, as publicandu-si primul
volum de poezii la numai 13 ani. In urma unei cAlatorii, pe care a intreprins-o Ia inceputul anilor 1830,
a publicat Traits and Traditions of Portugal, in 1833, carte care a adus-o in atentia publicului. Doi ani
mai tarziu, Julia Pardoe si-a insotit tatAl la Constantinopol, in 1837 publicandu-si impresiile in lucrarea
The City of the Sultan and Domestic Manners of the Turks, 2 vol., din care face parte $i fragmentul
redat in acest volum, lucrare care o recomanda ca pe o urmasa a Iui Lady Montague in privinta
intelegerii realitAtilor otomane. Cartea s-a bucurat de succes, find republicata in 1838, 1845 si 1854.
In 1842 s-a retras din Londra, locuind alaturi de parintii sai in apropiere de Gravesend si apoi
Ia Northfleet, in Kent. In 1860 a devenit pensionary a statului, ca recunoastere a meritelor sale literare.
A murit necasiltoriti in noiembrie 1862, la Londra.
Alaturi de romane de succes in epoca, printre care Lord Morcar of Hereward, aparut in 1829,
Julia Pardoe a scris o serie de lucrar' i cu caracter istoric, avand ca subiect predilect istoria Frantei. Alte
publicatii: The River and the Desert, or Recollections of the Rhine and the Chartreuse, 2 vol., 1838,
The Beauties of the Bosphorus, 1839, republicati in 1854 si 1874 sub titlul Picturesque Europe, The
City of the Magyar, or Hungary and its Institutions, 3 vol., 1840, The Hungarian Castle, 3 vol., 1842,
Pilgrimage in Paris, 1857, A Life-Struggle, 2 vol., 1859. A tradus din literatura franceza.
In 1836 Julia Pardoe se intorcea de la Constantinopol la Londra, calAtorind pe Marea Neagra
gi apoi pe Dunare. Memoriile sale de cAlatorie publicate in 1837 cuprind gi cateva pasaje referitoare la
partea romaneasca a Dunitrii, atAt cat a putut vedea in trecere. Din cauza carantinei, care nu permitea
debarcarea cAlAtorilor venind din Imperiul Otoman, Julia Pardoe nu a putut vizita asezarile romanesti
de la Dunare, dar lad scurte impresii despre domnul Moldovei, Mihail Sturdza, care, aflat intamplator
la Galati, i-a vizitat pe calatori pe vas, si despre sotia sa, doamna Smaragda, care trecuse pe Wing vasul
Tor, in timpul unei traversAri a fluviului. Relatar. ile Juliei Pardoe surprind detalii interesante cu privire
la ceremonialul Si costumele Curtii domnesti a Moldovei, oferind in plus o opinie personalA asupra
infatisarii si personalitatii domnului Moldovei.
Textul ei de calatorie a ramas necunoscut istoriografiei roman.
p.414
JULIA PARDOE'
La ora 3 a zilei urmatoare am intrat pe bratul Giurgiu2, care nu are dee& 200
de stanjeni latime3 i este greu accesibil pentru vase. Malurile acestei gun sunt
joase, mfatinoase i fra copaci, oferind o privelite cum nu se poate mai dezolanta;
privelitea se schimba doar din mita in min., cand apar colibele primitive de pamant
I Traducerea s-a realizat dupa originalul The City of the Sultan; and Domestic Maners of the
Turks in 1836, London, 1837, vol. 2, p. 414-434.
2 Ghiurchevi.
3 1 stAnjen maritim= 1,83 metri.
www.dacoromanica.ro
341
din cordonul sanitar al cazacilor, ridicate de-a lungul coastei moldoveneti pentru a
intari carantina. Este greu de spus cat de amarati era infatiarea acestor cocioabe cu
acoperi de stuf; doar sulitele lungi ale garzilor, infipte in pamant in fata aezarilor
p.415
i silueta cate unui cazac calare, aparand i disparand printre trestiile inalte //,
roadele singuratice ale pamantului, erau aproape necesare pentru a ne convinge ca
acestea puteau fi cu adevarat sala unor flinte umane.
Pe langa aceste multe cocioabe, ne-a atras atentia o constructie aparte; era
formats din patru part inalti infipti in pamant, sustinand la vreo opt picioare4 de la
nivelul pamantului o mica platforms impletita din nuiele, cu un acoperi de paie la
doua picioare deasupra. Am dedus ca fusesera construite ca locuri de dormit, in care
nefericitii locuitori ai mlatinilor moldoveneti se refugiaza in fata norilor de tantari
care infesteaza Dunarea, i care, find de dimensiuni imense, fac o intepatura foarte
urata la vedere. Din fericire pentru victimele for umane, aceste insecte vorace
zboara jos, neincredintandu-se niciodata curentilor de vent care, cand se napustesc,
pot depai puterea aripilor lor; i astfel, acest mijloc solitar de a scapa de virulenta
for este adoptat de-a lungul fluviului.
La ora zece noaptea, am ajuns la Tulcea5, unde am ramas doar o ora; apoi
profitand de lumina lunii, ne-am continuat calatoria spre Galati, unde am ajuns la 5
p.416
noua nu ni s-a permis sa luam parte. Aa stand lucrurile, ne-am luat adio de la
prietenii notri din partea dispre ora a gardului; cand am aflat ca vasul Pannonia,
care trebuia sa fi ajuns ca sa ne imbarce, nu avea sa fie la Galati decat tarziu in
4
5 Tultzin.
342
www.dacoromanica.ro
p.417
p.418
p.4I9
P.420
repezindu-se in jos pe un mic dig de lemn imediat sub pupa lui Ferdinand, unde
remarcaseram anterior cloud barci frumoase, vopsite in dungi man rosii i albastre.
Infatiprea grupului care sarea in cea mai mare dintre ele nu era cu nimic mai prejos
decat cea a barcilor insele si ne-a trebuit ceva efort sa ne convingem ca erau intradevar vaslaii Printului i nu un grup de balerini tirolezi. Purtau palarii cu boruri
largi, legate cu panglici ro-albastre, atamandu-le pe umeri, i decorate in frunte cu
un mare M, lucrat // in aur. Camaile i pantalonii for erau de culoare alba, cu bretele
si jartiere roii i albastre; costumele le erau completate de nite earfe man stacojii,
www.dacoromanica.ro
343
p.421
p.422
Este sotia Printului, $i i$i va avea cele 13 salve de tun, chiar daca ii place sau nu."
Si $i le-a avut" in conformitate, $i au fost trase in mod exemplar, in timp ce
doua vase II ale Principatului i$i etalau splendorile colorate ca de petrecere, pe
celalalt mal. Nu $tiu daca Inaltimea Sa a anticipat probabilitatea de a fi obligata sa
miroasa pulberea" la intoarcere, ca $i la plecare; cert este insa ca nu a mai acostat
langa Ferdinand" cand a revenit pe partea moldoveneasca a fluviului.
In dimineata urmatoare, am fost anuntati a inaltimea Sa Domnul intentions
sa ne onoreze vasul cu o vizita; $i ni s-a cerut, in mod personal, sa evitam sa venim
p.423
Vas la$ii tirolezi erau din nou la post; vasele comerciale din port, care aduceau
grane, 1$i spalau puntile $i i$i curatau culorile. Pe scurt, in portul Galati era
senzatie", and II portile imprejmuirii au fost deschise $i in spatiul infectat a pa$it
inaltimea Sa, un barbat mic, cu parul de culoarea nisipului, cu favoriti $i mustati
uria$e, asortandu-se perfect cu enorma pereche de epoleti aurii pe care ii purta pe o
redingote albastra. La dreapta sa statea dragomanul sau rus, acoperit cu o duzina de
$ireturi, insigne $i medalii, care nu deschidea niciodata gura fare sa -$i clatine capul,
344
www.dacoromanica.ro
p.425
CAPITOLUL XXX
La 11 si jumatate dimineata paraseam Harsova, unde au fost Imbarcati mai
multi pasageri de punte, spre supararea si disconfortul nostru. Cele cateva sate
razlete pe, langa care am trecut de la plecarea noastra din Galati, aratau deplorabil.
Harsova insasi era in mine, dupa ce fusese asediata si cucerita de catre rusi
dupa 50 de zile de rezistenta indarjital. Este asezata intr-o stramtoare flancata de
cloud stanci, mai jos de care stau ruinele unei fortarete turcesti, din care au mai
limas doar cateva ziduri daramate si un contrafort solitar. Aceasta fortareata a fost,
din nefericire, dominata de inaltimea de pe cealalta parte, unde rusii au ridicat
fortificatii, la adapostul carora au tinut sub foc neintrerupt orasul si fortul si in cele
din urma le-au distrus pe amandoua. Nenumarate ghiulele sunt Inca incrustate // in
malul raului si de-a lungul coastei; si, dupa cum ii stiu pe turci, nu am nici o indoiala
Ca ar fi imposibil de convins sa se atinga de ele, chiar si in interesul navigatiei.
Oriunde oprea vasul, multimi de tarani se adunau pe marginea apei si se uitau
lung la el, cu mirare i admiratie; si, pentru ca aceasta era doar a 20-a sa calatorie,
curiozitatea si uimirea for nu era Inca in scadere. De la Harsova, peisajul a inceput
I Este vorba despre asediul din iunieiulie 1828, din timpul razboiului ruso-turc din 1828-1829.
www.dacoromanica.ro
345
p.427
p.428
p.434
il Porte de Fer.
346
www.dacoromanica.ro
CHARLES B. ELLIOT
(??)
Charles B. Elliot s-a nascut la Clapham in West Riding (Comitat Yorkshire), in familia lui
Charles B. Elliot, functionar al Serviciului Civil din Bengal 5i orientalist de seams. Elliot studiazi,
dupa cite se pare, la Trinity College din Cambridge literele si teologia, obtinind gradul de Master of
Arts. Ca 5i total sat', Charles B. Elliot se angajeaza in Serviciul Bengalului, unde igi insuseste o serie
de cunostinte asupra popoarelor orientale. Dupa ce demisioneazi din motive de sanatate, se intoarce
in Anglia, unde obtine locul de vicar la Godalming (Surrey). Dupi o calAtorie in Scandinavia, tipareste
Letters from the North of Europe gi devine membru in Royal Society. In 1835-1837 face o lung
calatorie prin Europa Centrals, pe DunAre, in Crimeea, Balcan, Asia Mica si Palestina, publicand in'
1838 Travels in the Three Great Empires of Austria, Russia and Turkey (London, 2 volume). Pleaca
pentru a-si ingriji sanatatea Ia Paris, unde se mai afla Inca in martie 1839.
Calatoria lui Elliot pe Dunare, Ia marginile Banatului 5i Tarii Rominesti, apoi pe Prut in
Moldova, pini la Leova, in trecere spre Rusia, i-a oferit prilejul de a intra in contact cu autoritatile
roman gi cu reprezentantii consulari englezi din Bucuresti si Galati, care i-au procurat multe
informatii asupra tariff si poporului nostru. 0 alts serie de stiri a preluat-o din diferiti calitori englezi
premergatori, mai cu seams din Edmund D. Clarke. Totusi observatiile directe precumpanesc 5i Elliot,
desi nu simpatizeaza pe romini, totusi recunoaste CA stares de inapoiere a tarilor nostre se datora
asupririi turcesti, pe care Rusia tarista a incercat sa o stivileasca, dar nu in mod dezinteresat.
Charles B. Elliot are talent literar gi reuseste si descrie cu simt artistic peisajele variate
intilnite in cursul calatoriei pe Duraire, precum si mAretul spectacol oferit de acest fluviu la Cazane.
Descrie cu meticulozitate bAile de la Mehadia, preocupindu-lantichitAtile. Se intereseaza de asemenea
de clasele sociale oprimate in mod mai fugitiv gi descrie cu realism, dar fare calduri si intelegere,
mizeria tAranilor asupriti Si a robilor tigani. Charles B. Elliot este revoltat de primitivismul vietii lor,
dar nu patrunde sufficient de adinc cauzele acestei sari de lucruri, limitindu-se sti constate doar
aspectele de suprafati, negative.
Pentru descrierea vie si pitoreasca a peripetiilor din timpul calatoriei sale, precum si pentru
unele pasagii de critics socials, textul lui Elliot prezinti destul interes, deosebindu-se intr-o anumita
privintA de alte descrieri contemporane de calatorie, citeodata prea seci.
Calatoria lui Elliot In Cara noastra este mentionata in treacit doar de Ioana R. Rosetti, Sur les
recits de quelques voyageurs anglais en Transylvanie (1603-1867), in Revue historique du sud-est
europeen", XI (1934), nr. 10-12, p. 357.
CHARLES B. ELLIOT
CrtlAtoria pe Dunare, de la Viena la Marea Neagra in toamna lui 18351
[...] Trecand de varsarea Tisei, am intrat in Banat, ultima provincie a Ungariei
care se intinde pe malul sting al Dundrii pans in Tara Romaneasca. Guvernatorii ei
erau numiti la inceput ban", ceea ce insemna regent; de aceea, i tara carmuita de
ei se numete Banat sau regenta. Toata partea de sud a acestei provincii (ca i
I Traducerea s-a facut dupti textul englez publicat de C. B. Elliot, Travels in the Three Great
Empires of Austria, Russia and Turkey, vol. 1, London, 1838, p. 92 si urm.
www.dacoromanica.ro
347
p.92
p.93
Pamantul este mans, pomii fructiferi mai ales, find foarte multi; viermele de
p.95
p.104
p.105
348
www.dacoromanica.ro
p.I13
Ostrovo4 lunga de aproape 12 mile; dupa care o cotitura care lass sa se vada o
priveliste incantatoare, ne dezvaluie privirilor orasul Palanca in Banat. Regiunea
este foarte frumoasa, pe amandoui malurile find coline joase acoperite cu frunzis
sau campuri arate de-a lungul tarmului; plantatii de vita de vie si porumb dovedesc
fertilitatea solului. Stancile sunt din gresie. Stoluri marl de rate salbatice ne-au
zburat deasupra capetelor, emigrand spre locurile de iernat, iar cativa vulturi, primii
pe care i-am vazut, ne-au aratat ca am ajuns in tarile in care acest soi regal de pasari
este ceva obisnuit. Doua ore mai tarziu ajungeam la Moldova5, unde ni s-a spus ca
bancurile gi stancile nu ingaduie vasului sa mearga mai departe si ca o barca mica,
p.114
mai indragit mestesug. Locuitorii sunt dintr-un neam simplu Si nestricat Inca de
nimic, stiind atat de putine despre lucrurile din civilizatia Europei occidentale incat
capitanul nostru, care locuia in mijlocul lor, a facut observatia amuzanta ca ne aflam
in Barbaria'', in vreme ce altcineva // ne-a spus ca suntem acum la capatul lumii ".
p.115
Un satean, care ne-a vandut ceva lapte, s-a aratat hotarat sa-si imparts cu not o
bucata de mamaliga si, punand cu sila in mainile noastre ramasitele bucatelor sale
frugale a adaugat cu o adevarata generozitate: mai am cateva prune; trebuie sa le
luati si pe acelea ". La departare de un sfert de ceas sunt cateva mine de unde se scot
30 000 funzi de axama anual, dand de lucru multora din sarmanii locuitori ai satelor
din Imprejurimi [...],
p.116
www.dacoromanica.ro
349
p.117
p.118
din mild in mild. In fiecare din acestea sunt aezate cloud sentinele care, pe rand,
pazesc hotarul cu Serbia i stavilesc cdlcarea // legilor de carantina. Ei apartin
coloniilor mai sus mentionate i slujesc timp de 6 luni la rand, dar numai o data in
viata, dupa aceea find liberi cu totul i revenind la datorie doar in cazuri
exceptionale. Ei nu pot fi trimii de pe pamanturile for decat in timp de rdzboi. Doi
din aceti oameni ii ziceau romani, spunandu-se ca nu sunt unguri dei faceau parte
din trupele austriece; s-au incapdtanat chiar s sutind ca locul in care se aflau atunci
era Tara Romaneasca i nu Ungaria. Aici faceau lard indoiald o greeald caci
Banatul este o provincie a Ungariei, dei districtul in care ne gaseam este numit
districtul roman-iliric, probabil datorita faptului ca a fost populat la origine de
oameni veniti din principatul vecin al Tani Romaneti i ai caror scoboratori
adoptaserd limba ilirica8. Locuintele acestor oameni sarmani sunt (acute, ca i
casele norvegiene, din trunchiuri de copaci, grosolan fasonate, aezate unul peste
altul, apoi aplecate spre interior; fumul iese numai prin ud i o putt din acoperi.
Coliba este de abia cladita sub o ieitura a stancii, find astfel aparata de
vantul atat de puternic care bate in acest loc muntos. Ca i ceilalti tarani, aceti
p.119
p. I 20
oameni purtau incaltdri care nu erau // altceva decat obiele infaurate peste glezne
i talpi cu fagii Inguste de piele, tdiate in paralel. Intreaga for provizie de alimente
consta in cativa funzi de came <varati> intr-un burduf cu blana pe dinafard [...]
Aproape de amiazd am ajuns la Berzeasca9, un sat la 15 mile de Moldova.
Aici regiunea este mai paduroasd, castanii, care fac farmecul privelitilor englezeti,
lipsesc, dar fagii, frasinii i ulmii cu putini tei i stejari, acoperd colinele 'Ana in
varf. Nucii sdlbatici de asemenea, ii adauga bogatul for frunzi verde padurii, la
rddacinile careia mii de copii ai Florei ii imprdtie semintele i mireasma lor. In
unele locuri muntii par sa se despartd, stand ca nite coloane pentru a pazi
venerabilul Istru in calea sa spre marele Euxin. In alte parti, formeaza // un ir
neintrerupt, variind in inaltime i culoare; aici, grei i butucanoi, se tidied abrupt
din apd, dincolo (dei aceasta se vede mai rar) panta for este ling i blank Intr -un
loc stanca std goald i izolatd, inspaimantatoare prin mdrimea i goliciunea sa,
asigura o comunicare mai uoars decat cea care este astazi, intre Moldova i
Orova. Acum insd, numai o potecd rudimentary strabate stancile prin care va trece
o mare parte a drumului pldnuit. Cand va fi terminat, calatorii vor putea sa se bucure
de frumoasa privelite, fara a se mai teme de pericolele navigatiei. Lucrarile au fost
multa vreme suspendate din cauza lipsei de fonduri; pand la urrna s-a lucrat numai
la o mica portiune, chiar Tanga Orova unde, totui, costul s-a ridicat la 14 000 ;
8 Consideratii naive, ignorand realul proces istoric si autohtonia romanilor banateni.
9 Berzasta, sat si comuna, jud. Caras-Severin.
350
www.dacoromanica.ro
Inca 60 000 mai trebuie sa fie gasite pentru a fi executat i restul lucrarii. Guvemul
destineaza o parte a veniturilor obtinute din salina ameliorarii cursului Dunarii si
consolidarii malurilor, dar suma este neinsemnata Este indoielnic, de altfel, // ca
vreun plan care are ca tel uurarea comunicatiilor lucru ce ar putea duce la un
schimb mai viu at gandirii i cunotintelor ar putea fi incurajat de Austria.
Langa Berzeasca se afla un irag de stanci joase, formand o bariera lungs,
asemanatoare unui uria spate de crocodil care sta in mijlocul raului. Aceste stanci
se intindeau inainte mult mai departe, dar in partea banateana au fost aruncate in aer
p.I21
drumul spre sud. Intre aceste doua puncte navigatia prezinta cele mai multe
pericole, cu exceptia Portilor de Fier dincolo de Orova //. Pe o jumatate de mila,
trei bariere de stanci, la o oarecare departare una de alta, taie Dunarea, fiecare din
ele oprind trecerea vaselor, cu exceptia unei singure deschizaturi inguste, care lass
loc numai pentru un vas mic. In acelai timp, inclinarea albiei este considerabila
11 picioare la Y2 mils. De aceea, iuteala curentului este sporita, iar pilotul trebuie
sa-i conduca vasul printre stanci cu multa indemanare [...] Prima dintre barierele
amintite II se numete Izlaz iar ultima Greaban12. Ele pot fi vazute bine atunci cand
apa scade; cum insa not le-am trecut atunci cand apa era mare, numai unul sau doi
colti izolati se iveau in mijlocul valurilor inspumate ale brizantilor. Un vas nu poate
sa treaca aceste intarituri de stand in nici un anotimp13; exists insa proiectul de a
se taia un canal intr-o parte a albiei, de vreo 20-30 yarzi latime i 1 200 lungime,
cladind un zid in mijlocul apei si adancind in acelai timp canalul. Sunt temeri totusi
ca marile sloiuri de ghiata care plutesc pe Dunare ar putea distruge acest baraj.
Pentru a face o incercare, o parte a zidului planuit a fost ridicat cu doi ani in urma,
p.122
p.123
dar a ieit la iveala ca era prea jos, gheata plutind deasupra lui, astfel incat
experienta trebuia repetata. [...]
In timpul intregii calatorii de la Moldova la Orova14, raul pare sa fie numai
II
13 Vasul Argo", totusi, a trecut o data prin acest loc cand fluviul era umflat; Pannonia", de
asemenea, a mu.* aceeasi ispmva de and au fost scrise aceste insemnAri" (n.a.)
14 Oras pe Dunare, jud. Mehedinti.
www.dacoromanica.ro
351
p.125
deosebite. Cel de la Greaban poate sa aiba cam 7 mile lungime, aproape o mita
latime15 gi 6 picioare adancime, avand la fund sailed qi nisip. La marginea din
p.127
stanga sunt 3 tunuri, numite Tricola, slujind azi numai la incantarea ochiului iubitor
de pitoresc. [...]
Odata ajui* la Plavievita16 prima noastra dorinta a fost de a gasi unde sa
tragem. Nu era nici un han, dar dl. Vasarhelyi, supraveghetor general al drumului,
despre a carui constructie am amintit mai inainte, ne-a primit cu cea mai mare
bunavointa posibila in casa sa, singura mai de doamne-ajuta din tot satul; acesta
ne-a oferit trei paturi pentru doamne pentru domni avand numai fan i paturi p.128
p.129
capituland in cele din urma. Intrarea se face printr-o crapatura ingusta, greu de
strabatut i care nici macar nu poate fi vazuta bine. Pqtera este luminata printr-o
mica spartufa in stanca de deasupra, cununa inaccesibila a unei ridicaturi de piatra
piramidala de 700 picioare inaltime. inauntiu se afla o pulberarie 1i un izvor. [...]
IS Dunarea are aici largimea cea mai mare: 5 083 picioare. Partea cea mai ingustA este dincolo
de Dubova unde sunt numai 370 de picioare latime" (n.a.).
16 Sat si corn., jud. Mehedinli.
17 Casarn, topic in apropiere de Plavisevita.
18 Vedranische Holle.
352
www.dacoromanica.ro
p.130
bisericuta cu o clopotnita roie // indica satul Ogradena21, de unde nu mai sunt decat
6 mile pink la Orova [...] Orova este aezata intr-o pozitie frumoasa la capatul de
sud-est al Ungariei, la granita cu Tara Romaneasca i Serbia [...] Este surprinzator
ca intr-un loc atat de insemnat nu se afla decat un satuc a carui stapanire nu aduce
mare cinste celui care o are. Aceasta, pare-se, datorita faptului ca intreaga frontiers
este o colonie military, de aceea // nici un loc nu are nevoie de o forts military prea
puternica.
In sat nu este nimic vrednic de vazut cu exceptia unei cladiri mari, deschise,
Para ziduri, al carei acoperi este sprijinit pe nite stalpi. In mijloc se afla un spatiu
larg i ingust, incercuit de un tare de lemn i destinat schimburilor cu sarbii, care
tree apa 3 zile pe saptarnand, pentru a face negot inauntrul acestei Ingradituri, sub
ochii inspectorilor sanitari. Marfurile care, dupa cum se crede, nu sunt de natura a
comunica o contagiune pot fi cumparate de oricine in schimbul oricarui lucru; banii
primiti de banateni insa, trebuie sa fie trecuti prin otet.
Deoarece vasul nu urma sa piece din Schela Cladovei22 decat peste 4 zile i
cum nu era acolo nici un han, ne-am hotarat sa ateptam la Orova unde puteam sa
p.131
p.132
ne aezam mai bine decat am fi crezut, judecand dupa marimea satului. Cauza
pentru care nu trebuie sa ne grabim in calatoria de la Moldova la Cladova a ieit
curand la iveala; barcile cu bagaje i pasagerii de clasa a II-a, in loc de a ajunge la
Orova Intr-o zi, sau, cum am facut noi, intr-o zi i jumatate, nu au ajuns decat a 3a zi. A 4-a zi a fost destinata evaluarii lucrurilor la vama de frontiers i pentru alte
P.133
plecarea vaporului din Cladova, am plecat cu totii din Orova pentru a ne imbarca.
Barcile ar fi putut sa piece chiar din a 4-a zi caci, datorita vitezei curentului, intr-un
facuta din scanduri batute Mid pricepere in cuie, unii dintre noi s-au hotarat sa
pomeasca. Am ridicat rogojina deasupra i ne-am aezat pe doua maldare de paie.
Patru caluti, nu mai mari ca nite ponei, erau manati de doi tarani zdrentaroi care
jucau rolurile de vizitiu i surugiu. Fete le for negre ca ale unor tigani, erau acoperite
www.dacoromanica.ro
353
p.134
incat se pare ca din costumul original nu ramasese mai nimic. Cu acesti insotitori
am plecat spre Mehadia. Drumul serpuia prin vii, avand de-o parte $i de alta coline
invesmantate intr-o bogata verdeatd, de cloud on mai frumoasa datoritd culorilor
toamnei. Aldturi curge raul Cerna23, un torent vijelios de munte ale cdrui ape, marite
punte provizorie din trunchiuri de copaci pentru a inlocui una luatd de ape.
Privelistea era de ambele part romantics in cel mai inalt grad $i desi pldcerea
excursiei era mult micsorata de vremea rea si lipsa de confort a vehiculului, am fost
totusi rdsplatiti pentru osteneala noastra. Apropiindu-ne de Mehadia, drumul nostru
a mers de-a lungul malului raului cu acelasi nume, la fel de sdlbatic ca si Cerna in
care is't varsa apele tulburi. Ajunsi in oral ne-am interesat dach au auzit ceva despre
niste mine, dar degeaba.
,
Oamenii vorbesc limba ilia iar germana noastra nu o intelegeau. Unul din ei,
totusi, ne-a indreptat spre o veche fortareatd, situata la 2 mile in afara orasului. Am
strabatut aceasta distantd, care ne-a parut indoitd sub ploaia care ameninta sa ne
topeasca acoperdmantul fragil; negasind nimic am fost siliti sa ne intoarcem.
Reintrand in oral am observat ramdsitele unui fort ddramat $i o ziddrie masiva si
solids ridicata in started pe o magura, dar n-am mai fost in stare sa ne continuum
cercetarile.
In hanul unde am luat masa, cloud afise, tiparite intr-un fel deosebit, erau
lipite pe pereti. Pe unul din ele scria: Gott erhalte unsern guten Ferdinand adica
Tine-1, Doamne, pe vrednicul nostru Ferdinand24. Celdlalt continea rugamintea
cuviincioasd, adresata tuturor, de a fi atat de buni incat sa plateascd pe loc. Literele
erau capitate, fiecare find formats din chipul colorat al unui om reprezentat intr-o
anumitd atitudine i cu ceva in mind. La o oarecare distantd literele erau perfect
lizibile iar figurile nu se mai vedeau; vazute de aproape, insd, literele se pierdeau $i
p.136
am ajuns repede la cotitura care duce la bdi iar vizitiilor le-am poruncit sa o is
23 Czerna.
354
www.dacoromanica.ro
intr-acolo; nimic insa nu i-a putut hotari sa o face. Au spus ca era prea tarziu, caii
erau obositi iar pand la apusul soarelui abia mai aveam timp sa ajungem la han.
Aveau i ei dreptate in felul Tor; de altfel am vazut ca nu ne-au mintit caci s-a
intunecat cu mult Inainte de a ajunge inapoi//.
pn apropierea bailor care sunt acum o statiune la mods, se afla un mic sat cu
20 de case unde se poate locui i un han cu 100-200 camere de dormit, intretinut pe
cheltuiala imparatului. Numele dat locului este Baile Herculane25, dupa o traditie
potrivit careia Hercules s-ar fl imbaiat intr-o caverns intunecoasa de aici, unde se
poate patrunde numai printr-o deschizatura nu destul de mare pentru a permite unui
p.137
om sa poata intra fara a se apleca. Izvorul natural care alimenteaza baile este
impregnat cu hidrogen sulfurat, iar apa a carui temperature este de 45 R (133 F)
este buns pentru vindecarea bolilor de piele i a ipohondriei (!). Locul in sine nu are
nimic intr-adevar remarcabil, dar frumusetea peisajului din apropiere nu trebuie sa
fie uitata de calator; noi, cel putin, ne-am bucurat de ea atat cat ne-a ingaduit-o
vremea n efavorab i la. [...]
p.143
26 Sat component at corn. suburb. Simian, municipiului Drobeta -Turnu Severin, jud.
Mehedinti.
27 Traditie fantezistA.
www.dacoromanica.ro
355
p.144
p.145
p.146
p.147
colibelor prapddite pe care le-am infatiat mai inainte) puteai fi vazuti i calatorii
rug cask aezati pe o lavita ce servea i de masa, ospdtandu-se cu bucati de ton i
sturion, fripte pe un gratar i cu oua rascoapte la un foc de vreascuri; putin mai
incolo o ceata de barcagii, stand pe vine, 4i treceau din mans in mans painea neagra
i vinul otetit, cu toea veselia sankoasd i a poftei de mancare, nesimtindu-se catui
de putin stingheriti de gloata cainilor i a porcilor (ultimele dintre acest animale
avand un fel de triunghi in jurul gatului) care ii priveau pofticios //, maraind i
grohdind. In altd parte, o fats pe jumatate despuiata imbdia o jumatate de duzind de
copii goi, in ceva care semana cu o troaca de porci, dar care s-a dovedit /And la urma
a fi o unealtd a familiei, bund pentru toate nevoile gospodareti i de buckdrie;
dincolo putea fi vazuta o femeie taind gatul unei orkanii in vreme ce, alkuri de ea,
un tigan bkran cu parul carunt iii azvarlea picioarele intr-o caricature de dans,
tinand in mans o cervtoare care salta cu acee0 gratie. Murddria dezgustatoare,
skacia i degradarea in care traiesc oamenii din acest sat, cu greu ar putea fi mai
man in altd parte. Vai, nu este insd decat unul din chipurile mizeriei valahe29.
imbracdmintea celor care au pe ei totusi ceva mai mult deck nite zdrente, are in
mare masurd un caracter oriental. Femeile poarta un Val alb prins in copci de argint,
care le inf4oara gatul i cade jos pe spate. De urechi le atamd cercei lungi, de care
sunt aninate uneori scoici. 0 cam* grosoland, lucratd din bumbac albastru, le este
innodatd in jurul gatului. Manecile lungi le sunt suflecate pand peste coate, iar doud
ca'ii de tesdturd dungatd i coloratd le coboard in fata i in spate, incepand de la
vests, si lasand deschise pdrtile prin care se vede catnap cea largd i albastra.
p.148
356
www.dacoromanica.ro
un maner care avea doar a 8-a parte din lungimea curelei. Animalele erau nite
caluti salbatici cu hamuri i fraie rudimentare din franghie. Vizitiii aratau la fel de
salbatici, iar vemintele for de aba carpacita semanau cu nite haine de ceretor. Un
calaret, inarmat cu pistoale, baltag i flints, intovaraea fiecare trasura.
p.I49
lasat in urma. Vizitiul ne-a spus ca ii era somn dar cred ca mai degraba era epuizat.
Drumul nostru trecea peste un ima presdrat cu mure i porumbe30, find cat se poate
de rau i trecand peste numeroase paraie astfel incat, dei calutii au galopat cat au
putut, am inaintat destul de greu, intunecandu-se inainte de a fi ajuns.
Ispravnicul, i un alt dregator care, alaturi de sotiile lor, ne-au primit cu un
calduros bun-venit i-au impartit grupul nostru intre ei. Deoarece, cu exceptia
ispravnicului, nimeni nu vorbea alta limbs in afara celei romane, singurul nostru
mijloc de a comunica au ramas semnele. Casa gazdei noastre avea un singur cat,
ridicat deasupra suprafetei terenului i la care se ajungea urcand o seams de trepte
inalte, fiecare find formats de un trunchi de copac taiat grosolan. Patru camere
dacleau intr-un salon al carui mobilier nu cuprindea decat o sofa mare i o masa. Una
din camere tinea locul unui birou pentru judecarea micilor contraventii, alta era o
bucatarie, a treia nu am vazut-o iar a patra era dormitorul nostru. 0 sofa, lunga de
vreo 10 picioare i // lata de 4, umplea aproape toga Incaperea, cu exceptia locului
p.150
unde se afla soba. Cateva icoane atamau pe pereti; printre acestea erau doua
infatiari ale Fecioarei, una in care i se vedeau fata i mainile iar alta unde putea fi
vazuta in intregime, cu exceptia partilor care fusesera acoperite cu metal poleit, un
stil foarte la mods printre credincioii bisericii ortodoxe. Nu se irosise vopseaua
pentru ui i ferestre, locul marginit de rama uii find umplut cu hartie.
indata dupa sosirea noastra, stapana casei ne-a adus o tava cu patru cecute
rotunde de sticla, foarte frumoase, cu marginile Impodobite i aurite. Doua din ele
erau umplute cu dulciuri, iar celelalte cu apa. Acesta este obiceiul roman de a primi
pe toti oaspetii atunci and acetia intra in casa; in timpul scurtei noastre ederi la
Cerneti ni s-au dat acestea de 3 ori. Dulciurile sunt date pentru a face sa treaca
gustul neplacut al apei, care este proasta peste tot in principat. Se aduc numeroase
linguri, caci eticheta nu ingaduie sa fie folosita aceegi lingura de doua ori. Peste un
ceas am fost chemati la masa de sears, unde ni s-au dat tot felul de fructe, o pasare
fripta, ochiuri, lapte fiert, salata i un fel de branza, toate fiindu-ne servite de catre
stapanul casei i un confrate al sau infra slujba mesei un mic rob tigan care statea
mai deoparte. Inainte de a ne geza, gazda ne-a adus un ibric de metal cu // un capac
30 Fructe ale porumbarului, arbust salbatic din familia rozaceelor.
www.dacoromanica.ro
357
p.151
avand deasupra un cerculet pe care se afla o bucata de sapun. Cum noi tocmai
cerusem niste unt, iar lucrurile acestea semanau prea putin cu ceea ce folosim noi
pentru a ne spdla, ne-am apucat sa tdiem sdpunul cu un cutit, crezand ca avem de-a
face cu unt. Deoarece n-ar fi fost frumos sa zambeasca la greseala unui strain,
singurul lucru care a mai ramas de facut binevoitorului nostru prieten a fost acela
de a ne uda bratele cu apa pregAtila pentru mainile noastre si de a iesi in grabs, in
vreme ce noi am inceput sa ne plangem de ceea ce credeam ca este politetea
romaneascd.
p.152
La micul dejun un bdiat (de tigan) rob ne-a adus cafea si pesmeti tari; la
amiazd am luat masa impreuna cu prietenii nostri in casa ispravnicului, Dimitrie
p.153
Chinezu, un om de vreo 50 de ani, care are o sotie placutA si 14 copii. Cele trei fete
ale sale, pe care le-am vazut, sunt modeste si bine crescute. Tustrele erau imbricate
in niste haine, cum te-ai putea astepta sa vezi la noi numai in familia unui ofiter cu
jumatate de soldd, foarte sArac. Leafa tatalui lor, dupd cum ni s-a spus, este numai
<echivalentul a> 60 de lire sterline pe an // principala retribuire a slujbei sale, care
trebuie mai intai sa fie cumparatd si este limitata la 3 ani, depinzand de procentul
extorcdrilor practicate. Ispravnicul ne-a primit cu multi politete, adresandu-ni-se
358
www.dacoromanica.ro
ispravnicului. Mai multi slujitori ne-au trezit mila prin chipurile tor, ofilite de
necazuri. Ni s-a spus Ca erau robi cu totii.
Cand ne-am aezat pentru a pranzi, gazdele, // care luasera parte activa la
oranduirea mesei, ne-au urat pofta buna", pentru stimularea careia, ne-au pus in
p.154
fata pete sarat, caviar, adica icre de sturion i castraveti murati. A urmat sups, apoi
o mancare de vacs cu sos, pasari, miel cu mazAre, pete i o salata de varza acra cu
ulei i otet, struguri gusto0 ai piersici; pere proaste gi nuci au incheiat masa; au fost
apoi aduse cafele $i ciubuce iar ospitalierii no0ri prieteni, inclinandu-se cuviincios
in fata fiecaruia din oaspetii tor, 0-au exprimat nadejdea ca ace0ia avusesera parte
de o masa buns. Cand s-au stins lulelele, intreaga familie s-a retras pentru a-si face
siesta, un obicei atat de raspandit, incat chiar lucratorii i slujitorii se duc sa se culce
in miezul zilei.
Dupa ce s-au sculat, am fost in0iintati ea vaporul sosise la Schela Cladovei,
a.,a ca am pornit -o cu surugii zbierand, urland $i tipand la caii for mai tare cleat era
nevoie, pentru a face cinstire ispravnicului, care ne-a intovara0t intr-o trasura cu
trei calareti.
Cu toga aparenta unei saracii extreme, unii dintre taranii roman sunt
cunoscuti ca oameni bogati; ace0ia sunt astfel pentru CA si-au ingropat banii un
obicei fara indoiala impus de stoarcerile carora le-au fost supu0; cu totii au pus
de-o parte cate ceva in felul acesta. tndeletnicirea for de catre capetenie este astazi
agricultura, deli in trecut s-au ocupat mai mult cu pastoritul, dupe cum le arata ai
numele, caci in ilirica Vlach" inseamna pastor de unde i numele de Valahia"31.
Ei socotesc timpul de la apusul soarelui, impartind fiecare zi solara in 24 de ore care
cresc i scad mereu, prima din ele incepand la disparitia soarelui sub orizont,
moment cand toti sunt obligati sa -$i schimbe ceasurile.
Aceasta provincie, ca i Moldova, a fost carmuita, pans in ultima vreme, de
catre un principe ales dintre grecii fanarioti de la Constantinopol $i invemantat cu
autoritate regaliana. Numele carmuitorului de azi este Alexandru Ghica32.
www.dacoromanica.ro
359
p.155
Inainte, domnitorul era numit si depus dupa bunul plac al Portii, obtinandu-si
situatia si pastrand-o prin aur. Cel care oferea mai mult obtinea locul vacant si it
Linea unul, doi sau mai multi ani, pana cand cineva avea destula influents pentru a
obtine o porunca privind inlaturarea din scaun. Astfel, scopul unui principe, atat de
nesigur pe locul sau, era acela de a pune mana pe cat mai multi bani in cel mai scurt
timp cu putinta, lucru pe care-1 facea prin stoarceri lipsite de rusine sau cumpatare.
In ultimii ani, Tara Romaneasca si Moldova au fost eliberate din starea for de
abjecta dependents fats de Poarta, nu insa pentru a castiga libertatea, ci pentru a
cadea in mainile Rusiei. Prin tratatul de la Bucuresti, semnat in 1812, tarul
p.157
ca mai inainte, cum doresc; <el> este nevoit sa aleaga unul dintr-un numar de
candidati care ii sunt recomandati de boieri. 0 data investiti cu autoritatea princiara,
domnitorii nu mai sunt amovibili in timpul vietii, cu conditia de a-si plati tributul
care, Inainte de 1829 era fixat la 2 000 000 piastri pentru Tara Romaneasca si
1 000 000 pentru Moldova. Siguranta for este garantata de Rusia care, pentru a-si
asigura mai bine stapanirea asupra tor, a silit Turcia sa accepte stabilirea unui
la Bucuresti, cu putin timp inainte. Printului care facuse ceva care nu placuse
tarului36, consulul rus37 i-a comunicat de indata nemultumirea stapanului sau. Ghica
a trimis o scrisoare in care 'isi arata parerea de rau pentru faptul ca, fara a voi,
suparase pe imparat. Aceasta insa nu era de ajuns. Consulul a insistat ca printul sa
se dezvinovateasca in persoana; astfel domnul Tarii Romanesti a fost vazut cerand
iertare la usa unui functionar rus!
34 Aceste prevederi erau mai vechi, datand din vremea tratatelor si intelegerilor anterioare
incheiaite de Rusia cu Poarta otomana in 1774, 1779, 1792 si 1802; in 1812 ere au fost doar
reintarite.
35 Aluzie transparenta Ia instaurarea regimului regulamentar in principate, aflate in acest
mod sub un adevarat condominiu otomano-tarist.
36 Nicolae I, tarul Rusiei (1825-1855).
37 Piotr Ivanovici Ruckmann, consul al Rusiei Ia Bucuresti (1835-1839).
360
www.dacoromanica.ro
p.159
pans atunci, limba tarii nu fusese folosita niciodata in scrieri39 iar putinele
documente publice care trebuiau incredintate hartiei erau scrise cu litere slavone,
caractere prea putin apte pentru o limba careia ii erau aplicate fortat.
Sistemul de tiranie incepe de la domnitor i se intinde papa la boieri; intreaga
populatie poate fi impartita in doua clase, tirani i robi. Dei majoritatea poporului
se afla de fapt in robie, singurii care sunt socotiti astfel dupa lege sunt tiganii i cei
ce se trag din ei. In Ungaria, un mare numar din ace0a se afla raspanditi printre
tarani dar Tara Romaneasca i Moldova constituie cartierul lor general unde
alcatuiesc o class numeroasa; insetnnati prin numarul lor, tiganii sunt insa
dispretuiti, ba chiar socotiti numai nite vite de povara. Se crede ca ar fi vreo
150 000 in cele doua Principate // [...] Ei se casatoresc numai intre ei, perpetua'nd
astfel trasaturile distinctive ale rasei atat la corp cat i la minte. Deoarece toti tiganii
trebuie sa plateasca stapanirii o dare anuala, in graunte de our in valoare de la 10
p.160
o femeie 2; ambele sexe sunt vandute i cumparate de catre boieri Med nici o
consideratie pentru legaturile lor de familie. Numai cu 8 zile inainte de a ajunge la
Cemeti, un boier, a carui case era alaturi de cea in care am scris aceste lucruri, a
despartit un rob care intretinea cu munca sa o sotie i 3 copii, trimitandu-I intr-o
aezare departata, in interiorul tarii, in vreme ce familia lui a fost vanduta altcuiva.
Alt boier, care avea un tigan ce catiga ceva ca fierar, i-a vandut sotia i copiii
38 Eroare. Autorul ignore traducerea Bibliei in vremea lui $erban voda Cantacuzino de catre
fratii carturari Radu si $erban Greceanu (1688).
49 Afirmatie fantezista.
4 Corect, chirilice.
41 In capitolul unde autorul se ocupa de Ungaria.
www.dacoromanica.ro
361
p.161
p.162
pentru a putea dispune de tot ce catiga omul. Asemenea intamplari nu sunt rare;
dimpotriva, sunt prea dese pentru a fi socotite drept lucruri neobinuite.
Imoralitatea cea mai dezgustatoare cuprinde toate clasele din principate;
deseori mamele ii ineaca noii nascuti in Dunare42. Cand ii vad ca se poarta astfel
// cu proprii for copii ! mi-a spus o doamna (din Anglia) care locuia acolo vei
isitelege prea bine ca nu ma pot simti sigura cu ei. Aceste pilde, imitate cu sarguinik
pot fi gasite in paturile cele mai de sus. Legamantului casatoriei nu i se da nici o
insemnatate. Mi s-a spus ca sta. in puterea oricui, barbat sau femeie, de a obtine de
la mitropolit divortul, motivandu-1 printr-un capriciu sau o alts preferinta. Astfel, se
numeroase // i se pot face pans la 4 apeluri la o pricing, dar calea celui ce se plange
de ceva trebuie sa fie aternuta cu metal pretios, iar judecatorul joaca aa cum ii
cants aurul. Atat de notorie este nedreptatea de la tribunalele turceti (!), incat toti
consulii straini sunt autorizati cu puterea de a casa judecata asupra unui concetatean
de-al lor, putere recunoscuta in alte regate dar sanctionata prin tratate cu Poarta;
datorie Eta de unul din supuii puterii pe care o reprezinta; el poate chiar sa
p.164
362
www.dacoromanica.ro
p.168
a vaselor.
Putin mai departe, pe ambele parti ale raului, sunt ramaitele podului ridicat
de Traian in timpul celei de-a doua expeditii a sa 'impotriva dacilor. Dunarea este
aici de 2 400 picioare lungime, uneori pot fi vazute, Una fiecare mal, 4 arcade //
dar nici una nu este vizibila din mijlocul raului. Din marimea celor care au mai
ramas, se vede ea trebuie sa fi fost de-a currnezipl raului 22 de arcade. Dar, din
lipsa oricaror urme de zidarie i din natura solului se poate deduce ea a fost inainte
la mijloc o insula care a fost units cu cele doua maluri prin doul poduri mai mici;
faptul ca ceva mai jos se afla inca o insulita, sprijina aceasta parere, putand oferi un
mijloc pentru o comunica%ie intre cele doua maluri cu o cheltuiala mai mica decat
ar fi fost nevoie pentru a construi un pod lung de o jumatate de mila47. [...]
Malul romanesc al fluviului este chiar mai putin populat decat cel turcesc,
deoarece multi din supuii principatului, dezgustati de propriul for guvernamant,
" imparat roman (193-211). Ruinele apartin probabil fostului castru roman de aparare din
aproprierea Drobetei.
www.dacoromanica.ro
363
p.169
p.172
p174
p.177
Intre acest loc <Lom Palanka>49 $i Vidin, in partea opusa satului turcesc
Ortzar, dupd cum ne-a informat capitanul, dl. Quin50, primul englez care a incercat
o calatorie pe Dundre, a fost silit, in august 1834, sa paraseasca vaporul care a stat
quat pe un banc de nisip cloud zile. [Autorul $i tovara$ii sdi au fost astfel primii care
au reu$it sa calatoreasca 'Ana la Galati in Moldova, la 12 ore de Marea Neagra].
Ba$tina$ii spun ca numai o data la 40 de ani, raul scade atat cum 1-a gasit dl. Quin,
adica la numai 3 picioare de apa [...]
La Giurgiu, ru$ii au pierdut multi oameni in 1829. Biruinta insa a ramas de
partea lor; fdcand fortificatiile una cu pamantul, ei au lasat $antul $i cateva movile
pentru a arata unde au stat. Orawl este darapanat rau $i este alcatuit, ca $i cea mai
mare parte a orawlor din Tara Romaneasca $i Bulgaria, mai ales din colibe. in Piata
mare este un turn inalt $i patrat, unde se afla un clopot numit gre$it ceas, care suns
la anumite ore. Cu exceptia acestei cladiri, piata nu se deosebe$te prea mult de o
p.178
p.183
p.188
de aproape 100 000 de suflete. Oamenii se impart in doua clase, bogati $i saraci.
Bogatii dau dovada de lenevie $i inclinare spre $coald. Saracii sunt intr-o stare de
mizerie abjecta $i degradare I. <Romanii> exports mai ales land, unt, miere, seu,
ceara, cherestea, sare $i alimente sarate, pentru pietele de la Constantinopol $i
Odesa; de asemenea, in Germania se exports porci, vite, cai $i piei, de unde, in
schimb romanii aduc multe din cele de trebuinta $i aproape toate obiectele de lux,
cu exceptia blanurilor, panzeturilor $i ceaiului pe care le aduc din Rusia. [...]
Nu departe de Giurgiu se afla locul unei vechi tabere genoveze de unde
soldatii acelei republici inspaimantau pe vremuri pe bulgari52. [...]
Putin inainte de a scalda temelia stancilor pe care se afla ruinele Har$ovei53,
Dunarea face o curbs mare curgand spre apus, exact impotriva cursului sau de pand
atunci. In acest loc vartejuri $i contracurenti impiedica trecerea vaselor, care nu sunt
actionate de aburi. Ni$te maguri de calcar cu forme grote$ti se inalta semet pe malul
" Localitate pe Dunke, pe malul bulgaresc.
50 Este vorba de Michael J. Quin care a scris cartea A steam voyage down the Danube. With
sketches of Hungary, Wallachia, Servia & Turkey, apkuta in doui volume la Londra, in 1835.
51
364
www.dacoromanica.ro
bulgaresc, iar Cetatea Flarsova54 se vede pe una din ele. De aici la Galati, raul
serpuieste printre insule joase acoperite cu trestie si tufisuri, rareori putand fi vazuti
tocmai sunt terminate; altele abia se tidied; locuintele saracimii, primele case
acoperite cu tigla vazute de not de la un timp incoace, pot chiar sa nazuiasca la
cinstea de a se numi vile.
Pe ulita mare, doll arcuri de lemn, ridicate pentru o parada in cinstea recentei
vizite a contelui Vorontov60, guvernatorul general al Rusiei de Jos, sunt o dovada a
54 Pentru care vezi V. Bratulescu, Cetatea Mirsova, in Buletinul Comisiunii Monumentelor
Istorice", XXXIII (1940), p. 3 -24.
55 Gropen, sat si com., jud. Braila.
56 Afirmatii rautacioase si gratuite.
57 De fapt cetatea ridicata de turci dupe 1540 si distrusa in timpul razboiului ruso-turc la 1828,
vezi M. Popescu, Raiaua si cetatea Bra-ilei, in Analele Brailer, I (1929), nr. 2-3, p. 6-19 si nr. 4-6,
p. 37-40; idem, Ddramarea naafi! Brdila, ibidem, VI (1934), nr. 1, p. 21-28.
58 Arba Dulcsa, sat disparut, inglobat astazi orasului Braila.
ss Probabil hanul lui Nita Brandaburgu (desigur Johann din Brandenburg) amintit inca din
1833, vezi N. lorga, Cei dintdi ani in noua Braila romdnescd (1832-1866), Bucuresti, 1929, p. 35.
60 Mihail Simionovici Vorontov (1782-1856) feldmaresal, participant la campaniile impotriva
lui Napoleon si la razboaiele ruso-turce, ajuns guvernator al Noii Rusii (1823-1844) si Caucazului
(1844-1856).
www.dacoromanica.ro
365
p.189
influentei nordice in Tara Romaneasca. Mai multi negustori englezi 5i cativa greci
se aflau pe malul apei. Primul vas britanic care a mers in ultima vreme pe Dunare
p.190
pia5tri, 40 de parale la un piastru care este cam de vreo 3,5 lire, de5i la
p.191
p.195
[]
p.196
Berzasca
malul stang
5 ore
63 Acesta legatura a fost incheiata acum datorita Infiintarii unei curse suplimentare intre
Galati si Constantinopol. (n.a.)
64 Basias, sat, corn. Socol, jud. Caras-Severin.
65 Probabil Moldova Noua.
66 Lupkova, sat, corn. Berzasca, jud. Caras-Severin.
366
www.dacoromanica.ro
p.197
www.dacoromanica.ro
367
p.200
p.203
p.204
Era un mare noroc pentru mine ca ma aflam sub un acoperis si ca aveam un pat,
dupa 6 nopti petrecute pe scandurile negeluite ale vasului. Acest confort ca si
bunavointa gazdelor mele le-am pretuit Inca si mai mult and am auzit Ca tovarasii
mei strabateau tot crawl, pentru a gasi un colt in care sa-si poata petrece noaptea,
find nevoiti, pans la urma, sa se multumeasca cu locuri cat se poate de deosebite
de cel de care am avut noi parte.
Sotia viceconsulului ne-a tinut tovarasie la masa de dimineata, distrandu-ne
cu anecdote despre slujitorii sai. Unul din acestia este un arnaut frumos, mandru,
capricios si violent in ura si dragoste. Uneori isi paraseste stapanul de care este
foarte legat, insa numai pentru cateva ceasuri. Cand este Intrebat, la intoarcere, de
ce s-a purtat astfel, se uita in pamant, nu raspunde, nu arata nici parere de rau, nici
suparare si face acelasi lucru cand ii este lene sau este jignit. Este cinstit insa si asta
nu este putin. Are un costum frumos. De un fes rosu // atarna un ciucure larg si
negru peste parul sau ondulat si balk o camasa deschisa in fats, este cuprinsa de o
vests cafenie, de asemenea deschisa; dedesubt, se afla un brau de piele rosu, lat de
vreo 10 degete, in care sunt varate o pereche de pistoale de argint; avea si un iatagan
pans cand lipsa sa de stapanire a facut necesara confiscarea acestei teribile arme.
De la brau in jos are o fusta de panza alba larga, a carei latime este un motiv
de mandrie pentru cel care o poarta, find Intre 30 si 50 de yarzi (!); jambiere lungi
negre si incaltari ii completeaza costumul.
Servitorii moldoveni sunt lenesi, prosti si imorali in ultimul hal78. Trebuie sa
li se dea aceeasi porunca in fiecare zi. Chiar daca masa este puss de unul care a facut
luni de zile acest lucru, stapana casei trebuie sa stea langa el si sA-i spuna: Acum
pune lingurile, acum solnitele, acum paharele, acum cutitele" si asa mai departe,
pentru fiecare tacam; cand este mustrat, tace privind in p'Etnant, dar nu arata vreo
hotarare de a face mai bine in viitor. Ei nu se pot Impotrivi aplecarii catre furtisag.
0 doamna // care std acolo mi-a spus ca se intampla deseori ca batista, pe care o lass
pentru o clipa cand vorbeste cu un servitor, sa dispara de indata ce Intoarce capul;
vinovatul mai intai neaga, dar cand lucrul furat este gasit asupra sa nu arata ca i-ar
fi rusine. La masa, se vorbea in cinci limbi, deli eram cu totii 4 insi. Intre noi
vorbeam englezeste, iar doamnei ii vorbeam frantuzeste, in timp ce gazda se adresa
unuia din noi in franceza si celuilalt in italiana, iar sotia sa in greaca. Amandoi
dadeau porunci slugilor in romaneste.
Galatii au un comert considerabil si pot fi priviti ca portul ambelor principate
deli Braila, in ultima vreme, a atras o parte a comertului Tarii Romanesti. Langa
chei sunt de obicei ancorate vase din Anglia, insulele lonice si alte tari europene.
Principalele produse care se exports sunt: seu, fasole, cereale, doage, ceara, land,
vite, piei si vii spre Odesa. Cele ce se aduc mai mult sunt fierul, uleiul, bumbacul,
78 Alte afirmatii gratuite si rAuvoitoare ale autorului.
368
www.dacoromanica.ro
zandrul i cafeaua. Articolele alitnentare sint foarte ieftine, o gasca frumoasa costa.
7 d., o oaie grass 3 centi, iar un ou o para. //
Case le sunt, aproape toate facute i acoperite cu lemn nevopsit. Cea mai mare
p.205
parte au numai un cat, cu fatada la strada, dupa cum este obiceiul in Tara
RomAneasca i Rasarit; bunurile expuse spre vanzare sunt aezate pe jos. In partea
de sus a oraului sunt cateva case mai bune, locuite de consuli i 2-3 negustori mai
sunt podite cu trunchiuri de copaci gezate de-a curmeziwl, formAnd ceea ce,
familiar, se nume$te un drum noduros".
Populatia poate fi de vreo 5 000 de locuitori dintre care 1 000 sunt supui
britanici din insulele lonice, mai ales oameni fugiti pentru a nu da socoteala de o
datorie sau vreo crima, on care au fost lasati aici de vase pe care au lucrat pentru
ali plati drumul. Pe langa acetia, poate fi vazut un mare numar de evrei i armeni,
dar cea mai mare parte a batinailor sunt de origine greaca79.
p.206
p.207
www.dacoromanica.ro
369
p.208
p.209
p.210
Bagajul nostru a fost repede asezat in vehicol, lucrurile mai usoare au fost
asezate in spate in cloud valize mari care slujeau de scaune; in fats nu am putut
obtine nici un interpret care sa vorbeasca romana, rasa sau o alts limba in care sa
ne intelegem; astfel, la toate greutatile s-a adaugat imposibilitatea de a comunica cu
vizitiul nostru sau cu oamenii din regiune.
In cele din urma, ne-am luat ramas bun de la prietenii nostri din Galati,
datorita carom ne-am putut procura ceva bere englezeasca, paine bunk pasari fripte,
unt si cateva sticle de ape minerals. La 5 dupa amiaza am pomit. // Soarele a apus
repede, iar drumul nostru se astemea peste un islaz neted fara nimic care sa aduca
variatie in monotonia lui. Drumul, tinand seama de faptul ca nu era decat un fagas
moldovenesc de carute, era destul de bun, deli din and in cand eram smuciti tare
la trecerea peste un an sau peste o groapa, iar puntile subrede peste rauri si mocirle
83 In realitate, la Galati functiona un viceconsul rus.
370
www.dacoromanica.ro
facute din bucati de lemn aruncate la intamplare una peste alta, se clatinau sub
greutatea noastra.
La ora 10 aproape, urletele unor caini ca niste lupi ne-au aratat ca eram in
satul Frumuita84. Ne-am indreptat spre rqedinta boierului <de acolo> i 1-am rugat
pe care s-au ridicat iute cand au auzit porunca boierului. Mirosul inabuitor i
scandurile tan ne indemnau atat de putin la somn incat, daca am fi fost in iulie i nu
in septembrie, am fi preferat sa ramanem // in trasura; aerul noptii, insa, in aceste
tari, mai ales toamna, este cat se poate de rau pentru sanatate.
Astfel, ca, in vreme ce unul din not pazea bagajele, intr-un loc unde am fi
putut fi jefuiti fart nici o putinta de a ne apara, ceilalti s-au azvarlit pe lavite aa
imbracati de drum cum erau. Sforaieli fioroase au adus o schimbare in ceasurile
mohorate ale noptii, dar am fi putut totui dormi daca domnioara familiei, cu mult
inainte de a se crapa de ziva, trezita de activitatea sporita a turmelor liliputane
p.211
Putin inainte de ora 5 dimineata am plecat din nou la drum, fara a mina.
La 3-4 ceasuri de drum nimeream mereu peste o adunatura de colibe nenorocite,
cladite din lut, impletite din nuiele i acoperite cu stuf, impratiate neregulat peste
baragan, fara gradini sau ingraditura. Unul din aceste sate se cheama Braneti85,
un copil, era absolut gol; un barbat era i el in aceeai stare iar femeile nu erau
cuviincios imbricate. Acest popor nenorocit pare a sta in aceste principate la un
nivel inferior chiar Si tovarailor for de robie. In alta parte ei inii se separa de
ceilalti; aici sclavia ii desparte de restul omenirii.
Drumul nostru mergea de-a lungul malului drept al Prutului [...] multe dintre
campiile de aceasta parte a Prutului sunt cultivate cu vita de vie, vinul moldovenesc,
" Formosica, sat si corn. jud. Galati.
85 Brennerst, sat, corn. VIAdesti, jud. Galati.
86 Popogene, sat, corn. Suceveni, jud. Galati.
87 Wodeni, sat, com. Cavadinesti, jud. Galati.
www.dacoromanica.ro
371
p.212
P.213
p.215
mai ales cel numit de Odobesti88 este II vestit. Am trecut de cateva plantatii de tutun;
sparanghelul salbatic ii imprastia semintele sub rotile noastre, in vreme ce alergam
peste campia care se intinde la granita Rusiei cu posesiunile nominale ale Turciei.
Baraganul acesta misuna de ciori si soimi; ne-am minunat de numarul nemaivazut
de mare al cotofenelor.
La amiaza ne-am oprit la Vadeni89, un sat compus din cateva colibe din
nuiele tencuite cu lut $i acoperite cu pale, dar care, spre deosebire de vecinii sai, este
blagoslovit cu o biserica, la fel de simplu alcatuita. Oamenii de aici nu poarta nici
incaltari, nici ciorapi i se imbraca cu cele mai jegoase zdrente. Fete le din toate
clasele ii impletesc parul in cloud cozi care le atama pans la calcaie; i, deoarece
acest obicei este numai la femeile necasatorite, nu este lipsit de probabilitate ca
moldovenii sa-i fi tras acest obicei de la daci [...]
Reluandu-ne calatoria, curand am ajuns la un loc numit Murgeni9 iar la
apusul soarelui, micul targ al Falciului9I a inceput sa se vada, deosebindu-se de
satele din jur numai prin numarul mai mare de colibe i superioritatea bisericii sale
372
www.dacoromanica.ro
Helmuth Karl Bernard baron von Moltke s-a nascut in Parchim (MeckemburgSchwerin) la
26 octombrie 1800, ca flu al unui general danez.
Urmand cursurile scolii militare de Land-Cadetten" din Copenhaga, el intra Ia varsta de 18
ani in randurile armatei daneze, pe care o pAraseste in 1822 trecand in serviciul Prusiei. Cunostintele
sale temeinice in domeniul artei militare, in special in strategie si wend, 1-au promovat in randurile
ofiterilor de stat major ai armatei prusiene, in anul 1832. Tandrul capitan Moltke, a fost chemat apoi
de sultanul Mahmud al II-lea in Turcia (1835) spre a colabora la refacerea si modernizarea armatei
otomane. fn calitate de instructor militar al turcilor, Moltke a luat parte la campaniile din 1838 si 1839,
indreptate impotriva kurzilor si sirienilor. fn general, sfaturile talentatului strateg prusian nu au fost
urinate de comandantii ostirilor otomane, ca atare turcii au inregistrat infrangeri, in special in Siria.
Esecul misiunei I-a silit pe Moltke sa se inapoieze in Prusia in 1840, unde a fost numit aghiotant al
principelui Friedrich (viitorul imparat Friedrich al III-lea). Intre anii 1848-1855 el a servit ca sef de
stat major general al corpului 4 de armata, apoi al intregii armate prusiene, in 1859 devenind general
locotenent. A luat parte la pregatirea, cu multi minutiozitate, a campaniilor impotriva Danemarcei
(1864) si Austriei (1866). Datoritti planurilor sale, armata austriaca a suferit dezastrele de la Sadowa
(3 iulie 1866) si Olmutz. Tot Moltke a fost insarcinat si cu alcatuirea planurilor de campanie impotriva
Frantei, pentru care a facut numeroase studii si schite pe teren, incepand cu anul 1867. Rezultatele
actiunilor sale, coordonate cu ale intregului corp de stat major prusian, au dus la succesele fulgeratoare
obtinute in cursul razboiului franco-german din 1870-1871, Ia caderea Parisului si infrangerea Frantei.
Pentru contributia sa a fost facut conte, la 28 octombrie 1870, in palatul de la Versailles, ocupat de
statul major al imparatului Wilhelm I. Cateva luni mai tirziu, Ia 16 iunie 1871, a fost inaltat la rangul
de general-feldmaresal.
Von Moltke a murit la Berlin Ia 24 aprilie 1891.
Helmuth von Moltke a lasat o serie de lucrAri militare, jurnalul calAtoriei sale in Orient precum
si o vasty corespondents.
Dintre acestea notAm: Briefe uber Zustande and Begebenheiten in der Turkei aus den Jahren
1835-1839, Berlin, 1841 (a cunoscut 7 editii, ultima din 1911); Der Russisch Turkische Feldzug in
der europaischen Turkei 1828/29, 1845 (in cloud editii); Geschichte des Deutsch - Franzosischen
Krieges, 1891 (in cloud editii); Briefe aus Russland, 1877 (in patru editii) etc. Operele sale au fost
editate in 8 volume de cAtre G. Hirschfeld, sub titlul Gesammelte Schrifien and Denkwurdigkeiten, vol.
El a lasat doug relatari asupra acestei caltitorii; una in scrisorile sale, iar cealalta in jurnalul de
calatorie, ele completandu-se reciproc; in scrisori predominA anumite aprecieri si judecati de valoare,
pe and in jurnal principalul loc it ocupl elementul narativ.
Impresiile din scrierile lui Moltke asupra thrii noastre sunt in general destul de severe, dar nu
lipsite de aprecieri lucide si de un oarecare simt al realitatii.
Gasind justificari situatiei de prefaceri prin care trecea Tara RomAneasca in aceasta perioada,
el constata racilele adanci ale nedreptului regim social si ale administratiei, care franasera de secole
www.dacoromanica.ro
373
progresul de care s-ar fi putut bucura tara. TAranul roman, istovit gi saracit de exploatare este
compAtimit, dar nu interes. I se atribuie trasaturi de caracter si sentimente care ii sunt strain, datorita
unei judecati prea grAbite. In general, criticile lui Moltke sunt adresate de pe o pozitie conservatormoderatA, socotind cA binele tArii 1-ar putea aduce un regim princiar ereditar gi autoritar. Exagereaza
meritele perioadei de administratie provizorie rush de sub generalul Kiselev, ale carei succese sunt
prezentate partial si doar ca rezultate ale actiunilor initiate de straini; factorul intern este astfel complet
ignorat, lucru cu desavarire fals.
Marturiile lui Moltke prezinta interes pentru situatia de ansamblu a Tarii Romfine0, cu toate
limitele inerente in acest caz, datorate de scurta perioada de trecere prin Tara Romaneasca.
Ca Vitoria lui Moltke in Tara Romfineasca a fost publicata in scrisorile sale din Turcia (Briefe
uber Zustande und Begebenheiten in der Turkei aus den Jahren 1835 bis 1839 si in Gesammelte
Schriften und Denkwurdigkeiten, vol. VIII 5i in jumalul lui de cAlatorie (Tagebuch der Reise nach
Konstantinopel, vol. I.
In tara noastra scrisorile lui Moltke au mai fost odatrt traduse sub titlul Observdrile lui Moltke
asupra Tdrii Romanesti din anul 1835, in Convorbiri Literare" vol. XLIX (1915), p. 923-927 5i
comentate de M. Atanasiu, Helmuth von Moltke (Scrisori din anii 1835-1839), in Buletinul Societatii
regale romine de geografie", vol. XXV (1914), p. 250-254. Jurnalul de calatorie a fost prezentat de
C. I. Karadja, Craiova si Muntenia in 1835, dupd ziarul de drum al contelui Moltke, in Arhivele"
Olteniei, VIII (1929), nr. 45-46 (septembriedecembrie), p. 528-530 gi Fr. Pall, Cu prilejul unei
comemordri. Moltke ,fi romeinii, in Convorbiri Literare ", LXXV (1942), p. 588-597.
Asupra calatoriei lui Moltke mai exists indicatii gi in Hurmuzaki, vol. X, p. 474, nr. DLXXXI,
in N. Iorga, Istoria Bucurestilor, Bucureti, 1939, p. 249-250.
Traducerea s-a facut dupa textul german, publicat de Helmuth von Moltke sub titlul Briefe
und Begebenheiten in der Turkei aus den Jahren 1835 bis 1839 in Gesammelte Schriften und
Denkwurdigkeiten des General-Feldmarschalls Grafen Helmuth von Moltke, 6. Auflage, 8. Bd.,
Berlin, 1893, p. $.u., find comparata cu aceea facutA in Convorbiri Literare" (Observdrile lui
1
Moltke asupra TIM Romcinesti din anul 1835, vol. XLIX (1915), p. 923-927.
2 Ada-Kalessi.
374
www.dacoromanica.ro
P2
<geamuri la> ferestre. Ne pusesem fracul, fara sa fie nevoie, *i in timp ce noi
tremuram, Excelenta Sa, invelita in cloud trei blanuri, una mai mare *i mai groasa
ca cealalta, parea foarte in largul ei.
In ora* ne-a surprins murdaria ulitelor stramte. Vemintele barbatilor erau
roii, galbene, albastre, in culorile cele mai tipatoare, dar foarte zdrentuite. Femeile
pa*eau sfios cu fata acoperita de valuri, ca ni*te stafii. Toate casele aratau un inceput
de paragina, iar la cetate, cred ca n-a mai fost reparata macar vreo tigla, de la
cucerirea ei.
La 31 octombrie ne-am continuat calatoria de-a lungul Tarii Romaneqti. Dace
375
www.dacoromanica.ro
P.3
nici un adapost, nici hrana, nici bautura. Chiar i statiile de posts sunt nite
p.4
adevarate cocioabe sau mai bine zis niste gropi sapate in pamant, cu un acoper4 //
de nuiele. Mizeria depae*te tot ceea ce imi putusem inchipui pans atunci.
A fost pentru not o surpriza placuta sa gasim un han la Bucureti , caci nu mai
vazusem nici unul de la Orova.
Prin consulul nostru9 am fost prezentati domnitorului Alexandru Ghical si
introdui in mai multe familii boieresti. Domnitorul ne-a poftit la cina si a comandat
<in onoarea noastra> un exercitiu militarl I al otirii care n-a mai avut loc din cauza
unui viscol puternic.
Cu toate ca ne aflam aproape pe acelai meridian cu Genova, unde anul trecut
avusesem pe vremea aceasta cea mai frumoasa vara, aici iarna i-a intins peste tot
mantia ei de ghiata. Am cutreierat oraul, cazarmile, saloanele gi faceam <totodata>
pregatirile de plecare la Constantinopol.
La Bucurqti se vad cele mai pacatoase cocioabe, pe langa palatele in stilul
cel mai modern i biserici cu arhitectura bizantina; cea mai amarnica saracie
domnete alaturi de luxul eel mai extravagant; Asia i Europa par sa se intalneasca
in acest ora.
europene>. Ea nu s-a ridicat decat cu conditia unei Indoite dependente13, dar are //
dreptul sa-i organizeze libera administratia interna. Europa ateapta deci cu un
interes binevoitor semnele imbunatatirii starii ei, care s-a realizat intr-un timp scurt,
dar dupa man framantari.
Fizionomia acestei tari poarta urmele cele mai grozave ale unei indelungate
robii. Orgele sunt Inca si acum pe jumatate in mina, pline de daramaturi, fara
intarituri, tars porti, caci once intentie de aparare era, pand acum, privita ca o crima.
376
www.dacoromanica.ro
primii $i, intr-un rastimp de patruzeci de ani, populatia romaneasca14 a fugit <din
tara> de sapte on la rand.
Sate le acestei tari sunt ascunse in vai, caci cei care ramaneau pe loc iii cautau
scaparea in saracia, mizeria si intunericul lor.
Ce priveliste iti ofera chiar $i astazi acele sate fare gradini, Para pomi, fare
biserici si, s-ar putea spune, fara case, caci sunt mai toate ingropate in pamant si
acoperite doar cu nuiele.
intarituri, mori, acareturi, alei, plantatii, poduri sau cladiri mai aratoase nu se
zaresc zile intregi pe drum.
Campia este in intregime lipsita de arbori, cu toate ca o treime dintr-insa este
imens, dar un pustiu care bineinteles nu asteapta decat maini harnice pentru a
rasplati imbelsugat truda lot Numai putini boieri iii lucreaza ei insisi pamantul; cei
mai multi dintre ei iii au casele in orase unde se afla, de asemenea, $i bisericile, care
lipsesc la tarals.
Boierii au decazut de cand cu ultimele prefaceri. Aceasta nobilime a pierdut
mult prin schimbarile din urma; ea s-a ruinat nu din pricing ca apasarea sub care
gemea taranul s-ar fi micsorat, dimpotriva pretul pamantului s-a ridicat intr-un mod
www.dacoromanica.ro
377
P.6
ce ar depasi aceasta masura, ar deveni prada stapanilor sau dusmanilor sai. Deprins
celorlalte natiuni ; el se sperie mai putin de lipsuri decat de munca, indura mai usor
mizeria barbariei decat // constrangerea civilizatiei.
Romanii sunt oameni chipesi si inalti de statura; limba for este fiica latinei si
se aseamana mult si astazi cu limba italiana. Dar jugul turcesc a distrus de multa
vreme energia acestui popor. <Manuirea> armelor i-a devenit strains, se supune
p.8
Gerinanii sunt pusi adeseori sub protectia engleza, francezii sub protectia germand
si chiar supusi romani gasesc mijlocul de a se sustrage pe aceasta cale autoritatii
propriei for ocarmuiri. Rusia a renuntat la acest abuz, dar ea negresit exercita o
influents indirecta, putemica, in intreaga tars.
17 Regimul regulamentar a incercat sa limiteze privilegiile abuzive ale consulilor si supusilor
straini; astfel au fost desflintate ispravnicatele strainilor precum si departamentul strainelor pricini,
suditii straini urmand a fi judecati pentru pricinile for cu localnicii, de tribunalele obisnuite ale tarii.
Strainii nu aveau voie sa posede proprietati imobiliare in Principate, iar dad doreau sa se
indeletniceasca cu vreun comert sau mestesug, urmau a se supuna acelorasi indatoriri ca si supusii
suditi straini laolalta. Vezi N. Iorga, Istoria Bucurestilor, Bucuresti, 1939, p. 250-251, tabel
recapitulativ at catagrafiei din 1831.
378
www.dacoromanica.ro
care izvorasc din Carpati Iii umfla atunci albiile for largi in campie si Intrerup
aproape mice comunicatie. Nu exista drumuri in aceasta tea, Dunarea nu face decat
Si Cihac, o Societate de Medicine 5i Istorie Naturals ". La Bucure5ti nu exista deck un Muzeu
national de istorie naturals qi antichitati", creatie a lui Nicolae Mavros, Mihalache Ghica, Vladimir
Blaremberg 5. a.
www.dacoromanica.ro
379
P.9
pe de alts parte timpul scurs este prea scurt, pentru ca situatia unei tari, asa de
indelung si de crud incercata, sa se imbunatateasca intr-un mod satisfacator.
[Comparatie a situatiei din Tara Romaneasca cu aceea din Serbia].
peste margine in afard si in cursa atat de rapids abia puteai sa stai locului,
ghemuindu-te cu cea mai mare greutate. Nici nu ajunsesem Inca la prima <statie
de> posts, cand surugiul nostru a si cazut $i chiar eu am fost de doua on trantit din
sanie. Dar vizitiul acestui vehicul-jucarie nici nu se sinchisea; el gonea mai departe
cu caii sai marunti si numai cu foarte mare cazna putu sa fie facut atent prin strigate
putemice, ca pierduse <pe drum> partea cea mai de seams a incarcaturii sale.
p.12
Raurile se revarsasera pe drumuri $i -ti poti inchipui ce placere era sa treci cu o sanie
inalta de un picior prin baltoace adanci de trei picioare 1/.
Cel mai mare neajuns pentru calatorul european in aceasta tea', it constituie
insa lipsa totals de hoteluri. Cand sosesti seara, flamand, ud si pe jumatate inghetat,
intr-un oras, nu gasesti vreo odaie incalzita, un pat sau <ceva> de mancare, nici
chiar la un pret ridicat. A trebuit sa am la mine o scrisoare din partea domnitorului,
spre a <putea> fi gazduiti la Giurgiu intr-o casa particulars.
Acest oral poarta Inca urmele vizibile ale pustiirilor din ultimul razboi.
Dinspre uscat, fortareata23 este daramata; spre Dunare mai multe transee s-au
pastrat cu redutele lot Datorita asezarii sale pe un fluviu navigabil, orasul se va
ridica repede; chiar de pe acum se inalta, pe langa biserici cu cupolele for bizantine,
mai multe edificii din piatra cu o infatisare impunatoare.
A doua zi am trecut fluviul, care aici este foarte lat si formeaza mai multe
insule; vantul ne ajuta sa ajungem pans la Rusciuc si acolo am debarcat; ne aflam
<in sfarsit> in Turcia. [...]
in care se afla vechea cedtuie a Giurgiului, inAltad de Mircea cel Bain, azi in compled ruins.
24 Traducerea s-a facut dupa jurnalul Iui Moltke Tagebuch der Reise nach Konstantinopel publicat
380
www.dacoromanica.ro
Ne-am oprit la trei mile mai jos. Este o privelite ciudata sa vezi aici, pe
Dunarea batrana, intre stanci negre i inaltimi Impadurite, un vapor cu restaurant,
calatori cu albume de desen i cu pappoarte, functionari vamali i functionari ai
carantinei.
Langa not se mai afla cateva vase, iar pe mal ii Meuse tabard, sub o panza
<de corabie> la focul unui bivuac, o ceata de corabieri maghiari, care petreceau in
sunetele unei titere mici [...]. Am intalnit o ambarcatiune sarbeasca3 trasa de doi
sarbi. Sarbii au trebuit sa dea drumul odgonului i sa face un ocol mare in jurul
nostru, caci nu suntem Inca intrati laolalta cu ceilalti31.
De la Moldova32 pans la Cladova33, unde se intrerupe calatoria cu vaporul,
Dunarea trece printre muntii de la granita banateana i romaneasca la miazanoapte
i muntii care se afla la miazazi, sub diferite numiri locale, dintre care masivul cel
mai Insemnat este aa-numitul munte al haiducilor sau muntele talharilor34. Este un
fapt uimitor sa vezi cum fluviul acesta, dupa ce-i primete apele din jumatate din
Bavaria, din Tirol, din Austria, din Moravia, din Ungaria i din Transilvania, dupa
ce chiar rauri ca Drava, Tisa, Sava i Morava ii duc valurile spre el, este gatuit
intr-o trecatoare de stand ai carei pereti drepti se afla la o departare de abia o bataie
26
navigatiei vaselor cu aburi pe Dunare, intre anii 1830-1840, ocupandu-se de reglementarea cursului
acestui fluviu precum si de constructia unei sosele de legatura intre Banat si Oltenia; vezi relatarea din
vol. I, seria noua, al prezentei colectii, p. 951-953.
27
Wallachei.
Das Planum.
29 Wachthauser, numite mai jos Csardaken.
" Einen serbischen Fahzeuge.
31 Aceasta Insemna ca nu fusesera tinuti in Turcia Inca bantuita de ciuma, la carantina cea
28
www.dacoromanica.ro
381
p.120
stanci in care si-a sapat numele Traian37 si ecoul repeta de mii de ani vuietul
valurilor deasupra acelorasi stanci.
$i astazi inaltimile mai sunt acoperite cu paduri dese iar locuintele vechilor
daci trebuie sa fi fost foarte putin deosebite de colibele saracacioase, din crengi si
lut, ale stranepotilor lor. Dar acela care vrea s vada Dunarea romanilor, acela
p.121
<trebuie> sa se grabeasca caci cultura care slefuieste toga lumea38 incepe $i II aici
sa intre in actiune.
De pe acum a patruns vaporul Francisc 1"39 in aceasta lume izolata pans la
Moldova'', ba chiar Argo", fara de incarcatura, si and nivelul apei era ridicat a
Invins grozaviile de la Portile de Fier plutind la vale $i a mers nestanjenit pans la
Marea Nea grot.
Trebuie sa recunoastem ca transbordarea marfurilor de pe un vapor intr-altul,
dar mai ales intreruperea <cursei> de la Moldova pans la Cladova, intre care se face
legatura numai prin barci cu vasle, mai constituie Inca incoveniente esentiale. Totusi
35 Csardaken, numite gi Wachthauser der Militargrenze, in explicatia schicei postului
Drencova (Drincova) desenata de Moltke (cf. P. 122/11) erau posturi de paza graniceresti pe linia
confiniilor militare ale Imperiului Habsburgic.
36 Caius Mecena, cavaler roman, decedat In anul 8.1. Chr., unul din negociatorii pacii de la
Brindisium.
37 Aluzie la inscriptia lui Traian din anul 101 e. n.
38 alle Welt beleckt.
39 Numit astfel in cinstea Imparatului Austriei, Francisc 1 (1792-1835).
4 Vezi nota 32. Guvernatorul imperial von Mercy a ridicat aici o cetatuie care a fost rasa dupa
pacea de la Beigrad.
41 Euxin.
382
www.dacoromanica.ro
putea fi inlaturate dar numai cu praf de pwa. In acest rastimp hamicul conte
Szecheny inainteaza voinicete cu oseaua sa.
sub un acoperamant de panza. Se mai aflau in barca, in afara de noi, cei trei
mohicani, negustorul din Bucureti, un pastor francez care se ducea la Cherson gi
clericul romano-<catolic>. Din cauza puternicului vant de rasarit, cei opt vaslai ai
nWri, dei sprijiniti de curentul viu al fluviului, n-au putut inainta decat foarte Incet
i din greu. In mai multe locuri valurile se roteau tare, in ciuda <nivelului< ridicat
al apei, gi se auzea limpede vartejul. Dar locul cel mai greu este mai sus de Islaz5.
42 Tiberiu, imparat roman (14-37). Pe Ia anul 16 1. Hr. Tiberiu a respins pe daci care trecusera
Duntirea, cu prilejul revoltei panonilor (Dio Cassius, LW, 36). 0 alts rascoala a dacilor a avut loc pe
Ia 6 1. Hr.-9 i. Hr. Pentru a asigura hotarele Imperiului s-a ingaduit iazigilor-sannati sa se aseze intre
Dunare qi Tisa, in jurul anului 20 1.11r.
43 Lenipfade.
48 Schita aceasta Scud Ia Drencova (Dincova), in dimineata zilei de 26 octombrie 1835, este
publicati de autor in vol. I, p. 122.
49 sitz
www.dacoromanica.ro
383
p.122
Aici valul se lovete de virful unei stanci de pe malul drept, care iese mult afara
<din apa> i in spatele careia albia fluviului se largete dintr-odata ca marea inspre
Poljetin. Lantul de munti pomenit mai sus trece dincolo, spre malul celalalt, Intr -un
ir de stanci i fluviul vajaie pe deasupra lor, iar cand apele sunt joase alcatuiesc un
curent foarte repede. intrucat indata dupa acest obstacol albia Dunarii ajunge la o
largime intreita, in chip firesc adancimea scade mult chiar in acest punct primejdios,
ceea ce ingreuneaza navigatia Inca i mai mult.
Dupa nite mine frumoase, de pe partea banateana i dincolo de o frumoasa
insula impaduria, to aproprii de Plavirvita51, de aici pana la tabla cu inscriptia lui
Traian este valea de strapungere propriu zisa <a muntilor> i scena cea mai
p.123
zguduitoare <pana acum> a Intregii calatorii pe Dunare. Stanci uriae se unesc aici
atat de aproape, incat abia poti ghici Incotro se va indrepta fluviul pentru a razbi
<printre ele>. Cinci uvoaie puternice, cele man tot atat de puternice ca i cataracta
de la Kochel, mugesc, albe ca laptele, din rocile de pe poalele inaltimilor sarbe. Ele
curg insa numai pe timp de ploaie. li
Harta lui Weiss52 reds numai superficial caracterul regiunii. Pe amandoua
55 Vezi biografia lui Frederigo Veterani, in Cala-tort strain in Pirtle Romline, vol. VII,
Bucureqd, 1980, p. 464-471.
384
www.dacoromanica.ro
iese in afara <apei>, isi dubleaza latimea <albiei> pe un parcurs scurt, si apoi
patrunde // intr-o noua clisura56, pans ce valea se largeste, cu putin inainte de
p.124
Ogradena. Aici se afla cunoscuta inscriptie a lui Traian; dar se intunecase cand am
trecut prin fats ei.
Pe amandoua malurile, muntii continua sa fie <tot> abrupti, dar sunt acoperiti
cu paduri si stanca nu mai iese la iveala. <Muntii>, de pe malul stang, sunt ceva mai
departe de fluviu si sunt cultivati. Sate le sunt foarte saracacioase, casele <sunt> din
lut, acoperisurile din crengi si din stuf, ferestrele sunt lipite cu hartie, <iar> cosurile
sunt intocmai ca la casele taranilor din Polonia.
La Orsova57 am gasit un han bun si paturi foarte bune.
Yn dimineata zilei de 27 octombrie am facut o excursie pans la carantina,
duph amiaza la inscriptia lui Traian58, care este lug gresit asezata pe harta lui Weiss,
adica mai sus de Ogradena, unde Dunarea iese din stramtoare59, stancile Inceteaza
28 octombrie [...]
Excursia aceasta [...] este una dintre cele mai placute pe care le-am facut. Cu
cat mergi pe Cerna (apa neagra) in sus, cu atat este mai frumos. Soseaua este in buns
stare, in ciuda ploii staruitoare. Mai sus de gura <raului> Bela Reka (Raul alb) to
56 Felspforte.
57 Orawl la care se refers autorul a fost acoperit de apii si a fost mutat pe deal la constructia
sistemului hidroenergetic de la Portile de Fier.
58 Inscriptia puss de Traian in anul 100 e.n. pe malul sarbesc, in locul cel mai impunator al
stramtoarii Cazane, inscriptie care spune ca desfiindand stancile am deschis o cale" (montibus excisis
omnibus superatis viam fecit) este publicati in Corpus Inscriptionum Latinarum,I11, 1, nr. 1699. Vezi.
i Arneth, Die Trajan:s Inschnft in der Nahe des Eisernen Thores, Wien, 1856.
59 Dzarhbarchsthal.
60 Milt4 Obrenovici, principele Serbiei, 1815-1839 i 1858-1860.
61 Sat, comuna, jud. Cara,5-Severin.
www.dacoromanica.ro
385
p.125
indrepti, urmand <valea> Cemei, spre o vale intunecoasa, inchisa de stanci care se
inalta pand la cer. Apa adanca $i verde ca marea $i spuma alba ca zapada, in vepica
miware acolo, unde strope$te vajaind nenumaratele stanci din albia sa, frumoasele
paduri de foioase, care se urea pane sus pe munti $i pe care toamna le zugrave$te in
toate nuantele de la galben $i row $i ruginiu, stancile incremenite de un negrualbastrui, care se ridica drept deasupra muntilor impaduriti $i care i$i ascund
creVetele in nori in adevaratul sens al cuvantului, <nori>, care atarna din pacate
foarte jos, toate acestea dau o priveliVe cu adevarat inaltatoare. Drumul merge cu
cotituri indraznete arcuite $i pe poduri boltite de pietre, cand pe un mal, cand pe
celalalt mal al fluviului vijelios, care este cam tot atat de mare ca Saala62 la
Rudolfstadt63 $i care are aceigi culoare frumoasa ca Traun64 $i ca alte rauri care
izvorasc din zapezile vepice.
Mehadia poate fi asemuita, dupe awzarea ei, cu Toplet65 sau cu Warmbrunn,
care se afla in vai mai departate, dar dace compari tinutul cu Marienbad sau chiar
cu Karlsbad, eu cel putin sunt ispitit s recunosc <cd merita> premiul frumusetii.
Localitatea balneara propriu-zisa este alcatuita din case putine, dar mari, frumos
cladite $i bine mobilate. Baile insa$i nu mi-au placut atat de mult ca acelea de la
foloseW de <cazi de> lemn; cazile <bailor> sunt foarte adanci $i inguste.
p.126
Temperatura bailor societatii Ludwig am gasit-o atat <de fierbinte> incat mi-am ars
picioarele $i mi-am pus repede iara$i hainele pentru ca // sa iau o baie separate care
se poate raci cu apa de rau.
Cele mai interesante pentru mine au fost Baile Herculane. lzvorul iese dintro pe$tera sau grota numita grota cu aburi66, <venind din> tainele infemului $i cu
atata putere, incat are un debit de 5 000 picioare cubice de apa $i este, alaturi de
geizerii din Islanda, izvorul cel mai bogat din toata Europa. Cu un vuiet ciudat curge
navalnic, dintr-o crapatura in stance, $i <vine> apoi in bai. Temperatura sa variaza
foarte mult, caci in timp de ploi permanente are numai 18 iar uneori 39 Reaumur,
apoi caldura din grota provoaca pe moment transpiratia. <Dar> eu am gasit in grota
numai o caldura placuta.
Ceea ce da acestui interesant fenomen natural un nou farmec sunt amintirile
istorice. Izvoarele acestea erau cunoscute $i deosebit de apreciate de romani, care le
numeau aquae sacarae sau fontes Herculis67 , caci ei consacrau mai ales izvoarele
62 Sachsische, afluent al Elbei, care curge prin Turingia.
63 Rudolfstadt, oral din Turingia, capitala principatului Schwartzburg-Rudolfstadt.
64 Afluent al Dundrii, care curge prin Austria de sus.
65 Teplitz, sat, comunA, jud. Caras-Severin.
66 Schwitzloch.
67 Legiunile romane, care au fnaintat pe drumul Tierra-Tibiscum, construind cetatea AdMediam pe locul Mehadiei de astAzi, au descoperit izvoarele termale de pe valea Cemei. Ad Aquas
Herculi Sacaras ad Mediam.
386
www.dacoromanica.ro
cu mortar, sunt lipiti atat de tare unul de altul incat nu-i poate desparti decat
<puterea> prafului de pusca. Conducta insasi este alcatuita de un mare numar de
olane mici, Imbucate puternic si tencuite cu // mortar, cam de un deget grosime.
Aceasta conducta, care se afla numai la trei picioare deasupra drumului de acum, sa mai pastrat inca intacta, cale de vreo douazeci de pasi.
Pe drumul <care duce> de la Mehadia spre Toplet soseaua este insotita pe
dreapta de un sant. La vreo mie de pasi de aceasta localitate, asezata intr-o <pozitie>
altul. Nu a mai ramas nimic din apeduct. Latimea deasupra este de 10 picioare.
Conducta de apa se afla chiar langa peretele de stanca, dar Ezra sa fie sprijinita de
acesta. La cloud sute de metri mai departe continua apeductul din zidarie, dar lard
arcade. Nu am gasit nici o urma mai departe de vale. Este greu de dovedit care va
fi
fost scopul <pentru care s-a facut> aceasta constructie mare. Pare foarte
71 Apeductul, care dateazi de pe la mijlocul veacului al II-lea e.n., lega izvorul terman
Hercules cu templul lui Hercules.
www.dacoromanica.ro
387
p.127
pot foarte bine si fi fost o lucrare tura, <caci> se gasesc de asemenea straturile de
piatra si de caramizi, care altemeaza in ruinele unui castel turc la Orsova.
Orpva, 31 octombrie
Astazi dupa-amiazA ne-am dus s vizitam pe pasa cu &ma tuiuri, Osman
Suleiman, comandantul Noii Orsove, insotiti <find> de aghiotantul comandantului
cordonului <militar> si de un functionar at carantinei. Sase vast* ne-au dus repede
de ferestre, acopereau platforma unui bastion cu <un> fort. Sunt sprijinite din
exterior cu stalpi de lemn si cu barne, ceea ce impiedica cu desavArsire apararea
platformei. Dintre cele douAsprezece forturi, trei erau ocupate cu piese de artilerie
(si chiar incarcate), celelalte erau folosite drept grajduri pentru vaci. Pe o ramps si
pe un caldaram de pietre, pe care ne puteam rupe gatul, am ajuns la o baraca de
scanduri si ne-am adresat unor turci jerpeliti, cand tocmai iesea Osman pasa din
haremul sau si <care> ne-a salutat prieteneste. Este un barbat placut, frumos cu o
barbs rosie aprinsA si cu trasaturi foarte nobile. Purta fesul rosu cu un ciucure lung,
albastru, cu o redingota cenusie cu broderii de aur, pantaloni negri obisnuiti si ghete.
In ciuda frigului aspru, nemilos, am ramas sub acoperisul nostru de scanduri in aer
Tiber. Pasa s-a asezat intr-un jilt si pentru not s-au pus scaune de trestie dar nu pe
p.129
s-a purtat in limba ilirica, prin slujitori, si s-a indreptat in principal asupra vaporului
si a sosirii asteptate a lui Milos. Sultanul72 ii daruise acestuia cloud obuziere si patru
tunuri si cum <trebuiau> transportate la mare departare, pasa de la Vidin si gazda
noastra find desemnate sa predea piesele de artilerie.
intrucat, potrivit unei dispozitii recente, ii era interzis sA-si trateze oaspetii cu
ciubuce, gazda noastra si-a procurat, cum spunea, // numai unul singur pe care ni l-
a oferit curtenitor. Indata dui:a aceea s-a adus cafea; noua ne-a parut foarte bine
<caci eram> pe jumatate amortiti. Era <servita> in cesti foarte mici, asezate pe
farfurioare mici de argint. Servitorul <care se indeletnicea> cu dezinfectarea le lua
de la turci si ni le intindea. Am cerut voie s vedem cetatea si pasa a raspuns ca
puteam merge oriunde dorim, ca in propria noastra casa.
Pasa primeste o leafs mizerabila de la sultan si traieste din unele taxatiuni
asupra vaselor sarbe care trebuie s acosteze aici si impotriva carora sunt destinate
72 Mahmud II (1784-1839), sultan intre 1808-1839, fiul cel mai mic al sultanului Abd al
Hamid I.
388
www.dacoromanica.ro
tunurile. Mai inainte el avea 90 de sate pe teritoriul sarb, dar printul Milo i le-a luat.
p.I30
este atat de mare incat nu-1 poti unman decat <alergand> la trap intins, <iar> vuietul
se aude de la o mie de pai. Cand <nivelul> apei este scazut, privelitea trebuie sa
fie exceptionall
Desigur ca aceasta este o piedica foarte insemnata pentru navigatie, caci va fi
mai grew de inlaturat prin aruncarea in aer <cu explozive> decat la Binger
Loch73 [...].
Mai jos de Portile de Fier, peretii vaii se largesc i se fac mai scunzi. Muntii
se prefac in dealuri de nisip, cu un schelet de rocs friabila, a caror stratificare este
indreptata spre sud-est.
[...] 0 incercare <facuta> la 1 noiembrie nu a reuit, caci carutaul a cerut in
clipa plecarii un pret Indoit i functionarii sanitari nu erau la drum. Impreuna cu
Berg i cu negustorul Bayer din Pesta am cumparat o trasura cu 36 de guldeni i
dupa necazuri nesfarite am putut pomi abia catre ora zece, insotiti de o a doua
trasura cu doi functionari de la carantina. Cand am sosit la Cladova // ni s-au %cut
www.dacoromanica.ro
389
p.131
fluviu ca Dundrea era sub raport militar un obstacol mai mare deck astazi i
P.132
cohorte auxiliare din legiunea XIII Gemina. Dupa Dio Cassius (LXVIII, 13) stalpii se aflau la o
departare de 170 de picioare gi erau legati prin bolti.
76 Septimiu Sever, impArat roman (193-211).
" Harapnic?
www.dacoromanica.ro
Craiova este al treilea oral din tea $i are 10 000 de locuitori; acolo trebuie sa
fie un han bun ! Cat de tare am fost dezamagiti !
Strazile Craiovei sau nu sunt deloc pavate, i pe acolo curg paraie mari, sau
sunt podite cu dulapi grosi, astfel ca in mers to afli in primejdie de a se rupe osia.
Arhitectura <caselor> este pretutindeni foarte ciudata. Casele dinspre strada sunt
niste dughene unde stapanul sta pe masa cu picioarele incrucisate, inconjurat de
marfurile sale.
nu se gaseste vreun han mai bun. Am gasit acolo un domn care s-a oferit,
prieteneste, sa-mi puns la dispozitie o odaie pentru noaptea <aceasta>. Cand i-am
spus ca eram ofiteri prusieni s-a brodit ca el sa fie staroste prusian. El m-a condus
indata la gazda lui, farmacistul Lazar. indata s-a facut un foc bun, s-a fiert ceai81,
hainele au fost duse in dosul cuptorului si am luat o cina buns. Mie mi s-a facut un
pat in odaia farmacistului $i a sotiei acestuia, Berg si cu domnul Bayer au dormit
alaturi in paturi bune. In dimineata urmatoare eram cu toti bine <sanatosi>, desi
seara eu nu ma simtisem prea bine.
In dimineata urmatoare, s-a vazut Ca hainele, chiar cele din geamantan, erau
atat de ude incat nu s-ar fi putut usca in mai putin de 24 de ceasuri. De aceea am
primit invitatia prieteneasca a starostelui Dahlen si am mai intarziat o zi. Inaintea
pranzului am facut o plimbare prin oral. Dupa masa am facut o vizita boierului cel
mai bogat. Sunt vreo suta de boieri care locuiesc aici, caci doar trei sau patru iii
administreaza direct mosiile. El locuia intr-o casa cu adevarat frumoasa. Boierul
lancu Otetelisanu82 era in pat, caci era ora 4 dupa amiaza i 1i tacea siesta. Sofia
lui tocmai se sculase din <patul> ei. El ne-a primit prieteneste si a poruncit sa se
aduca dulceturi. Un caine mic <vi> alb se juca cu papucii i intreaga <gospodarie>
avea un aer cu adevarat polonez83. Boierul s-a plans ca Sara nu era libera; nu putea
sa infioreasca pentru ea nu se putea institui o taxa vamala de import. II
" In der Han".
81 Tschai (Thee).
www.dacoromanica.ro
391
p.133
p.134
noastre, soarele stralucea iarai, drumurile erau mai bune decat ne-am fi putut
atepta, dupa viscolul putemic cu zapada, i vehiculul mergea repede inainte. Pe
stanga se vedeau Carpatii acoperiti cu zapada.
Cate sears am ajuns la 01t89. Valea este larga, malul drept al vaii este
complet neted i urea pe nesimtite; eel stung, scaldat la poale de rau, formeaza un
perete muntos, drept, inalt de 40 pana la 50 de picioare. Raul era umflat i nespus
P.135
neuniform i caruta noastra era trasa cu putere peste toate obstacolele. Spre
dimineata am avut de trecut ra'ul Teleorman gi afluentii lui, care inundasera complet
valea. Podurile peste aceste paraie erau ca nite insule in mijlocul puhoiului, i nu
se mai vedeau ieind peste panza intinsa a apei decat cateva arcuri de triumf, ca
nite spanzuratori, care fusesera ridicate intr-un chip nu prea fericit,
intr-un loc unde persoana careia ii erau destinate putea sa se inece in fata podului
" Die grosse Walachei.
85 Die kleine Walachei.
86 Knuppelholz.
87 Freie Boden.
88 Des Grunds and Bodens.
89 /Huta.
392
www.dacoromanica.ro
sau sa-si rupa osia <trasurii> de ele. A fost $i mai rau inainte de a ajunge la VaduLat91. Aici toate podurile erau acoperite in intregime <de apa>, caii nu se mai tineau
la portile Capita lei. Aceasta este, ce-i drept, pavata dar nu s-au gandit sa dea
strazilor o scurgere si apoi ele mai sunt acoperite si cu o mare de noroi. Am ajuns
la hanul domnului Breit din ulita franceza $i am capatat o odaie mare $i buna, o cina
mediocra $i paturi bune [...].
Fusesem pe drum de la Craiova, <cale> de 30 de ceasuri, $i pentru a ne aduce
la Bucuresti trebuisera, pana la urma 144 de cai, 4 boi, 36 surugii, 18 grajdari, tot
atatia sefi de statii de posta $i 54 de ceasuri de mers. // Doisprezece cai ar fi putut
face acelasi lucru pe o $osea build. Mai intai intarzierea a fost pricinuita de faptul Ca
in unele statii de posta caii se mai dusesera la pascut $i trebuia, mai intai, sa fie adusi
p.136
<la po$ta>, apoi erai deseori oprit pe drum pentru a <fi> reparate hamurile
nenorocite sau pentru a <se> aprinde un mic ciubuc ce nu este mai mare ca o <coaja
de> nuca $i care arde abia doua minute.
Cand cei doi surugii se arunca la -dile for <prevazute> cu scan turcesti, ei
pornesc in strigate puternice $i continua sa strige astfel in tot timpul drumului [...]
inhamati. Aceste <hamuri> constau dintr-un frau, care este trecut pe gatul
animalului in locul unui hamapment, si dintr-un capastru, subtire unguresc, din
franghie, <pus> in jurul capului la caii senasi si latura$i. Numai caii din frunte au o
zabaluta u$oara din impletitura de fier prinsa de franghii pentru a putea fi condusi;
aceasta si clopotul calului de calarie sunt singurele par(i de metal din tot
harnasamentul. Tot atat de putin se intrebuinteaza fierul sau otelul la trasurile de
posta. Ele sunt acute numai din lemn ci chiar osia si bucsa nu sunt ferecate.
intreaga trasura, de la pamant pana la punctul cel mai Inalt al spatarului, nu
are 2 3/4 picioare inaltime si osia se afla abia cu un picior ci jumatate deasupra
pamantului. De aceea se tara$te adeseori in noroi. Prin inundatiile pe care le-am
intalnit ar fi fost cu neputinta sa razbim cu un asemenea vehicul, caci apa era mai
adanca decat inaltimea trasurii. //
Am gasit aici in grajduri in medie 40 pana la 50 de cai; posta intre Bucuresti
$i Cemeti are nevoie aproape de o mie de cai. Ei sunt marunti $i nu sunt aratosi, ca
pretutindeni unde animalele sunt puse prea devreme la ham, dar au calitatile for
proprii. Grajdurile sunt Impletite din nuiele gi prevazute cu o iesle joasa, tot din
impletitura, in care se arunca iarna singura hrana <cu putinta>, fanul. La grajd nu
este vorba de graunte, de paturi, de a$ternut de paie, de curatenie, de <apa de> baut
91 Badulord, sat, comuna Bucsani, jud. Teleorman.
www.dacoromanica.ro
393
p.137
i de ingrijire regulata. Cand vin caii la statia de po*ta, acoperiti de spuma din cauza
alergarii, am vazut ca-i duc la rau ca sa-i adape.
In afara de aceasta, calul roman merge cu foarte multa siguranta. Drumurile
erau nespus de rele, inghetate neuniform, pojghita de ghiata se rupea sub picioarele
bietelor animale scunde si totui, de cele mai multe ori, Aearga la galop, tragand
potalionul mare si greu, red sa fi vazut vreodata unul cazand sau poticnindu-se.
Pentru calatoria principelui92 la domeniul lui Milo93, la Poiana94 trebuie
2 000 de cai. Domnul pornete la aceasta calatorie neplacuta pentru a face un pas
curtenitor fata de principele sarb, revoltat ca i se Meuse <acestuia> o primire atat de
inalta la Constantinopol [...].
p.138
era formats din tigani zdrentaroO, cu cisme murdare i cu opinci (?)91, dar
<imbracati> in uniforms. S-a dansat foarte bine. Cea mai frumoasa era doamna
Mihalache Ghica98. Domnul era de fata, dar eticheta nu ingaduia sa-i flu prezentat.
Si fratele lui mai mare, ministrul de interne99, si fratele lui mai mic,
generalisimulm, erau de fata. In ce ma privete, cea mai interesanta cunotinta a
92 Alexandru Dimitrie Ghica, domnul Tarii Romfine*ti (1 aprilie 1834-7 octombrie 1842).
93 Milo* Obrenovici, principele Serbiei.
" Pojana. Poiana Mare, sat, comuna, jud. Do lj.
95 Casimir von Timoni, agent consular al Austriei la Bucure*ti (1828-1836).
96 Philippesko. Probabil Alexandru Filipescu Vulpe, titular al Departamentului Dreptatii.
97 Opanken.
98 Catinca Ghica, nAscula Faca, sotia marelui vornic Mihai Mihalache Ghica.
" Mihai (Mihalache) Ghica (1794-1850), mare vornic, *eful Departamentului din LAuntru.
1 Costache Ghica (1797-1852), mare spatar, *eful militiei ora*ene*ti.
394
www.dacoromanica.ro
fost a baronului Ruckmann 11 care, deli numai consul al Rusiei, este cea mai
insemnata persoana din intreaga card, fara sa exceptam pe domn. Am stat pans la
miezul noptii.
aceasta este stransa printr-un impozit de 30 piastri sau 40 taleri de familie, apoi
vama produce cloud milioane si jumatate <iar> sarea trei milioane 1i jumatate. Doua
milioane $i jumatate merg la sultan, bugetul domnului se ridica la un milion 8i
jumatate, administratia costa patru milioane 8i jumatate, <iar> militia doua milioane
si jumatate de piastri. Intreaga boierime, orasele )i straini care se afla sub protectia
consulului sunt scutiti de dari.
101 Rieckmann. Piotr Ivanovici Ruckmann, consul general rus la Bucuresti (1835-1839).
102 fn primii ani ai domniei sale, Alexandru Ghica a locuit In casa parinteasca a banului
Dumitrache Ghica, pe care a cumparat-o de la fratele sau, banul Mihail, si care se afla pe cheiul
Dambovitei. In 1839 s-a mutat in Palatul" de pe Podul Mogosoaiei, cumparat de stat de la fratii
Golesti.
105 Gheorghe (Iordache) Filipescu (1785-1855), mare ban, candidat la domnie in 1834 si
caimacam al Tarii Romanesti la 1842.
www.dacoromanica.ro
395
p.139
Despre Joseph von Darner, farmacist de profesie, se tie foarte putin. De tank a fost
pasionat de domeniul stiintelor naturii, mai ales cel al botanicii, si a intreprins cercetari, initial
sub discreta supraveghere a tatalui sau Joseph. Acestuia i-a si dedicat cartea sa Das Banat in
topographisch-naturhistorischer beziehung mit besonderer Beriicksichtigung der herculeseider
niichst mehadie and ihrer Umgebungen, lucrare aparuta la Pressburg (azi Bratislava) in 1839.
Amintita carte constituie rezultatul cercetarilor, efectuate cu prilejul sederii sale in Banat,
din aprilie pan& in octombrie 1835. Conform celor scrise de Darner in prefata arta sale, el a
cutreierat <aceasta> provincie in toate directiile" $i, mai ales, in minunata vale a Cernei, nici o
piatra si nici o tufa" nu i-au ramas necunoscute. Peste tot a cules mostre si si-a intocmit diferite
note care stau partial la baza lucrarii sale.
Reintors incintat acasa, probabil la Pressburg, Joseph von Darner s-a gandit sa faca
cunoscut Banatul viitorilor sai cititori, sub diverse aspecte. Asa se explica faptul ca pfina la urma
cartea, pe care a incheiat-o la finele anului 1838, cuprinde mai mult impresiile autorului asupra
localitatilor $i a imprejurimilor acestora, $i este mai putin o lucrare stiintifica asupra florei
banatene, desi exists o seams de referiri gi asupra acestui ultim aspect.
Von Darner descrie sate $i orase, pe locuitorii acestora, diverse vestigii ale civilizatiei
romane, drumurile, cele doua cai de acces, terestra $i fluviala, la Baile Herculane, localitate care
slit, de astfel, in centrul lucrarii sale. Stabilimentele balneare sunt descrise in detaliu. 0 atentie
deosebita acordand modului de administrare a acestora, caselor de oaspeti, celorlalte cladiri din
localitate, pravaliilor, vietii cotidiene a celor veniti la tratament. Autorul realiza astfel un amplu
tablou al Bailor Herculane din anul 1835. Urmeaza apoi descrierea plimbarilor si excursiilor mai
lungi, recomandabile vizitatorilor Bailor Herculane, cu numeroase referiri la flora din zona. in
descrierea drumului parcurs, la reintoarcerea spre case, autorul face cateva scurte observatii cu
privire la stabilimentele industriale de la Resits.
Cu exceptia unor lucrari cu caracter bibliografic, cartea lui Darner nu este semnalata in
literatura istorica de specialitate. Un exemplar al lucrarii se afla in colectia de carte rare a
Bibliotecii Centrale de Stat din Bucuresti, avand indicatia Ex. Bibl. Erzherzog Joseph,
1872-1936". Acesta din urma a fost comandantul suprem al trupelor germano-austro-ungare care
au operat pe linia Carpatilor rasariteni, in timpul Primului Razboi Mondial.
396
www.dacoromanica.ro
De la Pesta la Timisoaral
[...] Cum treci Tisa peisajul devine tot mai animat si mai imbelsugat, incepe
binecuvantatul Banat. Soseaua serpuieste prin imbelsugate lanuri de secara si grau
si vai de calatorul care intalneste in aceste regiuni o vreme ploioasa; chiar si cu cele
mai usoare mijloace de transport va Inainta2 greu, dar prin pamantul negru si cleios.
Numeroase sate, targuri man <si> intinse3 se ridica pe solul nespus de roditor, care
rasplateste din plin silinta intreprinzatorilor svabi ce au colonizat Banatul timisan.
Acesti tarani svabi traiesc intr-o bunastare pentru care fiecare orasan ar trebui sa-i
p.120
invidieze.
Cum to apropii de Timisoara, intalnesti rare sate romanesti care contrasteaza
prin saracia for cu cele svabesti. // Sanicolau Mare este un targ intins <si> frumos,
cu o biserica demna de vazut. Prin Becicherecu Mic5 ajungi, In sfth-sit, <traversand>
un peisaj bogat si imbelsugat la Timisoara.
Interiorul Timisoarei va surprinde placut pe orice strain. Este un oras frumos,
prietenos, construit regulat, in afara de grandioasa cetate. Strazile frumoase <si>
kabili8 si unde, chiar cu nu multi ani inainte, au locuit in chip martial turcii.
Timisoara are un teatru in toata regula. In santurile largi ale cetatii in care se afla,
1 Traducerea s-a Mut dupe textul cartii lui Joseph von DOmer, Das Banat in topographischnaturhistorischer Beziehung mit besonderer Beriicksichtigung der Hercules beider neichst Mehadia und
ihrer Ungebungen, Pressburg, Druck und Verlag von C. F. Wigand, 1839, p. 126 s. u.
2 kommen.
www.dacoromanica.ro
397
p.127
mai afla qi comandantul general al Banatului, pe langa mai multe alte autoritati
civile i militare. 0 instalatie de filtrare13, aflata in suburbia Fabrik, pe canalul Bega
p.128
p.129
castelul, pe care renumitul erou loan de Hunedoara161-a cladit in anul 1443. Contele
Mercy a ters ultimele urme ale vechiului aspect al oraului i lui ii este
recunoscatoare Timioara pentru noua ei infatiare prietenoasa.
II Csanader Bisthums.
12 Grichisch nicht unirten.
13 Hebmaschine.
398
www.dacoromanica.ro
36 Von Privaten.
37 In neuster Zeit.
38 Das nahe Gebitge.
39 Branntwein.
www.dacoromanica.ro
399
p.131
i vai ajungi intr-un loc in care soseaua II iese la o trecatoare ingusta i in care
coboara brusc valea ingusta, ce se parcurge pe jos. Stanci infricosator de frumoase,
carora roca cenusie de calcar" le 6 un aspect posomorat, se inalta maret din toate
partite si reduc47 valea doar la un spatiu ingust. 0 parte a acesteia este dominata de
" Francesco Griselini (12 aug. 1717-1783). Cu privire Ia relatarea sa asupra cAlAtoriei in
Banat, vezi in Cdldtori sirdini despre Tdrile Romcine, vol. X, partea I, Editura Academiei Romeine,
Bucure0, 2000, p. 379-432.
45 Muntje Mik.
" Kalkstein.
47 Dreingen ... zusammen.
" Oberstahlrichter.
49 Dupi hanuri in toata regula iti vei arunca, in zadar, privirea Ia statiile <de poqtA> alaturate"
(n. a.).
400
www.dacoromanica.ro
Cea mai interesanta excursie se face de-a lungul paraului salbatic, in sus spre mine
i de acolo, inapoi prin valea Prolas50. La mine te bucuri de o privelite minunata
peste intregul lant de munti salbatici. Din fosta cetate mai exists /1 doar putine urme.
Istoria acesteia se pierde5I in vremuri atat de cenuii incat nu s-a pastrat nici in gum
p.133
poporului vreo legenda despre aceasta. Pe drum spre mine se afla: Ranunculus
flabellifolius i frumoasa Lamium inflatum
Toate inaltimile invecinate sunt
acoperite cu milioane de Helleborus odorus Kit; de peretii abrupti de stand este
agatata o cantitate de Seslerien. Daca socotim la toate acestea Inca unele tufe i
plante neinsemnate atunci avem laolalta intreaga vegetatie a muntilor. Aspectul, in
special din interiorul <vaii>, al masei enorme de calcar, in intregime pleuva, <de
culoare> negru-cenuiu iti produce o impresie emotionanta, ratacind ca in visele
unei lumi complet distruse i moarte; furia Caraului, din adancul confuz, necalcat
poate de vreun picior omenesc, completeaza imaginea cutremuratoare a intregului.
0 poteca ingusta se sucete in jos, foarte romantic, intr-o vale prietenoasa,
numita Pro las. De jur imprejur, incercuita de munti inalti se intinde52 o vegetatie
abundenta; ici i colo, in umbra, colibe dau frumosului peisaj un aspect animat.
Drumul din aceeai vale urea din nou pe o alts Ina ltime, unde te bucuri de o
privelite minunata asupra satului Cargova. Daca pometi in zori atunci ajungi spre
seara din nou inapoi. A treia zi o foloseti pentru reintoarcerea la Lugoj.
Daca mai ai totui timp, o zi sau doua, atunci vizitezi Oravita53, principalul
ora minier al Banatului, gezat la fel de romantic ca i Caraova. Acolo te adresezi
55 Verschaffen wird.
ss Retyezath.
www.dacoromanica.ro
401
p.134
un pod suspendat, lucrat din fonts, duce spre aka -numita groapa a lui
Veteranu58.
p.135
in prietenosul or4
Caransebeul, la confluenta Sebeului cu Timiul, este principalul centru68 in
al XVII-lea, ucis in lupta de MO Lugoj (23 sept. 1695); vezi biografia si relatArile lui Veterani in
Ccildtori strdini despre Tdrile Romcine, vol. VII, red. resp. Maria Holban, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1980, p. 464-478.
59
Werk.
60
Devise.
61
66
Alp en.
67
Stabkanzlei.
" Hauptort.
69
70
402
Raitzen.
Zum griinen Baum.
www.dacoromanica.ro
ora$ului Caransebe$ sa se traga din a lui Ovidiu Cara mihi sedes II. Se $tie insa
<prea> bine ca surghiunitul cantaret a trait la gurile Dunarii77, in apropiere de
Pontus Euxinus.
Din frumosul sat $vabesc78, locuit de germani hamici, $oseaua in continuare
duce spre munte. Prin peisajul minunat, exuberant, calatoria devine tot mai
incantatoare, pe masura ce te apropii de bai, $i devine tot mai interesanta $i atractiva
prin bogatele amintiri istorice ale solului; cu o nerabdare incordata te grabe$ti spre
72
Schwabendolf
Belaubten Hohen.
80 Gebirgsparthien.
81 Fort and fort.
82 Nova, sat, corn. Slatina-Timis, jud. Caras-Severin.
83 Iosif II, Imparat romano-german si rege al Ungariei si Boemiei (1765-1790).
84 Compagnieorte
85 Szlatina, sat, corn., jud. Caras-Severin.
78
79
www.dacoromanica.ro
403
p.136
postul de garda este zidita o mare placa votiva romans a carei inscriptie insa a
p.137
Unleserlich.
Franz von Toscana.
88 Rauber.
89 Verzieht.
" Jahrgehalt.
91
intr-o altA parte a lucrarii, autorul se refera la aceastA politic, recrutata, din romani proveniti
din zona de frontiers, avAnd drept sarcinA principala impiedicarea trecerii granitei din Tara
Romaneasca spre Banat de ate romani si turci, fAra a se supune controalelor din punctele de
carantina.
Peter Vancsa.
Gegriindet.
94 Unserer lieben Frau.
95 Elisabeth Christine von Braunschweig-Wolfenbiittel, sotia lui Carol VI, ImpArat romanogerman si rege at Ungariei (1711-1740).
96 Terregova, sat, corn., jud. Caras-Severin.
97 EM wildromantischer Engpass.
98 Domaschinier Berges.
" Domaschinier Thal.
92
93
404
www.dacoromanica.ro
Urmatoarea statie de posts Comeam se afla intr-o vale lata in care, la cateva
p.I 38
mai mult de o ors, se afla renumitele bai. Drumul serpuieste in sus pe muntele
Plugoval1 . De sus zaresti, stralucind in lumina serii, piscurile mai insemnate ale
vaii Cernei. In stanga soselei se ridica, la o anumita departare, o creasta uriasa de
calcar si, in spatele acesteia, o a doua stanca102 si mai inalta, numita Piatra
Neagral3 [...]. Ajuns in Mehadia, alegi din cele doua hanuri pe cel apartinand
mesterului brutar Scholz, unde gasesti o masa bund, minunata si un pat curat, atata
vreme cat blanda si guraliva sotie a brutarului conduce gospodaria.
Mehadia se afla intr-un cazan104 larg, inconjurat de sisturi argiloase si munti
16 Dreissigstamt
12 Barkan, veche cetate king Mehadia, azi disparutl.
108 Ungrischen Kirche.
109 Strausutz.
11 Mdchtiger.
"1 birgt.
112 Kind.
www.dacoromanica.ro
405
p.139
Ametit, in chip placut, ajungi astfel, dupd mai multe ore, in apropiere de
p.140
p.141
Valea Cernei
p.145
ulterior, este cea juste, anume acestea au fost intemeiate de Traian sau de
113
Augenbad (?)
114 Alpenlande.
Hercules Bader.
Marcus Ulpius Traianus Trinitus, imparat roman (98-117), adoptat de predecesorul sail
Marcus Cocceius Nerva (90-98).
113
116
117
Fzirsten.
406
www.dacoromanica.ro
Valea Cernei, in care se afla aceste bai, printre vaile transversale care 1/
strapung de mai multe on lantul de munti, este nu numai cel mai insemnat ci, in
anumite privinte, a devenit cel mai interesant punct al intregului Banat, ba chiar al
intregului regat. Nu se cunoaste nici acum. Salbaticia 1i inaccesibilitatea regiunii au
racut, pana acum, ca respectiva vale sa fie urmarita in intreaga ei lungime [...1.
[Urmeaza o descriere a vaii Cernei sub aspect peisagistic, geologic si al florei].
Izvoarele sulfuroase128
125
Reste.
www.dacoromanica.ro
407
p.146
p.147
Stabilimentele si constructiile
p.161
apropierea unei capitale. Micul spatiu in care sunt raspAndite cladirile bailor, cele
pentru straini si cele administrative 131, strazile frumoase si plimbarile, randuite in
vale, au fost dobandite, partial, chiar de la torent, in parte de la rostogolirea continua
si prabusirea de bolovani din munte132, prin osteneala si neintrerupte cheltuieli.
Marea Trezorerie133 sub a carei administratie stau aceste bai, prin intermediul
comandamentului general timisorean, a facut mari sacrificii si continua sa le faca
pentru a crea din acest loc bogat, inzestrat de natura cu o frumusete salbatica, o
resedinta134 placuta, mai placuta si invioratoare; mai invioratoare, mai ales pentru
suferinzi. Si uriasa natura s-a inclinat creatorului deosebit de inimos I
Stabilimentele bailor, deli mai lass uneori de dorit, sunt potrivite scopurilor
si sunt amenajate foarte convenabil. lncepem descrierea lor, din nou, cu baia lui
Hercule, cea mai importanta H.
p.162
Cladirea baii se sprijina, in spate, pe peretele stAncii din care rasare izvoru1135
si confine o baie specials si una obisnuita. Intre cele doua, se afla o scars <ce duce>
la etajul superior intr-un spatios holl 36; in cazuri de nevoie este inchiriata oaspetilor.
De aici o alts scars duce la izvor. Baia obisnuita este frecventata mai ales de
indigenii saraci, care se revarsa din tinuturile apropiate si indepartate, apreciind
mult acest izvor. $i romanii, pare-se, ar fi acordat acesteia o deosebita preferinta.
Intr -o nisa a baii populare137 mai poate fi vazuta o mica statuie a lui Hercule, care
insa este deja rau maltratata, caci romanii isi manifests sarguinta ciobind o parte din
aceasta, amestecAnd pulberea cu apa, pe care o iau apoi ca doctorie. Ei apreciaza
mult aceasta pulbere.
130
131
Oeconomiegebaude.
133
Gebirgsschutt.
Das hope Aerar.
134
Aufenthalt.
135
136
Wohnzimmer.
132
408
www.dacoromanica.ro
La vale de baia lui Hercule se afia doua incaperi dragute vopsite in rou,
anume baia Carol", numita i baia pentru picioare. Una din incaperi este pentru
barbati, cealalta pentru femei. incaperile contin cazi de baie, din piatra, adanci de
trei picioare139 in care apa este dusa, de la izvor, prin Levi de lemn. Una din incaperi
contine, in afard de acestea, i o instalatie comoda pentru bai la brate i maini. Intre
cele (loud incaperi, apa curge de la izvor intr-un bazin de piatra, find folosita i la
Mut. Nu // departe de acesta se zaresc resturile unui apeduct roman care poate fi
p.163
la bai, pe sub strada. Din cauza acestor comoditati, baile Ludwig sunt cele mai
frecventate143. Mai de mult acest stabiliment era denumit baia de indrila, deoarece
a fost primul care a fost acoperit, in 1731, cu inctrila. Localitatea a fost de atunci
de mai multe on // reparata i infrumusetata. In primavara anului 1830, Cerna a luat
142 Baer
143 beniitzt.
www.dacoromanica.ro
409
p.164
p.165
deschid spre apa. Cele doua <incaperi> speciale pentru baie au de asemenea
vestiare150 incalzite. Doua izvoare aprovizioneaza, cu apa necesara, acest
stabiliment. Izvorul carolin propriu-zis izvord0e, II dupa cum s-a amintit mai
inainte, in apropierea baii speciale. In afara de acesta o conducts de la izvorul
imparatesc151 traverseaza incoace.
mica pentru bai, construita foarte aproape de cursul <raului>. Este Baia Iosif,
numita mai demult baia contra febrei153.
Pe strada, in continuare, se ajunge dupa parcurgerea unei distante destul de
mari, la baia Francisc, care se afla la osea. Impreund cu incaperile de baie, stau sub
izvoare, considerate drept foarte eficiente, face ca folosirea for sa fie foarte
incomoda. Arendaul se ingrije0e sa-i conduca acolo pe pacienti intr-o trasura
uoara154 acoperita. Stabilmentul se numea din aceasta cauza baia franceza.
Din spatele baii Francisc, o poteca practicabila duce peste Cerna la baile de
148 Extrabader.
149 Verschiebbare.
lso Cabinette.
410
Bata rd.
www.dacoromanica.ro
din lemn II care este amenajata pentru tratarea ochilor cu vapori155. Pe Cema in sus
se merge la ultimele stabilimente, la baia Ferdinand $i la cea imperialal 56 ambele
aflandu-se sub acelasi acoperis.
Baia Ferdinand are o baie pentru societatea inalta si o incapere cu dusuril 57.
p.166
Ace lasi izvor fumizeaza apa si baii comune care se afla intr-o casuta proprie,
sprijinita pe stance si prevazuta de asemenea cu o instalatie de dusuri.
Baia imperials are o baie $i trei incaperi speciale, acestea din urma avand
cazi158 in care s-a imbaiat si M. S. raposatul imparat Franciscl 59 in anul 1 8 1 7.
Stabilimentele bailor puse in discutie se afla toate in cea mai buns stare si,
acolo unde este oportun $i posibil, sunt tot mai mult infrumusetate $i acute mai
comode. intretinerea acestora costa fiscul sume insemnate. In incaperile bailor,
aburii apei hepatice strica mult lemnul si tencuiala, care trebuie tot timpul reparate.
De asemenea, cladirile necesita continue ameliorari contra stricaciunilor provocate
de Cerna. Marea Trezorerie contribuie la toate pentru a face cat mai comoda
folosirea II acestor izvoare, devenite peste tot celebre, de catre cei ce-si cauta
tamaduirea. Sase servitori (numiti aici plaiesi160) indeplinesc serviciul in diverse
bai. Ei sunt .echipati cu termometre pentru a putea regla temperatura apei dupd
dorinta $i nevoile pacientului161. 0 atentie specials acorda acestia Intretinerii
curateniei bailor.
Celelalte cladiri ale Bailor Herculane, evident putine la numar $i din aceasta
cauza mult prea limitate pentru afluenta strainilor din lunile iunie $i iulie, constau
din trei case de oaspeti162 i mai multe cladiri comerciale163.
156
I" Badekasten.
159
'6
161
Unterkunftsgebdude.
Oeconomiegebdude.
im Fremdengebdude.
162
163
www.dacoromanica.ro
411
p.167
baia Ludwig. ClAdirea aceasta, cu cloud etaje si cu un dragut acoperi din barne, are
71 camere luminoase $i prietenoase , iar in afara de acestea douA saloane, la ambele
capete, fiecare din ele cu cite un balcon. Camerelor le apartin apte bucAtarii, din
care cinci pot fl inchiriate strainilor. La etajul Intai este o IncApere, care da spre
balconul din mijloc, find Oita acum folosita drept capela catolica. Din toamna
acestui an, serviciul divin are loc in nou construita biserica. Frontispiciul are un
orologiu, singurul din localitate.
Casa Camerala, cu un etaj, alaturatA Casei nor, construita in anul 1792 $i
marita in 1809, are 44 de camere de oaspeti, partial Incalzita, partial neincalzita si
p. 168
cinci bucatarii. La patter se afla, rang poartA // cancelaria bailor, unde sunt
inchiriate locuintele $i bdile.
o cafenea, foarte frumos mobilata, cu o said de joc. Pe mina stanga, fate de poarta
de intrare, este un magazin unde se obtin, pe bani grei, diverse lucruri.
si a maistrului fantanilor. in spatele acesteia din urmA este potcovaria, iar mai
p. 169
departe, spre ming, se afla asa-numita baraca, construita cu gust, din piatrA, de-abia
in anul 1837 $i care odinioarA fusese facutA doar din scanduri //. Ea este destinatA
primirii oaspetilor din clasele mai sarace.
in fata acestei clAdiri se afla la strada gratioasa biserica destinata serviciului
religios romanesc. Cu sopronull" de rechizite ale pompierilor, cu o remiza pentru
trasuri $i cu un grajd lung se Incheie inundrul cladirilor localitatii balneare.
165 Militaar-Tract.
166 Capitanlieutenant.
167 Traiteurgebliude.
169 mit Nebenzimmern versehen.
169 des Brunnenarztes.
170 Schoppe.
412
www.dacoromanica.ro
0 deschidere joasa, pe mana stanga, te duce in aceeasi <grota>. Ea este cea mai
mare, avand o lungime de circa 100 picioare, o latime de 54 picioare, iar bolta ce se
terming intr-un vapor pare sa fie inalta de aproape 10 kalfteri. Solul umed $i
mucegait, roca cenusie mustind a apa de suprafata, infiltrate, aerul rece si statut fac
neplacuta o sedere prelungita in aceasta pesters. 0 multime de lilieci se ratacesc
inauntru toamna tarziu si fac aceasta pentru ca, in gramezi mari, sa-si petreaca
somnul de iama. La capatul acestei pesteri, doua crapaturi, inalte de aproape cinci
picioare, conduc, in continuare in adancime, spre doua grote boltitem. Una este
mica $i joasa, lunga de numai 2 klafteri, cealalta este identica, in privinta marimii
171 Spaziergang.
172 Sengenden.
173 Rdauberhdhle.
174 Veche unitate germanA de misurA, 1 klafter variind intre 1,7 m i 2,5 m.
175 in eine Vorhalle.
176 Malereien.
177 gewolbe.
www.dacoromanica.ro
413
p.170
si intinderii, cu cea descrisa mai inainte. Aceste grote boltite au la capat crapaturi178
stramte prin care se poate patrunde doar cu efort si pericol, deoarece solul este
p.17 I
p.172
179
Daniela Busa), serie noun, vol. II (1822-1830), Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2005, p.
412-434.
182 Herculesdampfkaminhohle.
183 Wasserenge.
1" Canal.
414
www.dacoromanica.ro
Drumul descris, din piata Bailor Herculane pana la cascada ofera celui
pasionat de plante185 cele mai bogate comori ale vaii Cernei.
[Urmeaza insirarea denumirilor de plante intalnite de autor]. //
Peste podul din bame descris, pe malul stang al Cernei, suie o poteca prin
stufarisuri, printr-o poiana, pana la drumul care duce la cuptoarele parasite de ars
piatra de var. Drumul se opreste aici din nou intr-o poteca care duce la postul
cordonului sanitar, spre Bobotii 186 $i de aici in munti [...].
[...] 0 alts plimbare porneste, in spirals de la baia imperiala ducand la un loc
p.173
p.174
[...] Daca apreciem Inca o data cu precizie cele din povestirile precedente,
atunci va trebui sa recunoastem ca stabilimentul bailor reuneste mai mult decat te
poti a$tepta intr-o lume atat de izolata. Se acorda atentie, in diverse feluri,
confortului strainilor. Comisia bailor, alcatuita din administrator, din capitanul
bailor $i din medicul balneolog, vegheaza cu severitate asupra ordinii si sigurantei.
Un pichet de graniceri sta la dispozitie in caz de nevoie. Amintitii domni, yin cu cea
mai mare promptitudine in intampinarea celei mai mici neplaceri a vreunui oaspete
stabilimentul bailor are un barbat eminent, foarte cultivat ale carui maniere
prietenoase si exceptionala prevenire incurajeaza i consoleaza pe fiecare bolnay.
patru, deoarece conform regulei trebuie, dupa fiecare baie // sa se stea in pat cel
putin o ora. Dupa baie se fac plimbari in cele mai apropiate imprejurari.
Se is micul dejun and in <amintitul loc denumit> linistea lui Schneller",
cand pe insula, in dimineata urmatoare in Maierhofe i ap mai departe. Altii se
plimba in jurul bail de ochi" sau in jurul izvorului Carol pentru a bea apa. Spre
pranz cauta fiecare <sa stea la> umbra caci soarele arde tare in valea ingusta. La ora
unu suns clopotul anuntand ora mesei fiind a$teptat cu dor de atm unii. Acum se
indreapta cu totii atre sala de mese unde se mananca la table d'htel. Cei carora nu
le place zgomotul mananca in camerele 1or188. Dupa masa se face in general siesta.
I" Dem pflanzenfreunde.
186 Bobod, punct de frontiers.
187 Mit einer Harmonie-Musik.
188 Este regretabil ca oaspetii sunt limitati la <serviciile unui singur> servitor fund lasati
bunului sau plac. Am mancat adesea mancare mizerabila pentru bani scumpi si trebuie s te
multumesti cu aceasta cad nici o reclamatie si marilit nu serveste la nimic. Poate de atunci <lucrurile>
s-au indreptat" (n. a.).
www.dacoromanica.ro
415
p.175
Totul este tacut i lini$ tit, piata baii este ca i moarta; doar Cema, in spatele noii
cladiri, murmurs in continuare i neintrerupt acelai cantec i tulbura pe unii din
somnul dulce pans se obinuiesc cu galagia ei. La ora 4 sau 5 reincepe viata cu atat
mai galagioasa. Toti cauta verdeata.
Astfel se desrawara viata la baile de aici [...]. Multimea pestrita a natiunilor
celor mai diferite189, moravurile orientale ale tarii, apropierea de poporul oriental,
toate acestea ofera o atractie care este noua oricarui strain. $i, pans la urma,
p.176
Am amintit deja cum erariul depune interes sa ofere totul pentru confortul
oaspetilor. Pentru diferite constructii sunt folosite sume Insemnate care depaesc cu
mult venitul din arendarea bailor. De cand am parasit baile au aparut multe lucruri
noi. In anul 1837 s-a construit in apropierea podului Prolaz, prabuit, un splendid
viaduct de fier peste Cema; un an mai tarziu s-a terminat constructia pretioasa i
dorita a unei biserici catolice, in stilul unui templu antic, i in toamna aceluiai an
a fost tarnosita; pentru anul 1839 este propusa constructia unei man cladiri de
oaspeti, pentru a veni in sprijinul unei nevoi ce se simte Inca de mult. Urmeaza sa
cuprinda 92 camere i un salon i va fi pe locul unde se afla acum camera de garda
i aa-numita veche casa a brutariei193, langa cladirea administratiei. [...]
p.182
p.196
Frendartigsten.
192
Der Natwfoscher.
spectacolul. Frivolii flu ai Thaliei aduc cu ei dorinie foarte modeste, locuiesc in partea de sus a casei.
bin spectacolul de comedie nu ramine de obicei decat o parodie" (n. a.).
193 Das Backhaus.
194
416
Gemessen.
www.dacoromanica.ro
din ce regiune a venit, trebuie fara a se manifesta fats de el indurare si mils, sa intre
pe zece zile in stabilimentul carantinei. Ofiterii graniceri yin, in toata afabilitatea,
in fntampinarea dorintei de a se face aceasta excursie in compania lor. Este bine ca
in acest scop sa se inchirieze la Mehadia un cal de calarie, caci nu intotdeauna cunt
intalniti la post seresanii195 care isi cedeaza caii contra unui bacsis196. De o calauza
p.197
196
Wachhaus.
199 Freundlichen Anblick.
198
w Enalten sich.
201
www.dacoromanica.ro
417
p.198
208 Stimmen.
206 Die Alpen.
"8 Orpwa. Orasul vechi a fost acoperit de apele Dunarii cu prilejul construirii complexului
hidroenergetic de la Portile de Fier, inaugurat la 16-17 mai 1972. Orasul nou a fost ridicat pe un
amplasament apropiat.
209 Communitcitsort.
418
www.dacoromanica.ro
Levantul trecea prin Orwva, localitatea era bogata i de mare // insemnatate, din
care s-au pastrat in vremurile noastre doar putine urme. Reprezentanti ai celor mai
de seams case comerciale se gezasera in acea vreme la Orwva. Acest fapt nu se
mai observa la actuala localitate nici in cea mai mica masura, doar navigatia cu
p.204
obinuiete sa fie targ, va distra desigur placut pe fiecare strain. Se vad turci,
romani, sarbi, cu moravuri i in costume orientale, miFandu-se alandala, vanzand
sub supravegherea vamala216 i sanitary felurite fructe, precum deosebit de gustoii
pepeni verzi i galbeni, fructul delicios al Solanum Melongena, poame217, lulele
turceti .a.
La fel de noua gi interesanta va fi o vizita la carantina, Oath la o ors departare
de oral. Stabilimentul imprejmuit de un gard inalt, lung de 1 200 pgi, cuprinde mai
217 Obst.
Die Colliben.
Amtsschreiber.
220 Uberreiter.
221 Fuhrwesensknechte.
222 Der Contumazirende
219
219
www.dacoromanica.ro
419
p.205
denumit amestecat" sau expus"223 $i nu are voie sa intre in nici un fel de contact
cu restul personalului stabilimentului, care nu este amestecat". Un servitor propriu
aprovizioneaza pe strain cu mancarurile necesare.
Marfurile venite din regiunile fats de care s-a stabilit carantina224 sunt
depozitate in magazii mari, denumite hambare, sau Intr -o curte mare destinata
special acestora $i trebuie de asemenea, o anumita perioada, sa fie prelucrate zilnic
cu mainile si aerisite de calm servitorii pentru curatenie, daca se doreste ca acestea
sa fie duse mai departe.
p.206
mai scurt $i comod spre Alion famine calea pe care a fost transportata artileria,
pentru asedierea cetatii Orsova Noua227, in ultimul razboi cu turcii, sub imparatul
Iosif228. Se merge pe acest drum un timp si curand se ajunge Intr -o poiana de unde
te bucuri de o priveliste surprinzatoare, spre cetate si fluviu.
In felul ei, privelistea din aceasta poiana este una dintre cele mai frumoase.
Traiteur.
228
(1787-1792), incheiat prin tratatele de pace, autro-turc de la Sistov (1791) si ruso-turc de la Iasi
(1792).
420
www.dacoromanica.ro
p.207
bombardata cetatea. Pe acelasi loc s-ar putea sa fi luat masa imparatul losif
impreuna cu arhiducele Francisc, urmatorul imparat al Austriei229. Muntele ofera
ceva frumos $i in domeniul comorilor florale. Putini botanisti sau poate nici unul,
in afard de dr. Heufel $i cu mine, au vizitat muntele. [Unneaza exemplificari ale
unor specii rare, intalnite de autor $i de dr. Heutel, pe muntele Alion].
Mehedinti.
233
www.dacoromanica.ro
421
p.208
Postul unui ofiter se afla in acel loc si un pardu coborand din munte, numit
Bahna237, delimiteazd linia care desparte statele Austriei si principatul Tani
Romanesti238.
Datorita ultimei invazii rusesti din anul 1829, toate localitatile aflate pe malul
Dundrii au suferit de foc, prdzi i ciuma; urmele cele mai triste se mai intalnesc Inca
peste tot in amintirile cele mai proaspete. La ambele capete ale satului sunt prajini
inalte de alarms, de care sunt legate pAnd in \rad paie si alte materiale inflamabile
pentru a putea fi repede aprinse in caz de perico1241.
p.210
soseaua ingusta ar putea sa aibd cele mai tulburdtoare urmari. Aceasta sosea
236 Entwickelt.
237 Bachna.
238 Postul ofiterului este denumit gresit moara Vodita sau la moara Voditei, deoarece cu multi
ani inainte pe malul unui mic parAu, numit Vodita si care curge prin spatele casei de garda, s-a aflat o
moara" (n.a.).
239 Ohne Anstand.
422
www.dacoromanica.ro
244
245
Banke.
246
Tritt.
247
www.dacoromanica.ro
423
p.211
p.212
Dar gasqti aici un cuib de cateva case raspandite. Doar cladirea carantinei ii da
p.2I4
barbatului. Astfel patrula gray in fata stabilimentului, stamind mai mult ilaritate
decat respect.
roman $i 1-au ocarat staple; straja255 i-a Inteles insa grqit II si -a pus proverbial de
lunga puca la ochi si, dupa o secunda, unul dintre musulmani, lovit de glont, s-a
prabuit in apa. Aceasta lectie a servit pentru totdeauna.
planurile si conform acestora ar trebui ca stabilimentul sa fie foarte solid si util. Dupa dorinta
domnului Tarii Romanesti, ar urma ca pe aceste coline sA fie ridicat din nou 5i orasul Cerneti; si dupa
cum am auzit ulterior, noile cladiri ale carantinei ar fi deja gata." (n. a.). Autorul se refer& la domnul
Tarii Romfinesti, Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842).
249 Die Colliben.
25 RAzboiul ruso-turc din 1827-1829.
251 Contumazirt.
424
www.dacoromanica.ro
Cemeti, la o departare de o mica" ora259. Localitatea a fost numita oral, dqi este
un orael jalnic in mina. Este insa interesant ca localitatea, sau cel putin numele
acesteia s-a mentinut timp de peste o mie de ani, find de presupus ca aici s-a aflat
Colonia Tsiernensis sau Diernensis a lui Traian26.
Sositi in localitate am tras la un nobil un boier - care ne-a primit deosebit
Din gramada haotica de case mizerabile de lemn ale localitatii rasar unele
ceva mai convenabile263. Erau locuintele unor boieri, construite din caramida i
piatra. Dar chiar i acestor case mai aratoase le lipsesc, in general, tocurile de
ferestre i geamurile de sticla. Prin toate acoperiurile se putea privi i ici colo se
vedeau urme de tencuiala din mortar; intr-o astfel de casa locuia i comandantul Si
primul judecator264 din localitate.
256 Vezi Luigi Fernando Marsigli in Calcitori strdini despre Odle romiine, vol. VIII, Editura
$tiintifica $i Enciclopedick Bucuresti, 1983, p. 44-63.
257 Vezi nota 44.
258 Ludwig Albrecht Gebhardi, Geschichte des Reichs Hungarn and der damit verbundenen
Staaten Biinde, Leipzig, 1778-1782.
259 Eine kleine Stunde enfernt.
26 Despre locul acestei colonii se cearta, de asemenea, istoricii. Dar cei putini care au scris
despre ea au fost la fata locului" (n. a.).
261 Die Equipagen.
262
Mit grossen breternen Fliigeln.
263
264
Vortheilhafier.
www.dacoromanica.ro
425
p.223
umbrar din frunzi$ $i, glumind $i razand, ne-am bucurat de o masa specific
autohtona constand dintr-un peste preparat gustos, pe care it cumparasem la piata
$i-1 dadusem unui brutar sa-1 &eased, apoi am luat drumul de reintoarcere spre
Or$ova.
Ajun$i la moara Vodita265, este obiceiul, ca de aici sa treci pe cealaltA parte la
pereti plepvi care se pravalesc brusc in fluviul ingustat. Privelistea acestui urias
canal din stanci iti provoaca o emotie271 crescanda.
Acest tablou sever alterneaza cu altele mai vesele. Fluviul este foarte animat.
Corabii turce$ti $i sarbesti, cu panzele larg intinse, merg in sus $i in jos pe fluviul
vijelios $i, intre acestea, se balanseaza barci mizerabile de pescari ale sarbilor
invecinati. Corabiile turce$ti se disting de toate celelalte prin constructia for
deosebita. Ele sunt mutt prea scurte in raport cu latimea lor, in fata sunt ascutite, iar
partea din spate lata, rotunjita, $i izbitor de inalte. Corabiile cu sare ale lui Milo$ au
An der Woditzer Miihle.
Cetatea de pe insula Ada-Kaleh.
267 Dulcsat.
268 Ogradena, sat, desfiintat, inglobat in corn. Ieselnita, jud. Mehedinti.
269 Terasse.
270 Veche unitate germanA de mAsurA; vezi nota 174.
271 Gefliht
265
266
426
www.dacoromanica.ro
aproximativ forma vaselor noastre pentru transportul lemnelor de stejar272, dar ceva
mai mici decat acestea. In amonte273 sunt trase de mainile oamenilor. Adesea se
intampla ca un asemenea transport de nava274, care de regula necesita 60 pana la 80
de oameni, sa acosteze, catre sears, la Ogradena. Toti vaporenii yin pe uscat // i
aprind focul. In timp ce cativa prepara masa de sears, majoritatea formeaza un mare
cerc; un cimpoier se aseaza la mijloc, cants o melodic monotona, tropaind in acelasi
timp si atunci incepe un tropait necontenit si ingrozitor, ceea ce oamenii de acolo
numesc dans. Mai multi graniceri inconjoara intregul cerc pentru a proteja pe
oaspetii straini de once atingere cu vaporenii. Este amuzant a privi un asemenea
p225
bivuac.
De la Ogradena se merge, de-a lungul fluviului in amonte, pe noua si artistica
sosea278 prin Clisura Cazanelor despre care am mai vorbit adesea. Dupa o jumatate
care formeaza trecerea spre o noua curbura, mai mare decat cea de la Dubova.
Deosebit de laudabila este aceasta plimbare prin frumoasa si placuta priveliste de pe
aceasta creasta.
Eichenschiffe.
273 Aufwarts.
274
Schiffzug.
Kunststrasse.
Verworrenen, tiefgeborstenen Felsgruppirungen.
277 Dubowa, sat, corm Plav*vita, jud. Mehedinti.
2" Strompasse.
273
276
279
Pegtera Veterani aflata in sudul Banatului a fost folositA intre 1692-1797 de posturile
austriece insarcinate cu interceptarea comunicatiilor otomane pe apa gi uscat. A primit numele contelui
Federico Veterani, general austriac care s-a aflat in zona in anii 1691-1692.
2" Felsecke.
281 Columbaczer Miicken.
www.dacoromanica.ro
427
p.227
povestile din popor, despre marile devastari pe care aceste obscure animale le
pricinuiesc printre vite, sunt infioratoare
$i
animale rele. Partile corpului cel mai amenintate de intepaturi sunt spalate cu o
fiertura de vermut $i tutun. Un leac eficace a recomandat Schonbauer. El a
recomandat sa se unga partile sensibile ale corpului cu o alifie din untura de porc
amestecata cu titei si extract din frunze de tutun; se spune ca ar fi facut foarte mari
servicii.
p.233
in cea mai mare masura, natura a avut grija de distrugerea acestor insecte.
Cand o zapuseala apasatoare precede, in mod obisnuit, o furtuna, aceste roiuri de
mute apar intr-o cantitate uriasa si se walk cel mai violent, pe animale. Atunci
sunt cele mai periculoase. Deodata sunt surprinse de vijelia ce a izbucnit si de
furtuna si mor cu miliardele [...]
Drumul de intoarcere se face, de obicei, intr-o barca condusa de opt dalmatini
care intretaie repede vartejurile, cu vehicolul rapid $i dragut, ajungand in cateva ore
la Orsova. La Ogradena se viziteaza placile cu inscriptiile ale lui Traian [...].
movile de nisip se intind din valea Dunarii, la Palanca285 pans mai sus de
Karldorf286, pe o directie aproape paralela, de la sud-est spre nord-vest, povamindu-se
in campiile Alibunar287.
Aceste movile intinse constau partial din nisipuri miscatoare care, la vantul
de sud-est $i la cel de nord-vest, iii schimba continuu nivelul, si din portiuni cu
iarba, numite oaze, acoperite, ici $i colo, cu lemne. Compozitia acestui nisip, cu
Vezi nota 44.
Joseph Anton Schonbauer, Geschichte der schlidlichen Columbaczer Miicicen im Banate,
als ein Beitrag zur Naturgeschichte von Ungarn, von ..., Wien, 1795.
284 Localitate in Serbia.
282
283
285
Palanka.
2" Karldolf.
287
428
Alibunarer Feldern.
www.dacoromanica.ro
granule fine, consta din cuart, mica, fragmente de ist, amestecate cu argils, ocru de
fier gi cu o mare cantitate de resturi de scoici zdrobite. In multe locuri, lutul, colorat
p.239
situatii i a ordonat sa se ridice, dupg cum s-ar putea, stavile contra extinderii
nisipului micator.
Ca urrnare a acestui inalt ordin s-a trecut la masurarea zonei de nisip, din care
General-Grenzdirector
Poch, veche unitate austriaca gi ungarA de masurare a suprafetelor. in Austria, 1 joch =
57,554, iar in Ungaria 43,159.
297 Fiir immer zu verhuten.
298
Hojkriegsrath.
293
296
299
Mantel.
www.dacoromanica.ro
429
p.240
arbori, fie inlantuiti, fie in cranguri separate, dupa cum reclama necesitatile,
formandu-se astfel un prim i un al doilea perimetru. Pentru ca forta vantului sa fie
i mai mult potolita, cu scopul opririi, pe cat posibil, a extinderii nisipului micator,
in interiorul deertului de nisip, s-a Inconjurat, in continuare o zona transversa103
in legatura cu partea apartinand erariului i cu preriile movilelor de nisipi arendate
pentru pascutul vitelor, cu o perdea de arbori, ca i marea intindere de nisip.
Culturile <de arbori>, in anul 1837, s-au ridicat i au crescut la o suprafata de 6.834
iugare, interpretate geometric 131 klafteri patrati. Materialul care s-a folosit i se
folosqte Inca la plantare consta, in parte din specii de arbori care sunt cultivati, prin
butai i seminte, in plantatii special amenajate pentru aceasta, in parte din soiuri de
ierburi, ale caror seminte sunt exploatate chiar din solul nisipos.
Dintre soiurile de lemn, cresc in nisip, in special, specii de plopi, mai ales
Mramorah304 au fost aparate din fericire, pana acum, prin aceste plantatii, de a fi
acoperite de nisip. Nisipul miKator este tinut mai mult in frau, prin caderea
300 Eine Traverse.
301 Binden.
302 Bilden.
303 Starke.
430
www.dacoromanica.ro
frunzelor, prin averse mai dese iar printr-un continut crescand de argila este pregatit
pentru vegetatie //.
p.242
asemanarea acestora cu marile sedimente de nisip ale campiilor ungare. Mici resturi
de molute sfaramate formeaza, aici ca i acolo, o parte caracteristica a compozitiei,
iar in ceea ce privete stepele de sare care apar acolo frecvent, suprafata de nisip
banateana prezinta, de asemenea, ceva asemanator ca.ci la Ilancea305 se gasesc balti
sarate care contin mult sulfat de sodiu.
Ideea preferata a scriitorilor notri este Ca aparitia acestor depuneri de nisip
i acoperita cu nisip, se mentine sub acest acoperamant afanat pana vara tarziu.
Daca, in mijlocul verii, aceste locuri sunt din intamplare iarai dezvelite de vant,
atunci apare zapada cu totul nevatarnata.
Dar mai inainte de toate, acest deert nisipos este remarcabil prin comorile de
plante, din care Rochel amintete, mai intai Crombe tataria L. Alyssum II rostratum
Andrz, Paconia tenuifolia, Astragalus dasynthus Pall, frumoasa Mattia umbellata,
p.243
3" Bemerken.
309 Noch lebender Saugethiere.
310 Die Beziehung.
3" Ammas.
www.dacoromanica.ro
431
p.244
Numeroase localitati (13 la numar) vestesc o viata anima* ele se gra raspandite in
depresiune ca i intr-o grading imbelpgata i apar cu turnurile lor, prietenos Si
ospitalier din cling. Nera, ducand aur, scalds acest parc, inzestrat atat de imbelwgat
de dire natura. Ea coboara cu repeziciune din muntele Semenic i se indreapta spre
Timi325. La Dalbowt326 // drumul de munte incomparabil suie pe Stancilova327 i
de acolo merge din nou in jos spre Sasca, prin localitAtile Sopotu328, Padina
Matei329, Izvor33 Barloveni331 i Pojejana332. De aici to abali din drum, spre
Moldova Noua, sau mergi acolo prin Bela Crkva333 i faci turu1334 spre Moldova
Orawitza, orag, jud. Caras-Severin.
Dognatska, sat, comuna, jud. Caras-Severin.
314
szaszka, azi Sasca Montana, sat, comuna, jud. Caras-Severin.
315 Neu Moldova, sat, comuna, jud. Caras-Severin.
316 Bergrevier:
317 Plavischeviza, sat, comuna, jud. Mehedinti.
316 Svinicza, sat, comuna, jud. Mehedinti.
319 Berszaszka, sat, comuna, jud. Caras-Severin.
332
313
32 Alibek
Globureo-That
Prigor, sat, comuna, jud. Caras-Severin..
323 Compagne-Stationsorte
324 Anlage.
325 Eroare. Nera se varsa in Dunare.
326 Dalboschitz, sat, comuna, jud. Caras-Severin.
327 Stanczilowa.
328 Fontina. Probabil Sopotu Nou, sat, comuna, jud. Carag-Severin. Poate fi si Sopotu Vechi,
sat, comuna Dolboset, jud. Caras-Severin.
329 Babi marti, sat, comuna, jud. Caras-Severin.
330 Isvor, sat, comuna Comevera, jud. Caras-Severin.
331 Borculuj, sat, comuna Prigor, jud. Caras-Severin.
332 Pojeriele Fertilor, sat, comuna, jud. Caras-Severin.
333 Weisskirchen. Localitate pe mall drept al Dunarii, azi In Serbia.
321
322
334
432
Die Tour.
www.dacoromanica.ro
minereu. Aceasta localitate parohialk <pe> malul Barzavei este sediul unui
administrator al minelor340. Boca are, de asemenea, mai multe ciocane de forja, un
ciocan de zdrobit minereu i un furnal.
34 Eines Bergverwesers.
www.dacoromanica.ro
433
Literat de talent, calator pasionat, Eugene Stanislas Bellanger a lasat una dintre cele mai pitoresti
descrieri ale societatii romanesti aflata in plin proces de modernizare, in timpul controversatei perioade
regulamentare.
Nascut in 7 iunie 1814 la Tours intr-o familie de negustori, a primit o educatie aleasa, exceland in
studiul limbilor clasice. Para lel cu activitatile comerciale a frecventat Sorbona, College de France, l'Ecole
de Droit, audiind cursurile lui Guizot de la Facultatea de Litere, dedicate istoriei civilizatiei europene si
franceze.
Va intreprinde patru calatorii in Europa si Asia find cucerit de exotismul peisajelor si de varietatea
populatiilor intalnite. Discipol al romantismului incepe sa-si publice impresiile de calatorie Inca din 1840,
in paginele unor prestigioase publicatii din epoca Le Sicle" ,Le Temps", iar in 1842 ii apare prima carte
intitulatii Trois ans de promenade en Europe et Asie, urmata de Le Kemutza, in 1846.
Ultima calatorie intreprinsa in 1846 in Tara Romaneasca, Turcia europeand si Egipt, care i-a
prilejuit Intalniri cu sultanul Abdul Medgid, vizirul Resid-Pasa, viceregele Mehmed Ali, domnitorul
Gheorghe Bibescu, i-a fost fatala, contactand o boala incurabila. A murit in 18 aprilie 1859 la Paris, find
inmormantat in faimosul cimitir Pere La Chaise.
De spatiul locuit de romani ii lega destinul unchiului sau matem. Louis Joseph Parantl,.viceconstil
al Frantei la Bucuresti si Iasi, mort in capitala Tarii Romanesti in 1806. Primul contact cu aceste locuri it
stabileste in 1835-1836. Insotit de un compatriot stabilit de mai mutt Limp in Tara Romaneasca. pleaca din
Viena in noiembrie 1835 si ajunge la Bucuresti la inceputul anului urmator, strabatand, Banatul si
Transilvania. Galatoria prin spatiul romfinesc va fi descrisa in lucrarea Thais ans de promenade en Europe
et Asie, Paris, 1842, si va fi reluata in Le Keroutza, amply fresca a Tarii Romanesti in timpul domniei lui
Alexandnt Ghica.
Aparuta cu doi ani inainte de izbucnirea revolutiilor de la 1848; Le Kemutza, igi pastreaza pans
astazi fannecul si prospetimea, la acestea contribuind neindoios stall vitt, antrenant al autorului, care igi
relateaza impresiile paralel cu nararea unor povestiri gi legende, ce incanta si incita curiozitatea cititonilui.
Bellanger descrie peisajul Tarii Romilnesti returile numeroase, padurile maiestuoase, clima,
populapa care se bucura de o sanatate buns, in special in zonele montane. Aminteste totusi despre gusati,
dar adauga ca aceasta anomalie nu este specifics acestor tinuturi. Pasaje importante ale cartii stint dedicate
bogatiilor naturale. Se pare ca autorul avea cunostiinte serioase de geologie, deoarece acorda o atentie
deosebita mineralelor, lista intocmita find impresionanta: mercur, chihlimbar, fier, cupru, aur, argint,
mangan, huila, jaisul etc. Marturiseste ca a adunat mostre de minereuri, povesteste in amanunt procedeele
intrebuintate de tiganii domnesti pentru extragerea aurului din rand. relateaza conditi ile inumane de
munca din saline, sarea constitutnd unul din principalele produce de export. Se arata uimit in feta
abundentei granelor graul este superior celui francez - legumelor - gustul cartofilor iI cucereste si
fructelor. Descrie soiurile de vita de vie si vinurile celor doua principate; enumera produsele care sunt
cerute la export: untul, sarea, seul, mierea, ceara, parul de porc, !Ana, tutunul, vinul, etc. Bogatia naturii
este in deplina contradictie cu nivelul de civilizatie, fapt remarcat de Bellanger: Nu exists o tars mai bine
asezata ca Principatele, inzestrata din abundenta cu toate elementele necesare pentru dezvoltarea
' Louis Joseph Parant (1773-1806), diplomat francez, viceconsul la Iasi in 1797; o noua
misiune in Moldova si Tara Romaneasca intre 1805-1806.
434
www.dacoromanica.ro
comertului, prosperitatea industriei; si nici o tare care in ciuda acestora toate, a cazut in apatia cea mai
profunda".
Cu umor, autorul nareazA supliciul la care este supus calatorul in timpul perioadei de carantinA,
sediile acestora find la Giurgiu, Galati, Braila, Brasov. Aceeasi toleranta o arata si in savuroasa descriere
a calatoriei cu un mijloc de transport rapid, dar primejdios si incomod: caruta. Impresionat de echipaj, de
abilitatea vizitiilor, de precaritatea drumurilor, el vede in acest mijloc de transport un simbol al lumii pe
care o strabate, de unde si titlul calii.
Cu maiestrie Bellanger ne reds atmosfera capitalei Tani Romanesti : lipsa hotelurilor, drumuri
nepavate, noroaie, caini vagabonzi, case dezordonate lipsite de gust. insa tabloul nu este deprimant.
Existau si muzee, biserici, mitropolia, biblioteca publicA, spitale, bai publice el insusi se declare incantat
Nu este un observator atent al structurilor sociale. Surprinde bogatia boierilor, descrie luxul
acestora, manierele elegante, inclinatia unora spre studii si limbi straine. Obiceiurile elitei muntene le
cunoa.ste nemijlocit prin frecventarea saloanelor renumite ale vremii, ale familiilor boieresti de vaza. I-a
cunoscut pe marele vornic Mihai Ghica, spatarul Costache Ghica (cei doi frati ai domnitorului), pe marele
postelnic Filipescu Ba ls, aga Dumitrache Filipescu, printul Sutu, Alecu Be lu. Surprinde insa existence
robilor boieresti, brutalitatea stapanilor de pamant fate de tarani. Ultimii sunt personificati in figura lui
Gheorglie pupa Band IA, calauza sa credincioasa, ce-linsoteste de la Brasov Ia Bucuresti. Aspectul negljent
al acestuia ascundea un spirit puternic. In general Bellanger creioneaza un pan idilic. Descendent al
romanilor era inzestrat cu o intelegere remarcabila, cu un spirit fin, seducator, pitoresc, cu o flexibilitate
a caracterului putin comuna". Nu se arata interesat de relatiile dintre tarani si boieri. In schimb, asemenea
tuturor calatorilor este uimit de institutia robiei si descrie pe rand cele trei categorii de tigani: ai statului,
ai boierilor, ai bisericii.
Bellanger s-a dovedit preocupat de fenomenul literar, careia ii consacra spatii largi, amintind
principalele opere si alcAtuind portrete reprezentative ale oamenilor de cultiza-din principate. El relateazA
despre dezvoltarea invatamantului, prezinta istoria Colegiului Sffintul Sava si vorbeste despre tendinta
tinerilor de a-si desavarsi studiile in universitatile europene.
Calatorul francez surprinde si ceremonialul si obiceiurile dedicate momentelor esentiale din viata
oamenilor: casatoria, inmormantarea. Lipsit de incelegerea ritului ortodox, marturiseste ca slujba religioasa
care celebra casnicia i s-a parut lugubra,ier practicile inmormantarii lipsite de sens. Nu se arata prea
convins de religiozitatea preotilor, care sunt cei mai bogati oameni dinprincipate, nici de cea a poporului,
care mai credea in superstitii: revelatii misterioase, aparitii. viziuni, strigoi. Torusi remarcA toleranta
religioasa a societatii, ce permite tuturor cultelor, cu exceptia celui musulman, sa aibe biserici proprii.
Lucrarea lui Bellanger nu este un studiu riguros, stiintific, nu prezinta date statistice exacte despre
numarul de locuitori, cantitatea de marfuri importate sau exportate, nu area care sunt modificarile
introduse de Regulamentul organic, nu surprinde relatiile dintre domn si boieri, dintre ultimii si tarani. SA
nu uitam ca autorul intreprinde calatoria Ia douazeci de ani, iar cartes. apare cu zece ani mai tarziu.
Intentiile lui Bellanger nu au fost nici stintifice, nici politice. A fost un calator, inzestrat cu her
scriitoricesc, deschis noilor experiente, tolerant, fare accente critice deosebite, ceea ce-1 deosebeste de
ceilalti occidentali. Lucrarea cucereste prin nenumaratele povestiri, anecdote, prin descrieri amanuntite ale
diferitelor aspecte ale vietii cotidiene, ceea ce o transforms intr-un izvor pretios pentru studiul
mentalitatilor.
Stanislas Bellanger, spirit neobosit s-a apropiat cu intelegere, chiar cu entuziasm, de destinul unui
popor caruta ii dorea un viitor maret: Este numai o dorinta a mea, sincere", in interesul chiar al unui popor
Ottoman, Thessaloniki, 1981; George Potra, Bucurestii vdzuli de calkori strain (sec. XVIXDC),
Bucuresti, 1992, p. 159-165, Nicolae Isar, Mdrturii .yi preocupdri franceze privitoare la romdni. Secolele
XVIII XIX, Editura Universitatii Bucuresti, 2005, p. 75-76.
www.dacoromanica.ro
435
CARUTA2
Capitolul I
p. I
p.2
p.3
436
www.dacoromanica.ro
Sfantul Ilie, patronul calatorilor, ne-a venit din fericire in ajutor, sub
infatiprea unui Oran 11 adica a unui cinstit locuitor al satului. Impresionat, vazand
marea noastra incurcatura, a inhamat cei doi boi ai sai alaturi de calutii nostri, i-a
irnboldit cu tepusa din parti $i sania, rezistand, trei minute mai tarziu cram salvati.
Dar acest strigat: Staff putintel! Opriti-va!" ne-a oprit brusc in loc. Un om
p.4
P5
pia$tri pentru vama $i cote 12 creitart pentru fiecare dorobant!. Suing enorma
cotnparativ cu delictul de care ne-am facut *vinovati. Ne-am achitat insa cu
9Personaj din comedia spaniolic, fanfaron.
10 Droit reunis.
II Pandemonium.
www.dacoromanica.ro
437
p.6
la acoperis, ceea ce nu este foarte dificil avand in vedere inaltimea for joasa,
facandu-i pe trecatorii ce se adapostesc inutil de-a lungul zidurilor, sa ocarasca.
Mergand, imi inchipuiam cu inima stransa celelalte ulite ale capitalei. Daca
acesta este eel mai renumit si frecventat cum trebuie sa arate celelalte?
Dar am ramas putin timp reflectand la acest lucru. Printr-un efect atmosferic
P.9
umplea. // Vizitiul roman este de o abilitate fara cgal: landouri, drosti, sanii, calesti
se intersectau cu o viteza inspaimantatoare fara a se lovi.
[insotitorul sau ii arata casele cele mai importante din capitals].
La orele opt sania s-a oprit in fata unei cocioabe.
Era acolo [...] in fine!
Am spus cocioaba si nu renunt la cuvant. Nu ca as vrea sa jignesc amorul
propiu al lui M. G. In acel timp, multe case semana cu a sa. Nu stiu daca, intre timp
a fost reconstruita; pe atunci nu avea decat un etaj care se clatina, o scars de lemn
crapat, ce urea de sus pana jos, si un acoperis din care nu mai ramasese decat
sarpanta, totul asezat direct pe pietre si pietris.
Ca o femeie batrana, ce cauta sa-si ascunda mizeria sub o veche si sordida
igi
murdar decat alb. Singurul etaj ridicat deasupra parterului era ocupat de primadona
teatrului roman, cucoana19// Calliope, o frumoasa si amabila grecoaica, pe care o
voi cunoaste mai tarziu, iar parterul era ocupat de M. G.
Am intrat intr-un magazin,smare ca in pretoriu12 unui judecator de pace.
Fiecare cu luxul si cochetaria sa. In acest magazin vitrina era acoperita cu o hartie
de un verde proaspat, iar obloanele, ziva se pliau uncle peste altele, ca partile unui
paravan, sau se intindeau de-a lungul zidurilor, in scopul de a fermeca clientii fideli.
16 ArterA bucuresteani, astizi Ca lea Victoriei.
17 Cartier si artera pariziana in epoca.
18 Unitate de mitsurA pentru lungime.
438
www.dacoromanica.ro
Daca am staruit asupra acestor detalii, in aparenta superficiale, este din cauza
ca locuinta gazdei mele se asemana cu celelalte.
Doamna G. ne-a primit si ne-a introdus intr-o camera din spate unde am gasit
reuniti trei compatrioti, domnii: Henri de Mondonville21. Tavernier22 si Xavier
Vilacrosse23. Unul locuia in Tara Romaneasca de 25 de ani si se simtea bine; altul
p.13
publice.
Se gasesc in Bucuresti cloud feluri de bai: cele turcesti si cele romanesti. Am
auzit multe laude despre ultimele; si acolo am fost condusi24. //
p.14
Aceste bai se afia in cartierul Lipscani25, unul dintre cele mai urate ale
orasului. Cladirea care le adaposteste seamana, la exterior, cu un imens stup. Am
inconjurat-o de trei on fart a-i descoperi poarta si 1-am intrebat pe M. G pe unde se
24 Pasajul in care se descrie baia romineasca a fost tradus si de Simona Varzaru, Caldtori
strdini din secolul al XLX-lea , Bucuresti, 1984, p. 87-92; probabil baia descrisa de Bellanger era cea
de la Cur tea Veche, vezi G. Potra, Din Bucurestii de altddato, vol. I, Bucuresti, p. 140-156.
25 Nume provenit de la negustorii care iii aduceau marfa de la Leipzig.
www.dacoromanica.ro
439
p 15
nopti".
p.16
p. I 7
special. de-a lungul zidului. Am stat cloud minute $i am trecut apoi in a doua
incapere, un pic mai mare decat prima, la fel de boltita $i gamisita cu trei mare
coehilii de. stridii" alimentate fiecare de un.bab. deschis. 0 apa $i mai fierbinte se
p.IS
440
www.dacoromanica.ro
piatra era atat de maiestrit cimentata incat parea cioplita din miezul unui bloc de
granit, se vedea un mare bazin, reprezentand o roata at carei rnijloc $i spite formau
o lantana compartimentata. Apa acestei fantani era adusa prin opt Levi de arama
terminate in .,cioc de potamiche", tapind in jerbe. Surplusul se scurgea prin midi
rezervoare invizibile. Patru compartimente erau ocupate de tot atatia indigeni pe ale
carol- fete inrosite domnea beatitudinea.
p.1 9
putin prezentabile in care ma &cam: usa era inchisa. Dupe ce-mi pierdusem
fortele, le-arn regasit, am inceput din nou sa mi le pierd: Para a ma inspaiminta,
aceste start de tranzitie nu-mi erau agreabile. Nu-mi puteam explica tacerea
celorlalti. Convins ca dupe 24 de ore de acest regim un om este redus la tacere, i-am
privit cu atentie, si, in atmosfera cetoasa care ii inconjura, mi-au parut impietriti.
Si totusi, pareau mai mult ca niciodata in culmea fericirii. Mi-am spus totusi
// poate ca baia avea pentru ei o mare voluptate ale carei delicii eu nu le puteam
aprecia!
In acel moment, usa s-a deschis si baiesii au reaparut. Unul tinea un ceainic
de lut in care era dizolvat un sapun roz parfumat; celalalt pregatea, scuturand, un
manunchi de calti. Acesta mi-a racut semn sa ma intind pe o masa de marmura, pe
care Inca nu o zarisem, ceea ce am $i facut cu dccilitate. Si-a spalat caltii in apa
sapunoasa ii mi-a stropit fata $i corpul. Al doilea baie$, care, ca- masura de
precautie, m-a stransacesta este cuvantulde gat si de picioare, pentru a nu riposta,
mi-a frecat pieptui $i spatele cu manusi de crinoline; apoi m-a ridicat ca un fulg, $i
m-a pus cat cram de lung in primul compartiment al fantanii. Scapat de sapunul ce
ma acoperea din cap pand in picioare, am iesit dintr-un bazin pentru a intra in altul,
si asa pane la ultimul. Era acela in care m-am oparit atat de rau. Acuff' nu 1-am gasit
atat de insuportabil, desi apa nu-ti pierduse nimic din caldura sa.
34 Niederbrunn, oral in Alsacia, localitate balneara Inca din epoca romans.
www.dacoromanica.ro
441
p.20
p.21
barbar, m-am trezit in mainile celui de-al doilea bales care imi freca talpile
p.22
p.81
p.82
Capitolul IV
Populatia principatelor danubiene. Crivatul.
Primavara, vara, toamna, iarna. Muntenii. Carantinele. Giurgiu. Rogojinile.
Purificarea
Mult timp principatele au numarat mai multe milioane de suflete36. Armatele
sale se ridicau deseori la o suta de mii de oameni37. Dar, putin cite putin, izgonirea
barbarilor, retragerea popoareior aliate si delimitarile succesive // ale granitelor tani
au diminuat populatia.
Pachternal.
442
Vadita exagerare.
www.dacoromanica.ro
mentine intre 20-25 grade Reamour39 sub zero. Experienta a dovedit ca acest
anotimp este mai putin friguros daca in timpul anului se formeaza frecvent aurole
boreale40. Frigul cel mai mare se simte la poalele muntilor si in interiorul acestora.
Este atat de aspru ca ingheata parnantul, piatra, chiar marmura, ale carci vene are
crapaturi adanci, ce se pot zari cu ochiul liber. //
Primavara apare in martie, si tranzitia de la un anotimp la altul se face atat de
rapid hick in cateva zile pop constata miraculoasele efecte ale naturii.
p.83
Plante le, chiar si acelea mai comune, se ivesc din sol cu rapiditatea
ciupercilor si a sparanghelului. Ziva urmatoare se arata frunza, floarea inmugureste,
se deschide, igi pierde petalele. In 24 de ore, putem spune ca se succed, nasterea,
viata si moartea. Asa se formeaza flori frumoase fructe excelente, dar care nu se
pot pastra deck putin timp, cu exceptia perei.
Vara, de o caldura excesiva, se afla peste tot timp de patru luni pe an: iunie,
iulie, august, septembrie. Totusi noptile sunt racoroase si chiar friguroase. Cele mai
mari calduri sunt urmate de furtuni frecvente si inspaimantatoare, delectandu-ne de
la inceput cu un spectacol de o maiestate infricosatoare. De la amiaza pana la trei,
soarele are atata forts si atmosfera este incarcata de mirosuri asfixiante, incat este
aproape imposibil sa iesi. Nu este deck un came sau un francez", spun locuitorii.
<Acestia sunt> ca indienii, capabili a infrunta o // asemenea arsita, se pot aventura
pe ulite in acest moment al zilei, la aceasta ors, cAnd intreg orasul toropit isi face
siesta.
Toamna, in tine, anotimpul cel mai placut, in ciuda ploilor, a noroaielor, a
ceturilor, justified afinitatea fiecaruia pentru el. De la ainiaza pana la orele trei, cerul
se lumineaza, soarele coboara radios pe pamant, si plimbarea incepe, fie la pas, fie
calare, dar si mai des idtrasura.
www.dacoromanica.ro
443
p.84
P.85
p.86
p.87
Odata scurse cele 4, 8, 16 sau 24 de zile, dupd cum starea sa i-a inspirat lui
Esculap45 o teroare mai mare sau mai mica, un om, Incercat de suferinta, se prezinta
si incepe eel mai original botez de mantuire.
Se iau lucrurile pretinsului ciumat daca le are; sunt aruncate de mai multe on
in apa: se store, se ruleaza ca niste sfori pentru dans. Se spune ca este singurul
mijloc de a extrage definitiv once molecula a flagelului. Se intind apoi de-a lungul
unor bastoane incrucisate in forma de. fascie46; se plimba pe dedesupt lampi mari
incarcate cu carbuni incinsi ii peste care se arunca un parfum intepator, aspru, al
444
www.dacoromanica.ro
Capitolul V
Ramnic. Buzau. Ialomita. Milcov. Teleajen. Olt. Jiu. Argq. Prahova.
Sacuieni, Gorj i Mused. Sapaturile. Cautatorii de aur. M. de Gensanne.
Sera calda. Cucuruzul. Produsele Moldo-Valahiei. Gigantii muntilor
O tars care este traversata de drumuri si rauri, poarta cu sine cele mai sigure
elemente ale prosperitatii", spunea celebrul M. Oberkampf47. Si experienta a
dovedit ca are dreptate. Toate caile de comunicatie, oricare ar fi, sunt tot atatea
artere care fac sa curga sangele $i viata in marele corp pe care it strabat gi pe care //
it alimenteaza. Ori din acest punct de vedere, cele cloud principate au putine motive
sa invidieze tarile cele mai favorizate de natura si de arta. in lipsa marilor drumuri,
ele sunt udate de numeroase rauri.
R'amnic48, ale carui ape galbene si sarate intretin un peste excelent, itii trage
celebritatea din intamplarea in urma careia fiul generalului rus Suvorov49 s-a inecat,
p.107
P.108
inconjuratoare din cauza cresterii rapide a apelor. Rapiditatea cursului sau este
inspaimantatoare; el poate trage bucati de granit de o greutate foarte mare, $i un cal
in plina putere nu poate traversa vadul.
lalomita este vie, cocheta, plind de cascade spumoase $i deseori inconjurata
de insulite, de recifi, de trtinchiuri de arbori, de verdeata, pe care le crezi asezate de
mana omului in mijlocul unei gradini englezesti.
Milcovul, incastrat intre doua maluri abrupte, acoperite de brazi, de stejari
man $i de zade, // ofera un aspect pitoresc, si bucura vederea mai ales datorita
ciudatei salbaticii a naturii in mijlocul careia se circula.
Teleajenul, ca ran al pamantului fagaduit, este inconjurat de flori si de plante
inmiresmate care raspandesc in aer cele mai dulci efluvii. Gasim pe aceste maluri
mii de pasari al caror penaj nu -$i pierde stralucirea, si <au> ciripitul eel mai gratios
si viu.
49 Alexandr Vasilievici Suvorov (1729-1800), general rus, care s-a remarcat in timpul
razboaielor ruso-otomane din 1768-1774 si 1787-1791.
5 Joseph Poniatowski (1763-1813), print, general si diplomat polonez, comandant suprern at
www.dacoromanica.ro
445
p.109
p.110
p.112
ingropate, fare a sti, fail a cauta s le extragem din regiunile for pamantene.
De multe ori, stimulati de o nevoie mai mult instinctive decat din calcul,
cativa dintre boierii bogati apeleaza la ajutorul geologilor, care efectueaza sub ochii
for sapaturi, privind pretioasele filoane; apoi nu se tie de ce $i cum, aceasta ardoare
laudabila se stinge, gi totul eade in uitare54.
De multe ori, cedand insistentelor anumitor propietari ale caror mosii se
invecineaza cursurilor de ape // aurifere si argentifere, statul le permite sa spele
ei duc boierului care define mina o. prima, acesta preda guvernului o anumita
cantitate de aur stability inainte prin intelegeri in buns regula, si pe viitor se poate
446
www.dacoromanica.ro
In aceasta operatie, in care cele mai mari profituri revin stapanilor, maniera
de a proceda a tiganilor este simpla si curioasa. Aleg partea de rau care formeaza,
p.113
ingramadeste si <care> contin prin urmare cele mai multe bucatele metalice. Odata
stabiliti, aseaza un fel de ciur larg, inclinat, acoperit cu o panza groasa, bruna de
Silezia, intinsa foarte bine. Doi oameni se inarmeaza apoi cu o lingura in forma de
racheta cu ochiuri fine; apoi, asa cum taranii nostri din Beuce56 isi cern graul,
<tiganii> strang un strat de nisip si it agita fara sa.-1 verse deasupra unui rezervor
asezat la gura ciurului. In acest mod, aurul si argintul tree cu nisipul eel mai fin,
fragmentele pretioase se agata de panza, iar nisipul cade singur intr-o alta palnie, la
fundul careia suporta o ultima operatie.
Huila, carbunii de foc, jaisul, carbunele cubic se gasesc deopotriva [.. 1 in
cateva localitati din tars. Chiar eu am adus niste mostre, si mici fragmente de
chihlimbar, de ambra galbena, de asfalt gri si de gudron.
Dar repet, nu am pretentia de a face aici o carte didactics: pentru a distinge //
un carbune de pamant de unul obisnuit; pentru a explica cu atentie calitatile micii,
silexului, talcului si jaspului, calcedoniei si spatului; pentru a sustine o dizeitatie
p.114
grau este treierat de doi cai; it calca in picioare, facand deasupra manevre, dupd
care, este impartit in doua: una este conservata in cosuri mari, pentru samanta, alta
pe care o tin in vase, si din care extrag dupa nevoile consumului57.
56 Regiune in Franta.
57 in secolul trecut, kilogramul de gran care cantarea 260 de ocale, adica 585 livre franceze,
nu valora mai mult de doi piastri otomani.(5 franci in moneda noastra). Astazi si-a dublat valoarea,
ceca ce nu-1 impiedica s aibe un pre( foarte accesibil la vinzare". (n.a.).
www.dacoromanica.ro
447
p.115
p. I I 6
p.117
de intreaga lume, atat de fine la gust; pepenele de apa, eel mai suav, cea mai
p.118
proaspata bautura pe care am gustat-o; harbuzii, alti pepeni, a caror pulps rosie si
dulce, este delicioasa; pruna mica, din care se face rachiul atat de gustat de indigeni;
piersica, de o savoare rafinata [...] marul, eel cunoscut mai ales sub numele de
domnesc, si care este poate prin marime si gust reputat in Europa; para, singurul
fruct ce se poate pasta de la un an la altul, lard
pierde aroma; cireasa din care
se fac acele delicioase dulceturi de vara, care se servesc de obicei cu un pahar de
ap4; nuca, in sfarsit aluna, castana, mosmoana, maslina, coacaza, chitra, portocala,
lamaia, ananasu160etc, produse savuroase ale unui pamant pe atat de fecund // pe cat
de privilegiat, coplesesc pietele marilor orase si se consuma de obicei in tars.
Tutunul, deli nu are calitatea celui din arhipelag si din Turcia asiatica, nu este
mai putin cautat de marii fumatori. Cel din Moldova se exports pans in Belgia;
contrabanda it face sa patrunda si in Franta. Cel mai valoros se recolteaza de langa
Mutcan61 si Birzan62, nu departe de malurile Siretului.
Vita de vie, obiectul unei atentii particulare se poate imbunatati cu usurinta.
Viticultorul, in loc sa faca ca acela de pe Loara63, sa o pliveasca si sa o pregatesaca
58 Romus infectorius de Linnee" (n.a.).
59 Localitate neidentificata in Moldova.
Confuzie, portocalele, !Amalie si ananasul nu se cultiva in spatiul romanesc.
61 Localitate neidentificata.
62 Localitate neidentificata.
63 Rau in Franta.
448
www.dacoromanica.ro
P.119
p.120
Vinul row se cultiva rar. Cel care se recolteaza, incolor, nu are forth.;
locuitorii nu fac, caz de aceasta; 11 amesteca cu absintul, dandu-i astfel o culoare
irizata, sclipitoare, folosindu-1 in medicina, in bolile de stomac.
Urmeaza regnul animal.
Untul nu se consuma numai in interior; este o marfa de export in tinuturile
invecinate. Dei este de o calitate inferioara celui din Prevalais", este apreciat i
datorita pretului mic71 este foarte cautat 1/.
64 Oro gi regiune viticola in jud. Vrancea.
65 Sat si comuna jud.Teleonnan.
66 Jude t din Tara Romaneasca, astazi desfiintat.
11 Un piastru $i zece ocaua, acesta ins.earnna in jur de 8 bani pentru doua byre gi un
sten" (n.a.).
www.dacoromanica.ro
449
p.121
<Acestca> isi fac de obicei stupii in partile singuratice // ale padurilor, in scorburile
arborilor. Mierea for cunoscuta *i suculenta se exports la Constantinopol; de obicei
este mai mult alba decat galbend. Cat despre ceara, puss in calupuri de doua ocale
se trimite la Venetia. Exists un fel deosebit de ceara, cea verde; albinele o culeg de
pe tei, si se vinde la Viena, unde se fac lumanari parfumate.
Matasea cruda este neglijata din motive serioase. Padurile contin duzi pentru
hrana si inmultirea vierinilor de matase; dar acest mestesug cere studii srieciale
pentru aceia care it practica, iar moldo-valaltii nu pot organiza crescatorii decat cu
ajutorul strainilor. Cu greutate cunosc numele acestei arte dificile *i totusi atat de
interesante.
Parul de pore, a carei intrebuintare este cunoscuta de toti, se vinde cu 15-20
de piastri pentru 50 de kilograme, si se exports in toti anii fie pe Marea Neagra, fie
p.123
in Serbia731/.
se pierde decat un sfert la oca, ceca ce not in Franca nu obtinem, lucru ce tine
bineinteles de felul in care sunt ingrijite. Cele de calitate inferioara rarnan in Cara si
450
www.dacoromanica.ro
p.124
p.125
ale Carpatilor, rapele adanci ale Bucovinei, savanele virgine din Poienari, sa
suspindm adanc la vederea spectacolului ce ni se oferea ochilor no$tri: mii de
stejari de 80 de picioare fard ramuri; brazi din nord, ale cdror varfuri, cum spune
p.126
Ma deci v-ati putut convinge, prin tot ce v-am spus, ca nu exists o card mai
p.127
Dundrii; nu poate fi posibil sa fie canalizate uncle? Dacd campiile sale sunt
lipsite in continuare de mari drumuri, nu exists forta de munca pentru a le
strapunge in timp putin? Bogate in materii prime, de ce romanii nu cultivd ei
insisi panzeturile necesare pentru armatd, militie, chiar pentru locuitori? Pentru
ce nu construiesc, secondati cu pricepere, filaturi de land, de matase, de in? De
ce imports din exterior ceea ce pot fabrica la preturi scazute in tars? Inteligenti
cum sunt, ce-i impiedica sa atingd acelasi scop ca vecinii lor'?
Dna nu ma insel, cele doud principate danubiene sunt cremate sa devind
intr-o zi bulevardul comercial al Mdrii Negro $i al Turciei europene. Niciodata
importul nu va fi considerabil, consumul si trebuintele tarii sunt prea restranse
pentru aceasta: nu va fi vorba /I nici de export; vor apela la gurile Dunarii la
p.128
74 Mai tarziu am sa incerc sit raspund la toate aceste intrebitri. Importanta si dezvoltarea for
exagerata nu-si gasesc aici locul". (n.a.).
www.dacoromanica.ro
451
speculatori. Este numai o dorinta a mea sincera in interesul chiar at unui popor
pentru care nutresc multa simpatie75.
Principatele - dupd cum am auzit vorbindu-se de mineralele sale - sunt tari
esential vulcanite; muntii for ascund cratere in permanenta fierbere; sulful $i
bitumul curg, macinand maruntaiele de piatra, $i sfaramand in adancime pamantul.
Cine $tie? Poate mai multe cabane vor avea soarta celor din Pompei
si
Telega. Cat despre cele doua companii organizate pentru exploatarea tninelor sub numele de
Trandafilov ai de Zaparovsky, nil le creel Inca in stare de exploatare" (n.a.).
Sal5trucu de Jos ai de Sus. comune in jud. Argea.
77 Comund in fostul jud. Muscel, azi in jud. Argea.
78 Vulcan din sudul ltaliei.
Oraae romane acopente de lava Vezuvtului in anul 73.
80 Provincie in Ucraina.
81 Ords in sudul Fran;ei.
82 Ores dui Franta, localitate balne.oclimaterica.
452
www.dacoromanica.ro
in mijlocul bulboanelor incandescente, si cand pierde mai mutt sau mai putina
caldura, mergand de-a lungul albiilor marginite de zapezi eterne [...]
Capitolul VI
Animalele principatelor. Printul Puck ler Muskau i Namick Pasa.
Pisica salbatica. Lana
p.135
p.136
fizionomiei sau a nioravurilor ursul este brun si devine cateodata enorm. Printul
Piickler Muskau86, pe drept supranumit regele turivilor, a pretins ca a vazut unul
un urs a carui bland a fost oferita, ca un dar rar si de mare pret lui Namik pasar,
celebrul capitan sau comandant; sef al flotei turcesti, Brutusul otomanilor.
Lupul, periculos, mai ales iarna ataca mut cu furie si pare chiar sa sfideze
mijloacele de aparare.
Pisica salbatica nu ataca, dar se apara intr-o maniera atat de redutabila pentru
vanatori care indraznesc sa o haituiasca, ca nu inainteaza niciodata singur.
83 Bernard Germain Etienne de Laville. conte de Lacepede nobil francez pasionat de istorie
naturals si de muzica.
84 Georges Leon Leclerc conte de Buffon (1707-1788), celebru naturalist 5i scriitor francez.
as Confuzie, sacalul nu este un animal care se gase5te pe teritoriul romanesc.
www.dacoromanica.ro
453
p.137
p.138
p.141
p. 142
p.143
p.144
schniiatky, are o bland albs si este de talie moderata intre cerb si berbec, dar <11>
intrece la iutime pe primul dintre cele doua patrupede. Bea tragand apa pe nari si
inmagazinand-o intr-un mic rezervor asemanator camilelor, conservand-o // mai
multe zile. ceea ce ii permite sa traiasca linistita in locuri unde apa este rara.
Mistretul, vulpea. lupul, cerbul, caprioara si iedul se aseamana cu semenii for
de pretutindeni.
lepurele de camp si eel de cast mai ales, adusi in pietele marilor rase cu
sareta, sunt vanduti la preturi de nimic.
Caii, mici, slabi, costelivi sunt putemici, vigurosi si neobositi. Stimulati de
vocea sau de biciul celor care ii conduc, ei pomesc ca un trasnet $i pamantul se
imprastie ca o ploaie sub copitele lor, din ochii lor tasnesc scantei si din gura for o
spumy groasa. Cat sunt de frumosi alungiti in ardoarea for ca niste cerbi, coama
89 In 1784 rasa tailor moldoveni cra reputata si una dintre cele mai frumoase din Europa,
facandu-i sa exclame pe turci: lin tanar persan si un cat moIdovenesc sunt cele mai perfecte dottA
fiinte pe care le-a produs natura" (n.a.).
454
www.dacoromanica.ro
paiele de porumb, maracini aspri sau radacini atoase: aceasta este hrana for
obisnuita. Cand devin neputinciosi ii lass in munti, si se in departeaza rareori de
limitele for obisnuite. Daca este vorba de a-i readuce, dificultatile se ivesc din toate
partile; fortati sa traiasca in mijlocul ursilor, sacalilor $i lupilor, de a rataci in
p.145
muscatura. Din alts parte un dulau costeliv, osos, cu blana zbarlita, vine pe
neasteptate, tragand in botul sau o bucata de came furata de pe tejgheaua unui
macelar. De aici infruntarea. Buldogul si dulaul se privesc cu urechile ciulite, ochii
inflamati, cu balele atarnand; apoi se arunca unul asupra celuilalt, se ataca cu furie,
iti ataca picioarele, atrag latraturile altor caini; // si acesti tirani ai ulitelor fac
p.146
for ingrijoratoare dadeau nastere la nenorociri, iar omul, prin forta umanitatii,
devenea victims. Tiganii, atrasi de catava parale s-au transformat in Tristanii
politiei. In fiecare dimineata de la ora 5 la amiaza, ei strabat strazile, mahalalele,
raspantiile, umiarind to cainii liberi pe care ii gasesc, ii incoltesc in colturile
caselor, ii strapung cu lungi prajini ce au varfuri ascutite, ii arunca pe un mic car pe
care it trag, si it jupuiesc la portile orasului, pentru a castiga ceva, data se poate
spune asa, din pielea animalului.
[Urmeaza povestirea despre vanatoarea de ursi in muntii de langa Campina].
Capitolul VII
Mutilarile. Expunerea, privarea de somn, ocna, salinele. Tribunalele.
Policia oraselor
p.179
si
sociale, sa nu fie marcate de barbarie. Romanii sub acest raport se disting intre toate
celelalte popoare. In urma fuziunii for cu etnii straine venite in numar mare pentru
a ocupa tara pe care le-o daduse Dumnezeu, din cauza stramosilor $i a for insisi, //
www.dacoromanica.ro
455
p.180
p.187
p.188
p.189
Inchisorii sale, a legat cele doua maini ale recalcitrantului, i-a gaurit partea de jos a
urechilor cu un fier rosu, pentru a-i agata in loc de cercei de argint, grele bucle de
fier; i-a legat apoi de picioare greutati de 25-50 de livre, 1-a ridicat brusc deasupra,
si inmuindu-si cureaua in lapte, 1-a biciuit cu furie! [...]
Un vechi armas91, lithos ca nu a avut trecere pe langa doua fete, tiganci, pe
care le pandea de mai multe luni, le-a inchis el insusi intr-un rezervor infect si fara
aer, si a jurat s le infranga rezistenta prin Infometare [...] Ele au murit!
Un ispravnic92, intr-o zi de sarbatoare, iii trata amicii: doi bucatari au avut
ghinionul de a gre,i un fel de mancare cu care el se laudase ea este o delicatesa,
iritat, a iesit fara un cuvant cu o pus ca in mans, I/ i-a chemat pe vinovati, i-a ordonat
vis, trebuie sa speram acest lucru. Daca Inca mai scoatem unghiile detinutilor,
pentru a le smulge marturisiri, ca in cazul unui fort prin efractie comis la doctoral
Griinau93; daca din intamplare ii obligam sa stea in picioare intre patru baionete
pana ce, ineovoiati sub propria greutate cad lesinati in convulsii, ca autorul unui alt
fort comis la doinnul Mimaut94, consulul.Frantei, este din cauza guvernului cvasimilitar al rusilor, decat din cea a legilor tarii.
Altadata se taiau urechile celui vinovat, se taia nasul, degetele sau o mina sau
un picior. Aceasta abundenta de torturi nu mai este valabila. Pedeepsa cu moartea a
p.190
456
www.dacoromanica.ro
pot iesi, cu ghiulele la picior, sub escorts pentru a executa In oral treburi
respingatoare, penibile sau periculoase.
Saline le [...]
p.191
cunoscatori, mai ales cand provine din Teleajen, Slanic si Valceessi ii gasesc
aceleasi calitati ca aceleia extrasa din ocnele din Willizka si din Bocknia 96. Este
imbarcata la Galati si Braila pe nave ce o descarca in toate porturile Marti Negre si
pe coasta asiatica97. //
Minierii, ca anumiti minieri de huila de la noi, au casele lor, gospodaria lor,
familia lor, la o suta de picioare sau o suta de stanjeni sub pamant, putin ii
p.192
intereseaza adancimea. Mina are doua deschizaturi: una prin care se scoate sarea;
alta prin care se reimprospateaza aerul, arzand lemne pe un gratar care coboard Si
se urca dupa vointa, cu ajutorul unor franghii atasate unor masinarii exterioare
fixate ele insele de un zid placat. Sarea se extrage in bucati patrate. Taiate cu un
diametru asemanator deschizaturii pe unde sunt ridicate, fragmentele sunt inaltate
cu ajutorul tutor lanturi formate din nervi $i piei de boi foarte bine impletite.
Prudenti din experienta, minierii sfredelesc tunelele subterane pe care le
proptesc cu stalpi destinati acestui scop din loc in loc. Dna, in sapaturile lor,
intalnesc obstacole de natura sa le stanjeneasca lucrul, ei isi lass instrumentele
de Fier si se retrag in cavitatea aflata in chiar inima minei, la cativa stanjeni de
locul unde saps Si se duc spre ielire, la adapost de o inundatie neprevazuta, sau
de o surpare. // Dupa opt zile, lucrarile reincep si, in locul unui bazin, gasesc un
bane de sare.
Districte din Prahova, SAcuieni, Craiova" (n.a.).
" Wieliczka si Bochnia, astazi localitati in Polonia.
97 Crirneea si Rusia caucaziana sunt marl eonsuniatori; Turcia si Serbia consurna la fel de
mutt; principatele folosesc surplusul." (n.a.).
95
www.dacoromanica.ro
457
p.193
Muncitorii voluntari pot sa iasa din salina atunci cand doresc, totu$i putini
p.195
misiunea lor, a unuia Si a celuilalt este de a munci pentru altii, fara ca lor sa le
revina mai mult decat strictul necesa. // Munca zilnica ii asigura minierului cu
ce sa traiasca Si nimic in plus. Nici o schimbare, o ameliorare in calea precard $i
grea pe care merge. Ziva sa se irnparte in trei: munca, hrand, somn. Existenta de
animal, neavand alta afinitate cu cea umana decat fizionornia $i limbajul.
Cat despre ocna$i, plasati sub acela$i jug, in afara de ceilalti muncitori, se
impart in doua categoii distincte: condamnatii pe o perioada de time si cei pe
Primii, dupa ce extag cloud blocuri in greutate de 200 dc ocale fiecare, au
dreptul la o tcime din salaiul unui muncitor liber. Aceasta treime este pastrata
pans ce expira termenul pedepsei lor, atunci le este data, bucurandu-se de ea,
pentru
crea o situatie atunci cand parasesc mina, pentru a nu se apuca de flirt
$i omo, pentru a-si asigura cele necesare traiului. Masuri filantropice, pentru
care condamnatii sunt recunoscatori domnilor Florescu98 $i Herescu99, vechi
guvernatori ai inchisorilor.
Ccilalti detinuti sunt tinuti ea animalele. data coborati in // adancurile
painantultii, nu mai yin la suprafata. Pentru ei Dante a scris: Lasciate ogni
Speranza, rot che 'entrale! ". Pentru ca punand piciorul in salina, ei se infa.soara
in giulgiu, coboaa in fundul propriului mormant."
[Consideratii desprc ocna$ii inchi$i pe vista. Povestc$te destinul tragic al
unui condamnat].
Domnul are dreptul, ca $i un rege constitutional sa comute pedeapsa sau sa
"
10 Dante A!igheri (1265-1321), scriitor italian; celebrul viers se afla gravat.pe poarta
Inferdului: Lcisati Brice sperailfci, voi care intrati!
458
www.dacoromanica.ro
precum sabia lui Damocles, love$te de trei on bratul drept al jiltului sau cu
ghioaga, $i pronunta sentinta in mijlocul unei taceri depline. Aceasta sentinta
scrisa in limba tarii, este remiss // arma$ului, care are drept atributie
p.203
Mici ochiuri de apa // limpede se ivesc din toate colturile din iarba, ca ni$te
radacini de cristal, care merg, murmurand, $i se unesc intr-un fel de insula
inconjurata de maracini $i salcii parfumate.
[Urmeaza descrierea unor dansatoare $i povestirea unei judecati, care 1-a
impresionat pe autor prin sentinta sa rapids].
Ordinea se face in ora$e, nu pot spune cu nepasare, dar intr-o maniera mai
www.dacoromanica.ro
459
P.204
p.214
Capitolul VIII
Religia romanilor
p.231
p.232
primita decat de preoti care au depus juramantul, alesi de obicei din ordinul
p.233
p.234
privinta, ca de altfel in tot ce priveste lucrurile sfinte, nu-1 va opri nici un respect
uman, <nimic> nu-1 va face sa renunte la indatoririle sale. Exaltarea sa in unele
cazuri, si la uncle ranguri nu are limite. Se aseamana cu cei din Calabria108 sub
acest raport. [Urmeaza o istorioara despre fapta unui haiduc, ce respecta postul zilei
de vineri].
Ceea ce nu impiedica ca toate religiile, cu exceptia islamului, sa fie tolerate
pe toata intinderea principatelor danubiene, sa aibe bisericile lor, preotii lor, cultul
for si sa nu fie prin nimic impiedicate. Nutnai moscheea nu are acces; tratatele de la
Adrianopole109 si Alckermann I I s-au opus intotdeauna.
460
www.dacoromanica.ro
toca, iar in interior dintr-o camilovcal12, altadata alba, astazi ro*ie. impartiti in cloud
corpuri, calugari si preoti sau preoti casatoriti, si subdivizati in patru ordine,
arhiepiscopi, episcopi titulari i episcopi in partibus, arhimandriti, calugari si frati,
it recunosc ca parinte spiritial pe patriarhul de la Constantinopol, autoritate careia i
se supune Srantului sinod al Tarii Romanesti, compus dintr-un mitropolit cu sediul
la Bucureti, si din trei episcopi, de Ramnic, de Arge, i de Buzau.
Dintre toti privilegiatii, preotii formeaza clasa cea mai bogata a populatiei.
Nu numai ca au locuri in Divan i au insemne de onoare, dar nu platesc nici un
impozit impovarator, sau // ceea ce platesc este atat de simbolic, ca nici nu se poate
p.235
vorbi de aka ceva. De asemenea, proprietatile i veniturile for sunt din cele mai
importante. Veniturile Mitropolitului s-au ridicat pana la 580 000 de piatri! 113
barbati Si femei, cred Inca in aparitii, in spirite bune sau rele, in revelatii
misterioase, in viziuni, Intr -un cuvant in arlatanism. Ei cred $i se tem, i raman in
credintele $i temerile for fara a vrea sa gaseasca principiul Si sa-1 combata.
Obscuritatea le convinc mai mult decat lumina zilei. [Urmeaza alte consideratii ale
autorului pe tema ignorantei, intamplari ce argumenteaza Inclinarea spre superstitii
a romanilor].
Romanii au stafiile
13.243
Spiritele nu se deosebesc decat in forma. Stafia, doamna alba, care bantuie locuri
izolate, mine, II nu cruta pe nimeni. Nefericiti locuitorii pe care ii viziteaza! Trebuie
p.244
sa-i aduca in fiecare zi de mancare i de bautura, iar sambata in plus un baziu de apA
curata, cerinte pe atat de indiscrete pe cat stafia are un apetit pantraguelic, o sete de
soldat, $i ar putea foarte bine, data s-ar osteni, sa gaseasca o fantana pentru a-si
spala mainile i picioarele, pentru ca bazinul pe care it cere nu are alt scop.
Refuzand sa se supuna acestor cereri, <locuitorul>se expune pedepselor cele
mai grave.
Strigoiul este un mort proaspat, pe mormantul caruia s-a calcat fara respect.
Iritat de aceasta lipsa de atentie, el iese noaptea, viziteaza toate mormintele din jur,
evoca umbrele celor disparuti, confrati ai sai, pe care ii cheamil in ajutor, i "or arde
impreund picioarele profanatorului pana cand acesta va plati tribut naturii, ceea ce
se va intampla mai devreme sau mai tarziu.
www.dacoromanica.ro
461
p.245
care inmoaie o hartie pliata in mod misterios, si va agata aceasta hartie pe cap cu
sapte fire de par luate de pe frunte. In mai puffin de trei saptamani, datorita
remediului eficace, cosmarul nocturn, chiar si eel mai indaratnic, inceteaza in
totalitate. Uleiul si hartia parintelui a avut efectul arsenicului. [Alte povestiri despre
supers titi i]
Capitolul IX
Oamenii mari. Mitropolitul Ignatiu. Sfantu Sava. Scale
p.295
p.296
Cateva cuvinte barbare se mai intalnesc Inca, II dar limbajul actual tinde sa le
respinga. Acestei limbi nu-i lipseste nici expresia nici bogatia. Ea desfata urechea si
stramosilor lor; Sincai,118 Cantemir119 au trasat intr-o maniera ferma, istoria ei;
Beldiman '2, Balaceanu, Car lova' 21, Donici122, Alexandrescul 23, Negruzzi '24,
Bolliac125, cei doi Miron126, Pogor'27, Urechel28, Alecsandri129, Mumuleanu130,
Aristia131, Kogalniceanu132 si atatia altii, au cantat si cants Inca Inaltele fapte;
Asachi133 predica unirea, intelegerea, 5i traduce cu o rara bucurie Lamartinel 34;
Eliadel 35, a carei gratie si delicatete are atata farmec, s-a transformat in pictorul
114
462
www.dacoromanica.ro
p.297
p.299
Din anul 1810 dateaza initierea acestor popoare in primele notiuni ale
$tiintelor, literaturii 5i artelor143. Venerabilul mitropolit Ignatiel" a fost primul
initiator. A fondat la Bucure$ti un liceu uncle a chemat profesori de toate
131 Constantin Aristia (1800-1880), actor $i scriitor roman.
132 Mihail Kogalniceanu (1817-1891), istoric, scriitor $i om politic roman.
133 Gheorghe Asachi (1788-1869), scriitor $i publicist roman.
134 Alphonse de Lamartine (1790-1869), poet francez.
135 Ion Heliade Radulescu (1802-1872), poet, publicist roman.
136 Localitate antics romans vestita prin vilele aristocratiei romane.
137 Hermiona Asachi, fiica lui Gheorghe Asachi.
138 Confuzie, era in Moldova, s-ar putea referi la Grigore Alexandrescu.
1" Domnul J.A.Vaillant a tradus in. franceza aceste diverse buca;i $i le-a conservat forma for
naiva, originala, ceea ce mi se pare foarte fericit, pentru ca tradusa in alte limbi, romana, ca $i alte
lirnbi orientate, pierde mutt din coloritul, din bogatia, din expresivitatea sa" (n.a.).
www.dacoromanica.ro
463
p.300
p.302
p.304
p.306
p.308
Abandonat fortat in 1812, acest stabiliment a fost pus sub administrarea celor
numiti pretentios efori"; fiecare uneltind sa is puterea, s-a ivit dezbinarea intre cei
cu ranguri; 5i atunci, ca o nava epuizata, liceul a luat ape, s-a scufundat.
Nu a intarziat totusi sa reinvie sub o alts forma. Din cenup sa a ie$it Sfantul
Sava146, colegiul care a fost imediat organizat pe baze legale si severe. Profesori de
calitate, curioscuti toti prin activitatea for anterioara, au fost singurii admi$i $i nu au
intrat in functie decat dupd ce au fost supusi unui riguros examen.
p.310
in aceasta privinta. Printre elcvii trimi$i de familiile for la Paris, pentru a primi
botezul stiintei, putini stint cei care se intorc fara rezultate excelente de la $colile
noastre de drept, medicina, picture, sculpture, chiar muzica. Barthole149 i Cujasi 5,
CuvierI51, Geoffroy- Saint -Hilaire' 52, Horace VernetI53, Paul Delaroche154,
464
www.dacoromanica.ro
Cei care datorita problemelor familiale grave sunt retinuti in ;ark dace nu
urmeaza cursurile de la Sfantul Sava, sau ale $colilor particulare conduse in cea mai
mare parte de oameni de suflet $i de talent, aceia iau un tanar profesor, de obicei
francez, si capata curand, in afara cunostiintelor speciale, o usurinta a limbii $i a
manierelor pentru care sunt foarte pasionati [...]
p.311
p.313
Mi-am imbracat costumul de ceremonii, $i, urcand intr-un echipaj, care nu m-a
privat niciodata de un sfant, am plecat. Fiecaruia dupe rangul sau. Am Inceput cu
vizita la Domn, care m-a primit cu bunavointa sa obisnuita. M-am dus apoi la fratii
sai, marele vornic Mihail159 <si la celalalt>, spatarul160. Am trecut de acolo la
principesa Ghica161, la marele postelnic Bals Filipescu162, la aga Dumitrache
Filipescul63, la printul Sutu164, la boierii Cornescu165, Alecu Bellio166, etc. La orele
cinci, mi-am schimbat toaleta si ni-am dus la consulatul Frantei, unde am luat masa.
Acolo 1-am gasit pe domnul Mimaut, vice-consul la Iasi. Domnul Mimaut, fiul
demnului nostru reprezentant in EgiptI67, venise sa-1 viziteze pe domnul A.
Cochelet168, consulul general, unul dintre demnitarii cei mai respectati, sub toate
Barthole, jurist italian din secolul al XIII lea.
15 Jacques Cujas (1522-1590), jurisconsult francez.
151 Georges Cuvier baron Montbelliard (1769-1832), celebru zoolog francez.
152 Geoffray Saint Hillaire (1772-1844), celebru naturalist francez.
153 Horace Vernet (1789-1863), pictor francez.
154 Paul Hippolyte Delaroche (1797-1856), pictor francez.
155 Jean Bosio (1767-1832), pictor francez.
156 Henri Philippe Lemaire, sculptor francez din sec. al XVIII-lea.
157 Ludovic Halevy (1834-1908), scriitor si libretist francez.
156 Esprit Auber (1782-1871), compozitor francez.
159 Mihail D. Ghica (1794-1850), mare vornic (1834-1842).
160 Costache (Mica (1797-1852),.mare spatar
161 Probabil Ecaterina Ghica, nascuta Faca, sotia lui Mihail Ghica.
149
162 Bals Filipescu, probabil Iordache Filipescu (1765-1855), a cArui sotie era din familia
moldovearta Bals, vezi I. C. Filitti, op. cit., p. 32.
163
www.dacoromanica.ro
465
p.314
p.332
p.333
raporturile, si fara indoiala eel mai respectat dintre cei pe care ii avem in strainatate.
[Urmeaza istorisirea unei petreceri a carui gazda a fost insusi autorul].
Opt zile dupa ospatul nostru, doua jumale, au aparut in lac de unul; dar nici
unul dintre noi, nici unul dintre cei ce se gandisera la ele nu au participat la fondarea
tor. Noi am semanat; altii au cules. // Nu se intampla de obicei asa in lume?
Curierul Romanesc"I69 a fost in exclusivitate consacrat intereselor politice
al tarii. Muzeul National " a avut drept scop raspandirea in Tara Romaneasca a
cunostiintelor despre economia industrials. Se tratau artele agricole Si
manufacturiere, istoria naturala; se informa despre cercetarile arheologice de-a
lungul Dunarii, atat de interesante, despre observatiile geologice, atat de importante
din Carpati. 0 corespondenta activa a fost organizata in acest scop cu persoanele
cele mai luminate din diferite judete. in fine, pentru a raspunde mai bine curiozitatii
publice, coloanele acestei foi, al carei succes mi s-a parut asigurat de bucuria cu
care a fost primitA aparitia sa, au fast deschise literaturii romane i straine,
romanului, nuvelelor, poeziei [...]
Capitolul X
Ceremoniile matrimoniale. Nobilii, burghezia, poporul
p.337
p.338
Daca casatoria este unul din actele cele mai serioase, mai grave, a existentei
pamantene a omului, aceast lucru nu este valabil in principate; i daca totusi are lac,
are prea putine lucruri asemanatoare cu <cea de la> noi.
Poporul se casatoreste des fara contract; binecuvantarea preotului tine locul
acestuia, sanctioneaza totul $i raspunde celor mai mici exigente. //
Burghezia si-o aranjeaza in fata a patru martori, rude sau prieteni ai sotului,
i imediat, actul in dublet este semnat de toti participantii fAra alts formalitate.
466
www.dacoromanica.ro
p.339
ospitalieri decat moldovenii, muntenii sunt tot atat de curajosi, sobri, agili
p.340
p.345
P.346
gi
priceputi.
Sinceri, si unii $i altii, devotati, intreprinzatori, indrazneti, chiar cutezatori, au
pierdut in parte, in clasele superioare aceste nobile calitati. Educatia fanariota i-a
Capitolul XI
Ospitalitatea. Serata
p.365
Romanii, in general foarte sobri, sunt mai putin rafinati in felurile de mancare
dee& in servirea mesei; se multumesc cu putin. Ceea ce nu impiedica ca abundenta
$i
etisi [...]
ani (1829-1841) si until din liderii miscarii revolutionare din 1840, fapt pentru care avea si fie
expulzat cateva luni mai tarziu.
www.dacoromanica.ro
467
p.366
p.373
decat in timpul mesei. // [Urmeaza descrierea unei mese in casa unui mare boier din
Bucureti].
Am intrat, impreuna cu domnul M. in salon, o camera mare, unde ca intr-o
sera, florile cele mai rare, arbutii cei mai exotici frematau sub adierea unui
ventilator invizibil. Parfumuri imbatatoare pluteau prin aer. Tufe stufoase de
p.374
begonii, nu-ma-uita, cactqi, caprifoi, mirt, rodie, iasomie tapisau intreaga camera
gi serveau drept cuiburi pentru numeroase pasarele. [...] Doi albanezi, in costume
stralucitoare, aezati in picioare in fata intrarii, deschideau ua fiecarui oaspete i o
inchideau repede [...]
Ne plimbam de-a lungul $i de-a latul <camerelor> in mijlocul unei multimi
de boieri, care, culcati, iai fumau cu gravitate ciubucurile. Retrase in colturi, tinerele
fete flecareau // in franceza. In alts parte, grupuri de femei elegante se intretineau
cu moda zilei, cu Folletm deschis pe genunchi [ ...]
La orele opt, cinci robi, purtand ceainice din argint masiv, avanseaza cu pasi
p.376
p.380
468
www.dacoromanica.ro
a-i numara pe vizitii, servitorii ce merg pe jos, cei pentru curse, arnautii, care stau
in spatele calestilor, si care indeplinesc (dupa spusele rautaciosilor) servicii secrete
si curajoase ce sunt atribuite in general in Franta chipesilor vanatori ai familiilor
nobile [...] In acest timp usile s-au deschis din nou $i au intrat pe rand, consulul.
p.398
albanezului. Aurul, argintul, matasea Si casmirul // 11 acopera pe acesta din unna din
p.399
176
p. 63
179
1" Este vorba de trupa fratilor Fourreaux, ce dadea reprezentatii in Moldova si Tars
Romaneasca.
www.dacoromanica.ro
469
p.400
Capitolul XII
Ceremoniile funebre
p.405
mai frumoase haine, este depus pe un divan in jurul caruia rudele, prietenii,
cunostiintele se Melina. spun o rugaciune scurta, it saruta, unii pe ochi, altii pe
p.406
incruciseaza mainile pe piept, sub cap i se pune o perna mica in forma de sac
parfumat, i se tidied voalul ce ii acopera fata si se pleaca <la cimitir>.
Pentru bogat ca $i pentru nevoia$, pentru boier cat si pentru taran, nu exista
p.407
jertfesc umerii pentru aceasta. Pompele funebre nu au, dupa stiinta mea, ciocli mai
deosebiti.
De curand exista obiceiul ca vkluvele sa urmeze convoiul in trasura sau pe
jos. Ele isi sfasiau chipul in mers, i$i loveau pieptul cu furie, i$i smulgeau parul cu
mainile [...] scoteau strigate lamentabile. Acest obicei ciudat a suferit modificari
fericite. Convoiul este compus din rude si prieteni ai defunctului; in fata inainteaza
o fanfard ale carei note lugubre // par cal se desprind una cate una; sicriul, rudele $i
prietenii ocupa locul din mijloc al cortegiului, iar jelitoarele, femei platite pentru a
indeplini aceasta mizerabila comedic, se afla in spate.
Pentru cci saraci, muzica este redusa la strigatele de deznadejde ale rudelor,
prietenilor $i ale vaduvei raposatului, ceea ce nu este mai putin trist si dureros. Din
timp in timp, se distinge vocea gravy a preotului si notele inalte ale dascalilor ce it
inconjoara.
cat despre serviciul religios, in biserica el se desfasoara aproape ca in Franta.
lntrarea, slujba, ie$irea sunt supuse acelorasi norme canonice. Sosit la cimitir,
cortegiul inconjoard mormantul pe marginea caruia se &este groparul, cu lopata in
cuvant de adio, vaduva mai varsa o lacrima in amintirea sa; dupd care preotul,
aruncand un pumn de pamant // sfintit in groapa, pronunta cateva cuvinte
sacramentale i se retrage.
470
www.dacoromanica.ro
Volumul al II-lea
Capitolul I
Modul de a calatori in principate. Postasul, lombago, surugii. Caruciorul.
Caravanseraiurile. Maidanezii. Mahalalele. Strazile. Bisericile.
Cartierele. Ocnasii. Muzeul de istorie naturals. Colegiul Sfantul Sava.
Biblioteca publics. Spitalele. Metropola. Custodele. Mormantul Stintului
Spiridon. Panorama. Traditiile. Originea populara a Bucurestiului
In nici un loc din lume, dupe $tiinta mea, nu se calatoreste cu atat de mare
rapiditate, dar intr -un mod atat de putin confortabil ca in principate. Rusia, atat de
renumita in aceste cloud probleme, este mult ramase in unna. Po$tele romane sunt
de patru// leghe, sau mai bine de 16 km. Fiecare dintre ele are un popas, unde sunt
tinuti la dispozitia voastra cai de calarie, cai de tractiune, boi sau bivoli. Aveti de
ales intre patru mijloace de transport: primul pe jos, al doilea, pe cal; al treilea, in
trasura; al patrulea, in sfar$it pe bivoli sau boi [...]
Calare sunteti insotit de un posta$185, care are funestul obicei, ca tatarul in
p.1
p.2
Turcia, de a strabate spatiul in goana mare, $i pe care trebuie sa-1 urmati, sub
pericolul de a ve rateci $i de a face de trei on drumul obi$nuit [...] Ajungeti deci la
destinatie, cu un lombago de peste opt zile. Dar ce importanta are! Ati ajuns.
In trasura plecati, insotiti de doi, // trei surugii 186, cu ardoarea unei lovituri de
vent; nu rulati pe pament, veti brazda aerul ca o randunica, va veti pierde respiratia,
si auzul, si vederea, asfixiat de praful care ve invaluie din toate partite [...]
Vreti sa calatoriti in principate? Va veti duce la aga, sau in lipsa acestuia, la
ispravnicul oraplui in care locuiti. Aga va va intreba unde doriti sa mergeti, ziva,
ora la care vreti se plecati $i care este adresa dumneavoastra. Aceste formalitati
p.3
P.4
471
www.dacoromanica.ro
P.5
Acest moment data sosit, va veti chirci de bine de rau pe patul de ran
fermentat de care carul este umplut in chip de scaun, apoi veti da semnalul de
plecare. Atunci primul surugiu va scoate un strigat ascutit, salbatic, Bata sa-si dea
p.6
sufletul, isi va roti biciul deasupra capului, si // cum pitoresc a scris contele
Demidov187, plecati fait ajutor din nici o parte, cramponandu-va de marginea
rudimentarului vostru echipaj, ca un cavaler neindemanatec de coama unui cal
naravas.
Sosit la una din portile orasului va opriti. Veti arata permisul la vizat unui
repede! [...]
Atributiile celor trei surugii nu incep cu adevirat decat de la bariere. ()data
depasite aceste linii, primul incepe sa strige intr-un mod atat de lamentabil / atat de
vesel, intotdeauna discordant, pans cand va fi parasit de suflu. Al doilea it urmeaza,
apoi al treilea, si in sfarsit primul reincepe mai frumos, acompaniindu-si cantecul
de. gesturi fliribunde, de lovituri arzatoare de bici si de nenumarate lovituri de
picioare, astfel ca ardoarea echipajului nu incetineste de loc.
Surugiul, din momentul in care a scos urletul din piept, uita tot sau mai bine
zis nu isi mai aminteste decat trei lucruri: vocea, biciul si caii. Din pacate vehiculul
si calatorul nu sunt pentru el decat accesorii nedemne de atentie. Trece peste toate
obstacolele fart oprire. Gropi, rape, torente maracini, nimic nu-I inspaimanta, nimic
p.8
devoreaza spatiul; viata for intreaga pare ea atarna de fiecare pas, si fiecare pas de
cei ce it urmeaza. Cursele noastre peste camp nu se compard <cu acestea>. Steeple chas188 -urile noastre sunt jocuri de colegiu. Se sparge o roata, carul se clatina, isi
pierde echilibrul, arunca la zece pasi calatorul sau, ii rupe un umar sau o coapsa, si
isi continua drumul, sarind // in toate sensurile ca un balon elastic. Veti genre atunci,
strigand ajutor cu toata puterca plamanilor vostri. Inutil! Surugiul nu aude; zelul sau
exaltat it surzeste.
Sosit la popas, dar numai atunci isi da seama ca ii lipseste o roata si calatorul.
Vehiculul pe care vi-1 voi descrie se numeste caruta El este pentru romani ceca ce
este corrico/ol 89, atat de spiritual schitat de un incantator povestitor al nostru, la
187 Anatol Nicolaevici Demidov (1812-1870), cAlator in 'raffle Romfine in 1837, a scris
Voyage dans la Russie mOridionale et la Crimee. par la Hongrie la Valachie et la Moldavie, Paris,
1840 (vezi traducerea pasajului privind larile rombe in voiumul de fata).
188 Alergare cu obstacole.
18Q Miii0C de locomotie rapid in sudul ttalief si in special la Neapole.
472
www.dacoromanica.ro
P.9
o fac surugii, va trebuie o trasura de fier sau o caruta [...] M-am echipat cu o
excelenta caruta. Este mai putin distinsa, dar mai comoda si mai ales mai putin
inselatoare. In afara de rezistenta sa la toate incercarile, caruta este acoperita si,
veritabila arca a lui Noe, poate sa dea azil la o jumatate de duzina de persoane [...]
si chiar la nevoie unei menajerii.
Iata de ce parcurgand cele doua principate dunarene in acest rustic echipaj,
am facut din numele sau tilul povestirilor mele [...]
Principatele au 5577191 de orase, burguri, sate. Multe din aceste localitati sunt
interesante // din punct de vedere istoric [...]
Lipsit de hoteluri, in Bucuresti sunt sau mai bine zis erau, caravanseraiuri,
p.10
cladiri maxi cu patru pereti, in care nefericitii calatori ce nu aveau prieteni in principate,
gaseau la sosire, drept mobila paie Si se culcau in acestea alaturi de romani, unguri,
transilvaneni, germani, rumelioti, albanezi, sarbi, basarabeni, bulgari, armeni, evrei,
greci, nisi, italieni, dalmati, galitieni, turci si deseori tigani [...]
acoperi opera. Trebuie ca aceste case sa fie usoare pentru a rezista in urma
ondulatiilor pamantuluc, cand vine cutremurul; mai grele s-ar prabusi.
Bisericile, in numar de 94, sunt construite din caramizi in stilul bizantin. Ele
au fiecare 2-3 clopotnite, dar Para clopote. Aici clopotnita este pentru credincios
19 Este vorba de Henri Bey le, zis Stendhal (1783-1842), care a scris Roma, Neapo le,
Florenta, jurnal al calatoriilor Intreprinse in perioada 1817-1826.
191 Cifrit aproximativa.
192 In 1842 populatia Bucurestilor numa'ra 80 000 locuitori, vezi I. C. Filliti, op.cit., p. 245.
193 Lo Curl publice" (n.a.).
473
www.dacoromanica.ro
p.11
p.12
p.13
ceea ce este pentru soldat panasul generalului, un punct de roper si nimic in plus.
Clopotele sunt suspendate de o bars orizontala in forma de H, care este pusa la 20
de pasi in fata portilor bisericii. Din 15-16-000 de case, numai o duzina au aspect
de palate. Vazute de la o anumita distanta, coloanele care le impodobesc sau le
preceda, sustinand fiontoane elegante acoperite de basoreliefuri, justified aceasta
vanitoasa pretentie. Dar cand ne apropiern nu intarziem sa recunoa$tem Ca ceea cc
parea atat de exorbitant: coloanele, de departe atat de drepte $i gat de // frumoase,
de aproape nu sunt decat trunchiuri de arbori acoperite de lut albit cu lapte de var,
iar sculpturile basoreliefurilor, mulaje meschine facute din ipsos.
Pe scull, cu exceptia catorva biserici, catorva cazarme, catorva manastiri, nici
o cladire, nici chiar divanul, nici locuinta domnului nu era demna atunci de a atrage
atentia.
p.14
Ulitele, in mare parte fora nume, sunt lungi, stramte, chinuitoare $i in toate
anotimpurile murdare. In 1836, numarul celor pavate era mic; altele erau acoperite
transversal, de barne patrate, grinzi marl sub care erau sapate canale destinate
scurgerii necurateniilor oraplui, apelor menajere $i a celor de poaie. Dar aceste
canale nu erau placate, <de aici> rezultau surpari ce antrenau inundatii $i atunci,
aceste ape clocite exalau in timpul caldurilor miasme fetide.
cat despre strazile principale, pavate cu bucati de piatra, toate lipsite de //
fundament, se desfundau $i formau gropi adanci invadate iarna de mocirla, a cArei
intrevad casute ocupate de numero$i locuitori. Orapl este impartit in cinci cartiere
principale194, delimitate fiecare de o strada mare care se prelungeste nedefinit, ca o
imensa panza de paianjen.
p.16
inspectorii $i vataseii.
Uzantele $i obiceiurile orientale au facut ca magazinele sa se grupeze pe
genuri de industrie; se disting: cartierul Lipscani, negustori care se aprovizioneaza
474
www.dacoromanica.ro
hi
p.17
locuitori.
In acest timp in Bucure$ti exists cladiri demnc dc tot interesul. Printre cele
mai remarcabile sunt: I. Muzeul de istorie naturals $i <cel> de antichitati195.
Colectiile primului, ce contin deja mai multe piese foarte interesante, nu sunt totu$i
foarte numeroase, dar totul ne indica ca nu vor intarzia sa devina. In eel de-al doilea
se adund in fiecare zi diverse obiecte antice care provin din cercetarea solului, atat
de bogat al vechii Dacii 196.
ordinea cea mai admirabila $i o curatenie perfecta. Acolo, ingrijirile cele mai
emotionante, cele mai atente sunt impartite cu darnicie nefericitilor pe care boala ii
retine pe un pat de suferinta, de catre tinere $i dragute calugarite, devotate curajos
indeplinirii indatoririlor for pioase. Ni s-a laudat mult mitropolia204 atat ca pozitie
195 Muzeul de istorie naturals si de antichitati creat de Nicolae Mavros, Mihalache Ghica si
Vladimir Blaremberg, vezi George Potra, Bucuresiii vcizuti de calcitori strdini (secolele XV1XIX),
Bucuresti, 1992, p. 160.
196 Dacia, teritoriu locuit de geto-daci cuprins intre Dunarea mijlocie, Carpatii Padurosi, Marea
Neagra si Muntii Baicani.
197 Biblioteca Eforiei Scoalelor, a ramas pans la intemeierea Academiei Romane cea mai
importanta bibliotech din tara; cf. George Potra, op.cit., p. 162.
193 Primul spital ridicat in Bucuresti in 1703-1707 de marele spatar Mihai Cantacuzino si
reparat in 1739; o noun cladire a fost ridicata in 1842, din cauza deteriorarii in urma cutremurelor
repetate; in 1887 s-a ridicat actuala cladire; vezi Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliogralic al
monumentelor jeudale din Bucuresti, Bucuresti 1961, p. 135.
1" Constructie terminate in 1750. Avariat in timpui cutremurului din 1802, a fost reconstruit
in 1817; vechiul spital a fost daramat $i refacut la staruinta dr. Carol Davilla; vezi P. Samarian, 0 veche
monografie sanitarci a Munteniei de dr. Constantin Caracas (1800-1828), Bucuresti, 1937.
20 Intemeiat in 1836 de marea boieroaica Safta Brancoveanu; vezi I.0 Filliti. op. cit., p. 29.
21 A fost construit in 1750 de Grigore Ghica; demolat in jurul anului 1853.
"2 Tchechemedjiou.
203 Probabil Filantropia, finalizat in 1813-1815 din in itiativa dr. Constantin Caracas.
2" Biserica Mitropoliei inceputa de Constantin Serban, ispravita de urmasul s5u Radu Leon
(1664-1668); reparata de mitropolitul Grigore in 1834.
www.dacoromanica.ro
475
p.18
p.I9
cat si ca monument; se spune Ca domina intregul oral, care vazut din piata bisericii,
ofera o priveliste extraordinary [...]
Ca toate bisericele grecesti, <mitropolia> este construita in forma de cruce,
cu altarul spre Orient $i inconjurata de o vasty manastire in care se intra prin patru
porti principale ce aveau deasupra turnuri de caramida [...]
p.20
p.21
p.115
p. I 16
ceilalti sunt impartiti intre manastiri gi boieri. Cativa dintre acestia din urma au pana
la 5-6 000, atat in casele for cat si in castelele lor. li impovareaza cu muncile cele
mai istovitoare $i murdare, ii vand sau ii schimba in anumite perioade ale anului ca
pe o turma de animale, care are pret in functie de varsta, forts $i sex; $i atat de rele
sunt tratamentele la care sunt supusi frecvent, incat pentru a se sustrage acestora se
mutileaza sau se sinucid.
Tiganii apartin tuturor religiilor si nu tin de nici una dintre ele, adica ei nu II
practica nici un cult. Nimic, cel putin din existenta for zilnica nu indica faptul Ca ar
fi musulmani, catolici, protestanti sau pag'ani.
Cei mai multi sunt de stated inalta, robusti si nervosi. Pielea for e neagra ca
abanosul sau aramie ca bronzul, parul gros si cret, ochii vii si scanteietori, dintii albi
$i bine asezati, pieptul larg si indesat umerii lati foarte intinli $i soldurile arcuite ca
205 Bartolomeo Esteban Murillo (1618-1682), pictor spaniol.
206 Peter Paul Rubens (1577-1640), pictor flamand.
207 Comisk
208 Catagrafia din 1837 arata un numar de 8 288 de tigani ai statului, 23 589 tigani
manastiresti, 33 746 tigani boieresti, vezi I.C.Filitti, op. cit., p. 180.
476
www.dacoromanica.ro
ale unui Hercule209 indica suficient originea for etiopiana210. Poarta toti mustata ti
barbs; nuditatea in care se complac (nu se infawara decat cu o bucata dintr-o veche
gi
gesturile expresive care ii disting, ii fac asemanatori cu hotentotii sau cafra, mai ales
ca hoinaresc in bande $i poarta iu loc de sageti $i tomawak-uri, topoare gi clesti de
fi erar.
Principala for podoaba este, cel putin pentru acelea care se ingrijesc, un
$ervet de cap, un fel de voal alb care le int-award capul ca o scufie de noapte, o
p.117
scurteica din piele de oaie [...] lasand descoperite gatul, bratele $i picioarele. Cand
se incalta, ceea ce este rar, iau opinci sau sandale din piele veche, de lana $i din calti.
lubesc cu pasiune cerceii filigranati in amnia. colierele de bani, bratarile de metal,
toate celelalte nimicuri de acest gen [...]. // Copii tiganilor umbla de obicei
dezbracati, primii 12 ani din copilarie. rand atunci, fetele gi baietii nu au alts
ocupatie decat aceea de a se tavali in noroi, In zapada, in mocirla; se cults in aer
i
liber, in camp, pe pamant, rad, plang, topaie $i bolile nu se prind niciodata de ei.
In timpul verii tiganul se retrage, ca soarecii, in niste gropi care sunt sapate
la cateva picioare in pamant [...] In cateva ore igi aleg un loc, saps terenul $i cladesc
un bordei deasupra. Trestii, iarba, noroi, o rogojina cateva bucati de lemn, iata tot
materialul de constructii. Mobilierul for se compune, in general, dintr-o mica forja
de fier, topoare, cle$ti, crampoane; dintr-o cratita pentru mamaliga; din 2-3 furculite
cu doi dinti, din cateva vechituri dispretuite de stapani: un fel de tigva, pipe de cire$,
foarfeci II cutite; pumnale [...]
La apropierea verii se dezbraca de vemintele for mizerabile, nu pastreaza
P.120
p.121
www.dacoromanica.ro
477
P.122
Capitolul VIII
Iasi
p.283
Orasul Iasi, pe care turcii it numesc Iasch, se gaseste situat intre 47 81'
latitudine nord-estica si 25 10' longitudine estica si este un oras foarte vechi [...]
Asezat pe jumatate pe panta unei coline, jumatate pe o campie se bucura de o pozitie
unica si incantatoare. Ca si <orasul> Bucurestiul are terenuri vaste, gradini imense
Acum 30 de ani, acest oral nu era decat un targ mare. Incendiul din 1827,
distrugandu -1 in intregime, a facut dreptate starii de delasare in care se afla.
Cutremurele de pamant mai crude decal focul, 1-au ocolit aproape intotdeauna.
Astfel, cei mai bogati moldoveni se bucura de cateva case, hoteluri, palate
construite dupa moda europeana.
Pe scurt mai bine cladit, mai bine pavat si mai ales mai bine intretinut decat
Bucurestiul, laniul afisaza astazi pretentii legitime. Aspira sa iasa din sfera oraselor
orientate pentru a se ridica la nivelul oraselor noastre occidentale [...]
p.335
Capitolul X
Targoviqte
p.336
Capitolul XI
p.429
Curtea de Argq
Mitropolia Curtea de Arges213 este un edificiu arhitectonic remarcabil. Putem
distinge Impletirea mai multor stiluri, cel grec. sau corintic, eel arab si persan, eel
svelt si elegant al savantei scoli bizantine. Ansamblul acestor diverse constructii
este un stil pur, de o armonie expresiva si gratioasa [...]
211 Numarul locuitorilor se apropie de realitate; vezi Constantin Cihodaru
213 Referire la ctitoria din 1517 a lui Neagoe Basarab. Reparatit, dupa jaful ostilor ungare, de
dare Matei Basarab si in 1682 de $erban Cantacuzino; a suferit pagube serioase in urma cutremurelor
din 1802 si 1838; a fost restaurag in 1875-1886 de arhitectul Lecomte de Noily.
478
www.dacoromanica.ro
Bolta bisericii are deasupra patru turnuri, doua torsionate $i doua cu fatete
octogonale, ce se observa de la mai multe mile departare. Porticul, la care am ajuns
toate speciile, zidurile acoperite cu picturi ale caror subiecte sunt luate din
Apocalipsa [...]
214
215
principatelor (1830-1833).
216 Louis Gustave Dulcet de Ponteculant, (1764-1853), girondin.
217 Gerard Pierre Auguste Florent, mort in 1800, jurist.
218 Se referti probabil la William Wilkinson, consul englez in Principate (1814-1818).
219 Probabil Michele Costa, muzician italian nascut in Neapole in 1810.
www.dacoromanica.ro
479
p.432
Karl Otto Ludwig von Arnim s-a nascut Ia Berlin, la I august 1779, dintr-o familie de aristocrats
prusieni $i a murit in acelasi oras, la 9 februarie 1861. A studiat la universitatile din Halle si Gottingen,
a calatorit prin Europa si a trait dupa aceea la Stockholm, in calitate de atasat de legatie a Prusiei in
Suedia. Scriitor si autor de comedii, el a prelucrat, mai intai, dupa Massinger, comedia in cinci acte Neues
Mittel, alte Schulden zu bezahlen (Un mijloc nou de a plati datorii vechi), care a fost reprezentata la
Berlin, la 19 ianuarie 1821. Von Arnim a scris, totodata, comedia originala in patru acte Der Smaragdring
(Inelul cu smaraid), prezentata sub pseudonimul C. Marinof, la Berlin, la 10 aprilie 1828. Cunoscut ca
scriitor si autor de piese de teatru, a devenit, temporar, indrumatorul si regizorul spectacolelor regale de
la curtea Prusiei. Von Arnim si-a dobandit, in mod indreptatit, renumele in epoca, mai ales dupa
publicarea, la libraria Nicolai din Be lin, intre 1837-1850, in editii succesive, a impresiilor de calatorie in
Grecia $i Orient, intitulate: Flachtige Bemerkungen eines flachtigen Reisenden (Insernnari fugare ale
unui Orator grabit). Succesul real, de care s-a bucurat edipa initials in trei volume din 1837,1-a indemnat
pe autor sa tipareasca, in 1838, o forma adaugita in 4 volume, ultimul cuprinzand relatarea concisa a
inscaunarii sultanului domnitor, Mahmud at II-lea (1808-1839). Lucrarea, care s-a extiris in 18501a Base
volume, cuprinde descrierea excelenta a calatoriei pomite in 1836, de la Neapole, continuata apoi prin
Apulia, insulele ionice, avand ca scop un prim popas la Atena. Dovedindu-se nu numai un amator ci
un mare admirator al antichitatii grecesti, von Arnim a stank, in episodul despre sederea sa la Atena,
asupra necesitatii modernizarii $i europenizarii regatului Greciei din vremea regelui Othon I
(1832-1862), eel de al doilea flu al regelui Bavariei, Ludovic I. Consideratiile sale numeroase in aceasta
privinta se refera, mai intai, la necesitatea unor administratori strAini, capabili sa introduca in Grecia
economia europeana si un buget fix, pentru ca grecul atent si destept sa invete sufficient de la ei pentru
a munci sub carmuirea unui monarh chibzuit si competent". De altfel, el a subliniat faptul ca Grecia nu
trebuie sa uite vreodata rolul decisiv pe care strainii, adica monarhii europeni, 1 -au jucat in existenta sa
ca stat independent. Mai mult, von Arnim s-a inselat atunci cand a crezut ca popotul grec s-a convins cat
de mutt ii slujeste binelui sau aplicarea principiilor europene de guvemare. Parerea sa se intemeiase pe
asa-zisa usurinta" cu care s-a aplicat in Grecia legea de recrutare, deli aceasta a dezlantuit, printre altele,
rascoala din insula Hydra. In conceptia lui von Arnim, legea de recrutare nu ar fi .fost nepopulara,
deoarece rascoala din insula Hydra a constituit doar un caz izolat. Daca a fost ferm convins de procesul
corpului diplomatic acreditati la Atena, el s-a intretinut, pe rand, cu aiabasadorul regelui Saxoniei,
Feraldi, cu ambasadorul regelui Prusiei, contele Lusy, cu ambasadorul regelui Bavariei, H. von Kobell
$i, in sfarsit, cu Lagrene, ambasadorul Frantei. Von Arnim i-a vizitat, de asemenea, pe unii dernnitari
greci, ca de pilda pe fostul ministru al justitiei, Schinas, sau pe maresalul curtii regale, Zaporta, fund
primit, ulterior, in audienta Ia palatul regal de catre regale Othon I. In timpul audientei acordate lui von
Arnim, regele i-a amintit imprejurarile in care-I cunoscuse Ia Miinchen pe interlocutorul ski. Mai mult,
480
www.dacoromanica.ro
Othon I 1-a invitat, ulterior, la dejun, dupa ce von Arnim luase parte la balul organizat de cancelarul
regatului Greciei, alaturi de reprezentantii diplomatici acreditati la Atena.
Desi s-a bucurat de o primire deosebita din partea reprezentantilor corpului diplomatic 5i ai Curtii
regale, von Amim s-a grabit, totusi sa paraseasca Atena, pentru a nu scapa marile serbari organizate la
Istanbul cu prilejul casatoriei fiicei sultanului Mahmud at II-lea, Mihrimah, si a circumciziei fiilor
acestuia. Potrivit marturiilor sale, el putea revedea oricand Grecia, nu insa serbarile amintite, care s-au
vadit a fi, in culorile lor orientale dintre cele mai stralucitoare, mai presus de once inchipuire a
scriitorului.
La 26 aprilie 1836, a parasit Atena, la bordul unei nave cu aburi, trecand prin insula Syra spre
Izmir (Smima), unde a sosit la inceputul lunii mai.
Volumul al II-lea at impresiilor sale de calatorie cuprinde prezentarea sugestiva a portului 5i
orasului Izmir, urmata de relatarea drumului parcurs pane in capitala Imperiului Otoman. cuprinsii de
febra marilor sarbatori.
Partea inchinata trecerii sale prin Moldova, aflata in volumul al III-lea at impresiilor de calatorie,
cuprinde informatii deosebite si amanuntite cu privire la carantina obligatorie, instituita pentru toti
pasagerii navelor care soseau de la Istanbul la Galati. Aceste informatii se refera, in primul rand, la
contactul nemijlocit al calatorului cu rigorile si cu viata in recluziune, impuse de carantina de la Galati,
institutie ce functiona in temeiul prevederilor Regulamentului Organic. Sunt descrise, pe rand, toate
procedurile si procedeele de dezinfectare a calatorilor, hainelor, obiectelor lor, inclusiv a scrisorii trimise
de sultanul Mahmud al II-lea regelui Prusiei.
Carantina de la Galati i-a oferit lui von Arnim un prim prilej de a-si completa cunostintele sale
despre statutul fats de Poarta at Tarilor Romane, aflate sub protectorat rusesc. De aitfel, el era la curent
cu conflictul izbucnit in 1835 intre domnul Mihai Sturdza 5i unii boieri moldoveni, prezentat in articolele
publicate in Allgemeine Zeitung" de un autor considerat a fi foarte ostil domnului". in relatarea sa, von
Arnim mentioneaza, totodata, actul de clementa al domnului Moldovei, care i-a iertat la 15 mai 1836 pe
Alexandra Sturdza, Grigore Ghica, Constantin Sturdza, boierii complotisti, arestati la 26 noiembrie 1835
si trimisi in surghiun la mosiile lor.
Daca suzeranitatea otomana a explicat si scuzat, totodata, in ochii sai, naravurile mitei si ale
adanc inradacinate in societatea romaneasca, in schimb obiceiul hatarului, al favorului, a fost
pentru von Arnim inodul de reducere substantiala a perioadei obligatorii de carantina. Interventia
consulului Prusiei in Moldova, C.A.Kuch, la domnul Mihai Sturdza s-a dovedit a fi salvatoare in aceasta
privinta..
In timpul calatoriei de la Galati la Iasi, von Arnim a descoperit o tarn cu un sol pe care I-a
considerat a fi cel mai roditor din cite exists ", cultivat, insa, intr-un mod cu total necorespunzator, de o
populatie rare care numara de abia un milion de oameni pe 800 de mile patrate". Impresiile sale nu au
fost dintre cele mai placute nici in privinta drumurilor, si nici in cea a mijloacelor de transport in
Moldova, unde lipseau soselele, desi domnul Mihai Sturdza incepuse sa construiasca pe mosia sa o sosea
prevazuta cu santuri pe ambele laturi. Dat find ca nu existau nici postalioane si nici diligente, once
inaintare rapids pe drumurile desfundate a carutelor mici, scunde, lipsite de once armatura de fier,
*rate fixate pe osie" s-a transformat intr-o incercare grea pentru calatorii zgaltaiti gi loviti la mate
incheieturile. Statiile de posta se aflau intotdeauna pe camp, constand dintr-o coliba impletita din stufsi
acoperita cu paie, in care seful de posta are un adapost mizer". Ele erau inzestrate, in schimb, cu cai
destui, tinuti pe campul din apropierea lor.
Von Amim a fost frapat, in mod indreptatit, de faptul ca amplasarea marilor gospodarii in centrul
lasilor, capitala Moldovei, i-au dovedit Inca o data ponderea detinuta de agricultura si cresterea vitelor
ca ramura dominants a economiei Moldovei. Mai mutt, absents manufacturilor si a fabricilor, nivelul
scazut de dezvoltare a mestesugurilor au accentuat, in opinia sa, caracterul exclusiv agrar al acestei
economii. Potrivit acestui calator, in Moldova nu au existat dulgheri si timplari destoinici in stare sit
impodobeasca interiorul palatului domnesc $i al caselor boieresti, dat find aspectul lor urat si grosolan,
care contrasts cu fatadele frumoase. Acest contrast a fost amplificat, totodata, de infatisarea si tinuta
exclusiv europeana a domnului $i boierilor ieseni, lasandu-i lui von Armin impresia ca se afla intr-o
www.dacoromanica.ro
481
localitate balneara, in care societatea de vazit si bogatA trebuie sa se multumeasca destul de des cu
incaperi destul de modeste". Spre deosebire de casele vizitate la Iasi, locuinta din Galati a agentului
comercial prusian Papazoglu, I -a impresionat prin caracterul ei oriental. In timpul in care s-a bucurat de
ospitalitatea acestui agent comercial, el a avut la dispozitie o amenajare burgheza, pe de-a intregul
orientala, a unei camere, care, ca pretutindeni in aceste parti, este in acelasi timp, salon $i dormitor ".
Obisnuit cu paturile nemtesti, mai inguste si mai scurte decal sofalele late si frumoase, oaspetele le-a
laudat confortul, dupa cum nu a putut uita nota de bunastare pe care pestiqorii aurii pAstrati in apa, pe o
masula de la marginea sofalei au conferit-o, in mod obligatoriu, fiecarei case orientale institrite.
Desfasurata in acest decor, vials de zi cu zi din orasul Galati, poarta Moldovei deschisa spre
Orient, a avut un caracter aparte, rezultat din imbinarea stransa a obiceiurilor, dar si a gastronomiei
turcesti cu cea ruseasca. Este de altfel si aspectul care 1-a impresionat cel mai mult pe von Arnim, dupa
ce acesta a strabatut, in tovarasia gazdei sale Papazoglu, stem." ile orasului si a vazut apoi promenada
publica din apropierea portului Galati. In acest loc tipic pentru toate orasele parcurse de von Arnim in
Moldova (Iasi, Botosani), fanfara &idea concerte in aer liber, iar doamnele si domnii care se odihneau o
clips pe banci, savurau bauturile racoritoare cumparate de la cofetarul stabilit in preajma portului. Dar
spre deosebire de promenada publica de Ia Galati, cea din capitala Moldovei a constituit, impreuna cu
gradina de Ia Copou, un mare punct de atractie mondena. Pentru von Arnim, calatorul care a patruns cu
drosca pe un pod de barne in aceasta capitala, lasii i s-au infatisat ca un oras alcatuit de-a valma, din
resedinte mari si masive, dar $i din case mici de lemn, unde strazile frematau de amestecul pestrit al
multumii de pietoni $i de trasuri. Trecand cu trasura pe o strada pavata cu piatra, printre resedinte de-a
dreptul frumoase'', von Arnim a intalnit o sumedenie de trasuri pe promenada publica din fate orasului,
asezata intr-un loc incantator. Amplasarea ei, privelistea unei vai fermecatoare i s-au intiparit in minte ca
amintiri de neuitat, Ia care s-a adAugat frumusetea gradinii de la Copou, unde se afla un stabiliment
cochet, amenajat de un evreu din Bamberg. In afara de racoritoarele oferite de acest stabiliment, in
gradina de la Copou au avut loc, in zilele fixate de domnul Mihai Sturdza, concertele fanfarei sale,
alcatuita numai din moldoveni aflati sub conducerea capelmaistrului sau neamt. Promenada de la Iasi. sa dovedit a fl pentru von Armin, prilejul potrivit pentru a-i intalni pe domnul Mihai Sturdza si pe sotia
al vietii mondene, Corso-ul de la Botosani" pares sa distoneze on aparenta rurala a orasului, care-i
crease lui von Arnim iluzia eft se afla la o curte nobiliara din Germania. La Botosani, unde casele erau
ascuse privirilor de gradini pline de pomi inalti, iar interiorul for se asemana cu decorul oriental al casei
domnului Papazoglu din Galati, promenada publica a fost intocmai ca la Iasi, locul in care treceau,
incet, incoace si incolo, echipaje frumoase cu car.
Amintirile legate de capitala Moldovei, de institutiile si societatea sa, ocupa un loc deosebit in
relatarea calatoriei lui von Arnim. Este vorba in primul rand de audienta acordatA in palatul sau de
domnul Mihai Sturdza, precum $i de pranzul oferit in cinstea sa de domnitor $i de doamna Smaranda,
fiica lui Vogorides, principe de Samos. In calitatea sa de scriitor, von Arnim ne ofera portretele gazdelor
sale: domnitorul, de stature mijiocie, are in jur de 40 de ani, este blond si are o fats optimista si
inteligente iar principesa, o femeie foarte drag* si indeobste stimata la Iasi". Imbracat intro tunics
verde si scurta, cu epoletii mari, impodobita cu mai multe decoratii straine, domnitorul i-a impartasit lui
von Arnim, in cursul audientei acordate, parerile sale despre invatamintul si educatia din Moldova.
Considetandu-le ca fiind necorespunzatoare, deli erau incredintate unor institutori francezi, Mihai
Sturdza isi trimisese la studii la Berlin pe cei doi fii ai sai din prima casatorie, cu Salta Rosetti. In schimb,
conversatia generala de la dejunul de 18 persoane, oferit lui von Arnim de domnul Moldovei, s-a purtat
in jurul calatoriilor printului Piickler von Muskau in nordul Africii, in Egipt si in Asia Mica. Oaspetele a
fost surprins, insa, de gustul cu care fusese impodobita masa, de mancarea buns, de vinul excelent, dar
482
www.dacoromanica.ro
si de serviciul rapid desfasurat sub privirile discrete ale pajilor imbracati in rosu, a,sezati la o anume
departare de meseni.
In ceea ce priveste inalta societate, aceasta si-a dobandit o culture franceza prin intermediul
profesorilor veniti din Franta, vorbind aproape numai limba franceza. Cu toate acestea, invatarnantul
desfasurat in casele boierilor de vaza nu a fost corespunzator, dat find ca institutorii francezi nu s-au
aratat intotdeauna la inaltimea profesorilor din Franta. Faptul ci in inalta societate s-a vorbit limba
franceza explica fenomenul transformarii limbii roman intr-un mijloc de comunicare al boierilor cu
supusii for si de limba comerciala vorbitA in pravalii. De altfel, von Arnim a staruit asupra caracterului
latin al limbii romane, relevAnd deopotriva originea latina a fondului sau principal de cuvinte, precum si
folosirea sa nu numai in Moldova si Tara Romineasca, ci si intr-o parte a Bucovinei, in Transilvania si
intr-unele tari invecinate. Acest calAtor a sesizat ponderea relativ mica, detinuta in limba minima din
vremea aceea, de lexicul de origine slava, turca si greaci. Cu toate acestea, von Amim si-a manifestat o
reactie mai degraba ciudata &fa de alfabetul chirilic, care era alcatuit, dupa parerea sa, din cele mai
strAmbe si oblice litere". Acestei impresii i se mai adauga si aprecierea sa, deloc magulitoare, cu privire
la publicatiile aparute la Iasi, devreme ce nu exists nici un singur librar care sa fi realizat ceva cu
adevarat insemnat in pravalia sa ".
In relatarea calatoriei sale, von Amim se opreste asupra institutiilor de culture din Iasi, respectiv
din Iasi inzestrate cu o oarecare instructie" in calitatea for de membri de onoare, ci si membrii
corespondenti din toate capitalele si universitAtile din Europa".
In relatarea calatoriei sale la Iasi, von Arnim a staruit si asupra calitatilor umane, precum si
asupra activitatii de intreprinzator iscusit a unui evreu din Bamberg, al carol nume nu I-a mentionat in
vreun fel. Este vorba de un om foarte inzestrat, care, dupa parerea autorului: ii pune in umbra pe toti
crestinii din Moldova". El a avut, prin urmare, meritul de a fi infiintat la Iasi un hotel cat se poate de
acceptabil", de a fi construit, in capatul promenadei de la Copou, un stabiliment in care se gaseau
racoritoare de tot felul. Prin personalitatea sa, dar mai ales prin darul de a povesti si prin proiectul sau de
a amenaja spre poalele dealului de la Copou o gradina in tense ca la Bayreuth, acest evreu din Bamberg
1-a fascinat si entuziasmat pe omul si scriitorul Karl Otto Ludwig von Arnim.
Date bibliografice despre acest scriitor si calator se intalnesc la: W. Koner, Gelehrtes Berlin im
Jahre 1845, precum si in articolul lui Goedeke din Allgemeine Deutsche Biographie, vol. I, Leipzig,
1875.
Extrasul din insemndrile fugare ale unui dilator grabit, referitor la calitoria lui von Arnim in
Moldova, pe care it redam in versiune romaneasci, a mai fost publicat de Cristina Fenesan, Cdlcitoria din
1836 din Moldova a diplomatului prusian Karl Otto Ludwig von Arnim, in Studii si materiale de istorie
moderns ", torn XVII, 2004, p. 33 57.
www.dacoromanica.ro
483
privire la timpul si locul in care urmam sa fim incarcerati. Apoi, dintr-o data,
asemenea unei impuscaturi, ne-a rasunat in ureche: cladirile carantinei mai sunt
p.97
ocupate pentru Inca doua zile. $i tot atata timp urma sa ramanem pe vas, dar aceste
cloud zile nu vor fi socotite in contul perioadei noastre de prizonierat.
Ce era acum de facut? Aceasta era intrebarea. intamplarea urma sa-mi vina
in ajutor, si anume dupa cum avea sa se dovedeasca ulterior mai mult decat
gandeam pe atunci.
Tata de ce! Printul Cantacuzino2 trimisese un curier la lasi, care sa-i faca rost
de o trasura, iar eu m-am folosit indata de acest prilej // pentru a-i scrie consulului
prusian, domnului Kuch3 si pentru a-1 ruga sa faca tot ceea ce era posibil pentru ca
acele cloud zile de carantina petrecute pe vapor sa-mi fie socotite ca atare.
Oricat de mult imi puneam deci nadejdea in aprobarea cererii mele, totusi nu
puteam sti nimic precis in aceasta privinta si, de aceea, nu doresc sa tagaduiesc ca
eu, altfel, fard falsa modestie, unul dintre oamenii cei mai putin invidioi care
exists, am privit totusi cu anumita neplacere spre familia Cantacuzino. Acesteia i se
484
www.dacoromanica.ro
p.98
s actionezi cu indrazneala, ga cum crezi ca este mai bine, fiindca altfel nu obtii
nimic. Fire$te, n-am intarziat nici o clips sa-i urmez sfatul $i, spre sears, in razele
frumoase ale soarelui, am *ask portul Galati intr-o barca mica ce, din cauza
curentului potrivnic, ne-a dus mai intai pe malul turcesc. Aici, barcagiii au tras la
mal, au fixat barca cu un odgon, dupd care $i-au croit cu cel mai mare efort - caci
cine s-ar gandi sa amenajeze in Turcia o poteca pentru 7 edecari o cale prin
tufi$urile dese, de statul unui om. Dupa mai multe ore de parcurs deosebit de
obositor, ne-am vazut trecuti, in fine, dincolo de carantina. Vasul era acum // intors
$i, avand fluviul de partea noastra, am ajuns curand la destingia calatoriei noastre.
Carantina din Galati este un stabiliment cu totul nou $i, din acest motiv, nu
ofera deloc acele comoditati de care te poti bucura in alte tari. Aflata intre doua
coline, acostezi mai intai intr-un loc de la mal, avand o lungime de circa 400 de
pa$i4 i
p.99
palisade care ajung pans la Dunare. Ajuns aici, urci putin $i ajungi intr-un loc unde
nu se afla altceva, pe cele doua laturi ale sale, decat grajduri construite din lemn.
indata ce inchizi u$a acestora, nu mai patrunde lumina zilei, i ca mobilier nu zare$ti
nimic altceva decat un prici5 din lemn. Aceste doua randuri de grajduri sunt unite in
partea for de pe uscat de asemenea prin palisade. // Tot aici se afla poarta pazita
necontenit de o sentinels. Ea este inchisa in timpul noptii. Dincolo de poarta, in
imediata apropiere a intrarii, locuie$te boierul caruia ii este incredintata conducerea
carantinei. in intreg stabilimentul, nu se afla decat o singed cladire mai buns decat
cele amintite mai inainte. Este vorba de o casa zidita din piatra. Aceasta are la fatada
6 ferestre $i tot atatea in partea din spate, 4 u$i, cate 2 pe fiecare din partile laterale.
Fiecare u.$a duce la un antreu6, din care alte 2 u$i te conduc una de-a dreptul la
camera principala, iar cealalta la o camaruta aflata alaturi, anume in ga fel incat
intreaga casa poate gazdui patru grupuri diferite de calatori, fiecare avand o camera
de zi7, o bucatarie8 i un antreu. Dar $ i in aceasta cladire nu exista alt mobilier in
afara de priciurile amintite. A$a, iar nu altfel, se infatiFaza carantina de la Galati,
unde imi va fi harazit destul timp // sa ma pierd in consideratii filosofice, i cred ca
nu s-ar gasi vreunul sa nu se simta indemnat la a$a ceva, atunci cand dintr-o data
este aruncat intr-un asemenea cuib de $obolani, departe de toate inlesnirile vietii.
3 C. A. Kuch, consulul Prusiei in Moldova in anii 1833-1842.
Un pas masoarit 0,337 m.
5 Pritsche.
6 entre.
Stube.
s Kammer.
www.dacoromanica.ro
485
p.100
p.101
Dar nici o nenorocire nu ne love$te fara vreo rasplata pe masura aceasta este
marea lege a naturii a$a ca, imediat dupa acostare ni s-a vorbit in limba germana
p.102
locuintele aflate in casa de piatra. Cand am ajuns in apropierea aceleia, s-a indreptat
spre mine un roman, pe care-1 cunoscusem la Atena, imbracat cu un halat caci tine
se mai jeneaza intr-o carantinal spunandu-mi ca // in dimineata unnatoare urmau sa
piece, $i ca se va Ingriji sa ne cedeze de indata locuinta sa mai buns. Pentru aceasta
noapte nu ne-a ramas (se intelege ca de acum Inainte, cand spun ne-a, ma refer in
deoarece mi-a Imprumutat o saltea pe care am putut s-o folosesc tot timpul
p.103
p.104
486
www.dacoromanica.ro
sositi mai tarziu // sau macar putandu-te intretine cu ei doar in prezenta unui
p.105
supraveghetor.
p.106
asa cum se poate mai bine in conditiile unor mijloace atat de modeste, adica
saltelele au fost puse pe priciuri, iar partea neacoperita ne-a servit drept masa de
spalat si toaleta. 0 masa, doua scaunele, cateva vase din faianta aceasta era
dotarea noastra
Devenisenecesard, insa,
di
situatii, chiar si asternutul cel mai tare ofera o anumita mangaiere, deoarece e bine
atunci cand ai de petrecut ore monotone $i nu dispui de scaune si sofale comode
care sa te indemne la sezut, sa ramai chiar dupe ce ai dormit atata vreme in pat cat
poti, adica sa-ti iei acolo micul dejun, apoi sa citesti si sa scrii. Jar and ai ajuns in
acest fel la orele 12, toaleta // este o reconfortare. Te duci la plimbare, mananci de
amiaza, apoi lucrezi din nou $i, in acest fel, dupe o noua plimbare, vine vremea
ceaiului si a cinei. Cel care sufera insa de neliniste intr-o carantina Si vrea Inca de
dimineata sa iasa afara, and nici nu poate ajunge de fapt departe, este cel mai
nenorocit dintre toti muritorii. El se va uita de sute de on la ceas $i nu va putea
pricepe ca traise deja atatia si atatia ani, in timp ce fiecare minut se scurge cu atata
greutate. Ba, in final, va exclama impreuna cu Voltaire, ca atunci and acesta era
nevoit sa fie prezent intr-o societate plicticoasa: Cate zile lungi intr-aceasta viata
scurta"14.
12 Este probabil Ionita Papazoglu, care a locuit la Moscova intre 1811-1825, dupe aceea la
stabilindu-se apoi la Barboi.
13 Demeter Atanascovici, vice consul al Austriei in Moldova.
14 Que de longues journees dans cette courte vie!
www.dacoromanica.ro
487
p.107
p.110
nutrindu-mi, fara indoiala, mare invidie pentru locuinta mea mai buns, // si mai
exista un lucru pe care nu -1 puteam privi niciodata fara un anumit oftat in sinea mea.
Anume, dincolo de poarta trecea drumul care se unea cu o sosea mare ce
ducea la Galati, trecand pe la'nga carantina, si se indrepta spre o colina destul de
abrupta. Rareori Imi paraseam casa fara sa vad acest drum plin cu carute, calareti hi
oameni mergand pe jos, care circulau vioi $i liberi Incoace $i Incolo. $tiam, ce-i
drept, ca dupa terminarea carantinei voi calatori pe acelasi drum, dar acestea erau
clipele care ma afectau cel mai mult ca nu cram liber. De aceea ma Indreptam cat
mai repede cu putinta spre promenada de la Dunare, de unde puteam zari bine, in
departare, Galatiul, nefiind insa constrans sa privesc la viata intensa dusa pe colina
de acei oameni fericiti gi liberi.
Poate ca aici este locul, Inca inainte de // a parasi carantina, sa ma refer, pe
cat de scurt posibil, la situatia de acum din Moldova, care se aseamand, in mare,
mult cu cea din Tara Romaneasca. Fac aceasta pentru a putea continua apoi fara
intrerupere insemnarile mele de calatorie.
i
488
www.dacoromanica.ro
dependents de Poarta, dar sub garantie ruseasca, astfel incat principele ei, numit
gospodar sau dome, este, ce-i drept, pus in scaun de PoartA cu aprobarea Rusiei, dar
nu poate fi inraturat in mod arbitrar. Locuitorii crestini sunt mai ales de rit grecesc 16,
cu toate ca mai exista o multime de evrei si destul de multi tigani. Locuitorii crestini
de rit grecesc se impart in preotime, care stapaneste trei sferturi din tars, // boieri I 7,
care detin un sfert din aceasta si tarani, care erau odinioara complet robi, ceea ce nu
mai este insa cazul dupd 174018, deoarece, in schimbul prestarii anumitor servicii,
li s-au dat case, gospodarii si ceva pamant. Faptul ca asupra for apasa aproape toate
darile pentru pamant nu poate surprinde mult in astfel de imprejurari. De asemenea,
in ascensiune se afla evreii, in schimb dintre tigani numai putini au locuinte stabile
1i ei sunt o adevarata marfa, pe care o poti cumpara si vinde dupd cum vrei. De acest
p.111
lucru am avut ocazia sa ma conving personal mai tarziu, la La$i, atunci and o
doarnna, nemultumita de servitoarea ei, o lanard tiganca foarte draguta, mi-a oferit-o
pe aceasta Ara" a-mi cere nimic in schimb, chiar daca o costase destul de mult.
Domnitorul este numit pe viata. Dupd cate mi s-a spus, veniturile sale sunt
evaluate // la aproximativ 30 000 de ducati. Am insa temei sa cred ca acestea sunt
mai man. In pofida darilor apasatoare, in privinta carora se face mare valvd, de cand
a fost eliberata." de arbitrariul guvernarii turcesti
plateste un tribut fix, tara a facut
progrese de necrezut in toate domeniile, iar la Galati am primit asigurari ca numai
in imprejurimile acelui oral ar exista mosii a caror valoare a crescut de zece ori.
17 Boier ar proveni din cuvantul Bo (bou) si yar (avand) adica proprietar de bou, care
constituie bogatia tArii. Domnul Insusi are in sterna sa un cap de bou" (n.a.).
18 Este vorba de stabilirea regimului obligatiilor taranilor fats de stapanii de pamant, prin
marele hrisov al lui Constantin Mavrocordat, emis la 7/18 februarie 1741.
19 P. Widmann, consulul general al Rusiei la Bucuresti intre 1834-1839.
www.dacoromanica.ro
489
p.112
p.113
care mita i inelatoriile de tot soiul sunt ceva cu totul obipuit. Si daca acelai
domn dorete sa Impace numeroasele certuri, motivul for de capetenie este de fapt
doar acela Ca fiecare boier este invidios pe pozitia domnitorului, al carui loc ar dori
p.114
sa-1 ocupe. Caci fiecare boier are Indreptat un ochi atent asupra veniturilor si
cheltuielilor, i de aceea, nici o actiune, chiar i aparenta, a domnitorului in folos
propriu, nu scapa de acuzele sale de extorcare.
Atat ca introducere pentru ederea mea in Moldova, de care in curind aveam
sa ma bucur II nu ca un prizonier, ci ca un om liber.
Trecuse o saptamana, i eram tocmai pe cale sa ma imbrac, cand in camera
i-a facut aparitia boierul mereu vesel i ne-a vestit libertatea Inca in zilele
urmatoare, inmanandu-mi o scrisoare a consulului Kuch. La interventiile acestuia,
Bucuria noastra era mare, dar nerabdarea noastra era poate la fel de mare,
deoarece mai trebuia sa ramanem Inca cloud zile. Oameni lipsiti de recunotinta ce
suntem! Ne pregatiseram sa mai ramanem in carantina cel putin Inca zece zile, iar
p.115
acum, cloud zile ni se pareau prea lungi. Dar i acestea au trecut. // La 28 mai
dimineata la ora 9 totul era, in sfalit, pregatit pentru plecarea la Galati. Si am avut
cu siguranta un sentiment placut, cand le-am putut strange iarai mana celor care
venisera s ma is si care, pana atunci, imi dadusera pima i ultima scrisoare cu un
clete. Ma bucura mai ales faptul ca imi puteam lua ramas bun in acest fel de la
boierul Indatoritor. Chiar daca acesta ne hranise foarte bine in tot timpul petrecut in
carantina, faptul ca n-a vrut sa primeasca nici o plata a fost cu atat mai surprinzator,
manifestasem nemultumirea fata de un lucru sau altul in fata slujitorului sau, fie i
numai prin semne // deoarece nu vorbeam limba acestuia. Astfel, eram un pandant
al baronului von Karwitz din comedia Irrthum auf alle Ecken21, atunci cand cerea
stapanului casei tot felul de servicii, deoarece it socotea o gazda a sa.
In fine, am ieit pe poarta spre colina privita de atatea on cu ochi plini de
dorinta. Dupa abia un sfert de ora, am ajuns la Galati, un oral cu case mici de lemn,
cu un etaj Si cu strazi Inguste, in fata casei domnului Papazoglu. Acesta mi-a pus la
dispozitie in casa sa o camera mica i curata, pentru cele cateva zile pe care aveam
490
www.dacoromanica.ro
p.117
improspatata on de cate on era cu putinta. Spre seara, peste sofa sunt puse
cearceafuri de in, peste acestea paturile, si se aduc 3-4 perne foarte curate. De abia
atunci este adus lavaboul care, cand este folosit, este tinut dupe modul turcesc
descris mai sus de slujnica pentru a servi la spalat. Pentru mine, cel putin, este
sigur faptul ca pe aceste sofale late si frumoase se doarme mult mai comod decat in
paturile noastre nemtesti, pe jumatate atat de late si de lungi. // Dar doresc sa-i las
fiecaruia gusturile sale si nu pot decat sa-1 socotesc norocos sa nu trebuiasca, atunci
p.118
and calatoreste prin Germania, sa se obisnuiasca din nou, mai intai cu paturile
inguste caci in toate tarile invecinate din Sud si din Vest situatia este mai bund
dat find ca nu pot duce cu mine culcusul comod de acasa.
Pestisori aurii in apa nu trebuie sa lipseasca atat de lesne din nici o casa
orientala instarita, si mi-au parut ca sunt un simbol al acesteia, al pricinii pentru care
totul se schimba acolo mai mult sau mai putin. Ei nu au lipsit nici din camera mea,
si pareau Ca se afla chiar sub ocrotire religioasa deosebita, dat find ca portretul
mitropolitului atama deasupra for si privirea satisfacuta a acestuia parea ca se fixase
asupra lor.
Dupa ce cutreierasem in tovarasia secretarului domnului Papazoglu // strazile
Galatiului, intalnisem unele doamne frumoase si auzisem aventurile duioase ale mai
multora dintre ele, asa cum am aflat apoi despre ele de la mai multe doamne din
Iasi, am mers s pranzesc acasa. Acolo amestecul dominant de deprinderi si bucate
rusesti si orientale mi-a aparut ca find demn de atentie, deoarece pareau sa arate
diferitele fatalitati ale acestei tari. Deprinderile natiunilor crestine, indeosebi ale
p.119
celei ruse predomina mereu, chiar in randurile micii burghezii, insa sunt atat de
strans impletite cu cele turcesti, incat ai fi dispus adesea sa le consideri pe cele din
urma ca temelie a intregului. in ceea ce priveste inalta societate, aceasta
dobandit cultura cel mai mult din Franta, prin intermediul profesorilor si
profesoarelor franceze, si vorbeste, de asemenea, aproape numai frantuzeste, astfel
ca limba tarii se foloseste numai in pravalii si cu supusii, si mai multe /I acte oficiale
sunt emise chiar in cele cloud limbi.
Seara domnul de Varicourt, pe care 1-a gazduit doctorul Abegg, si cu mine am
www.dacoromanica.ro
491
p.120
departe de port, era lipsit aproape de orice umbra; acolo se facea muzica $i domnii
si
p.121
p.122
p.123
p.124
stabilit in preajma.
Am vazut, deci, tot ceea ce era II de vazut la Galati, si plecarea la Iasi fusese
492
www.dacoromanica.ro
mile patrate. Este un lucru sigur ca populatia ar putea spori de trei, patru ori. In
drumul nostru am intalnit cateva conace cochete ale boierilor, dar nimic din ceea ce
p.125
vazut putini, dar trebuie Ca in alte regiuni exists paduri cu adevarat frumoase,
deoarece imi este cunoscut ca din Moldova se livreaza lemnul pentru construirea
palatului de la Atena27.
www.dacoromanica.ro
493
p.126
p.127
impreuna cu alti doi boieri fusesera rechemati din surghiunul la care fusesera
p.128
perioadei mele de prizonierat. Astfel, Inca a doua zi dupa sosirea mea, am fost
primiti in audienta ceruta.
Deoarece din palatul foarte frumos asezat mai exists doar zidurile, iar
p.129
p.130
infatisarea si tinuta societatii din restul Europei, incat aveam uneori impresia ca mss fi aflat intr-o localitate balneara, in care societatea de vaza si bogata trebuie sa se
multumeasca destul de des cu incaperi nespus de modeste.
Sus, in capul scarii, ne-a intampinat un aghiotant al principelui, Intr -o tunica
verde si scurta cu epoleti aurii, de altfel singura piesa de uniforms. Era, deci, mai
mult dupd moda turd, deoarece nici in Imperiul Otoman ofiterii nu poarta vestoane.
p.131
Domnitorul s-a asezat in capul acesteia si ne-a rugat sa luam loc alaturi de el.
Domnitorul nu este Inalt, are in jur de 40 de ani, este blond si are o figura
optimists si inteligenta. El purta de asemenea uniforms, la fel ca si aghiotantul sau.
Aceasta it prindea foarte bine, si era impodobita cu mai multe decoratii strain. //
30 Este vorba despre vistierul Alexandru Sturdza, care a complotat impreuna cu Grigore Ghica
cu marele logorat Constantin Sturdza impotriva domnului Moldovei, Mihail Sturdza, si a fost arestat
si exilat la mosia sa, la 26 noiembrie 1835.
$i
31 La 15 mai 1836, Mihail Sturdza i-a iertat pe Alexandru Sturdza, Constantin Sturdza si
Grigore Ghica, rechemandu-i din surghiun.
494
www.dacoromanica.ro
p132
un oras mare, decat daca te gandeai ca era tocmai capitala Moldovei, unde
agricultura si mai cu seams cresterea vitelor sunt ramura principala a economiei, si
Ca aceasta realitate este ilustrata si prin marile gospodarii, chiar daca se afla in
mijlocul asezarii.
Faptul ca pentru a spune asa in Moldova nu se are in vedere nimic altceva,
reiese de altfel din toate, si se manifests destul de limpede unui vizitator al capitalei.
Despre fabrici si manufacturi nici nu poate fi vorba, despre arte si meserii cu atat
mai putin. Starea meseriasilor am infatisat-o deja mai inainte, iar in ceea ce priveste
p.133
www.dacoromanica.ro
495
p.134
universitatile din Europa. Alaturi de doctorul Cihac se afla domnul // de Bell din
Franta, care sprijina cum poate mai bine institutia cu stradaniile sale sustinute36.
Dupa-amiaza am vizitat acest Muzeu $i am vazut acolo, printre alte raritati, o
bucata mare de ceara minerals neagra37 din Moldova, din care doctorul Cihac mi-a
daruit o bucatica, pe care i-am adus-o lui Alexander von Humboldt38, astfel ca se
afla in maini mai bune decat ale mele. Dupa vizita ne-am mai dus o data pe
p.136
p.137
promenada mare din fata oraplui, de unde vazusem pentru prima data doar foarte
putin datorita lasarii intunericului.
Aceasta promenada este foarte frumos a$ezata. Ea se intinde de-a lungul unui
deal destul de mare, cale de jumatate de ors. De aici poti zari o vale fermecatoare,
in care se afla o multime de sate, papni, tufiwri, ape, ba chiar i cateva case de Cara
mai ca lumea. La capatul promenadei // se afla o grading publica39, un stabiliment
foarte cochet, pe care 1-a amenajat un evreu din Bamberg. Aici poti gasi racoritoare
de tot felul, iar, in anumite zile, ca urmare a incuviintarii date de domnitor poti
asculta orchestra sa militara, formats numai din ba$tina$i aflati sub conducerea unui
capelmaistru neamt. Aceasta fanfare se afla acolo tocmai in aceasta zi, cantand cu
adevarat bine diferite piese muzicale.
Evreul din Bamberg este, ca toti coreligionarii sai, un om cat se poate de
intreprinzator, care-i pune din nou in umbra pe toti creVinii din Moldova. El este,
de altfel, singurul care a infiintat la la$i in afard de stabilimentul amintit un hotel cat
se poate de acceptabil, de care nici nu putea fi vorba mai Inainte. Modul in care
mi-a descris tot ceea ce realizase m-a fascinat cel mai mutt. Din cele auzite, mi-as
fi putut dori mult // sa-mi pot nota tot ceea ce spunea, deoarece nu intalnisem, decat
rareori sau deloc o asemenea bogatie de fraze. Astfel in expunerea sa s-a referit,
printre altele, la ceea ce ii propusese pentru a infrumuseta totul $i a incheiat,
34 Societatea de medici 5i naturalise din Iasi s-a constituit, In realitate, la 18/30 martie 1833,
din initiativa medicilor Iacob Stanislas Cihac gi Mihai Zotta.
apreciatului Magazin Mr die Literatur des Auslandes" unde se poate citi sub titlul Moldova si
Valachia un studiu interesant prezentat intr-o lumina uvior favorabili dar, in orice caz, exhaustiv.
37 Schwarzer moldauer Erdwachs, adica ozocherita.
38 Alexander Freiherr von Humboldt (14 noiembrie 1769 Berlin 6 mai 1859 Berlin), mare
naturalist si geograf german.
39 Este vorba de gradina de la Copou.
496
www.dacoromanica.ro
aratand spre poalele dealului, spunand urmatoarele: am asa o idee, stiu unde ii este
locul; acolo jos urmeaza sa se faca o gradina in terase intocmai ca la Bayreuth".
Mai multe grupuri de oameni insufleteau gradina, intre acestia si cativa boieri
imbracati in portul for national, care devenea tot mai rar, cu o haina lungs si larga
de matase si cu o caciula inalta. Apoi am luat din nou loc in trasura, deoarece la Iasi
nimeni n-ar face nici macar trei pasi fara trasura, care, daca pana la urma umbli pe
jos, to urmeaza fara nici o indoiala. Asa ne-am intors in oral.
In ziva urmatoare, am vizitat si gradina englezeasca, pe care domnitorul se
p.138
p.139
postati mai departe, dar nu luau parte in nici un fel la servirea bucatelor. Tema
principals de conversatie au constituit-o si aici - la fel ca pretutindeni in Orient
calatoriile printului Piickler", despre care se povesteau multe lucruri adevarate si
neadevarate. Atat ramane insa sigur ca chiar landu-i in seams pe Cook" si Le
Valliant" cu toate descoperirile for nu existase vreun alt calator care sa fie
pomenit mai mult si mai des in toate tarile si orasele, ca acest atat de intreprinzator
nobil dintr-o provincie45 in care oamenilor nu le este nici rece si nici cald, un motiv
// care i-a trezit poate aceasta pofta pentru calatorii, cu toate ca isi -Meuse acasa un
parc, care se poate masura chiar si cu unele dintre cele mai frumoase din Anglia, pe
care a stiut sa le descrie cu atata farmec".
4 Safta Rosetti, prima sotie a viitorului domn Mihail Sturdza, flica logofatului Vasile Rosetti.
41 Smaranda Vogoride.
42 Printul Pfick1er von Muskau (30 oct.1785-4 febr.1871), om de lume, scriitor, artist peisagist,
calatoreste in Franta, Anglia, nordul Africii, Algeria, Egipt, Asia Mica.
43 James Cook (27 oct. 1728, Marton, YorkshireI4 febr.1779, Hawai), navigator si explorator
englez la cercul polar de Sud, Noua Zeeland, Alaska.
44 SObastien Vaillant (n.1669 Vigny-1722), botanist $i chirurg francez, autorul lucrarii celebre
Flora din imprejurimile Parisului.
45 Lausitz.
www.dacoromanica.ro
497
p.140
Deoarece nu aveam de gand sa parasim Iasii nici a doua zi sau cel putin in
cea urmatoare, ne-am luat indata dupa pram ramas bun de la domn si de la
p.141
p.142
principesa si, dupa ce in cursul serii ne-am hotarat ferm, am mai petrecut o zi parte
in aer liber, parte in casa doctorului (Cihac), in societatea amabilei sale satii si ale
foarte serviabilei si binevoitoarei mele gazde. Astfel am pornit din Iasi in dimineata
zilei de 5 iunie, din nou cu 12 cai si cu doua trasuri.
Hotaraseram sa ramanem peste noapte la Botosani, deoarece domnul Kuch
Imi daduse o scrisoare de recomandare catre agentul comercial prusac de acolo, //
domnul Scotta, un italian din nastere. Calatoria 'Ana acolo a decurs rapid, ca si cea
de dinainte. Ce-i drept, am ajuns la Botosani tar' ziu, dar inca inainte de lasarea
intunericului. Si, daca numeroasele curti mari de la Iasi imi trezisera deja impresia
ca m-as afla la o curie nobiliary din Germania, aici aceasta senzatie a fost cu atat
mai putemica, deoarece numai putine case se invecineaza cu cea de alaturi. Ele sunt
asezate foarte romantic in curti sau ascunse dincolo de gradini pline de pomi inalti.
In pofida acestei aparente rurale, am gasit si aici un Corso, unde, la fel ca la
Iasi treceau incet, incoace si incolo, echipaje frumoase cu cai. Nestiind unde se afla
casa domnului Scotta, m-am adresat primului care trecea prin dreptul meu si am
primit raspunsul, care m-a multumit pe deplin: el insusi era domnul Scotta // si s-ar
bucura foarte mult sa ne primeasca in casa sa.
Trasurile noastre au pornit de indata pe drumul care ne-a dus intr-un loc
aranjat aproximativ la fel ca la Galati, la domnul Papazoglu. Doamna Scotta nu
vorbea decat limba tarii si, de aceea, gazda casei ii invitase si pe un institutor
p.143
francez mai in varsta, care traise vreme Indelungata la Petersburg, pentru a lua parte
la conversatie. Intr-adevax, institutorul a povestit multe, doar ca am avut impresia ca
dorea sa-si improspateze prea adesea spiritul cu alte lucruri spirituale, deoarece din
gura sa ieseau odata cu cuvintele sale efluviile unor bauturi spirtoase dintre cele mai
tari. A doua zi de dimineata, la ora 8, am pornit si spre amiaza ajunsesem deja la
granita austriaca, reprezentata de un rau mic. De fiecare parte se afla o bariera. // 0
a doua carantina, asemenea celei de la granita ungureasca spre Moldova, nu se facea
aici, cel putin in acea vreme asa ea am trecut cat de curand raul [...]
46 Cine doreste sa afle parerea printului Pfickler despre aranjamentul gradinii salt procure
lucrarea acestuia, prezentata in conditii grafice de lux, care a aparut la Stuttgart, la librfiria Halberger
sub titlul: lndicalii cu privire la arhitectura peisagistel in strdnsd legdturci cu descrierea aplica(iei sale
practice la Muskau". (n.a.).
498
www.dacoromanica.ro
Nascut la Neuchatel intr-o familie cu traditii regaliste, Charles Lemercier de Longpre si-a
inceput cariera politica in perioada Imperiului, devenind baron d'Haussez si primar al Neuchatelului.
in 1814 a trecut de partea Bourbonilor, pe care i-a sustinut in timpul celor 100 de zile. Dupa
Restauratie, ascensiunea sa politica a continuat: in 1826 a intrat in Consiliul de stat, iar un an mai
tarziu a devenit deputat. Membru in guvemul Polignac in 1829, ca ministru al marinei, a organizat
expeditia din Alger. in 1830, in timpul Revolutiei din Iu lie, baronul d'Haussez s-a refugiat in Anglia.
Condamnat in Franta la temnita pe viata, s-a stabilit intai in Italia, locuind apoi in Elvetia si statele
germane. In urma amnistiei din 1839 s-a reintors in Franca, dar nu a mai ocupat functii publice,
retragandu-se in crawl natal. Baronul d'Haussez a publicat o serie de lucrari politice si administrative
si memorii ale calittoriilor sale in Anglia, Peninsula italics si Europa centrals. Prima lucrare, Reflexions
d'un ami du roi, i-a aparut in 1816, urmati de Considerations sur !'agriculture et l'industrie darts les
Landes, 1817, Etudes administratives sur les Landes, 1826, Des routes et des canaux, 1828, Souvenirs
estice in care a ajuns in calatoria sa. Dupa cum singur marturiseste, ar fi vrut sa treaca si in Tam
Romineasca, dar neplacerile cauzate de carantina la care ar fi trebuit sa se supuna la intoarcere 1-au
facut sa se razgandeasca. Impresiile acestei calatorii au fost incluse in cele cloud volume aparute la
Bruxelles in 1837, Alpes et Danube, ou Voyage en Suisse, Styrie, Hongrie et Transylvanie.
Observatiile pe care le face de-a lungul drumului sunt diverse: de la aspectul general al
locurilor, pe care le vede frumoase dar prea putin populate, Ia infatisarea locuitorilor, ocupatiile si
obiceiurile acestora. Interesanta este perspicacitatea cu care deosebeste diferitele etnii care locuiesc in
Transilvania, carora le descrie portul traditional si carora incearca s le schiteze un portret moral.
Aprecierile sale in aceasti privinti denota insa o observatie superficiala a populatiei. Ceea ce pare sa
atraga in mod special atencia calatorului sunt obiceiurile locuitorilor pe care ii intalneste, obiceiuri pe
care le descrie cu interes, gra insa a parasi un ton neutru. Mai putin neutru se dovedeste atunci cand
vorbeste despre notabilii locali, care ii lass o impresie foarte bur& bogati, cu un stil de viata opulent,
ospitalieri si prevenitori, acestea par sa it farmece pe exilatul francez. Descrierile oraselor pe care
d'Haussez le viziteaza ocupa Ia randul for un spatiu Iarg. In general, calatorul se dovedeste lipsit de
indulgenta, singurele care ii lass o impresie relativ buns fund Sibiu!, Timisoara si Clujul. Autor al mai
www.dacoromanica.ro
499
fatal, permitandu-i sa ii observe reactiile, modul in care abordeaza o criza majors, dar nu singularA in
decursul unei vieti obiruite a unui om din secolul al XIX-lea.
Relatia de calatorie a baronului d'Haussez a fost tratata de Nicolae Iorga in lucrarea sa Istoria
romdnilor prin cdldtori, Bucuresti, Editura Eminescu, 1984, vol. 1, p. 521-524. in 1935, Ernest
Armeanca a publicat, la randul sau, un articol dedicat Peregrindrilor baronului d'Haussez prin Banat
fi Transylvania in 1831, aparut in Gaud Romfinesc", 1935, III, p. 235-242. Dincolo de eroarea cu
privire la anul calatoriei, Ernest Armeanca nu ofera detalii cu privire la biografia baronului. Aceste
informatii se pot insA Nine din orice enciclopedie franceza a secolului XIX, unde numele omului
politic din perioada Restauratiei este intotdeauna prezent.
p.195
p.196
p.198
Din toate aceste natii care au invadat si au stapanit pe rand Ungaria, a rezultat
un amestec de rase si limbi ale caror origini diferite nu au putut fi sterse de lunga
succesiune a secolelor. Fiecare popor invadator, fiecare hoards imigranta pe care un
interes oarecare a adus-o aici, si-a pastrat moravurile, obiceiurile, limbajul originar.
Nici comunitatea intereselor si a legilor, nici obisnuinta vietii impreuna nu au putut
sa stearga diferentele initiale. //
Pada si trasaturile fetei s-au pastrat neschimbate, intr-atat amestecul raselor a
fost 'impiedicat de diferentele de obiceiuri, intr-atat s-a pastrat spiritul national care
exclude aliantele cu familii de origine diferita! [...]
sunt pe drum, cu umerii ingreunati de un leagan in care dorm unul sau doi copii, un
fus be tine ocupate. Barbatii isi petrec viata tolaniti // in vreun colt sau sub vreun
copac, asteptand acolo sa li se aduca mancarea. Abia daca fac efortul sa isi innoiasca
tutunul care arde in pipele for enorme.
!nclinatiile cele mai meschine, furtul, minciuna, superstitia cea mai absurda,
imoralitatea sub toate formele alcatuiesc caracterul acestui popor si aduc cu sine o
stare de abrutizare si de completa subordonare politics. Roma'nii sunt un fel de paria
dispretuiti, atunci cand nu sunt maltratati, si care peste tot sunt redusi p'and la
statutul de sclavi. Se grupeaza atat cat pot in districte unde, in ciuda numarului for
Traducerea s-a efectuat dupa originalul Charles Lemercier de Longpre, baron d'Haussez,
Alpes et Danube, ou voyage en Suisse, Styrie, Hongrie et Transylvanie, Bruxelles, 1837
I
500
www.dacoromanica.ro
mare, sporit de uimitoarea fecunditate a casatoriilor sau a uniunilor care le tin locul,
sunt tratati la fel de dur ca i in tinuturile unde rasa lor este un fel de exceptie.
p.200
special a minelor.
mei nu m-a incurajat s repet i pentru altii excursia pe care o facusem pentru ei.
Ma multumesc deci sa be amintesc doar existenta, dupa cele ce mi-au fost povestite.
Un popor raspAndit peste tot, amestecat in toate, fard ali pierde insa nimic
din caracterul national, care este peste tot acolo unde este un mic beneficiu de
obtinut sau o umilinta de indurat, // trebuia sa existe i aici. Evreii sunt carciumari,
hangii, vanzatori de animale, vanzatori ambulanti, camatari. Practica toate meseriile
i toate profesiile. Sunt condu0 dupa legi speciale; sunt impui la o taxa specials i
nu pot locui nici in apropierea hotarelor, nici in anumite orae, nici in districtele in
care se exploateaza mine. Se vede ca nici o umilinta din timpurile vechi nu i-a ocolit
i 6 civilizatia nu a facut nici un pas in favoarea lor. Mai trebuie sa ne miram daca
moravurile lor nu au evoluat i ea i-au pastrat viciile?
in inferioritate, cu mult mai jos decat romAnii Si evreii, traiesc i sufera
tiganii5 sau boemienii. Acest popor unic, ataat de conditia sa deplorabila aa cum
altii s-ar ataa de starea cea mai complete de bunastare, vagabondeaza ca nite
strain pe pamantul care ii tine i aproape ca nite dugnani in mijlocul unei societati
care ii respinge Si careia nu par s vrea sa ii apartina. Cu o origine necunoscuta, rail
2 Este vorba despre asa-numitii svabi (adica suabi, germani din Suabia), colonizati in regiunea
Banatului in secolul XVIII; alaturi de germani, printre coloni s-au num'arat si italieni, valoni din Belgia
de astAzi si spanioli, care s-au asimilat insa rapid populatiei germane.
3 Moms.
4 Capharnaiim; oral comercial antic din Galileea, simbol al tumultului si al dezordinii, in care
o multitudine de obiecte se amesteci haotic.
5 Zingarii.
www.dacoromanica.ro
501
p.201
un cod de legi, fara nici o legatura interns in afara de aversiunea pe care o inspire
$i care it impiedica sa se divizeze, acest popor este un fel de problems care apare,
se zvarcoleste, cauta peste tot o solutie existentei sale obositoare, incapabil sa o
gaseasca, tocmai din pricina lipsei de rabdare pe care o cauzeaza. Tiganii sunt mai
numerosi in Ungaria cleat oriunde in alts parte; numarul lor este estimat la 40.000.
Ultimul imparat a ordonat arderea carutelor si a corturilor care le favorizau migratia
permanents, $i stabilirea lor acolo uncle li se gaseau setrele. Ca urmare, ii poti intalni
la intrarea in sate, in grupuri de cate 10-12 familii, in colibe din nuiele impletite,
batute de toate vanturile, sau in bordeie acoperite cu pamant. Din aceste mizerabile
colibe ies copii care ii urmaresc pe calatori pentru a le smulge ceva de pomana, prin
iritarea provocata de tipetele lor si mai ales prin nuditatea lor complete. Restul
membrilor familiei iii arata zdrentele care de abia daca ii acopera, ca pentru a
motiva comportamentul copiilor lor.
Cu toate acestea, nu toti tiganii sunt sedentarizati. Unii mai sunt Inca vazuti
facanduli tabere in padure, la mica distanta de sate, sub cateva fasii de stofa
aruncate peste crengi, pentru a le tine loc de corturi, si care tarasc dupa ei niste
magari care par sa impartaseasca starea de mizerie a stapanilor lor. Doar atunci cand
furtul, intamplarea sau mila, singurele lor surse de venit, nu be ajung nici pentru
www.dacoromanica.ro
lemne, in cel mai fau caz, atunci cand se iveste ocazia, un magar sau un cal,
acestea constituie obiectul cel mai obisnuit al lacomiei lor. Par incapabili sa se
ridice Valid la combinatiile necesare marilor lovituri. Crima este cu totul in afara
obiceiurilor lor.[...]
Invazia tiganilor in Europa dateaza din primii ani ai secolului al XV-lea. In
Franta, unde sunt cunoscuti sub numele de boemieni, traiesc doar cateva setre in
p.205
Costumele
www.dacoromanica.ro
503
p.207
Grecii, in general foarte bogati, pentru ca sunt cei care fac aproape in
exclusivitate comertul Ungariei, sunt cei care au cea mai ingrijitd tinutd. Pe
deasupra unei veste din matase pe care un brau de land sau de casmir o leaga de
pantalonii largi si plisati deasupra cizmelor de marochin rosu sau galben, poartd o
redingota scurtd, deschisd in fatd. De sub o tichie rosie iese pdrul care le fluturd pe
umeri.
p.210
504
www.dacoromanica.ro
P.247
p248
noroi apos i adanc; printre aceste case joase, separate uncle de altele de spatii
vaste; printre aceste biserici consacrate diverselor culte care isi impart o populatie
insuficienta, i care doming aceste ingramadiri de locuinte care sunt decorate cu
nume de orae doar datorita numarului locuitorilor lor. Amplasat in mijlocul unei
regiuni cultivate, Teresiopole ar fi un or4 incomod, ar fi un nonsens. Capita la unui
deFrt, este ceea ce trebuie sa fie. Bunul gust, i in egala masura ratiunea sustin
aceasta conceptie a marii regine care a dat numele sau oraplui.
in jurul orawlui, tot pamantul este cultivat. Cei care it lucreaza locuiesc la
camp, in n4te case a caror suprafata este calculata mai mult pe masura obiceiurilor
modeste ale zonei decat pentru a asigura ceea ce ar trebui sa reprezinte un minim
necesar de confort. Fiecare casa are doar o incapere pe care i-o impart 3 sau 4
familii traind separat intr-o camera comuna, pregatind pe aceea0 vatra mancarea pe
care // o mananca apoi separat. Imaginatiile noastre de oameni civilizati s-ar gasi in
turme in staule care formeaza curtea propriei lor locuinte. Este de imaginat ce
cheltuieli i ce neajunsuri implied un atare sistem, si cat este acesta de nerational, s-
505
www.dacoromanica.ro
p.249
p.250
se vedeau alte vietati decat mii de sarigi, pe care zgomotul trasurii mele ii facea sa
alerge spre gaurile care le serveau drept adapost.
La caderea noptii, imprejurimile acestor puturi ofera o priveliste foarte //
despartit i-am pus in mans cateva monede. Stiti, imi spuse, cu astea as putea
cumpara o vacs. Atat de putin costa deci o vacs in tam ta? 20 de fraud. Vreau
p.253
sa iti iei doua." $i i-am dat banii necesari. Bietul om striga de fericire, imi saruta
mainile, saruta banii pe care tocmai // i-i dadusem. Parea aproape nebun. Ma tem ca
nu cumva intors acasa sa fi devenit nebun de-a binelea. Doar in Ungaria poti face
oameni fericiti cu atat de putina cheltuiala.
Nu era insa numai fericire in aceasta regiune cand am vizitat-o. Ravagiile
provocate de holera se adaugasera cauzelor obisnuite de nenorocire a oamenilor, si
10 Autorul se refer& la rdzboaiele napoleoniene.
11 Este vorba despre Revolutia din Julie (1830); pentru detalii, a se vedea notita biobibliografica dedicatli baronului d'Haussez.
506
www.dacoromanica.ro
masurile luate pentru a-i ascunde inaintarea ii ajutau de fapt sa se extinda. Se stia
vag ca boala exista intr-un anumit loc; dar populatia nu era informata pentru a-i
intrerupe legaturile cu localitatea infectata. Imensa intindere a satelor, masurile
luate de a nu-i aduce la biserica pe cei ucisi de flagel, separarea cimitirelor in functie
de fiecare sects religioasa in parte si chiar pentru fiecare cartier impiedicau la randul
for o estimare a amplorii epidemiei. Astfel, se intindea de la un sat la altul, indiferent
P.254
Banatul Timiparei
www.dacoromanica.ro
507
p.255
p.256
catedrale, una consacrata cultului catolic, cealalta celui ortodox. In asteptarea unui
asediu pe care turcii nu mai par, de mult timp, dispusi sa il mai inceapa, in santurile
bastioanelor se cultiva legume, iar Imprejurul fortificatiilor au aparut // elegante
promenade si pepiniere.
Timisoara este capitala Banatului, dar si sediul guvernarii civile $i militare.
p.257
mod special despre regiune, si una din acele rare primiri care reunesc politetea
rafmata." a tarilor cele mai civilizate cu ospitalitatea calduroasa a, celor mai putin
civilizate. Atatea amabile atentii mi-au fost acordate de spiritul cultiv,at al contelui
Ambrozyls si de persoana contesei! Voi pasta Intotdeauna printre cele mai fericite
intamplari ale calatoriei mele intalnirea // acestui cuplu, care iradia fericire asupra
a tot ceea ce il Inconjura.
17 Hermanstadt.
508
www.dacoromanica.ro
est cu niste munti, ale caror siluete bine conturate si al caror colorit foarte variat se
combing in cel mai fericit mod. II
In centrul vaii este situat oraselul Caransebes 18, cartierul general al unui
regiment de graniceri. Daca nu ar fi cazarmile, casele destinate ofiterilor si tot ce
tine de administratie, nu ar mai ramane, nici macar un targusor mic si amarat. Mi-a
fost aratat un turn construit de romani despre care se pretinde ca ar fi fost locuit de
Ovidiu. I se presupun autorului Metamorfozelor tot atatea locuri de exil cate case
lui Cicero. Nimic nu dovedeste ca ar fi fost trimis acolo, si vreau sa cred ca nu a fost
tratat cu atata duritate.
Sate le din aceasta regiune nu sunt decat niste case imprastiate, construite din
p.258
scanduri prost imbinate, sau colibe din crengi impletite, pe care nici nu se mai
obosesc sa le mai lipeasca cu pamant. Cum aerul circula liber, nu au mai fost
construite ferestre si hornuri; si cum nimic din interior nu risca sa atraga hotii, usile
au fost inlocuite cu niste bariere din stuf. Acoperisurile sunt (acute dintr-un strat de
paie sustinut cu prajini.
Multi copii umbla complet dezbracati; altii se acopera cu zdrente din hainele
parintilor lor. [Autorul face din nou descrierea costumului taranilor, care reia
elementele descrise pentru costumul romanesc la inceputul fragmentului redat].
Acesti oameni atat de saraci nu ar merge un sfert de leghe pe jos. Ii vezi in
grupuri de cate 20, 30, galopand pe niste cai mici, dar foarte rapizi. 0 sa husareasca,
din lemn, puss deasupra unei tesaturi groase, ii ridica cu mai multi inch19 deasupra
trapasilor for slabi. Cu caciulile for tuguiate din blana alba de oaie, cu mustatile
lasate, cu aerul salbatic, i-ai lua drept acele hoarde20 care s-au napustit in doua
randuri din Ucraina si de pe valea Donului pans in provinciile noastre. [Autorul face
consideratii asupra degradarii morale a populatiei]
p.259
p.261
Mehadia
intre doi dintre muntii care inchid valea Caransebesului, se afla o trecatoare
ingusta, pe unde curge Timisul21. Pe aici se intra intr-o regiune muntoasa, ale carei
privelisti sunt adesea foarte pitoresti. De pe un pod recent construit, se vad ruinele
unui pod roman. Doi dintre pilonii acestuia sustin un drum modern. Suntem
pregatiti pentru intalnirea cu aceste antichitati care nu au nimic special, printr-o
inscriptie romans fixata in zidul unui corp de garda si printr-o pieta tumulara
asezata cu o leghe inainte, la marginea drumului.
18
Karensbeck
www.dacoromanica.ro
509
p.262
p.264
intimitatea $i obiceiurile vecinilor. Devii rautacios atunci cand poti, de-a dreptul rau
cand nu ai inteligenta de a fi doar rautacios, $i mergi la culcare devreme pentru a
pune capat plictiselii care va reincepe a doua zi, i pe durata intregului sejur.
Iata deci ea la Mehadia este cam la fel ca in toate Mile din Europa. // Ceea
510
www.dacoromanica.ro
Cat despre clasa care di tonul societatii, este aceea0 ca peste tot. Nu s-ar
putea observa cea mai mica diferenta intre un salon de la Bareges, de la Spa sau de
la Plombieres24 i unul de la Mehadia, Baden25 sau Topiitz26.[ ...1
p.281
Transilvania
Pentru a merge de la Mehadia la Sibiu, a trebuit sa ma intorc din drum pe o
distanta de 30 de leghe. Recomand II, fare ezitare, calatorilor care vor vizita Ungaria
dupe mine acest episod care aduce interes i varietate explorarii oarecum monotone
a restului regiunii.
p.282
este incredintata unui fel de jandarmi luati dintre soldatii de frontiers. Sunt
imbracati ca husarii, dar au arme turceti. La centura, poarta un iatagan i un
pumnal; un pistol lung este prins la un centiron cu bumbi de arama, iar carabina o
poarta in banduliera, sprijinita de-a curmeziul, pe arcada anterioara a seii.
Serviciul acestui corp este foarte activ *i pare sa dea rezultate excelente.
Ceea ce era mai de temut decat hotii era holera. Trebuia sa ma intorc intr-o
zone in care facea ravagii; sa reintru intr-o atmosfera pe care o infecta. Trebuia sa
tree din nou prin acest sinistru targ al Lugojului, unde vazusem trecand un lung
convoi de morti. Crezusem ca imi luasem masurile necesare, pentru a nu ma opri
acolo decat atat cat sa schimb caii II comandati dinainte. Ordinele pe care le
dadusem fusesera neglij ate sau prost intelese. A trebuit sa wept mai multe ore.
[Autorul descrie cum o familie i i plangea ruda moarta de holera *i pregatirile
P.283
grabite de inmormantare].
www.dacoromanica.ro
511
p.284
p.285
gandul la saracia locuitorilor lor; in continuare, aceste sate sunt atat de rare, incat pe
o distanta de 30 de leghe nu am intalnit decat 6, iar privirea mea a cautat in zadar
railcar tot atatea in imensitatea care se intindea in fata ei. Astfel, // aceasta vale a
Muresului, cu muntii sai frumosi, cu orizontul magnific i campia fare copaci, fara
sate, nemiscata, mi s-a parut o panza fara culori Intr -o rams superba.
Calatoream fard oprire, pentru a evita holera care pusese stapanire pe intreaga
zona. Putine erau hanurile in care sa nu intalnesti bolnavi sau morti. Doar in
apropierea Devei virulenta sa a parut sa scads. Am Innoptat in acest targ rau, caruia
nu-i reduc nimic din uratenie nici titlul de resedinta a comitatului28, nici cel uzurpat
de oral. 0 colina care it doming este incununata cu un castel vechi, bine pastrat si
pitoresc29. Fortificatii de pamant care se ridica pe panta dealului $i se Intind pana la
rau apara o trecere foarte stramta care pare usor de ocolit.
De la Deva pana la un lant de munti la care ajungi pe un drum prost, ca toate
cele din Transilvania, campia Igi pastreaza caracterul pe care i 1-am aratat mai sus:
este frumoasa prin imensitatea ei, saraca in detalii.
Sibiul se afla intr-o zona frumoasa pe panta unei coline care Inchide o alts
p.286
campie mai putin intinsa, dar mai populate $i mai bine cultiVata decat cea a
Muresului. Carpatii3 1/ se profileaza cu formele lor impozante ii cu bizarele
decupaje ale crestelor lor.
Strabatut de strazi foarte largi, impodobit cu o piata mare Si aproape regulate
i cu o promenade bine umbrita, Sibiul ar putea infra in categoria oraselor placute,
dace strazile sale ar fi mai bine pavate i dace alinierea lor ar fi respectata. Orasul
Sibiul are doua astfel de scoli. Intretinerea lor mi s-a parut foarte
multumitoare. Instructia merge mult mai departe decat ce ar trebui sa fie pentru
niste simpli subofiteri; de aceea, un mare numar dintre elevi sunt capabili sa ajunga
pana la gradele superioare.
28 Este vorba despre comitatul (virmegye) Hunyad.
29 Castelul de la Deva, astazi in ruina.
39 Crapacks.
31 Colectia de arts a baronului Samuel von Brukenthal (1721-1803).
512
www.dacoromanica.ro
Am vizitat in acest oras o casa de orfani, fondata de losif al 11-lea, in care 400
de copii de ambele sexe sunt crescuti foarte bine. Daca // aceasta casa nu poate fi
socotita printre cele mai bune, isi are insa locul printre cele bune.
Vazand multimea de copii care misuna prin sate, s-ar crede ca problema
cresterii populatiei, pe care am indicat-o drept unul din posibilele remedii ale
p.288
P.290
situatiei acestei regiuni, este pe cale sa se rezolve. Aceasta este insa o impresie falsa.
conditiilor de viata foarte grele la care sunt supusi. Efectele acestor conditii
influenteaza intr-atat sanatatea celor care supravietuiesc, incat cea mai mica
indispozitie le poate fi fatala. De aceea exists putini batrani. Durata medie de viata
este de 25 de ani, iar cea a vietii active pare sa nu depaseasca 10 ani. Nu trebuie deci
sa uimeasea insuficienta fortei de munca de care are nevoie pamantul [...]
In ciuda atator cauze care ar putea-o deteriora, rasa transilvana este frumoasa.
Barbatii sunt inalti si bine facuti. Trasaturile for se apropie mai mult de caracterul
oriental, decat de cel germanic. Parul si ochii for sunt negri, iar tenul be este Inchis;
fizionomia for are ceva dur si infricosator, care nu schimba insa caracterul neglijent
al tinutei lor.
Femeile nu ar fi lipsite de frumusete, daca trasaturile for nu ar fi marcate de
un exces de oboseala si de mizerie si daca formele for nu s-ar pierde cu total din
cauza unui abandon total. Hrana poporului nu se compune decat din paste fierte si
branzeturi.
Familiile, oricat de numeroase ar fi, traiesc in colibe, prost Inchise, fara nici
macar mobilele de stricta necesitate, si cu ferestre care nu se dechid. Beau o apa
insalubrd, iar vesmintele, pe care nu si be spala niciodata, si pe care le schimba doar
and devin inutilizabile, le sunt prea groase vara si le lass picioarele goale // iarna.
In aceste regiuni unde este atata saracie, nu exists cersetori. La intrebarile mete, mi
s-a raspuns ca saracia era mai putin grava decat parea, ca adesea aceste colibe
ascundeau o bunastare pe care nu o sugerau si ca, in ear-sit, nici un alt popor nu era
capabil sa se lipseasca de ceea ce nu avea, mai bine decat acesta. Nu ar fi insa mai
degraba de vina saracia generals, care face ca nimeni neavand nimic, nici sa nu i se
www.dacoromanica.ro
513
p.291
p.292
p.293
poata cere facand imposibild caritatea, nimeni nesperand astfel ceea ce nimeni nu
este capabil ss ofere?
La Pompei pot fi observate moravurile romanilor, in Transilvania pot fi
studiate moravuri rdmase din aceeai epocd. In apropiere de Napoli, se mai pot
vedea doar locul i unele din decorurile scenei, actorii trebuie creati, pui in scent'
i facuti sa ii joace rolurile; aici, actorii vorbesc i se comports ca i acum 18
secole. Costume, moravuri, decoruri, toate sunt neschimbate. Chiar Si limba, in
ciuda transformarilor pe care le-a suferit, este in fond aceeai.[...]
Am ardtat trasaurile fizice // ale partii celei mai numeroase din populatie, dar
aici locuiesc i alte popoare de origini foarte diferite <care, separate de religie,
limbd i obiceiuri nu tind a se amesteca>.
Saii se disting prin pdrul lung care le fluturd pe umeri, prin palariile man pe
care le poartd, catnap Para guler, vesta din bland de oaie i pantalonii a cdror pliuri
sunt adunate in cizmele foarte largi.
Secuii constituie unul din segmentele cele mai aparte ale populatiei
transilvane. Ei pretind ca ar fi originari din Scitia32. Ramai stapdni ai unei pArti din
Transilvania in urma unei invazii in timpul careia populatia locals ar fi fost distrusa,
ei i-ar fi mentinut proprietatea asupra acelui pamant i ierarhia care ij impartea in
p.294
3 categorii. Cea mai distinsd class este formats din familiile ale cdror nume sunt
inscrise in registre de recensamant care merg pand la perioade foarte indepartate33;
celelalte cloud sunt formate din cei care se indeletnicesc cu agricultura i cu
meteugurile. Secuii au o organizare military asemandtoare celei din tarile de
frontierd ale Turciei. Ei formeazd 2 regimente de infanterie i 1 de cavalerie, care
sunt considerate printre cele mai valoroase din intreaga // armata.
Romanii se disting prin trasaturi pronuritate, dar bine proportionate, figuri
prelungi, umbrite de par Si mustati foarte negre i o talie zvelta. Femeile acestei natii
se remarca prin sprancele negre de abanos, printr-o gurd care nu surade decat pentru
a dezveli nite dinti admirabili, printr-un profil ascutit, un turban alb care
contrasteald cu pielea ardmie, o talie zveltd i o incredibild dezordine a tinutei, care
lasd totui sd se intrevadd cochetaria.
514
www.dacoromanica.ro
Iar toti acesti barbati, aceste femei, acesti copii cu tenul de culoarea crinului,
p.295
p.296
Europa, de natii care nu se amesteca intre ele. Cea mai evidenta este absenta
si
www.dacoromanica.ro
515
p.297
aici soldatii de care are nevoie pentru a-si completa efectivele armatei si care merg
la moarte cum ar merge si la lucru, fara s stie de ce, gra entuziasm si chiar fara sa
inteleaga pericolul. Tat care sunt singurele avantaje pe care statul le poate avea din
aceasta stare de lucruri.
In ciuda educatiei imperfecte pe care o primeste, a lipsurilor pe care rareori
chip,
p.313
p.314
Mergand de la Sibiu la Cluj, am trecut prin Alba- Iulia37. Este un targ mare,
care se intinde intre cloud dealuri joase // si despre care nu m-as obosi sa vorbesc,
daca un vechi donjon care 11 doming nu ar fi fost vechea resedinta a suveranilor
Transilvaniei38; daca o fortareata moderns prost intretinuta, asa cum sunt cele din
aceasta parte a Imperiului, Inlocuind castelul din Evul Mediu, nu ar fi adapostit un
arsenal unde se pot vedea mai multe steaguri luate de la turci si niste pusti care par
sa nu aiba de aparat decat aceste steaguri; o biserica unde se afia mormantul lui
Matia39 Corvin si ale mai multor membri ai familiei sale si o monetarie unde aurul
si argintul extrase din minele provinciei sunt transformate in monede. Au vrut sa imi
arate celula in care fusese inchisa capetenia taranilor care, la inceputul secolului
trecut, se revoltasera impotriva stapanilor 1or4I si se dedasera tuturor exceselor
inchipuite de imaginatia for brutala. Mi s-a promis povestea torturilor atroce la care
fusese supus si care nu erau decat replica celor la care isi supusese propriile victime.
Toate acestea nu aveau nimic care sa ma faca sa imi prelungesc vizita. M-am grabit
sa vad din politete ceea ce au tinut sa imi arate, si mi-am continuat drumul.
Valea pe care o urmam urcand pe cursul Muresului era la fel de monotona ca
si partea pe care o va.'zusem deja cateva leghe mai jos. Aceeasi intindere fara
p.315
locuinte, aceeasi absents a vegetatiei pe dealuri. Doar cateva // sate erau inconjurate
de arbori mari. Drumul se abate si intra intr-un sir de munti, care au aspectul unui
desert. Nu intalnesti nici o coliba, nici un colt de pamant cultivat, nici un copac, nici
macar un tufts. Doar cateva sate erau inconjurate de arbori mari. Bivoli, oi, capre,
36 Klausemburg.
37 Karlsburg.
38 Autorul face o confuzie: intre 1542 si 1690, Alba-Iulia a fost capitals Principatului autonom
al Transilvaniei gi resedintA a principilor si nu a suveranilor sAi.
39 Mathias.
4 La Alba-Iulia sunt inmormantati, printre altii, Iancu de Hunedoara si Matei Corvin.
41 Autorul se refers cu siguranta la rascoala lui Horea, Closca Si Crisan, din 1784. Executia lui
Horea si Closca a avut loc in februarie 1785, Crisan sinucigandu-se in Inchisoare Inainte de supliciu.
516
www.dacoromanica.ro
cativa pastori acoperiti cu blanuri Insufletesc aceasta zond mohorata, care mi-a
parut mai degraba neingrijita decat incapabila de a produce, pentru ca solul pare a
fi de buns calitate. Pe celalalt versant, aceti munti erau acoperiti cu recolte
frumoase, iar campia care se Intinde de la poalele for 'Ana la Turda nu este mai putin
fertild.
$i Turda este una din acele adunaturi de colibe hidoase, prost aliniate, de cele
cloud parti ale baltilor numite .strazi, care in Ungaria i Transilvania poarta numele
de orae. Exists aici un depozit de artilerie, $i In vecinatate o mina de sare pe care
voiau sa ma duca sa o vizitez. Mi-am exprimat deja interesul meu limitat pentru
astfel de exploatari. Sub cuvant de onoare, am declarat mina drept o minunatie, i
mi-am continuat drumul spre Cluj.
Colibele taranilor din Transilvania seamana cu cele ale locuitorilor insulelor
p.316
asemanare. Asemeni Morais42 din Othaiti43, nu sunt decat spatii lard Inchidere, Para
limite precise; un fel de maidane, unde se arunca mortii i unde pasc dobitoace
legate de cateva cruci care se ridica printre un numar mai mare de pietre plate
aKzate pe movilitele mormintelor. Cand acestui peisaj de natura salbatica i se
adauga o atra de tigani adunata, cu copiii, dezbracati, cu cainii scheunand gi
catrafusele lard forma; cand le vezi aceste piei tuciurii, parul Tins, aerul salbatic,
Imbracamintea stranie, inspaimantatoarea saracie, simti cum se contureaza ideea
spre care to Indreptai, ca ai fost deodata transportat departe, foarte departe, intr-unul
din acele tinuturi care nu sunt cunoscute decat din povestirile catorva calatori. De
este rau." Mi-a fost tradusa aceasta oferta binevoitoare, pe care m-am ferit sa o
accept. Niciodata nu am fost atat de dornic sa economisesc un swantzig.
42 Morais, loc de inmonnAntare in insulele MArii Sudului.
43 0-taiti sau Otahiti, cea mai mare insula din arhipelagul Taid, in Polinezia.
www.dacoromanica.ro
517
p.317
Calatoream de doua ore in acest desert despre care am vorbit mai sus, cand,
ajuns la o rascruce care separa doi munti, am vazut deschizandu-se in fata mea o
perspective fare limite, ca un ocean de pamant, ale carui valuri lungi si inegale se
derulau in dealuri, munti, vai si prapastii adanci. Rar, cate o intindere de verdeata
p.318
acceptabil aliniate. Intr-o piati imensa, intr-unul din colturile careia se inalta
p.319
for aveam acces peste tot, si peste tot gaseam interes si cea mai desavarsita
civilizatie. [Consideratii asupra fostei sale cariere politice, asupra situatiei sale
actuale de refugiat si a solicitudinii cu care a fost primit in Transilvania].
Ospitalitatea cu care am fost inconjurat nu s-a limitat la orasul propriu-zis:
mai multe castele din imprejurimi mi-au fost deschise si am fost primit cu aceeasi
bunatate, cu aceeasi gratie [...].
Cu greu se poate face o idee despre luxul, chiar fastul care si-au facut loc in
aceste locuinte de Cara, atat de simple la exterior, pe care cu greu la distingi de cele
rezervate unor pozitii mediocre. Anticamerele sunt pline de lachei in livrele bogate;
la masa, sunt servite feluri foarte alese si in mai mare numar deck ar putea sa
primeasd masa, pe care nu se afla decal farfurii pentru desert si vaze cu flori. Masa
518
www.dacoromanica.ro
este aproape intotdeauna urmata de o plimbare; trasurile sunt atelate la patru, adesea
chiar vase cai frumosi; tinuta vizitiilor, surugiilor si lacheilor este la fel de ingrijita,
ca si cand ar trebui sa isi conduca stapa.'nii la Curte, intr-o zi de gala; in fiecare clips
te uimeste solicitudinea lacheilor, indemanarea for de a ajunge dintr-o saritura de
pe scaunul cel mai inalt pe pamant, fara a se sprijini de nimic, fie pentru a primi un
ordin care urmeaza sa le fie dat, fie pentru a lua fraiele unui cal care nu asculta, fie
strainului care este sarbatorit, iar dupd cina, fiecare se urea in trasura sa si se
intoarce acasa, fara a se preocupa nici de distanta de mai multe leghe, nici de starea
P.326
oaie care ii acopereau. Niste femei stand pe vine frigeau bucati de slanina
suspendate de capetele unui bat, la un foc pe care copiii it inteteau cu brate de fan.
Cand // se stingea lumina la care, se vedeau taranii dormind pe subele for asezate
intre roti. Drumul era luminat pe o distanta mare de focurile acestor tabere, al caror
efect era unul dintre cele mai stranii din cate am vazut vreodata.
Am ajuns foarte tarziu la Oradea. Doar a doua zi am putut sa vad ceea ce un
incendiu recent a crutat din oral, adica partea care se afla pe malul drept al Crisului
" Gross - Wardein.
www.dacoromanica.ro
519
p.327
Repede45. Cu putin inainte de trecerea mea, cealalta parte a orasului fusese complet
distrusa de un foc care a durat trei zile6; in primele doua, din intamplare si
neglijenta, in a treia, din teribila curiozitate a unui copil care, nemultumit ca parintii
nu it lasasera sa se uite la teribilul spectacol al flacarilor, daduse foc propriei case,
pentru a vedea cum arde. Focul, gasind in acoperisurile de scanduri sau trestie ale
cladirilor un mijloc de a se intinde, cuprinsese in cateva minute intregul oras, fara
Strazile orasului ars nu sunt decal niste cloace unde nu poti nici macar sa
cauti unde sa pui piciorul. // Sunt acoperite cu gunoi si cu un noroi &lane. Cateva
trasuri care asteapta acolo ofera un mijloc de a traversa aceste strazi celor care nu
vor sa se umple de noroi. Am vazut femei bine imbricate care strabateau aceste
strazi fara nici o alts protectie impotriva noroiului decat niste cizme inalte pans la
genunchi, a caror inaltime putea fi observata datorita modului in care erau suflecate
fustele. Femeile din popor, neavand nici ciorapi, nici pantofi pe care sa se teams sa
ii murdareasca, nu se mai obosesc sa isi aleaga drumul; se aventureaza prin noroi
cu un curaj remarcabil.
Cealalta parte a orasului are cateva strazi pietruite. Dintre toate orasele
Ungariei, Oradea a fost cel in care mi-a facut cea mai putind placere sa sejurnez.
Am fost cu atat mai putin tentat sa raman, cu cat holera tocmai izbucnise cu
violenta.
45 Koros.
520
www.dacoromanica.ro
Literat, om politic francez, Marc Girardin s-a nascut la inceputul secolului at XIX-lea in
capitala Frantei. La celebrul a studiat liceu Henric IV", iar apoi a urmat cursuri de drept 5i litere. La
Sorbona a fost profesor de istorie, catedra ce fusese ocupata inaintea sa de Francois Guizot, $i la
cea de arta poetics. Aproape jumatate de secol s-a aflat in redactia prestigioasei publicatii, Journal des
Debats". Din 1835 !Ana in 1848 a fost deputat, iar din 1837 membru at Consiliului de Educatie Publics
si consilier de stet. In aceste calitati oficiale a fost insarcinat sa studieze invatamantul din Germania,
prilej de intalnire cu marile spirite ale epocii, printre care Friedrich Hegel. In 1844 devine membru al
Academiei franceze.
Calitor neobosit in Germania, Italia, spatiul balcanic, Marc Girardin a aparat in articolele sale
drepturile crestinilor din cadrul Imperiului Otoman, incercand sa prezinte cu obiectivitate statutul
politic at acestora, atragand atentia occidentalilor asupra unui spatiu european prea putin cunoscut.
Ideile acestea le exprima add in paginile publicatiilor pariziene, cat Si in lucrarea Souvenirs de voyages
et d'etudes, aparuta la Paris, de unde am extras fragmentele de fats. De remarcat ca fragmente ale
scrisorilor lui Marc Girardin aparusera 5i in Journal des Debats", in anul 1836. Alaturi de aceasta
opera, Marc Girardin mai este autorul scrierilor: Souvenirs et rejlexions politiques d'un journaliste;
Notices litteraires et politiques sur l'Allemagne; Cours de litterature dramatique etc.
s scrie despre rolul jucat de contele Pavel Kiselev in aplicarea reformelor prevazute de
Regulamentele organice. Dace aprecia rolul administratiei ruse in modernizarea serviciului sanitar de
carantina, in urbanizarea capitalelor , in special a Bucurestiului, despre sistemul politic accentele sale
erau critice. A sesizat neclaritatile Regulamentelor in ceea ce privea atributiile domnului 5i ale
Adunarii ordinare, ceea ce ducea, in conceptia sa, la mentinerea unui sistem nesigur, in care echilibrul
putea fi mentinut numai prin amestecul Rusiei prin intermediul institutiei consulare. Era o situatie care
11 faces sa se indoiascift de intentide progresiste ale Sankt Petersburgului, ghicind dorinla acestei puteri
de a inlocui influenta otomana cu propria dominatie.
Cele douil capitale: Bucuresti si Iasi sunt descrise cu farmec de Girardin. L-au uimit
discrepanta dintre luxul locuintelor marilor boieri 5i casele modeste, mizere din mahalale, aspectul
neplacut at ulitelor pline de praf vara si de noroi iarna, cheltuielile nesabuite ale claselor sus-puse
www.dacoromanica.ro
521
pentru intretinerea unui mare numar de trasuri, aceasta find o garantie a statutului social; numarul
mare de servitori si pitorescul amestec de haine orientate si occidentale. Singura sa consolare era
conversatia placuta in limba franceza, in cadrul seratelor unde era invitat. Era plAcut impresionat de
cunoasterea perfecta a acestei limbi de catre majoritatea cunoscutilor sai.
Un capitol interesant este cel dedicat starii morale a locuitorilor din Principate, unde redl
conversatiile cu doi boieri, unul in varsta si altul reprezentant al tinerei generatii. Sunt criticate
moravurile societatii romanesti: deteriorarea relatiilor in cadrul familiei, numarul mare de divorturi,
lipsa de preocupare pentru educarea tinerelor fete, haul oriental al vechilor boieri etc.
Atras de destinul aparte al poporului roman, publicistul va scrie in presa franceza o serie de
articole in perioada Razboiului Crimeii, in care sustinea cauza unirii Principatelor.
Despre Saint Marc Girardin-filoromanul au scris: Nicolae Isar, Publicisti francezi si cauza
romand 1834-1859, Bucuresti, 1991, p. 28-68; Nicolae lorga, Istoria romailor prin cdldtorii, ed. II,
vol. III, Bucuresti, p. 185; Nicolae Isar, Saint-Marc Girardin .si contributia sa la lupta de eliberare
nationald a romailor, Revista de Istorie", t. 32,1979, nr. 1, p. 111-128; idem, Mcirturii si preocupdri
franceze privitoare la roma' ni in secolele XVIIIXLY, Editura Universitatii, Bucuresti, 2005, p.
106-152.
P.197
p.202
p.203
muntii, care de ambele parti ii ingusteaza cursul. De aceea <se deschid in fata
ochilor> cele mai frumoase peisaje din lume: fluviul se ingusteaza i se largete fara
incetare, datorita ocolurilor pe care este nevoit sa le faca i formeaza astfel mici
lacuri asemanatoare celor elvetiene; adaugati la aceasta ca vegetatia, care acopera
stancile i muntii este mai proaspata 4i mai bogata decat cea din Elvetia, Ca sunt
Traducerea s-a facut dupa lucrarea Souvenirs de voyages et d 'etudes, vol. I, Paris,
1852-1853, p. 197-308.
2 Columbatz, pesters in fata stancii Babacai, pe malul sarbesc al Dunarii.
3 Babacai.
4 Drenkova, sat, comuna Berzeasca, judetul Caras-Severin.
522
www.dacoromanica.ro
stejari gi ulmi in locul pinilor care stau agatati pe toate crestele abrupte; va simtiti
undeva in sud, dar intr-un sud care nu este nici arid, nici uscat.
La Drencova vaporul se opreste, // deoarece stancile care presara Dunarea nu
ii permit inaintarea. Sa nu credeti ca Drencova este un oras sau macar un sat [...]
Nu! este numai o oprire care se numeste Drencova, in rest nici o locuinta, nici un
p.204
p.205
barca trasa de opt vaslasi putemici, in care trebuia sa infruntam valurile. Barca
putea duce douazeci si cinci de pasageri Si avea o cabins mica, eleganta, care putea
sa adaposteasca, in plus, cinci -case doamne. Bagajele si pachetele pasagerilor sunt
www.dacoromanica.ro
523
p.206
p.207
p.208
p.212
constransi a ramane trei zile in Orsova, ceea ce veti face cel mai bine este sa fugiti
degraba la Mehadia, si sa schimbati necuratenia hanurilor din Orsova cu distinctia
si eleganta bailor de la Mehadia [...]
Mehadia m-a incantat; si cum sa nu fii impresionat? inchipuiti-va ca parasiti
ziduri de stAnci, care se ridicau unul deasupra celuilalt umbriti de pinii, care be
11 Jean Jacques Rousseau (1712-1778), scriitor i filosof francez.
12 Impciratul Caesar Nerva Traianus invinOtorul germanilor, fiul divinului Nerva, mare preot.
Traducerea este facuta dupa Inscripiiile Daciei romane, vol. II, Editura Academiei, Bucureti, 1977,
p. 28; in text inscriptia pe alocuri greita: Imperatoris Caesaris divi Nervae felicis Nerva Trajanus
pontifix maximus, Germanicus ..."
13 Mehadia, localitate jud. Cara Severin.
14 Czerna, rau in Banat.
524
www.dacoromanica.ro
garnisesc inaltimile i care faceau jocuri de lumini i umbre pe piscurile lor, yeti
gasi cloud magnifice case care se gasesc una in fata celeilalte, despartite de o vasty
curte interioara. Acesta este stabilimentul de la Mehadia, unde yin oameni din
Ungaria i Tara Romaneasca pentru apele sulfuroase i feruginoase, pentru ca aici
se gasesc doua specii de ape, amandoud la fel de sanatoase. In jurul stabilimentului,
in padurile ce se catard de-a lungul stancilor, au fost trasate cardrui fermecatoare,
care duc spre locurile incantatoare din munte [...] // Atat sunt de impunatoare i
frumoase aceste peisaje din Carpati! Imi plac Indeosebi pentru ca se aseamand cu
peisajele unei parti din Franta, cu cele din Dauphine's; asemanare care emotioneaza
atunci and to afli la 700 leghe distanta de acestea din unna! Toata valea Cernei
impreuna cu vegetatia sa proaspata i bogata de pe coastele muntilor Imi amintete
de Charteuse de Grenoble16; acela*i aspect solitar i salbatec [...] //
V-am facut o descriere exacta a calatoriei mele pe Dunare. Sa-mi fie permis
sa rezum acum rapid obstacolele navigatiei in acest punct. Aici, Intre Drencova i
Schela Cladovei, se gasete, intr-o oarecare masura, problema Dunarii; aici se
gasesc toate dificultatile i acestea sunt pans astazi departe de a fi depaite. Ele sunt
de mai multe feluri: 1. dificultati ce in de natura locurilor; 2. dificultati ce in de
carantine; 3. dificultati ce tin de administratie.
Cele mai importante sunt problemele ridicate de relief. Starea fluviului nu
permite vapoarelor sail continue drumul. Ce mijloc poate fi gasit pentru a stabili o
p.213
p.215
ritmul pentru a nu-i plictisi prea mult pe calatori. Acestora le sunt trebuincioase
15 Dauphine, regiune in Franta.
16 Charteuse, masiv muntos din Alpii francezi.
17 Pres bourg, Bratislava, oral in Slovacia.
www.dacoromanica.ro
525
p.216
trAsuri bune pentru transportul terestru, atunci cand drumul va fi gata, sau cel putin
p.218
dificile dec'at pasagerii [...] Totusi trebuie sa se asigure un transport sigur, pentru a
impiedica deteriorarea for pe drum. //
[...] Dificultatile ce provin din carantine se adauga obstacolelor naturale;
malul drept al Dunarii este sarbesc, adica otoman si deci suspect din acest punct de
vedere. Este imposibil deci sa atingi celalalt mal, fart a face o carantina de douazeci
de zile. Orsova Veche si Schela Cladovei sunt pe acelasi mal; dar una este austriaca,
cealalta romaneasca, $i fate Tara Romaneasca si Austria exists // o carantina de
cinci zile. Aceasta complica si intarzie comunicatiile.
Dificultatile ce tin de masurile administrative sunt cele mai usor de invins.
Nu pot crede, de exemplu [...] ca este absolut necesara stationarea de trei zile in
Orsova Veche [...]
8 octombrie 1836
p.219
p.227
p.228
p.229
p.230
526
www.dacoromanica.ro
10 octombrie 1836
p.231
simplu fluviu //, este o putere, daca pot spune astfel, dar o putere incerta i
p.232
p.236
p.237
fertilitatea miraculoasa a
19
www.dacoromanica.ro
527
p.238
p.239
p.240
Acum ase ani, Braila nu era decat o fortareata turceasca cu 400 sau 500
locuitori; astazi este un ora cu 6 000 de suflete. S-a demolat fortareata, ale carei
pietre au servit la pavarea oraului si la construirea de magazine pe chei; este o
metamorfoza completa; in locul unui oral de razboi, unul comercial. Cunoatem in
Franta astfel de exemple, ca Saint-Quentin, altadata o fortareata, astazi un centru
industrial bogat. Nu putem sa spunem ca Braila este un oras; totul incepe. Ulitele
sunt trasate, dar casele nu sunt toate construite in caramida; totui exists deja un
numar insemnat<de astfel de constructii>, si in flecare an // numarul acestora este
in cretere. In acest an s-au construit 18. In port s-a construit un chei care va avea
800 de stanjeni (stanjenul are aceeasi valoare cu toaza20 noastra); s-a ridicat o
carantina; la inceput existau magazii de lemn pentru grane, <acum> au inceput sa
se construiasca din piatra. Orasul are 500 000 de stanjeni ca suprafata; acest teren a
fost impartit in trei clase. Prima class terenurile din port i din piata mare; a doua
class, terenurile ce se invecineaza cu portul si cu piata; a treia class, restul oraplui.
Cum toate aceste terenuri apartineau fortaretei turcesti, cedata Tarii Romaneti prin
tratatul de la Adrianopole, cu conditia de a fi demolata, guvernul le-a facut donatie
oraplui, care la randul sau le-a vandut particularilor. De acolo veniturile sale; cu
aceti bani a efectuat lucrarile de constructie i de terasament [...]
Dar, orice ar fi, acest ora are totul pentru a reui; are un fluviu care ii aduce
nave, o mare abundenta de materii prime pentru export, fara vama, pentru ca este
un port liber; si chiar dad ar fi avut vama aceasta nu ar fi fost decat 3/100, ceea ce
nu inseamna nimic, i ceea ce transforms avantajul unui port liber intr-o iluzie [...]
Braila in fine are un guvernator tanar, plin de zel si de // merit, domnul Slatineanu21,
aprecieze serviciile [...]
si stie
Braila este un oras nou [...] La Galati, exists confuzia unui oras vechi si mai
ales a unui oras turcesc. imaginati-va, pe o colina care coboara spre mare (?) brusc,
un amestec confuz de bordeie, de ulite neregulate, pavate cu barne groase, aruncate
transversal de o parte a ulitei in cealalta parte; cand este frumos <se ridica> un praf
imens, ce devine noroi atunci cand ploua. Mirosuri infecte ies dedesubtul acestor
barne, unde se afla mereu ape statute. Imaginati-va aceste bordeie de lemn cu un
interior obscur si sumbru, si exteriorul manjit de praf si ploaie. Fara nici un han;
ceea ce se numeste han este de obicei un caravanserai cu niste camere, care au ca
mobila o dale de paie asezata pe scanduri la o inaltime de un picior fats de podea,
care este si ea la fel de prafuita ca ulitele. Nicaieri nici cea mai mica urma de
p.241
curatenie, de ordine. Un ora asemeni unui bivuac, dar nu ca acela al unor soldati
francezi // [...] Din fericire alaturi de vechiul Galati, de oraul turcilor, incepe sa se
20 Toaza, toise, unitate de masura a lungimei este egala cu 6 picioare, adica cu 1,94 m.
C lancu Slatineanu, prefectul oraplui Braila.
528
www.dacoromanica.ro
construiasca un ora$ nou [...] Pe colina ce doming Dunarea, se ridica deja cateva
case dupa model european, care demonstreaza ceea ce poate deveni Galati.
[Consideratii despre viitorul celor cloud porturi ce pot deveni rivalele Odesei.
Despre rolul calatorilor straini in cunoasterea si civilizarea teritoriilor].
20 octombrie 1836
p.245
Cand treceam prin fata Silistrei, se scursesera deja 15 zile de cand acest loc
fusese evacuat de catre rusi. Am vazut cateva din vapoarele care duceau la Ismail
bagajele unui corp de ocupatie, iar noaptea am zarit focurile (acute de soldati pe
tarmul romanesc unde erau cantonati. Mergand de la Galati la Iasi, am intalnit
cateva din convoaiele for care se indreptau spre Basarabia, $i la Intoarcerea mea de
la Ia$1 la Bucuresti, trecand prin Foc$ani, am inteles ca nu ramasesera decat cativa
bolnavi in spital. La aceasta ors principatele sunt deci complet evacuate $i nu mai
exists nici un singur soldat rus in Tara Romaneasca sau Moldova. Aceasta nu
inseamna Ca Rusia nu are deloc influenta in principate. Consulul general al Rusiei
din Bucure$ti inlocuie$te corpurile de ocupatie si tine o gamizoana in principate
[Despre intentiile anexioniste ale Rusiei].
Exists la Bucure$ti $i la Iasi, la marii boieri, multa inteligenta politica; ei
cunosc foarte bine Europa $i divergentele ce o separa. Precaritatea vietii politice din
p.247
Cara for i-a facut sa aibe ochii deschi$i spre evenimentele politice; ei stiu ca de acestea
depinde totul. Numai spiritul for este neincrezator, dispozitie lesne de inteles intr-o
tail, care a fost de multe on in$elata prin promisiuni frumoase si mai mult ei cred in
ascendentul ireversibil al Rusiei, lucru obipuit intr-o Cara care a cunoscut mult timp
influenta sa dominatoare. [Scurt istoric al relatiilor roman -ruse ].
30 octombrie 1836
p.257
p.258
www.dacoromanica.ro
529
p.259
iubit acolo. Aceasta antipatie reciproca ne poate ajuta sa intelegem mai bine
caracterul generalului Kiselev
p.263
obstructionat. Nimic nu-1 deranjeaza mai mult pe un inalt functionar decat opozitia
aristocratiei, pentru ca este o opozitie care exists alaturi de el, once ar face, pe care
o regaseste in saloane tot la fel de bine ca i in // guvern. Mandria i independenta
boierilor moldoveni iritau caracterul generalului, astfel incat, ca un efect natural, la
Iasi izbucneau defectele generalului trufia, infumurarea, ideea ca stia i facea totul
mai bine ca oricine in timp ce la Bucuresti razbateau numai calitalile sale. [Despre
schimbarea politicii externe rusesti in timpul revolutiei poloneze din 1830. Dace
23 Matei Lvovici Minciaky, consulul general al Rusiei la Bucuresti ( 1825-1860).
530
www.dacoromanica.ro
pans atunci Nicolae I dorea eliberarea popoarelor cretine din cadrul Imperiului
Otoman din acel moment, imparatul de la Sankt Petersburg s-a temut mai mult de
micarile revolutionare].
XVI
p.269
Bucureti qi Iai
p.270
in alte tali. Acolo satele sunt construite de-a lungul drumurilor; aici satele evita
drumurile, pentru ca acestea din urma aduc hotiile i jignirile turcilor. Astfel satele
sunt ascunse in interiorul tarii. Cuvantul de sat in Franta to duce cu gandul la o
oarecare aglomerare de case. Aici <sunt> gropi sapate in pamant, cateva surcele
mizerabile lipite cu chirpici Si noroi, deasupra un acoperi din tulpini de porumb,
iata casa. Dupa un an sau doi, pe masura ce se instaleaza linitea, casele se ridica
din pamant. Tot scandurile Si chirpiciul alcatuiesc zidurile, dar ele nu mai sunt sub
pamant. Este un progres. Cand casele sunt construite din lemn, atunci putem vorbi
de un ora, i data mai exists i o casa sau doua de caramida tencuite i varuite, este
o capitals de district, sau chiar o manastire sau episcopie.
aceasta din urma puteai sa-ti cauti viitorul atelaj, lucru care se facea astfel: uoi
oameni calari plecau in galop i alergau de-a lungul unei herghelii de 30 sau 40 de
cai ce traversau campul; cu lovituri de bici i strigate oamenii alergau spre caruta
531
p.271
doi fata de celelalte parti din tara. Cand exista in tara un sentiment de lini5te Si
securitate, acestea se resimt mai intai in capitale. La Bucure5ti 5i la la5i se cunoa5te
mai bine viitorul tarilor; se tie mai bine decat oriunde, a turcii nu se vor mai
p.278
p.279
p.280
picioarelor, nu se sfiesc sa puns in locul bratelor, servitori. Nimeni nu are mai putin
28 Gulliver, personaj al romanului lui Jonathan Swift, Cdldtoriile lui Gulliver.
532
www.dacoromanica.ro
de 6 sau 7 servitori, atat femei cat si barbati si aceasta numai in casele cele mai
modeste. La cei bogati numarul servitorilor este mult mai mare. Si totusi nu sunt
mai bine serviti, dimpotriva. Multimea servitorilor este o caracteristica a societatilor
aristocratice [...]
p.281
p.282
iluzie [...]
www.dacoromanica.ro
533
p.283
XVII
p.284
p.287
p.288
de aceste carti, este plina de grepli si himere // [...] Cred ca la noi femeile sunt
p.289
bine cine suntem. Suntem oare turci? Suntem oare ru*i? Ni se spune ca suntem
30 Am considerat utila inserarea acestor pasaje pentru a arata impresiile autorului asupra
opiniei publice din principate. Autorul red& convorbirile cu doi boieri de varste diferite. Se pare a
acqtia ar fi fost Costache Conachi gi Costache Negri. Vezi Pericle Martinescu, Costache Negri,
Bucureti, p. 37-38; Istoria literaturii romane, vol. II, Bucuresti, 1968, p. 447; Nicolae Isar, Publicisti
francezi si cauza romans 1834-1859, Bucureti, 1991, nota 30, p. 36.
534
www.dacoromanica.ro
vasalii Turciei $i protejatii Rusiei. Ce inseamna sa flu muntean sau moldovean? Iata
mai bine de o suta de ani de and incercam sa scapam de turci si pentru aceasta Min
apelat la rusi. Aceasta speranta insemna patriotismul. Astazi ne-am revenit din
aceasta iluzie, nu-i iubim deice pe rusi, si in ziva in care ne vor deveni stapani vor
deveni asemenea turcilor. Asteptam altceva [...] Cat despre institutiile noastre
reprezentative [...] pentru a te servi de astfel de institutii trebuie sa te bucuri de
securitate.
p.291
P.292
p.293
buns educatie, opinia publics, care va reforma incet-incet aceste defecte [...]
existenta unei clase de mijloc. Numai clasa de mijloc poate introduce ordinea intro societate [...] Nu exists o clasa de mijloc in Principate.
In Tara Romaneasca lipseste, dar poate sa se nasca. In Moldova este mai rau,
nu are loc s se desfasoare [...] [Urmeaza consideratii despre rolul nefast jucat de
evreii din Moldova. Consideratii ale autorului cu privire la starea de nesiguranta a
principatelor ]
XVIII
p.299
Regulamentul Organic31
[...] Iata cum a fost intocmit Regulamentul. Curtea Rusiei a trimis
instructiunile (pe care le consider liberale); Comitetul, impartit in cloud sectiuni, una
completat. Apoi a fost prezentat celor doua Adundri din Tara Romaneasca si
Moldova. Aceste adunari constituante au deliberat putin. Generalul Kiselev urmarea
31 Am suprimat ceea ce am spus despre Regulamentul Organic
h'artie ;i ca nu insemna mai mutt deal o amintire, daca nu as fi gasit spre mares mea surprindere
cateva analogii curioase Mire Regulamentul roman gi Constitutia franceza republicans de la 1848. Este
adevarat di aceasta din urma a pierit" (n. a.).
www.dacoromanica.ro
535
p.300
p.301
p.302
536
www.dacoromanica.ro
p.303
gi
inflorirea comertului etc, intr-un cuvant, aceasta adunare va continua sa fie, ca in trecut
si in virtutea legilor fundamentale ale tarii, gardiana drepturilor gi protectoarea
prosperitatii cetatenilor". Vedeti cata autoritate! Nu numai ca are putere legislativa, dar
are si o mare putere administrative. Totul depinde de ea, este o adunare ce conduce o
Republica34. Alaturi de o astfel de Adunare ce poate fi Domnul? Puterile sale nu sunt
mai putin intinse $i citesc ca. puterile adundrii generale ordinare nu pot // in nici un
caz s franeze puterea suveranului, cea aministrativa, ai cea de conservator al ordinii 0i
linistei publice, care este exercitata de domn conform instructiunilor si vechilor
obiceiuri ale tarii"35. Dace Adunarea nu se poate opune in nici un caz puterii exercitate
de domn, atunci acesta este un dictator, si atunci ce este de fapt adunarea? Care este
semnificatia definitiilor acestora vagi gi inselatoare? [...] Daca se dorea elaborarea unei
Constitutii impracticabile, asa cum cred, s-a reusit perfect. Pentru ca au fost puse fats
in fats doua puteri la fel de mari, fare a le defini sau a le limita, un dictator $i o adunare
suverana, un guvem absolut gi o republics [...] Puterea suverana in Constitutia moldovalaha nu se afla nici in Adunare, nici in domn, se gaseste in afara // granitelor tarii, se
afla la Sankt Petersburg si Constantinopol. Astfel:
Articolul 50. Nici o modificare nu poate fi facuta Regulamentului, si nici un
impozit nu poate fi stabilit fare asentimentul prealabil al celor doua puteri.
De aceasta data autorul se insela. Peste numai doua decenii cele doua principate se vor uni.
34 Vedeti puterile Adunarii legislative in Constitutia din 1848" (n.a).
35 Vedeti puterile prqedintelui Republicii in Constitutia din 1848" (n.a).
33
www.dacoromanica.ro
537
p.304
p.305
Articolul 52. Toate actele sau deciziile adunarii ordinare sau ale domnului
de a se vorbi mai putin de ea. Aceasta din cauza unei blandeti specifice de
temperament, care se pare ca o caracterizeaza in general. Nu se gasesc in Tara
p.307
Romaneasca nici mari vicii, nici mari virtuti, nimic violent, nimic energic, nici rau,
nici bine. Totul este temperat: in clasele de sus frivolitatea, in cele de jos nepasarea
pentru tot ceea ce nu atinge interesele materiale. De aici aceasta qurinta de a se lasa
adminstrata, apreciata atat de generalul Kiselev [...] Nu vreau sa spun ca totul este
perfect [...] Astfel printul si adunarea nu sunt perfect de acord, dar aceste disensiuni
se opresc in timp i pans in prezent nimeni nu a cerut arbitrajul Rusiei [...] Se pare
ca printul i adunarea au inteles ca singura maniera de a avea puterea in interiorul
tarii era de a trai in buns intelegere. Pentru a atinge acest scop, adunarea i domnul
au facut un compromis. Adunarea s-a dovedit discreta Si prudenta, lucruri totdeauna
dificile la adunari // [...] Printul a avut, de asemenea, multa moderatie si rabdare.
Este penibil pentru un print de a simti ca nu poate sa faca nimic gi ca autoritatea sa
este mai degraba onorifica decat efectiva. Printul Ghica36 a simtit acest lucru [...]
Rusia va avea o influents mare in principate. In ciuda a celor ce vom face
gi Anglia si noi, ea va avea aceasta influents, aceasta ii este data de vecinatate, iata
un fapt pe care nu trebuie sa-1 uitam. Cel care incearca sa incite principatele
p.308
Impotriva Rusiei este sau un nebun sau un om necinstit. Suntem noi alaturi de ele
pentru a le sustine? Austria gi Turcia vor ele sa le ajute ? // Nu ! La ce bun atunci
sa determini strivirea for de catre Rusia? Cand noi spunem printului Ghica:
sustrageti-va jugului rusesc, opuneti-va consulului general; incercati sa-i
contracarati influenta, ce profit rezulta din aceste sfaturi daca ar fi urmate ? Care
ar fi beneficiul Tarii Romaneti ? Intr-o bund zi printul Ghica va fi destituit gi noi
nu vom putea face nimic decat sa-i oferim un azil in Franta37 [...].
1836
36 Alexandru Dimitrie Ghica, domn al Tarii Romanesti 1834-1842.
37 Presimtire ce se va adeveri peste case ani, cand intr-adevar domnitorul va fi destituit.
538
www.dacoromanica.ro
Calator gi literat, fiul cel mai mare al lui Edward Satchel' Fraser, James Bailie Fraser s-a
niscut la 11 iunie 1783, Ia Reelick, in Inverness in Scotia. inch' din tinerete a venit in India. In 1815,
data cu terminarea razboiului cu Nepalul, a participat Ia o calatorie de cercetare in Himalaia impreuna
cu fratele sau, William Fraser, la acea data agent politic in armata generalului Martindale. in cursul
calatoriei, care a durat doua luni si a prilejuit strAbaterea unor zone de o salbaticie gi un pitoresc
neobisnuit, participantii au patruns pans la izvoarele Jumnei gi Gangelui. Ulterior, Fraser a publicat o
relatare a calatoriei sub titlul Journal of a Tour through part of the Rivers Jumna and Ganges, aparuta
la Londra in 1820. In 1821, el 1-a insotit pe doctoral Jukes in misiunea in Persia, ajungand pe 29
noiembrie Ia Teheran. Dupa o gedere de o lung in capitala Persiei, Ia 27 decembrie imbracati in haine
persane gi-au continuat calatoria spre Khorasan gi Bokhara. La Masbed, unde au sosit Ia 2 februarie
1822, aveau sa afle ca drumul spre Bokhara trecea printr-o zona recent rasculata. Vestea le-a schimbat
planurile gi i-a determinat sa se indrepte spre Kurdistan gi Marea Caspica, punctul final find Tabriz.
Aceasta flout" calatorie avea sa-i ofere lui Freser material pentru doua carti: Narrativ of a Journey into
Khorasan in the years 1821 and 1822, including some Account of the Countries to the Nord-east of
Persia. With remarks upon the National Character, Government and Resources of that Kingdom,
London, 1825 gi Travels and Adventures in the Persian Provinces on the Southern Banks of the
Caspian Sea. With an Appendix containing short Notice on the geologi and Commerce of Persia,
London, 1826. In 1823 s-a casatorit cu fiica lui Alexander Fraser Tytler, lord de Woodhouselee.
Socotit un bun cunoscator al Orientului Mijlociu, guvernul britanic i-a incredintat o misiune
diplomatic& in Persia, in iarna la 1833-1834. intre CrAciunul anului 1833 gi 8 martie 1834, Fraser a
of their journey from Persia, and subsequent adventures, vol. III, aparuta Ia Londra in 1838. A
continuat sa scrie romane cu caracter istoric gi memorii: Allee Neemroo, the Buchtiaree Adventurer. A
Tale of Louristan, 3 volume, Londra, 1842, Mesopotamia and Assyria from the earliest Ages to the
present Time, Edinburg, 1842, Military Memoir of Lieutenant-colonel James Skinner, Londra, 1851
etc. in ciuda numeroaselor sale creatii literare, Fraser nu s-a impus ca scriitor. Cat privegte insemnarile
de calatorie ele au oferit, Ia vremea aparitiei, informatii despre locurile stribatute gi locuitorii acestora,
aproape necunoscute contemporanilor lui, iar cele astronomice au facut un real serviciu cartografiei
Asiei. Spre sffirgitul vietii s-a retras la Reelick, unde a indeplinit o functie adminstrativa. A murit aici
in ianuarie 1856.
www.dacoromanica.ro
539
oferea destul confort si siguranta, ei au ales variants pe uscat, cu trasura, prin Budapesta, Seghedin,
Timisoara. La 6 octombrie soseau la Lugoj, iar peste alte doua zile erau la Sibiu. De aici, la 10
octombrie porneau spre Tara Romfineasca prin trecatoarea Turnu-Rosu la sugestia bancherului Popp
care considers drumul prin Brasov putin sigur. La 12 octombrie au ajuns la Bucuresti, unde au fost
intrat in apele Marii Negre. Insemnarile ce-i privesc pe roman au fost &cute in intervalul
octombriedecembrie 1836.
La not prima semnalare asupra cartii lui Fraser apartine lui Constantin I. Karadja, Vizita unor
printi persani la Bucuresti in anul 1836, in Revista istorice, XVII, 1931, p. 75-80. Unele pasajele
din carte referitoare la capitala Tarii Romanesti se gasesc Ia George Potra, Bucurestii veizuti de
cdldtorii strdini (secolele XV1X1A9, Editura Academiei, Bucuresti, 1992, p. 165-168. Traducerea
pasajului referitor la romani a fost publicat de Daniela Busa, James Bailie Fraser relatarea
calitoriei prin Pirtle Romdne (1836), in Studii si materiale de istorie modems ", vol. XVII, 2004, p.
7-33. Un comentariu referitor la calatoria acestuia, vezi la Daniela Bqa, James Bailie Fraser si
cdkitoria sa in principate in 1836, in Revista istorica", serie noua, 2004, nr. 5-6, p. 206-215.
[...] In jur de ora 11, cum invalidul nostru se simIea mai bine2, ne-am reluat
Tredeka Tisei calatoria, gonind peste o bucata de pamant $i, permitandu-ne acum sa
mergem in conditii excelente, am trecut Tisa3 la Chicanita4 i am ajuns pe Ia opt
seara la Comlo5, un sat mare, unde urmam sa petrecem noaptea. Intrasem de acum
pe pa.mantul porumbului i tutunului, a caror cultivare dadea un aspect specific (aril;
de asemenea, vfile puteau fi vazute peste tot.
La Comlo, oamenii buni de la deplorabilul han6 au fost extrem de sensibili
la onoarea de a-i gazdui pe insotitorii mei princiari. In orice caz, aceasta nu a fost
Titlul original in limba engleza: Narrative of the residence of the Persian Princes in London,
in 1835 and 1836. With an account of their journey from Persia, and subsequent adventures, by James
Baillie Fraser, Esq., in two volumes, London, Richard Bentley, New Burlington Street, 1838. Relatarea
calatoriei in spatiul romanesc face parte din al doilea volum.
2 Unul dintre printii persani suferise o indispozitie trecatoare.
3 Theiss.
Kiskanitza.
5 Kolnos, azi Comlosu Mare, sat si com. jud. Timis.
6 auberge.
4
540
www.dacoromanica.ro
p.117
p.118
<calatoria> Para permisiunea lui; consecinta a fost Oa a trebuit sa platim la fel pentru
tot drumul /Ana la Timi$oara; $i, de$i eu am facut plangere la politie $i am protestat
cat am putut, bineinteles ca nu s-a rezolvat nimic. Ace$ti oameni par sa nu se supuna
nici unei jurisdictii; incaseaza exact cat vor $i, atunci cand sunt amenintati cu o
plangere, to sfideaza spunand Ca for nu le pasa nici de politie, nici de imparatul
insu$L Fiecare dintre ace$ti oameni este un nobil, Dumnezeu sa binecuvanteze acest
titlu!
independenti ineat o sfideaza; cum a spus servitorul nostru, ei cred ca tot ce este sub
cer si cerul insu$i este al for $i ca nimic nu este destul de bun pentru ei; par ca // nu
se supun nici unei legi $i unde nu este nici o lege, cum putem astepta justitie?
Timiwara, capitala Banatului un nume bine cunoscut pentru faima sa in
istoria Ungariei $i pentru razboaiele regilor sai cu otomanii este mizerabila, o
fortareata pe jumatate neglijata, inconjurata de santuri $i mla$tini, acum secate, dar
care iarna trebuie ca sunt pline de apa, iar toamna de mirosuri pestilentiale. Strazile
sale retrase ne-au impresionat prin melancolie; chiar $i in plata principals nu era
decat putina agitatie, desi era o zi de piata, asa cum am aflat pe pielea noastra,
flindca nu am gasit o camera decenta in care sa stam $i printii au fost fortati, ara
voia lor, sa stea in sala de mese8 publics, pans ce le-a fost pregatit micul dejun.
Dupa toate astea, Vali a discutat numai despre cele zece pounds9 de struguri; Timur
7 yin du pays
8 salle a manger
www.dacoromanica.ro
541
p.119
Marza a cerut doua doua imense portii de pere pe care le-a Infulecat spre
amuzamentul chelnerilor.
Hotelul era unul dintre locurile cele mai mizerabile o piata Inconjurata de
cladiri ca un caravanserai rasaritean; toate casele din zona, de$i poarta o aparenta
p.120
impunatoare, pareau a fill construite dupa acelasi plan $i toate pareau pline de
murdarie 1i mirosuri neplacute.
De la Timisoara, drumul, care era o $osea, era bun asa ca am facut un efort sa
ajungem la Lugoj9 bis, despre care ni se spusese Ca este mare; dar cum pe la sapte
seara am ajuns numai la Chizataul, aflat la o stave distanta, nu ne-am aventurat mai
departe pentru noaptea aceea. Dat find faptul ca hanul din Chizatau era prea mic,
o parte dintre insotitori a trebuit sa accepte sa doarma in casa sefului statiei de cai
priveste cazarea mai rau decat celelalte locuri in care fusesem. Borzonl I,
urtnatoarea oprire, era de asemenea un loc deplorabil; dar seful statiei de cai de
po$ta era un civil, iar sotia lui, o fiinta Canard, draguta si rafinata, ce parea foarte
p.121
mult in afara peisajului de aici, a fost extrem de amabila, dar am parasit locul $i am
innoptat la Co$ava12, un sat micut dar dulce, unde din nou am fost obligati sa ne
impartim in cloud tabere deoarece hanul nu ne putea gazdui pe toti.
Paraseam de acum Ungaria $i Banatul, lasand in urma obositoarele for campii
si intram in muntii Transilvaniei. Pe primele, cel putin, nu-mi doream sa le mai
revad vreodata: uratenia si ariditatea sau noroiul marcheaza tara; prostia, mandria $i
niciunul dintre aceste locuri nu ne-au facut sa regretam ca ne-am adus aminte de
Co$ava. Tara aici, deli mult mai populata, mi-a reamintit de partea europeana a
Turciei; satele se zareau ascunse si retrase in vai impadurite; casele construite din
lut $i acoperite cu paie difereau mult de locuintele varuite din Ungaria. Oamenii
pareau Inca departe de obiceiurile si datinile lumii civilizate, iar portal femeilor era
ciudat.
9 bis
Lagos.
542
www.dacoromanica.ro
p.122
pranzit la cel mai jalnic han $i am pierdut doua ore. Aceasta ne-a intarziat atat de
mult, incit o oprire la Ora$tiel4bis, aflat la 15 mile distanta, a dus la caderea noptii;
afland Ca urmatoarea etapa a calatoriei ne oferea $i mai putine mijloace de gazduire
deck acesta, am hotarat sa ne oprim aici.
Ni$te domni politico$i ce pareau ofiteri ne-au indrumat spre un anumit han
care purta numele Doug Pistoale15, aflat in piata, ca find cel mai bun prin partea
locului $i, cu siguranta, daca era cazul, acolo patul era cel mai bun. Femeia, vaduva
de curand, nu avea servitori; apartamentele erau murdare gi impraViate unul de
altul. Nu prea era nimic de mancare, ghinionul find cu atat mai mare cu cat se
intAmpla ca printii sa fie extrem de flamAnzi in acea sears de-abia fitsesera
condu$i in camerele for Ca au $i inceput sa tipe dupa peme. [...]
Scrisoarea a VI-a
p.124
Ne-am a$ezat totu$i aici $i nu am mai pierdut nici un fel de timp punand
intrebari despre restul drumului nostru spre Bucure$ti.
Ca erau doua rute principale asta $tiam; una prin trecatoarea de la Tumul
Rosul7 $i alta prin Brasov18 $i la inceput am propus sa o urmam pe prima, care imi
www.dacoromanica.ro
543
p.125
Era duminica, asa ca magazinele erau inchise, iar pe strada erau doar putine
persoane. in anumite parti ale orasului, care pareau a fi ocupate de cei din paturile
zidurile erau acum niste mine, iar in afara lor, intr-un loc, am gasit un fel de
p.131
544
www.dacoromanica.ro
dintre trecatorile prin care turcii obi$nuiau sa invadeze Ungaria $i a fost scena mai
multor lupte disperate// intre crestini li mahomedani: este un loc vrednic de maxi
intamplari.
Din pacate am fost retinuti aproape o ors la bariera de indolenta unui colonel
austriac sau a soldatilor sai, desi tot ceea ce trebuia facut era sa ni se contrasemneze
pgapoartele; dupa aceasta am intrat in trecatoare. Drumul serpuieste de-a lungul
malului raului 01123 care, inaltandu-se pe partea nordica $i nord-vestica a Ca Tatilor,
ili forteaza drumul printre ei. Muntii, frumos impaduriti, imprejmuiesc cursul apei,
adesea lasandu-i ceva mai mult spatiu pentru a se involbura, $i desfasurand totu$i
petice de pasuni furisate prin mijlocul padurii dumbravilor.// [...]
La gura uneia din aceste deschideri, pe un loc neted format de meandrele
raului, se afla statia de carantina, un grup de case construit pentru a servi scopurilor
unei leprozerii $i pentru ofiterii $i insotitorii necesari; o bariera mai perfecta nici ca
ar putea fi imaginata salbatica $i destul de romantics la vedere dar, destul de trista
pentru a fi inchis in ea. Aici pasapoartele noastre au fost examinate pentru ultima
oars de autoritatile austriece $i am schimbat caii taranilor din Sibiu pentru cei de la
postul Caineni. //
Era o schimbare surprinzatoare pentru cei neobisnuiti cu astfel de scene.
In spatele zonei interzise erau grupati un numar de bipezi $i patrupezi ale
caror forme $i costume i-ar fi incantat pe Salvator Rosa24 sau pe Cruikshank25, in
p.132
p.133
p.134
cele cateva scene ale for de gen. Cojoace din piele de oaie, mantale zdrentuite,
surtuce, palariile din castor in forma de ciuperca, caciuli rotunde negre, albe sau
rosii si turbane man ca ale barbatilor turci, toate purtate cu nadragi largi sau fuste
lungi, sandale sau cizme, sau ceva din ambele, si o suta de alte petice ii zdrente $i
alte aplicatii pentru vesminte care nu pot fi descrise, compuneau infatisarea
taranului valah $i, amestecat cu acestea, in cantitati care depa$esc toate notiunile
noastre despre ce ar putea fi necesar, se aflau martoagele mici si nepieptanate, care
urmau sa fie mijlocitorii imediati in continuarea drumului nostru. [....]
Nu mai putin de doisprezece dintre micile fiinte neingrijite gresit numite cai,
cu coame, cozi, cu smocuri de par in frunte ti la copite, incalcite in mase solide cu
tepi de prin pawile prin care fusesera prinsi, erau acum pusi in fata trasurii; zece
inhamati cum? o impletitura
dintre toti erau inhamati impreuna cu acest prilej
de asemenea manat printr-un bici care purta mici urme de franghie; numai caii
rotasi erau prinsi prin aceste legaturi la trasura; restul depindeau de impletitura cea
23 Altai.
www.dacoromanica.ro
545
p.135
p.136
mare, care era stransa la capatul axului printr-un simplu nod format din propriul lui
material $i tinut grans printr-un taru$ de lemn.//
Acest lucru a fost facut intr-o clipita $i toata treaba a fost dusa la bun sfar$it
cu mare iuteala gi graba.
Dar asta nu era totul; un numar de vizitii 1$i facura acum aparitia, salbatici ca
insu$i vanatorul salbatic ceva in genul turcilor sorai26 cu surtuce gri grosolane
brodate cu fir albastru $i fiecare purtand o insigna de alama pe piept si pistoale la
brau; caii for aratau la fel de mici neingrijiti ca gi caii de po$ta. Aceasta cavalerie
a inconjurat calea$ca $i trasura, in timp ce doi oameni pe jos $i-au preluat posturile
p.137
rasturnarea, dupd cum se parea. Cred ca erau zece sau doisprezece oameni pentru
fiecare trasura. Acestea reprezentau ni$te pregatiri extraordinare $i, in consecinta,
am anticipat Ca va fi o munca disperata.
Drumul intr-adevar era destul de prost. Mergea mai mult pe la picioarele sau
prin fata unui mal abrupt, uneori prin prundi$, dar mai des pe ni$te urme sapate in
piatra $i atat de neregulate ca pareau mai degraba leaganul unui torent // decat cel
mai dur pavaj imaginabil. Existau, de asemenea, multe suiwri ascutite, peste
damburi de pietre, carora le corespundeau coborawri abrupte, astfel incat mersul
trasurilor era in once chip, numai lin, nu. In multe locuri drumul era construit din
bu$teni spintecati, sprijiniti de grinzi la fel, care intrau in maluri de pama'nt sau de
piatra $i care duceau deasupra unor trepte foarte urate; $i aceste treceri, intotdeauna
neinchipuit de grele datorita aspectului inegal al suprafetei lemnului, erau $i destul
de amenintatoare datorita inaltimii la care se aflau deasupra apelor involburate, pe
care le puteam vedea prin sparturile podetelor. Tot*, privite ca un tot, pericolul
actual era mai mic decat ma a$teptasem, iar peisajul era splendid; $i varietatea de
paduri, rocs $i munte cu minunatul rau verde involburat rasucindu-se sub noi,
compensa mult caracterul primitiv al drumului.
Prin aceasta trecatoare prin frumusetile ei salbatice ne-am urmat drumul
pret a ceea ce se cheama 15 mile. Nu cred ca e ga de mult, deli se spune ca distanta
p.138
$i
calarise" tot drumul pans la Bucure$ti; dar acum de afacere se ocupa altcineva
$i
26 Turkish Soorajees.
27 Greek, poate fi inteles si ca apartinand religiei ritsaritene (ortodox).
546
www.dacoromanica.ro
p.139
p.140
smuciturile grele de peste dealuri, ramanea in aceste cuie de lemn. Boii sunt in
principal folositori in aceste ascensiuni pentru ca to poti baza pe ei pentru urcuwrile
abrupte, in timp ce caii, daca sunt supra-incarcati, devin speriati i renunta sau trag
inegal i cu hurducaturi.
Clar ea aveam nevoie de toti aceWa pentru urcuwrile i coborawrile groaznice
pe care trebuia sa le intalnim in drumul nostru catre Primova. [...] //
La sosirea noastra la Prepora unde trebuia sa schimbam caii i intentionam sa
ne luam micul dejun, caruta de-abia oprise ca atentia ne-a fost atrasi de un foe in
aer liber, in jurul caruia, pe langa aglomeratia obipuita, de un pitoresc salbatic i
irurile de cai i boi pregatiti i inhamati pentru noi, doua figuri ne-au atras atentia.
Una era o splendida figura in port albanez din row purpura si auriu, cu pistoale
montate in our i iatagan; cealalta a pait imediat inainte, inlaturand once dubii pe
care le-am fi putut avea cu privire la Cara sa de origine, adresandu-ni-se in engleza
i anuntandu-ne ca domnul Colquhoun, consulul, 1-a trimis sa ne intampine i sa ne
asiste in drumul nostru spre capitala valaha. Sosise noaptea trecuta i din fericire
fusese prevazator in // privinta calitatii proaste a drumului; i dei ne-a pregatit cai
www.dacoromanica.ro
547
p.141
p.142
Drumul a continuat cam la fel pentru urmatoarele cloud etape, dar coada28
noastra a crescut considerabil deoarece acesti ispravnici au primit porunci sa ne
insoteasca impreuna cu parti destul de insemnate ale politiei calare, astfel incat
p.143
paream ca un mic corp de armatd29 in drumul sau. Acesta a fost folositor in etapele
grele, dar foarte apasator in alte privinte: chiar si praful pe care-1 ridica era istovitor;
$i // tipetele $i urletele cu care insoteau trasurile sau pe care se sprijineau in locurile
periculoase erau atat grotesti cat $i neplacute: dar nu exista nici o cale de scapare;
era o porunca $i trebuia sa te i te supui.
Am avut un accident neplacut pe drum. La coborarea unei pante abrupte, unul
dintre cei ce mergeau pe jos si care impingeau trasura, dintr-un motiv oarecare s-a
incurcat de roata, care i-a trecut peste picior si incheietura; ne-am temut Ca este ranit
mai rau; totusi la examinare s-a descoperit ca nu era nici un os rupt. Un medic, care
printr-o intamplare ni s-a alaturat pentru ca medicii sunt putini in aceste pustietati
de atunci incolo drumul era sigur si bun am continuat cu incredere deli de acum
totul era ascuns in intuneric.
Inca era o treaba grea deoarece drumul, pe multe portiuni umede, fusese facut
practicabil cu busteni din lemn, dupa moda drumurilor din bdrne i, in ciuda
nerabdarii noastre, cred ca nu se poate spune ca cineva dintre noi n-a simtit o
surpriza agreabila cand trasurile au tras, aproape de miezul noptii, la o casa
28 tail.
29
corps d'armee,
30 St. Vincent Lloyd, secretarul consulului englez la Bucuresti. Robert G. Colquhoun.
31 Curtea de Arges.
548
www.dacoromanica.ro
p.145
Cina buns ne-a readus la viata si ne-am reluat calatoria sperand din tot
sufletul sa ajungem la Bucure*ti pans la ora patru a zilei urmatoare; am reu*it chiar
mai bine, de data asta. Nu au existat intarzieri; drumurile au devenit mai bune, iar
exists // ridicaturi ale pamantului dar, orgul a*ezat pe de-a intregul pe malurile
P.146
joase ale unui rau nu prezinta nici o inaltime calatorului care se apropie, cu exceptia
turlelor unor biserici. Acestea *i sistemul de p'arghii al puturilor ca ni*te catarge,
care sunt foarte numeroase, sunt singurele obiecte care strapung orizontul; *i
aceasta u confers mai mult un caracter oriental.
Apropiindu-ne la o distanta mica am fost intampinati de un husar calare *i de
ni*te politi*ti, care ne-au insotit pe un drum care, daca ar fi sa fie intr-adevar calea
principala de patrundere in oral din aceasta parte, are mai mult un aspect asiatic
decat european. Ne-a purtat prin gropi si sute de cuptoare de caramida *i totu*i
mirarea crescu: cum sunt toate aceste mla*tini *i gauri strabatute pe timp de ploaie?
In cele din Irma, trecand peste un pod de lemn si scapand de toate gaurile qi
*anturile, am ajuns la un drum principal unde, urmand steagul husarului nostru care,
ca un ignis faluus, cand se zarea cand se pierdea, am ajuns la o bariera, unde am fost
primiti de un ofiter *i de o trupa de husari calare. Trasura aratand // acestui ofiter ca
vehiculul continea persoane de rang malt, husarii au inconjurat-o ca pe un nor *i au
curatat drumul, lasandu-i sa-i urmam a*a cum puteam. Fara indoiala, asta am facut
dar, caii obositi, vizitii neindemanatici si feluritele *iruri de care cu fan care se
549
p.147
cazarea Altete lor lor Regale casa unui boier care lipsea, unde printii au fost primili
Scrisoarea a VII-a
[.. .] In ziva urmatoare, a doua de la sosirea lor, s-a aranjat ca Altetele lor
p.152
p.153
portocaliu impodobite cu ordine militare; si printii au fost primiti cu cea mai mare
amabilitate, cu pompa, de printul insusi, Inconjurat de ministrii si personalul sau,
care si-a exprimat satisfactia de a-i vedea in principatul sau si Increderea Ca vor gasi
sederea lor agreabila.
La doua zile dupa aceasta, Printul Ghica a Intors vizita Altetelor lor. El a venit
cu pompa, insotit de garda sa, de ministrii si de ofiterii de stat, care au facut un
spectacol galant". Dupa complimente, Inaltimea Sa i-a exprimat speranta ca, aceste
ceremonii fiind Incheiate, // va avea placerea de a le vedea pe Altetele lor in conditii
mai putin protocolare i i-a manifestat din nou preocuparea fats de confortul si
comoditatea lor. Domnul Colquhoun a profitat de aceasta ocazie pentru a exprima
multumiri inaltimii Sale din partea guvernului britanic, pentru atentia acordata
oaspetilor si, in acelasi timp a observat ca Altetele lor Regale nu aveau nici o dorinta
afland ca stapanul casei care fusese repartizata printilor era in drum spre oral,
inchipuindu-si ca acestia ii vor ocupa casa doar pentru 2-3 zile, a devenit necesar sa
le gasim o alts cazare, care a fost obtinuta prin straduinta consulului, in apropierea
propriei sale case. Garda de onoare a fost retrasa si Altetele lor Regale au plecat la
noul lor domiciliu si din acel moment, pe perioada sederii lor de mai mult de o lung
p.154
la Bucuresti, // nici cea mai mica atentie nu le-a fost acordata, nici din partea
printului si a ofiterilor sai, nici din partea oamenilor locului. In locul frecventelor si
familiarelor relatii pe care Inaltimea Sa si-a exprimat dorinta de a be menline nu a
mai existat vreo invitatie facuta sau vreo alts vizita ceruta sau facuta. De doua sau
de trei ori, un ofiter a sunat la locuinta printilor pentru a transmite urarile de bine
550
www.dacoromanica.ro
ale Printului; dar acestea nu au mers mai departe gi lipsa de atentie care a urmat a
fost reliefata mai evident de stralucirea primei impresii.
Ce ar fi putut influenta aceasta schimbare, nu sunt eu in masura sa spun, eu
tiu doar un lucru: nu se datora faptului ca Printul Ghica primete rar oaspeti sau ca
acorda rar invitatii, din contra, este binecunoscut ea inaltimea Sa este deseori
extrem de politicos in atentia pe care le-o acorda calatorilor cu titluri i ca ii face
placere sa-i aiba la masa. Fie cum o fi, schimbarea nu a trecut nebagata de seams
de printi, nici nu a fost nefolositoare lor; i-a adus in fire i a dat atentiei foarte
amabile, cu care invariabil erau inconjurati de catre// consul i familia sa, o valoare
dubla in ochii lor; au simtit natura constants a prieteniei engleze i au invatat sa
pretuiasca sfaturile pe care le primeau de la prietenii lor englezi.[...]
p.155
Srisoarea a VIII-a
Si acum, vazand ca am parasit capitala Valahiei, yeti fi probabil inclinati sa
ma intrebati ce fel de loc este acesta. Este o intrebare mult mai uvr de pus decat de
raspuns, de0 nu datorita abundentei obiectivelor interesante de descris; ceea ce
produce dificultate este lipsa unor trasaturi distinctive. In ceea ce privqte oraul,
imaginati-va un numar mare de locuinte, mici i mari, medii sau cu mari pretentii,
colibe i palate, faspandite peste o suprafata joasa de-a lungul cursului unui rau;
acest rau este un curs de apa mic i noroios, rostogolindu-se intre maluri mizere prin
mijlocul oraplui. Aceasta multime de locuinte prost combinate se intersecteaza atat
de mult cu copaci i gradini Ca pe timpul verii nu poti vedea decat o mica parte din
cladiri. Aceasta este // cu siguranta cea mai buns parte pentru ca e cea varuita i
mansardata. Varuitul este folosit in mod liber in Bucureti Si este pe atat de vesel i
ornamental pe cat este de curat i sanatos; i privelitea orasului de pe <dealul>
Mitropoliei32, unde exists o cale de trecere facuta de ru0 sau din alte puncte ale
malului care inconjoard in parte si doming oraul, este intr-adevar placuta i
atragatoare. Dar toate gandurile de placere, curatenie sau sanatate cedeaza cand intri
pe ulitele inguste, cotite i murdare. Poate fi spus ca acestea sunt putin mai bune
decat vasele sau canalele datorita mizeriei i scarbei. Numai in aceti trei-patru ani
p.176
p.177
cateva dintre ele au fost pavate cu piatra, acest articol find extrem de rar in
imprejurimile Bucurqtiului i chiar i acum marea lor majoritate continua sa fie
podite cum s-ar spune cu grinzi sau placaje de lemn din care au obtinut ceea ce la
ei Inca pastreza numele de pod33. Dar multe dintre ele, si printre acestea marile
drumuri de la intrare, nu au nici piatra nici lemn; de aceea lama, dupa un dezghet
sau ploi torentiale, noroiul este atat de adanc si gropile atat de numeroase i
profunde ca nici carele i nici carutele // <nu> pot trece sau, daca incearca sa o faca,
raman imediat intepenite in mlatina. Nimic, cred eu, din ceea ce inseamna un ora.5
32 Metropol.
" podo
www.dacoromanica.ro
551
p-178
decat Bucurestii dupa o cadere de zapadd, cand topirea a inaintat; este un oras
plutind intr-un ocean de noroi negru.
Cat priveste clddirile sunt multe particulare care afecteaza stilul palatelor,
dar este remarcabil ca nimic, niciodata, in Bucuresti nu pare a fi perfect terminat;
p.179
acest colegiu sa fie frecventat. Am inteles ca, de fapt, educatia face mari
progrese.
Poate ca unul dintre punctele care singularizeazd Bucurestii este perfecta
sa izolare pe o campie intinsd si nemarginitd: priveste in once parte vrei, dincolo
de marginile locului si micul spatiu de pamant neted care intervine intre ele si
malul inalt mentionat anterior si nu vei vedea nici un obiect care sa se inalte
peste suprafata cu exceptia prOjinilor de la fantani, la care am facut aluzie
inainte. Nu exists paduri, nici macar copaci; nu case de tars sau gradini, cu una
p.180
de Bucuresti si aflat intr-o situatie de departe mai bunk a fost, dupd cum am
inteles, capitala de odinioard a Valahiei. De ce a avut loc schimbarea si cand, nu
stiu; probabil and turcii au trimis gospodari greci din Fanar, acesti satrapi s-au
simtit mai acasd, cad de la noul for domiciliu era mai usor de ajuns in capitala
34 Afirmatie gratuita si complet fatal.
552
www.dacoromanica.ro
Turciei; sau stapanii for turci or fi vrut asa35. Cat priveste nenorocirile sale, lasam
la o parte lacomia acestor gospodari si mergem mai departe la inceperea revolutiei
grecesti si apoi a insurectiei; din acel moment Valahia a fost scena unor lupte
constante.//
Invazia turca si razbunarea turcilor au inecat Bucurestii in singe. 0 persoana
a pomenit ca o intamplare, faptul ca a vazut trei sute de capete, ale unor valahi nu
dintre cei mai de rand, spalate o singura data la o fanfana care mi-a fost aratata; $i
aceste atrocitatati nu au incetat par& la razboiul rus din 1828, cand Valahia a fost
ocupata de trupe rusesti, care au ocupat teritoriul $i au fost evacuate numai cu
cateva luni in urma. Unul dintre nobilii valahi mi-a spus el insusi ca $i-a schimbat
mobila din casa nu mai putin de 7 ori, dupa ce casa a fost sub asediu sau distrusa de
6 ori. Dar trebuie sa facem dreptate Rusiei: odata avand stapanirea, aceasta s-a
orientat spre imbunatatirea Principatelor; s-a pus capat talhariilor, calatoriile au fost
&cute sigure $i au inceput imbunatatirile in capitale; putinele imbunatatiri care
exists in Bucuresti se datoreaza Rusiei. Nu vom infra in motivele acestora; si tara
devotata a platit scump pentru ele.
Valahia este de fapt o tea" in ascensiune si cuprinsa de framantari, dupa ce a
fost burdusitA si calcata in picioare de puteri // rivale care, asemeni unor caini care
pentru un ciolan, se cearta pentru bucatica ravnita. De aceea, nu putem judeca ceea
p.181
p.182
www.dacoromanica.ro
553
p.183
acelea putine cu care am facut cunotinta, erau agreabile si multe dintre ele foarte
frumoase.
Este imposibil sa exprimi o idee despre oral, un ora turcesc, asa cum poate fi
aproape numit, este ceva atat de ciudat in toate lucrurile care iti intalnesc privirea,
remarcabila, ea cineva este uimit peste masura la vederea ei. Orasul este raspandit
peste o mare// intindere de pamant; si cele trei sute cincizeci de biserici ale sale, cu
clopotnitele, turnurile, domurile si minaratele36 lor albe i stralucitoare, ar imprima
ele insele o splendoare oricarui oral; dar, in afara de acestea, exists numeroase
palate ale printului si nobililor din Valahia, cu cladirile publice, fiecare stand intr-o
curte separata, cu propriile sale birouri, inconjurate de salcami i adesea de gradini;
astfel incat, atunci cand privesti de pe o inaltime numita Mitropolie37, priveligea38
este foarte frumoasa si sugereaza ideea unui oral spendid si frumos. Dar la o
inspectie mai atenta el impresioneaza pe calator foarte diferit. Mergand catre
p.185
aceleasi palate, el <calatorul> trece prin niste carari inguste care abia daca merits
numele de ulite $i care sunt in general podite cu grinzi de lemn, care it hurducane
ca o mumie, catre o poarta de lemn de dimensiuni foare mari, dar aflata intr-o stare
avansata de darapanare. Aceasta este intrarea intr-o curte in care to afunzi pana la
genunchi in noroi, sau care este acoperita de balarii, paie si balegar, si de-a lungul
careia el trebuie sa-si croiasca drum pand la intrarea in palat. Ajuns la acest punct,
mirarea sa este impartita Intre costumele // minunate ale servitorilor arnauti, scara
din lemn nefinisata i neacoperita si sala murdara care conduce la camerele care,
prin marimea i splendoarea for barbara, sunt rareori depaite. Acesta este
Bucurestii; totul is parte, mai mult sau mai putin, la acest caracter amestecat i
inegal. Blanurile, mantalele de matase, turbanele si alurile de casmir, care abunda
printre paturile joase ale valahilor, grecilor, evreilor si armenilor, sunt uimitoare si
nimeni nu oboseste vreodata uitandu-se la diferitele costume de pe ulita; in timp ce,
554
www.dacoromanica.ro
p.186
sau stricat; acolo carutele numeroase ale boierilor: prost Intretinute, murdare i
vulgare, fell un alt contrast deplorabil cu livrelele aurite i argintate ale amautilor
tipatori i ale trecatorilor."
Scrisoarea a IX-a
p.187
SA mergem acum mai departe. Cu multa truda ne-am croit drumul prin
campiile deloc diverse i, in ciuda drumurilor proaste, am ajuns la Braila in jurul
miezului noptii de 16 <noiembrie>. In dimineata urmatoare, dupa ceva dubii in
legatura cu un pod plutitor peste Siret, despre care ni s-a spus 6 a fost inlaturat, dar
care, prin interventia amabila a guvematorului Brai lei a fost facut practicabil pentru
noi, am Inceput calatoria i am ajuns la Galati la apusul soarelui; aici printii au mers
la casa viceconsulului englez, domnul Cunningham39, care era pregatita pentru a-i
primi; iar domnul Colquhoun i cu mine ne-am ocupat camerele in ospitaliera
locuinta a colonelului Bale, ispravnicul locului. // Locurile prin care am trecut
atrag prea putin atentia; bogate, netede i foarte diferit cultivate, nu prezentau nici
o caracteristica care sa incante ochiul, cu exceptia capacitAtilor naturale ale solului.
Pentru un vanator, in once caz, ar fi fost foarte interesante prin marea abundentA a
pasarilor, in special dropii, pe care nu am intalnit-o niciodata; ultimele erau in
carduri de sute. Am trecut doua dun, Ialomita i Siretul. Ultimul, umflat datoritA
zapezii, era un curs de apa mare, aproape la fel de mare ca Eufratul deasupra Hil lei,
and 1-am vazut in ianuarie, i semana nu putin cu acesta: in spatele acestui rau, care
desparte Valahia de Moldova, tara se Ina lta unduioasa, iar la picioarele ei, deasupra
malurilor Dunarii, sta Galati.
In dimineata urmatoare, 18 noiembrie, uitandu-ma pe geamul camerei unde
dormisem mi-au cazut ochii pe cea mai macabra i mohorata privelite, cred, pe
care imi amintesc sa o fi vazut vreodata. Nu mi-a amintit de nimic mai mult decat
39 Charles Cunningham, vice-consul al Marii Britanii la Galati (1837-1860), apoi consul.
49 TheoderitA Bals, colonel, parcalab de Galati, cf. Mihai Razvan Ungureanu, Marea
Arhondologie a boierilor Moldovei (1835-1836), Iasi, 1997, p. 23. Mai terziu a fost caimacam al
Moldovei.
www.dacoromanica.ro
555
p.188
fata usii trecea o ulita sau, mai degraba, un canal de noroi, in spatele caruia
ramasitele unei gradini insemnand cativa copaci amarati si niste tufisiri prezenta
niste frunze picuratoare maronii, pe jumatate napadite de straturi de iarba ofilita si
buruieni galbene. Aceasta se inalta asupra unui mal dominand o suprafata joasa
care, atunci cand Dunarea este mare, este total inundata, dar care acum arata ca o
mlastina dupa un dezghet, plina de balti plumburii. De o parte a acesteia se aflau
colibele si casele orasului de jos, la care pentru a ajunge, in timpul primaverii, ai
nevoie de o bar* fumul din acoperisurile for de-abia se ridica pentru a se uni cu
masa densa de ceata albastru-cenusie, care era asezata intr-un strat gros deasupra
lot Dincolo de acestea era Dundrea, un curs de apa larg si mare, cu treizeci sau
p.190
p.192
patruzeci de vase care ancorau in afara oraului, singura trasatura buns a peisajului
daca cerul ar fi fost !impede; dar, vazut intr-o atmosfera de noroi si plumb, totul era
deprimant asa cum cea mai ipohondra dintre minti isi poate imagina; si, pentru a
completa confortul intregului, ploua in continuare. Aceasta a fost prima mea privire
asupra Galati lor; si, de oricat de mult // confort ma bucuram in spatele usilor, in casa
excelentului colonel Bals i a prea amabilei sale sotii42, niciodata nu mi s-a parut
mai bun: intotdeauna a fost un ocean de noroi, mizerie si dezgust.
La Galati cram destinati sa ramanem mai mult decat ne inchipuiam. Prima
informatie a fost ca nici un vas cu abur nu ajunsese Inca si acest lucru era de departe
cel mai imbucurator avand in vedere ca mergand la printi in dimineata urmatoare
1-am gasit pe cel mai in varsta, care pans atunci I i pastrase sanatatea, tintuit la pat.
[Urmeaza consideratii despre gravitatea bolii printului].
In plus fats de problemele pe care imbolnavirea in sine le producea, aveam si
p.193
556
www.dacoromanica.ro
decat peste ceva vreme dad', intr-adevar, anotimpul ii va permite sa ajunga intr-un
sfarsit: dar un inghet peste noapte al Dundrii ar putea ingheta raul si sa o opreasca
de la a mai face calatorii pe durata iernii. Aceasta nu reprezenta o usurare; si totusi,
cum situatia bietului print facea imposibil ca el sa profite de sosirea navei, cel putin
pentru ceva vreme, nu era de dorit ca ea sa-si faca aparitia; astfel incat, intre
anotimp si boala printului, ne aflam intr-o dilema de toata frumusetea. Va asigur ca,
p.194
iar cele care tineau de eleganta sau lux, deloc. [Despre starea de indispozitie a
autorului si boala printului].
p.195
lista medicilor practicieni din acea tars, dar care, in opinia anumitor oameni, era
unul dintre cei mai priceputi medici pe care-i puteai afla. Doctorul a refuzat sa-1 is
pe print in tratament; nu putea, potrivit regulilor meseriei; dar, nu a obiectat atunci
cand eu am trimis dupa el pentru a-i auzi parerea. Am facut asa si doctorul 1-a vazut
pe print. Opinia lui a coincis cu a mea .[...]
De fapt, e imposibil sa-ti imaginezi ceva mai mohorat decat Galatii in acest
anotimp sau, intr-adevar, dupd cum cred eu, in once anotimp. Ulitele sunt pur si
simplu canale de noroi, in care carele se pierd uneori. Nu poti sa iesi pand la vecini
Mid trAsura; cei care nu au acest lux poarta cizme lungi, in care innoata 'Jana la
genunchi prin porridge-u143 gros; dar, in tot Galatii nu exists nici un picior de
pamant uscat sau vreo ulita pavati Exista intr-adevar o ulitA lungA cu cotituri care
duce la farm sau la malurile raului, care alcatuieste un pod", cum it numesc ei;
acesta a fost construit pe scanduri sau pe busteni separati din lemn care, atunci cand
treci pe ei scartaie in noroiul apos de care sunt acoperiti: dar, and cobori catre mal,
vizitiul tau se poate intinde in spatiul larg de lut noroios care exists intre case si
malurile raului si unde, cateodata, ai placerea de a to lipi atat de tare si de adanc /I
incat perechea to de cai nu poate scoate trasura. cat despre curatarea trasurii, a
harnasamentului sau a cailor, nimeni nu se gandeste la o astfel de munca in zadar;
murdaria atarna de ele numai dad nu stint spalate de ploaie si unele dintre petele
din primele zile raman lipite de ele par& la sfarsit. Chiar si un asemenea lucru cum
ar fi un interior curat este necunoscut in locuintele din Galati; stapana casei poate
intr-adevar sa izbuteasca sA pasteze until sau doua apartamente in limitele decentei;
dar, etajul inferior este o crusts de noroi si trebuie ca e asa datorita trecerii in
43 Fel de rnancare specific britanic ce consta intr-un terci de ovaz.
44 Podo.
www.dacoromanica.ro
557
p.196
p.198
continuu a slugilor cu picioarele innoroiate. In ceea ce priveste casa viceconsulului, dat find dute-vino-ul datorat bolnavului, treburile vice-consulului si
cainilor printului Timur, era in van sa to gandesti la curatenie si confort; asa ca
acesta a renuntat la idee si a parasit intreaga casa <printilor> cu intreaga bunavointa
de care putea da dovada, rugandu-se doar, ca si mine, pentru o incheiere cat mai
rapids a sederii noastre acolo si a nenorocirilor.
p.199
Ferdinand I" la Galati si sa fie transbordati pe loc, astfel incat sa-si continue
calatoria fad intrerupere. Puteti sa va imaginati dezamagirea si dezgustul lor, nu
p.200
numai pentru ca nu 1-au gasit pe Ferdinand I" aici, dar si la vestea ca trebuie sa fie
de acord sa intre in carantina pentru 14 zile sau pans cand nava cealalta urma sa
soseasca. Ei venisera direct de la Viena si chiar daca vasul intrase in contact cu unul
sau cloud orase turcesti in care nu exista suspiciunea de boala, era destul de greu
pentru ei sa se vada fortati sa se opresca la Galati.
De indata ce am auzit de venirea lor, m-am grabit sa-i intalnesc; si ca raspuns
la bombanelile lor le-am spus Ca, daca ar fi cunoscut Galatii asa cum it cunosteam
eu, s-ar fi imbratisat // pentru privilegiul de a locui la infirmerie, unde aerul era mai
bun si noroiul mai putin, decat sa fie obligati sa fact fata unor locuinte ca acelea pe
care le-ar gasi in oral, unde nu exista nici un han, nimic decent de mancat sau de
baut pe care sa ti-1 poti procura si nici macar mijloacele de a merge de colo-colo,
p.201
consolarii mele.
Dupa multe sperante si temeri si, ocazional, o mare neliniste, in sfarsit printul a
dat semne vadite de ameliorare; si pe 30 noiembrie, la treisprezece zile de and cazuse
la pat, a trecut pentru prima oars pe sofa. Posibilitatea ca el sa nu fie destul de bine
pentru a se imbarca pe vas, daca acesta ar fi ajuns, a fost intotdeauna // o sursa de
neliniste pentru mine; si acum era o cursa intre progresele lui spre inzdravenire si ale
vasului catre Galati. Noaptea trecuta si in aceasta dimineata a prevalat zvonul, caruia
nu-i puteam identifica sursa, ca vasul nu va mai veni deloc; si am vorbit cu un negustor
de prin partea locului, familiarizat cu drumurile catre Turcia, despre posibilitatea
practica de a ajunge de aici la Varna cand indoielile, daca nu temerile, in legated cu
45 enfant de famiUie.
558
www.dacoromanica.ro
sosirea lui Ferdinand I" in acesta noapte la statia lui din afara infirmeriei, au fost
incheiate. Amabila mea gazda insasi a fost primul mesager al acestei vesti bune, pe care
a prefatat-o cu expresii flatante despre parerea ei de rau la gandul ca era pe punctul de
p.202
p.203
p.204
carantina orasului unde era ancorat vasul. in consecinta, dupa ce am vazut toate
bagajele printilor plecate cu dragomanul, m-am intors si am luat ultima cina in
compania gazdelor mele extrem de dragute. Cu putin inainte de ora patru am spus adio
excelentelor mele gazde, pe care intotdeauna mi le voi aduce aminte cu un atasament
sincer si recunoscator; pentru ca amabilitatea for ospitaliera era cea a unor sentimente
indatoritoare. Colonelul Bals m-a insotit pana la casa vice-consulului printii plecasera
inainte; aka a am plecat la carantind si am aflat ea ei se aflau in siguranta la bord. In
cateva minute am pus capat treburilor mele pe mal. Am strans mana colonelului Bals
si 1-am imbratisat dupci obiceiul locului46, adio apoi m-am grabit sa urc la bord,
unde i-am gasit pe toti adunati la cina, printii mai tineri mancand, iar invalidul stand
plin de buns dispozitie langa foc.[...]
Apoi, in jurul orei 1, a zilei de sambata 3 decembrie, ne-am intins panzele si,
dupa toate sperantele, temerile, dezamagirile i nelinistile mele, nu e nevoie s spun cat
de incantat am fost vazandu-ma pe mine $i pe cei aflati in grija mea pe punctul de a
www.dacoromanica.ro
559
p.206
p.207
punte, reprezinta gurile unui eau important, care se desface atat de larg peste mlatini
i formeaza intinsul lac Brate, la Galati; i totui, aa este. Reni, un biet ora
p.208
basarabean, sau mai degraba un sat impratiat format din baraci, cu cateva case bune
pentru oficialitAtile ruse, este aezat pe tarmul estic chiar in josul acestuia. //
Acum am observat aranjamentul statiei de carantina de pe malul rusesc: statii
p.209
aparitia, amestecate cu o multitudine de cocioabe din lut cu acoperiuri din paie. Multe
vase, mergand in susul eaului, au trecut pe langa noi; in principal, dintre cele cu doua
catarge, bricuri, sau din acelea cu velaturd, construite prin partea locului. Malurile erau
joase i neinteresante: pe malul drept, la distanta mica, se aflau dealuri acoperite de
tufe; pe partea stanga, intinsele campii ale Basarabiei. La caderea noptii am ajuns intrun ora destul de mare i frumos situat numit Tulcea; i, cum in josul sau se afla nite
maluri periculoase, capitanul a considerat ca ar fi mai prudent sa innoptarn acolo //
pentru a beneficia de lumina zilei, spre a trece de aceste maluri.
ele, se afla la distanta de un canal i care sunt aduse aproape cu fiecare patrar al
cotiturilor. Posturile ruse sunt aliniate pe partea stanga pans jos; i unde fluviul se
p.210
bifurca, i canalul Sfantul Gheorghe se duce catre stanga, se afla stationata o canoniera
cu un tun lung i doua mai mici, cred. La aproximativ jumatate de mils de statia Sulina
era o alta canoniera cu aceeai descriere i o a treia la static insai.
Aceastd statie era alcatuita din trei cladiri inconjurate de un gard de lemn i care
formau leprozeria; // i inca cloud, cu cateva baraci destinate ofiterilor i barbatilor care
faceau parte din detaamentul stationat aici. Pe malul drept era un grup de aproximativ
6 case din lemn i putine baraci i nite munti de cherestea. Cum ne aflam in drum spre
ieire, nu a avut loc nici o oprire; o barca a pomit in larg cu cateva scrisori i asta'a fost
toata comunicarea noastra cu tarmul. Cred ca este diferit la sosire. Ei bine i astfel ne
gaseam acum in teribilul Kara Dengiz Printul, vali Timur Marza i toti: i Dtimnezeu
tie de ce! putine faceau sa-i merite numele; o mare atat de surazatoare cum n-am mai
navigat inainte i atat de putina micare incat nimeni nu se putea plange de rau de mare;
aa meat am ma'ncat i am baut i cram veseli.
47 Kara Dengaz.
560
www.dacoromanica.ro
P. GEGO ELEK
(1805-1848)
P. Gego Elek s-a nascut la 25 martie 1805, intr-un sat din Ciuc. In 1834 a intrat in ordinul
franciscanilor, in cadrul caruia actioneaza ca preot pane la 1844 and, in urma unui conflict, a
pArisit ordinul respectiv. Inca din tinerete se stabileste Ia Pesta, unde desfisoari o vasta activitate
de cercetare in domeniul istoriei $i geografiei. In 1835, pe baza acestei activitAti stiintifice a fost
ales membru al Academiei de Stiinte Maghiare. Dupi calitoria sa in Moldova, din 1836, se
reintoarce Ia Buda, unde stA pina in 1844, cand porneste intr-o calatorie la Constantinopol. Se
reintoarce de aici $i se stabileste ca preot la Bratislava, unde moare tank, la 9 octombrie 1848.
Dintre lucrarile mai Insemnate ale lui P. Gego Elek, amintim: Magyarorszcig tortenete
(Istoria Ungariei), Pesta, 1933; Magyarorszag rdvid foldleirrisa (Scurti descriere a pamintului
Ungariei), Pesta, 1834.
In sedintele din 4 $i 8 iulie 1834, Academia de Stiinte Maghiare a decis sa-I trimita pe P.
Gee; Elek in Moldova, pentru a-i vizita pe ceangai. In conformitate cu instructiunile primite din
partea Academiei de Stiinte Maghiare, Geg8 trebuia sa prezinte la intoarcere un amplu raport
despre acestia, care sa confine urmAtoarele date privind numirul locuitorilor ceangai din diferite
sate moldovenesti: obiceiurile, proverbele, cintecele populare, dialectul ceangAilor etc. In mod
deosebit, Gego a fost insarcinat cu stringerea unei documentatii cat mai ample si diverse, despre
imprejuririle in care s-au format aceste aseziri. Totodati avea misiunea de a depista acte gi
manuscrise vechi, mai cu seams din targul Trotus, de unde provine faimosul Codice de la Miinchen
scris la 1464, care confine primele traduceri ale Bibliei in limba maghiara, dar Si documente
referitoare la istoria Ungariei.
In toamna anului 1836, P. Gego Elek a plecat din Pesta. La 5 octombrie, trece frontiera
Moldovei 5i amine aici pita la 28 octombrie 1836. La 23 noiembrie se intoarce la Pesta, unde a
trecut imediat la redactarea lucrarii ce avea si-i aduci o faimi stiintifici. Lucrarea a apirut in
1838, in Tipografia Universitatii din Buda sub titlul: A Moldvai magyar telepekrol (Despre
asezarile unguresti din Moldova). In prima parte a lucrarii (p. 12-40) Gego di o serie de informatii
generale despre Moldova, pentru ca in partea a doua sa se refere aproape in mod exclusiv la
asezarile de ceangai, la limba, portul $i obiceiurile for. In anexa cirtii este reprodus, in versiunea
maghiara, un amplu pasaj din textul lui Bandini, din secolul al XVII-lea, ce cuprinde o descriere a
larii Moldovei (p. 129-166). In carte sa, Gee) a inserat Si o hard a Moldovei.
Despre P. Gego Elek s-a scris mult in literatura de specialitate maghiari. Toate aceste
lucrari insa analizeazi doar datele si informatiile referitoare la ceangai. Mentionim ca lucrarea lui
P. Gegti Elek a provocat un viu interes stiintific in cercul intelectualilor romani din Transilvania,
inainte de 1848.
www.dacoromanica.ro
561
P. GEGO ELEK
Calatorie in Moldova' In 1836
p.12
covor fumand dupa obiceiul rasaritean. Ne-a pus sa scoatem lucrurile pentru
p.13
control. Le putea vedea foarte bine caci numai pe o singura parte a casei lui de lemn
/1 avea patru ferestre una Tanga alta, sticla find inlocuita cu membrana de basica $i
hartie. Mergi sanatos, calatorie buns" ne spuse vamesul. Cu plecaciune cucoane"
a raspuns Francisc in timp ce iii strangea bagajele, i cu aceasta, neplatind nimic,
am plecat [...]
Mergand pe jos circa o ors si un sfert, pe tangs malul Trotusului [...] Din
departare am zarit un grup de femei imbricate dupa obiceiul romanesc. Ne-am
apropiat unii de altii. <Femeile> s-au oprit in fata noastra, strigand in ungureste
badea Francisc, badea Francisc, unde umblati aici, Dumnezeu sa Va. ajute". Erau
unguroaice din satul Ciughes4 [...]. Ciughes este asezat in valea ce se intinde in sus,
din partea dreapta a Trotusului. Abia am ajuns in <sat>, Si familiile Fii lop, Szentes,
Domokos s-au adunat crezand ca a sosit in vizita preotul tor. A coborat de langa
bisericuta alba i diacul acestuia Stefan Orban [...] Eu am tinut o cuvantare de
mangaiere i dupa ce nu m-am putut opri la boierul Cojan, urma sa-mi continui
drumul pe jos, daca diacul inimos, amintit mai sus, nu-mi punea la dispozitie calul
Traducerea s-a ficut dupa textul maghiar A Moldvai magyar telepekral (Despre asezarile
maghiare din Moldova), Buda, 1838, 166 p. + 1 hank
2 Sat, comuna Ghimes-Faget, jud. Bacau.
3 Francisc Miklos caporal si jude in satul natal al lui Gego Elek, care a petrecut pe Tanga
agentia austriaca din Iasi circa 13 ani si cunostea bine Tara, insotindu-1 pe acesta in drumul sau.
4 Csiiges, sat, comuna Palanca, jud. Bacau.
562
www.dacoromanica.ro
sau. Pe acesta am calatorit 'Ana la satul numit Brusturoasa5, care este impartit // in
doua de <raul> Trotus, iar aici m-am tocmit cu Stefan Csatlos pentru doi cai, care
<sa ma duca> pana la Targu Trotus pentru 5 taleri pe zi [...] Am pornit la drum dupd
mass in jurul orei 3 si ne-am continat drumul si noaptea [....] Dupa ce a intrat Luna
in nori, am cautat si noi salas si acesta 1-am gasit la trei pasi, in casa lui Francisc
p.14
Fancsali [...] Patul imi era cu ran, ma gandeam Ca, obosit find, calatorul o sa
odihneasca mai bine pe acesta, decat pe perm leneviei [...] Abia am adormit cand
cocosul care era in acelasi loc cu noi m-a facut atent: calatorule la drum! [...] Din
nou zgomotul fierastraielor care erau <in drumul nostru> de pana aici intr-un numar
de circa 150, din nou vuietul Trotusului [...] // Pe acest drum, nevazand altceva
decat capre care pasteau pe dealuri si unuldoua bordeie asezate pe mat, am ajuns
la sunetul de amiaza al clopotelor, la Comanesti6. Aceasta este o localitate intinsa
pe malul stang al Trotusului, in care ungurii separati complet de roman locuiesc in
p.15
partea de jos <a satului>. Abia au aflat de oprirea mea la diacul for Francisc Kovacs,
<cand> ungurii saraci, dar inimosi s-au grabit <sa vina> la mine <aducand> vin,
friptura si chiar bani. Bunicul meu a fugit aici in Moldova" a spus Csalci. Eu
m-am nascut in Secuime" raspunse Stefan Gyorgy. Starea noastra ar fi bunk
parinte al nostru sufletesc, din toate punctele de vedere, numai preot nu avem [...]".
Singura for consolare <este aceea> ca boierul, stapanul for de pamant, le-a daruit
pentru cimitir un loc asa de mare, incat in mijlocul acestuia pot construi si biserica,
pentru care au deja si lemne [...]
Mai jos de Comanesti, Trotusul trece la poalele lantului de munte din dreapta.
Noi am trecut pe langa localitatea Glodisoarele7 lasand-o la stanga. Spre dreapta am
cele mai vechi constau numai din ferestre si cerdac. Are numeroase biserici cu
turnuri atat de dese, dupa obiceiul ortodox, incat din ele este compus acoperisul.
lese in evidenta lacasul calugarilor si biserica, se ridica pe dealul de pe malul drept.
// in oral merits atentie ulita in forma de L, <unde se face> negotul si unde, pe langa
5 Sat gi comuna, jud. Bacau.
6 Astazi oraul Comane0, jud. Bacau.
Sat, comuna Secuieni, jud. Bacau.
8 Sat Si comuna, jud. Bacau.
9 Sat gi comuna, jud. Back'.
I Sat gi comuna, jud. Bacau.
II Azi omul Targu-Ocna.
www.dacoromanica.ro
563
p.16
alte marfuri, pot fi vazute holerca i taiteii 12. Cel mai important <lucru> este
<ocna> de sare, de la care orasul si-a primit numele. In prezent sunt doua <ocne>
pe langa oras $i la deal. In cea dintai, se taie sare pentru o plata infima de catre
locuitorii din imprejurimi scutiti de dari, iar in cea de a doua, robii osanditi la
detentiune pe termen lung <extrag sare>, in cantitati stabilite. Este ingrozitoare
groapa de o adancime de 60-70 stanjeni 0i totusi se spune ca si de aici se intampla
evadari. Este demn de stiut ca robii robusti, care tin unii la altii, omoara cu
tamacopul pe ofiterii care sunt pusi sa-i pazeasca, pun ca sa fie scosi ei in pielea de
bivol in loc de sare, gonind pe lucratorii neinarmati de la gura iesirii si, cu ajutorul
camarazilor care ii asteapta, ii elibereaza 0i pe altii dintre ai lor, pana la sosirea
p.17
fortelor armate din oras. Nu departe de ocna de sare, spre stanga, este padurea.
Detinutii sunt in cea mai mare parte romani, in mai mica parte unguri si armeni.
De aici incepand, muntii inalti se transforms in dealuri prielnice pentru
cultivarea vitei de vie si calatorul poate vedea vai i sesuri mai intinse //.
Crepusul ne indeamna sa mergem la un salas, dar Francisc ne zorea sa
continuum drumul spre Targul Trotus" [...] iata ca am invatat cu aceasta ocazie
ca una este sa privesti pe o harts o distanta si alta sa mason personal, cad gravorul
a asezat atat de departe Trotusul de Ocna, incat eu imi inchipuiam Ca este la cateva
mile. Pe drumul bun care din pricina ocnelor de sare incepe de aici si continua pana
la Focsani am ajuns insa la tints intr-o jumatate de ors.
[Descrie, in continuare, intalnirea sa, la Targul Trotusului, cu preotul local,
prietenul sau din Transilvania, Alexandru Pop].
p.19
Ne-am intors la Ocna, ca sa-i dam caii lui Csatlos, lasandu-i la hanul lui
Nicolita. Dupa ce lucrul era aranjat, Francisc a inceput sa caute mijloace pentru
564
www.dacoromanica.ro
cu picioarele la coada cailor. La scaricica <din ambele part>, in loc de scandura era
legat un curmei, din scoarta de ulm. 1-am spus lui Francisc sa fie atent la bagajele
mele, el insa mi-a raspuns, sa am grija mai bine de mine, caci daca se vor rupe
cuiele de lemn, vom ramane amandoi pe pamant i pe urma vom putea calatori pe
jos. El imi aratase opritoarele de canepa de pe cai, in loc de ham i iar4i batul cu
care ungeau osia din lemn ca sa nu is foc; in vreme ploioasa folosesc apa, iar noroiul
ca surogat.
In acest timp, vizitiul nostru roman a urcat in $a $i dupa cateva <strigate de>
haida" i pocnituri de bici inaintam pe langa lantul muntilor Caiuti.
p.20
p21
care acum traiete aici, i din friptura. Timpul de dupa-amiaza mi 1-am folosit pentru
vizitarea orasului, i am constatat ca acesta, atat prin casele cu etaj cat i prin
qezare [...] este un targ mai populat decat Ocna. Stiam ca, odinioara, era impodobit
www.dacoromanica.ro
565
P.22
biserica catolica, de piatra, in care vazusem orga <asezata> in strand, caci trebuie
observat ca in multe biserici orga este asezata la parter. Bacaul find <din punct de
vedere al organizarii bisericii catolice> filiala satului Luizi Calugara, nici nu speram
ca voi gasi vreun manuscris interesant. Totusi am fost, in aceasta privinta, la preotul
principal $i de la el am mers la egumenul unei manastiri, <intrebandu-I> daca exists
si s-ar putea obtine date din arhivele tor, referitoare la originea episcopiei din
Bacau. Raspunsul for a fost acela constatat ulterior si din manuscrisul lui Bandini.
[Urmeaza citatul din Marco Bandini reprodus din volumul V al colectiei noastre]
[...] Din nou fac'and o vizita in oras, in care <desrasurarea> comertului se vadeste
prin luntrile de stejar care plutesc pe rauri, prin magazii si multe altele
asemanatoare. Dupa ce am stat de vorba pe scurt cu cativa oameni ardeleni si unguri
din Bacau - care sunt de origine secui, dar limba for s-a romanizat foarte mutt, am
plecat la salas. Francisc se grabea sa schimbe podorozna I 9 ca sa putem porni de
dimineata. La intoarcere, se mira ea banii nostri de arama, atat aici cat si in partite
p.23
asemenea> ca sunt anulate capitanatele in toate partite, ceea ce este rezultatul sigur
al desfiintarii ienicerilor $i al razboiului care se apropia [...]
Francisc a umblat dupa cina, dupa mancare // pentru drum, caci Romanul este
departe, zicea el, $i pan& atunci vom hoinari mutt. Gazda ne-a racut patul pe
rogojina cea mare. Eu priveam tablourile care atarnau pe perete, dintre care Sf.
Nicolae nu putea sa lipseasca la moldoveni $i, printre altele, am observat <o scena>
din lupta voievodului $tefan, pictata nu cu pensula, ci zugravita cu degetele muiate
in vopsea pestrita. $i jag Ca tocmai aceasta i-a dat gazdei mete obiect de discutie.
Mi-a povestit ca odata $tefan, voievodul de neuitat al moldovenitor20, a pornit la
lupta Impotriva turcilor, dar fara noroc21 si, cu oastea ce i-a ramas, s-a intors spre
cetatea de scaun. Vestea a ajuns mai repede la maica-sa, care a pus sa fie inchise
portile, iar deasupra uneia dintre ele it astepta pe fiul sau, caruia, cand 1-a vazut
tinand in mainile sale cheile cetatii, i-a spus astfel de vorbe: Fiule, pleaca intai si
bate-i pe turci si dupa aceea mama to iti va deschide poarta". La aceasta, cel necajit
s-a incurajat Si a navalit asupra dusmanului $i s-a intors invingator. Este sigur 1i
dupa cele observate de mine ca, precum la not se vorbeste de Matia22 de vesnica
pomenire, asa $i in Moldova chiar si ultimul plugar poate povesti ceva despre
voievodul $tefan cel Mare. Dupa discutii a urmat masa $i mai tarziu odihna,
tulburata insa pana noaptea tarziu de un cantec romanesc trist, <cantat> de cobza
p.24
tiganilor Si de tambal.//
19 Carte postala scrisA cu chirilica cu pecetea de cap de bou (olah irate posta levelke, 510?-0
kapdebo pecsetel), de fapt bilet de calatorie" (n.a.).
20 $tefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504).
21 Este vorba despre bAtalia de Ia Vain AlbaRizboieni, din tinutul Neamtului pierduta de
$tefan cel Mare, Ia 26 iulie 1476.
22 Matias Corvin, rege at Ungariei (1458-1490).
566
www.dacoromanica.ro
Dimineata, la ora hotarata, din grajdul acoperit cu trestie, pe care 1-am vazut
Inca la ieri gi unde Intotdeauna erau gata caii inhamati la 5-6 carute [...] a aparut gi
mijlocul nostm de transport. Am platit $i am plecat. Viteza era cea obipuita, care
era accelerate de bac$4 si not in 7-8 ore ajunseram la Roman23 [...] Un ora$ mai
&Limos, 'Ana acum, in Moldova, nu am vazut. Are o a$ezare minunata pe malul Inalt
de Siret este muntoasa $i paduroasa, partea spre apus si nord este o campie
roditoare. La Roman sunt mai multe case cu etaj, construite din piatra, biserici mai
frumoase si pravalii. Merits sa fie amintit lacawl episcopului ortodox $i gradina lui
frumoasa. Printre locuitorii <orasului> care numara circa zece mii, sunt multi
armeni negustori $i cam 300 de unguri, in cea mai mare parte me$tqugari. Dupe un
scurt popas la Roman, am plecat in satul de ceangai Sabaoani24, a$ezat pe partea de
stanga a drumului care duce spre Iasi [...] //
26 Radu Mihnea, domn al Moldovei (iulie 1616dupA 9 februarie 1619; dupa 4 august
1623dupa 20 ianuarie 1626).
27 Vasile Lupu, domn al Moldovei (aprilie 1634-3 aprilie 1653; 28 aprilie-8 iulie 1653).
www.dacoromanica.ro
567
p.25
p.26
Cu toate acestea, lasul s-a intins pe cele cloud vai si pe dealul dintre ele de langa
caul Bahlui, sj azi este impartit in cartiere cu nume de Copou28, Tafams29, Frumoasa3
si Poduros31, care sunt inconjurate la rasarit de Bahlui, la nord si sud de dealuri de vii,
la apus de munti si paduri, iar din toate partite cu gradini infioritoare, care slujesc ca
loc de petreceri, avand sali de dans si jocuri. // <Orasul> ca intindere poate avea in total
circa 4 000 de iugare32. Urmele orasului vechi arata zidurile de piatra, mai ales in
partea de rasarit [...] fiind insa in contrast izbitor cu orasul nou, care din zi in zi devine
mai frumos. In cel dintai, intr-adevar, sunt strazi fara ordine, pavate cu lemn, cladiri
mai inalte sau mai mici, despartite de garduri din piatra sau lemn. In acesta din urma,
spiritul de gospodarire a facut sa fie construite case de piatra cu etaj, in sir drept, unul
langa altul, pe care calatorul le poate privi de jos si noaptea la iluminatul de pe strada
pavata cu piatra. Avand in vedere ca aceasta se intinde cu pasi repezi sj in alte part <ale
orasului> se poate spera ca va pune capat mirosului, care iesea de sub pavajul de lemn
si deseori, pans acum, strica aerul. De altfel, lasul are multe biserici, dintre care cea mai
frumoasa este Trei lerarhi33, construith din pietre cioplite cu ornamente in stil vechi,
manastiri, cladiri publice si particulare <dintre care> mai intai palatul princiar,
p.27
greci, bulgari, albanezi, turci, tatari, polonezi, rusi, germani sj sarbi, am gasit circa
1 600 de unguri. Unii sustin ca sunt mai multi. In once caz, <ungurii> provin nu numai
din asezarile unguresti din Moldova, ci yin aici si din Transilvania sj Ungaria sj multi
s-au incetatenit aici ca mestesugari, cultivatori de vita de vie, iar altii in slujba
vremelnica [....]
568
www.dacoromanica.ro
p.29
p.30
Acest sat s-a format din maghiari si romani[...] Trecand mai departe printr-o padure de
fag, am coborat la Pustina38, care are multe catune unguresti. (Pustina) in partea spre
Bacau este locuita de romani. Apoi trecand pe langa magazia de sare, am ajuns la
Moinesti39. In jurul acestei <localitati> s-au asezat in 1762-1763 multi secui49.43e
atunci Moinestiul avea abia 20 de bordeie, azi este un mic targ vestit pentru pacurac
care se afla aici.
p.31
Pamantul este foarte fertil, dar solul are ascunse si multe daruri frumoase ale
naturii. Dintre animate, in mod deosebit merits sa fie mentionati: boii, caii, porcii,
oile42, caprele, bivolii, albinele etc. Din lumea plantelor, sunt felurite cereale: graul
vestit de amaut, porumbul, de obicei larg cultivat, vinul, tutunul si fructele. [...]
In zacaminte, este mai saraca. Se ridica acolo, in partile spre Transilvania si
Bucovina, munti unde pentru aur, argint si alte metale, abia de aici incolo va patrunde
34 Sat $i comunA, jud. Iasi.
42 Este adevarat ca oile de aici sunt deosebit de man si dna be comparam cu cele
transilvanene care past pe plsunile manoase arendate, sunt mai marl deck acestea, dar totusi P.
Bandini le-a vazut prin lupa cand a scris: Oves vero tam grandes ut advenae remotius intuendo hoves
aut vaccas esse putent. So la cauda ovis moldavicae medietatem ovis germanicae ponderat". (n.a.)
www.dacoromanica.ro
569
p.37
mana exploatatorului. Acum in lipsa de mine, tiganii spala aurul din nisipul raurilor.
Vistieria este imbogatita de nesecatele mine de sare, carbune si pacura.
independents sau aflata sub dependenta, era carmuita de voievozii din neamul
<moldovenilor>. Fiul slabanog cu numele de Bogdan43 al viteazului $tefan a Intunecat
ziva stralucitoare, a domniei moldovene (care in timpul cand era domn tatal sau
stapanea atat de frumos) cand, promitand plata a 4 000 de taleri pe an, a intrat in alianta,
la Inceputul secolului al XVI-lea, cu turcii si s-a inchinat pe sine insusi si patria sa sub
" Atat cammirea obisnuita cat si judecata boierilor de diferite ranguri participa fare nici un
amestec al Porcii. Divanul se afla la Iasi. Numai dupa el se poate face apel la <divanul> din Stambul sau,
cum numesc ei, Constantinopol. Mai exists doua scaune de judecata, in partea de sus si de jos a tarii sub
<indrumarea> celor doi vomici, <iar> acestia in toate targurile mai mici sau mai marl au parcalabi. Este
spre lauda organizarii constitutionale ca sentinta se face fad nici un fel de citatie, in fata acuzatului si at
acuzarii, in sala vistieriei si ca cei ce nu sunt multumiti cu sentinta instantelor inferioare, personal pot
ajunge in fats principelui, chiar si ultimul taran ca si vornicul tarii. Armata este subordonata hatmanului,
dar tare care odinioara putea ridica in picioare <o armata de> 7Q000-100 000, tine <azi> soldati numai
pentru intretinerea ordinei interne si pentru paza hotarelor. [...] In caz de razboi se obisnuia inarmarea
<generala>. Granicerii ordonati azi pot fi intr-un numar de 1 800-2 000. Avand in vedere ca Moldova nu
are oficii postale, lipsa aceasta este acoperiti tot de ei, cu postasii oficiali. Treburile bisericesti sunt
conduse de prelatii tuturor religiilor, anume treburile moldovenilor de catre mitropolitul din Iasi si
episcopii din Roman si Husi, care, in locul stapanirilor de pans azi, sunt retribuiti acum cu bani gates
Acesta este scopul carmuirii si in ce priveste pe calugarii din cele 150-200 de manastiri, care posedau pana
in prezent aproape VI din veniturile tarii. Cu exceptia a sapte manastiri, ele depindeau de arhimandritii din
tarile straine si trimiteau comorile in afara <tart>. Am fost informat ca principele actual vrea sa le reduce
Ia numar, s le asigure venituri proportionate, iar celelalte bunuri, sa fie folosite pentru <dezvoltarea>
institutiitor de invitamtint si binefacere" (n.a.)
570
www.dacoromanica.ro
p.40-48
Capitolul 11
p.49
Pentru aceasta ei folosesc cele 10 zile, Intre joia inaltarii Domnului si pana la
Rusalii, in care timp ei cutreiera targurile $i satele mai apropiate, dormind
intotdeauna sub acoperisul bisericii ca nu cumva sa fie atacati de vrajitoare. Daca
cloud asemenea grupe de dansatori se intalnesc pe drum, se iau la bataie si partea
invinsa este privita ca supusa invingatorului [...]
La rom5.'ni cei care solicits fata pentru mire se numesc petitori. Acestia isi
Incep de obicei vorbele cu traditia despre vanatul lui Dragon; $i ei cauta <animalul>
salbatec pe care 1 -au urmarit pana la casa fetei Si, deli de obicei sunt trimisi la
vecin, urgenteaza sa fie aratata. Acuma parintii aduc in fata o baba batrana
imbracata in zdrente. Pe aceasta insa petitorii o refuza, nu o recunosc, caci a for este
cu par de aur, cu ochi de soim, cu dinti de perla, cu buze ca cireasa, cu gatul <lung>
ca de lebada, cu fata mai stralucitoare deca't Luna si soarele etc. In sfa'rsit este adusi
salbatica", impodobita pe cat posibil, se petrece schimbarea verighetei si urmeaza
casatoria cu multi oameni, dar fara ceva deosebit [...]
45 Kalucseni.
www.dacoromanica.ro
571
P.52
EDMUND SPENCER
(??)
Unul dintre numeroii calatori britanici ce strabat spatiul romanesc este si Edmund Spencer,
despre a carui biografie nu detinem pans in prezent nici o informatie. $tim numai ca, in perioada in
care Imperiul rus cauta sa -si extinda dominatia asupra tinuturilor din nordul Caucazului, calatorul
pomea spre acele meleaguri, find unul dintre putinii europeni din epoca ce vizitau zona amintita.
CAlatoria sa, din anul 1836, incepea din Viena. De aici Ora la Galati drumul a fost Mut pe
Dunare, a urmat apoi Constantinopolul, Crimeea, nordul Caucazului, litoralul Marii Negre. In
tinuturile rusesti a fost indrumat de contele Vorontov, guvematorul noilor teritorii anexate, $i a fost
impresionat de vitejia cazacilor, de obiceiurile acestora.
Nu cunoastem statutul social si nici profesia lui Spencer insa, din marturisirile sale, aflam c&
a frecventat saloanele nobilimii maghiare, find prieten cu Istvan Szechenyi, Lajos Karolyi, cu
familiile Esterhazy, Festetics.
Prime le insemnari despre teritoriul rominesc se refers la Mile de la Mehadia. Se arati incantat
de frumusetea peisajului, efectul curativ al apelor, confortul locuintelor destinate turistilor. Urmeaza
cateva insemnari despre porturile dunarene. Era deziluzionat de Giurgiu, nu atat de aspectul saracacios
al urbei, cat de apatia locuitorilor. Remarca Harsova pentru aezarea sa strategic& si Galati pentru
intensa vim& comerciala, cu numarul mare de vase straine ancorate in port, printre care recunostea si
nave englezesti. Observa, de asemenea, diversitatea etnicA, ce dadea orasului-port un aspect pitoresc.
Trece apoi prin Ismail, Sulina, descrie Delta apreciind frumusetea peisajelor, dar iritat de tantari. Pe
drumul de intoarcere viziteaza Basarabia, relatand despre coloniile gasite aici: germane, bulgaresti,
cazacesti.
EDMUND SPENCER'
Scrisoarea V, de la Pesta la Galati
p.43
p.68
572
www.dacoromanica.ro
Aceste bai placute, pe care le-am vizitat cu cativa ani in urma, au devenit, in
parte datorita navigatiei cu aburi pe Dunare (de care se afla la o distanta de doar
cateva leghe) si in parte datorita eficientei apelor lor, foarte renumite.[...]
p.69
Scrisoarea a VIII-a
p.79
Drumul nostru trecea printr-o steps larga, nemarginita, iar din loc in loc
intalneam asezari ale localnicilor, care umblau pe jumatate goi, cu un aspect
salbatic, inconjurati de oi, catari, asini, bivoli, etc. (...)
3 Boa la turbeculoasa intalnita in special la copii, provoaca marirea glandelor limfatice de la gat.
4 Giurgewo.
5 Wallachia.
www.dacoromanica.ro
573
Giurgiu nu merits efortul de a trece prin atatea incercari pentru a ajunge la el;
pentru Ca, pe langa faptul ca a trebuit sa ne facem drum printr-o padure plina de tepi,
am fost nevoiti si sa trecem un rau adanc aproape pana la piept6.
Am gasit targul, asemenea tuturor celorlalte pe care le vazusem pana atunci
in Imperiul turcesc, alcatuit din ulite inguste si murdare, si case construite din
pamant, ici si colo cate una mai aratoasa, decorata cu o veranda de lemn.
In aceste conditii, m-am vazut nevoit sa ma consolez pentru dezamagirea
p.80
caselor. Totusi, asa cum se obisnuieste in tari doar pe jumatate civilizate, unele
femei erau ceva mai harnice, pentru ca le puteai vedea ocupate atat cu torsul lanii
de pe fuior, cat si cu inhalarea aromei tutunului din pipe, cot la cot cu barbatii. Dar
p.81
p.83
dintre toti locuitorii Giurgiului, cainii pareau sa fie cei mai ocupati, invartindu-se cu
agilitate pe ulite, in cautarea hranei.
intorcandu-m la vas, am gasit malurile fluviului acoperite de o adunatura
pestrita de roman de toate varstele si conditiile, alaturi de cele mai rudimentare carute
imaginabile. Unii dintre ei, nemultumindu-se doar sa priveasca vaporul cu aburi de pe
mal, s-au ingramadit pe punte; la care capitanul II, caruia ii placeau glumele, a facut
un semn oamenilor sai sa ridice pasarela si a pus vaporul in miscare. Ceea ce a urmat
a fost foarte caraghios; femeile au inceput sa tipe, barbatii s-au repezit, si cu totii erau
asa de speriati, de parca urmau sa fie luati captivi pentru totdeauna; si nu putini dintre
ei an mers pana intr-acolo cu gandul, ca vaporul fusese pierdut de sub control si se
indrepta de unul singur cine stie incotro, cu tot cu ei! [...]
in dimineata urmatoare, ne-am continuat drumul; si asa de rapid era curentul,
de saracacios; toate casele erau construite din pamant; doar moscheea facea
exceptie, find o cladire foarte acceptabila. Totusi Harsova era un oras apreciabil
inainte de a fi fost distrus de rusi8, care dupa spusele turcilor nu au lasat nici o casa
in picioare. Este asezata intr-o zona placuta, pe niste inaltimi unduitoare care se
prelungesc inspre rau in niste stanci proeminente. Din toate punctele de vedere,
Harsova pare foarte potrivita pentru o asezare fortificata.
Am urcat stanca pe care fusese asezata citadela si, desi acum nu mai ramasese
decat un morman de pietre, tot a rezistat onorabil asediului rusilor timp de doua
6 Pasaj confuz al autorului. Probabil este vorba tot de apele DunArii.
' Tchibouque.
3 Este vorba despre luptele din 1828.
574
www.dacoromanica.ro
luni. Din varful sau am admirat pana in departare // vastele campii ale Tarii
p.84
isi gaseste pretutindeni culcus nestingherit, iar vulturii sunt asa de multi, incat
ne-au insotit neintrerupt de-a lungul intregii noastre calatorii de-a lungul Dundrii,
de la Pesta la Marea Neagra.
p.85
Scrisoarea a IX-a
Am intrevazut din nou in departare muntele Haemus, care s-a profilat si mai
p.86
oarecare importanta in Tara Romaneasca. Aici am fost placut surprins sa vad mai
multe vase englezesti ancorate in port $i steagul nostru fluturand de pe o inaltime in
oras.
La scurt timp dupe ce am parasit Braila, am trecut raul Siret9, care sepal%
Moldova de Tara Romaneasca, si in aproximativ o ore am ancorat la Galati, cel mai
parului for naclait; iar haina din piele de oaie era imbracamintea universals a
taranilor.
www.dacoromanica.ro
575
p.87
de prezenta mai multor vase asteptand pe fluviu, printre care cloua vase cu aburi
austriece, Argus" $i Ferdinando Primo"; acesta din urma, un vapor foarte bun,
navigheaza intre Galati $i Constantinopol. Aici am avut placerea sa vad din nou mai
multe vase englezesti si tot aici avem $i un vice-consull; dar, ciudat, era un strain
ceara, mierea, inul, canepa, porumbul $i aproape toate materiile prime de gasit la
aceastd latitudine; si cum manufacturile lipsesc cu desdvarsire din aceste provincii,
afacerile negustorilor sunt foarte profitabile $i cu fiecare zi merg din ce in ce
mai bine.
Plimbandu-ma prin oral, mi-a placut mai mult infatisarea locuitorilor decal
ciubuce; colo, inaintand agate de-a lungul malului, // un lung sir de carute cu
infatisare primitive, conduse de evrei, turci, greci sau romani I I, imbrdcati in
costumele tor, si insotite de pedestrasi desculti. Dincoace, niste soldati ciudati
Incercau sa execute manevrele pe model european; $i un strain observdndu-i ar fi
putut crede ca se temeau de praful de puscd, pentru ca nu trageau nici o salve inainte
de a-si face semnul crucii. in alt loc, niste evrei cu vesmintele for lungi si caciuli
inalte de bland isi vindeau marfurile subrede, cu un profit de cent pentru cent,
echipajului unui vas englezesc tocmai trecut de carantind. $i pentru a intregi tabloul,
$i
intr-atat, incat de abia dace mai merits sa fie mentionat. // La mica distanta de Izmail,
incepe ceea ce se numeste Delta Dundrii, o mare in toata regula, presdratd cu multe
insule si intinzandu-se pe multe leghe incotro vezi cu ochii. Aceste insule sunt in
I Vice-consulul britanic la Galati era Charles Cunningham (1836-1869). Autorul se refers
aici la starostele vice-consulatului, de regula un levantin, care se ocupa cu problemele suditilor.
I Moldavians.
12 AstAzi ora in Ucraina.
13 Jalburg. Lac in Ucraina.
576
www.dacoromanica.ro
mare parte mlatinoase, cu vegetatie putina sau deloc, cu exceptia unor tufuri; cat
despre culturi, ele lipsesc cu desavarire, totul find o pustietate a pustietatii. $i aici
fluviul se imparte in mai multe brate, care varsa aceasta mare cantitate de apa in
Marea Neagra. Numarul acestor brate variaza in functie de cine le pomenqte: unii
spun ca. sunt 7, altii Ca sunt doar 5. In ceea ce ma privete, tind sa cred ca sunt doar
4, pentru ca acel brat al fluviului care ajunge in lacul Raze lm '4, deli iii varsa apele
in mare in 3 locuri diferite, poate fi considerat de fapt ca find un singur brat. [...]
p.93
agreabila nu; malurile erau peste tot mlatinoase, mai ales in aval de Prut; drept
urmare, tantarii i gargaunii au devenit de zeci de on mai numers*.
Totqi, oricat de propice inmultirii micilor notri tortionari, aceste mlatini
inamice.
Una peste alta, totui, cu toate aceste mici neajunsuri, rar am mai intreprins
o calatorie care sa imi faca mai multa placere sau care sa imi dezvaluie scene de un
p.94
p.139
Basarabia, Moldova.]
in drum spre Galati, am traversat cea mai mare parte a Basarabiei, care este
locuita in totalitate de coloni016 de diferite natii, pastranduli Inca portul specific,
16 Exagerare a autorului. Desi Basarabia a fost colonizata masiv de autoritatile tariste dupa
anexarea din 1812, totusi a continuat sa locuiasca si populatia ce traia aici inainte de separarea de
Moldova.
www.dacoromanica.ro
577
p.140
reuit s inlature intr-o oarecare masurd efectele lungilor secete care predomin aici;
creterea vitelor au putut, avand ceva capital, sa face speculatii cu land i grane,
ceea ce s-a dovedit a fi o buns afacere in ultimii ani in aceasta tars, datorita
p.141
invecinarii cu Odessa. //
Am trecut i pe langd o serie de sate locuite de familii de bulgari, at cdror
p.142
dintre acestea) sunt frecvente i sangeroase; Si atat de bine sunt pregatiti primii
pentru caz de atac, cand trebuie se se apere, incat de cate on are loc o incdierare, se
reped in strada strigand, cu toata puterea: Pericol!", Pericol!"17 i, instantaneu,
intreaga suflare evreiascd, barbati, femei, copii se inarmeazd cu tot felul de arme,
de la furci la seceri, i se reped la locul incaierarii.
Costumul taranilor colonizati aici din Vechea Rusie este la fel de neobinuit
ca i infatiarea lor, care este umild i servild Hainele, dei nu sunt pitoreti, sunt
bine adaptate climatului i le-ar da posibilitatea sa face fats cu bine severiatii iernii,
p.144
deasupra, pur i simplu colcdie de paraziti. Sunt, de asemenea, complet inrobiti prin
natura for i prin educatie, i atat de lipsiti de sentimente libere i nobile, incat nu
tiu sa profite de placerile Ebert-4H atunci cand le sunt oferite. //
Strainii nu pot cumpara pamant pi iobagi in Rusia rad permisiunea celei mai
inalte autoritati; iar un localnic, dace nu este nobil sau ofiter in armata sau dad nu
17 Gewalt! in id4.
578
www.dacoromanica.ro
de fine macar un rang civil egal cu cel de locotenent, este lipsit, de asemenea, de
acest privilegiu.
Dar cum acest rang este obtinut uor Intr -o tars cu o aa copleitoare armata
de functionari civili i militari, gratificarea de a avea un iobag drept servitor nu este
greu de obtinut; in consecinta, orice rus intalneti, chiar i de conditie medie, are un
astfel de servitor. Aceti servitori sunt extrem de ascultatori i nu sunt lipsiti de
loialitate; i mi s-a spus ca asemenea cainilor de companie, cu cat ii bati mai mult,
cu atat to iubesc mai mult!
[Digresiune despre conditia taranilor aserviti in Rusia.]
Dar, revenind la calatoria mea, ajungand la hotarul Principatului Moldovei,
am intalnit o colonie de cazaci care ca toti taranii inarmati care poarta acest nume
ii primesc pamanturile direct de la coroand, in schimbul serviciului militar: ei
sunt aparatorii granitelor i daca este sa ii credem pe vecinii for coloniti, cei
stabiliti in aceasta parte a imperiului au cloud ocupatii: de soldati i de strangatori
abuzivi de taxe, in timp ce la furatul cailor sunt absolut de neintrecut in indemanare.
In ceea ce privete oraele, nu era nici unul demn de mentionat, cu exceptia
p.145
p.146
loc in loc de paduri i terenuri agricole. Drumurile, sau mai degraba cararile
brazdate prin iarba, sunt mai animate: aici vezi mai multe carute trase de perechi de
bivoli, incarcate cu grau de Podolia i Volania, grabindu-se spre Odessa; dincoace,
vite legate doua cate doua, hoinarind in cautare de pauni, // pentru ca in aceste
regiuni pamantul are aproape tot atat de putina valoare ca i in aezarile indepartate
din Nordul Americii.
Bender.
19 Dniester.
20 Este vorba despre luptele din 1713, cand regele Suediei, Carol XII, a fost refugiat acolo.
www.dacoromanica.ro
579
p.I47
NATHANIEL BURTON
(?-?)
Nu am gasit date conservate in vreo lucrare cu privire la viata $i activitatea pastorului anglican
La Valetta, Civita Vecchia $i grota sfantului Paul, cu bisericuta dedicata acestui apostol. La 17
noiembrie 1836 'i -a urmat calatoria pe mare, spre Alexandria in Egipt, unde a cercetat orasul turcesc
cu bazarul lui si orasul european (French town). Facand cunostinta cu un israelit din Saida (Sidon),
Rabbi David zis Rabbi Beth Hillel Burton, s-a hotkat sa viziteze Palestina.
imbarcandu-se pe un vas care mergea in Siria, pastorul a trecut pe la Acra si Tripoli, ajungand
la Beirut unde a gasit doi francezi turciti, anume Selemin pap, fostul colonel Selvis sau Selven din
armata impAratului Napoleon I si Jacques Bertrand, fiul consulului Frantei la Tripoli. Acesta, var at
faimosului general conte Henri Bertrand (1773-1844), aghiotantul lui Napoleon in Elba si insula Sf.
Elena, isi insusise intrutotul portul si moravurile turcilor si 1-a insotit pans la Saida, unde se stabilise.
Pastorul nu a avut insd prilejul sa se intalneasca cu vestita calatoare Lady Hester Lucy Stanhope
(1776-1839), care se stabilise printre druzii din Liban $i locuia intre Saida si Sur (vechiul Tir).
Prin Nasserah (Nazareth), Burton s-a indreptat spre Ierusalim, unde a ajuns Ia 24 ianuarie
1837. DupA o sedere de o lung, in timpul careia a cercetat bisericile si locurile legate de amintirea
personajelor biblice, calatorul a parasit Ierusalimul Ia 24 februarie 1837, pornind prin Ramlat
(Aritmateia) spre Jaffa, unde s-a imbarcat pe o corabie cu destinatia Cipru.
De aici, Burton a plecat la Constantinopol, unde a sosit la 13 aprilie 1837. Dupa o scurta sedere
in capitala Imperiului Otoman, in cursul careia a zkit Ia o parada pe sultanul Mahmud II insotit de
ofiterii sai imbracati in uniforme europene, pastorul s-a indreptat prin Adrianopol spre Rusciuc
(Russe), in scopul de a trece Dunk:ea in Tara Romaneasca. Dupa un scurt popas la Bucuresti, unde in
lipsa consulului Angliei Robert Gilmour Colquhoun, a fost primit de secretarul acestuia, St. Vincent
Lloyd, Burton a trecut prin Pitesti, Curtea de Arges, Caineni si Tumul Rosu si a ajuns in Transilvania.
De aici a strabAtut mergand pe jos, ca de altfel si restul calatoriei, orasele Sibiu, Sebes, Lugoj si
Timisoara, indreptandu-se apoi spre Pesta, Viena, Praga si Dresda. Ajuns Ia Hamburg s-a imbarcat,
sosind la 16 octombrie 1837 la Londra, dupe o calatorie care a tinut exact un an. Burton si-a descris
calatoria in lucrarea publicata sub titlul: Narrative of a Voyage from Liverpool to Alexandria, touching
at the island of Malta, and from thence to Bairout in Syria; with a Journey to Jerusalim, Voyage from
Jaffa to Cyprus and Constantinople, and a pedestrian Journey from Constantinople, through Turkey,
Wallachia, Hungary and Prussia, to the town of Hamburgh in the years 1836-1837, Dublin, 1838, 335
pag.
Cartea e precedatd de o scurta dedicatie, catre cumnatul sau Maurice Fitzgerald Esq. of
Kildare-Street, Dublin si de o prefata in care arata ca a fost redactata chiar la fata locului, fare ca
autorul sa-i fi schimbat, in multe parti, nici macar stilul. Cuprinde o scurta relatare a calatoriei fAcutA
pe jos prin Tara Romaneasca, Transilvania $i Banat, in care autorul noteaza impresiile lasate de starea
proasta a drumurilor, de carele si drostile intalnite in tale, de hanurile si carciumile in care a poposit,
de mancarea ce i s-a oferit, cat si de greutatile pe care le-a intarnpinat din cauza papportului sau. Mai
580
www.dacoromanica.ro
insemnate sunt insA observatiile, notate zi de zi, asupra aspectului tinuturilor pe care le-a strAbatut,
astfel ca pe langa informatii privind agricultura si cresterea vitelor, aspectul oraselor sau organizarea
lazaretului de la Turnu-Rosu, se gasesc multe stiri despre portul locuitorilor din Tara Romaneasca si
din Transilvania, despre hrana, satele, locuintele si limbs locuitorilor, si chiar despre psihologia unora
din ei. Interesanta este si consemnarea intilnirii de la Bucuresti cu omul de afaceri scotian Andrew
Lockhart Anderson, care se interesa de activitatea culturala din capitalii si sprijinea aparitia unui
periodic de culture.
NATHANIEL BURTON
iunie 1837
La 29 mai am ajuns la Silistra, asezata pe Dunare [...] Desi mica, este o cetate
insemnate inconjurata de un an $i de un zid de piatra putemic, deasupra caruia este
un mal gros de pamant2, in care s-au deschis locuri pentru asezarea tunurilor. Se
pare ca turcilor le plac bateriile de felul acesta [...] Silistra fusese cuceritA de rusi,
p.263
dar a fost inapoiata turcilor, cand acestia au platit despagubirile dupe razboiul
trecut; aici se construiesc vase cu aburi si vase mari cu panza a caror prora $i pupa
se tidied foarte mult deasupra mijlocului corabiei, iar puntea este construita
p.264
3 tiskerry.
www.dacoromanica.ro
581
p.265
p.267
p.268
se aflau cativa tineri foarte chipesi si bine imbracati. infatisarea for si intregul for
fel de a fi arata ca avusesera castig de cauza, caci sunetul goamei rusesti de abia se
stinsese. Poarta nu ar refuza nici o cerere juste a locuitorilor Silistrei [...] si politica
Turciei urmareste sa acorde once privilegiu crestinilor, care alcatuiesc categoria cea
mai numeroasa a supusilor ei. Cativa rusi cu aer inversunat mai zabovesc in acest
loc si mai este si o populatie evreiasca insemnata: cele cateva strazi care formeaza
orasul sunt largi, dar bazarul nu este mare, in afara de insemnatatea sa ca fortareata,
nu se poate compara cu Rusciukul7.
Spre totala mea dezamagire nu era nici un pod la Silistra.
[...] Barci cu pasageri si marfa treceau mereu intre Silistra li Calarasi8, in
Tara Romaneasca, unde trebuia sa induri o carantina de doudzeci si una de zile.
Pesti de Dunare de toate marimile constituiau un articol principal de comert si o
portiune de teren de pe tarmul fluviului era ingradit, pentru a se putea face acolo
negot fare primejdie de contaminare [...]
[Trece Dunarea cu o corabie incarcata de pest, platind 4 piastri.]
[...] Intr-o ors si jumatate am ajuns la carantina pentru comert, unde se faceau
toate formalitatile obisnuite; cantitati de pesti de diferite marimi erau spintecati si
adunati in gramezi patrate pe term si o mica palisade despailea pe roman de cei
care veneau din Turcia. [...]
Am fost totusi lasat sa stau toata noaptea in aer Tiber [...] Carute man trase de
cai, inhamati cate trei li patru in acelasi rand, plecau spre interior, trecand peste un
parau adanc si tulbure; fiecare carutas cand pleca isi facea cruce cu evlavie, plesnea
din lungul sau bici si pomea la drum. 0 santinela romans mergea in sus si in jos,
imbracata intr-o haina grosolana cenusie, cu o sapca turtita; uniforma for este in
intregime albastra, tivita in general cu galben; am aflat ca sunt ostasi minunati;
dimineata un sergent m-a dus pe raul turbure pe care it trecusera cu atata reculegere
carutasii in seara dinainte; am trecut prin apa care imi venea pans deasupra
genunchilor li printr-o gramada de gunoi <balegar> pans la lazaret, cladit pe o
inaltime deasupra Dundrii [...] Tara Romaneasca este tot Turcia sub alt nume,
locuitorii ei deosebindu-se prea putin ca moravuri de aceia din aceasta tars din
p.269
p.270
urma9. Lazaretul se afla Intr -o pozitie destul de sanatoasa, cu destul loc pentru ca
aerul sa circule in voie; mi s-au dat oddi impreuna cu o familie de evrei [...] Acesti
bieti oameni aproape nu aveau nici haine // [...] Seara, sotia pregatea mancarea, care
consta mereu dintr-un aluat greoi, taiat in bucatele mici si fiert in apa; dupa un ceas
sau cloud de la primirea mea, am fost dusi la casa de fumigatie, unde ni s-au luat
toate lucrurile de pe not si pans li banii ne-au fost muiati in otet; dupa aceasta am
fost siliti, fiecare in parte, sa ne dezbracam in fata unui doctoral german, care ne-a
examinat in amanuntime femeile, desigur, sub supravegherea unei matroane; ca
7 Rutuke.
8 Calorasch.
9 Afirmatie naive 4i inexactA.
582
www.dacoromanica.ro
preot englezl am avut cinstea de a fi chemat cel dintai; ni s-au dat apoi cateva haine
de la lazaret, hainele noastre find oprite timp de trei zile, pentru a fi supuse
procesului fumigatiei. [...]
Paznicul lazaretului vorbea putin limba franceld; el s-a mirat, intrebdndu-m
ce m-a adus aici, caci este un alt drum pe care it iau englezii i fac carantind Intr -un
alt loc, mai jos de Rusciuk, al carui nume I 1 1-am uitat acum. Dupd ce am stat aici
doudzeci Si una de zile, mi s-a dat voie sd plec [...] am platit zvanzig12 austrieci i
doua parale turce0 pentru // incartiruirea mea in lazaret, in care timp m-am Ingrijit
singur de cele trebuincioase.
Cum tovardii mei aveau de gand sd plece cu carutele la Bucure0, cale de
trei zile de aici, mi-am propus s-mi crut picioarele de mersul atat de departe; dar
in graba plecdrii noastre i din pricina autoritatilor de tot felul, prin fata cdrora a
trebuit sa trecem pentru semnarea pa*apoartelor, am scapat din ochi pe prietenii mei
p.272
i inaintam abatut Si incet prin tinutul trist i neted care se intinde de-a lungul
Dundrii, cand m-a luat o cdrutd trasd de doi cai, in care stateau ultimii dintre
tovardii din lazaret. Am fost multumit sa primesc un loc incomod in vehiculul
intesat Si am pldtit treisprezece piatri pentru transportul pand la Bucureti, capitala
Tarii Romaneti.
Tara Romaneasca este acum un principat independent cu numele, dar mult
sub influenta Rusiei; locuitorii ei sunt cretini de rit ortodox; in gait de un numar
de apte cruci grosolane de lemn, pe langd care am trecut din cand in cand in drumul
nostru, nu am vdzut nici o deosebire intre Tara Romaneasca si Turcia13 [...] // nici
macar o osea nu-i inlesnete progresul.
lunga, pantaloni largi, o cdciuld de piele de oaie; vezi i unii cu ilicul turcesc,
Impodobit pe spate i cu papucii turce0 acetia cu palaria mare au o infatiare
I Anglese.
www.dacoromanica.ro
583
P.273
ciudata; ei combing totusi costumele din Europa cu cele din Asia [...] inaintand
inspre interiorul tarii totusi palaria mare, camasa, braul, itarii si opincile pe care
p.274
le-au mostenit in cea mai mare parte de la stramosii for daci, par sa precumpaneasca
1/. Un taran roman apare cateodata intr-un cojoc mitos de piele de oaie, din care it
vezi ca isi scutura, ca un urs, picaturile grele dupa un ropot de ploaie; si impreund
cu acesta sa-si mai inchipuie cititorii mei palaria larga pomenita mai sus, cu fundul
jos rotund si parul lung si negru [...]
Acesti oameni vorbesc o latina foarte corupta, numita romaneste", care cred
ca in multe privinte se apropie de limba italiana, [...] am fost nu putin surprins cand
am auzit pentru prima oars limba for si sentinela din lazaret strigand noaptea la fiece
jumatate de ord: asculta", evident cuvantul Latin ausculta". Romanii sustin (si eu
cred a, cu oarecare dreptate) ea neamul for s-a amestecat cu legiunile romane, care
isi asezasera lagarul printre vechii daci, spre a-i supune; totusi limba este acum
p.275
controlul pasapoartelor; slujbasul s-a oprit la al meu, care era mai mare decat
hartiile (formularele) mici ale celorlalti. Varietatea semnaturilor consulare si a
p.276
584
www.dacoromanica.ro
romane; strainile i cocorii, care arata directia din care bate vantu119, sunt alcatuiti
din acest metal care, lipsit de protectia vopselei, stralucete la soare cu toata
frumusetea sa originara.
Multi locuitori sunt imbracati ca turcii, dar //, in locul turbanului, au o palarie
europeana2 cu calota de piele [...] unii mai poarta calpacul21 - care este monstruos
p.277
Wept trei sau patru zile, pans ce papportul meu a putut fi scos din ghearele
autoritatilor [...]
Domnul este, dupa ate inteleg, electiv Si este ales dintre boierii de frunte.
Sunt numai doi sau trei englezi care locuiesc aici, in afara de consul, ce au venit aici
pentru speculatiile baneti, care au dat grq; in fruntea acestei firme era un domn
Anderson25, un tanar scotian foarte cult, care fusese titer in armata rusa.
19
weacher-cockos.
European cap.
21 the Kalpak head-gear
22
Afirmatie eronata; lipsa de pietate a unei parti din boierime nu poate fi extinsa asupra
20
intregii clase.
23 Robert Gilmour Colquhoun, consul al Marii Britanii Ia Bucuresti (1834-1859).
24 St. Vicent Lloyd, secretar (1836) si girant al consulatului britanic din Bucuresti (1837-1838,
1841-1843), vice-consul Ia Braila (1837-1848).
www.dacoromanica.ro
585
p.278
in casa unuia din boierii cei mai de seams, unde locuiqte; el a aparut ca singurul
stapan al acelei reedinte, boierul <proprietar> fiindu-mi prezentat mai mult ca un
oaspete decat ca stapan al casei; acesta vorbea franceza si era colonel in armata
Tarii Romanetim.
p.279
capital roman; sotia lui, o doamna scotiana, avea o avere de care nu se putea atinge,
ea se afla acum Intr-o calatorie la Therapia, langa Constantinopol, el gasindu-se
chiar pe picior de plecare sa o reintalneasca; <Anderson> incerca acum sa trezeasca
in Wallachia, in Balkan Studies", Salonic, vol. 12 (1971), partea a II-a, p. 472-484; Paul
Cemovodeanu, Implicatille de ordin politic ale activitiitii si falimentului Casei de Comer( Bell et
Anderson" in Studii si materiale de istorie moderns ", XII, 1998, p. 3-20.
26 Este vorba, probabil, de colonelul Vladimir Moret de Blaremberg (1811-1846) de origine
franceza, fost colonel comandant at trupelor de geniu in armata rusa de ocupatie din principate, sub
generalul Pavel Kiselev. Intrat in armata romans cu acelasi grad, Blaremberg a fost Director at
serviciului de ingineri, vornic al temnitelor si, ulterior, Mare Logofat al Credintii. Casatorit in 1834 cu
Pulheria Ghica, sora domnitorului parii Alexandra D. Ghica, Blaremberg a slujit ca aghiotant al
cumnatului sAu intre 1834-1842.
27 Ar putea fi vorba de Curiosul. GazetA de literature, industrie, agriculture 5i noutAti" aparuta
la Bucuresti intre 1836-1837, animate de Cezar Bolliac gi alti literati, legati de Societatea filarmonicA
a lui Ion Campineanu. Rolul lui Anderson s-a redus, probabil, la acela de subscriptor al publicatiei.
586
www.dacoromanica.ro
de noua sau zece din milele noastre; cateodata totui socotesc pe ceasuri, intocmai
ca orientalii. Abia am putut s ajung la casa de pota, unde trebuia sa petrec noaptea
din pricina mocirlelor care o inconjurau; cand o casa de acest fel este bine tinuta, to
urci pe trepte pans la un cerdac de lemn, in fata, care comunica cu odaile, deli o
parte este expusa aerului <de afara> [...] am avut cinstea de a ma odihni // chiar
p.282
varuit in alb al unui boier sau nobil. Aceasta cladire consta dintr-o constructie
patrata, cu un cerdac28 la catul din mijloc, ce comunica cu odaile dinduntru; cloud
aripi ale cladirii se departeaza de fiece parte de cea din centru. Principala planta
cerealiera care se cultiva in aceasta tara este porumbul29 i ea alcatuiete hrana de
capetenie a taranimii; este cartoful Tarii Romaneti i, pe cand observi ca multe alte
resurse sunt neglijate in chip ruinos, cea mai mare atentie este acordata culturii
acestui mijloc de subzistenta. Pe cand treceam de-a lungul <drumului>, femeile se
indeletniceau tot timpul cu plivirea solului i cu praitul in jurul tulpinei sale uria*e.
Pamantul este inchis <la culoare> i foarte bogat; in locurile dintre <tulpinele
de> porumb se fac bostani foarte buni; [...] dar aceasta agricultura predomina mai
mult in Transilvania decat in Tara Romaneasca. Malaiul este de o culoare galbend,
cand este fiert intr-un ceaun cu apa <ajungand> la consistenta unei budinci [...] // se
numqte mamaliga3 *i batina0 la pranzurile lor, o moaie intr-o strachina mica de
lapte covasit, slanina topita, fasole sau zarzavaturi amestecate cu slanina; o legatura
de ceapa verde sau ceapa uscata insote*te de obicei mesele lor.
Solul era atat de clisos in aceasta parte a tarii i <chiftit> de atata apa, ce
trebuie sa fi cazut aici in urma ploilor (deli nu am avut nici una la Bucureti), incat
am fost suit sa merg fara ghete i fara ciorapi [...]
[Petrece noaptea in aer liber langa un stejar taiat.]
3 Malaga.
www.dacoromanica.ro
587
p.283
p.284
285
p.286
poftit de mai multe on de vocile primitoare, atat ale gazdei cat i ale feluritilor
p.288
oaspeti: pune capul "31, pe cand bateau pernele cu mainile for [...]
Care le mari care treceau <pe langa mine> aveau multe atelaje, ate zece sau
doisprezece caicinci, patru i trei inhamati de piept [...] tam are multi din acetia;
dar, ciudat de spus, nu am vazut nici magari, nici catari, in cursul intregului drum
pe care 1 -am facut prin Tara Romaneasca.
Era lipsa de once alts hrana animals; vinul for este uor, de culoare deschisa
p.289
<galbui> i // cu gust acru. Case le mai bune sunt acoperite cu indrila, de forma
ardeziei, i de culoarea ardeziei sau ro0. In tinuturile paduroase ale tarii se gasesc
care e legata de ea printr-o franghie sau printr-un lant, inlocuiau fantanile din
Turcia, iar lemnaria dinauntrul putului dadea adeseori un gust neplacut apei.
Imprejurimile Pitetilor sunt bogate in livezi de cirei. Fructele sunt foarte gustoase
i se vand foarte ieftin. Am capatat o palarie plina de cirqi albe i dulci pentru 5
parale pe care le socotesc cat unfarthing35 din moneda noastra.
Pe drumul urmat de pota sunt case care sunt totodata pravalii <dughene> i
hanuri. Intr -una din ele am intalnit pe un ins din Frankfurt am Main36, care mergea
pe jos ca i mine. Parea sa cunoasca bine Turcia Si Tara Romaneasca unde se
indeletnicise cu exercitarea unui (oarecare) comert pe scurt un negustor ambulant
i tia cateva cuvinte frantuzeti. El a explicat stapanei casei, care intreba de unde
veneam i care imi era regligia, ca eram luteran (!) ", deci nu pravoslavnic37.
31 pone capo".
32 Prepura, sat, corn. Perisani, jud. Valcea.
33 fesule.
34 a kind of bacon-brawn.
35 Moneda marunta engleza.
36 Frankfort Maino.
37 Adica ortodox. De fapt calatorul era pastor anglican.
588
www.dacoromanica.ro
p.290
p291
al desavarsirii nationale. Simtea, deli nu mi-a spus nimic, un regret <plin de>
caldura, ca nu-mi putea pune in fata o mancare mai buns, in timp ce ma poftea in
mod ales sa impart cu el mamaliga gi ceapa lui. In mica sa case [...] nu am dormit
<deloc>. 0 singura odaie ne adapostea pe ton. Pasarile <gainile> sareau pe mine
toata noaptea si desi zaceam pe pamant, abia aveam loc sa ma intind fait sa lovesc
pe unul sau altul din membrii familiei [...] N-am putut sa-1 fac nici pe el, nici pe fiica
lui, sa is vreo plata oarecare i <acesta> a fost singurul loc unde ea a fost refuzata
cu fermitate, dar cu bunavointa.
Inaintea mea se afla acum un rau larg i repede, ce curgea la poalele tinutului
muntos care // desparte Tara Romaneasca de Transilvania. Aici m-am gasit in cea
mai mare incurcatura gi aveam de gand sa trec prin vad; dar aceasta nu era cu
putinta din cauza adancimii <apei>. Cativa t.arani mi-au spus ca la o foarte mare
departare se afla un pod, dar ar fi trebuit sa ma Intorc inapoi [...] Un baiat care pazea
boii, vazand teama mea de a trece <apa>, mi-a sporit nelinistea, repetand mereu:
38 Courted Argis.
39 Stepping-stones.
www.dacoromanica.ro
589
p.292
p.293
asemanatoare.
Am fost fericit sa intalnesc persoane care calatoreau in carute mici cu couri
de rachita, trase de doi sau trei cai, in care se sprijineau pe atemutul for sau pe
snopi de paie, fumand din lungile for ciubuce, ca o dovada Ca nu ma abatusem cu
totul din drumul meu.
Intr -o zi de o caldura inabuitoare, pe cand zaceam pe o banca, am vazut o
femeie care se intorcea dupd ce dusese de mancare, cand ea mi-a indata o bucata
p.294
pe jos <pe care-1 banuiesc indeobte ca este un suflet insetat> cineva lipsit de
simtire este in stare sa-1 batjocoreasca, strigand dupd el: Hah! Arakee, araku" [...]
Erau aproape trei luni de cand parasisem Constantinopolul [...] Sufeream cel
mai mult de faptul ea dormeam <imbracat> in hainele mele in fiecare noapte, in
imprejurari atat de deosebite, data pe o lavita, altadata pe podea, cand sub opron
deschis, inaintea unui foc mare, cand in tovaraia unor carutai sau in fata unui foc
<aprins> sub cerul liber <cand nu era nici o casa in apropiere>. 0 <singura>
42 Noa ponce, noa ponce.
43 a white woolen kind of great coat.
44 a braiding of blue.
45 a jacket of the same description.
590
an earthen dish.
www.dacoromanica.ro
pereche de haine m-a insotit de la Ierusalim pana la Hamburg, unde ne-am despartit,
credinciosii <si> tacutii mei tovarasi si cu mine //. Aveam cloud sau trei camasi si
cateva perechi de ciorapi, dar am avut rareori prilejul de a-i folosi pe acestia din
urma, in Turcia sau in Tara Romaneasca.
[Strabate in munti paduri mari, trecand de cate zece on aceeasi va].
in satele mici prin care am trecut am intalnit, ici si colo, oameni care vorbeau
limba germana, de bund seams bastinasi ai acelei tart, care // se asezasera acolo ca
negutatori49, bucurandu-m cu perspectiva apropierii mele de Europa civilizata, de
care uncle persoane din Tara Romaneasca nu socotesc ca apartin. Cand vorbeam de
mile cu unul de la care voiam sa aflu departarea <la care se afla> o localitate, el mia spus Ca ei socotesc pe mile, ca in Europa.
Limba romaneasca50 poate fi invatata in scurt timp de cel care are cunostinte
clasice, datorita asemandrii ei cu limba latina. Am putut cere curand painesl, lapte,
came, ceapa52. Este vorbita intr-un tinut foarte intins, si in Ungaria este in lupta cu
limba germand si cu limba indigena pentru suprematie. Romaneste nu stii?"53 cram
adeseori intrebat la Pesta si la Timisoara, orase insemnate din Ungaria; dar, vorbind
strict, nu am gasit ca se foloseste acolo atat de obisnuit latina, asa cum au aratat
cativa scriitori: trebuie sa fi inteles limba romans, care se trage din cea <Latina>.
p.295
p.296
prezida in acea sears. Purta palaria mare atat de obisnuita la tarani ceea ce nu
vazusem niciodata la clerul ortodox si avea o barbs lungs care ii cobora pana la
brau. El era, bineinteles, oracolul adunarii, care i se adresa cu titlul de // parinte"56
un cuvant care era mereu pe buzele lor. Am cerut ceva came, dar am primit
raspunsul: nu e carne57. Paine si aralciu" era din belsug. Dupa catva timp mi-au dat
sa mananc cu painea mea o bucata de slanina, pe care am luat-o la inceput drept
branza alba; iar incetul cu incetul a aparut o strachina mare cu came de berbec
fripta, din care numai preotul m-a poftit sa ma impartasesc. Cum cei din casa
52 chappa.
53 Romanisti nosti?
54 house of entertainment.
55
popas.
56 Parente"; <cuvantul> roman pentru preot <popes> insemnand pdrinte" (n.a.).
57 noa came.
591
www.dacoromanica.ro
P.297
Romaneasca, unde am fost supus unei cercetari stricte din partea politiei, inainte de
a fi primit printr-o poarta mica in statul austriac. Aici, din nenorocire, mi-am pierdut
haina araba // pe care o adusesem de la lerusalim [...]
Ravasul sau pasaportul mi-a fost luat si mi s-a dat un bilet mic pentru
p.299
putut afla cum ce scop // vizitasera toate locurile acestea, dar banuiesc ca <se
dusesera> cu turme.
A trebuit sa ne deschidem de patru on bagajele si sa explicam intrebuintarea
fiecarui articol la patru autoritati diferite [...]
58 nidus.
592
www.dacoromanica.ro
Nu trebuie sa uit bunavointa medicului, Dr. Ley, care mi-a trimis zilnic trei
sau patru// farfurii de sups, pasari si zarzavaturi. Eu fiind doctor in drept <Doctor
Recht> m-am bucurat intr-o tars civilizata, de mult respect.
Slaba moneda din Tara Romaneasca a disparut acum; in locul ei se foloseau
aici zwansigii60, kreutzerii61 i grosii62 batuti in mod legal cu efigia imperials,
P.301
<care> aveau <un curs> stabil. Aici am auzit, pentru prima oars, de moartea
maiestatii sale William al IV-lea63 si cel care mi-a anuntat-o, a infatisat aceasta
intamplare aruncandu-si capul pe spate, inchizandu-si ochii si deschizandu-si gura.
in ziva plecarii noastre din lazaret, bagajele noastre au fost cercetate din nou de
catre toate autoritatile in posse; bucatelele mele de hartie care inveleau o piatra mica
sau o pipa au fost deschise [...]
Cand am parasit satul lazaretului, am trecut printr-o vale stramta, care era in
drumul meu spre Sibiu, capitala Transilvaniei [...]; deasupra raului care curgea la
p.302
poalele defileului se inaltau ruinele unui castel64; <el> avea o forma rotunda si
banuiesc ca fusese ridicat de catre romani65 pentru paza <acestei> vai inguste si
Intunecate, Impotriva navalirilor dacilor [....]
swansics.
61 Kreutzers.
62 groschen .
www.dacoromanica.ro
593
p.303
locasurilor for rivalizeaza cu acelea ale templului parohial, acesta din urma putand
fi deosebit numai prin crucea care ii incoroneaza varful.
Orasul acesta nu este atat de mare sau intortochiat ca Bucurestii, dar '11 intrece
p.304
p.305
semnat pasaportul, cu cea mai mare grija si mi-au dat un bilet ca-mi gasesc o
locuinta peste noapte. Politia in statele austriace si prin toata Germania pe care am
strabatut-o, este foarte stricta: Pasaportul, pasaportu171 era cuvantul <rostit> de
once gura, [...] politia germana nu era nepoliticoasa, dar imi lua tot timpul cand
ajungeam in vreun oral al for [...]
Hanurile72, chioscurile, cafenelele, toate au disparut acum in fata birturilor73
i hotelurilor74; rachiul a facut loc coniacurilor si lichior" si chiar au Inceput sa
lichior apara tapii de bere.
De la Sibiu am patruns intr-un tinut bine cultivat, locuit indeosebi de acei
colonisti sari [...] ale caror locuinte au o infatisare confortabila [...] cu ferestre
Aluzie la edlatoria sa in Europa.
70 Romanisti.
71
pass, pass.
72 Klauns.
73 birtzhaus.
74 gasthoffs.
schnops brantwine.
594
www.dacoromanica.ro
lustruite si bine aparate. Fiind zi de targ, la Sibiu, am avut prilejul de a vedea foarte
bine pe acesti tarani, ducAndu-si produsele la targ; barbatii desi purtau palaria din
Tara Romaneasca, aveau o haina dintr-o dimie buns si plina <groasa>76, cizme77
lungi si calareau pe cai buni; multe femei mergeau si ele calare, purtau aceleasi
palarii mad de paie [...] si aceleasi cizme lungi ca si barbatii.
Cei care mergeau pe jos aduceau lapte, unt si fructe <ciresi> si pot s spun ca
pentru prima oars de la plecarea mea de acasa am vazut unt adevarat si curat //; la
consulul (Angliei) la Bucuresti, gustasem din niste unt facut cu lapte de bivolita,
care era alb ca zapada, si cu gust placut; dar aici era unt obisnuit, cu care suntem cu
totii obisnuiti, dus la piata in cosuri <acoperite> cu servete [...]
Am mers toata noaptea, cum imi era adesea obiceiul, si am dormit cAteva
ceasuri ziva. Dupa 26 iulie am ajuns am la Sas-Sebes78, un oras alcatuit dintr-o
strada larga cu o poarta la fiecare capat; aceasta parte inchisa se numeste Burgul"
toate strazile din afara <cetatii> sunt numite foburguri". Era aici un seminar
pentru pregatirea clerului romano-catolic, al carui port consta dintr-o gluga mica, o
funie alba in jurul mijlocului si palaria obisnuita; unii (care presupun ca faceau parte
din clerul luteran) purtau anterie lungi de o culoare purpurie, inchise in fata cu
nasturi si palarii intrucatva asemanatoare cu // acelea infatisate in portretele lui
Calvin si John Knox8I.
Ma mir ca sanatatea mea continua sa fie atat de bund, cand ma gandesc la
viata aproape nefireasca pe care o duceam acum, umbland in fiecare zi si dormind
noaptea <imbracat> in aceleasi haine; paine, yin, branza, rar came, putin lapte si
fructe constituiau subsistenta mea de capetenie; s-ar fl putut procura came in fiecare
zi cu mai multi usurinta, dar se servea in cantitate mai mare si era foarte des <came
de> porc, cu ceva varza acra82 sau cu fasole83. Drumurile, desi ceva mai bune deck
in Turcia si in Tara Romaneasca, erau totusi proaste; un fel de diligenta mergea de
la Sibiu la Viena, facand calatoria in zece zile; erau mai multi calatori si trasurile for
europene <aveau> un vizitiu84, cu o infatisare fantastica, cocotat pe capra; carutele
erau <construite> pe acelasi principiu ca mai inainte, dar mai bine, trase de aceiasi
boi de culoarea soarecilor, cu coame de o marime uriasa si foarte ridicate in sus;
plugurile aveau roti mici.
p.307
8 Faux-bourgs.
81 John Knox (1505-1572) teolog reformator scocian.
82
83 fesule.
84 chasseur.
595
www.dacoromanica.ro
p.308
p.309
La posts sau la birt nu se plateste locuinta daca ceri yin, paine, rachiu sau
once alt lucru pe care it procura casa; si cand e ora culcarii, se aduce o cantitate de
paie si este intinsa pe podea unde oaspetii se odihnesc comod sau foarte adeseori
prefers sa doarma in vreuna din // dependinte unde este mult fan si paie. Am vazut
douazeci de insi care dupa ce cinasera s-au retras, cu voia gazdei, sa doarma in sure
si in soproane85.
p.310
In diferitele locuri unde ma opream, fiecare arata cea mai mare curiozitate
pentru a afla de unde vine, uncle merge, de unde vine jupanul", al romanilor si wo
von al celor care vorbeau limba germana, rasunau mereu la urechile mele. Limba
dintai este vorbita in multe imprejurari aproape pans la portile Vienei; pasaportul
meu mi se cerceta acum mereu si ajunsese destul de lamurit, datorita observatiilor
prevazatoare si semnaturilor, sefilor politiei din Sibiu; la 29 iulie am trecut prin
micul oral Deva, asezat la poalele unui amfiteatru de dealuri; in varful unuia dintre
ele, foarte mare, din afara orasului este o cetate putemica86, care in parte poarta un
nume din cea mai indepartata antichitate, find de buns seams ridicata de romani,
pentru a tine Dacia sub ascultarea lor. Tinutul din jur mi-a lasat impresia ca s-au
petrecut acolo lupte sangeroase.
Limba germana se vorbeste mai ales in orase, dar cea romans este folosita
indeobste de catre taranime; in aceasta parte a Transilvaniei se cultiva mult tutun si
recolta /1 creste pe masura ce inaintezi in Ungaria; frunzele sunt atamate in siruri,
ca sa se usuce in fata caselor taranesti [...]
Orase le si satele aratau un progres vadit, pe masura ce inaintam; casele din
sate erau, cele mai multe, izolate <unele de altele>, find inconjurate de garduri de
lemn, fatada87 (in afara de pravalii) find de obicei in partea dinspre strada si
biserica in centru, langa piata.
Am fost mirat gasind in Ungaria ca se folosesc in mod curent termenii arabi
pentru tutun (dhuhoune) pe cand in Turcia <se spune> tutun si in Tara Romaneasca
tabac, deli aceste tari sunt, comparativ, mai aproape de <acelea> unde se vorbeste
limba araba; nu-mi pot inchipui pe ce cale a ajuns in Transilvania si in Ungaria.
<Vremea in acest> anotimp era atat de buns, incat dormeam des in micile clai
de grau de pe ogoarele secerate; cateodata eram primit intr-un Sopron; aceste clai de
p.311
gran erau in forma de cruce, astfel ca ma asezam bine intr-unul din // unghiuri,
trageam peste mine cativa snopi si, infasurat in pledul meu, scapam de boarea
noptii [...]
La o mica distanta de Lugoj, am dat patru grosi unui carutas care cara acolo
lemn de foc, ca sa-mi dea o mans de ajutor; umblasem toata ziva dinainte si toata
noaptea si acum ma odihneam pe parii lungi cu care era incarcata caruta si curand
am adormit [...]
85
aut = offices.
596
the gable.
www.dacoromanica.ro
Lugojul este un ora$ mare cu o biserica frumoasa, care are cloud clopotnite
impodobite cu gust $i aurite; femeile din Imprejurimi purtau fote late de culori
felurite in jurul trupului lor, care be ajungeau pand la calcdie, basmale albe pe cap
care le atarnau pe spate, Intocmai ca <la> femeile arabe. Barbatii, pe langa palaria
latd, care acum avea marginea rotunjita in sus de jur Imprejur, alcatuind un fel de
bordura Intre ea $i calota, erau Imbracati cu surtuce albe de bumbac, care stateau
stranse pe mijloc, $i pantaloni largi $i albi// din aceea$i <tesatura>, foarte largi, care
se leganau incoace si Incolo, and umblau $i dadeau aceluia care ii purta aparenta
ca purta fusta; mica lor punga de piele alba pentru tutun si uneltele pentru fumat
erau prinse de cingatoare, in fata.
La anumite distante de-a lungul drumului erau ridicate cruci Inalte de lemn
p.312
acoperi$urile de olane ale unora din biserici sunt randuite Intr -un chip ciudat
reprezentand potire, cruci $i slove; se gaseau fructe din bel$ug, mai ales pere si
prune. In orawle mai mari din Ungaria un grup de sculpturi de marmura neagra sunt
a$ezate in // mijlocul unui spatiu mare sau a pietei, infati$and vreo intdmplare
insemnata legata de istoria tarii lor; mi s-a parut ca sunt executate cu indrazneala90 .
Unii din farani purtau un cojoc de piele de oaie, croit ca o vests (blana
ramanea numai pe margine) impodobit cu motive rotunde ro$ii, putine <la numar>
si departate Intre ele; <o bland de> miel negru sau o piele de ied alcatuie$te o
pelerina $i le atarna pe spate Intre umeri; c'd.nd pa$esc Incet pe strada lata a satului
lor,
Pe and intram intr-un sat la 7 august, am vazut doi husari $i doi servitori
(?)91 in negru, cu caciuli de piele neagra $i cizme din piele, care stateau langa caii
lor in a$teptarea sosirii vreunei persoane Insemnate; indata au Inceput sa traga
clopotele bisericii parohiale, doua trasuri au Inaintat $i un barbat de statura mica,
88 Temmeshwaur.
89 market square.
www.dacoromanica.ro
597
p.313
gras, s-a scoborat <purtand> o calota mica, roie i cu un ciucure de matase albastra
pe cap; am aflat ca acest personaj era episcopul de Pressburg92, care cred ca e un
cardinal; parohul din <acea> localitate, invemantat in anteriul sau, impreuna cu
unii din locuitorii de seams <ai satului> 1-au dus la casa parohiala; in tot timpul cat
p.314
a stat acolo, cam un sfert de ceas, clopotul continua sa sune; // apoi el a plecat;
inaintea lui mergeau cei doi husari i doi picheri (servitori calari). Hangiul de la birt
mi-a spus ca era un episcop foarte bun".
Vinul din Ungaria este superior oricarui yin pe care 1-am gustat pana acum
unele <vinuri> sunt ro0 i au mult corp93; pepenii sunt foarte ieftini aici, poti sa
cumperi unul cu un penny din banii nWri; dar carnea cu care este atat de obinuit
englezul, este 'impartita aici cu economie; mi s-a parut ca era o mare favoare cand
ti se dadea din ea, chiar daca o pofteai; nu e came" era raspunsul cel mai
frecvent. Limbile germana, romans, maghiara i latina sunt <cele> folosite in
Ungaria; m-a izbit <chiar> faptul ca limbile germana i romana erau vorbite mai
mult decat ins4i maghiara.
La 11 august m-am intalnit din nou cu vechea mea prietena Dunarea [...]
91 servants.
Azi Bratislava, capitala Slovaciei.
93 full-bodied.
92
94
598
nixfleisch", no meat.
www.dacoromanica.ro
ANATOLI DEMIDOV
(1812-1870)
in seria calatorilor straini prin principate in prima jumatate a secolului al XIX-lea, printul
Anatoli Demidov ocupa o pozitie distinctl. Membru al bogatei familii ruse a Demidovilor, care a
inaugurat exploatarile miniere in muntii Urali $i in Siberia $i a facut o remarcabila avere de pe urma
acestei activitati Intreprinzatoare, Anatoli, fiul lui Nicolai Nichitici, $i -a petrecut cea mai mare parte a
vietii in afara granitelor Rusiei, unde de altfel a venit foarte rat Initial atasat de ambasada, A. Demidov
a renuntat la cariera diplomatica $i s-a casatorit in 1840 cu principesa Mathilda, fata lui Jerome
Bonaparte, fost rege al Westfaliei in perioada imperiului napoleonian, casnicie care nu a durat deck
sase ani. A. Demidov a detinut $i titlul nobiliar de conte de San-Donato, obtinut in urma cumpararii
principatului cu acelasi nume, de la ducele Toscanei.
A. Demidov a investit o parte a averii, in actiuni sociale, de binefacere sau pentru incurajare a
culturii ruse (fondarea spitalului de copii Nikolaevsk, a Casei Demidov, din Petersburg, pentru
vindecarea saracilor). De asemenea, el a instituit un premiu anual de 5 000 de ruble, care urma sa fie
distribuit de Academia Rusa pentru incurajarea literaturii.
in 1837, A. Demidov a initiat o veritabila expeditie stiintifica de proportii destul de insemnate
pentru acea vreme, la care a atras peste 20 de specialisti din diverse domenii de cercetare $i care avea
ca scop $i investigarea resurselor solului $i subsolului sudului Rusiei.
Urmare a acestui indelungat periplu prin numeroase tari ale continentului, aristocratul rus a
elaborat un interesant jumal de calatorie Esquisse d'une voyage dans la Rusie meridionale et la
Crimee, par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie a carui prima editie a aparut la Paris in anul 1838.
De-a lungul anilor s-a bucurat de numeroase reeditari, in limba mss fiind publicata in 1853, la
Moscova.
Un mare spatiu al lucrarii este consacrat impresiilor pe care Demidov le inregistreaza in timpul
traversarii tinuturilor locuite de roman. Observator fin $i perspicace, atent investigator al realitatilor
romanesti, panorama schitata de calatorul rus este extrem de diversificata: ea merge de la descrierea
lumina a adevarului istoric se impleteste la Demidov cu accentele critice la adresa acelor calatori
straini care, beneficiari ai ospitalitatii romanesti, denigreaza, odata intorsi in tara de origine, calitati
native $i trec sub tacere modul plin de calduri in care au fost intampinati.
Dupft autorizata apreciere a lui Nicolae Iorga Cartea intinsa, luxoasa $i foarte frumos ilustrati,
care poarta iscalitura printului rus Anatol de Demidov [...] e, In afara de splendidele ilustratii, unul din
cele mai bogate izvoare cu privire la epoca regulamentara in principate"".
Atunci cand anumite aspecte ale societatii romanesti ii starnesc mirarea sau dezaprobarea,
Demidov nu ezita, utilizand o ironie fins, dar sfichiuitoare, sa-$i exprime atitudinea deschisa fata de
anumite start de lucruri retrograde sau apasatoare.
599
www.dacoromanica.ro
in ansamblu ins.% tonul lui Demidov este unul de simpatie si reala intelegere pentru situatia
poporului roman, a cArui pozitie geo-politica aflata la confluenta de interese a marilor imperii vecine,
i-a adus, nu de putine ori, numeroase avataruri si sacrificii.
in afara acesteia, Demidov a mai scris si o serie de alte volume dintre care amintim: Des slaves
et des Russes, Moscova, 1842Paris, 1844 si Etapes maritimes sur les cotes de la Catalogne et de
l'Andalousie (1852), 2 vol.
Despre el au scris: M. Kogalniceanu, Demidoff in Moldavia, in Foaie pentru minte, inima si
literature ", Brasov, 1840, III, p. 380-384; 385-391; 393-395; M. Kolgalniceanu, D. A. Demidoff in
Banat, Walahia si Moldavia, In Dacia literary ", ed. I, 1840, p. 140-196; ed. a II-a, 1859, p. 100-139;
Petru Hanes, De la Demidoff la D. Bellesort, in Viata noun ", Bucuresti, II, 1906-1907, p. 339-343;
Nicolae Iorga, Istoria romdnilor prin cdldtori, Bucuresti, 1922, Tipografia Cultura Neamului
Romanesc", vol. III. De la 1800 pana in zilele noastre, p. 210-214; Vincentiu Bugariu, Cciatoria lui
Demidoff prin Banat, in Analele Banatului", III, 1930, nr. 4, p. 1-18; Gheorghe G. Bezviconi,
Ccilcitori rusi in Moldova si Muntenia, Bucuresti, Institutul de istorie nationals, 1947, p. 311-339;
Adrian Silvan-Ionescu, Artd si document, Editura Meridiane, Bucuresti, 1990, p. 92-95,128.
ANATO LI DEMIDOV
Schita unei cAlAtoril In Rusia de Sud si in Crimeea prin Ungaria,
Tara Romilneascg si Moldova 18382
II
De la Viena la Bucuresti
p.94
[...] Cand not am depait Babakai, o piatra conics destul de inalta care se
ivete in mijlocul curentului, am ajuns in bulboana ingusta unde Dunarea se
p.95
napustete, rasucindu-se la fiecare pas pentru al i taia drumul intre toate // rocile pe
stancilor sale acele temute roiuri de mute aa de mortale pentru animale. Odata
angajat in aceasta sumbra i misterioasa cale, unde fluviul verzui alearga peste
stanci, mergi din surpriza in surpriza, dace eti fericit, in fine, a revedea un peisaj,
de a regasi Inca o data natura mare i colorata, atunci ierti Dunarii campiile sale
inundate i melancolice, noroiul oraelor sale i reptilele sale imunde, se iarta lui
Francisc I "3 opririle sale neindemanatice, care in toiul noptii it pun pe calator pe o
I
Nicolae Iorga, Istoria romanilor prin ccilcitori, editie ingrijita de Adrian Anghelescu,
Crimee, par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie, par M. Anatole de Demidoff, Paris, Ernest
Bouldin, 1838. La anumite pasaje au fost acute comparatii si mici modificari de text, considerate mai
oportune dupA editia din 1854.
3 Vaporul cu aburi cu care Demidov si insotitorii siii cilatoresc pe Dunare.
600
www.dacoromanica.ro
coasts pe care i-ar fi placut s-o admire, uiti regimul spartan at vasului *i te impaci
cu atat mai mult cu el, cu cat it vei parasi de indata. In mijlocul acestui mare
spectacol at apelor care fac un zgomot asurzitor *i al unei vegetatii bogate, ajungi
la poalele unei mici case care se tidied izolata pe malul stang. Aceasta case ermetic
p.96
domne*te cea mai blanda temperature, caci odata soarele coborat spre orizont,
inaltimea muntilor inconjuratori arunca marl umbre facoritoare asupra Dunarii.
Acest tinut putin locuit este totu*i frecventat de cativa pastori; costumul lor, specific
acestei parti a Banatului, este aproape in intregime datorat oilor pe care le ingrijesc
*i a caror piele, intoarsa dupe anotimp, le serveste atat ca ve*mant, cat si pentru
acoperitul capului.
Am coborat cu totii pentru a ne bucura de o plimbare *i de placerea de a pa*i
601
www.dacoromanica.ro
p.97
acest oral, traseul pe fluviu inceteaza a mai fi practicabil pentru vasele de man
dimensiuni, din cauza coltilor de stanca i a curentilor sinuoi i rapizi, intocmai ca
p.99
de sus al unui catarg uor, flutura numele sau: Tiinde". II De abia parasiseram
malul, cand am vazut ce diferenta de iuteala i mai ales de linite, ofera suprafata
fluviului in aceasta parte a cursului sau. Apropiindu-ne de satul lzlaz6, aflat in
aceasta parte a Banatului, gasiram Dunarea acoperita, pe doua treimi din latimea ei,
cu o spuma clocotitoare. Un lant de stanci, plecand de la malul ungar, se intinde atat
de departe sub ape, incat ambarcatiunile trebuie sa mearga sa caute malul sarbesc,
unde ele sunt luate de un curent care le precipita cu o viteza extraordinara. Dupa
cateva minute de vartejuri i de zgomot, navigatia redevine linistita cateva
momente, apoi se intra in not vartejuri albe de spuma, pana in locul unde muntii,
cobora.nd, lass masei de apa acumulate, o circulatie mai libera.
Noi observam, din timp in timp, cateva sate, atat pe partea Serbiei, cat i pe
partea opusa; Milanova7 intre altele, care nu dateaza decat de cinci ani, a inlocuit
tristul catun de la Bamiksa8, i s-a ridicat in Serbia, ni se spune, in onoarea fiului
paei Milo. In stanga noastra, lasam, de asemenea, Tricule, un vechi fort compus
din trei tumuri. Doua tumuri paralele sunt aezate pe o ridicatura; al treilea, care
este scaldat din toate pantile de catre Dunare, comunica, printr-un podet, cu stanca
pe care se afla cele cloud constructii gemene. Aceasta veche fortificatie este ocupata
astazi de un post sanitar.
Peste putin Dunarea se ingusteaza II din nou i reintra intr-un nou defileu
unde vartejurile se precipita iritate contra giganticului obstacol care le retine. Acolo,
vaporul ne debarca pe pamant i spectacolul cel mai maiestuos pe care ni l-au va.zut
ochii de cand patrunsesem in aceste tinuturi, veni sa ne inconjoare din toate pantile.
Un zid de stanci, care se tidied la mai mult de opt sute de picioare, std inclinat
deasupra suprafetei apei intre cele cloud maluri. La cativa stanjeni deasupra
nivelului Dundrii i pe marginile de jos ale acestor imense stanci, erpuiete un
drum magnific, recent construit, realizat cu multa vigoare, demn de aceste man
vestigii ale Romei pe care fluviul le-a pastrat ca pe nite pretioase relieve. 0 grota
mare se profileaza pe malul banatean i beneficiind de aceste peteri naturale un fel
de han turistic, a fost incropit chiar sub bolta cavernei. Dupa o scurta odihna la
6 Is laz, sat, comuna Izverna, jud. Cara4-Severin.
7 Milanova, localitate in Republica Serbia.
B arniksa, localitate in Republica Serbia.
9 Trilade, nume turcesc desemnand cetatuia din localitatea de mai sus.
602
www.dacoromanica.ro
umbra acestui proaspat refugiu, ne-am reluat drumul pans in locul unde o poteca
abrupta duce la intrarea grotei lui Veterani10, celebra in aceste tinuturi si dincolo de
ele, prin frumoasele sale legende despre proscrii, haiduci i lupte.
Se spune ca in razboiul pe care Ungaria 1-a sustinut contra turcilor la 178811,
grota lui Veterani a servit drept adapost de retragere unei garnizoane de infanterie
i unui tun, care cocotat in chip penibil la intrare, domina pe o larga distanta cursul
fluviului, din inaltimea postului sau inaccesibil. //
Barca ne atepta in josul drumului i am reinceput cu iuteala sa mergem in
deriva, apropiindu-ne de malul sarbesc. De aceasta parte a Dunarii, am putut sa
remarcam ca piciorul stancilor este amenajat in mod regulat, pentru a ingadui
traseul unui drum care urmeaza rad intrerupere sinuozitatile Dunarii; acest drum
p.100
este o opera a romanilor, aceti uriai, care in razboaiele for contra dacilor au ocupat
mutt timp aceste tinuturi, inainte de a lasa aici coloniile lor.
in curand, pe acelai mal, o mare inscriptie ne apare intre maracini; vaslaii
notri oprira un moment pentru a ne permite sa contemplam acest nobil indiciu al
trecerii victorioase a acestui mare popor. Pe o imensa stalled verticals, un cadru
Impodobit cu sculpturi i cu vulturi cu aripile desfAcute, marginete aceasta lungs
inscriptie. In ciuda ravagiilor timpului i a urmelor focurilor pe care pastorii le-au
aprins de-a-lungul secolelor sub stanca istorica, se pot Inca citi primele doua
randuri, care lass sa se banuiasca aceste cuvinte: IMP<ERATOR> CAES<AR>
NERVAE FILIUS NERVA TRAIANUS GERM<ANICUS> PONT<IFEX>
MAX<IMUS>I2
petrecut prin anii 1691-1692. Vezi biografia lui Federigo Veterani, in Cdldtori strdini in Tciri le
Romane, vol. VII, Bucuresti, 1980, p. 464-471.
Confuzie. Ungaria nu a purtat singura acest rizboi, ea fiind inclusd atunci in components
Imperiului Habsburgic, care a purta, intr-adevar, alaturi de Imperiul tarist, razboiul contra otomanilor
(1787-1792).
12 impdratul Caesar Nerva Traianus invingdtor al germanilor, fiului divului Nerva, mare
preot, cf. Inscripliile Daciei romane, vol. II, Editura Academiei, Bucuresti, 1977, p. 28.
13 Marcus Ulpius Traianus, imparat al Imperiului roman (98-117 e.n.).
w Este vorba de rdzboaiele daco-romane din anii 101-102 si 105-106, soldate cu cucerirea
Daciei si transformarea ei in provincie romans.
603
www.dacoromanica.ro
p.I01
Banatului, si dupa putin timp eram instalati in unicul si saracaciosul han al acestui
mic orasel.
Dintre toti pasagerii straini de pe vasul Francisc I", alaturi de not nu mai
ramasese decat un tanar francez care se ducea la Bucuresti [...] si un batran negustor
a insistat asupra curajului pe care trebuia sa-1 avem printre aceste ape adanci si
stanci formidabile ale Dunarii, numite de turci Demir Gapy (Fertile de Fier), incat
ne-am lasat convinsi sa adoptam drumul pe uscat, pentru a ajunge in compania
armeanului nostru, la micul port Schela, unde vasul cu aburi de la Dunarea de Jos
astepta sosirea noastra. Aceasta solutie ni se parea cu atat mai convenabila, cu cat
ea venea in concordanta cu gustul nostru pentru explorari curioase, si ne-ar fi
permis sa facem o scurta vizita si la Mehadia, loc renumit pentru baile sale de ape
minerale, pentru frumusetea privelistilor sale, pentru urmele pretioase ale luxului si
p.102
begatiei romane, care se mai gasesc Inca amestecate cu cladirile recente. Roma
cunostea aceste ape binefacatoare si mitologia sa plina de imagini a consacrat //
Mehadia lui Hercule, lui Venus si Hygiei zeita sanatatii. 0 Imprejurare neplacuta
se opuse planurilor noastre si a trebuit sa renuntam la aceasta interesanta excursie.
Drumul terestru care ducea la Schela15 era atunci partial inundat: trebuia deci sa ne
lasam prada redutabilelor cataracte si sa incredintam soarta noastra vaporului care,
de-a-lungul acestor obstacole, trebuia sa ne duca pand la malul romanesc.
p.103
604
www.dacoromanica.ro
p.104
cauza pentru care, fara indoiala, masurile preventive sunt Impinse aici pana la
persecutie. Vai de turistul care, increzator in aceasta fn.unoasa artery de comunicatie
dintre Viena i Constantinopol care este Dunarea, a ales aceasta cale dificila i urea
fluviul! Dupa interminabila incetineala a navigatiei, el va sfari prin a -si Incununa
funesta imprudenta in carantina de la Orova, i o detentie de patrusprezece zile ii
va prelungi in chip indefinit calatoria. Acest orael, este de altfel in rest, plin de
farmec. Soldatii colonizati aici, cu dezordinea for pitoreasca, femeile cu turnura
nonalanta i chiar i copiii, a caror zburdalnicie pare chiar mai vioaie sub portul
atat, de bogat al tinutului, acestea sunt tablourile locale, pe care le-am sesizat i
observat in chip discret.
Am parasit Orova pe o barca noua, ceva mai mare i mai rezistenta decat cea
din ajun, i am ajuns, dui de curent, la Orova Noua sau Ada-Kale (insula
fortificata) cum o numesc turcii. Acest spatiu militar ocupa intr-adevar o insula
plata, arzata In chip placut, acoperita cu // iarba Si vegetatie diversa, dintre care se
iveau grupuri de cocioabe, aflate Intr -o stare din cele mai triste. In aceasta fortareata
nu poate fi remarcat nici un plan regulat; se observa doar ea sistemul dupd care a
fost cladita, rezultat al grijilor ignorante ale vreunui paa, nu se supune nici uneia
16 Milos ObrenoviC (1780-1860), cneaz sarb, intemeietorul dinastiei siirbe Obrenovio, cea care
avea si conducti Serbia cu intermitente pang in 1903.
www.dacoromanica.ro
605
p.105
din regulile artei. Pe malul sarb, un mare turn, fortificat i flancat de cazemate,
completeaza sistemul de aparare din Ada-Kaleh17 Si asigura astfel Serbiei controlul
intregului brat al Dundrii, care scalds partea dreapta a insulei. In cele din urma,
dupa ce am lasat inapoia noastra amandoua cetatile, intraram in patul spumegand
unde Dunarea se zvarcolete cu un fel de furie i ocolete capetele stancilor care se
Tidied deasupra apelor ei, aici putin adanci.
Trecerea noastra prin sectorul cu adevarat periculos nu a durat mai mult de
p.106
scurge radios gi ca pentru a se odihni dupa vartejurile si agitatia sa, patrunde intre
malurile departate ale Tarii Romaneti Si Serbiei. Din acest punct am observat pe
malul romanesc cateva locuinte modeste. Acest grupulet de case se numete Schela;
in fata ei, pe malul turc, se afla Cladova.
In acest loc is sfarit aventuroasa noastra navigatie. De acum inainte //
Dunarea nu avea sa fie pentru not decat un fluviu fare pericole si fare obstacole.
Mare le vapor cu aburi Argo" 18, pe care il vazuram oprit mai sus de malul acesta
arid, nu Wepta decat sosirea noastra pentru a porni pe aceasta large intindere de
ape, aflata aici sub stapanirea Turciei.
606
www.dacoromanica.ro
p.107
suflet degradat, dar care totui nu exprima un alt sentiment decat cel al unei
supuneri stupide.
Reveniti de la Cerneti dupa amiaza, am fost uimiti de nenumaratele priviri gi
comentarii, pe care fiecare locuitor le facea asupra noului nostru vapor, ,Argo ".
Planul nostru era sa nu coboram pe fluviu pans la Galati, loc unde se afla
ultima static a companiei de vapoare cu aburi pe Dunare, ci voiam sa debarcam din
www.dacoromanica.ro
607
p.108
p.109
p.110
p.111
608
www.dacoromanica.ro
printr-o fasie de legatura. In jurul capului, o alta coarda, mai putin putemica este
intoarsa in chip de ca"pastru, fara zabala si fara potcoave; animalul este astfel in
intregime liber. Cand, pe traseul de la o statie la alta acesti cai sunt obositi,
conducatorul atelajului coboara, ii freaca la ochi si ii trage de urechi, convingandui ca sunt odihniti. Doisprezece din acesti cai au fost inhamati, doi cate doi, la fiecare
din trasurile noastre. De indata, aceste animale, atatate de prin strigate lungi si
ascutite ne dusera, de-a lungul campurilor intretaiate de gropi, albii de rauri si de
noroaie fara fund, in aceeasi sears chiar, la Bucuresti. Cativa din tovarasii mei
ramasesera in urma mea, asteptand intoarcerea echipajelor. Ei profitara de acest
interval pentru a observa tot ceea ce, dat find solemnitatea sarbatorii de // Srantul
Petru, ziva sosirii noastre la Giurgiu, reunea diferite divertismente; le voi lasa for
p.112
Vasta campie care se intinde, intre Giurgiu si Bucuresti, este strabatuta, din
timp in timp, de o serie de gropi destul de adanci, care in vreme de ploaie, devin tot
atatea mlastini periculoase pentru calatori. Nu o singura data, cu grelele noastre
trasuri, am reusit sa ramanem impotmoliti in mlastinile noroioase, unde drumul nu
are alt fundament decat trunchiuri de arbori asezate in crucis. Vai de bietul echipaj
pe care caii 1-au lasat infundat in acest mal negru si moale! el va ramane aici mult
timp pana sa i se poata veni intr-ajutor. In rest, pe aceste drumuri triste, calatorii sunt
la fel de ran ca si satele insesi, daca astfel pot fi numite acele sarmane adaposturi
de lut si nuiele, care acopera un fel de vizuina in care o intreaga familie traieste
laolalta. //
multa insufletire la dans acestor tarani robusti si tuturor acestor fete brunete; el
reinviora vocea nazala a batranelor care psalmodiau cantece traditionale pe care
urechi dace sau romane le vor fi auzit in timpurile lui Decebal si Traian.
Cele douazeci de leghe pe care le aveam de facut2I furs parcurse cu destula
viteza. Atata vreme cat se inainteaza pe suprafata plata a campiei, voiajul este nu
numai rapid, dar si usor. Caii slabi si infometati, legati numai cu niste corzi vechi,
transports calatorii cu o iuteala remarcabila. Postasii, cocotati pe inaltele for sei de
lemn, pun in cruel coarda care serveste drept ham, si urland si gesticuland ca niste
nebuni, pun intr-un galop fara oprire hoarda de cai, pe jumatate salbatici, inhamati
la fiecare trasura. Adesea grotescul echipaj se precipita de-a lungul inaltelor ierburi
21 Distanta reala intre Giurgiu si Bucuresti este de aproximativ 60 km si nu 80 (cat ar rezulta
din echivalarea celor 20 de leghe in km).
www.dacoromanica.ro
609
p.113
p.114
ale campului, // iar caii profita de aceasta ocazie fericita pentru ei, pentru a smulge
din goana atelajului cateva tije uscate pe care le devoreaza de indata.
Ajuns la statia de schimb, atelajul este eliberat cu iuteala de harnasament,
care, am mai spus-o deja, se compune din doua legaturi si dintr-un colac de chinga
prin care animalul baga el insusi capul si de care se debaraseaza in acelasi fel;
aceasta odata facuta, vizitiii, in semn de satisfactie, si pentru a mai relaxa, zic ei,
caii de travaliu, trag cu putere de urechi si de parul de pe frunte pe fiecare cal in
p.115
parte, apoi ii lass, de-abia gafaind, sa-si refaca fortele pe iarba arsa a campului.
La sosirea noastra in Bucuresti era sears tarziu, asa ca not furam confruntati
cu toate complicatiile pe care le presupune gasirea unui culcus intr-un oras imens,
de-a lungul unor strazi intortocheate si obscure si cu niste calauze cu care nu era
posibil sa to faci inteles. Ni s-a spus Ca singurul loc unde puteam gasi un loc de
dormit era clubul boierilor locali, aflat in cladirea teatrului; // dar putin a lipsit ca
gazda sa nu refuze once asistenta si abia la capatul multor rugaminti, si dupa ce am
asteptat incheierea reprezentatiei, am putut intra in posesia a cloud camere asa de
alaturate salii, Twat trebuia numai sa deschidem o usa si ne gaseam pe scena. Dupa
aceea, am avut putin sa deplangem aceasta ospitalitate de culise, deoarece, cu tot
acest straniu apartament, am primit in curand vizitele cele mai onorabile.
Intr-adevar, abia ne instalaseram, and un ofiter, trimis de alteta sa printul
domnitor22, veni sa se puns la dispozitia noastra. De indata, o garda permanents fu
plasata in jurul echipajelor noastre expuse, in mijlocul unei curti intinse, rapacitatii
tiganilor; acesti cersetori vagabonzi, totdeauna pe urma strainilor, gasisera deja
mijlocul, in zapaceala sosirii, sa-si insuseasca, spre paguba noastra, cateva obiecte
de mica valoare.
Vizitatorul obosit care soseste la Bucuresti, este sfatuit sa faca prima sa vizita
excelentelor bai turcesti, cu care am mers sa facem cunostinta. Aceste stabilimente,
aburilor si masajului toate acele rafinamente cu care orientalii // stiu sa-si inconjoare
nevoile fizice ale vietii. Daca profetul a fost destul de intelept pentru a ridica o
prescriptie igienica pans la caracterul unei datorii religioase, adevaratii credinciosi,
la randul lor, au fost destul de senzuali pentru a efectua una din placerile pe care be
prefers si in care toata fiinta for se abandoneaza cu atatea delicii. Nimic nu este
comparabil cu moliciunea placuta care va cuprinde membrele obosite cand, iesind
din aburul umed, dupd ce ti s-a fa'cut un masaj viguros si frectii cu arome, va gasiti
intins usor pe tesaturi moi, in timp ce pipa exala in jurul vostru parfumurile adorate
cu care este incarcata, si c'a'nd, din timp in timp, apa rece si dulceata de trandafiri,
aduca arome proaspete; cu toate astea, aceasta placere atat de completa costa la
Bucuresti un pret mai mult decat modic. Ar fi de dorit, asadar, ca obiceiurile de la
Viena si Paris, care tind sa se impuna din ce in ce mai mult in aceasta capitals, sa
lase sa subziste aici singurele doua lucruri cu care eventual turcii s-ar putea mandri,
22 Este vorba de domnitorul Alexandru Ghica (1834-1842).
610
www.dacoromanica.ro
P.117
sedere mult mai lunga decat cea care ne-ar fi permis s-o consacram acestei
ospitalitati atit de prevenitoare.
Printul domnitor a avut amabilitatea sa consacre o ors pentru a ne primi pe
sears; in asteptarea acestei audiente am mers ca niste adevarati straini sa trecem
curiosi in revista lumea buns a acestei capitale, care se plimba dupa modelul sau
obisnuit, in echipajele ei in fiecare zi; caci, in acest ora fiecare are trasura sa
proprie. Aceasta alee de plimbare atat de frecventata nu merits popularitatea de care
se bucura, caci nu este altceva decat o strada mare, plina de praf si insecte. Cand ai
p.118
schimb lass pe cei care se plimba in zilele noastre in prada razelor oblice ale
soarelui. 0 campie plata si mocirloasa este toata privelistea care se intrevede la
capatul acestei plimbari. Oricum, sirul trasurilor este lung si inghesuit de-a lungul
drumului si regasesti in fiecare sears, fidela sistemului sau de intalnire, toata elita
acestei natiuni care isi schimba azi moravurile precum costumele. In aceeasi trasura
in care ati remarcat femei a caror toaleta si maniere le fac sa semene elegantei si
cochetariei vieneze, puteti remarca de asemenea fracul negru, care reprezinta tanara
Muntenie, plasat alaturi de figura nobila si venerabila a vreunui boier cu barba alba
si cu calpac, acoperamant monumental al capului adoptat de la grecii din Fanar. Pe
scaunul trasurilor este asezat cu gravitate, fie un vizitiu imbracat dupa moda
ruseasca, cu un caftan lung strans pe el, fie un turc cu turbanul lung, fie un amaut
cu fustanela alba si falfainda. Intr-un cuvant, aceasta procesiune care inainteaza prin
praful serii, aceste pene, turbane, aceste toalete care trec si se incruciseaza cu dvs.
compun un spectacol in acelasi timp straniu si de o atragatoare noutate.
Ne-am dus totusi la palatul domnului. /1 Cativa ofiteri asteptau ca printul sa
revina de la plimbare; am regasit printre ei pe un francez, vicontele de GrammontLouvigny23, cu care am avut ocazia sa intretinem cea mai aleasa politete. Salonul
unde am fost introdusi nu avea alt ornament decat portretul, generalului rus Kiselev,
www.dacoromanica.ro
611
p.119
Ceva mai tarziu avuram onoarea sa fim prezentati ai celor doi frati ai
p.120
domnitorului //. Printul Mihail Ghica, cel dintai nascut, are functia de ministru de
interne cunoscuta sub numele de mare vornic *i tocmai fusese numit recent in
demnitatea de ban, care, dupa domnitor, este prima functie public& in stat. Printul
Constantin Ghica, cel mai tanar dintre cei trei frati raspunde de chestiunile militare
1i comanda, in calitate de spatar, mica armata romaneasca. Dupa obiceiul turc, ni s-
au oferit pipe *i cafea. Nu ne-am luat ramas bun de la domn decat dupa o
p.121
nostru. Giurgiu era o fortareata turca inainte ca tratatul din 1829 sa o faca
romaneasca24; la aceasta epoca interventia generoasa a Rusiei ridica din decaderea
24 Eroare. Giurgiu nu a fost niciodata o cetate tura, ci a fost smulsa din trupul Tarii RomAnesti
in vremea lui Mircea cel B'Atran gi restituita de drept acesteia, prin pacea de la Adrianopole (1829).
612
www.dacoromanica.ro
timp Inca strazi neterminate i terenuri astupate de ruine vor dispare din planul
regulat al noului Giurgiu. Cartierul vecin Dunarii este de constructie recenta; cateva
p.122
Din toate partile se ridica fumul focurilor, unde aceti oameni atat de
pasionati pentru sarbatoare ii pregateau mancarurile for simple; sub corturi unii se
parura decat o ghirlanda saraca de parale. Este, in mic, istoria zestrelor la toate
natiunile civilizate de pe pamant. Tinerele tiganci se distingeau printr-o frumusete
aparte, care a pastrat amprenta rasei, din care o serie de autori pretind ca se trag
aceste triburi ratacitoare; se regasesc la ele atat talia supla i subtire cat i
extremitatile atat de delicate ale femeilor de pe malurile Gangelui.
Este dificil sa dai o reprezentare a mirarii i a agitatiei care domneau pe acea
613
p.123
corturi, baraci, carute si animale, $i in aceasta confuzie fara seaman, fara ordine,
rara politie si totodata lath zgomot, negustorii isi intindeau marfurile. Se vindeau
acolo stofe, haine, blanuri si alimente, totul din belsug. Daca vreun spatiu devenea
liber in mijlocul acestei multimi mobile, el era de indata invadat de dansatori; ei
formau un cerc mare, care incepe sa se invarta, cand la dreapta, cand la stanga, cu
o miscare lenta si grava, care se anima de indata.
La acest dans barbatii si femeile se in de mans: cantaretii tigani sunt de la
inceput in mijlocul cercului i-i dau multa osteneala si energie pentru a executa
melodiile for fara sfarsit. Dansatorul obosit de aceasta placere poate s-o paraseasca
dupa voie si orice alt amator aflat pe acolo, care vrea sa is parte la dans, intra fara
dificultate in joc; astfel aceasta sarbatoare interminabila pentru care romanii ni s-au
parut atat de pasionati, se prelungeste pans tarziu in noapte. Totusi oricare ar fi
pasiunea for pentru acest exercitiu, ei it efectueaza cu o demnitate si o decenta
remarcabile. Tigancile tinere au, de asemenea, acolo o comportare modesta si
rezervata. Adesea puteai sa vezi cincizeci sau saizeci de dansatori, in costume
variate si pitoresti, inlantuiti in acelasi cerc; aceste cercuri ele insele se repeta la
p.124
www.dacoromanica.ro
p.125
pofida tuturor acestor obstacole am reusit, pand la miezul noptii sa rezolvam toate;
capitanul de posta in persoana, cu numeroasele sale cart*, ne astepta in fata ugii
farmacistului.
Bagajele noastre erau deja incarcate cand a trebuit sa renuntam la plecare
datorita incapatanarii capitanului de posts, care nu voia sa is 1i bagajele. Plecarea
nu avu loc cleat, asa cum ni se prezisese, a doua zi; am putut pune in miscare cloud
mari cart* taranesti, incarcate cu bagajele noastre, la care s-au adaugat doua paini
negre drept toata provizia pentru drum.
Dupa ce am trecut de portile orasului, ne-am aflat pe o campie sau mai curand
intr-o vasta mlastina, unde pasteau mari turme de boi, de cai, bivoli $i caprine: nici
nu stiam macar ate ce loc suntem dusi; tot ce puteam sa observam era ca ne
indreptam catre nord; dar nici o alts indicatie nu ne-a permis sa recunoastem drumul
care ducea catre capitals. Drumurile de-a lungul acestor pustietati sunt la fel de
nesigure, ca $i capriciile oamenilor care be parcurg. Spatiul este larg, ierburile
abunda ti taranul alege, dupa bunul sau plac, intre pamant 1i gazon. Prima oprire o
facuram langa un put, aflat in fundul unei mari vai. Puturile sunt foarte frecvente in
Tara Romaneasca 1i sunt construite invariabil in acelasi mod: un trunchi de arbore
scobit garniseste interiorul si se afunda in adancuri; cantitatea 1i marile dimensiuni
ale acestor tuburi dau o idee magnifica asupra vegetatiei muntilor de unde au fost
aduse. Apa se extrage prin intermediul unei prajini lungi care se basculeaza, si care
se compune dintr-o bucata de stejar golit ii gaurit. //
p.126
vegetatie; palcuri de arbusti tineri acopera ici-colo solul. Ani in sir, nefericitul taran
roman, sleit ca o vita plesuva,
vazut recoltele jefuite de turci si terenurile
devastate, fapt ce face usor de inteles cat se temea de vecinatatea oprimatorilor sai.
El a lasat deci un teren pustiu de zece leghe intre Dunare primele sale ferme, ca
un spatiu abandonat curselor jefuitorilor, un pamant blestemat unde in fiecare an se
faspandesc bandele iesite din Giurgiu pentru a ruina once noua asezare si a goni
catre munte pe cultivatorii legitimi.
Trebuiram sa traversam trei sau patru rauri mlastinoase si la fiecare din aceste
treceri am ajuns sa binecuvantam refuzul capricios al sefului de posts. Daca noi am
fi luat, intr-adevar, acele trasuri atat de joase i atat de incarcate, bagajele noastre ar
fi fost indiscutabil scufundate 1i noi insine gata sa ne inecam in aceste locuri
periculoase. De mai multe ori, am intalnit gropi mari unde caii se itnpotmoleau,
antrenand masivele noastre trasuri. in aceste imprejurari dificile strigatele
conductorilor deveneau adevarate urlete. // Pentru un moment, atelajul, lipsit de
forts si vizitiul, lard voce, se opreau; apoi smulsi abisului, el iesea greu din rau,
www.dacoromanica.ro
615
p.127
lasand in urma lui o urma lunga de apa neagra si de mal lichid. Dupa ce am traversat
o serie de catune, unde cateva sarmane colibe indicau cea mai trista mizerie,
intalniram un targ unde revazuram cu placere cateva case bine construite. 0
frumoasa manastire, a carei intrare este plasata pe sub un turn, sta fata in fata cu o
carciuma de dimensiuni rare. Zidurile ambelor cladiri au fost decorate de un Rafael
ambulant, care a reprezentat subiecte de o stranie varietate i a caror multitudine
p.I28
sale cele mai triumfatoare; erau acolo barbati frumoi Si femei frumoase, pai
magnifici cu barba neagra i ascutitk boieri impozanti cu capul acoperit cu
calpacurile for gigantice, apoi soldati rornani in mare tinuta si toate acestea
incoronate de vegetatie, inconjurate de ghirlande, incadrate de arbori fantastici.
.Un mare scranciob, care ameninta rand pe rand s arunce in spatiu pe acela
care se balanseaza in varful sau, era plasat langa zidurile manastirii. Se spune ca
romanii au o predilectie deosebita pentru acest gen de exercitiu, soldat in fiecare an
pA 29
616
www.dacoromanica.ro
p.130
si cu atelierele croitorilor. Strazile, de latime inegala, sunt prost aliniate II si mai ales
rau pavate; unele nici macar nu au nici un pavaj. Majoritatea caselor nu sunt decat
niste casute din lemn mancat de carii, printre care se tidied si cladiri cu o arhitectura
p.131
ceva mai pretentioasa. Din pacate natura fragila a materialelor folosite in aceasta
tars nu rezista climei, asa incat chiar si cele mai frumoase case din Bucuresti sunt
prea scumpe, daca au speranta celei mai mici recompense. Astfel, de indata ce
observati palaria cu boruri largi, roba neagra si uzata a unui evreu, puteti spune ca
aveti la ordinele dvs, daca va place, un servitor indemanatec, inteligent, neobosit,
pe care nimic nu -1 tulbura, nici dispretul, nimic mania, II si Va puteti adresa de-a
dreptul acestui om pentru once problema; el va va raspunde in gerrnana; in italiana,
poate chiar in alte patru limbi; pentru citiva piastri, lasand la o parte orice problema,
spiritul sau intreprinzator, supletea sa, tacerea ca si rabdarea, elocinta si virtutiile,
viciile, sufletul si corpul sat' sunt toate la dispozitia ta. $i daca pentru un comision
de moment, pentru o ocazie oarecare, ati folosit vreodata un evreu, sa nu credeti ca
va va fi usor sa scapati de el; de acum inainte este mai curand al dvs. decat al lui
insusi; el nu va va mai parasi, se va tine dupd dumneavoastra pe strada la douazeci
de pasi in urma, si la al douazecilea pas ghiceste ce va trebuie. Se aeaza pe pragul
camerei unde tocmai ati intrat si iesind ii regasiti privirea, fin respectuoasa, care va
617
www.dacoromanica.ro
p.132
p.133
in permanents. Chiar daca 1-ati respins, vine o zi, un moment, un capriciu cAnd aveti
nevoie de el! Abia v-ati gandit, CA parca iese din pamant // iata-1 repliat in umilinta
sa, in aceasta postura care nu este nici inceput, nici prosternare, cu aerul supus si cu
urechea atenta: acesta este triumful evreului, acesta e momentul pe care 1-a obtinut
p.134
vizite. De aici am fost condusi la liceu. Cladiri comode si spatioase, elevi tineri
purtand o uniforms frumoasa, toate pledeaza de la inceput in favoarea acestei
institutii.
intr-un stat asa de putin intins ca Tara Romaneasca, functiile publice care de
acum inainte vor fi incredintate celor mai capabili, vor fi obiectul unei concurente
s-a obtinut aici datorita generalului Kiselev", omul care a raspandit peste aceste
principate germenii cei mai nobili ai civilizatiei, si a carui bunavointa prevazatoare
618
www.dacoromanica.ro
p.135
incercat vazand calatori ca i noi, primii la fel cum am fost i noi cu aceasta
amabila ospitalitate care se acorda atat de sincer strainului, care it inconjoara i il
sarbatoresc, sa scrie la Intoarcere relatari atat de aspre, care uita sa aminteasca
moravurile blande i politicoase ale gazdelor lor. Ace0 calatori care, ca i noi, au
vizitat Bucuretiul, s-au aratat, dupe parerea noastra, mult prea preocupati de plagile
Inca necicatrizate pe care vechea stare socials le-a lasat ca urme in actuala societate.
Si dace la prima abandonare a conversatiei, prea repede intima, predecesorii notri
au ghicit aceste rani, la ce bun sa be etalezi in fata Europei, care nu va cere niciodata
socoteala principatelor de atitudinea for nepasatoare fata de regimul de amortire
morals pe care din fericire 1-au scuturat, ci mai curand de modul in care ele au Out
sa profite de ace0 ani de reabilitare a caror influents regeneratoare o simt deja? Ei
bine, din acest punct de vedere, este drept, ba chiar foarte drept sa spunem ca nici
o societate europeand nu a fost mai active in ali fauri un drum // catre bine, de-a
lungul tuturor obstacolelor cu care vechiul sau drum era presarat; ar putea fi citate,
spitalelor din Bucuresti. S-a ocupat si de studiul apelor minerale din Muntenia. A murit la Graz,
in 1873.
29 Spitalul de la Pantelimon, din marginea Bucurestiului, avea in perioada respectivii mai mutt
caracterul de azil pentru bolnavi cronici, in multe cazuri irecuperabili, care neavind mijloace materiale,
erau ingrijiti gratuit in asezaminte spitalicesti. In perioada vizitei lui Demidov, el dispunea de altfel de
un numiir restrans de paturi: 36 (cf. art. lui loan Lapusan, in vol. Spitale vechi .,si noi, Bucuresti, Edit.
Medicala, 1976, p. 201).
619
www.dacoromanica.ro
p.136
P.137
orasului // ni s-a parut mult mai bine dotat pentru necesitatile impuse de obiectivul
sau. Acest asezamant, fondat prin subscriptii filantropice, cuprinde o serie de sali
spatioase unde aerul $i lumina, speranta gi viata bolnavului, patrund in mod liber; s-
maladie, pe care nu indraznesc s-o numesc, $i care iii are originea in viciile
neinfranate ale capitalelor. La intoarcerea din aceste excursii, 1-am intalnit pe
printul domnitor; el iii opri trasura i invita intreaga noastra expeditie pentru seara
urmatoare, la resedinta sa, situata, in acest anotimp, la oarecare distanta de oral.
Dimineata de 15 iulie am intrebuintat-o pentru a vizita Adunarea generala;
acesta este numele care se da camerei reprezentantilor Tarii Romanesti30. Printul
Mihail Ghica i printul Cantacuzino3I au binevoit a ne servi de insotitori. Sala
pentru dezbateri este situata intr-un corp de cladire, alaturi de biserica Mitropoliei,
p.138
p.139
lumina din afara nu patrunde decal cu dificultate prin ferestrele stramte i alungite.
Intr-unul din corpurile de cladiri ale mandstirii se afla sala Adunarii. Precedata de
un modest vestibul aceasta incinta, unde delibereaza boierii este, ca i cea a Dietei
Ungariei, remarcabila prin extrema sa simplitate. Ea este lunga i ingusta; la una din
extremitati este asezat fotoliul cu baldachin in care sta // mitropolitul, presedintele
legal al Adunarii. Cei patruzeci i trei de membri care compuneau Camera erau
aproape toti prezenti. Se remarcau printre ei cativa vechi boieri; acestia pastrau
costumul larg i maiestuos pe care it purtau in timpul dominatiei turcesti; ei Inca
poarta barbs i un voluminos calpac. Membrii vorbesc fiecare de la locul lui, find
asezati in fata unei mese tapetata cu verde, in timp ce minigtrii sunt separati de restul
adunarii. Discutiile care erau la ordinea zilei aveau ca obiect cateva modificari de
3 De fapt Obsteasca Adunare ce iii avea sediul pe dealul Mitropoliei, intr-o cladire scunda
care mai diinuia la inceputul secolului XX.
31
620
www.dacoromanica.ro
p.140
uneia din cele mai vechi familii din tart Acest ofiter care a primit o excelenta
educatie in Franta comanda intaiul regiment romanesc si da, in orasul sau natal, un
exemplu remarcabil al acestei solide instructiuni, care nu exclude totusi gratia si o
perfecta eleganta a manierelor. In compania acestui insotitor binevoitor, am vizitat
dependintele metropolei si pozitia sa pitoreasca. De pe aceasta inaltime, Bucurestiul
un incendiu 1-a distrus in 1 812 pe eel existent atunci35 si care era foarte vast.
Domnul isi are resedinta azi intr-o case mare si frumoasa36 care este proprietatea
sa. Aceasta intrevedere, ca si prima, s-a desfasurat in conversatii interesante, mai
bine spus foarte elevate si domnul, in general binevoitor, se arata, constant, intr-una
32 Este vorba de Barbu $tirbei, viitorul domnitor al Tarii Romanesti intre anii 1849-1853 gi
1854-1856, fiul vornicului Dimitrie Bibescu si al CatincAi Vacarescu, nascuta $tirbei. Numele de
$tirbei provine de pe urma faptului a el a fost infiat de ultimul reprezentant al familiei boieresti
$tirbei, Barbu (1753-1813).
33 Constantin Filipescu (1805-1848), viitor logofat la 1839.
34 Localizarea acesteia este nesigura: ar putea fi gradina lui Scufa" situate pe marginea
Dambovita spre biserica Sf. Elefterie.
35 Era amplasat pe locul ocupat azi de Prefectura Ilfov, in spatele sediului Casei de Economii
si Consemnatiuni.
36 Este vorba de palatul cunoscut bucurestenilor acelor vremuri sub numele de Curtea Arse
(numita astfel dupA marele incendiu din ianuarie 1812), situat in zona invecinatA actualului complex
Hanul Manuc si care in prezent adaposteste una din sectiile Muzeului de istorie 5i arta a Municipiului
Bucure5ti.
621
www.dacoromanica.ro
p.141
din zilele sale cele mai agreabile. Ca i prima oars, domnul era inconjurat de familia
sa, de cumnatele sale, principesele i de un numdr important de ofiteri. Uniforma
elegantd a acestora nu facea decat sa scoata i mai mult la iveala tinuta simpla a
printului care, sub un frac negru, purta o vests cu revere largi riisfrante; este,
zice-se, moda lui personald i intr-adevar n-am mai vazut-o imitata de nimeni.
data cu venirea intunericului, toata lumea se indreptd spre ora, unde se ajunse
foarte repede i mica curte lua loc in teatru37, caruia depindea numai de noi sa-i
facem onoarea de a-1 vizita, caci am putea spune ca sala era intocmai ca o
anticamera sonora a apartamentului nostru. Cateva scene din Semiramis, ca Si o
p.143
paradd, noi stateam aldturi de el, cand un accident nepldcut intrerupse pentru un
moment manevrele i stdrni nelinitea printre spectatori. Un cartu de abia ars izbi
fata printului, care se tinuse prea aproape de trdgatori. Aceasta rand care, slava
Domnului, era ward. Si o arsura care putea deveni gravd, au fost pansate pe loc de
comandantul nostru, doctorul Leveille; aceasta data facutd spdtarul se urea la loc
pe cal pentru a incheia exercitiul i a asista la defilare.
Un dineu, la care domnul binevoi sa ne invite, ne puse in prezenta elitei
societatii bucuretene. Reuniunea avu loc sub frumoii arbori de la Scufa, intr-un
loc larg, nepatruns de razele soarelui. in timpul pranzului, care fu precedat de
antreuri, acele ware gustdri care se serveau in Rusia inainte de a geza la masa,
cloud' trupe de muzicanti, ascuni printre alei, se succedard alternativ, pentru a
executa melodiile nationale ale romanilor i ariile specifice tiganilor. Orchestra de
tigani, ce canta o muzica aparte, producea totui efecte muzicale, care in zadar pot
fi cdutate in armoniile regulate i corecte cu care sunt obinuite urechile europene;
cat despre mdsurd, ea este inegala, saltdreata, chioapata adesea i efectuata in
tempouri neateptate. Masa a fost urmata de dansuri romaneti; am fost atat de
inantati de precizia severs i de ansamblul de dansatori, incat domnul dori sa //
Momolo (vechea sala de la Cismeaua Rosie arzand in 1825). Teatrul era construit pe terenul
logoatului Iordache Slatineanu, cu peretii din paiantA cu moloz, captusiti cu scanduri. Sala avea un
rand de loji, 15 randuri de banci si o galerie de lazi goale, iar iluminatia era facuta cu lumanari de seu.
38 Spectacolele erau jucate de trupa lui Theodor Muller, avand ca sef de orchestra pe loan
Vechman. De altfel Semiramis" opera lui G. Rossini, figura In repertoriul acestui ansamblu.
622
www.dacoromanica.ro
tiganii cantau, cu o verva reinnoita, motivele for fara sfarit. Doua mandoline, doua
viori, un flaut i un soi de bas in surdina, exprimau toate resursele acestor executanti
abili, ale caror figuri frumoase i oachee, animate de ardoarea for muzicala,
adaugau un mare farmec acestui tablou poetic.
Dupa ce ne-am bucurat indeajuns de aceste distractii campeneti ne-am grabit
sa ne ducem in frumoasele i vastele saloane ale domnului Filipescu, unde balul cel
mai elegant adunase elita dansatorilor din Bucureti. Nu cunosc nici un ora in
Europa unde sa se poata reuni o societate efectiv agreabila ca aceasta, unde voia
buns se arata units in mod constant cu veselia cea mai dulce. Balul acesta
fermecator s-a prelungit pins noaptea tarziu. Nimic nu era mai gratios deck sa vezi
pe stapanul acestei frumoase locuinte, aga Filipescu, in costumul larg de boier, cu
p.144
623
www.dacoromanica.ro
p.145
ale caror fresce elegante stralucesc de atatea medalioane i figuri sfinte, colorate.
Ne-am grabit sa mai vizitam Inca odata vechile cartiere ca i promenada rapida a
lumii bune; am respirat atmosfera fumatorilor care se adunau in cafenele, unde
jumale din toate tarile satisfac curiozitatea unui public avid de noutati din lumea
politica; acestea odata facute, nu ne-am gandit cleat la plecare.
consemnam aici cifra populatiei oraului39, aka cum rezulta din ultimele
recensaminte:
Supqi straini
. .
2 598
5 757
46 604
256
1 058
137
2 583
1125_
60 788
in Bucureti se aflii:
Case
10 074
Manastiri
26
Biserici
95
Tipografii
3
Spitale
2
Jurnale: Muzeul National
Curierul Romanesc
2
Societate pentru publicatii literare
1
Scoala de arte i meserii pentru soldati
1
Hrana obinuita a poporului consta dintr-un terci din faina de porumb sau de
mei, un fel de polenta; ei nu cunosc aproape deloc folosirea carnii sau a petelui
sarat. Principala bautura fermentata este tuica din prune.
39 Cifrele frunizate de Demidov concord's in linii marl cu cele estimate de cercetitorii
perioadei (cf. Constantin C. Giurescu, Istoria Bucurestilor ..., 1966, p. 123).
624
www.dacoromanica.ro
Bucure$tiul este divizat in cinci cartiere sau arondismente, care iau fiecare
numele uneia din cele cinci culori: galben, row, verde, albastru sau negru. Seful
politiei este aga; el are sub ordinele sale cinci comisari, cite unul pentru fiecare
earlier; ace$tia comanda mai multi sau mai putini subcomisari, dupd intinderea
cartierelor lor.
p.146
iuteala extrema. Mai intai am strabatut un tinut trist $i mocirlos. Cate pranz
traversaram pe un bac raul lalomita, ale carui ape destul de man curgeau repede.
Schimbul <de legatura> ne astepta in plin camp; o baraca de pamant, in aceste statii
izolate, servea ca adapost capitanului po$tei. Lunga noastra caravans ii ducea mai
departe calea prin aceste stepe triste, cand deodata norii abundenti inundara tot
tinutul $i facura traseul nostru nu numai lent //, dar $i mai dificil. 0 escorts de
dorobanti pe care o intalniseram la una din statii, galopa pe langa trasuri. Ei ne
ajutau in locurile mai grele $i se aratau zelo$i i prevenitori la cea mai mica
dificultate a drumului. Inaintam totusi catre nord, apropiindu-ne de un frumos $ir de
p.147
625
www.dacoromanica.ro
p.148
zidurile albe ale unei vaste abatii, sediul demn al unui episcop care este unul din
prelatii cei mai bogati ai Tarii Romanesti. Escorta noastra din fericire se manse i,
cu ajutorul ei, reusiram sa trecem peste un torent a carui albie nu fusese intro totul
umpluta de catre furtund; dar data ajunsi pe malurile Buzaului, care curge intre
doua doua maluri foarte povamite, ne-a fost teams ca trasura nu o sa mai iasa de
acolo; la inceput ea a traversat fart dificultati torentul a carui iuteala era deja foarte
amenintatoare, dar odata ajunsi pe celalalt mal, ne-a trebuit mai bine de o jumatate
de ors pentru a reusi sa escaladam aceasta pants alunecoasa. In ceea ce ne priveste
pe noi, cei inchigi in aceasta veritabila arca, a trebuit sa iesim in prealabil prin usa
trasurii i apoi pe spatele cailor care ne-au servit drept treapta, <find> salvati astfel
de a ne afunda intr-un smarc adanc de doua picioare.
626
www.dacoromanica.ro
serviciile sale. Judetul din care facea parte oravul Focvani se numevte Putna; el
cuprinde doudzeci vi cinci de mii de familii. Un misionar francez locuievte in zona
acestei frontiere; el profeseaza cultul romano-catolic, care numara doudzeci de
biserici in Tara Romaneasca vi vaizeci in Moldova. Acest preot morocAnos,
de a parasi Tara Romaneasca le-am dispus in ordinea care ni s-a parut // cea mai
p.151
catorva din lecturile speciale acute in timpul repaosului pe care ni l-a oferit
navigatia pe Dunire vi, mai apoi, de rezultatul convorbirilor noastre cu persoanele
instruite, pe care norocul nostru ne-a facut sa le intalnim la Bucurevti.
Dad consacram cateva pagini vechii istorii a poporului roman, aceasta nu e
din culla ca am avea pretentii mai profunde decat o cere subiectul nostru, in
discutarea originilor sale. Dar prin trasaturile distinctive ale acestei populatii, prin
amintirile care Inca o doming, prin respectul fats de traditiile romane care au nu mai
putin de optsprezece veacuri, ar insemna aproape o cruzime s le pui la indoiala
glorioasa for origine care urea de la daci vi de la romani. N-am avea de altfel nici
viciul de a deveni falsificatori, mai ales atunci cand dacii de bronz pe care ii putem
vedea vi azi pe Columna train-a par atat de asemanatori romanilor din zilele noastre.
Parasind acolo aceste origini, ajungem de indata la istoria principatului. fats avadar,
in putine cuvinte, ceea ce noi am cules din cartile despre epocile antice ale acestor
tinuturi.
Catre primele timpuri ale erei noastre, tarile // astazi divizate vi cunoscute sub
www.dacoromanica.ro
627
p.152
redutabili sub unul din regii for numit Decebal, incat Romei ii era teams de ei si
p.153
imparatul Traian duse de doua on legiunile victorioase peste Dunare; din aceasta
epoca dateaza curioasele vestigii de care am pomenit mai inainte i acel pod atat de
indraznet, ale carui urme se mai vad nu departe de Schela. Dacia odata supusa,
colonistii romani luara in stapanire acest pamant [...] guvernat de Roma prin unul
din pretorii sai.
Aceasta stare de lucruri se mentinu Oa in secolul al treilea; in aceasta epoca
o invazie a gotilor si hunilor se indrepta spre Dacia; dar deja Imperiul Roman
aluneca catre ruins: Aurelian se multumi sa-si retraga colonistii, carora be asigura
alte pamanturi in Moesia. In curand toate aceste tinuturi, smulse Romei, devenira,
rand pe rand, prada hunilor (dupa moartea lui Attila, hunii furs respinsi in Scitia); a
gepizilor, care trateaza cu romanii, apoi a longobarzilor, care in vremea lui Iustinian
purcesera la cucerirea Italiei; $i sub calcaiul avarilor (sau hunii albi) care, dupd
spusele catorva istorici, au indraznit sa ameninte Bizantul si au fost distrusi de
Heraclius. Din secolul al saptelea pand in al noualea, regasim // vechea Dacie
ocupata de slavi si de bulgari41, care trecusera Dunarea pentru a ocupa aceste
tinuturi fertile; i dupd unii scriitori, tocmai in aceasta epoca de invazie a slavilor,
se produce aparitia numelui de Valah care se da acestor popoare. Acestia sustin ca
slavii ar fi avut obiceiul de a desemna pe romani sub numele generic de Vlacci sau
Vlassi; e oare de mirare ca ei sa desemneze, de asemenea, prin acelasi nume un
popor care s-a aflat multa vreme sub administratia si legislatia romans? Pe de alts
parte, amatorii de etimologie au gasit una pentru numele de Vlacci, cum gasesc ei,
de regula, pentru atatea altele. Ei emit presupunerea ca primii colonisti romani
veniti sa se stabileasca in Dacia, find condusi de un oarecare Flaccus, Cara intreaga
fu numita Flaccia si locuitorii Flacci de unde deriva Vlacci al slavilor si termenul
nostru modem Valah. Dupd parerea noastra, ar fi mai intelept, ca in loc de aceste
discutii inutile asupra numelui $i originii, s to referi la insusi locuitorii acestui
pamant, ale caror traditii locale sunt adesea mult mai sigure decat cercetarile
istoricilor42. Asadar, daca vom consulta pe locuitorii insisi ai Tarii Romanesti
asupra originii numelui lor, ei vor raspunde ca numele de Valah, nume nou, nu este
cunoscut in istorie decat ca datand din secolul al XII-lea si le-a fost aplicat de catre
<care> isi zice el insusi roman, se numeste Valachia // patria sa, Tara Romaneasca.
41 Eroare a calf torului rus, preluatii dupa sursele istorice: vechea Dacie nu a fost ocupatci de
slavi si de bulgari, ci a avut loc o migrare a acestora pe teritoriul fostei provincii romane, unde
continua sa subziste populacia romanizata. De altfel, epoca amintita coincide, in linii marl, cu etapa de
formare a poporului si limbii romane.
42 Pentru aceasta problem& vezi N. Stoicescu, Continuitatea romcinilor. Privire istoriograficci.
lstoricul problemei. Dovezile continuittitii, Bucuresti, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, p. 198-202,
unde sunt puse in lumina argumentele istorice juste si logice ale continuitatii.
43 Locuitori din Roma modems, in secolul al XDC-lea.
628
www.dacoromanica.ro
Mai mult decat atat armoriile romanesti sunt vulturul Romei, la care se adauga o
cruce; si daca in fine ne gandim la fizionomia virila si robusta a populatiei, care
ofera o incredibila analogie cu cea a transteverilor43 din zilele noastre, daca se
scotoceste in limbs, in jocuri, in sarbatori, se regasesc acolo urmele neindoielnice
ale originii ilustre pe care si-o pretind romanii. Si to vei simti prost sa vii sa-i
contesti aceasta origine; de altminteri este oare ceva rau in faptul ca acest popor
simte Inca in el un pic din acest nobil orgoliu, care 1-a sustinut si consolat in
nenorocirile sale? Poporul de azi al Tarii Romanesti, este dupa toate aparentele
reprezentantul Dacilor si Romanilor
Pand in secolul al treisprezecelea invaziile succesive ale scitilor si tatarilor lui
Ghinghis-Han au gonit aproape toata vechea populatie a Daciei. Moldova si Tara
Romaneasca, aproape depopulate atunci, se plaseaza sub protectia Ungariei. Se pare
Ca spre acele timpuri, cand domnea Ludovic I, a aparut Radu Negru (sau Rudolf
cel Negru), primul voievod al Tarii Romanesti. Goniti din partile ungare de invazia
hoardelor tatare ale lui Batu-han, acest sef reveni impreuna cu tovarasii sai, sa caute
un azil in aceste singuratati, vechea lor patrie. //
Provinciile respirara atunci si capatara o noua consistenta sub voievozii lor.
Disciplinati incetul cu Incetul si capatand experienta in arta razboiului, romanii
devenira curand destul de puternici pentru a rezista oricaror tentative ale Ungariei
de a-si impuse suveranitati; mai mult, ei dusera lupte ofensive impotriva turcilor,
vecinii lor, a caror tart ramasese descoperita dinspre pat-tea Dunarii. Pentru un timp
sultanul Baiazid opri aceasta actiune si supuse Tara Romaneasca la plata unui tribut.
p.155
apasator, peste Cara lor. La sfarsit, catre 1520, Mohamed al II-lea, gonind pe
suveranul Tarii Romanesti, impuse principatului un nou voievod care purta titlul de
pasa46 si Incheie cu ea un tratat ale carei baze au ramas Inca inerente constitutiei
nationale. In timpul anilor care urmara acestui tratat, influenta turca se Intinse din
ce in ce mai mult asupra Tarii Romanesti si curand, in 1544, o portiune de teritoriu
// romanesc fu cedata Imperiului Otoman, care ridica pe malul Dunarii fortaretele
Braila, Giurgiu si Turnu, unde plasa garnizoane.
Aceasta era deci situatia cand, in 1593, un domnitor numit Mihai se hotari sa
scuture jugul otoman. Sprijinit pe aliante abil Intocmite, el tinu in sah puterea
turcilor determinand pe sultanul Mahomed 11146, deli aflat in fruntea unei armate
formidabile si sustinand un lung razboi, sa-si abandoneze pretentiile. Dar, dupa
44 Pentru discu ;ia in jurul controversatului personaj vezi N. Stoicescu, Descdlecat" si
Intemeiere in istoria Tdrii Romanesti, in Revista de istorie", t. 33, nr. 1, 1980, p. 43 - 61.
45 Inexactitate istorica si eroare documentary deoarece, niciodata in lunga lor istorie larile
romfine n-au fost guvemate de pasale otomane si niciodata domnii romani nu au purtat aceasta
titulatura.
46 Mehmed at III-lea, sultan otoman (27 ian. 1595-22 dec. 1603).
www.dacoromanica.ro
629
p.156
moartea lui Mihai, confuzia i disensiunile care doming in consiliul compus din cler
i din boieri dusera la recaderea Tarii Romaneti sub autoritatea sultanilor, care
reincepura, la fel ca inainte, sa le reduca once libertate in alegerea voievozilor i sa1 oblige la plata tributului.
Totui, catre finele secolului al aptesprezecelea, Bucuretiul deveni sediul
p.158
630
www.dacoromanica.ro
p.159
ocupate pentru ultima oars $i lungul si sangerosul razboi, care duse Imperiul
Otoman pe marginea ruinei, se terming prin Tratatul de la Adrianopol. Odata cu
acest tratat incepe momentul emanciparii Principatelor. In timp ce un regulament
organic se elabora pentru Tara Romaneasca $i Moldova, generalul Kiselev, care era
51 In toatii prima jumatate a anului 1821, Tara Romfineasca a fost zguduita de revolutii
conduse de Tudor Vladimirescu Si, concomitent, de miscarea eterista condusa de Alexandru Ipsilanti.
631
www.dacoromanica.ro
p.160
recunoscuti de cele cloud imperii, intrard in functie sub protectia unei legi
fundamentale chibzuite, generalul Kiselev lua concediu si pardsi aceste tinuturi [...]
in care memoria sa va fi etern respectatd.
p.161
p.162
632
www.dacoromanica.ro
de oameni. Zece ofiteri de stat major sunt atasati pe langa persoana printului
domnitor.
aceste districte este administrat de cate doi ispravnici alesi dintre boieri. Un
judecator a fost // recent atasat fiecaruia din aceste judete, la fel ca si un Sames sau
reprezentant al fiscului, insarcinat sa controleze administratia ispravnicilor. Acesti
ultimi fimctionari sunt inamovibili, in timp ce altii sunt inlocuiti anual. Aceasta
dispozitie, reminiscenta a administratiei turcesti, necesita o prompts abolire dace se
urmareste punerea administratiei publice pe baze respectabile.
Judetele sunt subdivizate ele insele in arondismente numite pkiyi; fiecare
plasa este sediul unui colector (strangator) de impozite.
Resedinta judetului respectiv este administrate de un consiliu municipal sub
directia unui presedinte sau primar, secundat de trei membri sau adjuncti. Registrele
p.163
www.dacoromanica.ro
633
p.164
p.165
pot fi mentinuti in functie dace serviciile for au fost satisfacatoare. Dar, potrivit
Regulamentului Organic, toti magistratii alei de domn, dupe zece ani, socotind de
la 1830, vor fi inamovibili, exceptie facand cazurile de reprezentare, demisie de
buns voie sau de numire in functii administrative.
Once functionar public, fie chiar nobil sau deputat, poate ft chemat in fata
justitiei de catre once individ care a depus o plangere, fara alte formalitati decat cele
cerute pentru a fi urmarit in justitie un simplu particular.
Procesele sunt foarte frecvente in Tara Romaneasca; cazul de diverge* cel
mai des intalnit este cel al rapirii de teren; lucru ce pare straniu intr-o tars unde
campiile pustii i necultivate ofera un spatiu atat de larg celui ce vrea sa le lucreze.
Un mare numar de contestatii se tidied de asemenea din cauza dreptului preferential
p.166
634
www.dacoromanica.ro
domnul exercita dreptul de gratiere; in acest caz nu are loc decat comutarea
pedepsei. Cand prin comportarea sa un detinut evidentiaza o ameliorare morals,
intendentul inchisorilor adreseaza un raport departamentului justitiei, care it
inainteaza domnului; in acest caz, domnul poate sa-i reduca condamnatului o parte
din pedeapsa la care a fost supus.
Crime qi delicte
Anul 1835
Furturi $i pungasii
Furturi cu efractie sau la drumul mare
Omucideri
Tentative de asasinat
457
24
56
26
563
Anul 1836
Furturi i pungasii
Furturi cu efractie sau la drumul mare
Ucideri
Tentative de asasinat
331
23
66
8
428 //
www.dacoromanica.ro
635
p.167
p.168
toate semnele de respect, la serviciile divine, iar marele numar de biserici care
exists in Tara Romaneasca dovedeste zelul arzator al carui obiect este un cult
vizibil. Principatul cuprinde nu mai putin de 3 753 de biserici dintre care 1 364 sunt
de piatra. Trebuie adaugate 202 manastiri, din care 133 tin de Locurile Sfinte.
Aceste stabilimente fumizeaza cu adevarat ajutoare tiganilor din comune, caci
foarte rar se intampla sa gasesti printre cersetori vreun roman; numai rasa tiganilor
invatimant public
Elevi
Bucurevi.
456
262
29
92
114
953 //
p.169
636
www.dacoromanica.ro
doua
704
49
_31
1745
Clase primare
Umanitati
146
8
65
18
1225
3782
Separat de aceste aezaminte, popa (eful parohiei) sau dascalul fiecarui sat
este obligat, in schimbul catorva ware scutiri, sa invete scrisul i cititul pe copiii
taranilor; $i de asemenea maniera Twat peste cativa ani sa fie foarte putini cei care
sa nu tie sa scrie i sa citeasca.
Capitatia lucratorilor
Capitatia mazililor (nobili de ordin inferior)
Capitatia tiganilor
Produsul patentelor
Venituri din saline
Evaluarea drepturilor de concesionare a tuicii, spirtului i
tutunului in orge; drepturi de export pentru cereale, animale
domestice, care nu sunt cuprinse in venitul vamilor; dreptul
asupra diplomelor, etc.; venituri diverse
8 210 670
121 645
147 860
438 970
2 500 000
2 000 000
14 824 195
www.dacoromanica.ro
637
p.170
Piagri
Tributul anual plant Portii
Lista civila
Justitia
Administratia interns
Politia
Militia nationals
De reportat
Dorobanti sau jandarmi
Potele
Carantinele
Drumuri i poduri
Pavajul BucureOului
Lemn de incalzit
Inchisori
Pensioane
Ceqetori i persoane aflate in nevoie
Sihastrii
Instructiune publics
Copii gasiti
Spitale
p.171
400 000
600 000
2 158 440
1 857 480
360 540
2 750 000
10 126 460
1
179 240
107 418
600 000
200 000
48 000
80 000
70 000
1 500 000
100 000
22 000
350 000
100 000
14 633 118 //
Aceste ultime trei alocatii nu sunt in sarcina tezaurului; ele sunt suportate de
casa centrals a mitropoliei, care este alimentata din veniturile bunurilor ecleziastice.
638
www.dacoromanica.ro
in casierille guvernului:
Rub la de argint care valoreaza exact 4 franci francezi se schimba pentru 10
pia.tri
Jr
si jumatate ceea ce face ca piastrul sa echivaleze cu
Ducatul de aur austriac, care in bani francezi valoreaza 11,85 franci
valoreaza 31 de piastri si jumatate; in acest caz valoarea
piastrului este de
Zwanziger-ul austriac, care echivaleaza cu 86 centime, este
schimbat in Tara Romaneasca pentru 2 piastri si un sfert,
ceea ce duce piastrul la
Deci valoarea mijlocie pentru casele publice este de
cent
0,
38
0, 37,42
0,
38,23
0,
37,82 //
In tranzactiile particulare:
p.172
0, 33,33
0, 33,86
0, 33,92
0,
0,
34,80
33,86
0,
35,85
abia existau pand astazi cateva fabrici de palarii si de batiste de panza pictata,
departe de a satisface nevoile tarii.
www.dacoromanica.ro
p.173
ramanerii in urma a acestei tan de-a lungul atator ani de razboaie funeste,
amenintata fara incetare de incursiunile turcesti. Aceleiasi cauze i se datoreaza
absenta oricarui comdrt; aceasta datorita faptului ca nefericitii locuitori nu puteau
vinde decat turcilor, care fixau arbitrar pretul cumpararii. Am mai spus-o,
administratia interns era intr-o stare deplorabila. De la ultima reforms totul este
schimbat si este de sperat, de acum inainte pentru aceste industrii aflate in fats, un
viitor mai prosper.
In ultimii patru ani s-au infiintat 631 de fabrici si anume: una de lumanari de
ceara; 32 de lumanari de seu; 184 de tabacarii; 28 de fabrici de sapun; 69 de ateliere
de ceramics; 91 de panzeturi obisnuite; 4 de palarii; 22 de batiste; 15 de cordoane
de l'ana; 180 de distilerii; 4 de sticla; o fabrics de faianta. Total 631.
Se mai afla in Tam Romaneasca 2 299 mori de apa, 6 mori de vent si 9 mori
actionate de cai.
Aur - Raurile care contin aur sunt toate cele care se gasesc de la Oltet pana la
la Lomita inclusiv; dar acest metal se gaseste mai ales in primul din aceste rauri,
incepand de la satul Binzeni pand la cinci leghe mai sus de acest loc. In acest
permietru este zona cu nisipul cel mai bogat din Tara Romaneasca; aceste nisipuri,
de un rosu negricios, amestecate cu argils, cuart si jasp, sunt remarcabile prin marea
cantitate de granat pe care o contin. Adesea s-a intamplat s fie gasite fragmente
destul de mari de aur nativ sub stanci mari, in mijlocul raului, cand se produce
scaderea nivelului apelor. Se intalnesc, de asemenea, nisipuri aurifere in apropiere
de satul Oesti54, pe Arges, la cloud leghe de Curtea de Arges, la o leghe si un sfert
de satul Jupanesti55, pe riul Suptar; aproape de satul Cotul Malului56, pe raul Valea
Caselor si, in fine, pe raul Ialomita, in apropiere de satul Branesti57, la doua leghe
$i jumatate de Targoviste.
Arama - in judetul Mehedinti, in Oltenia arama carbonate se gaseste pe malul
raului Burba, la o leghe de orasul Baia de Arama. Odinioara acest metal era
exploatat in aceste localitati, dupa cum se poate vedea dupa urmele de cuptoare,
dupa excavarile care se remarca in munti, ca i dupa cateva limas* de arama care
54 Sat, comuna Corbeni, jud. Arges.
" Sat, comuna Cosesti, jud. Arges.
56 Sat, comuna Leordeni, jud. Arges.
57 Sat si comuna suburbani orasului Pucioasa, jud. Dambovita.
640
www.dacoromanica.ro
p.175
aceste mine se exploateaza anual treizeci si opt milioane de kg. si produsul for
reprezinta un sfert din veniturile principatului. Sarea de la Slanic, al carui aspect
este cristalin, este considerate drept cea mai buns din Tara Romaneasca.
Bitum lichid - Aceasta substanta este produsa in mai multe localitati. Sursa
cea mai bogata este in judetul Sacuieni, in apropiere de satul Pacureti62; se extrag
anual in jur de douazeci si cloud de mii de kilograme. Puturile cele mai bogate pot
58 Sat i comuna, jud. Buzau.
" Sat apartinand comunei Berca, acelai judet.
60 Sat component al comunei Cemiwara, jud. Valcea.
61 Sat gi comuna in jud. Prahova.
62 Pcicureiza: sat si comuna, jud. Prahova.
641
www.dacoromanica.ro
p.176
O. dea pans la optzeci de kilograme pe zi, iar cele mai putin bogate de la cinci la
cincisprezece kilograme; exploatarea nu cere mai mult.
Sulf natty Se intalnqte in judetul Dambovita, plasa Dealului, aproape de
satul $otanga63; zacamantul se prezinta sub forma de globule galbene intercalate
intr-o patura de argils verde.
Granate Se gasesc in judetul Arge, pe muntele Ciocan, in mod obinuit sunt
incrustate in straturi de mica. Cateodata, raspandite pe panta muntelui i duse de are
apa, pot fi regasite in pietr4, pe malurile citorva rauri, cum am spus-o mai sus.
Chihlimbar sau ambrci galbenci Se gasete in plasa dinspre Buzau, in
apropiere de satul Colt64 i in apropiere de satul Bolilor, plasa Chicova; fragilitatea
sa extrema it face putin susceptibil de a fi prelucrat. //
p.177
Sfinte0, idem
Pucheni, idem
In acelasi sat
In acelasi sat
Breaza, jud. Prahova
Pucioasa, jud. Dambovita
Calimaneti
Cozia, aproape de manastire
Olane0
Ma'nastirea Glogova
Sursa sulfuroasa
Sursa sulfuroasa
Sursa feruginoasa
Sursa sulfuroasa
Sursa sarata
Sursa sulfuroasa
Sursa sulfuroasa
Sursa sulfuroasa
Sursa sulfo-sarata
Sursa sulfo-saratii
Sursa sulfuroasa.
spre muntii inalti sub forma unui amfiteatru de coline, unde marea abundenta a
apelor i cea mai bogata vegetatie se reunesc pentru a forma locurile cele mai
agreabile. //
63 Schiotingo: comuna suburbans a muncipiului Targoviste, jud. Dambovita.
64 Coltza, sat si comuna, jud. Buzau.
642
www.dacoromanica.ro
p.178
fi niciodata utile nevoilor comertului. Ape limpezi curg din muntii Tani Romane$ti;
totu$i ele nu sunt suficient de salubre, judecand dupa mele care desfigureaza pe
locuitorii unora din judete. Am facut deja remarca ca, in partea descoperita a tarii,
febrele endemice sunt foarte frecvente, dar ele sunt rareori periculoase.
Climatul Tani Romane$ti este dintre cele mai temperate; iarna nu este
friguroasa decat timp de cloud luni; primavara sose$te repede $i, adesea, chiar prea
repede, caci aduce inundatii teribile. Daca vanturile din sud-est, care aduc vaporii
de deasupra Marii Negre sunt dominante in luna iunie, adesea furtuni periodice
aduc tulburare in atmosfera. In imprejurari asemanatoare ne-am aflat $i noi in
mijlocul vastelor stepe a caror traversare poate deveni imposibila cand apele au
zacut mai mult timp pe pamant.
Datoram amabilitatii inepuizabile a princului Alexandru Ghica comunicarea
Temperatura
Termometru Reamur.
lanuarie, Prima jumatate
o data 18
obitnuit intre 10 on 15
A doua jumatate De la 10 la 3.
De la 10 la 7.
Februarie, Prima jumatate
De la +1 la +3.
De la +5 la +14.
Martie
De la +4 la +17.
Aprilie
De la +4 la + 21.
Mai
De la +14 la +22.
Iunie
De la +17 la +23.
Iulie
De la + 20 la + 13.
August
De la +17 la +10.
Septembrie
De la +14 la +1.
Octombrie
De la +8 la 0.
Noiembrie
Decembrie... Prima jumatate De la +1 la +9.
A doua jumatate
643
www.dacoromanica.ro
p.179
p.I80
Zile
Nord
Nord-Est
Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
7
5
121
12
46
19
Vest
Nord-Vest
56
37
_62
Calm
TOTAL
Anul cuprinde:
IARNA
PRIMAVARA
Zile
Zile
Noroase
Cer acoperit
Zapada
Ceata
Umede
Polei
Frumoase
365
Noroase
Cer acoperit
Ploaie
16
13
16
17
8
12
Polei
Vanturi puternice
Frumoase
37
45
92
90
VARA
TOAMNA
Zile
Noroase
Cer acoperit
Ploaie
Ceata
Vanturi tan
Frumoase
p.181
6
8
2
11
57
92
Zile
Noroase
Cer acoperit
Ploaie
Zapada
Vanturi tari
Frumoase
6
16
12
7
5
45.
91 //
S-a remarcat ca meteoritii, mai ales in tarile cu teren plat, nu sunt nici la fel
de universali, nici la fel de distructivi ca in alte parti ale Europei situate in aceleasi
conditii de latitudine. In fiecare an, solul Tarii Romanesti este zguduit de cloud sau
644
www.dacoromanica.ro
trei cutremure de pamant mai mult sau mai putin putemice; dar, din nefericire, este
de retinut ca, la opt sau zece ani, once atingere a acestui flagel este destul de
dezastruoasa. S-a pastrat Inca amintirea cutremurului din 1802, care a rasturnat
tumul manastirii Coltea; ca si a celui din 1829 care a zguduit puternic majoritatea
cladirilor din Bucuresti.
Dupa ce aceste pagini fusesera sense, o zguduire Inca mai putemica decat
toate cele a caror amintire intristeaza Inca Cara, s-a gandit sa cuprinda Bucurestiul.
Pe neasteptate, in ziva de 11/ 23 ianuarie 1838, spre sears orasul se zgudui, cele mai
solide monurnente se clatinara; mai multe case se prabusira; toate suferird avarii si
in toate aceste ravagii mai multi oameni si-au pierdut viata. In aceste imprejurari
infricosatoare, cand toate lucrurile erau rastumate in jurul lui, in mijlocul ranitilor
si
645
www.dacoromanica.ro
p.182
p.183
vreme precar, au reusit sa fie transmisa si in moravuri. // Nimic nu pare mai cautat
de aspectul trist si nefericit care strabate prin acest lux, adevarata manta a lui
Diogene. Bunele maniere ale stapanului, tonal gratios si talentele femeilor din
familia sa, usurinta si puritatea cu care sunt vorbite limbile Europei centrale, gustul,
pretioase ale OA, n-a scuturat Inca crusta noroioasa care o inconjoara si care ii
acopera toata stralucirea.
Nimic de zis, este vizibil interesul in favoarea taranului roman; acest interes
este destul de firesc, de legitim, daca ne gandim la Indelungatele nefericiri carora
le-a fost victims de-a lungul secolelor acest popor. [...] Sunt multe lucruri de facut
pentru moravurile acestei rase robuste de tarani, adaptati in mod special pentru
muncile campului. Ca si lucratorii lui Virgiliu, ei ar fi fericiti daca ar cunoaste
bunurile pe care cerul le-a raspandit pentru ei pe acest frumos pamant roman de care
p.184
populatii migrante care iau tot atatea nume cate state diferite cuprinde Europa.
Respinsi din toate partile si totusi tolerati; hoti imprudenti si lenesi, cersetori
orgoliosi care se imbraca cu carpe zdrentaroase, acesti nefericiti, sub murdaria si
abrutizarea stupida a viciului, infatiseaza totusi cele mai nobile si mai dulci
fizionomii pe care le poate oferi frumosul tip caucazian. Tiganii, care sunt numerosi
in Tara Romaneasca, ni s-au parut in mod deosebit facuti pentru a acredita opinia
ea aceste triburi sunt venite in Europa gonite find din climatul dulce at Indiei.
Exists o mare diferenta.- intre trasaturile fizice ale acestei rase si cele care
caracterizeaza pe gitanii spanioli, la care amestecul sangelui maur este mult mai
evident.
" Mai pe larg vezi date not in recenta lucrare a lui V. Achim, Istoria tiganilor din Romania,
Bucureti, 1997.
646
www.dacoromanica.ro
Orice ar fi, aceasta natiune exilata gaswe in Tara Romaneasca, mai mult ca
oriunde, posibilitatea de a-i duce existenta, pentru ea tam ii ofera mijloacele de a
impaca indolenta sa nativa cu conditiile care ii sunt asigurate prin protectia legii. 0
parte din populatia tiganeasca traiete din munca sa. // Ea este cea care se ocupa cu
operatia de spalare a nisipurilor aurifere, i cu recolta obtinuta cu rabdare din acest
gen de industrie ea iii achita taxele. in a doua categorie unii sunt zidari, potcovari,
bucatari, lacatui, meserii evitate de populatia romaneasca: dar cea mai mare parte
a acestei categorii se afla in robie i umple cu multimea sa inutila Si periculoasa
casele boiereti. In fine, a treia parte a acestui popor Para nume traiete vagabondand
si cerind. Imbracati sumar i supusi asprimii anotimpurilor, barbati i femei traiesc
in aer Tiber insotiti de de o trupa de copii hido$i, in care iti vine greu sa banuie0 pe
frumo0 tineri de ambele sexe pe care ii regase0 atat de zvelti i de o alura atat de
mandra de indata ce au depait precocea for adolescents.
p.185
Populatie
1. Familii necontribuabile
Familii
Boieri
Neamuri i postelnici sau mica boierime
Preoti de cult grec, aproape toti casatoriti
Diaconi, idem
Oameni aflati in serviciul bisericilor
Tigani ai particularilor
Vaduve i infirmi
Scutiti pentru serviciile aduse
Scutiti pentru inrolare
Supusi straini, cea mai mare parte catolici, reformati sau evrei
www.dacoromanica.ro
944
4 195
6 820
2 710
2 920
14 158
13 127
078
436
3 729
1
53 117
647
p.186
272 974
5 179
3 258
4 810
4 430
5.635
349 403 //
www.dacoromanica.ro
Este un real pericol sa te gaseti, singur i card protectia unui ciomag viguros, expus
unei vanatori pe care nici agilitatea cerbului n-ar fi suficienta spre a va salva.
Mijlocul cel mai sigur dupa prima incercare este ea, inarmat cu
indispensabila bald, sa administrezi o lovitura bine simtita celui mai apropiat din
oratorii bandei. Restul latra in continuare, dar nu se mai apropie pentru a te muca.
Pentru a sfari aceasta lungs enumerare, printr-un fapt care are legatura cu
animalele daunatoare amintim Ca Tara Romaneasca este adesea invadata de nori de
lacuste, care fac revagii in cateva ore in cele mai bogate tinuturi. Cand proprietarul
se afla prada acestui flagel este o adevarata dezolare printre lucratori, iar guvernul
stabilete o prima pentru distrugerea acestor animale devorante. In timpul ederii
noastre la Bucureti, cum asistam intr-o zi la activitatea printului care raspundea de
ministerul de interne, se comunica primirea unui raport care it anunta capturarea
intr-un singur district a doua mii opt sute treizeci i unu de obrocuri pline cu aceste
insecte vatamatoare. //
Pentru a reveni la Siret, vazuram Ca apele sale umflate depaisera in aa
masura malurile, incat marginile podului de barci erau inundate pe o mare intindere
i Inca inundatia inainta crescand fara incetare. Deja un convoi de vreo suta de
carute greu incarcate qi trase de boi renuntase la trecere i trebuia s ne grabim. In
timpul traversarii care fu destul de lungs pe acest pod strimt i care tremura, o
multime de oameni se plasara pe ambele parti ale trasurilor noastre asigurandu-le o
p.189
Ploaia, asemenea unui nor gros, ne acoperea intreaga vedere a tinutului: tot
orizontul pe care puteam sa-1 cuprindem cu privirea se intindea doar la cincizeci de
pai in jurul nostru. Cata tristete! Pentru a ne mai refine privirile o facie nesfarita
de verdeturi intrerupta de cateva urme negre, din care ploaia racea tot atatea canale
in miniature iar pentru a distra urechea noastre obosita de aceasta tacere, auzeam
tropotul plicticos al cailor in noroiul acesta lichid. // La popasuri totul era la fel ca
fum ieea pe 110. In imprejmuire, cincizeci sau aizeci de cai rebegiti. Drumul
nostru atingea, dar de la distanta, marginea r'aului Barlad, aceasta ape de care am
www.dacoromanica.ro
649
p. 1 90
vorbit, care coboara din nord in linie dreapta pentru a se uni cu Dunarea67. Intre raul
Bar lad $i primele pante ale muntilor, spre apus, se intinde o vasta campie pe rasii
inverzite; acolo, cararea Iii serpuieste drumul dupa gustul sau. In apropierea satelor
am intalnit cateva terenuri bine cultivate, dar ce poti sa vezi in mijlocul unui potop
care invaluie toate lucrurile cu tenta sa dezolanta si cenusie?
Oprirea noastra pentru sears se facu la Bar lad, resedinta judetului care se
proiecteaza sa devina un oras, daca avem in vedere spatiul larg pe care se defasoara
strazile sale si unde nimic nu lipseste, cu exceptia oamenilor si a caselor. Inchipuiti-
deveni pentru noi un pat foarte suportabil. // Pe 19 iulie cerul deveni mult mai
limpede, drumurile mai putin impracticabile $i noi parcurseram distantele cu o mare
viteza. Peste tot am intalnit in Moldova multi conducatori de postalioane, plini de
ardoare, iuti si intreprinzatori. Acesti calareti, care se luptau Intre ei in privinta
iutelii, erau imbracati cu camasi de panza, cu o curea si o sapca de culori
nimic, caci daca nu am avut pasarea am avut in schimb fulgii sai, pe care ni-i
procurasem in Tara Romantasca. //
67 Eroare a lui Demidov: Barladul se vars1 in Siret, nu in Dunitre.
650
www.dacoromanica.ro
Tara pe care not o traversam este incomparabila mai frumoasa decat acea
parte din Tara Romaneasca pe care am vazut-o in trecere. Tara nu este lipsita de
varietate, si desi arborii nu se intalnesc decat rar, pamantul este atat de inverzit, asa
p.192
de abundent udat de ape repezi $i mai ales atat de disponibil in a produce once, Inc&
devastat, apoi razboiul mai teribil decat inundatiile $i mai stupid, si in fine
exploatarea mai odioasa Inca decat razboiul, toate acestea au dus aceste tinuturi la
ruins. i iatA astfel cum toti acesti acesti fnimosi germeni de prosperitate au fost
pans in prezent atat de mizerabil inabusiti! Traversati aceste tinuturi pustii, unde nu
veti intalni nici ogoare nici recolte $i de asa maniera incat sa le acopere nevoile si
adesea chiar mai mult decat atat; cu toate acestea comparativ cu teritoriul, populatia
este atat de putin numeroasa, incat majoritatea terenurilor raman in paragina. //
Aducand muncitori pentru a face productiv acest pamant si colonizat cu oameni
pentru a-1 folosi, atunci agricultura se va Intinde $i va fertiliza acest spatiu vast care,
timp de secole, n-a simtit apasarea plugului. De pe urma exploatarilor agricole vor
aparea in curand si alte industrii. [...] Asthi, cand regimul regal al Principatelor
promite protectie tuturor supusilor, tuturor producatorilor, cateva colonii agricole
www.dacoromanica.ro
651
p.193
p.I94
conditia sa flu la fel de prompt pe cat esti de iute. Un echipaj putin greu nu poate
Inainta decat cu o extrema incetineala. //
Totusi ne apropiam de capitala Moldovei. Ultimele poste furs strabatute cu o
mare viteza, iar atelajul Ins* le parcurse cu o rara promptitudine, gratie unui
functionar care ne precedase si a carui autoritate stia sa imprime miscarilor fiecarei
persoane un dinamism neobisnuit.
Un deal destul de Inalt nisipos si plantat cu copaci frumosi veni sa ne recreeze
652
www.dacoromanica.ro
miscarii
p.196
incat nu m-am despartit de ministru fara a-1 fi facut sa-mi promita ca-mi va
comunica o serie de documente autentice asupra situatiei actuale a Moldovei,
comparate cu acea stare de lucruri pe care o inlaturase tratatul de la Adrianopol.
Aceste pretioase note mi-au fost intr-adevar trimise cu o exactitate Si o abundenta
care merits sincera mea recunotinta.
Domnu169 ne facu o primire dintre cele mai binevoitoare. Cand au fost aduse
pipele, preliminariu obligatoriu al oricarei vizite pe care suveranul dorete sa o
in mod cert, asemenea dorinte sunt la fel de onorabile pe cat sunt atat de putin
comune. Ele prevestesc acestui popor un viitor mult mai bun.
Domnul, intr-adevar, se ocupa cu energie i in mod constant de chestiunile
publice; i dei sanatatea sa nu raspunde intotdeauna la nobila sarcind pe care i-a
www.dacoromanica.ro
653
p.197
$ ederea noastra la Iasi fu totu$i atat de scurta, incat de-abia am avut timpul
sa primim o serie de persoane care ne-au onorat cu vizita lor. Printul Sturza a dorit
totu$i sail faca osteneala de a veni el insu$i la hotelul nostru, $i, in tot timpul sederii
p.198
noastre, am fost inconjurati de toate semnele celei mai amabile atentii, mergand
pans acolo incat o orchestra ungureasca fu trimisa nu o singura data $i veni sa ne
tulbure pranzurile. Frugalitatea meselor noastre a fost, pentru a marturisi adevarul,
conform intru totul doctrinelor celei mai riguroase igiene, caci nu se cuvenea ca
luxul meselor noastre sa insulte simplitatea mobilierului. //
Ne apropiem de frontiera cu Rusia si $tiam bine ca trecand granita nu ne
putem sustrage unei carantine destul de lungi; era vorba de paisprezece zile. Cum
qi aceasta trebuia rezolvata totu$i ca once lucru care nu poate fi evitat, am adoptat
cu totii solutia de a intra in lazaretul de rigoare in cel mai scurt timp. Pentru punerea
In aplicare a acestei incarcerari indispensabile $i benevole a fost fixata pe loc ziva
de 21 iulie; nu aveam deci la dispozitie decat cateva ore de care puteam profita,
pentru a ne face o idee despre capitala Moldovei.
A$a cum am mai spus-o lasiul acopera o suprafata considerabila cu strazile
$i casele sale care, mai mult inca decat la Bucure$ti, sunt inconjurate .de gradini. In
un pavaj. Aici, ca
p.199
$i
654
www.dacoromanica.ro
p.200
Aur (acest Bossuet oriental) si Sfantul Grigorie. Acestia sunt acolo venerati.
Biserica este construita din piatra foarte frumoasa; doua tumuri ridicate acolo o
doming. Intreaga suprafata a edificiului este acoperita de arabescuri de o admirabila
varietate, sculptate in relief pe fiecare rand al zidariei; ferestrele sale inguste nu lass
www.dacoromanica.ro
655
p.20I
fost acuzat de acest fort care ar fi fost datorat atractiei pe care o prezenta marea
cantitate de perle cu care artista regala impodobise roba i inveliul de cap al
nobilului sau sot.
Dar dace portretul domnitorului Vasile Lupu a fost deposedat, printr-o hotie
infamanta, de bogatia vetmantului sau, el s-a pastrat din fericire intact pe o fresca
care iti permite sa contempli trasaturile voievodului in cel mai pios din triumfurile
sale, in chiar momentul cand biserica era terminate; el o tine in Intregime in mana
sa stanga, pentru a o consacra celor trei patroni ai sai care it binecuvanteaza din
Inaltul cerului. Dar aceasta nu este totul: odata edificiul de cult ridicat, Vasile Lupu,
in ardoarea sa cretina, hotarate sa-1 face Inca i mai sfant. De multa vreme
relicvele sfintei Veneranda, profanate, erau in mainile turcilor. Vasile tiu sa le
smulga din mainile necredincioilor, aceste vestigii venerabile au fost aduse in
triumf pe pamant cretin i sultanul insui nu ezita sa le insoteasca pana la marginile
imperiului sau. Aceasta este cel putin sfanta legenda, descrisa in doua
p.202
compartimente ale picturii care depaesc nivelul unei bogatii remarcabile, acolo
unde sunt expuse relicvele, obiecte ale veneratiei credincioilor. H
Ce ar mai putea fi de spus despre Iai, unde not am petrecut atat de putina
vreme, scursa atat de repede? Aici nu ne-a fost dat ca la Bucureti, sa luam parte la
acele reuniuni intime, unde se schiteaza in toata claritatea ei, fizionomia unei
societati. Atat cat am putut sa judecam dupa persoanele care ne-au onorat cu vizita
lor, boierimea moldoveana acorda cuvenita cinste instructiunii. Colegiul frecventat
de tinerii din familiile bune is pe zi ce trece, o noua amploare. La Iasi exists, de
asemenea, trei tipografii care intrebuinteaza unsprezece maini; trei din aceste
maini sunt montate pentru a imprima cu caractere ruseti, franceze i respectiv in
greaca modern/. 0 societate de tiinte naturale Si medicale a fost fondata acum
cativa ani i lucrarile ei au luat deja o extindere foarte favorabila dezvoltarii
inteligentei publice71. $i cum aici toata lumea s-a pus de acord pentru a ne manifesta
p.203
656
www.dacoromanica.ro
pregatise lucrurile pentru odihna in cel mai trist din toate spitalele de campanie.
Aezamantul sanitar de la Sculeni ocupa un spatiu destul de mare, pe un teren jos
i umed al carui nivel depaete cu putin pe cel al apelor Prutului, care curge nu
departe de garduri. La cea mai mica cretere a raului carantina este inundate i o
intamplare similara avusese loc cu putine zile inaintea sosirii noastre. Noua case
mici de pamant acoperite cu stuf alcatuiesc acest lazaret. Ele sunt dispuse intr-o
curte mare in care au fost plantati cativa cirei. Fiecare case are curte separate i
inchisa de un gard de scanduri; trasurile raman acolo sub cerul liber, iar caii stau
stau fard nici un adapost. // Case le, care nu au deck parter, nu au alts podea decat
p.204
pamantul umed i nisipos; fiecare dintre ele are doua sau trei camarute i se afla sub
supravegherea unui paznic, un batran soldat in retragere. Am fost repartizati in trei
cocioabe de acest gen i fiecare dintre noi a trebuit sa se resemneze spre binele sau
cu acest regim de pustnic.
S-o recunoatem cinstit, nimic nu se preteaza mai bine la lucrarile care cer
concentrare decat o asemenea solitudine i linite; era deci imposibil ca noi sa nu
pe rand scitica, sarmata, dace, romans, barbara, mai apoi slava, Moldova a
impartait soarta provinciei vecine. Aflate mult timp impreuna, ele au devenit surori
gemene abia in secolul al XII-lea. Se amintete ca datorita invaziei hoardelor tatare,
care nu aveau alts lege decat jaful i distrugerea, locuitorii au emigrat in masa spre
Ungaria, abandonanduli pamantul jefuitorilor. Fugarii au fondat doua maxi colonii,
in Fagara i in Maramure. Prima din aceste colonii se compunea din populatii care
dupe aceea au format Valahia; cea de-a doua era populate de emigrantii din tara de
la rasarit, deveniti mai tarziu moldovenii. // Cand toate aceste valuri de tatari, care
www.dacoromanica.ro
657
p.205
au trecut peste principate lasand acolo un desert, s-au retras, ei au lasat aceste
campii devastate la dispozitia vechilor for stapanitori.
memoria lui Bogdan, fondatorul sau. De asemenea, tot sub acest nume turcii o
desemneaza inca si azi.
Principatele au fost nevoite sa lupte mult timp atat contra Ungariei, a carei
p.206
durat mult; abia Intro epoca mai apropiata de noi, unul din voievozii Tarii
Romanesti, Basarab, om intreprinzator dar lipsit de persevere* si curaj, se alie mai
intai cu Austria si mai apoi cu Rusia, pentru a face razboi turcilor. Basarab, tinta a
razbunarii sultanului, avea sa fie atras intr-o cursa de un voievod al Moldovei, pe
care divanul turc it trimise la Iasi cu o misiune de asasinat. In acest timp, insusi
domnul de atunci al Moldovei, Dimitrie Cantemir, it imita pe Basarab si merse Inca
73 Viziune din pficate prea fantezistA a lui Demidov, inspirati din lucrarile slab documentate
ale timpului, si care lasA teren liber teoriilor tendentioase privind depopularea Transilvaniei, crearea
unui spatiu vid, venires maghiarilor si abia apoi aparitia populatiei romanesti. In viziunea lui Demidov,
populatia romAneasca medievala efectueaza tot felul de migrate.
74 Datare istoricit gresitA: cAderea Moldovei sub dominatia otomana are loc la 1538.
658
www.dacoromanica.ro
mai departe, caci mai putin nedecis ca acest print, el preda lui Petru cel Mare
capitala Moldovei. Aceasta ar fi putut fi o lovitura decisiva data puterii otomane, dar
ruOi au fost nevoiti sa se opreasca din marul lor. Printr-o noua tradare el se supuse
din nou sultanului i curand, dupe cum am avut ocazia s-o spunem, plati cu viata
p.207
care a intervenit intre imperiul nostru i Poarta otomana adauga cateva garantii
favorabile sortii principatelor.
randuri, au venit sa repuna totul in discutie. Dar in ciuda atator flageluri care
renateau Para incetare, in pofida fatalei insurectii a lui Ipsilanti care luase armele in
chiar aceasta biserica de la Trisfetitele pe care am descris-o anterior, insurectie ale
legal, acesta este interesantul tablou, pe care utilele documente la care am &cut
mentiune ne permit sa-1 schitam aici.
tnainte de campania din 1822, Moldova se gasea Inca supusa unui regim care
nu avea nimic regulat, nimic stabil i care purta amprenta delasarii i rapacitatii
oricarui guvem ran asigurat. Ascendentul inevitabil al puterii suzerane si influenta
pasilor vecini faceau de-a dreptul inutil simulacrul unei administratii creOne. //
Moldova era obligata sa livreze capitalei Imperiului otoman furnituri de lemn de
constructie, vite i cereale la preturi destul de putin discutabile. Stapanul insui era
cel ce spunea dinainte la ce nivel vroia sa obtina acest tribut; i odata pretul fixat
prin acest rapace bun plac, Poarta dadea drumul comisarilor sai care achizitionau
fortat toate marfurile supuse tarifului
Mentinerea ordinii in interior era incredintata unor garzi turce0 (beylii) care
stationau in orae, spre marea paguba a acestui sarman popor pe care erau
insarcinati sa-1 apere. Fortaretele ocupate de garnizoanele otomane pe malul stang
al Dunarii, exercitau influenza for exclusive asupra unui raion mai mult sau mai
putin intins al teritoriului si copleeau populatia cu corvezi. Administratia interns
nu se sprijinea pe nici un principiu tutelar: un domn temporar, strain de moravurile
75 Este probabil vorba de Constantin Brancoveanu (1688-1714) botezat" din nou de
calatorul rus.
www.dacoromanica.ro
659
p.208
si obiceiurile tarii, guverna dupa bunul sau plac. Nevoia de a alimenta prin ofrande
frecvente favorurile Portii $i pe cele ale pasalelor, incertitudinea duratei puterii lor,
impuneau pe acesti domni la necesitatea de a obtine un profit cu once pret de pe
urma autoritatii lor efemere. E totusi de mirare ca, chiar in conditiile degradante ale
unei asemenea pozitii, au putut unii dintre ei sa doteze aceasta tars cu o serie de
institutii vitale, lucru care le onoreaza memoria. Dar, cu exceptia acestor rare
binefaceri, autoritatea lor absoluta nu era temperate decat prin influenta participarii
boierilor la problemele interne, contrapondere totusi neputincioasa, caci aproape
660
Piastri
984 386
73 741
112 000
51 592
www.dacoromanica.ro
Aspri
60
60
60
60
Pe carciumari
Ruptele vistieriei
Straini cu patents
18 190
38 036
18 074
60
60
1 296 019
60
PiaOri
212 060
56 800
741 829,87
300 739
87 905
84 470
300 000
208 950
73 785
3
CHELTUIELI
Cota parte din impozit data in fiecare an casei pentru rasuri
Veniturile de la Botoani percepute de sotia domnului
Resturile venitului zis "gragedika" din anul 1827,
care s-au gasit in anul 1828 i care s-au perceput dupa
intrarea trupelor ruse
Salarii platite din casa rasurilor
Pentru pota
Bani dati din ordinul domnului, dupa indicatiile sale
adica excedentul retinut de domn sau
intrebuintat potrivit ordinele sale
365 558,87 //
Piatri
25 000
56 800
p.2 I1
40 237,27
079 518,81
300 739
863 263.39
3 365 558,47
Aspri
12
4
4
60
7
7
90
40
788
50 //
661
www.dacoromanica.ro
p.212
p.213
Hatmani
Vistieri
Postelnici
Aga
Spatari
662
40
40
www.dacoromanica.ro
Bani
Comisi
Caminari
Paharnici
Serdari
Stolnici
Medelniceri
Cluceri
25
22
20
16
14
12
9
8
Satan
J itniceri
Spatari de rang 2
Vistieri de rangul al 3-lea
8
8
Coplesit astfel de revedente si corvezi trase din toate partite, supus odata
abuzurilor turcilor, ravagiilor ciumei, rechizitiilor guvernului, cerintelor
proprietarilor, taranul moldovean era lipsit char de speranta. Ultima sansa a celui
mai nefericit proprietar, aceasta salvatoare a natiunilor, era nesigura Si mobila;
perpetuitatea proceselor antrena in relatiile civile o stare de ostilitate permanents.
Inconstanta guvernelor excludea once intreprindere utila si durabila. Inteligenta
ramanea abrutizata, industria inabusita, comertul redus si astfel, in timp ce toti
vecinii sai progresau, acest sarman pamant moldovenesc ramanea nemiscat in
p.215
urmau sa fie imense in ceea ce priveste Moldova sunt, la fel ca pentru Tara
Romaneasca: alegerea de domnitori autohtoni numiti pe viata; abandonarea
fortaretelor ocupate pans atunci de turci pe malul stang; enclavele raioanelor
amintitelor fortarete restituite proprietarilor legitimi; suprimarea oricarei garzi
turcesti; abolirea furniturilor la pret impus: interdictia pentru once mahomedan de
a se aseza pe teritoriul Moldovei; stabilirea unei carantine pe Dunare; instituirea
unei militii armate, in fine, adoptarea unui Regulament organic, bazat pe principiile
unei administratii interne independente. //
Acest Regulament organic, votat de adunarea boierilor, deveni depozitarul
unde garantiile nationalitatii romanesti furs coordonate si primira extinderea ceruta;
administratia, ramasa in veci memorabila, a generalului Kiselev, acest geniu tutelar
al principatelor, ii facu curand posibila aplicarea $i guvernele continua astazi s
actioneze dupa inteleptele sale traditii.
663
www.dacoromanica.ro
p.216
664
www.dacoromanica.ro
324
399
60
505
565
if
ti
124
76
4
195
112
93
23
75
164
168
507
675
p.219
18351836 18371838
182
84 48
84
455 286 186 232
637 370 186 280
10
133
104
62
9
180
56
70
27
7
6
227
108
42
5
19
18
57
7
6
- 106
- 8 //
inchisoarea centrals este stability intr-o case mare. La Iasi, aceasta cladire
adaposteste si tribunalul de delicte criminale. In timpurile cele mai bogate in talharii
numarul detinutilor nu depasise niciodata 200, dupa cum nu scazuse niciodata sub
100. Gratie noului regim, acest numar s-a redus intre 30 si 60. Fondurile afectate
intretinerii acestei inchisori sunt de 30 000 de piastri pe an.
0 alta inchisoare (in mine) si alte doua case de detentie preventive la Iasi
Una din cele mai frumoase institutii cu care regimul regulamentar a dotat
Moldova este, fare indoiala, cea a municipalitatilor. Numarul a fost limitat la
inceput la case orase principale, dar curand si alte orase reclama acelasi statut. In
prezent Iasi, Galati, Barlad, Botopni, Bacilli i Targu-Frumos fac parte din aceasta
665
www.dacoromanica.ro
p.220
tot atatea ameliorari care n-ar fi putut fi niciodata intreprinse fara veniturile
municipale. //
p.221
ANUL 1833 ANUL 1834 ANUL 1835 ANUL 1836 ANUL 1837
Ven. Chelt. Ven. Chelt. Ven. Chelt.
Ven Chelt. Ven. Chelt.
pia*tri pia*tri piastri piatri piwri piastri piWri piWri piaWipiaori
Botopni
Roman
Focani
Galati
Bar lad
lai
53351
28172
4147
84535
23333
202914
p.222
pe 3 ani. Iata cum, prin aceasta fericita precautie, subzistenta publica se gasete
asigurata contra unei foamete inopinate precum i contra unei scumpiri exorbitante
a produselor.
666
www.dacoromanica.ro
Cereale semanate
p.223
In 1832
hectolitri
in 1833
hectolitri
Observatii
Orz i ovaz
137,634
90,368
343,156
143,346
Porumb
Mei
120,299
3,869
155,794
5,885
4,956
19,472
31,762
66,665
Grau i secara
Grau arabesc
Cartofi
5 '/2 hectolitri.
Cereale recoltate
In 1832
hectolitri
Grau i secara 1,238706
903,680
Orz i ovaz
4,811960
Porumb
Mei
Grau arabesc
Cartofi
154,760
173,460
317,620
Observatii
hectolitri S-a admis urmatoarea
3,088404 productivitate medie:
1,453460 Grau i secara 9 la 1
6,231760 Orz i ovaz 101a 1
Porumb 40 la 1
235,400
681,520 Grau arabesc 35 la 1
666,650 Cartofi 100 la 1 //
in 1833
cele mai remarcabile ale noii stari de lucruri. In mai multe reprize, flagelul
contagiunii s-a izbit de acest dig vigilent. Carantina este stability la Galati; ea este
667
www.dacoromanica.ro
p.224
p.225
668
in 1832
225
33
60
44
45
32
67
506
www.dacoromanica.ro
in 1834
515
68
100
61
58
121
62
985
in 1838
472
93
66
85
80
37
103
936
Bursieri la colegiu
La pensioane
Institutul de tinere fete
coala oraseneasca
Total elevi
25
-
531
50
64
24
70
120
50
72
66
1
188 //
p.226
669
p.227
p.229
acestei munci. Acestea sunt deci principalele dispozitii ale acestei legi tutelare, de
care beneficiaza multi tarani in tinuturi care erau considerate ca foarte avansate.
Totusi, prin extinderea acestei legi, se intampla adesea ca proprietarii sa adauge sau
s modifice alte conventii, de comun acord cu fermierii lor, iar aceste conventii au
forts de lege.
inainte de a vorbi despre militie gi despre aparatul judecatoresc, este esential
de a da o idee asupra uneia din institutiile fundamentale ale regimului regulamentar
i anume adunarea general& ordinard. //
Aceasta adunare este compusa din: mitropolit care o prezideaza; din cei doi
episcopi diocezani de Roman Si de Husi; din saisprezece boieri de diferite grade,
de la cel de logofat pana la cel de ban inclusiv; acesti magistrati trebuie sa fie
nascuti in tara, in varsta de treizeci de ani cel putin i cu domiciliul in orasul Iasi;
aceste calitati sunt cerute pentru boierii electori i eligibili din capitals.
76 Presupunand ca stanjenul din Moldova are, ca si stinjenul rus, putin pani la 2 metri, se
ajunge la concluzia ca taranul care pose& o pereche de boi dispune de o suprafatA de teren echivalend
cu 450 hectare" (n.a.)
670
www.dacoromanica.ro
p.230
superioara pronunta fare apel; sentintele sale sunt confirmate de domn, care it
prezideaza sau, cateodata, este inlocuit de un reprezentant.
Cu aceasta noul combinatie In administratia dreptatii, regulamentul a creat
nite forme de procedure de care inainte nu se avea nici o idee. Prin acest mijloc, pe
www.dacoromanica.ro
671
p.231
astfel, acest om
p.232
p.233
exportului atat de activ ramanea atata incat nu putea fi consumat, Incep sa cedeze
locul altor industrii care vor inviora comertul interior, amenintat de stagnare.
Anul 1837 In special, dinamizat printr-o activitate incredibila, s-a caracterizat
prin exploatarea din ce in ce mai large a terenurilor arabile, ameliorarea vitelor
comute, introducerea oilor de rasa merinos, si in fine, aparitia Inca timida, a mai
multor fabricute de papetArie, de faianta etc. II
Urmatoarea schita a exporturilor Si importurilor, desi nu poate fi considerata
decat ca extrem de incomplete, vine sa demonstreze progresul acestei laborioase
activitati.
Exporturi
Anul
1832
1833
672
11
www.dacoromanica.ro
Importuri
13 612 947 piastri
18 307 732 piastri
1834
1835
1836
1837
12 386
13 271
18 953
17 353
104 piastri
497 piastri
772 piastri
611 piastri
Capitatia satenilor
- oameni fora domiciliu fix
- mazili si ruptasi
- straini cu patents
evrei pravaliasi si altii
- negustori si mesteri cu patents
- tigani ai statului
Ocnele de sare
- vamile
- dreptul de export al animalelor
Asupra strainilor
Subventionarea de mandstiri
din nevoie
Taxa pe pasapoarte
Rezultat din exportul de seu
)3uget pe 1834
piastri
239 275
850 000
486 990
322 717
60 000
450 000
12 000
10 500
7 041 482
www.dacoromanica.ro
Buget pe 1839
piastri
6 161 985
765
898
567
20
000
128
000
000
12 000
7 843
8 491 956 //
673
Cheltuieli
Tributul catre Poarta
Lista civila a domnitorului
Salariile slujbailor i functionarilor
publici
Intretinerea agentului de la Constantinopol
Pentru chirii
incalzitul i luminatul birourilor
Intretinerea slujitorilor din departamente i din tribunale
Intretinerea militiei .
Intretinerea carantinelor
Intretinerea potelor
Cheltuieli de pota pentru serviciul public
Indemnizatii pentru scutelnici i pensiuni
Repararea drumurilor publice
Intretinerea colilor
Intretinerea seminarului
Pentru pavajul oraului Iasi
Intretinerea serviciului medical.
Cheltuieli pentru detinuti
Intretinerea apelor i fantanilor
Indemnizatie pentru spitalul de Sf. Spiridon
Dotatie pentru casa milelor
Cheltuieli extraordinare
Cheltuieli pentru recensamant
800 000
1 962
60
50
60
2 132 236
80 000
60 000
700
000
000
000
85 000
327 370
730 000
120 000
442 000
75 000
000 000
25 000
200 000
60 000
125 000
80 000
30 000
50 000
21 000
72 000
80 000
-
6 491 386
p.235
740 000
200 000
668
000
000
000
538
650
100
442
1
60 000
75 000
200 000
60 000
125 000
100 000
30 000
50 000
21 000
72 000
100 000
150 000
7 949 606
674
www.dacoromanica.ro
putin doua sute de familii, are dreptul de a scuti de taxe doua familii din zece; daca
proprietatea cuprinde un mlinar ceva mai mare de locuitori, scutirea nu se aplica atunci
decat la o zecime din familii.
Slujitorii, acesti jandarmi ai tarii, participa la scutiri in proportie de o familie din
trei. Familia care are un soldat in activitate de serviciu este, de asemenea, scutita. //
In fine, de once contributie sunt scutiti, de asemenea, infirmii si invalizii.
De aici rezulta categoriile in sarcina drora cade plata impozitului si care se
p.236
limiteaza la acestea:
1. Negustorii si mestesugarii cu patents, impusi de la 60 pans la 240 de piastri pe
an.
Numele judetului
Doroboi
Botosani
Suceava
Neamt
Roman
Bacau
Putna
Tecuci
Covurlui
Tutova
Vaslui
Falciu
Iasi
Orasul de resedinta
Populatia contribuabila
a judetului
Mihaileni
Botosani
Falticeni
Piatra
Roman
Bacau
Focsani
Tecuci
Galati
Barlad
Vaslui
Husi
Iasi
Total familii impozabile
www.dacoromanica.ro
12 946
18 073
11 082
15 018
12 933
23 230
21 746
14 211
10 312
13 881
13 768
10 628
22 693
200 521
675
p.237
p.238
Nasteri
Bdieti
Fete
12809
11096
12122
10293
12725
11530
13024 10712
13782
11722
1260
11341
Casatorii
Total
23905
22415
24255
23736
25504
23942
11012
7784
9038
7260
7367
8909
Barbati
7238
11893
9045
7497
6860
6089
Decese
Femei
6121
10768
8270
6324
6046
5543
Total
13359
22661
17315
13821
12906
11632 //
capriciile cele mai neobisnuite ale climei; trasaturile for difera de cele ale
populatiei din Muntenia. Fata for este mai putin deschisa $i obisnuinta pe care au
www.dacoromanica.ro
aproape salbatec, asa de firesc, incat de departe i-ai putea lua drept acele statui
naive ale sarmatilor primitivi care impodobesc muzeele, vestigii eroice ale
triumfurilor vechii Rome asupra barbarilor. La cei din Tara Romaneasca in
schimb, yeti intalni o dezvoltare mai large a staturii gi frumusetii rasei umane.
Moldovenii sunt mai inclinati spre lungi calatorii acute pe jos. Reuniti in
caravane numeroase, ei parcurg astfel spatii imense gi merg 'Ana la fluviile
situate in partea de rasarit a Rusiei, transportand marfuri cu care aprovizioneaza
orasele raspandite pe aceste vaste campii. Moldovenii traverseaza toate aceste
stepe in pasul masurat at boilor lor; gi trece asa o lung intreaga fare a cunoaste
vreun acoperis. Seara odata venita, caravana se opreste, numeroasele sale carute
sunt dispuse intr-un careu, iar boii sunt lasati sa pasca imprejur sub paza cainilor
foarte vigilenti si iuti.
p.240
www.dacoromanica.ro
677
p.24 I
Boeuf
Banc
Commencer
Doigt
Jour
Jeu
p.242
cu
alb
frumos
bun
bou
scaun
a incepe
deget
ziva
vanat
Larmes
Lumiere
Mot
Pecheur
Noir
Parent
Oil
Rire
Table
Verre
lacrimi
lumina
vorba
pescar
negru
parinte
unde
ras
masa
sticla. //
limba scrisa, ar fi greu de depistat daca s-ar cauta in limba vorbita. Pronuntia
defectuoasa a oamenilor, vorbirea guturala $i ragusita caracteristica moldovenilor
datorita obisnuintei de a trai in aer Tiber, fac ca cuvintele sa nu poata fi percepute
decat de o ureche foarte exersata.
678
www.dacoromanica.ro
p.243
www.dacoromanica.ro
679
p.244
p.245
supravegherea paznicilor, ca Raffet sa poata face schite dupa tristii nostri tovarasi
de carantina, majoritatea evrei sau armeni, oameni care consimtisera sa-i serveasca
de modele artistului. In fine, timpul se scurgea. //
In primele zile ale lui august, un trimis al contelui Vorontov78, guvernatorul
general al Rusiei Noi, sosi de la Odesa in intampinarea noastra, incredintandu-ne de
toata bunavointa din partea contelui, corespondenta mea cu el facandu-ma sa nu ma
78 Este vorba de printul M.S. Vorontov (1782-1856), membru marcant al cunoscutei familii de
nobili ruai cu acest nume. La acea datA M.S. Vorontov detinea functia de guvernator general al
provinciei Noua Rusie, aflatti in sud-vestul Imperiului tarist.
680
www.dacoromanica.ro
Denis Auguste Marie Raffet, desenator si litograf francez, s-a niscut la 1 martie 18041a Paris.
Taal sau, Claude-Marie, s-a inrolat voluntar in garde nationala. In 1793, a luat parte cu regimentul 9
husari Ia campania lui Napoleon din Belgia. Dupa ce a pdrasit armata s-a indeletnicit un timp cu
comertul, intAi la Paris, apoi la Maffliers, unde s-a casitorit cu Marie Charlotte Pourquet. In 1802 a
revenit la Paris, unde a obtinut o slujbA de modest functionar la postA. In 1813, cand Denis avea 9 ani,
teal sau a fost asasinat in Bois de Boulogne. A urmat o perioadd plind de privatiuni pentru viitorul
desenator. Internat de mama sa Intr -o institutie de invdtamant, dupd 4 ani Raffet a fost nevoit si
pArasescd studiile din motive financiare. Pentru a se intretine a intrat ucenic la un cioplitor in lemn in
foburgul Saint-Antoine. La 18 ani, cu banii castigati si-a platit cursuri de desen. Aici s-a f'acut repede
remarcat, fiindu-i incredintate lucrdri dificile. In scurt timp a devenit elevul lui Cabanel, un decorator
de portelan, specializandu-se in aceasta arta.
Desi bine platita, pictura pe portelan nu i-a adus satisfactii lui Raffet. El visa id picteze pe
pane si se aibA un atelier. In 1824 avea se fie admis Ia Ecole des Beaux-Arts din Elvetia, continuand
sa se intretinA din vanzarea desenelor, cele mai multe figuri de militari. In 1825 i-au apArut intr-un
album primele desene: un batran grenadier cu picioarele goale si capul descoperit, ce poartA in braze
in copil, si un grup de soldati raniti.
Ritmul de vials alert si suprasolicitarea au fost principalele cauze care i-au subrezit saratatea.
S-a imbolnavit gray, ceea ce 1-a indepartat cateva luni de picturA. In convalescents a plecat la Moussyle-Vieux, in apropiere de Dammartin, unde a fost invitat de maestrul sat' Charlet, cAruia ii plAcea sa se
retraga aici pe timpul verii. MA in 1829, Raffet a lucrat in atelierul acestuia, ghidat de prietenul sau
Rudder. Acesta 1-a initiat in arta litografiei, un mijloc rapid si comod de *fig. In 1829 s-a mutat in
atelierul lui Gros, unde lucreazA asiduu, de Ia 7 dimineata. Noul maestru a avut o influents decisive
asupra lui Raffet, dirijandu -1 spre picture clasica. Din aceasta epoch' dateazA litografiile cu subiecte din
antichitate. In 1830 a fost admis din nou la Ecole des Beaux-Arts, Ia cursul de pictura, dar si de aceasta
data rad bursa. A concurat din nou in 1832. In acest timp Raffet devenise unul dintre cei mai solicitati
desenatori, creatiile sale find preferate de editori pentru a ilustra, de pildd, operele lui Walter Scott,
Chateaubriand, Thiers (Histoire de la Revolution francaise). In rarele momente dintre cloud comenzi,
Raffet a continuat sa deseneze batalii, dintre care mentionam Bataillon sacre de Waterloo i Nuit de
cing mai.
Intre 1837-1849, Raffet 1-a insotit pe printul Anatol Demidov, de care 1-a legato vie afectiune,
in diferite calatorii si expeditii de cercetare stiintifica prin Europa, mai precis in Principatele Romane,
Crimeea gi pe coasts Spaniei. El este si cel care a ilustrat insemnarile de calatorie ale lui Demidov:
Voyage darts la Russie meridionale et la Crimee, par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie. Execute
en 1837 sous la direction de M. Anatol de Demidoff Peri s, 1839-1841, si Voyage en Espagne, Paris,
1847. Prima lucrare fost tradusa in limbile: hallo.* olandeza, rusk germane, spaniold, polond si
romans si a fost tipdrita in mai multe editii: 1838, 1840, 1841, 1853, 1854, 1855, 1860. Multe din
ilustratii privesc oameni gi locuri din Principatele Romane: lautari, cimpoieri, ciobani, tigani, tArani,
drumuri, biserici, vederi de ansamblu ale Bucurestilor sau Iasilor. Pe cele mai importante, Raffet le-a
reunit intr-un album, 19 dintre desene avand ca subiect Muntenia, Moldova si Basarabia. Expeditia
stiintifica intreprinsa in principate, Rusia si Ungaria a avut loc in 1837. Plecarea s-a recut la 14 iunie
www.dacoromanica.ro
681
din Paris, Ia 7 iulie participantii au fost la Drencova. A doua zi erau la Orsova, Ia 9 iulie la Cemeti, iar
la 11 iulie la Giurgiu. Litre 13-16 iulie Demidov si ceilalti participanti la expeditie au fost primiti de
domnul Alexandru Dimitrie Ghica si au asistat la defilarea garnizoanei Bucuresti, organizatA in cinstea
oaspetilor. intregul alai a sosit pe data de 19 iulie la Iasi, prilej pentru Raffet de a desena biserica Trei
Ierarhi si o vedere general's a orasului. La 24 iulie membrii expeditiei au ajuns in vama Sculeni, unde
raman mai multe zile in carantina, iar la 4 august au ajuns la Chisinau, de aici continuandu-si drumul
spre Crimeea. in afara desenelor din cartea lui Demidov, la Biblioteca Nationals din Paris, la Cabinetul
Stampe se gasesc si alte dovezi ale trecerii lui Raffet prin principate. Este vorba de mai multe
crochiuri, donate bibliotecii de fiul acestuia. George Oprescu le-a fotografiat pentru Cabinetul de
Stampe at Bibliotecii Academiei Romiine. Multe dintre acestea nu au fost reproduse in carte sau
album, cum sunt cele ce infatiseazA o femeie de Ia Schela, ofiteri de infanterie, alti militari, interiorul
palatului domnesc at domnului Alexandru Dimitrie Ghica sau coafura unei fete din Giurgiu.
Moare la Genova, la 16 februarie 1860, find in trecere prin orris. Corpul neinsufletit a fost
adus la Paris si inmormantat la cimitirul Montparnasse.
Librairie de I'Art, Paris, 1892, colectia Les artistes celebres. Alte scrieri despre Raffet: Maria
Bengescu, Les calques des croquis de Raffet, pris au cours de son voyage en Valachie et en Moldavie
L'Independance Roumaine ", Bucarest, 14 Mars, 1894; loan C. BAcila, Pictori francezi prin tara
noastrd 1818-1856, in Astra'', Sibiu, nr. 8,1923;idem, Raffet (Denis-August-Marie), in Universal
literal', an XLII, nr. 29 (18 iulie) 1926, p. 11; D. Caselli, 0 mid de ani de la cdldtoria lui Raffet in
Bucuresti (1837), in GM, 1937, VI, nr. 286, p. 1-2; Adrian Silvan-Ionescu, Add .yi document, Editura
Meridiane, Bucuresti, 1990, p. 92-95,103,189.
Oltenia', an V, nr. 27, sept.oct., 1926, p. 373. Scena descrisa face subiectul litografiei cu nr. 10,
intitulate Le Jok, din cartea lui Demidoff, Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee, par la
Hongrie, la Valachie et la Moldavie. Execute en 1837 sous la direction de M. Anatol de Demidoff
Dessine d'apres nature et litographie par Raffet, Paris, 1841.
2 Sat in apropierea municipiului Drobeta-Tumu-Severin, jud. Mehedinti.
3 Jok, dupa descriere pare un dans asemanator calusului.
682
www.dacoromanica.ro
convinge cu lovituri de baston, ceea ce nu avea aerul ca i-ar prea supara, si dansul
a inceput. Era un tropait pe care it accelerau atat cat era posibil, facand diferiti pasi.
Toti se in de mijloc; primul, care era sergentul, Linea un baston. Acolo se aflau si
doi tigani superbi.
Scrisoare
Giurgiu 11 iulie 18374
Este o adunare imensa a taranilor din toate provinciilor valahe, printre care
sunt multi tigani sau bohemieni. Ce spectacol! Ce varietati de scene! Se bea, se
mananca, se danseaza, se cants. Se afla negustori de stofe, de alimente, de cafea,
barbieri, si toti acestia avand o fizionomie, o veselie antrenanta. Este un zgomot, o
confuzie cum nu se intalneste. Colo, este un dans bine insufietit, langa un loc unde
se taie beregata oilor, ale caror ramasite ce freamata sunt aruncate la picioarele
dansatorilor sau mai bine la familiile adunate sub corturi, ce se odihnesc <stand>
Traducerea s-a Scut dupa C. I. Karadja, Raffet ca scriitor, in Revista istorice, an IX, nr.
1-3, ianuariemartie, 1923, p. 10-12.
5 a la turque.
www.dacoromanica.ro
683
PARTENIE
(?-?)
Seria calatorilor care au tranzitat prin spatiul romanesc in deceniul al patrulea al secolului XIX
ar fi, desigur, incomplete, Tara mentionarea triplului periplu efectuat aici de ieromonahul rus Partenie.
El se inscrie in seria, atat de plastic definitA de Nicolae lorga in 1929 a celor cativa rugi clerici pe care
griji in legaturS cu viata gi misiunea for sau excursii cu scopuri literare ii aduc prin locurile noastre".
de acesta privind unele localitati moldovenegti din epoch', mijloacele de transport gi chile de
comunicatii din Carpati. Lisa partea cea mai valoroasa a notelor sale este cea referitoare Ia viata
monahalii gi la principalele manastiri din Moldova epocii amintite, ca gi cea care descrie o serie de
datini gi obiceiuri legate de principalele momente ale vietii umane (nagterea gi moartea).
0 utilitate istoricA indiscutabila au, in opinia noastra, gi acele mat-turd ale ieromonahului rus,
privitoare la activitatea de reinnoire spirituala intreprinsa de cunoscutul reformator al vietii religioase
Paisie Velicikovski (in special la manistirile Neamtului gi Poiana Maru lui), ca gi episodul insolit al
vizitei la manastirea Neamt a mitropolitului moldovean Veniamin Costache, in septembrie 1838.
Yn egala masura, date fiind traseele urmate de Partenie, sunt relevante datele despre modul de
viatA, potentialul demografic, ca gi regimul opresiv in care trAiau romanii din Dobrogea, aflatA in acea
vreme sub dominatie otomana directA. in anumite cazuri, evaluArile cAlatorului rus sunt insa confuze,
datele despre orage (Iagi, spre pilda) destul de lacunare, iar stilul expunerii este cateodata greoi, ceea
ce a ingreunat munca de traducere. Cu toate acestea, it consideram un izvor interesant, apt de a figura,
alaturi de alti voiajori de diverse etnii, in corpusul documentar de fats. Mentionam totodatA ca, dat
find ca limita cronologica superioari a prezentului volum este anul 1847, relatiile acestuia privind
anul respectiv nu am considerat necesar sa le mai includem, neavand o valoare documentary speciala.
Despre el au scris: Ludovic Cosma, Note le alugdrului Partenie despre Moldova la 1837, in
revista Cuvantul adevarulur, Ramnicu Valcea, V, 1907, nr. 23 gi 24; Visarion Puiu, Din cdldtoriile
ieromonahului rus Partenie prin Moldova in jumdtatea intilia a veacului al X1X-lea, traducere de [...],
Valenii de Munte, 1910; Nicolae Iorga, Istoria romelnilor prin cdldtori, v. III: de Ia 1800 Oa in epoca
razboiului Crimeii, ed. a II-a, Bucuregti, 1929, p. 151-154; Gheorghe Bezviconi, Cdlatori rusi in
Moldova si Muntenia, Bucuregti, 1947, p. 340-353.
684
www.dacoromanica.ro
PARTENIE
Povestire despre pelerinajele prin Rusia, Moldova,
Turcia qi locurile sfintel
Primind $tire din Moldova, ca s-a intemeiat acolo un schit nou, in muntii
Carpati, m-am bucurat foarte mult $i indreptandu-ma iara$i spre Moldova, dar
netrecand prin Ia$i, m-am dus de-a dreptul in muntii Carpati, in ora$ul Piatra2
p7
<Neamt>, iar de aici in munti, la schit. $i mi-a placut mult arzarea locului. Aceasta
pentru ea schitul este arzat in inima muntilor $i intr-o a$a pustietate nepatrunsa,
incat le este greu sa ajunga la el chiar $ i celor ce ar merge pe jos. Este inconjurat de
munti marl $i inalti $i de paduri nepatrunse. Calugarii mi-au dat de indata o chilie
de locuit $i m-au lasat sa traiesc slobod, <dupa> cum mi-ar placea.
Traind in acel schit <destul de> multa vreme, adesea If m-am dus $i am
umblat prin muntii Carpati, $i pe varfurile inalte $i prin padurile for cele nepatrunse;
$i
nepatrunse $i alcatuiti din dealuri $i munti neintrerupti. Printre munti nu este nici un
sat on vreun drum. Daca <te> cobori din munti la vale, nu mai vezi nici soarele, iar
dacit te sui pe munte, vezi piscurile cum stau uncle mai inalte decat altele.
Dar, mai presus de toti muntii Carpati sta, ca un tata printre flu sai, slavitul
Ceahlau3, cu varful sau plerv. Oricat ar fl de inalti muntii Carpati, ei nu inseamna
nimic pe langa <varful> Ceahlau: el se vede intre munti $i la 200 verste, ca la 20.
De fapt el este situat inlauntrul Carpatilor, de la intrarea in ei, tale de doua zile pe
ra'ul Bistrita, tocmai Tanga granita austriaca. Ca sa te sui pe el I i trebuie o zi, dar se
intampla destul de rar sa fie vremea potrivita pentru a putea cineva sa urce pe
dansul. Aceasta pentru ca intotdeauna mai jos de el stau norii $i adesea ploua in jurul
I Pentru actuala versiune s-a utilizat textul tradus si publicat in brosurit separate de Visarion
Puiu, Din caldtoriile ieromonahului rus Partenie prin Moldova in jumeitatea inta'ia a veacului al XIXlea, Valenii de Munte, 1910, pp. 1-53.
2 Municipiu, resedinta a jud. Nearnt.
3 Sciaglui.
www.dacoromanica.ro
685
p.8
p.9
lor; deasupra este un <teren> plan, iar spre nord este crestat. Pe munti este foarte
frig si adesea <acolo> este zapada. Jos, la poalele lor, se afla trei manastiri. Nu
m-am apropiat, dar am locuit cale de o zi pana la II ele. Cei care au fost la <aceste>
manastiri, mi-au spus ca drumul este foarte greu si ca prin prapastiile nepatrunse ar
fi multi serpi.
Muntii Carpati se Intind de la miazanoapte in jos si trec prin Austria, Ungaria,
Moldova si Tara Romaneasca, pand la Dunare. Peste Dunare se numesc Balcani4.
Carpatii au o largime de 300 verste, cale de case zile; padurile sunt alcatuite din
brazi, molizi, mesteceni, mult stejar si fag; printre ei cresc multe soiuri de hribi,
bureti si rascovi. De multe on m-am urcat pe munti, ca sa-mi alin necazurile cu
privelisti incantatoare. Te uiti cat tine zarea in cele patru parti si nimic nu se vede,
nici camp, nici orase on sate, ci numai munti acoperiti cu varfuri plesuve; loc intins
nicaieri nu se vede. Unii munti scot fum uneori Intocmai cum ar arde; din altii se
tidied fumuri ca din cos; toate acestea sunt aburii care se <transforma> in non si din
ei curge apoi ploaia. Adesea mi s-a intamplat s vad si aceasta, ca pe munte este
senin si straluceste soarele, iar jos, printre munti, stau nori si fasuna tunete, dar cu
totul inabusite. lar cand m-am dat spre vale, in schit, mi s-a spus ca acolo a fost
ploaie puternica cu tunete, iar not de pe munte nimic nu stiam. Asa sunt muntii
Carpati !
p.10
686
www.dacoromanica.ro
pravoslavnice, latinqti
ai
11 Ma nastire importantA in jud. Suceava, ctitorie din anii 1581-1601 a fratilor Movile5ti
(leremia, Simion 5i Gheorghe).
12 Feodor I. Ivanovici, tar al Rusiei (1584-1598).
13 AflatA in comuna Vatra Moldovitei (jud. Suceava), fondata in 1532 de Petru Rare5 in a doua
domnie (1531-1538).
www.dacoromanica.ro
687
p.11
p.12
mult milostivul tar al Rusiei, insa pomenesc i pe imparatul lor. Dar pravila
calugareasca nu o pazesc <respecta> cu strictete, pentru ca in Austria pravoslavnicii
traiesc in mare stramtoare i duc truce mai grea decat <o duc> grecii din partea
turcilor. La drept vorbind, stramtoarea nu este atat din partea stapanirii, cat din
partea celei duhovniceqti, a papei de la Roma [...] Si am trait in Bucovina multi ani
in care vreme am Si fost tuns la monahism de catre un ieromonah venit din Rusia.
Pe urma, cand s-a facut linite, si pretutindeni a inceput a domni pacea, a
venit un monah din Turcia i mi-a laudat acele part Si locuri linitite i m-a
indemnat sa merg cu da'nsul. M-am induplecat pentru ca aveam o tainicit dorinta sa
traiesc in sfantul Munte i la lerusalim. $i a$a, parasind Austria i Bucovina, m-am
pomit la drum. Dar, cand am ajuns in Moldova, la schitul Manuel, Dumnezeu, mai
presus de voia mea, a voit sa raman, gi din ratacire am trecut pe calea cea dreapta.
Dupa sosirea in schit, eu m-am imbolnavit si tovaraul meu de drum, dupa ce m-a
ateptat multe zile, a plecat singur. Am ramas in schit pand m-am insanatoit.
Ca s plec in Turcia, fratii mei nu m-au indemnat, pentru ca acolo nu sunt
deloc prelati de-ai notri. $i m-am aezat printre traitorii schitului Manuilovka, i
mi -au dat chilie i gradinita, i am inceput a trai in linite trupeasca i in pace,
ocupandu-ma cu lucrul manual15. Dar inima nu-mi era linitita, din pricina
p.13
688
www.dacoromanica.ro
staret Paisie, care este inmorrnantat inauntrul bisericii man i deasupra-i arde o
candela. Slujba s-a desfaurat cu toata randuiala i obiceiurile de la Athos: toata
slujba a fost cantata- la doua strane, la dreapta moldovenii in limba romans, iar la
stanga ruii pe rusqte. La fel a fost gi cu liturghia. Manastirea este mare si bogata,
este toata din piatra, de jur imprejur cu chilii pe doua si trei etaje; fratii toti sunt cam
la 8 000 de persoane. <Manastirea> are multe schituri i sihastrii. Ea este awzata la
intrarea in muntii Carpati//, i au hramul inaltarea Domnului. Dar despre aceasta voi
vorbi mai incolo [...]
Pravoslavnicia o arata limpede acest pamant moldovenesc, in care traim i
$i
de cneazul
Vladimir". Pans astazi ei stau in aceeai cinstire a credintei, nimic nu adauga, nimic
nu scot si nu cunosc nici limba rusa, nici cea greceasca, doar pe a lor, cea
moldoveneasa. Doar unii invatati le mai gtiu pe celelalte. Intre ei nu sunt nici un
fel de schisme i neintelegeri, ci toti sunt de acord in toate cu grecii pravoslavnici,
cu cei patru patriarhi rasariteni $i cu Rusia mare. Voi titi cum ne dispretuiesc i ne
resping moldovenii $i ne socotesc, nu schismatici, ca aceia din Rusia, ci eretici i
nu pot nici sa accepte inchinarea cu cloud degete si pe toti cei dintre voi care trec la
danii ii boteaza. Dupa ase ani (?) n-a mai limas nici un lipovean, ci toti au trecut
la ortodoxie18.
infiintarii. El mai confine biserica Sf. Gheorghe (datare neprecizata), biserica Vovidenia (datare
incerta), biserica Ion Bogoslovul (fondat 1402 de Alexandru cel Bun). Complexul monahal de Ia
Neamt este considerat unul din cele mai importante monumente religioase ale evului mediu romanesc.
17 Este vorba de Vladimir I Sviatoslavici (cel Mare) (949-1015), mare cneaz de Kiev
(980-1015) gi cneaz de Novgorod (969). Traditia istoricA atribuie domniei sale inceputurile procesului
de cmtinare a poporului rus (cca 988).
18 Urmeaza o descriere a periplurilor lui Partenie prin mandstirile din Ucraina (iulieoctombrie
1837), urmat de o noua vedere la schitul Manuilovka (iama 1837/1838) i apoi Ia manastirea
botosaneana Vorona, unde a desf4urat activitati de prozelisitm ortodox.
689
www.dacoromanica.ro
p.14
p.22
decat numai la trapeza de obste. Mancarea este mai intotdeauna de post, dupa
randuielile schimnicesti. Desi au multe vite, totusi lapte si branza nu se mananca
decat sambata $i in saptamanile in care se mananca de-antregul de dulce. Totdeauna
p.23
nu sunt decat doua feluri de fiertura: martea si joile din caslegi se mananca cu
untdelemn; cateodata se da si peste, iar lunea, miercurea si vinerea totodeauna
mancari uscate. Cand se pregatesc de impartasire, atunci cinci zile nimic nu se
gateste la foc, ci numai verdeturi, varza si castraveti.Vin se a (ate o cupa) numai
sambata si la praznice mari. Painea se pregateste bine cu faina de grau. Slujba
bisericeasca se face la sir; citesc si dna domol, cu evlavie si foarte cu randuiala.
Miezonoptica cu utrenia incep in fiecare zi, la un ceas, in biserica, foarte smeriti si
in ordine, fiecare purand potcapul pana pe ochi. Mataniile le fac toti la fel, cucernic
si foarte coborate incat ajung cu mana la pamant. Inchinaciuni, Para matanii la
pamant fac toti, Si cei de la strane Si cei din biserica, la Sfinte Durnnezeule, la
Veniti sa ne inchinam, la aleluia, la Vosglasuri, la mariri $i la cereri.
In biserica se cants $i se citeste in doua limbi: la strana dreapta moldovenii in
romaneste, la strana stanga, rusii pe ruseste. Hainele <calugarilor> sunt ca la SE
Munte. Pravila din chilie $i -o face fiecare in incaperea lui: cate o suta de matanii la
pamant si o mie doua sute de inchinaciuni atingand pamantul cu mana. Acatist
citesc in fiecare zi in biserica, doua ceasuri inainte de liturghie cu cantari. lar dupa
liturghie, in fiecare zi cants paraclisul Maicii Domnului.
*
la Tg. Neamt <pana la dansa> este cale de doua ceasuri. Trebuie sa mergi doua
ceasuri printr-o stramtoare de munti asa de inalti, ca nu se vede nici soarele.
19 in text Butufani.
20 A5ezatA la cca 8 km de Tg. Neamt, mandstirea a fost fondatA la 1602 de marele vornic al
Tarii de Jos, Nistor Ureche. ClAdirea a suferit o serie de completari, in 1824 (aripa de nord), in timpul
mitropolitului Veniamin Costache, qi intre 1826-1836 (aripa estica), sub patronajul viitorului
mitropolit Sofronie Miclescu.
690
www.dacoromanica.ro
Manastirea este asezata in loc lini$ tit, intr-o adanca pustietate, inconjurata de munti
inalti papa la nori si de codrii intunecati, nepatrunsi, incat iarna si soarele lumineaza
putin; iar vant in el niciodata nu este, ci totdeauna este liniste. Pe langa manastire
curge un paraias, iar apa murmurs prin pietris. Pe buns dreptate, aici toate grijile //
lumesti, cu toate nevoile si smintelile lor, sunt ascunse ochilor si auzului.
Manastirea este Inconjurata cu un zid inalt de piatra $i chilii dispuse asezate in doua
si trei randuri; intre ele, in partea de apus se afla o poarta de fier. In mijlocul ei se
afla biserica mare de piatra, Impodobita pe dinauntru foarte frumos. Iconostasul,
sculptat, este cu totul aunt; iar peretii sunt toti pictati cu scene <din Bib lie> in stil
grecesc.
Aceasta <prea> frumoasa biserica este Inchinata sfantului Loan Botezatorul,
in amintirea taierii cinstitului sau cap. $i pans astazi zidurile sunt patate cu sange
omenesc, mai bine zis mucenicesc, inchegat pe pereti.
p.24
In anul 1821, in vremea iascoalei grecesti, monahii, cam 100 de insi, s-au
1nchis impreund cu alti mineri, in manastire de frica turcilor. Turcii Insa au spart
poarta cu tunurile si i-au ucis pans la unul, pe toti, in biserica, si sangele for curgea
ca o garla21.
Aceasta manastire a suferit asemenea lucru pans acum trei ani. In aceasta
manastire a trait multi ani marele staret Paisie Velicikovski si, mai molt, el a cladit-o22.
patru mai mici, in cele patru colturi ale zidurilor. Femeilor nu le este
Ingaduit a intra in manastire, decat odata pe an, la hram; in alts perioada nu li se
ingaduie intrarea. Fratilor traitori in manastire nu li se ingaduie a fi nici mai multi,
dar nici mai putini de 100 de insi. De acestia se ingrijeste mandstirea Neamtului.
imprejurul mandstirii, langa dansa multe chilii // si gradini anaforetice, doua
schituri ce apartin manastirii Secul, unul cale de un teas, altul cale de doua ceasuri.
Schiturile sunt inconjurate de chilii si au fiecare cam cincizeci de frati; fiecare
prin codrii dimprejur sunt multi anahoreti care traiesc prin chilii singuratice,
departati de schit, pe care nu i-am putut vizita, dar ne-am invrednicit a-i vedea
coborandu-se in ziva hramului [...]
21 Este vorba de evenimentele din luna octombrie a anului 1821, legate de lichidarea ultimelor
rezistente, opuse de insurgentii greci (eterivii) sub conducerea capitanilor Iordache si Farmache, de
catre trupele otomane trimise si reprime miscarea revolutionarii de la 1821.
22 Informatie eronatil a Iui Partenie.
www.dacoromanica.ro
691
p.25
p.27
p.28
miscat faptul ea am vazut mai bine de o suta de tineri, fait barbs, in calugarie
deplina, cu culioane si cu mantie, cuviosi si postitori, blanzi si smeriti.
Inainte de vecernie au iesit din biserica mare sa intampine pe mitropolit, cu
prapori, felinare si sfesnice. Arhimandritul a iesit cu crucea; erau ieromonahi si
ierodiaconi ca la <vreo> saptezeci, imbracati in odajdii. In toate bisericile manastirii
si ale schiturilor sunau clopotele si s-au insiruit din manastire cale de o versa pand
au iesit toti monahii la loc deschis [...].
Mitropolitul a sosit si, dandu-se jos din caleasca lui, a lacrimat cand a vazut
atata multime de monahi. Dupa aceea a blagoslovit pe toti, iar fratii i s-au plecat
pana la pamant. A sarutat crucea si a intrat in manastire, drept in biserica mare care
era impodobita, iar toate candelabrele si lumanarile aprinse. Acolo s-a zis ectenia si
multi ani. Dupa aceea a binecuvantat pe toti si s-a retras in chilie. $i asa ne-am
si deschisa, intr-un loc foarte frumos. Este inconjurata din trei parti cu munti;
acestia, deli inalti, sunt totusi inclinati, iar in partea de rasarit se margineste cu o
vale deschisa ce duce pana la targusorul Neamt. Drumul tine cam doua ceasuri si
jumatate. Manastirea este un patrulater cu ziduri de piatra si cu chilii in trei etaje.
23 Este vorba de Veniamin Costache, mitropolit al Moldovei i Sucevei, intre 1803-1806;
1812-1842.
24 Dialectul rutean.
25 Limba bielorusA.
692
www.dacoromanica.ro
In mijlocul ei <se afla> trei biserici, una mare si doua mai mici. Cea mare are
hramul Inaltarea Domnului, de aceea se chiama manastirea inaltarii de la Neamt.
Biserica mare este frumos impodobita si este toata zugravita cu icoane in stil
grecesc, si pe dinauntru si pe dinafara. In partea stanga la mijlocul bisericii este
tronul icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului; pe aceeasi icoana, pe partea
cealalta este zugravit sfantul mare mucenic Gheorghe. Aceasta icoana este adusa in
vremurile de demult in Moldova, de la tarii Constantinopolului. In aceeasi biserica,
cam la urma, pe partea dreapta, se &este mormantul staretului Paisie, loc in care
se odihnesc prea cinstitele sale ramasite. Deasupra <acestui> mormant arde o
candela nestinsa. Pe perete este pus portretul lui. El nu este cinstit ca slant, dar
fratimea it onoreaza ca pe staretul ei si ca pe un Intemeietor iscusit al unei inalte
vied monahale. Aceasta biserica este impartita in doua. Mai este o biserica cladita
toata cu cupole si cruci. In partea de rasant si putin spre miazazi se afla trapeza
mare si larga a fratilor monahi. Poarta manastirii este pictata toata cu icoane. //
La poarta se afla o clopotnita mare cu clopote si ceas. In jurul manastirii sunt
construite, asemenea unui oral mare, toate dependintele sale. Mai intai spitalul
cladit asemenea unei manastiri, cu biserica si clopotnita. Unneaza case pentru
oaspeti, grajduri, soproane, ateliere, instalatii si o multime de chilii retrase, cu
gradini si pomi roditori. Se mai gasesc aici cateva schituri si multe biserici cu
clopotnite, asemenea bisericilor cu popor, si in toate se face slujba in fiecare zi. Pe
drept cuvant <se poate spune ca.> aceasta mandstire a Neamtului este ca un oras
mare si frumos. In ea se Oa mai mult de 800 de monahi. Dar viata cu totul stricta,
de obste <calugareasca> nu are. Desi mitropolitul Veniamin s-a straduit sa faca o
viata de obste, parintii mai batrani nu au consimtit si au faspuns mitropolitului: nu
putem respecta in totul randuielile unei vied aspre de obste, datorita numarului
nostru mare. Pans la urma mitropolitul nu s-a mai opus. Dar, deli monahii nu duc o
viata de obste generals, totusi nimanui nu ii este ingaduit a trai dupa voia sa, ci
fiecare calugar traieste sub obladuirea unui batran si a duhovnicilor, si toti laolalta
se supun arhimandritului. Iar arhimandritul <la randul lui> se calauzeste dupa sfatul
soborului de batrani. Slujba bisericeasca se face in doua limbi, dupa predania
staretului Paisie, foarte bine, panic si aspru si se respecta toate randuielile, dupa
p.30
tipicul slujbelor din muntele Athosului, fara nici o omisiune. Hainele sunt
moldovenesti, iar nu ca in muntele Athosului.
[De la manastirea Neamt, Partenie si tovarasul sau, fratele Nikita, se reintorc
la manastirea Vorona de unde, capatand invoirea staretului Rafail, au plecat la 28
septembrie 1839 spre muntele Athos].
$i am pornit pe valea Siretului, pe partea dreapta <a acestui rau> si am ajuns
la orasul Roman; acolo am traversat raul Moldova care se varsa in Siret. $i mergand
Inca o zi, am ajuns in orasul Bacau; aici am trecut peste raul Bistrita care da in Siret.
De aici, peste trei zile, am ajuns la Focsani, iar aici ne-au inregistrat pasapoartele,
www.dacoromanica.ro
693
p.31
P.38
ajunge la marea manastire Poiana Marului26, unde a trait marele staret Paisie
Velicikovski. Ni s-a spus Ca manastirea este mare, bogata i ca fratii traiesc
multumiti; femeile nu infra in aceasta manastire i in ea traiesc mai mult malorui.
Dar noi nu ne-am dus acolo, temandu-ne ca sa nu ne prinda iarna i <de aceea> neam dus de-a dreptul spre Dunare.
De la Focpni am mers timp de trei zile Si am ajuns in orawl Braila, care este
aezat pe malul Dunarii; acolo am poposit doua zile. Braila este un port <la
Dunare> al principatului Valahiei destul de mare i frurnos; traiesc in el multi rui,
negustori i simpli locuitori. Si acolo, in multe locuri ni s-au insenanat pappoartele.
Dupd aceea, ne-au deschis portile 9i ne-au dat drumul in carantina de pe malul
turcesc; am navigat pe Dunare cu barci ware, <trecand> in stapanirea turceasca.
Plutind pe Dunare am ajuns in targul Macin. De la Braila la Macin sunt trei ceasuri
(15 verste). //
Si acolo ne-au insemnat turcii papportul, drept pana la Sfantul Munte al
p.39
i saraca [...] Biserica este afara din oral, ca un hambar facuta din scanduri si
manjita cu glod, acoperita cu olane Si cu o latura deschisa: nu are nici clopote i nici
cruce pe ea. Pentru toate acestea noi am plans amar. in ora, insa, taranii au fost
foarte buni i primitori de straini i au fost foarte bucuroi ca am venit la ei sa le
impartaim suferintele i <sa le alinam> jugul turcesc. $i am inceput noi a-i intreba:
De ce se gasete biserica in aa stare saraca Si afara din ora?". Jar ei cu lacrimi
ne-au raspuns: Slava lui Dumnezeu Ca este i asta: gi pe aceasta o pazim cu multa
grija sa nu-i dea turcii foc; in alte parti nu este nici macar atat. Aici turcii sunt rai:
a vrut un negustor de ai notri sa o acopere i 1-au spanzurat, iar in Babadag au dat
foc bisericii. Cui sa ne plangem nu avem: sultanul este departe, iar aici paa face ce
vrea, episcopul este grec, nu se amesteca in treburile noastre i nu ne apard. Iar noi
ducem greu jugul turcesc. Priviti i singuri skacia noastra!". Dupa aceea ne-au
26 SituatA in apropierea satului Jitia de Sus, judetul BuzAu a fost fondata la inceputul secolului
XVIII, cite anul 1730, a servit intre 1744-1746 centru de propagare a doctrinei isihaste a lui Paisie
Velicikovski. Arsa in timpul rizboiului ruso-turc la 1771, a fost refa'cuta in 1784. A fost completata, in
1810, cu o biserica mare, sub obladuirea episcopului Costandie al BuzAului, si, dupa 1821, cu o
bisericA mica cu hramul Nasterii Maicii Domnului.
694
www.dacoromanica.ro
Acesti tarani, numiti romani au portul bulgaresc si vobesc limba valaha. I-am
rugat sa ne spuie drumul spre Sfantul Munte. Si ei ne-au // istorisit ca de aici sunt
doua drumuri spre Sf. Munte" [..127 luandu-si ramas bun ne-au petrecut pana la
marginea targului $i ne-au aratat calea.
p.40
Dupa aceea am ajuns intr-un sat28 cu roman si aici n-am odihnit cu hrana si
bautura. Indreptandu-ne la drum, am mers noua zile in sus pe malul Dunarii, prin
partile cu satele de crestini. Numai ca tare ni se urase, caci in fiecare sat trebuia sa
ne aratam pe la ciorbagiu29, stapanul satului, sa ne aratam pasapoartele. La dansii
este atata rigoare, ca nimenea nu poate primi vreun strain fara invoirea ciorbagiului.
Taranii insa sunt asa de buni $i primitori de straini, cum in toate pribegirile mele nu
mi s-a intamplat sa vad. De la Macin 'Ana in oraselul Rusciuk, pe malul Dunarii am
mers noua zile si am poposit ca la rude, toti pe intrecute ne doreau la sine $i nu stiau
cu ce sa ne ospateze. // $i preotii lor, cucernici si milostivi, adesea ne luau la ei de
pe la oameni $i ne ospatau cum nu se poate spune de bine, mainile si picoarele ni le
spalau; asa de iubitori de straini sunt oamenii aceia.
$i
In timp de noua zile nu am vazut decat trei biserici $i acelea atat de sarace,
cum nici nu se poate descrie; pe dinafara abia le cunosti, iar pricina tuturor acestor
rele este reaua stapanire turceasca; pe dinauntru aproape nici o icoana zugravita, ci
numai de hartie. De iconostas nici vorba nu poate fi, iar vesmintele <preotesti> sunt
de materie proasta. Dupa aceste lucruri, este usor oricui sa ghiceasca ce este acolo,
Preoti insa, in fiecare sat, cate unu, doi.
Pe multi oameni am intrebat: de ce partile acestea sunt aa de indestulate iar
oamenii, dimpotriva, atat de saraci? Ei insa, cu ochii adesea lacrimand, si cu adanci
oftaturi ne-au povestit urmatoarele:
27 Pasajul omis din relatarea lui Partenie confine indicatiile generale asupra drumului ce
trebuia urmat prin Bulgaria, pentru a ajunge apoi la Athos.
28 Nenominalizat, ca atare neidentificabil.
2 Autoritatea turceasca locals.
3 Dobrogea, afiatit Orli la 1878 sub stapanirea turceasca.
695
www.dacoromanica.ro
p.41
p.42
p.45
lasam toate i fugim, care incotro poate i ne ascundem prin munti i paduri i ne
temem, unii de altii, frate de frate i fugim unii de altii. Cu aceasta manie ne mai
cearca Dumnezeu adesea.
Inca i turcii pe aici sunt tare rai i salbatici, mereu ne asupresc i ne ruineaza,
bisericile ni le ard, in care gasesc argint it furs, icoanele le nimicesc i la nimeni nu
ne putem jelui. Paa nu to primete, Tarigradul este departe, iar noi ruinati. Rabdam
suferinte i ateptam mild de la Dumnezeu, pans va veni Rusia sa ne scape de acest
jug turcesc". Noi ascultand acestea, mult i-am jelit [...] //.
[Dupa o edere de circa un an i jumatate la Athos, la 8 aprilie 1841, intr-o zi
de marti, in saptamana Tomii, calugarul Partenie a plecat de acolo, prin arhiepelagul
grecesc i Constantinopol, spre Moldova].
[...] Dupa ce ne-am ispravit treburile, ne-am pomit din Constantinopol spre
P.46
alba <tulbure> toti ne-am bucurat caci tiam ea de acum tarmul dunarean este
aproape, iar peste patru ceasuri am intrat in canalul Sulinei, pe Dunare. Sulina este
chiar la gura Dunarii, sub stapanire ruseasca32, pe ambele parti ale imbucaturii, i
pe un be jos, incat adesea o inunda cand yin furtuni de pe mare. Nu am vazut curti
i gradini, iar negotul se practica foarte mult. 0 multime de corabii yin sau se duc
la mare. Corabiile maxi fac transbordare, caci aici sunt portile intregii Dunari pentru
Turcia, Rusia, Moldova i Tara Romaneasca. Acest ora servete i de carantina,
este gezat de la tarmul Basarabiei ruseti la o distanta de 150 de verste i tot pe
atata de la cel turcesc. N-am zabovit in Sulina decat vreo jumatate de ceas i am
pomit pe Dunare, prin bratul, erpuitor al Sulina. Sunt multe corabii pe aici, unele
merg la vale, altele se indreapta in sus. Pe amandoua partile stau cordoane ruseti
cu paznici, pentru Ca aici este granita ruseasca.
Dupa aceea, am ajuns in oraul stapanirii turceti, Tulcea, dar turci in el sunt
tare putini: mai toti sunt cretini din Rusia. Acolo sunt cloud biserici, una greceasca,
31 Oro ai port in Republica Bulgaria.
32 Odata cu tratatul de pace de la BucureSi (16/28 mai 1812).
696
www.dacoromanica.ro
in care pAstoreve un arhiepiscop grec $i alta ruseasca, cu trei preoti ru$i sub
privegherea arhiepiscopului grec. Aici am zabovit un ceas $i am pomit mai
departe. Pe partea dreapta, in zare, a limas crawl turcesc Isaccea $i in acesta
traiesc mai mult cre$tini. Mai departe, pe malul drept (?) al Dunarii, a ramas
orapl rusesc Reni. /P3.
Dupa aceea am ajuns in orasul moldovenesc Galati. De la Constantinopol si
pang. la Galati not am facut cu vaporul cam $aizeci de ceasuri; distanta este de mai
bine de 1 500 de verste. Pe uscat insa <traseul> este mult mai scurt. Dupa o
carantind de $apte zile am intrat in ora$. Orapl Galati, mare $i intins, este asezat pe
malul sting al Dundrii. in el se afla portul, debarcaderul pentru col-41)H marl, patru
piete, cincisprezece biserici, toate ca cele ruse$ti, cu tumuri, cu cruci, cu clopotnite
p.47
$i clopote.
De aici ne-am indreptat ate Iasi cu carutele. Am trecut prin Ba'rlad si Vaslui,
iar <In> a cincea zi am ajuns la Iasi.
Ajungand acolo, am poposit la mandstirea Trei Ierarhi, metoh al Sfantului
Munte; ne-au dat o odaie in care am stat nu putina vreme pand am terminat afacerile
manastire$ti34 [...]
[...] Acum cred de trebuinta sa vorbesc cite ceva despre Moldova. Moldova
este un principat cu legile $i drepturile sale, are domnitorul ei, care este supus
p.49
Turciei, <dar> este $i sub ocrotirea Rusiei; are mitropolitul ei, subordonat
patriarhului de Constantinopol, cel a toata lumea. Din firea lor, moldovenii sunt
ortodoc$i si strasnici pazitori ai randuielilor Sfintilor Parinti, toti se supun pAstorilor
felurite secte, alungati din Rusia pe vremea lui Nicon, patriarhul Moscovei $i a
imparatului Petru I. //35.
Moldovenii se deosebesc mult de ei, $i pe acei dintre rascolnici care se intorc
la ortodoxie ii boteaza zicand ca de la rascolnici nu-i chip de dobandit nici o taina;
caci daca ei nu au episcop, nu pot avea nimic cu rost. De$i unii dintre ei au popi,
ton*, acestia sunt fugari, opriti de episcopi a sluji si lepadati de biserica apostolica.
Mai sunt intre acestia si lepadati de lege, care nu au nici macar ungerea cu Sf. Mir.
33 Localitate pe malul sting at Dunarii, azi in Republica Ucraina.
34 Pasajele urmatoare ale relatarii lui Partenie descriu pribegia de doi ani prin Rusia
(1841-1843), urmata de o revenire scura in Moldova ca escala in drumul spre Athos, unde a petrecut
aproape patru ani. In martie 1847 el a parAsit manAstirile de la Sf. Munte dupa care, calatorind timp
de 4 saptamini a ajuns pentru ultima oars la Iasi, de unde a plecat definitive in Rusia, stabilindu-se in
orasul Tomsk din zona muntilor Urali.
35 Pentru Petru I Alexeevici, tar at Rusiei (1696-1725), din 2 noiembrie 1721 imparat.
697
www.dacoromanica.ro
p.50
In Moldova se impune botezul si celor care yin din Apus si se unesc cu biserica
ortodoxa. Ei nu socotesc <valabil> botezul numai prin tumare; mai mult decat atat,
ii cerceteaza pe unii dintre malomsi cu de-amanuntul sa vada de nu cumva au botez
numai prin tumare.
La Rasarit Moldova se margineste cu Rusia, de care o desparte raul Prut si
Basarabia. La miazanoapte se margineste cu Austria, avand granite de uscat. La
apus se Intind, de-a lungul Moldovei, muntii inalti, greu de trecut, ai Carpatilor,
acoperiti cu paduri nestrabatute. La miazazi si apus (?) cu Turcia, de care o desparte
fluviul Dunarea. In toata Moldova nu este deloc ses. Cu toate acestea, pe cat muntii
Cea mai insemnata este manastirea Trei lerarhi, cladita din piatra alba
cioplita; ea tine de Sfantul Munte Athos. In ea, in biserica mare, pe partea dreapta,
intr-o racla de argint sunt moastele prea cuvioasei maice Parascheva, care
raspandesc imbelsugate parfumuri. Pomenirea ei se face la 14 octombrie, ocolindup.52
698
www.dacoromanica.ro
clopotnitd, se aduce pe olane apd din afard de oras si curge printr-o gurd de leu, iar
de aici prin Levi se imprastie in oras. Mai este apoi mandstirea mare a Mitropoliei,
unde std mitropolitul; si aici in biserica SE Gheorghe este o icoand facatoare de
" inmormantarea.
38 Steaguri cu reprezentari religioase.
www.dacoromanica.ro
699
p.53
AUGUSTE LABATUT
(??)
Asupra lui Auguste Labatut, autor al unui articol privind tarile noastre, publicat in Revue de
Paris", nu cunoastem date biografice.
Acest literat a intreprins o calAtorie de la Viena Ia Constantinopol pe Dunare si Mares Neagra in
toamna anului 1837, cu care prilej a facut si un scurt popas in Tara Romfineasca si Moldova. Insotind pe
un medic german domic de a-si gasi clientele Ia noi, calatorul francez a vizitat Bucurestii si Ia.sii, fiind
introdus in societatea boiereasca de compatriotii sAi. Labatut emite, in articolul sau, unele pareri
judicioase, analizand moravurile boierimii moldo- muntene, pe care o condamna pentru usurinta,
ignoranta, brutalitatea si egoismul ei. El releva in mod just mizeria, decaderea si starea inapoiata a
pat' iimii din Wile romane, provocate de exploatarea boiereasca si administratia incepabilk autorul
francez se revolts din pricina faphilui ca boierii se bucurau de toate privilegiile existente, in timp ce thranii,
erau lipsiti de cele mai elementare drepturi asupra pAmantului muncit de ei si in imposibilitatea de a
agonisi vreun avut. Labatut infiereaza cu aceeasi vehementa racilele administratiei din principate, coruptia
justitiei gi adoptarea superficiala a moravurilor occidentale de catre clasa dominants, subliniind totodatA si
efectele nefaste ale politicii retrograde si lispite de orizont a Turciei fate de Virile roman. El remarca $i
unele imbunatatiri gi, incercari de modemizare a statului la noi, datorate in parte actiunilor Rusiei, dar
intrevede $i scopurile egoiste urmarite de guvernul tarist in politica sa de expansiune in Balcani.
Labatut recunoaste ca reflexiile sale au fost Acute nu numai prin observatii directe, ci si prin
informatii capatate de la persoane de mult stabilite in Wile roman sau de la localnici. De aceea uncle din
parerile exprimate asupra poporului nostru nu sent juste. in consideratiile sale, Auguste Labatut se situeaza
in general pe pozitiile acelei parti ale burgheziei franceze ce era dornica de expansiune economics in
rasttritul Europei si de plasare a capitalurilor sale intr-o regiune bogafa, dar atat de slab dezvoltata din punt
de vedere al industriei si comertului.
Pentru interesul relatarilor privind tarile noastre, afiate intr-o perioada de tranzitie in epoca
regulamentara, textul lui Labatut merits atentia cuvenita.
Impresiile sale de calatorie au fost publicate in Revue de Paris", Nouvelle Serie, tome L (1838),
ii
AUGUSTE LABATUT1
Bucurelti qi lai
p.143
700
www.dacoromanica.ro
gasi clienti i norocul, facu sa nu mai rezist ispitei i m-am hotarat sa-1 insotesc.
Cand am debarcat la Giurgiu era noapte si inceputul <calatoriei> noastre nu a fost
<prea> promitator. Ne-a fost peste putinta sa gasim un adapost i am fi petrecut
noaptea sub cerul liber, daca agentul companiei de vapoare, de meserie farmacist,
vazand disperarea noastra, nu ne-ar fi oferit o saltea in podul <casei> sale. Am
primit cu recunotinta i am adormit binecuvantand pe proprietar. El a avut, de
asemenea, bunavointa de a ne opri o car*, al carei vizitiu a venit sa ne scoale pe
la patru <dimineata>. Ne-am asezat cum am putut mai bine, infundati in fan $i am
pornit trasi de 6 martoage, pe care-i conducea un surugiu cu o infatisare dintre cele
cum trebuie sa fi fost starea ulitelor. Am mers foarte incet toed ziva, cu toate
strambaturile i strigatele continue ale vizitiului nostru.
Am trecut prin cateva sate, de o saracie cu care nimic din ceea ce am vazut
pand acum nu se poate compara. De abia, intr-acela in care am poposit pentru pranz,
am putut gasi o yard pentru a coace nite oua pe care iarai le datoram marinimiei
i prevederii // farmacistului nostru. 1-am multumit din nou in gand, caci fara el
n-am fi avut parte nici de hrand, nici de dormit.
www.dacoromanica.ro
701
p.144
domnqte peste tot intr-o aa masura, pe care eu, locuitor al Parisului, nu mi-q fi
inchipuit-o niciodata. Este absolut cu neputinta sa faci un pas pe jos. 0 trasura este
un obiect de prima necesitate i multi oameni indura multe lipsuri spre a putea
dobandi un echipaj care de altfel, aici reprezinta i o chestiune de mandrie; fard
trasura, un om nu se poate arata nicaieri.
Era un lucru hazliu sa prive$ti la chipul prietenului meu, doctoral, cand imi
povestea pataniile sale cu privire la aceasta problems.
Voi incepe deci de acolo unde altii o terming ", spunea dansul, n-am ca toata
avere decat 800 de florini i trebuie sa cheltuiesc jumatate pentru a-mi cumpara o
trasura gi cai. Toata lumea imi spune pe aici ca nu pot sa fac altfel, dace doresc
sa-mi fauresc o clientele. Va trebui deci sa procedez astfel, dar vei fi de parerea mea
ca <aici> este o tars ciudata".
702
www.dacoromanica.ro
care se plimba, invelite In ube groase, deoarece in acest climat nesanatos once
raceala este primejdioasa. Frigurile sunt obinuite, trebuie sa iei cele mai mari
masuri de prevedere pentru a to apara impotriva lor. Haina groasa este trebuincioasa
atat pe caldura, cat i pe frig i nu era unul dintre cele mai mici necazuri ale mete
a devenit pur nominala iar soarta Tarii Romanqti depinde mai direct de Europa.
Femeile au adoptat moda Parisului; franceza a devenit aproape peste tot limba for
obipuita; familiile bogate i-au trimis copiii in pensionatele noastre; totul a capatat
un caracter european i nu mai IntalneVi decal arareori un boier invemantat in
haina lui larga, cu barba lung i nemasuratu-i calpac. Inca catava vreme i va fi
greu, cred, sa mai gaseti aici urme ale Orientului.
Astazi contopirea nu este completa i moravurile mai pastreaza un caracter
703
www.dacoromanica.ro
p.146
taranii, adevarati paria" a caror servitute este deplina in fapt, daca nu chiar in drept.
Acestia nestapanind nimic, sunt singurii care platesc darile. Dedesubtul taranilor se
afla Inca o class de indivizi, care, spre a putea fi asezati mai jos, sunt aruncati
neindoielnic in robia cea mai desavarsita. Acesti nenorociti sunt ceea ce numim not
tiganii2
Numarul acestor tigani este foarte mare in principate i starea for legala este
robia. Majoritatea apartin unor boieri care dispun de ei Intrutotul. Restul se afla in
proprietatea ocarmuirii. Aici, ca peste tot, aceasta rasa reprezinta tipul josniciei13.
Tara Romaneasca este o pilda izbitoare de ceea ce pot sa faca sa sufere o Cara
relele razboiului i o administratie proasta. Un lant de munti, bogati in paduri, in
1i
cateva orasele, sate saracacioase a caror mizerie nu poate fi inteleasa daca n-au fost
vazute; cateva campuri <cultivate> cu porumb i cirezi de vite le arata de obicei
apropierea. Aceasta stare jalnica se explica prin insasi situatia provinciei; asezata
Intre doi vecini puternici, ea alcatuieste teatrul de lupta, atat de des reinnoit, Intre
p.I47
13 Acest calator nutrea, ca atatia altii, un dispret si o neintelegere nejustificate pentru o rasa
oropsita, a carei decadere se explica numai prin crunta gi nemiloasa exploatare la care era supusa de
boieri.
14 Magistrats.
704
www.dacoromanica.ro
decat taranii romani. Neputand sa-si asigure o avere dobandita prin munch, ambitia
for se margineste la a avea doar ceea ce le poate intretine o viata de mizerie; o paine
grosolana din porumb15 este singura for hrana; locuintele for sunt, in cea mai mare
masura, scobite in pamant sau cladite cu noroi sau nuiele; totul infatiseaza
spectacolul mizeriei celei mai groaznice si aspectul acestor vagauni este asa de
respingator, incat, cu toata dorinta si cateodata chiar nevoia pe care am avut-o de a
intra inauntru, nu mi-am putut infrange dezgustul care mi-1 provocau. Ceea ce era
socoteala ticluita $i descurajare pe vremea razboaielor $i a bunilor domni de
odinioard, a trecut astazi in moravuri. Nepasarea si lenea domnesc peste tot si
obiceiul acestor vicii este prea inradacinat pentru ca romanii, pentru multa vreme,
sa se scape de el.
In timpul acestor ani de asuprire, boierii nu erau mult mai fericiti decat
taraniiI6. Tirania $i pustiirea apasau la fel $i boierimea $i firea boierilor nu era facuta
spre a intampina aceste rele. Acesti nobili nu au fost cunoscuti in istorie decat prin
slabiciunea 1i destrabalarea lor. Iii petreceau viata la curtea domnilor, in uneltiri gi
in lupte desarte. Si-au schimbat firea schimbandu-si hainele? Ceea ce este foarte
drept sa pui la indoiala, cand auzi toate plangerile pe care be ridica impotriva relei
for credinte toti cei care au de-a face cu ei. Astazi, ca ti odinioara, a-ti plati datoriile,
16 Apreciere falai. Nu poate fi push pe aceea.li treapth smuts boierilor cu aceea a thranilor, in
oriice imprejurare ar fi fost !
17 in clasa boiereasca.
18 District.
19 Lieue.
" Arpentage.
www.dacoromanica.ro
705
p.148
s-au luat hotarari si cu privire la soarta celor doua principate. Poarta a pastrat o
slabele for venituri si cu totul inutil in caz de razboi. Acest simulacra de armata,
organizat si imbracat dupa moda ruse, nu exists de altfel deck pentru parada25.
Numarul ofiterilor este aproape egal cu acel al soldatilor si crearea acestei garzi
nevatamatoare a avut drept rezultat principal sa transforme cea mai mare parte a
trantorilor din Bucuresti si lasi in nite taraie-sabie de un soi putin primejdios.
Boierii, adunati pe judete, trebuie sa aleaga 24 deputati si mari dregatori, in
acelasi timp cu marii boieri, alti 12. Atributiile acestor reprezentanti sunt
neinchipuit de restranse i toate masurile de prevedere au fost luate pentru ca
adunarea for sa nu constituie o piedica pentru bunul plac al puterii executive. Totusi
o anumita dorinta de libertate si-a facut locul, nu de mult. Regulamentul rus trebuia
sa fie aprobat de reprezentanti; toate articolele trecusera fare discutii, dar ultimul,
22
706
www.dacoromanica.ro
mai mult cu cat printul Ghica27, ales ca domnitor, este pretuit Ca om cinstit i trece
drept a avea cele mai bune intentii. Din nefericire, aceasta bunavointa nu este
sustinuta nici de cunostintele nici If de capacitatea <necesara> si cele mai bune
intentii nu ajung pentru lecuirea unor rele adanc inradacinate. Locuitorii din
Bucuresti cred a fi atins cel mai inalt grad de civilizatie, pentru ca au degeaba un
ministru de Interne pentru a administra intinse pustietati, un ministru de Finante
pentru a indrepta un adevarat haos i un buget care se poate ridica la 4 milioane, un
prin urmare decat sa se aseze aici vremelnic; boierii, stapanii pamantului, sunt
scutiti de orifice dare si capitatia impusa taranilor este aproape singurul izvor de
venituri al statului. Asemenea abuzuri trebuie sa prelungeasca la nesfarsit mizeria
provinciilor romanesti.
Intr -o convorbire pe care am avut-o cu cativa tineri, pe care fi foarte bine
daca Tara Romaneasca i-ar avea in numar mai mare, ei au fost nevoiti sa admits Ca
masuri, cine ne-ar asigura ca banii luati din mainile noastre vor fi intrebuintati
corepunzator si in interesul nostru? Stim noi, de altfel, pentru cine muncim?
AstAzi mai avem o umbra de libertate [...]
In nesiguranta viitorului, ei ocolesc deci sa dea prilej puternicilor for vecini
sa se transforme, la orifice prilej, in stapanii for atat de puternici [...]
27 Alexandru Dimitrie Ghica, domnitor al Tarii Romfinesti (1834-1842).
28 Le grand spathar
29 Lumieres.
3 Opiniile lui Labatut exprima conceptia burgheziei avansate din Virile Europei
Occidentaleprivind evolutia societatii.
www.dacoromanica.ro
707
p.149
p.150
ugor,
aceasta Cara, inca putin frecventata de calatori. La inceput vei fi incantat; dar mai
ramai catva timp i observa <totul> si I i vei schimba de indata parerea. Te vei
frantuzete, englezete sau nemtete, nu-ti va putea spune macar unde este
Constantinopolul. Viata acestor cucoane se scurge in mijlocul unei lenevii aproape
multe istorii in aceasta privinta i in timpul $ederii mele, // una din aceste poveti
constituia obiectul discutiilor in societate. Aventurile unei man cucoane avusesera
atata rasunet, incat barbatul, oricat a fost de ingaduitor, a trebuit sa le puie capat i
i-a trimis sotia la cateva leghe de Bucureti, unde numeroasele vizite pe care ea
le-a primit arata de cats simpatie s-au bucurat pataniile ei.
708
www.dacoromanica.ro
de indepartat, portul i limba tarii sale. Dar zabovind catava vreme, iluzia nu
intarzie sa se risipeasca, arama se da curand pe fats i nu cred sa fie vreun optimist
care sa poata Inchide ochii la multimea de rele, ce vor continua s mai apese Inca
destula vreme asupra acestei nefericite tari.
In timp ce vizitam crawl Bucureti i studiam moravurile romaneti, dr. E.,
tovaraul meu de drumetie, nu era inactiv i lua de asemenea informatii, cu toate ca
intr-un alt scop. Observatiile doctorului coincideau Intru totul cu ale mele. Nutrea
speranta sa-i dobandeasca o clientele i comandase pentru aceasta nu tiu cate
pilule i chinina. Din nefericire insa, nu era aa sigur ca va fi platit. I se vorbise atat
de mult de catre toti de acest lucru, incat s-a hotarat sa paraseasca Bucuretii i sa
mearga pans la Iasi, ora mai nesanatos inca i adevarat <El> Dorado" pentru un
medic. A fost, de altfel, asigurat ca va gasi acolo mai putini concurenti i ca boierul
moldovean ii trata ceva mai bine creditorii decat acel muntean. El a venit sa-mi
www.dacoromanica.ro
709
p.152
corespondenta si comunicatii. Mai multe linii sunt raspandite pe drumurile sau mai
bine in directiile cele mai frecventate. La plecare se plate5te pentru tot drumul pe
care vrei sa-1 strabati, prime5ti o chitanta purtand numarul cailor platiti 5i la fiecare
stake de po5ta", care se afla in medie cam la fiecare 5 sau 6 leghe, n-ai decat sa o
arati capitanului pentru a avea schimb <de cai>. Este un mijloc foarte lesnicios si
care to scute5te sa ai intotdeauna bani la mans. Calatoria este de altfel foarte ieftina
5i la dispozitia tuturora. Am socotit Ca 8 cai, numar care se inhama de obicei la o
trasura, n-ar costa impreuna decat 1 fr 50 centime de <fiecare> leghe. Nu trebuie sa
se mire cineva de a vedea un asemenea atelaj pentru o greutate atat de mica. Ace5ti
cai sunt foarte mici si seaman foarte mult, fard indoiala, cailor din Rusia. Sunt de
altfel foarte prost inhamati si merg cu atata repeziciune incat trebuie, bineinteles, ca
greutatea trasa de fiecare dintre ei sa nu fie prea mare. Se vede, de altfel, ca pretul
nu este minator, caci doi <cai> in Franta costa tot atat cat 8 aici, fail a mai socoti
faptul ca un surugiu roman este foarte multumit de un bac5is de 10 parale. Calatorii
care nu au trasura gasesc la fiecare statie cdrute mici pe patru roti, fora suspensie,
trase de patru cai. Trebuie sa flu de trei on mai tare pentru a rezista zguduiturilor si
p.153
timpul noptii adapostesc caii, 5i o casa, care, fats de altele, poate sa treaca drept
buns; dar adeseori satele au fost gasite prea indepartate <unele de altele> 5i au
trebuit fixate statii intre ele. Cheltuielile de instalare n-au fost prea mari. S-a ridicat
din nuiele o simpla coliba in care se adapostesc capitanul de po5ta
$i
ajutoarele sale.
in jurul colibei sunt dispuse carutele, iar caii sunt adapostiti noaptea intr-un ocol
mizerabil. Hrana for se gase5te chiar acolo; drept hrana, ingrijitorii for ii Iasi* sa
pasca in libertate iarba abundenta care cre5te peste tot si numai dupa ce au parcurs
in galop o po5ta gi intoarcerea, adica vreo 10-12 leghe, li se da un pumn de ovaz ca
31 Octombrie.
710
www.dacoromanica.ro
aceasta peluza pe care mergeai aproape lin, chiar in caruta, devine un teren
mlatinos de unde nu te mai pot scoate convoaie intregi de cai. Daca vrei sa te iei
dupa urmele lasate pe osea, se gasesc fagauri Inca mai adanci. La fiecare moment
trebuie sa te aventurezi in rauri cu adevarat periculos de traversat i ale caror maluri
sunt desfundate. Calatoria devine de o lungime necrutatoare. Proviziile de hrana pot
sa ti se termine, caruta poate sa se sparga i atunci este vai de tine. Nu vei descoperi
nici han, nici crama; nu vei gasi nici chiar paine s cumperi i pentru a intalni vreun
taran ai putea sa flu obligat sa mergi o zi intreaga.
Din fericire nu am avut parte de nici un accident. Am avut un timp minunat,
indurat, incercari teribile, daca stam sa judecam dupa unele zguduituri pe care
le-am resimtit de cateva on i la ora 7 seara am ajuns la Focani33 ora de granita
din care o jumatate este sub <administratie> munteana iar cealalta, moldoveand.
Aveam o recomandatie expresa catre ispravnic34 sau administratorul judetului35, ale
cami functii corespundeau acelora de prefect. Ne-a facut onorurile in felul cel mai
primitor i am avut o mare surpriza de a-1 auzi vorbind foarte bine frantuzete. Fie
ca Dumnezeu sa-i redea Insutit cina de seara delicioasa i canapeaua putin cam tare,
care ni le-a oferit, caci niciodata o asemenea ospitalitate n-a cazut mai bine i n-a
fost primita cu mai multa inima!
In timpul celor 50 de leghe pe care le-am strabatut <venind> de la Bucureti,
am trecut cateva rauri destul de man, care taie campia de la vest la est. Chiar in
imprejurimile catorva sate sarace i a trei oraele, nu am vazut <semanate> alte
cereale in afara de putin porumb.
Locurile pe unde am trecut nu prezentau nici un interes, in afara infatiarii lor
murdare i triste. Dar le observam cu interes, pentru ca am intalnit acolo adevarata
www.dacoromanica.ro
711
p.154
fiecare zi fizionomia for originals. Trebuie sa mergi la Cara pentru a regasi acest soi
de salbaticie, care poarta i astAzi plete bogate pe <umeri>, surtucul grosolan i
braul de sfoarA, costum al vechilor daci care se vede pe Columna lui Traian. Esti
uimit cand regasesti printre acesti tarani amintirile Inca vii ale stapanirii romane,
ramai surprins in prezenla monumentelor numeroase pe care le-au lasat <acestia>
in partea de sud a tarii. Acesti tarani atat de saraci, atat de decazuti, Iii mai spun Inca
cu mandrie romani (romani)36 i ai fi ispitit s-o crezi and ii auzi vorbindu-si limbs,
alcatuita mai mult din <vorbe> latine decat slave. MA faceam adeseori inteles
vorbindu-le italieneste.
La 2337 am multumit din suflet ispravnicului si am intrat in Moldova. AceaSta
tars este de la Inceput Intru totul asemanatoare aceleia pe care o parasisem. Numai
dupa ce am strabatut mai multe poste, am intalnit cirezi de vite mai numeroase i
sate mai putin rare, unde varul lua adeseori locul noroiului i nuielelor. Campia
nemarginita se sfarsise i incepuram sa dam de delusoare. Am mai trecut in acea zi
prin trei sau patru orasele, unde se aflau in majoritate evrei si am ajuns atat de tarziu
la Barlad38, unde trebuia sA innoptam, incat nu ne-am putut duce in mod cuviincios
La 24, ne-am continuat drumul fed mai multe patanii decat In ajun.
Apropiindu-ne de locul nostru de sosire, pamantul devenea din ce in ce mai felurit;
a trebuit chiar sa urcam un deal destul de Inalt, de unde vederea se Intinde departe
peste o sumedenie de coline goale si pustii. De aici nu mai aveam decat o posts pans
pe celelalte, cu toate ca pe
o colina usor inclinata. Asezarea ii este IncantAtoare i casele maxi, albe, ale
boierilor contrasteaza in chipul cel mai pitoresc cu celelalte case din oral de o
culoare mai mohorata. La oarecare distanta, lash ar parea o asezare placuta; dar din
acest punct de vedere, ca si din altele, are nenorocirea de a semana Bucurestilor.
Pentru a-ti pastra o buns parere despre <oras> ar trebui sa nu-1 vezi decat de
departe, sa nu intri inauntru si mai ales sa nu locuiesti acolo. Aceste incercari nici
nu mi-au fost folositoare i vazand pustii si necultivate Imprejurimile care puteau fi
incantatoare i o campie, care pretutindenea la intrarea intr-un mare oral ar fi o
grading, Ca nu constituie aici decat o mlastina urata i raspanditoare de friguri, am
incetat curand sa socotesc lath ca un loc placut de a poposi. De altfel am stint in
curand la ce sa ne asteptam. Dupa ce am trecut printr-o mahala destul de intinsa39
36 Roumouni.
37 Octombrie.
38 War lin.
39 Mahalaua Niculina.
712
www.dacoromanica.ro
// cu colibe de lemn, am intrat pe o ulita care strabate oraul in toata lungimea lui.
Aceasta ulita este sediul negotu1ui4 se gasesc de-a lungul ei cele mai frumoase
pravalii i cea mai multa micare; este denumita, prin definitie, ulita mare, ceea ce
nu impiedica ca totul sa fie respingator prin meschinarie, murdarie i saracie. Dar
totul este relativ, bineinteles i dezacordul pe care 1-am gasit intre nume Si obiect
p.155
pe taran, bogatul sau saracul; ceea ce constituie aiurea clasa intermediary este
inlocuita aici de evrei, al caror numar se ridica la 12 sau 15 000 fats de 40 000 de
locuitori. Intreg comertul, toate meseriile, sunt in mainile lor, dar caftanele lor
inalte, anteriile lor lungi i negre, costum obligatoriu qi uniform, alcatuiesc pentru
privitori o clasa bine distincta, ca i moravurile lor, religia lor i dispretul pe care
4 Ulita CArvisariei.
www.dacoromanica.ro
713
p.156
atat cei man cat $i cei mici le arati, despartindu-i in chip radical de restul populatiei.
In general, intalne$ti de asemenea la Iasi mai putind apatie sau u$urinta decat la
Bucure$ti, fiecare se ocupi de treburile sale, gustul risipei este mai restrans; s-ar
parea chiar ca ei cad in pacatul celalalt $i mai multi particulari dintre cei mai bogati
nu sunt <considerati> genero$i de loc. De aceea, bogatiile for sunt mai lichide $i mai
comune. Se citeaza printre ele cateva considerabile de 150-200 sau 300 000 franci
rents in mo$ii, dintre care o mica parte aduc venit. Si se judece unde s-ar ridica
acest venit, daca fondul ar fi exploatat in mod corespunzator. Societatea din Ia$i este
inaintea aceleia din Bucure$ti in ceea ce prive$te felul de a se purta; se observa mai
multi distinctie la femei, cateva saloane ar reaminti chiar perfect pe ale noastre,
daca copia nu ar pacatui adeseori prin rigiditate $1 afectare. Franceza este limba
folosita in saloane si cateva cucoane nu $tiu nici moldovene$te. Este suparator
faptul ca societatea din Iasi s-a impartit <in cloud tabere>. Acum cativa ani, and a
fost vorba sa se aleaga un domnitor, ca intotdeauna, lista pretendentilor a fost lunga.
Printul Sturdza41 a fost fericitul muritor pe care ru$ii 1-au indicat sultanului. Aceasta
alegere, rascolind toate ambitiile din Iasi, a dus la o dumanie adanca intre mai
multe familii. Se spune insa ca printul ar fi un om instruit si capabil. D. Duc los,
girantul consulatului <francez>42, a avut bunatatea sa ma prezinte inaintea lui $i am
putut sa judec eel putin ca ne cuno$tea bine istoria, de care ne-a intretinut mult. Cu
toate acestea, daca este sa dai crezare unei pareri bine stabilite in tars, aceste calitati
sunt intunecate de cea mai dezgustatoare zgarcenie. Cu toate ca find in posesia unei
liste civile de 300 000 de franci $i a unui venit particular cel putin egal, binele
statului nu este cleat o problema fir& importanta pentru el $i dorinta de imbogalire
11 impinge la toate actiunile sale.
Nu voi repeta chiar zvonurile raspandite in public, privitoare la ratificarea
sentintelor tribunalelor, care nu pot, fird aprobarea lui, s fie executorii. Faptul este
ca triie$te Ears cel mai mic fel de reprezentare si intr-un mod cum n-ar trebui sa faci
un om ocupand o pozitie atat de inalta.
Se and pe aici mai putin din acele pove$ti, din acele anecdote, care, la
Bucure$ti, alcatuiesc obiectul celei mai man part din conversatie; divortul este
totgi destul de raspandit aici. Imi amintesc cu acest prilej, ca m-am gasit intr-un
p.157
salon cu 5 cucoane 'Inca destul de tinere $i care toate erau cel putin la al doilea li
barbat; m-au tinut la curent cu aceste numeroase divorturi $i am fost obligat sa
pastrez cea mai mare atentie spre a nu pierde firul acestor migratii matrimoniale.
Iasi este orgul titlurilor. Nicaieri, nu cred, ca exists mai multi printi si
printese. Multi arboreaza pretentiile cele mai caraghioase. Cativa $i-au cautat
stramo$ii printre imparatii bizantini. Daca pretentiile for ar fi adevarate, dintre toate
dinastiile numai aceea a Cantacuzinilor ar fi cea mai fericita $i cea care a lasat cel
41 Mihail Sturdza, domnitor at Moldovei (1834-1849).
42 Girant at consulatului francez apoi vice-consul at Frantei la Galati ai Braila (1834-1850).
714
www.dacoromanica.ro
mai mare numar de scoboratori. Este suparator ca fiecare sail renege omonimul i
salt arunce fiecare in capul altuia renumele de inelator. In afara de aceti printi de
o aa inalta i respectabila ascendents, Iasii mai poseda i altii, care, cu toate ca sunt
de o data mult mai recenta, nu au deloc pretentii mai mici. Nu exists aici macar unul
din umilii scoboratori al vreunui domnitor care sa nu se intituleze print, cu aceeai
siguranta cu care ar face-o un Habsburg, iar Ludovic XIV nu era mai sever cu
eticheta decat aceti domni cu onorurile i respectul care li se cuvenea. Am vazut un
batran boier cu o prea frumoasa barbs alba, nevorbind niciodata ginerelui sau fara
a-1 chema cuviincios printul meu i de fiecare data acesta se umfla in pene. Multi
sunt intr-o situatie foarte mediocra i nu au ca bogatie decat marea for mandrie, care
nu lipsete vreodata unui fanariot, i care nu este singurul defect al acestor domni.
asemenea comportare este putin demi* fora indoiala, pentru un asemenea mare
boier, dar la Iai aceasta nu are urmari mai rele decat la Bucureti; nu se regasete
vorba decat de friguri i boli. Haina groasa este Inca mai necesara decat la
Bucureti, ca i trasura // i cei care nu pot avea un echipaj se vad condamnati sa nu
iasa luni de zile afara din casa. Toate aceste motive au facut din Iai o reedinta
trista. Aici se cheltuiete mult, pentru a nu dispune de nici o inlesnire. Spre a to
convinge in aceasta privinta, n-ar trebui decat sa asculti dorintele pe care le au,
pentru o schimbare de reedinta, persoanele ataate Consulatului <francez de aici>.
Pentru medici, dimpotriva, <aid> este o tara unde curge lapte i miere. Aa incat dr.
E. era incantat de calatoria sa; bolile i consultatiile plouau i speranta Meuse sa
devina mai putin costisitoare nevoia cumpararii unei trasuri i a cailor, pans cand,
43
Chibouk
44
www.dacoromanica.ro
715
p.158
intr-o buns dimineata, fara nici un respect pentru calitatea sa, 1-a apucat o febra
infioratoare si nu 1-a mai parasit decat spre a reveni sa-1 chinuiasca regulat la fiecare
doua zile. Cred ca Meuse nesocotinta sa iasa intr-o sears fara haina groasa. Acest
accident m-a intristat foarte mult caci nutream o mare prietenie pentru dansul. L-am
ingrijit cat am putut mai bine, dar marturisesc ea teama de a nu cadea bolnav <la
randul meu> si a avea perspectiva sa raman sa tremur cateva luni i sa iau chinina
,intr-un loc unde nici sanatos n-as fi dorit sa mai raman, m-au facut foarte mull
sa-mi scurtez ederea de aici, care pans atunci fusese foarte placuta, datorita
bunatatii i amabilitatii d-lui Duc los i a felului in care m-au primit colegii sai. Am
fost prezentat peste tot. Am vizitat orawl i saloanele. Cunoscand <acum> tara i
nemaidorind sa imping mai departe experienta climei, m-am hotarat sa plec. M-am
despartit cu cea mai mare parere de rau de sarmanul meu doctor, i-am cumparat
partea ce-i revenea din echipajul nostru, caruia i-am reinnoit pemele, adica fanul, si
la 1 noiembrie am plecat spre Galati, pe Dunare, <aflat> la o departare de 50 de
leghe. Acolo trebuia sa gasesc vasul <de cursa> pentru Constantinopol. Am reluat
drumul pe care 1-am facut la ducere. Am alergat toata noaptea in mijlocul acestor
pustietati, fara cel mai mic accident i, la 2 <ale lunii>, am sosit devreme la tinta
petrec la Galati in gteptarea plecarii vasului. Acest ora este singurul port al
Moldovei. Aici sosesc destule nave ca sa incarce grau, porumb i seu i pozitia sa
i-ar putea da <oarecare> insemnatate, daca tam ar crete in importanta. Ateptand
alts soarta in <locul celei de fata>, Galatii mocirlesc deocamdata in noroaie i nu
m-am putut impiedica sa adresez gazdei mele condoleante pentru obligatia ce o are
45 Charles Cunningham.
716
www.dacoromanica.ro
Eremit von Gauting", pe numele adevArat Carl Theodor Maria Hubert Isidor Freiherr von
Hallburg-Broich, cunoscut drept turist, scriitor si om original" 1, s-a nascut la castelul Broich, langa
Duisberg in Prusia. Tip de aventurier de-a lungul intregii sale vieti, baronul von Hallburg-Broich a fugit
din casa pArinteasca, s-a flout marinar, apoi la varsta de 25 de ani s-a retras Ia castelul tatalui sau. BAnuit
de a fi participat la o conjuralie indreptata contra lui Napoleon, a fost arestat gi trimis in judecata, dar !Ana
la urmA achitat. Pus in libertate, baronul von Hallburg-Broich a continuat sA actioneze impotriva Frantei
napoleoniene. A rasculat pe corsarii din Tunis, a organizat un corp de voluntari in regiunea dintre Rin si
Meuza, s-a ocupat de aprovizionarea trupelor rusesti. in 1815 a ajuns $eful Politiei Generale a tuturor
trupelor ce ocupaserit Parisul.
Deoarece n-ar fi fost rasplatit pentru meritele sale, dupA cum sperase, baronul von HallburgBroich a conspirat din nou impotriva autoritatilor din statele din nordul Germaniei. Paul la until s-a retras
la castelul Fussberg, langa Gauting, in Bavaria, de unde a intreprins, pe jos, mai multe calatorii prin
Europa, trecand si prin Tara Romaneasca. A cunoscut probabil doar Oltenia, caci de la Craiova a mers la
Cemeti, traversand apoi Dunarea spre Cladova.
A murit, complet orb, Ia castelul Hormanridorf din Bavaria.
Descrierile calatoriilor sale le-a publicat, sub pseudonimul Eremit von Gauting, in 1839 Ia
Stuttgart.
www.dacoromanica.ro
717
p.8
Craiova are multe case frumoase, care sunt raspandite printre cele mai
mizerabile bordeie si care, cele mai multe, nu sunt inconjurate cu gradini frumoase
ci cu locuri pustii. pline de maracini. alai le sunt goale; in loc de mobile, o lavita
acoperita cu covor, pe care ziva sed, <iar> noaptea dorm. Dupa amiaza, lumea
doarme. Atunci strazile sunt chiar goale. Cate Base ore lumea iese iarasi la iveala si
cine are cai si o trasura rea pleaca la plimbare, deoarece este hotarat rusine, sa
umble <pe jos>.
Astfel in Bucuressti, locotenentul umbla in birja, daca nu are cai proprii; rar
am vazut pe strazi ofiter umbland pe jos. Mie mi se lua in nume de rau Ca alergam
pe picioare si ca tot pe picioare am mers chiar la campul de exercitii militaresti, din
fata portii. Cine nu-i in trasura, trece drept om de rand; dar aceasta nu m-a
impiedicat sa umblu printre acesti nebuni. Ei insa nu vazusera om cu decoratii, care
sa mearga <pe jos>.
mai rare; crezi Ca aici s-a adunat un album cu hainele tuturor con//tinentelor. La
vizite un turc inarmat cu pistoale si cutite aduce un ciubuc lung de zece picioare,
cafea si dulceata cu un pahar cu apa.
Un ofiter rus, care a limas aici din ultimul razboi si s-a insurat, s-a plans
caimacamului ca s-a rupt un pod facut de nisi, care ducea la mosiile sale si Ca mai
multi tarani, care au voit sa inoate prin rau, s-au inecat, ca si o cucoana oarecare
inecata deodata cu patru cai ai sai. Caimacamul raspunse: Cucoana sa fi limas
acasa, iar podurile costa parale; afard de aceasta sunt timpuri cu apa mica si usor de
trecut; deci lumea sa astepte pans yin acele timpuri.
Toate podurile au fost acute de nisi in razboiul din unna, dar nimeni nu se
gandeste la repararea for si deci sunt in cea mai proasta stare, iar inecurile sunt atat
de dese incat nici nu se baga de seams.
Eu am trimis la posts sa-mi dea cai, ca sa continui calatoria peste Cemeti5 in
Serbia, dar mi s-a raspuns ca raurile sunt asa de mari, incat nu voi putea inota prin
ele! Indata ce aceasta va fi cu putinta,vei capata imediat caii; ca numai ieri s-a inecat
iarasi un taran cu patru boi.
avea mai multi tigani, printre care se afla si o fata frumoasa de 15 ani, pe care o
vanduse unui strengar cunoscut pe doi galbeni.
5 Azi sat component al comunei suburbane Simian, municipiul Drobeta Turnu-Severin, jud.
Mehedinti.
718
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
719
p.10
p.11
Am trecut prin cateva paduri de stejar de cea mai mare frumusete, in care
distrugatorii Inca nu intrasera. Toata regiunea este deluroasa; ici i colo creste vita
<-de-vie>, dar fara Ingrijirea cuvenita. Vinul este foarte bun, dar, din lenevire,
totdeauna tulbure.
p.12
720
www.dacoromanica.ro
GUSTAV SCHULLER
(??)
Geo log german, profesor la Universitatea din Jena, consilier al Marelui duce al Saxoniei,
Gustav Schiiller a fost angajat de Vornicia din Launtru a Tarii Romfinesti sit studieze efectele
cutremurului din 11/23 ianuarie 1838. A sosit in Tara Romanesca in 28 ianuarie si a vizitat judetele:
Buzau, Ia lomita, Prahova. Din cauza inundatiilor nu a reusit sa cerceteze efectele cataclismului in
judetul Dambovita. Raportul intocmit de Schuller analiza intr-o prima parte fisurile aparute: cauzele,
directia, compozitia geologica a acestora, inchiderea for dupa un anumit timp. Studiul crapaturilor i-a
permis sa proiecteze o harts geologica a Tarii Romanesti, despre care amintea in introducerea
raportului sail. In continuare sunt amintite si alte fenomene meteorologice gi geologice ce au insotit
cutremurul: efecte luminoase, intensificari ale vantului, formarea vinelor minerale. In concluziile
raportului geologul german mentiona ca fisurile nu prezentau nici o primejdie pentru locuitorii Tarii
Romanesti, mai mutt, erau o provocare pentru oamenii de stiinta, ce puteau studia compozitia
straturilor geologice. Era de parere ca autoritatile romane puteau, datorita acestor studii, sa initieze
forarea unui lant de fantini arteziene de-a lungul campiei romane, care ar fi putut rezolva lipsa de apa
in acele locuri.
Raportul lui Schaller a aparut sub forma unei brosuri, in 1838, in limbile romans, franceza gi
germana, find reeditat in limba roman's in Buletinul Societatii Geografice Romfine", Bucuresti, an
III, 1882, p. 90-112, iar in limba franceza insotit si de schitele autorului in aceeasi publicatie, un an
mai tarziu.
GUSTAV SCHULLER
1838
p.92
PARTEA INTAI'
Raport de<spre> bagaiile de seams ce s-au &cut in judetele
pe unde am trecut
Judetul Buzau
tarit afara dintre aceste crapaturi. Ace lai raport face 'Inca aducere aminte de
asemenea intamplari, in satele Beilicului3 i Bemtu14, care se tin de acela0 judet.
Textul este reprodus dupa Raportul domnului dr. Gustav Schuller consilier al minelor
ineiltimii Sale Regale Marelui Duce al Saxoniei asupra Cutremurelor de pcimant intamplate in Tara
Romaneascii in anul 1838, in Buletinul Societatii Geografice Romfine", III, 1882, p. 92-112.
2 Sat, comuna Sageata, jud. Buzau.
3 Sat, comuna Sageata, jud. Buzau.
4 Probabil Bentu, in jud. Buzau.
www.dacoromanica.ro
721
Pamantul acestui judet este peste tot intins afara de unele locuri dintre
p.93
miazanoapte i rasarit unde se vad cateva mici dealuri intinse a caror formatie este
de molasa. In locurile cele intinse se gasete numai pamantul diluvian, adica acela
ce s-a gramadit prin aezarea apelor; din acest pamant este formata i o parte din
muntii cei dintre miazanoapte i rasarit.//
Raportul dintr-acest judet (nr. 347) intiinteaza cinstitei vornicii dinauntru ca
in plasa Graditii, aproape de satul.Sucqti5, pamantul s-ar fi deschis in crapaturi
largi de 2 coti i lungi de 40 stAnjeni; Ca ar fi ieit din aceste crapaturi o apa neagra
ca pacura.
In plasa Marginea de jos, aproape, de pichetul Rogozul6, pamantul s-ar fi
crapat i apa ce ar fi ieit din acea crapatura s-ar fi inaltat pana la beau astfel incat
pazitorii de la pichet ar fi fost siliti sa se retraga la satul Malurile7.
722
www.dacoromanica.ro
dealului pana in livada manastirii si cealalta din marginea satului pana la zidul curtii
bisericii, dar de la 13 pana la 22 ianuarie aceste crapaturi s-ar fi rapt din ce in ce mai
mult pana ce s-ar fi facut de 2 coti, si deosebit de aceasta, ca partea dupa coasta
dealului s-ar fi scunfundat in vreme ce partea dinspre raul Ramnic s-ar fi ridicat.
Din ce in ce s-ar fi putut vedea inaintarea cascaturii in largime si crapaturi adanci
mai mult decat de 2 stanjeni $i ar fi vatamat vreo 16 case. De la 27 ianuarie mai
multe alte asemenea crapaturi s-ar fi deschis in acelai loc.
p.94
dealuri, care se unesc cu lantul muntilor Carpati. Suprafata acestui pamant este
formats de aluviuni formate din asezarea apelor, iar mai spre rasarit in munti se
vede afara piatra cea nisipoasa ce se numeste molasa impreuna cu celelalte insusiri
ale ei. Pe alocuri campia este curmata de cateva vai care sunt sau au fost matca de
ape, adanci de ate 2 pana la 8 stanjeni, dar si neinsemnate ca largime.
care este mai spre rasarit, precum $i intre satul Sada-Tatarului" care este intre
miazanoapte si apus se intinde o crapatura lunga ca de 5 000 de picioare, care are
acum o largime ca de 8 pana la 20 degete. Aceasta crapatura are si alte ramificatii
in toate partile si se impreuna cu o multime de gauri din care, precum i din toate
'7 Vezi nota 8.
www.dacoromanica.ro
723
p.95
crapaturile, a ieit la cutremur apa i nisip care i aici formeaza multe ridicaturi. Pe
p.96
gramadit ca nite movile care pe dinauntru erau gaunoase. Acest nisip este gi el de
formatia molasei. Raul Ramie este foarte departe de aceasta crapatura, adica ca la
10 000 de picioare spre apus.
Mai spre rasarit pe raul Ramnic este satul Bolboaca. Pe malul drept sau pe cel
dinspre miazazi al acestui rau se Intinde o crapatura lunga cam paralela cu directia
raului. Aceasta crapatura se intretaie cu multe altele i mai departe de rau; multe alte
asemenea crapaturi se vad in toate partile acelui loc. Aici se vad iarai gauri care se
tin de crapaturi i sunt i acestea pline cu nisip de II formatia molasei. Mu lt mai
numeroase i mai man sunt crapaturile pe malul de miazazi al Ramnicului.
La hotarul Moldovei, Intre satul Belciug i Intre pichetul Rogozul, se vad
asemenea multe crapaturi; directia celor mai Insemnate are o lungime ca de 1.000
picioare. Mai departe pe apa Ra'mnicului in jos, pe malul stang sau de rasarit am
vazut Inca cateva crapaturi [...J. Deosebit de aceasta pe toata partea locului de pe
amandoua maluri ale apei, intr-o mare intindere, sunt o multime de crapaturi, mari
i mici, care se tin intr-una cu multe gauri. Apa ce a tanit din crapaturi s-a ridicat
pana la o inaltime de un stanjen. Aceste crapaturi, precum i acelea de care v-am
vorbit mai Inainte, dupa zisa pazitorilor de la pichet i altor locuitori din partea
locului, au fost caseate ca un stanjen, dar mai la urma s-au Inchis cu Incetul. Un
nisip cenuiu i negricios de formatia molasei a fost vazut i aici, aruncat afara din
crapaturi i mai ales din gaurile care pareau a fi n4te largituri pe alaturi ale acestor
p.97
fundul unui bordei a umplut acel local al paznicilor i nu se trasese Inca inapoi pada
cand am fost eu acolo la 31 ianuarie. Toata cealalta apa care inundase acel loc se
trasese indata dupa cutremur. Crapaturile se Intind 'Inca mai departe pe pamantul
Moldovei.
Mai inainte spre hotarul Moldovei, catre miazazi, este satul Corbenils pe apa
Siretului, care formeaza granita dintre Principatele Tara Romaneasca i Moldova.
Am vazut pe toata partea lacului, pe malul romanesc i moldovenesc al Siretului, o
multime de crapaturi. 0 mare cantitate de apa cu nisip cenuiu i negricios, a fost
aruncata afara din crapaturi, care in vremea cutremurului ar fi fost largi ca de un
stanjen, pana la 6 picioare inaltime i aceasta apa s-a intins peste tot locul. Cand am
fost eu acolo, cele mai multe II crapaturi, care se vedeau pline de nisip, se stransera,
unele la loc pana la 8 i 16 degete, altele se inchisesera de tot.
Dupa zisa locuitorilor de acolo, unele crapaturi s-au inchis indata dupa
cutremur, altele s-au strans putin cate putin. Apa aruncata in sus a fost 'inghitita in
18 Neidentificat.
724
www.dacoromanica.ro
pamant, mai ramanand numai o balta mica, care s-a format de aceasta apa spre apus
de satul Corbu19 lungs de 600 picioare i lata de 300 picioare.
miazanoapte a malului apei Buzaului, care curge pe langa acest sat, am vazut
crapaturi i ruperi din care cele mai multe merg paralel cu raul; celelalte crapaturi
erau cu totul asemanatoare celor de mai inainte aratate. Cele mai insemnate
crapaturi erau pe malul de miazanoapte. Pamantul este aici, ca i la toate cele de mai
inainte Insemnate locuri, peste tot es Si format de un strat de aluviuni.
Din cele spuse de juratii din Suteti, un copil ar fi cazut Intr -o crapatura langa
apa Ramnicului i nu s-a mai vazut.
De aici m-am intors in ora*ul Slam-Ramnic ca sa vad i aici crapaturile de la
satul Babeni. Satul este aezat mai spre miazanoapte de Slam-Ramnic, intr-o parte
de loc uncle incep partile muntoase, la o departare ca de 10 minute de malul cel drept
sau cel dintre miazanoapte i apus al raului Ramie. Cercetand aceste crapaturi cu
luare aminte, lesne se poate incredinta cineva ca ele sunt de un fel cu totul deosebit
de cele descrise papa acum. Dupa zisa locuitorilor Si a calugarilor din manastirea de
acolo, crapaturile, care din vremea cutremurului erau strimte ca de un deget, s-au
deschis cele mai multe, mai in urma, marindu-se i latindu-se din zi in zi mai mult.
Cand am ajuns eu la acele locuri la 2 februarie, crapaturile incetasera de a se
mai mari. Mai este Si alts deosebire Intre aceste crapaturi si cele de mai inainte
aratate, prin aceea ea n-au aruncat afara nici nisip, nici apa.
19 Corbu (Piatra Corbului), sat, jud. Buzau.
www.dacoromanica.ro
725
p.98
p.99
de jumatate pans la trei sferturi de ceas, cea mai mare latura merge in lungul
muntilor $i este, prin urmare, relativ paralela cu raul.
Dupa ce m-am intors la Buzau, am plecat de acolo spre Ploiesti si am trecut
prin Mizil 1i Bucov2 cu scopul de a merge sa vizitez punctele cele vrednice de
cercetare de la Pietroasa21, plasa Cobia in judetul Dambovita, dar find apele mari,
din nenorocire, n-am putut sa tree toate duffle care au fost in dreptul meu, si a
p.100
care iesise nisip alb si cam verde, de formatia molasei. Am mai observat ca pe
aceste crapaturi, care acum sunt Inchise, pline de nisip si largi numai de 8 papa la
14 degete, gaurile, ca gi cele mentionate mai sus, se tin tot una cu acele crapaturi,
deasupra carora se afla gramadit pamant de tip Kongol Ii gramezi de pamant in chip
de maluri. Crapaturile au directii diferite.
toate constructiile de lemn s-au mladiat find elastice, si de aceea toate s-au
vatamat mai putin decat celelalte. In special sobele au crapat pretutindeni s-au
stricat. in uncle locuri pamantul s-a plecat in valuri sau in chip de talazuri,
asemanatoare cu cele cand se umfla marea, iar obiectele, ce se afla pe fata
pamantului, precum case si copaci se ridicau si se scoborau tocmai ca o corabie
9i
726
www.dacoromanica.ro
p.102
[...] Acum, dupe ce s-au cercetat cea mai mare parte a crapaturilor am
observat ca cele mai multe se afla pe malul nord-vestic al raurilor si chiar daca la
intamplare unele au aparut si pe malul celalalt, cele mai insemnate se aflau negresit
pe malul dinspre nord sau vest. In acest fel s-a facut si miscarea ghetii pe malul de
sud-est al raului Siret si ridicarea malului nord-est in Moldova.
Din toate acestea rezulta ca zguduirile s-au simtit mai cu seams la sud-est
spre nord-est, ceea ce confirms parerea expusa (vezi descrierea cutremurului de la
Bucuresti din 11 ianuarie) si care se potriveste intocmai cu observatiile facute la Iasi
si la Brasov.
straturi se observa forma zisa molasa, care este alcatuita in mare parte din
conglomerate de un nisip marunt sfaramicios, hums si mama, fiind insotite pe
alocuri de sare, carbune de pamant ce se numeste lignit, catran si paced, pucioasa,
fier oxidat si argilos. Aceste straturi apar pe fata muntilor Carpati si se prelungesc
coborand pe nesimtite II si din ce in ce mai adanc pand la Marea Neagra. Straturile
de hums, de mama, care nu lass sa patrunda printre ele apa, se numesc din aceasta
cauza impermeabile [...]
p.103
Straturile cele bogate de arama de la Baia de Arama sunt din acest fel de
pamant; dar aici mai cu seams se vorbeste de piatra varoasa a acestor munti, care
p.107
formeaza lespezi foarte man ce-si ridica, spre cer din fata pamantului, maretele for
varfuri si rapoasele for coaste in forma foarte ciudata. Aceasta este mai cu seams in
www.dacoromanica.ro
727
p.108
paraia$ care se pierde in pe$tera cea mare de care am vorbit $i care se intinde pand
la 500 de stanjeni de la intrarea pe$terii $erpilor. Pe$tera Bulba s-a numit a$a pentru
bolborosirea care se aude. Multe alte pe$teri care dau intr-aceasta sunt atat de
intinse, incat s-ar putea zidi intrinsele biserici intregi cu clopotele tor, dovada ca
toata aceasta vale este plina de asemenea pe$teri, chiar in locurile unde forma vaii
nu indica unde este intrarea. Acestea sunt adancituri $i scufundari in forma de palnie
$i de crater, care se vad aproape de Ponoarele24, Brebina25 $i Urze$ti26 in judetul
Mehedinti, plaiul Clo$ani. Palniile acestea s-au format prin daramarea unor
asemenea adancituri de sub pamant, precum se poate convinge cineva vazand
asemenea locuri, care nu sunt complet scufundate. Un astfel de fenomen, se vede ea
s-a petrecut $i la Babeni27. Prin cutremur s-a sfaramat acoperipl ce se afla sub
pamant $i astfel toata partea de deasupra a trebuit sa se scufunde. Ridicarea unor
parti de pamant cu o suprafata de doi pana la 20 stanjeni cubi se pare ca ar fi
provocat o scufundare convergenta a unor man parti de pamant, care se afla
imprejurul acelei ridicari la care partite cele din mijloc s-au impins in sus [...].
p.109
p.110
728
www.dacoromanica.ro
ca atunci vaporii, care ies din acele locuri, se aprind qi provoaca o flacara care se
ridica foarte mult. Focul, care iese din vulcanii mincinoi sau din arderi, este mult
mai putin intins. [...].
fenomene ce apar foarte des. Aceti vulcani mincinoi sunt munti i chiar
suprafete de e, care scot afara din vreme in vreme fum i foc. Un asemenea
vulcan se vede aproape de satul Malurita28 in judetul Mehedinti, nu departe de
Cerneti29. Acolo in mijlocul formatiei de molasa se afla un strat destul de
a acestor straturi, care firete scoate afara fum i foc, provoaca scufundarea
pamantului. Si fiindca cenua carbunilor cuprinde un spatiu mult mai mic,
<fenomenul> se petrece prin surparea pamantului, care acopera aceti carbuni
gaunoi in forma de cratere. [...].
umplute de sus in jos, formeaza un alt treilea fel de mine, la care materiile
straturilor celor de deasupra se vad amestecate cu straturile inferioare.
www.dacoromanica.ro
729
cu cat vedem ca in multe din aceste locuri este mare lipsa de apa. Prin aezarea
acestor tipuri de puturi, se va putea dobandi nu numai apa izvoratoare din munti,
buns i curata, care va iei afara din suprafata pamantului, dar aceasta apa repede
tanitoare se va putea duce cu inlesnire in deosebite locuri unde va fi trebuinta.
[Sfaturi privind constructia unor asemenea puturi].
730
www.dacoromanica.ro
Wycker039%0Tr.
Anonim
www.dacoromanica.ro
Auguste Raffet
www.dacoromanica.ro
:t
4-
! ,WAr
.
LAI
.'`..
:1
tQ3''
Z1'':
d.'
i."'
. t,..:1
',
,...,
1"... : v
44'
Irt,3
,, ,
I
,-,,"'',Nds,z: ...."".:k
',.07,N,k.:":"N.
I&V
kk
,,.
'
;,
4.':
.;,k
si
ttrt'.
Edouard Thouvenel, L'Illustration" No. 882/21 Janvier 1860
www.dacoromanica.ro
: 1 '-':,
'
j'12,11;,..
kw.,44---
,
err
.t.
04r.:'
4, :
'41 d.
'' :4
.
bti
We
, 4,i 0.
,i) ."
r,.
i:
i
4
,' :',1,
4'
4'
t4..
.
.4st" , 1g
741.-
4.
-JP&%_6*. `).
'
.
Barabas Miklos, autoportret, 1839, acuarela pe fildes, dupa catalogul Expozitiei comemorative
Barabas Miklos, Sfantu Gheorghe, 1998
www.dacoromanica.ro
Auguste Raffet
Valahia
www.dacoromanica.ro
sfr4ri
"I'wt.4= firt
: `1?-4
..
MI I
Vt
I.:
'
...
^":
.1.4.
'
p
1,
k.
,.
,V
!Ir .
ya,
.74
Auguste Raffet
'""
-1.f.11.
l
J
.?
""
,7
.; h
Infanteria valah5
1101.
.
..17;
*-4
Auguste Raffet
La joc
www.dacoromanica.ro
Auguste Raffet
.+?
Auguste Raffet
Turn la Giurgiu
www.dacoromanica.ro
Auguste Raffet
Fir-
;:,,StT1411.(1---ArkOtri!"=,.
;,r...)1.:.
,,, kV-K.''''.-j1..
4
,,, ,.:.`pir-
.
.
.4:-.,. 4,
XJ ..
'
'
4!,141,1P,Ik.
tg-t;..ttf,
-itt
.
,-
Auguste Raffet
"
'
.
Statie de posts
www.dacoromanica.ro
.446
Lff ;',NO
Zo'
.
,-
- .."-'''')
,-,...--
.-.
en.,
vi
;.
AP
GO,
oy
rk ,
.
4trorri
tifiCr!,
ly
Pt.;;;:u.
t.-t.
-=
.,
;.`i
;/". 1",, Off
Sc,
Auguste Raffet
Moldova
www.dacoromanica.ro
A. '4
r.6
"
Auguste Raffet
'
..,>':T-
-----,
,
4s--i;:`'
r,4144.''' 4
---.1
..A.r!
cg 3
71
LI,
._ ''
,,:,--i?
,,.....
i'- '':,
',
it!
"'-
14'''''' '',4:HV
Auguste Raffet
,-,-,;'
".arAir'.4
Vederea lasilor
www.dacoromanica.ro
If
Auguste Raffet
Auguste Raffet
www.dacoromanica.ro
--7.7171!
'
z
.
.0-4"Sjit.Cr.)
At_
"
'
'OQI1,60;
,
-
:
6:141114
g4'1
r-r..
,...1,-
:PAr'gc-
Auguste Ratiet
Sosirea la Chisinau
www.dacoromanica.ro
.;'''.-"4"".F.
zolotarr,1--agis:motir
J:4,1
,--s1
.1,4
1=1:
ner
".
ry
Cis
_Je39 0"
r'
r.
_VrAl
-.
.4
,,
,4
g.4\116,111144
Printul persan Abbas Mirza, in versiunea gerrnana a volumului lui James Balk Fraser
www.dacoromanica.ro
'
N7-
7.=1-
t.
MEAHRO-T0170rPAtTIPIECROE
Galt& 121
ICHILIKECTIM
WW1 /41113311
CoCT.taiEllHoE
IEI .11313211M11329
wr A BESIMS
'1.4B11111".173
AORTOrOm-b
:I
C. ,AOSPOHPABOBLIIVITz.
460#
4;:--at
....Al
.000-k
.4
11104r5131,
111.
TRUCLPP
../A.3.I.PEBLIX
1835.
;:k-
4.;1
-s
s'art.dura2i]
www.dacoromanica.ro
'
MArcAAlrirZlier_._41,-....nal N_ ____p
.$1'
CZIPISCITIA31
CTAV
"_
-.--
,-
oar...a
1
suastau
I IOW a
,
, ,
I.
1.
'
lit
;IA
tii
mfiiii
1 IIIIIIP
.Eilt:414
PillIIPIIIIII!!!!Illiin:!!!!1 i [I 5111
06 ! t IV .,.. i S
i 'II t I i
14
ii.
INErlillie 011
12111111!!!!!!!1;3111!!!111521,5
t.i
1111111111El!liq. Millillilil
irrili 11111011
It
31111711
tINNI
r!IIITA'
ille-tf,,
.....,,,.,
/...
'''' ". ..... ./.. .....Q.,,,,s.,....,.... ,... 7* 1 .". ..,..,,,...e.otangh.44...,ea
.
'.-:--7---.-Lr
........a. 4 W.I....a I 16.,.. . felt.. ."4- a
.-.......4" ....ler.
/../4.!
....4vv ..ma......A " " , . ........ ....
%4
d
-- '''1:.,.;.
it %
t,...... i., /1
'
k,. ,,w,
..,......,..,
....
iv,
ta .........,
ono -
v.,.
...1. a
AO
4.4,11.
).44.1.,
....4 fil./......{..0.,...1,1%
..cart.
VISL.P..
.44:311.......
vr.!,
.:
,...7.1,
:b.,
''.
'1
:
P.
RM
ce:
t
Ir
-'-
115
'`,41!.0
-"r
A.
, !MIN li 1.
41.41lig.
.,'
ro
11 N
....
..1
.1........
if,
M./11111.
1, A
.1115
1 1 1.4 /OM
,
4
:a1
xtarria
11 A IS it II d
I: 11 1.1
21;" :
Y44141141.11.4. Witit......n.,
{.W.I.,..011/
gl
AN
TThT1A
GYX A PECT t
PON filrA
. :'
174,
._,,...,,.
,..,..
-
----:::" "--.4;..,...
=
_,-:.
2%4;4.
e:
,
'11
.' I.1i4
'-'
I. N
Henry Warren
..,
..
....,.
;.
.
1
ZWArCRA1404:.bata.b00,11,-,0444A1,0t,e(1 plow_-,....,
www.dacoromanica.ro
tc:7,71's"
LA4,47,..t.
34..t
'
.1 0
'
_ ter`..
r.
rVIL
0'1
r:
I u.
el
Ft;
fr
.;
5
-
-;e,
-`
A.
,
t4t,i;i:.C-it-a..1;:;,:4'
IASSYafts,-:.Li '
:a4",..a.;?;;;;,;,;:zi,
it requires no manure-and
from it peculiar qualities scarcely
..i
..
any labour in its cultivation.
.. izt
r
...
.,
..).
. le'
,
---::..'
.'
wi....
75.ea
,nva, en
w.-.
:
KU ge j.14,... .,'C St.
..
.
.. .,
..- ...,
" '''.'11'riat>ta.r.".........:
..,_;..,...--.:-.--...,..:..,...
--- .
r--,,,'Ne--....7-,.. .if ......
.
't
x,
:.
-19
:Al
ex 9
4'
'9
.-i/ro
'14
444,10,zt,
t.
'1 4;./..s.._
..../Z-V7
'-10`
'-
7
;2t
"
it
1.
www.dacoromanica.ro
V..
uf.
t!')A,
t4
:if
Rpt
P.
Se
Henry Warren
75.
'-oVs
tTl
rsr.
eit%,#-.;
'
TC7,'EP. AT ELAUSI;;;BUT,C,
*r
79.9."-iltn,,999%.1.90C
www.dacoromanica.ro
tittt)NSTAuT.
435
.1
.'
,o-or-us,
&,
c:4-
.7'.
fir, i'to).::-
:.
..9
themselves well
covered with wood,
,4
-
-3
*:
.
1
-4."". _;
z..
,titssEm.,..kis,zze..,:,Ai..r.t.wakc,;..:1Atirsa.461:=1.
'
1.
11
71i
*.
-.,,,,
it/ If ligerftilre
Ai., Va if '
/ f,10,.
-.0.----
h
:
it
. ,......ia
ph,..--,- ---r'-''''.
' 4ir,k,
'
,?!/.
,- i'l ?i I I
14
e.; a,:15
rv-r ii.,044-4.4,4taiiaML,L.,5,4k4L.4.
www.dacoromanica.ro
. .k&
'Vt.% tglk-
'J
g4,F,
Ar.I EY )1'
.4et.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Lr
404,1 sol..+1.442?
4e.
wefri.
oc.4
.'
""iar
,3.14.5.
at/1i
4..
.
.
4440,4?.
rw
t,
,
4._
Auguste Raffet
Vtg,141)
Autoportret
www.dacoromanica.ro
'in
f:
' A...^-1
"
7 pr
1\ tt, itt
i
1,7
-0. Itti
.t-
r
F-
vp-
$.-
"
-"/.1%
Auguste Raffet Pagina de titlu a albumului de litografii Voyage duns la Russie Aferidionale et la
Crimee par la Hongrie, Ia Valachie et la filo Movie, execute en 1837
www.dacoromanica.ro
4,1.._F0a31)W-4
---2'"-"'"'sts-SZto
:4
7-
t.
if;
FIFTY YEARS IN BOTH
HEMISPHERES
siti
-
BY VINCEIsIT. NOLTE
INTRODUCTION BY
-BURTON RASCOE
Elt
ti
PUBLISHER
0. HOWARD WATT
NEW YORE
1934
/gal: e
1.-
-- --
'
4''' 4.
.:,:...;;_i:ti.c.t.se...t.irm.1.77741-ifiaayz,....".iiLL71kkk_.,...,-;v-zr.,.
www.dacoromanica.ro
,,,
..: -`_.-4'
vjc.
*IC
41
I-
:t.
I
rs,
I
...:
ita ra
V4g;141f - '*1
76.
Auguste Raffet
Obsteasca Adunare
'I..
(0.
141.irikre
,J.
4tI
Fri
=r
i'.
e r,
Auguste Raffet
www.dacoromanica.ro
BARTOLOMEO GEYMET
(?-?)
Lipsa informatiilor in privinta activitatii consulului sard Bartolomeo Geymet, inainte si dupa
misiunea sa din principate, ne impiedica sa-i creionam o biografie complete. Singurul cercetator, care
a inchinat activitatii consulilor sarzi din principate studii aprofundate, bazate pe o serioasa
documentatie din arhivele italiene, a fort Dimitrie Bodin, din ale carei contributii amintim: I Consolati
del Regno del Sardegna nei Principati Romeni all'Epoca del Risorgimento, Bologna, 1935; Politica
economicd a Regatului Sardiniei in Marea Neagrd si pe Dundre in legdturd cu Principatele Romeine,
in Revista Istorica Romana", IX. 1939, p. 137-164.
Ministrul de externe sard, contele Solaro della Margarita II numeste pe Bartolomeo Geymet,
viceconsul la Galati, in vara lui 1837. TrecAnd prin Viena, Lemberg, Cernauti, ajunge in Iasi, unde in
19 decembrie este prezentat domnului Mihail Sturdza. In 25 decembrie se afla in Galati, gazduit de
familia Pedemonte, una dintre cele mai puternice firme comerciale din portul dunarean. Primete in
scurt timp recunoasterea de la Poarta si i se acorda titlul de consul. Desfasoara o activitate deosebita
refiectata de rapoartele sale minutioase, pline de informatii economice, ce demonstreaza interesul
monarhiei sarde fats de perspectiva deschisa de Tratatul de la Adrianopole, care a transformat gurile
Dunarii intr-o zona ravnita de marile puteri. Din cauza veniturilor modeste, care nu-i permiteau sa-si
intretina familia numeroasa, Geymet solicits mutarea sa in alt post, iar in august 1841 paraseste Galati,
indreptandu-se spre Smima. Totusi va gira acest post 'Ana in 1843, cand noul consul Castellinard va
fi recunoscut drept reprezentant al Regatului Sardiniei la Galati'.
Apercu sur les Principautes de Moldavie et de Valachie, datat 1 mai 1838, reprezinta in fapt
primele impresii ale consulului sard la contactul cu noul sau post. De aici vom vedea si unele
inadvertente, aprecieri superficiale asupra realitatilor romanesti.
Lucrarea despre principate, trimisa Ministerului de Externe de la Torino, urma sa fie parcursa
si de regele Carol Albert. Impresioneaza efortul reprezentantului sard de a se informa asupra populatiei
principatelor. Subliniaza originea latina a Iimbii si a poporului roman, aducand dovezi lingvistice in
sustinerea afirmatiilor sale - asemanarea dintre romans si italiana. Sunt redate informatii despre
institutiile statului, impartirea administrative, rangurile boieresti, codurile de legi, toleranta religioasa,
ce permitea practicarea, pe Yang cultul oficial, cel ortodox, si a catolicismului, protestantismului,
mozaismului. Deosebit de pretioase sunt relatarile ce privesc bogatiile naturale, produsele de import
si export, dezvoltarea navigatiei, cu referiri concrete la circulatia navelor in Galati si Braila. Ultimelor
cloud orase porturi le consacra paragrafe separate, urmarind dinamica populatiei, evolutia comertului,
cu referiri precise asupra activitatilor desfasurate de casele comerciale sarde si in special a celei
conduse de fratii Pedemonte.
Accentele critice sunt indreptate spre coruptia din justitie, spre lipsa de interes a marilor
proprietari fats de cultivarea paminturilor, spre indiferenta autoritatilor fats de modernizarea
drumurilor. 31 nedumereste lipsa de preocupari a inaltei societati, care se complacea
- intr-o dulce pierdere de timp.
dupa opinia sa
ortodox.
Dimitrie Bodin, I Consolati del Regno del Sardigna nei Principati Romeni, Bologna, 1935,
p. 148-152.
www.dacoromanica.ro
731
BARTOLOMEO GEYMET
Vedere generals asupra principatelor Moldova i Tara Romineascal
Aspectul general at reliefului
p.27
Aspectul general al acestor tinuturi este peste tot uniform cu exceptia partii
muntoase, ultima granita spre Austria si Poarta. De la Mihaileni2, primul oral al
acolo unde terenul prezinta mai putine asperitati si parcurg astfel nestingherite
campuri, maracinisuri, pasuni. In toata aceasta intindere nemarginita a tarii nu se
gaseste nici o pietricica, nu se vad decat cateva inaltimi, care ar putea, daca ar fi
exploatate, sa furnizeze material de constructie; de aici dificultatea de a construi
sosele. Partea muntoasa prezinta, din acest punct de vedere, mai multe resurse, dar
ea este mai putin frecventata. Printul Moldovei3 a initiat de cativa ani constructia
unei sosele de la Iasi la Mihaileni, dar aceasta merge incet datorita dificultatilor
mentionate si ne indoim ca ar putea fi terminata.
Clima
732
www.dacoromanica.ro
campurile sunt rare si doua treimi din aceste tinuturi sunt necultivate $i lasate prada
naturii, care lucreaza mai mutt decat omul, care, de altfel, nu se gaseste in numar
sufficient <de mare> pentru exploatarea sau defrisarea acestui sot; pasunile sunt
bogate, recoltele de fan sunt foarte abundente, ramanand in general o mare cantitate
astfel posibilitatea exportului. Pentru a asigura viile, in iernile grele din aceste
tinuturi, ele sunt ingropate complet. Recolta din anul 1827 a fost compromisa din
aceasta cauza; s-au importat vinuri din Constantinopol si din Arhipelag.
Populatia
Populatia Moldovei se ridica la aproximativ 700 000 de suflete, cea a Tarii
Romanesti la aproape un milion7. Ea nu ajunge in nici una dintre provincii la ceea
ce ar putea fi, de aceea doua treimi din terenuri sunt necultivate.
Datorita Rusiei, aceste tan se bucura de 9-10 ani de o liniste completa8, dar
in trecut, expuse fare incetare incursiunilor (acute de rusi sau turci, populatia a
suferit considerabil $i s-a refugiat in partile muntoase. In sfarsit, in aceste parti,
populatia este numeroasa, in timp ce la campie ea nu depaseste un sfert din ce ar
putea fi //.
7 Catagrafia din 1838 indica o populatie pentru Moldova de 1 419 000 locuitori, iar pentru
Tara Romaneasca 2 402 000 locuitori; in Istoria Romani lor, (coord. Dan Berindei) vol. VII, t. I,
Bucuresti, Editura Enciclopedica, p. 137 sunt mentionaci 1 992 932 locuitori in Tara Romaneasca, la
inceputul perioadei regulamentare $i 274 839 capi de familie in Moldova, in 1845.
www.dacoromanica.ro
733
p.28
Semintiile
Moldoveanul si munteanul formeaza fondul acestei populatii, care isi trage
p.29
obarsia din romani; daca l-ai intreba pe unul dintre locuitori Ce esti tu?'', va
raspunde, Roman. Populatia de la campie este exclusiv romaneasca, este o rasa care
are trasaturi italiene. In ceea ce priveste fizionomia, in Italia ea nu va trece drept
strains. Barbatii ca si femeile au o constitutie bund. Populatia oraselor si in special
a porturilor dunarene se compune dintr-un amalgam de greci, slavi, nisi, maghiari,
dintr-un mare numar de evrei, majoritatea originari din Polonia si din Germania, un
numar destul de considerabil de boemieni (tigani), cei mai multi sclavi ai boerilor
sau ai stapanilor acestor tari.
Limba
Moldovenii si muntenii vorbesc, cu mici diferente aceeasi limba. Este o
limba latina corupta. Vecinatatea Turciei, frecventa grecilor si a altor straini in
aceste tari au sfarsit prin a o denatura, introducand in aceasta limba cuvinte straine
latinei. lata aici cateva fraze moldovenesti cu traducerea in italiana, limba de care
se apropie cel mai bine.
Trebuie se vorbim tot zile moldovinesk onde se invezem in asta limba.
( Trebuie sd vorbim toatd ziva moldoveneste si sd invdtdm in limba aceasta).
Occorre di parliamo tutti giorni moldavo onde ci avvezziamo a questa lingua.
Ajesta cal non este formos pentro the jeste mic. Porte apa corat. (Acest cal
nu este frumos pentru cd este mic. Poartd apa curatei). Questo cavallo non e bello
perche e piccolo. Porta acqua pura.
Face foc pentru ca leste frigo. Ciseme o cimbotle mele no mi yin cu colzun
pentru the sunt strempte. (Face foc pentru cd este frig. Cizmele sau ciubotele mele
nu-mi vin cu ciorapi pentru cd sunt stramte). Fa fuoco perche fa freddo. I miei
stivali mi fanno male colle calze perche sono stretti.
Moldoveni folosesc caractere rusesti9 si multe abrevieri, iar pentru straini
citirea si scrierea in aceasta limba este dificild.
Orarle
Populatia acestor doua principate nu este numeroasa si prin urmare
p.30
localitatile, satele si orasele sunt razlete. Orasele principale din Moldova sunt Iasi,
Botosani, Vaslui, Barlad, Tecuci, jumatate din Focsani, cealalta jumatate apartine
Tarii Romanesti, ale carei principale orase // sunt: Bucuresti, Buzau, Ramnic si alte
8 Este o exagerare evidentA a consulului sard, care nu cunostea realita;ile romAnesti. Regimul
regulamentar, introdus sub auspiciile Imperiului rus, a inaugurat o perioada de limitare a autonomiei
principatelor, lucru valabil pan's la lichidarea Iui in 1856, in urma prevederilor Tratatului de pace
de la Paris.
9 Este vorba de alfabetul chirilic, inlocuit de cel latin in timpul domniei Iui Alexandru Loan
Cuza (1859-1866).
734
www.dacoromanica.ro
mai mic de vornicii sau comune, conduse de vornici. Iasi are 30-40 000 de
locuitori, Bucuresti in jur de 80 00010. Cu exceptia acestui ultim oral, care se
aseamana cu cele din Franta sau Italia, toate celelalte sunt astfel construite incat nu
Conducerea politick
Cele doua principate au o constitutie apropiata de cea a Frantei I si un cod
civil". Legile lui lustinian13, codul lui Napoleon14 si cel austriac au servit drept
model. Dar atat constitutia cat $i codul nu sunt deck teorii, in aceste tari domneste
I
arbitrariul. In fiecare capitals de tinut exista tribunale civile, iar in unele chiar
comerciale, la care se poate face apel si, respectiv, la divanele din Iasi sau Bucuresti,
iar in ultima instants la Constantinopol. Din cauza cheltuielilor enorme un astfel de
apel pare putin probabil. In general, banii joaca un rot important in aceste procese;
vai de cel care nu vrea sa se supuna anumitor exigente si care se bazeaza numai pe
dreptate, este mai mult ca sigur ca va pierde procesul. Casa Pedemonte" din Galati
s-a gasit in timpul din urma intr-o situatie asemanatoare. Avea un proces impotriva
unuia dintre cei mai importanti boieri din Moldova. Tribunalul comercial din acest
oral s-a pronuntat in favoarea ultimului. In loc de a face apel la Iasi, unul dintre
membrii casei de comert s-a dus la boier, tinand intr-o mans sentinta si in alta //
banii: lad domnule, a spus el, sentinta care ma condamna la o plata injusta, iata
banii, luati-i daca aveti curaj".
l In 1832 populatia Bucurestilor se ridica la 72 595 locuitori.
" Se reed probabil la faptul ca principatele sunt guvernate pe baza unei constitutii
(Regulamentul Organic) si nu la continutul acesteia.
12 In Moldova exista Condica Calimachi" din1817, iar in Tara Romaneasca Condica lui
Caragea" din acelasi an, ambele abrogate in 1864, in timpul lui Alexandru loan Cuza.
13 Iustinian, imparat bizantin (527-565).
" Cod civil francez publicat in 1807, care a luat numele Imparatului Napoleon I $i a influentat
intreaga legislatie europeana.
15 Casa comerciala sarda constituita la Galati in 1832.
www.dacoromanica.ro
735
p.31
marilor chestiuni politice de care se ocupd Europa intreaga, aceste institutii sunt
considerate efemere, impresie daunatoare pentru orice administrator si in special
pentru acela care nu este sigur de viitor si sacrifice binele general intereselor
personale.
Ocarmuirea Moldovei cu sediul la Iasi se compune din urmatorii membrii:
p.32
compozitie.
Statutul casei tinute de acesti Principi domnitori poate fi comparat cu cel tinut
intr-o capitala europeand de un nobil /I bogat, ocupantul unei inalte functii. Poate fi
sesizat in descrierea Curtii for aflata in cateva jurnale, din stralucirea aparitiilor
publice si din proiectele unor edificii. Aceste planuri sunt frumoase, pracute privirii;
in realitate cladirile sunt obisnuite.
Printii
Domnul actual al Moldovei trece drept foarte avar. Se bucura de o avere de
aproximativ 50 000 de ducati. Este acuzat ca nu se gandeste decat la imbogatire si
printre boieri exists o opozitie putemica impotriva lui. In politica, se spune ca nu
are alt scop decat sa fie pe placul Rusiei si in convergenta cu vederile acestei puteri
atata disensiunile interne din principat, stare de lucruri care, daci este cazul, va face
736
www.dacoromanica.ro
ocuparea acestor tari foarte ward de catre rusi, care dupa opinia majoritatii
locuitorilor vor sfarsi mai devreme sau mai tarziu prin a le lua in posesie. La
inceputul acestui an Printul a trebuit sa renunte la numirea unui inalt functionar, pe
care el o facuse si o comunicase celui ales, din cauza declaratiei agentului rus, ca
aceasta numire displacea guvemului sau.
Printul actual al Tarii Romanesti16 trece drept foarte liberal; in fine, se pare
ca a recurs foarte des la imprumuturi. Este bine vazut de romani si s-ar parea ca nu
se afla atat de mult sub influenta Rusiei ca vecinul sau. Totul anunta ca in acest
principat exists o independent-a" mai mare.
Armata
In aceste principate exists forte militare ca pretutindeni. Totul este in formare.
Trupele din Moldova nu se tidied decat la aproximativ 5 000 de oameni, inclusiv un
escadron sau doua de cavalerie. Muntenii 1111 depasesc 6 000 de oameni. Se spune
ca rusii au vegheat organizarea lor. Acesti soldati sunt in cea mai mare parte oameni
vechiului regim. Ei sunt imbracati in stil oriental si petrec ore intregi asezati, cu
picioarele incrucisate, fumand pipa. Cei mai multi dintre ei maimutaresc moda
pariziana gi sunt inclinati spre toate extavagantele luxului. Jocul de carti este o
patima generals, in special a boierilor din Tara Romaneasca. Taranul este o specie
necivilizata, incapatanata, care munceste numai de frica ciomagului. Anecdota
urmatoare va va da o idee despre stupiditatea acestei rase de indivizi. Un strain, aflat
inzepezit atat de tare, incat caii de posta nu au mai putut sa-i miste trasura.
Intamplarea i-a scos in cale un taran ce conducea un car de lemne tras de trei perechi
16 Alexandru Dimitrie Ghica, domn regulamentar intre 1834-1842.
www.dacoromanica.ro
737
p.33
de boi. Calatorul 1-a rugat pe Oran sa-i imprumute boii pentru a degaja trasura si a
o arza pe o mica ridicatura alaturata, dar a fost refuzat. 1-a oferit bani, dar a fost
refuzat cu incapatanare. 0 persoana din suita calatorului, pierzandu-si rabdarea i-a
aplicat taranului cateva lovituri de ciomag. Acrste a acceptat repede sa faca ce i se
cerea.
Titluri boiereti
p.34
Boierii din prima class sunt aproape toti investiti cu titluri. lata o lista destul
de curioasa a acestor titluri. [Urmeaza o serie de titluri boieresti].
Titlurile cele mai cunoscute sunt cele de spatar, de aga, de postelnic si de
logofat18. Aceste titluri nu obliga pe cea mai mare parte a persoanelor care sunt
investite sa indeplineasca functiile pe care le implied.
Religia
p.35
conotatiile avute in Evul Mediu, devenind onorifice sau corespunzAtoare unor fimctii civile.
19 Corect mitropolit.
20
practicile ortodoxiei.
21
738
www.dacoromanica.ro
Protestantii
La Bucuresti se afla printre altele o biserica evanghelica luterana si o biserica
evanghelica reformats. Se pretinde ca asezarea primelor comunitati dateaza din anul
1550 si al doilea val din 1690-1692. Nu exists nici un indigen din principate care
sa apartina acestor biserici. Credinciosii sunt toti straini: germani, elvetieni sau
englezi.
Evreii
Evreii se gasesc in aceste tinuturi in numar mare si au peste tot scoli sau
sinagogi.
Turcii
Obiceiurile
[ ... ] Societatea inalta este dominata de pasiunea pentru carti de joc si femei,
poporul de cea pentru vin si alte bauturi. Exists exceptii ca peste tot, dar in general
cuvintele loialitate, buns credintd, sunt lipsite de sens pentru locuitori. Vai de
calatorul lipsit de experienta care soseste in aceste locuri. Daca are de negociat
afaceri, in special in privinta avantajelor va fi inselat, pacalit in toate modurile.
23 $eful misiunii catolice din Iasi.
24 Tratat Incheiat in 2/14 septembrie 1829; interzicerea asezarii otomanilor la nordul Duni-6i
este mai veche, tratatul doar consfinteste o stare de fapt.
25 Soldat mercenar de origine albaneza, cu care sunt asimilati acesti turci.
www.dacoromanica.ro
739
p.36
pacate este foarte fidel. Opinia strainilor este in general ca, din cauza ratiunilor
mentionate, aceasta populatie nu va putea niciodata sa se indrepte nici sa sporeascd,
atat timp cat guvernul nu va cauta sa atinga acest scop prin masuri similare.
Mijloace de calatorie
Strainul care vrea sa strabata aceste doua principate nu are decat doua
mijloace de calatorie. Poate sa calatoresca cu proprii sai cai, putin cate putin zilnic
cu o calauza, deoarece cum am spus mai sus nu sunt osele, sau poate lua pota.
Potele sunt foarte bine organizate, dar dupa scopul for initial ele trebuiau sa
serveasca exclusiv Printilor domnitori i mai marilor tarii. Numai cu titlu de favoare
se acorda strainilor distini poderosan legitimatia de calatorie, sau autorizatia de
a se servi de ea. 0 familie compusa din mai multe persoane nu poate sa calatoreasca
cu pota, pentru ca felul de trasura pe care o are pota, care se schimba la fiecare
ale inaltei societati din principate. Exagereaza insa prin pesimism si generalizarea moravurilor
decadente la nivelul Intregii societati romanesti.
27 Posta a fost inflintata in Tara RamineascA de catre Alexandru Ipsilanti, in 1775, iar in
Moldova de Alexandru Moruzi in 1792-1793. Unii cAlatori erau scutiti de taxa numiti ugerit (10-20
de bani pentru cal si o ors de mers), dar trebuiau sA aibi un rAvas de drum sau tescherea In care se
inscria numele lui, locul de unde vine si unde se duce.
28 0 mile in Piemont era egall cu 2,466 km.
740
www.dacoromanica.ro
Caii sunt de rasa moldoveneasca. Sunt mici, dar vigurosi. Exists de asemenea
crescatori care fumizeazd cai de talie inalta $i cu forme frumoase.
p.37
Hanurile
Cdlatorii de \raid' locuiesc in general la localnici sau se opresc la ispravnic
(guvernator) sau la prima autoritate a locului. Simplul particular trebuie sd aibd
provizii $i st locuiascd la cine vrea s-i acorde gazduire sau daca std intr-un han i
se asigurd numai camera $i o rogojind drept pat.
Industria
Moldovenii $i muntenii sunt boieri sau agricultori; industria este nuld in
principate. Nu exists nici un fel de fabrica29. Me$tqugurile ca: ldcatu$eria,
tampldria, croitoria, cizmaria $i altele sunt exercitate de straini, greci, germani, ru$i,
evrei, tigani, ultimii, rasa de nomazi, vagabonzi dedicati in aceste tinuturi diferitelor
munci. Femeile din clasele inferioare, moldovence sau muntence, tes land $i fac
panzeturi pentru uzul familiei lor.
Comertul
Se intampld in comert ca $i in industrie, cu exceptia catorva vulpoi care 11
practica pentru a-$i procura un expedient. Este o ramura, care este exploatatd de
straini ca $i cele mentionate mai sus.
Importul
Fara industrie, fait fabrici de once fel, aceasta populatie i$i aduce din
strdinatate toate tesaturile, obiectele de lux, toate articolele fabricate. Cele
confectionate in Leipzig $i in statele Austriei gasesc In principate un debu$eu
important pentru tesaturile lor de toate genurile: postavurile, panzeturile, stofele din
bumbac, matase, incaltdmintea, toate sunt furnizate de aceste fabrici la un pret care
nu permite nici o concurentd. Calitatea acestor stofe este fait indoiald inferioard
celei care se fabrics in Franta, in Elvetia, in Olanda, in Anglia $i chiar in Italia. Dar
aceasta nu-i intereseazd pe majoritatea locuitorilor, care nu se preocupa decat de un
pret bun $i de forma stofelor, nu se ingrijesc deice de rezistenta lor. Cele care sunt
fabricate in statele germane mentionate rdspund admirabil acestei cerinte. Panzele
de exemplu // sunt atat de bine apretate, atat de suple, atat de frumoase intr-un
29 0 evidenta exagerare a consulului, care se afla de putin timp in principate. Pentru amAnunte
vezi loan C. Filitti, Les Principautes roumains sous l'occupation russe (1828-1834), Bucuresti,
1904, p. 171.
www.dacoromanica.ro
741
p.38
cuvant, incat par postavuri fine, (acute in Louviers 5i Sedan30. Diferenta este pretul,
calitatea, rezistenta. Cele de calitate find sunt din Lana, rezistente, 5i costa intre 16
$i 24 de franci balotul. Panzeturile din Germania contin in tesatura for mult bumbac,
rezista putin 5i costa, cele mai fine, intre 8 $i 14 franci balotul. Stofele de matase 5i
bumbac sunt stralucitoare, dar foarte ware. Fabricantii din Piemont ar putea, in
materie de matasuri, s faca in aceste tinuturi, concurenta Germaniei. Dar ar trebui
in acest scop sa plateasca o persoana, pentru a cunowe bine terenul $i calitatea
marfurilor care sunt cautate. In Ia 5i 5i Bucure5ti se aduc din Franta stofe bune, dar
Exportul
Materiile de export care alcatuiesc bogatia principatelor sunt:
1. Grane, in special grail, orz, porumb, fasole $i seminte de in; 2. Lana; 3.
Anima le; 4. Seuri 5i grasimi; 5. Cervi5u1, un fel de grasime care se folose5te in
Levant pentru condimentarea mancarurilor.
Ceara pull
Granele constituie principalul comert activ al acestor tinuturi. Activitatea 5i
742
www.dacoromanica.ro
invrajbeascd pe marinari. S-a iscat un fel de batalie navala care a dat emotii
intregului port Galati. Cu ajutorul autoritatilor, Pedemonte a reusit cu greutate s
restabileasca ordinea. Pedemonte i-a linistit pe marinarii sarzi care vroiau sa -i
impuste pe greci, ce erau in majoritate ionieni si din Arhipelag, // iar autoritdtile au
luat mdsuri contra ultimilor, ca agresori.
Casa Rocca din Genova are un agent la Galati, pentru cumpararea de grane
pe capitanul Napoleon Rossi.
32 Pasquale Lamberti, comerciant sard din Galati; in 1842 ajunge viceconsul al Regatului
Celor Doug Sicilii.
www.dacoromanica.ro
743
p.40
Lfineturile
se numeste tigaie" alba, ea are firul lung si fin. Se vinde cu 3 piastri gi jumatate
ocaua34 nespdlatd (acest piastru corespunde la aproximativ 40 de centime si ocaua
la 3 livre35 de Piemont sau 4 de Genova); <se &este si> din cea de calitate
secundard numitd stoga36, care separatd poate furniza o panza poate mai find decat
cea care serveste la imbracdmintea carabinierilor regali din Piemont.
0 land de calitatea a doua se numeste turcana37; amestecald cu stoga poate
da o foarte bund panza obisnuita $i se vinde cu 1-2 piastrii ocaua.
0 land de calitatea a treia, numitd tot turcana, dar care este neagrd si este la
fel de bund ca cea numitd mai sus, se vinde cu pretul de 1,10-1,20 piastri la oca.
Cea mai mare parte a acestor laneturi trece in Austria, conform unui vechi
p.41
tratat, care asigurd acestei puteri monopolul II asupra acestui produs, restul se
exports in Anglia, la Genova si la Marsilia. Anglia imports, printre altele, din aceste
principate seuri si grdsimi pentru functionarea masinilor sale.
Importul
Importul maritim este alcdtuit din fructe proaspete di uscate, ulei de masline
Si coloniale. La o sutd de vase, care yin in principate pentru a incdrca grane sau alte
produse, se numara 2 sau 3 incarcaturi de marfuri de import.
Navigalia pe Dunare
Dundrea, care acum cativa ani nu era frecventata decat de cateva vase turcesti
sau grecesti este acum strdbatutd de un numar considerabil din ultimele, la care se
744
www.dacoromanica.ro
Vase cu aburi
Stabilirea numdrului de vapoare care, pleacand din Viena si Constantinopol
frecventeaza diferitele porturi danubiene, este o noua sursd de venituri pentru aceste
tari cdrora, cum s-a spus mai sus, nu le lipseste decat un guvern ferm si solid si un
ansamblu administrativ bine stabilit, pentru a fi considerate printre cele ale Europei
Occidentale.
ele nu pot merge pand la mare din cauza carenelor for care sunt plate, constructie
adaptatd la navigarea fluviilor. Cele de la Constantinopol nu urea decal pand la
Braila; punctul for de intalnire este Galati.
www.dacoromanica.ro
745
p.42
Braila
p.43
gasesc vestigii ale fortificatiilor sale. 0 parte din daramaturi a folosit la pavarea
catorva ulite. In timpul ra'zboiului mentionat, o mare parte a populatiei a murit sau
a abandonat ora$ul. Dupa predarea lui, turcii care il locuiau, indurand la fel ca toti
ceilalti raspanditi in principate au trecut in statele turce$ti, asa se explica lipsa de
locuitori a orawlui, care totu$i a inceput sa se repopuleze. Importanta comertului
sau nu va intarzia sa-1 transforme intr-unul din cele mai populate ora$e ale Tarii
Romane$ti. La mica distanta de Braila pe o inaltime, exists un monument sau mai
bine spus o coloana ridicata $i consacrata de ru$i memoriei mai multor generali,
ofiteri $i soldati, care au pierit ingropati de o mina declan$ata de ei in$4i, ce a luat
foc accidental. Braila se gaseste la 10-12 mile distanta de Italia. La sud-vest de
Galati raul Siret, care curge la o ors distanta de acest ultim ora$ formeaza granita
acestor doua principate. Acest rau inunda toate *tile joase pe care le strabate.
Galati
Acest ora$ a suferit mai mult decat Braila in timpul amintitului razboi. A fost
pustiit de ciuma $i mai apoi ars de turci in intregime. Inca nu s-a reconstruct, insa
s-a repopulat rapid. Numard astazi 20 000 de locuitori", cei mai multi greci sau
straini. Oravl se imparte in doua, cel de sus $i cel de jos, impreuna cu magaziile de
grau ce inconjoara rada $i formeaza o treime din Intreg ora$ul. Intreg ansamblul
formeaza cel mai insalubru colt de lume. Casele sunt de lemn sau de chirpici, unele
construite din ambele materiale; ulitele, daca pot fi numite asa inceputurile de drum
care i$i schimba directia la fiecare 12-20 de pasi, sunt murdare, nepavate; cateva,
dintre cele mai lungi sunt pardosite cu scanduri sau grinzi, adevarate primejdii
pentru trecatori $i prilejuri de accidente pentru cai. Totul miroase urat, totul este
dezgustator.
44 Unitate de masura pentru lungime egala cu 30,48 cm.
46 Razboiul ruso-turc din 1828-1829.
46 Catagrafia din 1832 indica un numar de 9 247 de locuitori.
746
www.dacoromanica.ro
Autoritatile
Galati are un guvemator, un presedinte al tribunalului civil, un presedinte al
tribunalului de comert si un *ef al politiei. // Sunt doi consuli: cel sard si cel austriac47,
p.44
patru agenti sau viceconsuli dependenti de consulii generali din Iasi: rus48, anglofrancez49, prusian50, grec5 t, ultimii trei find comercianti.
Costul vietii
Costul vietii, care acum *ase ani era foarte moderat, este acum de cinci on mai
scump, ceea ce costa un piastru costa astazi cinci. fn *ase ani, casa Pedemonte a crescut
de cinci on cheltuielile de intretinere. Maria de lucru este rara *i foarte scumpa. Grail
costa 5-6 pia*tri kilogramul52 de Piemont. Painea, mica paine de o jumatate de lived,
costa 8-10 parale. Cu un rau, care abunda in pe*ti foarte buni, Inconjurat de turme de
animale, campurile acoperite de pasari de curte, locuitorul din Galati risca sa nu aiba
nimic, daca nu este prevazator *i nuli face provizii din timp.
La Galati ca de altfel peste tot in principate, nu to poti lipsi de cai *i trasura. Nu
exists nici cel mai neinsemnat negustor care sa nu aiba bri*ca sa, un fel de trasura mica
si cei doi cai ai sai. Dupa propria sa marturie, consulul Austriei Para a teal pe picior mare,
cheltuie*te 4 000 de florini de argint pe an. Consulul Sardiniei, tinand cont de fiecare
para cheltuita, s-a interesat timp de un semestru, pentru a se pune la curent de o maniera
precisa cu, costurile necesare intretinerii unei familii la Galati, in conditii decente.
Observatii generale
Daca guvemul celor doua principate se consolideaza, Galati *i Braila nu vor
intarzia sa rivalizeze cu Odesa in ceea ce prive*te importanta comerciala. Se pretinde ca,
Inca de pe acum, acest ora* sufera deja de aceasta rivalitate.
Doua motive pot refine un strain, un italian mai ales, in principate: datoria fats de
omul stabilit aici si interesul comercial.
Aceasta expunere este atat de exacta cat a permis cercetarea si experienta catorva
luni; este rezultatul catorva momente de ragaz; redactarea sa nu este Ara indoiala lipsita
de gre*eli, si nici nu putea fi. intr-un cuvant foarte simplu, // modesta Vedere generalci
nu are alt scop decat a da o idee aproximativ precisa asupra acestor tari, care nu sunt
bine cunoscute nici la Constantinopol53.
www.dacoromanica.ro
747
p.45
RAOUL PERRIN
(??)
Calator francez, Raoul Perrin a vizitat Principatele Romane in a doua parte a anilor 1830, cel
mai probabil dupA 1837, cand a aparut relatarea de calatorie a lui Alphonse Royer, la care autorul face
referire, Si cu siguranta nu mai tfirziu de 1839, tinand cont de data incomplete pe care o fumizeaza la
inceputul volumului: Bucuresti, 10 ianuarie 183...". in scurta sa relatare, a lasat putine indicii cu
privire la calatoria pe care a intreprins-o, dar mentioneaza a a vizitat atat Tara Romaneasca, unde a
petrecut mai mutt timp, cat si Moldova (p. 2).
Aceasta sedere mai indelungata ar IndreptAti ipoteza ca autorul a ajuns sa cunoasca mai
indeaproape realitatile romanesti. Lucrarea sa, desi de mica intindere, nu este o simple relatare de
calatorie, ci o incercare de prezentare a principatelor, si in special a Tarii Romanesti, intr-o viziune
complexa, cuprinzand societatea, moravurile, economia, politicul. Este evidentA, de-a lungul
volumului, recurgerea la diverse surse pentru completarea informatiilor, ceea ce dauneaza originalitatii
relatarii. Cu toate acestea, din pacate, Raoul Perrin se limiteazA la consideratii generale, superficiale,
acolo unde o analiza mai atenta ar fl fost de mare utilitate istoricului.
In privinta datelor pe care le ofera, Raoul Perrin este inegal: de exemplu, in cazul cifrelor
avansate pentru populatia celor doua capitale ale principatelor, dace cele pentru Bucuresti se dovedesc
de-a dreptul fanteziste, in cazul Iasi lor, acestea stint foarte aproape de estimArile statisticilor
contemporane.
in general, calatorul face consideratii favorabile principatelor, dar nu odata acestea sunt
exagerate, pentru a oferi o dimensiune spectaculoasa lucrarii. Interesante sunt relatarile despre viata
cotidiana, societate, despre distractii, despre piosenia si superstitiozitatea romanilor, despre francofilia
acestora si despre viata culturalfi, dar si cu valoare anecdotica pentru cititorul de astazi relatarile
despre cainii vagabonzi din Bucurestii anilor 1830. De un real interes este si ultimul capitol at
volumului, o schita etnografica a tiganilor din principate in epoca in care le-a vizitat Perrin.
Despre Raoul Perrin au scris Nicolae Iorga, in lstoria Romdnilor prin cdldtori, vol. III,
Bucuresti, 1923-1924, p. 524-526 si mai recent Dan Amedeo LAzarescu, Raoul Perin, un alleitor mai
putin cunoscut, in Magazin istoric", 1995,29, nr. 10, p. 67-71.
RAOUL PERRIN
Vedere generals asupra Tarii Romfinesti
i a Moldovei 18391
p.9
Dintre toate popoarele orientate, 'Ana acum romanii sunt cei mai sedentari:
se nasc gi mor in Tara tor. De abia in zilele noastre au inceput ei sa cunoasca
provinciile care ii inconjoard; dace uneori s-a intamplat sa treaca hotarul, nu au
fcut -o cleat pentru a se instrui, pentru a studia alte popoare si a se civiliza prin
Tradusa dui:4 originalul francez: Raoul Perrin, Coup d 'oeil sur la Valachie et la Moldavie,
Paris, Ambroise Dupont, 1839, p. 9-53.
2 La Grande Valachie.
748
www.dacoromanica.ro
contactul cu acestea, iar dupa cativa ani sa se intoarca acasa cu idei noi i utile
intereselor generale ale tarii lor. Prin urmare, nu ciuma ii face pe romani sa
calatoreasca; i in nici un caz nu face ravagii atat de mari incat sa micoreze
numarul locuitorilor. In Tara Romaneasca, cerul este la fel de pur, aerul la fel de
curat i natura indeobte la fel de frumoasa i de favorabila ca Si la noi in Occident.
Bo lile sunt aceleai ca i pe la noi, cu exceptia catorva febre proprii acestei tari, dar
care nu sunt nici contagioase, nici incurabile. Astazi, datorita precautiilor sanitare,
p.10
Tara Romaneasca este alcatuita din doua parti: Muntenia i Oltenia. Prima
are 13 districte care se numesc in romanete judete5 i in turca cadialak6. Acestea
sunt: Ramnicu Sarat, Prahova, llfov, Teleorman, Dambovita, Buzau, Sacuieni,
Ialomita, Vlaca, Muscel, Arge i 01t7.
Oltenia are 5 districte, i anume: Romanati, Valcea, Dolj, Gorj i Mehedinti8.
In Muntenia sunt inregistrate 129 569 de familii i 1 983 de orae, targuri i
sate, iar in Oltenia 43 216 de familii i 766 de orae, targuri i sate9. [...] Astazi,
Bucureti este capitala primei, iar Craiova a celei de-a doua
p.11
Despre Bucuresti
[...] Bucureti este la 70 de leghel de Marea Neagra, intr-o regiune frumoasa,
12 Krapacsks-ii Transilvanie; este vorba despre Muntii Apuseni; Dambovita izvoraste din
Muntii lezer, masivul Fagaras, din Carpatii Meridionali.
www.dacoromanica.ro
749
p.12
sale gratioase unul dintre principalele puncte de agrement ale orasului, $i se varsa
in Dunare, carand in apele sale particule de nisip fin si stralucitor, ca silex-ul 1i
mica. // and bate soarele, 1-ai crede Pactolus13 cu valurile sale de our si argint. In
general, orasul este departe de a fi frumos; cele 1 500 de ulite ale sale sunt lungi gi
destul de largi, dar prost sau deloc pavate. Cele care sunt cat de cat mai importante,
sunt acoperite cu scanduri groase transversale, astfel incat sa formeze un fel de
poduri pe dedesubtul carora se scurg gunoaiele orasului, ceea ce vara, daca nu ar fi
taria aerului, ar putea sa cauzeze aparitia unor boli endemice Si periculoase. Din
cauza cutremurelor, casele nu au decat unul sau cloud caturi, pentru ca daca ar fi mai
inalte s-ar putea produce accidente grave. Arhitectura sau mai degraba zidaria
acestor cladiri este grosoland $i gresit inteleasa.
Bucurestiul este foarte mare, datorita intinselor gradini Si terenuri necultivate
P.13
p.15
I6Autorul intelege prin familii uzurpatoare" familiile domnitor fanarioti, pe care le considers
ca ar fi lust in mod incorect locul vechilor domni pamAnteni.
750
www.dacoromanica.ro
si neagra, nu a mai pastrat decat una imperials si mustati stufoase. // in mai multe
randuri am avut ocazia sa ii intalnesc, sa stau la masa lui si sa stau de vorba cu el in
p.16
Despre guvernare
Guvemul sau Mare le Divan al Tarii Romanesti este format dintr-un vistier,
un ministru din launtruI8, un logofat bisericescI9, un spatar, un mare postelnic2
si un logofat de pricini21, cu totii sub conducerea suprema a domnitorului. Exist&
Despre religie
www.dacoromanica.ro
751
p.21
p.22
se dedica celei mai austere pietati. La Bucuresti, toate religiile sunt tolerate: exists
aici o biserica romano-catolica, cloud temple, unul protestant $i unul luteran, o
biserica armeneasca si doua sinagogi.
Toate bisericile sunt construite in forma de cruce greack partea din fats fiind
rezervata altarului, bratele corului, iar partea centrals credinciosilor, care se aseaza
de o parte barbatii, iar de cealalta femeile [...1.
Cand un roman trece prin dreptul unei biserici, fie pe jos sau in trasura, singur
sau insotit de persoane care nu ii impartasesc credinta, nu uita niciodata sa isi faca
de trei on semnul crucii, plin de evlavie. // Nimic nu it va impiedica vreodata sa faca
acest act de pietate reverentioasa, pe care it savarseste nu numai mental, ci $i prin
gesturi $i cuvinte.
In Tara Romaneasca, imparfasania este alcatuita din paine $i yin sfintite, iar
spovedania se face ca la noi, $i nu poate fi ascultata decat de preoti mireni si nu
de catre calugari, indiferent carui ordin i-ar apartine.
costumul nostru european. Cei care au ramas fideli vechilor obiceiuri ale
p.23
pamantului, poarta caftan rosu sau albastru, papuci galbeni, barbs lunga si mustati.
Acest costum este bogat si impunator //.
Ciocoii, mici nobili de tars, la fel de vanitosi $i de pretentiosi ca $i boierii cei
mari, nevoind sa-si stirbeasca din demnitate, poarta un costum asemanator celui al
marilor boieri, dar mai putin luxos, din cauza resurselor limitate de care dispun.
Negustorii, un amestec nedeterminat de popoare orientale24, poarta fiecare
costumul natiei sale. Romanii se recunosc prin vestele cu maneci largi, prin gulerul
fara cravats, prin caciula din bland de oaie sau de bland pretioasa pe care o poarta
pe cap, prin pantalonii a la mamelouk care stau infoiati, iesindu-le din cizmele lungi
pans la genunchi.
24 in Bucuresti a existat intotdeauna un numar important de negustori stfaini, dintre care cei
originari din Imperiul Otoman erau foarte numerosi. Alaturi de acestia au existat gi negustori romAni,
al caror numar gi importantA au crescut mai ales in secolul al XIX-lea, in conditiile modemizArii
societatii romanesti.
752
www.dacoromanica.ro
Poporul de rand ale canii haine nu au nici forma, nici denumire specials,
poarta de obicei opinci din curele sau scoarta flexibila. Pieptul, bratele vanjoase $i
gatul musculos le sunt intotdeauna descoperite. Umerii largi si indesati le sunt
acoperiti cu bucati de tesatura care cad a la grecque deasupra itarilor din piele de
oaie prost argasita. Acest amestec pestrit de populatie, care in anumite zile si la
anumite ore circula pe ulitele noroioase ale Bucurestilor prezinta la prima vedere un
mozaic uman uneori interesant, alteori hidos de saracie $i mizerie. Este compus din
p.24
aceasta rasa pe care o intahaim peste tot $i care se remarca in Orient prind
dezordinea $i mizeria cea mai cinica, cea mai revoltatoare. [Urmeaza consideratii
antis emite].
Despre distractii
P.32
muntene fac onorurile caselor for cu acel bon ton, acel caracter marcat de
orientalism, pe care fermecatoarele noastre parizience nu 1-ar respinge. Poarta toate
conversatiile intr-o franceza la fel de curata, de corecta si de aleasa ca si cea de la
not din Blaisois25. Gate lile for sunt aceleasi cu ale doamnelor noastre $i de obicei
sunt excelente muziciene.
Romanii nu cunosc placere mai mare decat imbatatorul dolce far niente. Ore
www.dacoromanica.ro
753
p.33
chihlimbar, deliciosul tutun de Metelin28 si Latakia29. Atata timp cat fumul se ridica
in rotocoale din recipientul pretios, domneste cea mai stricta tacere. In rest,
<femeile> dispretuiesc treburile casei, in schimb sunt dotate cu pretioase calitati pe
care si le pun in valoare cu acel tact, cu acea finete de perceptie, acea intelegere a
vietii care denota o inclinare naturals spre distractie, pe care stiu sa o varieze in mod
p.34
ele nationale, maghiare sau poloneze. Mazurka nu ocupa decat locul doi in
preferintele publicului.
Pentru distractiile din afara casei, exists cartierul Lipscani31, (iota cafenele
recent deschise, unde se gasesc ziarele muntene si straine si o biblioteca nationala,
la colegiul Sfantul Sava. Aceasta biblioteca este formats in principal din carti
frantuzesti. La iesirea din oras, sunt promenade foarte placute, ca acelea de la
Baneasa, Herastrau, Colentina, Marcuta, Pantelimon, <Popesti> Leordeni si
Plumbuita32. De-a lungul mai multora dintre aceste promenade exists mici terase,
unde se servesc excelenete inghetate, serbeturi si dulceturi, etc.
Despre comert
p.35
Nici o alts parte a lumii nu are o asezare mai potrivita pentru comert ca cele
p.36
754
www.dacoromanica.ro
$i
agriculturii. [...]
Despre produsele tariff
p.40
Principalele produse ale Tarii Romane$ti sunt seul, untul, tutunul, mierea,
lana, inul, matasea, parul de cal, pieile de bivol, vitel, oaie, capra, ied $i iepure $i
marea cantitate de minerale pe care le confine solul.
In general, toti copacii, toate fructele $i florile rasar, cresc $i, ca $i la noi,
ajung la maxima dezvoltare, la maturitatea completa. Graul este atat de frumos, iar
vinul atat de bun, incat se exports mult in Rusia $i Transilvania. Cel mai bun yin se
face la Ramnic $i Craiova; este produs dintr-o vie plantata pe stanca, pe cremene, $i
care, fait sa fie de valoarea vinurilor noastre de Champagne sau Bordeaux, se poate
compara cu cele de Vouvray, Salins, Poligny $i Arbois34. // Acest vin se suie iute la
cap, imbata u$or, provoaca ameteli $i poate cauza imediat chiar moartea3s.
In Tara Romaneasca se cultiva mult porumb, din care bietele raiale36 i$i fac
mamaliga37. Mamaliga este <acela$i lucru> cu polenta italienilor sau cu ollapodrida spaniolilor.
Cartofii sunt categoric mai buni decat cei pe care ii mancam in Europa.
ingrijit cu atentie, acest excelent tubercul devine suculent; faina sa este alba, fink
onctuoasa $i bine mirositoare.
Absintul cre$te bine $i i$i arata cu un fel de orgoliu fructul amar $i in acela$i
timp cautat chiar $i de localnici, care fac din el ceea ce ei considers a fi cea mai
placuta bautura de vara, iar dupa parerea noastra bautura cea mai tare $i ametitoare.
p.41
Mineralele
Nu yeti gasi probabil nicaieri in alts parte atatea mine $i atatea feluri de
minerale ca in muntii care inconjoara <Principatele> Moldo-Valahia. Aici exists
filoane de mercur, de ra$ina fosila, antimoniu, fier, cupru, aur, argint, mangan,
salpetru, plumb, gips, chihlimbar $i a$a mai departe. // Din pacate, toate aceste mine
www.dacoromanica.ro
755
p.42
p.43
Bipede qi patrupede
p.45
p.49
p.51
39 'brad.
756
www.dacoromanica.ro
tuturor, mai mult decat <principatele> Moldo-Valahia. Fara indoiala, asa cum ne
sfatuieste foarte prudent domnul Royer, daca vrem sa ne ferim de febre si pleurezii,
trebuie sa ne procuram o trasura buns. Suntem de acord ca acest mijloc de transport
este foarte bine venit, foarte util, mai ales pe ulitele Bucurestilor, unde din loc in loc
se strang in gropi enorme ape statute, asema.natoare unor mici lacuri, inconjurate de
un noroi negru si cleios. Dar nu intalnim oare acest neajuns peste tot? La Paris chiar,
orasul unic Si indivizibil al frumosului $i uratului, nu intalnim la tot pasul, in dreptul
portilor sau chiar in interiorul curtilor astfel de gropi noroioase ? Nu suntem oare
asfixiati de emanatiile bituminoase ai gazoase care irita caile respiratorii $i
afecteaza creierul?
0 repetam, acesta este un neajuns pe care Bucurestii 11 impart cu multe alte
orase si care nu este propriu exclusiv acestei tari. Putem la fel de bine sa contractam
o febra sau o pleurezie la Paris, ca si la Bucuresti.//
In timpul celor 11 luni de sedere in Tara Romaneasca, nu am observat ca
bolile sa fie mai frecvente acolo decat in alte part.
0 infirmitate, o singura infirmitate cauzata de asprimea apelor de la munte
sau de constitutia fizica a raialelor <localnicilor> $i nu de sol, de clima sau de
neglijenta sau din alts pricing, muntenii, singurii atacati de aceasta mucozitate
hidoasa, nu stiu sa foloseasca acest leac pe care natura li-1 ofera la tot pasul. Si la
urma urmei, nici aceasta diformitate nu este proprie exclusiv tarii. Nu avem gusatii
din Styria41 sau cretinii din Valais42, etc? Febrele intermitente, putride si rosietice
sunt stadii anormale pentru localnici, dar in aceeasi masura ca si la noi, nu mai mult
decat la noi. Ciuma nu este endemics, si de zece ani de abia daca se mai vorbeste
despre acest flagel care nu a indraznit sa treaca de carantinele de la Dunare43.
41 Steiermark, provincie muntoasa in Imperiul habsburgic, astAzi in cea mai mare parte pe
teritoriul Austriei, dar si in Slovenia.
42 Wallis, canton in sudul Elveliei, la frontiera cu Franla si Italia; regiune muntoasa.
www.dacoromanica.ro
757
P.53
pastreaza si vor mai pasta mult timp de acum incolo, once s-ar intampla,
obiceiurile stramosilor lor. [...]
p.59
p.60
p.61
obosite dupa un post prea sever. Categoric, veselia i-a parasit pe moldoveni, si
aceasta nu ne surprinde deloc, pentru ca domnitorul, al carui caracter ar fi fost
potrivit acum o suta de ani, tocmai a exilat mai multe persoane influente, cerand in
aceasta privinta de la Ina Ita Poarta dispozitii precise. $i am fost asigurat Ca Mahmud
1146, care deli este un sustinator plin de zel al propagandei, nu este mai putin un
taietor de capete, i-ar fi raspuns de curand lui Mihail Sturdza in aceste putine, dar
graitoare cuvinte: Printe, v-am dat o sabie, folositi-o !" Aviz boierilor nesupusi.[...]
Limba moldoveneasca este foarte putin diferita de cea munteneasca, dar si
frantuzesc47, unde se joaca toate vodevilurile cele mai bune. Acest teatru este
permanent si foarte frecventat. Actorii sunt mai mult decat acceptabili si multe din
salile noastre de provincie nu au unii de aceasi valoare.
44 Statistica privitoare la orasul Iasi, citata de Gheorghe Platon, indica 48 148 de locuitori;
Constantin Cihodaru, Gheorghe Platon, Istoria ora.yului Iasi, vol. I, Iasi, Editura Junimea,
1980, p. 380.
758
www.dacoromanica.ro
Despre tigani
p.63
Sunt unii boieri care Inca mai au pana la 5-6 mii de tigani, raspanditi pe
proprietalile for si utilizati la muncile cele mai grele, cele mai Injositoare si mai
respingkoare. Cateodata ii vend sau ii schimba pe acesti robi ca pe vite, valorand
atata pe cap de persoana, in functie de varsta, inaltime, forts si sex.
Tiganii sunt de regula 1'14, robusti si vigurosi. Pie lea for este aramie si
stralucitoare ca bronzul, parul for este des si cret; au ochi vioi si patimasi, dintii albi
si puternici, pieptul larg, indesat, umerii bine intinsi, iar soldurile for sunt arcuite ca
ale unor herculi. Cu totii poarta mustati si barbi lungi, ceea ce, alaturi de
imbracamintea for sumara (nu se acopera deck cu un petic de panza veche sau
folosita), de aerul for ra'zboinic si de gesturile for expresive, ii face ca atunci cand
se deplaseaza in setre sa semene mutt cu cafarii48 sau huron-ii", purtand in loc de
sageti si topoare, ciocane si instrumentele fierarului/ /. Femeile sunt adesea urate, si
p.64
p.65
dintr-un fel de val care be acopera capul si be cade pe umeri; gatul be este Intotdeauna
meseria, pentru ca acesti oameni atat de dispretuiti, sunt cei mai indemanatici
47Ar putea fi vorba despre trupa fratilor Foureaux, formate din actori francezi, care si-a
inaugurat prima stagiune in decembrie 1832. Mihail Sturdza a sprijinit teatrul frantuzesc, intr-o
perioada in care Gheorghe Asachi incerca impunerea unui teatru in limba romans (I. Massoff, Teatrul
romcinesc. Privire istoricii, vol. I, Bucureti, Editura pentru Literature, 1961, p. 216-217).
48 Populatie africana din randul careia au fost vanduti multi sclavi negri in America.
www.dacoromanica.ro
759
p.66
p.67
Cand un tigan se plictisete sa mai locuiasca intr-un anumit loc, sau cand
mizeria i gunoaiele adunate in adapostul sau it obliga sa piece, ridica tabara Si
migreaza fara nici o problems. // Pentru aceasta, nu trebuie nici sa spuna unde
Tiganii gatesc in fata bordeielor lor. Pentru aceasta, araza trei lemne in
triunghi $i agate de instalatia astfel formats un fel de aid, in care in zilele de
sarbatoare pun o haled de came bazaita la ua macelariilor de mute i insecte. Dupe
ce terming de mancat cu degetele de multe on se intampla sa adoarma in jurul
focului care se stinge, expui frigului noptii i intemperiilor vremii. Ploaia, soarele,
vantul, zapada, tunetele, nimic nu i-ar putea trezi din somnul lor.
P.68
p.69
760
www.dacoromanica.ro
AUGUST GRISEBACH
(1814-1879)
August Grisebach, botanist si calator german, s-a nascut la Hanovra la 17 aprilie 1814 $i a
murit la Gottingen la 9 mai 1879. Date le biografice pe care le-am putut reconstitui sunt destul de
sumare. Probabil ca a facut studiile la Gottingen, unde it gasim in anul 1839, la numai 25 de ani, avand
deja un renume printre cei care studiau stiintele naturii. Era deja profesor privat" (Privatdocent) la
Universitate si membru al mai multor societati stiintifice cum ar fi: Societatea de botanicd din
Regensburg, Asociatia pentru studierea naturii si a plantelor medicinale din Gottingen sau Asociatia
pentru plintele naturii din Harz.
Pasionat de studiul plantelor, si-a incheiat viata ca director al Greidinii botanice din Gottingen.
A fost unul dintre fondatorii geografiei plantelor, ca noua discipline stiintifica si principala sa lucrare
este tocmai Die Vegetation der Erde nach ihrer Klimat Anordnung (2 volume aparute in 1872 si
reeditate in 1884).
A fost si un pasionat calator, care a lasat descrieri interesante despre Orient si America de Sud.
In anul 1839, impreuna cu alti cercetatori, a hoar& sa intreprincla o expeditie in Muntii Albaniei,
pentru studierea florei gi fenomenelor geologice, deoarece, cum singur marturiseste, un asemenea
studiu nu mai fusese intreprins pans la acea data. Pentru aceasta calatorie au existat mai multe rute
posibile $i in cele din urma a fost ales cel mai ocolit drum, dar care a conferit oamenilor de stiinta cea
mai mare siguranta. Astfel s-au indreptat de la Viena, pe Dunare $i Mares Neagri, spre Istanbul, pentru
a putea obtine toate permisele de libera trecere de care ar fi avut nevoie, precum
si
un ghid
experimentat, care sa le serveasca si ca talmaci. Acesta avea sa le fie de mare ajutor, mai ales ca odati
ajunsi la Istanbul, curiozitatea i-a manat nu spre Albania ci catre Brussa, apoi spre Bithynia, de unde
au revenit in Tracia si au ajuns in cele din urma in Macedonia si Albania.
Calatoria a putut fi sustinuta material doar partial de catre Grisebach, restul banilor au fost pusi
la dispozitie de bancherii Arnstein $i von Eskeles din Viena, care i-au pus la dispozitie o scrisoare de
credit deschisa catre banci din Istanbul si Salonic. La Salonic a primit Inca o suplimentare a liniei de
credit, printr-un imprumut solicitat de catre bancherul Pasquelin unui negustor evreu bogat" din
Bitolia. Toate aceste amanunte sunt furnizate chiar de Grisebach in Introducerea lucrarii Reise durch
Rumelien and nach Brussa im Jahre 1839, aparuta la Gottingen, in 2 volume, in 1841, in editura
Badenhoeck si Ruprecht.
Lucrarea este o descriere de calatorie, care se opreste cu precadere asupra aspectelor legate de
stiintele naturii, mai ales informatii despre flora, fauna, geologia straturilor, relief si clime. Autorul a
fost complet dezinteresat de aspecte sociale sau politice, in schimb a fast impresionat de diversitatea
etnica intalnita si de aceea incearca sa face o tipologie a fiecarui popor in parte.
Dupe cum am aratat deja, din cauza dificultatilor cu formalitatile de calatorie in Imperiul
otoman, Grisebach a preferat ca data intrat pe pamant turcesc sa nu face alte incursiuni in teritoriile
invecinate. Asa se face ca toate popasurile in timpul navigatiei pe Dunare au fast Mute pe malul
bulgaresc de azi. Singurele orase romanesti vizitate au fast Braila si Galati, deoarece in acea zone
cursul Dunarii strabatea exclusiv teritoriul romanesc. $i in acest caz insa, descrierea se axeaza pe
descrierea naturii si eventual a locuitorilor. Intrat in Dobrogea, retine atentia impresia puternica pe care
i-au lasat-o calatorului muntii Babadagului, considerati a fi formatiuni geologice cu aspect unit in
Europa si care, astfel, faceau trecerea spre relieful specific Asiei.
Textul, reprodus mai jos dupa editia din 1841, nu a mai fast tradus pane acum si nici nu a fricut
obiectul vreunui studiu, poate si din cauza caracterului specios at informatiei pe care o contine.
www.dacoromanica.ro
761
AUGUST GRISEBACH
Calatorie prin Rumelia si la Brussa in anul 1839'
p.17
p.18
[...] Ceea ce se poate observa din aceasta pozitie pe malul sarbesc se poate
vedea si in zona de munte a Banatului. Astfel, apari/iile albe ce par inselatoare,
incalceala <amestecul> straturilor si dubla armonie in care acestea s-au asezat, ca
urmare a aceleiasi actiuni, care a rastumat pozi/ia originals a mun/ilor si a sapat
pesteri adanci, in adancime, papa in maruntaiele acestora <mun/ilor>.
De la pestera Veteranilor, pe care si eu o aveam in fa/a ochilor la fel ca si
muntele de deasupra Svinitei2, /Ana la granita austriaca pe Vechea Orsova3 se afla
o trecere ingusta iesita din comun. Aici muntii par Ca se aplatizeaza si se sfarsesc
de tot dincolo de For/He de Fier, ultima si cea mai periculoasa parte prin care
curentul a taiat cheile stancilor.
Apoi incepe marea campie bulgaro-romans. Langa Portile de Fier, prin care
poi indrazni sa treci numai cand nivelul apei <fluviului> este mare, trebuie luata in
a = mal
13 = bariera de stanci, intrerupte de doua zone mai adanci notate cu y
8 = curent pe Tanga sau deasupra stancilor (curent descendent)
c = contracurent (curent ascendent)
Traducere dupd August Grisebach, Reise durch Rumelien and nach Brussa im
Jahre 1839, Gottingen, vol. II, p. 18-27.
2 Localitate pe malul sarbesc.
3 Alt-Orsova. De fapt autorul face referire la granita dintre Tara Romfineasca si
Austria.
762
www.dacoromanica.ro
= suprafata linistita intre cele cloud canale, care ambele duc prin adancitura
y = > directia curentilor partiali
4 = suprafata ling intre cei doi curenti
rt
1:1
Zert:01.
31
/`4;
rt
Aceasta situatie <din desen>, care mi-a fost adusa la cunostinta, ca find
important prin informatiile pe care le cuprinde, despre Impartirea intre suprafetele
agitate si cele linistite ale curentului, mai intai prin aluziile pilotului, apoi de catre
capitanul de pe Galathea, dl. Dobroslovich, care cunostea bine locul, trebuie sa
slujeasca numai la stabilirea clara a punctelor stiintifice, fare sa fie lasate deoparte
neregularitatile <reliefului>, care determine adancimea variabila a apei sau asezarea
peretelui de stance. Trei par sa fie curentii cei mai importanti:
1) Curentul in canale (y), care nu intalneste nicaieri un obstacol $i, de aceea,
cand creste nivelul apei este folosit de navigatie. De asemenea, au cea mai mare
viteza, din cauza diferentei de nivel semnificative intre partea de sus si cea de jos a
cataractei. Canalul are intre cei doi curenti o latime Si o lungime de circa 50 de
inch4. Distanta dintre cei doi curenti este de cateva sute de picioare5.
4
5
www.dacoromanica.ro
763
p.20
apa este mare, se repede in peretele de stanch* In mici cascade sau ca adevarate
vartejuri.
Munca pilotului depinde de ordinea care domnete peste acest haos <al
naturii>. Mai intai, se cauta punctul de intrare pe unul din canale, pentru a se inscrie
pe curentul ascendent; imediat ce nava plutete este lasata in voia curentului, pans
cand se ajunge din nou la apa linitita. Dar aici it ateapta pe navigator <pilot> cel
parte, vasul ar putea sa se loveasca de stancile de sub apa. In cele din urma, se
ajunge in canal navigand prin curentul de adancime, astfel pilotul Ii lash mainile in
poala atat de furtunos i de periculos i s-a parut tot ceea ce tocmai 1-a inconjurat.
Pilotul nostru is lucrurile foarte in serios, aka cum cere propria experienta. Nu
se and des comenzi rostite cu voce tare; vaslele $i carma sunt manevrate cu multa
putere. Inainte se roaga pentru ajutorul Fecioarei, dupe aceea ii multumete. Sarbi
pe jumatate dezbracati <formau echipajul>, care abia dace iii vorbeau unii altora.
Tulburarea care ii cuprinde are poate doar un singur scop, sA ne face sa ne platim
scump salvarea , <scop> atins mai ales dupe o demonstratie impresionanta.
Carantina, care ne desparte de cash, acum ca o mare intinsa, nu ne-a intarziat
764
www.dacoromanica.ro
p.24
www.dacoromanica.ro
765
p25
p.26
u In limba turd.
14 Tulcea in antichitate.
15 Stambul.
766
www.dacoromanica.ro
CONTELE DE LOCMARIA
(1792-?)
Conte le Noel Marie Victor du Parc de Locmaria s-a nascut in 1792, intr-o familie de nobili
bretoni devotati Bourbonilor. Fidel imperiului, el a Camas totusi in armata in timpul Restauratiei
and nobilimea intelegea sA reinvie l'ancien regime. A demisionat in 1830, cand o noua revolutie
I-a inlaturat pe Carol at X-lea silindu-1 s is calea exilului. Monarhia a reusit sA se mai mentina in
forme not sub Louis Philippe d'Orleans. Retras la tail, cu numeroasa lui familie, fostul locotenent
colonel de infanterie s-a consacrat literaturii, scriind diferite romane ce nu au supravietuit, precum
qi evocari istorice. fn 1839 este chemat la Gorizia, aflata la acea vreme in stApanirea Austriei,
pentru a se ocupa de in itierea militara a tandrului pretendent at legitimistilor, contele de Chambord,
numit $i duce de Bordeaux ; acesta era fiul postum at ducelui de Berry, fusese crescut In exil $i
acum trebuia sAli inceapa educatia de print sub indrumarea ducelui de Levis. S-a considerat
necesar sA-i fie atasat $i un ofiter, participant la ultimele riaboaie ale Imperiului.
In aceastA calitate, contele de Locmaria I-a insotit prin statele habsburgice, prin Germania
$i Italia, iar in cursul calatoriei i-a expus $i comentat campaniile purtate in acele locuri. Interesul
pentru realitatea imediata pare mai putin viu. in cursul calatoriei prin Banat, contele de Locmaria
$i tanarul sau elev au citit $i comentat L'esprit des lois a lui Montesquieu, lstoria Restauratiei i
Campania din Rusia a generalului de Chambray, precum $i relatia ultimei calatorii a mareplului
Marmont', singura lucrare avand oarecare legaturA cu locurile vizitate. Amintirile calatoriei din
1839 au fost publicate tocmai in 1846, dupa insemnari zilnice, cu unele completari ulterioare, sub
titlul Souvenirs des voyages de Monseigneur le duc de Bordeaux en Italie, en Allemagne et dans
les etats de I 'Autriche, Paris, 1846. Redactarea pare Insi sA fi fost inceputa prin 1844, autorul
pomenind de cinci ani in decursul carora aputut aduna amanunte $i amintiri in masura sa
intereseze pe cititori" (p. 6).
La redactare a folosit, dupa cum se poate constata, oarecum $i relatia lui Marmont, amintit
mai sus, ca $i alte lucrari pentru ali imbogati, desigur, informatiile, altminteri extrem de sarace in
elemente cu adevarat valabile. insemnarile sale constau aproape exclusiv din notarea
conViincioasa a tuturor onorurilor aratate de oficialitatea habsburgicA $i de aristocratia maghiard
tanarului print.
Date le statistice, oferite probabil de autoritati, privind de exemplu veniturile rezultate din
exploatarea minelor de our sunt foarte succinte. Tot in treacat se pomene$te de jocul de calusari la
care a asistat la Alba-Iulia.
Lipsa de simt critic a autorului face necesara controlarea datelor relatiei sale. Conte le de
Locmaria a mai publicat un studiu introductiv intitulat De l'etat militaire en France (1831), un
roman, Les Guerillas (1834) $i lucrari de pseudo-istorie ca Histoire du regne de Louis XIV (1853),
2 vol., Marie Therese de Hongrie (1863) etc.
www.dacoromanica.ro
767
CONTELE DE LOCMARIA
Calatorie in Banat si Transilvania2
p.67
efectele sale de-a lungul drumului nostru. Dupa ce am inaintat cu greutate toata
ziva, am ajuns la miezul noptii la Deva. Nu eram avteptati. Abia la orele doua
noaptea ne-a fost cu putintA sa luam o masa frugala. Nu sunt decat treizeci vi vase
de leghe de la Sem lin la Timivoara. Ne-au trebuit treizeci vi vase de ore ca sa le
strabatem vi totuvi nu ne opream decat ca sa vedem trupele.
La doua leghe de Timivoara treci Timivul: o alts furtuna ne avtepta acolo.
p.77
edificii frumoase, dar clima este viciata de emanatiile canalului vi ale baltilor.
[Parada militara in cinstea contelui de Chambord]. Timivoara este o fortareata
de rangul al treilea; poseda un arsenal bogat, cu un mare numar de arme vechi vi de
trofee luate de la turci. [Seara la teatru se joaca Somnambula", in limba germana].
De la Timivoara trebuie sa mergem la Meth' Hegyers sa vizitam herghelia
imperials. Se poate face acest drum intr-o zi, dar numai cu trasuri ware. Am sosit
in aceiavi zi la herghelie. Am trecut Murevul la Aradul Nou6. Oravul, care este
capitala comitatului, este foarte intins vi cu o viata comerciala foarte insemnata, devi
populatia nu este prea numeroasa.
[1 se vorbevte contelui de Chambord de colonivtii francezi stabiliti in regiune
de Maria Tereza. Centrul lor se afla la Tribes Wetter. Schimba itinerariul pentru
a-i putea vizita].
' Voyage du Marechal duc de Raguse, en Hongrie, en Transylvanie, dans la Russie
meridionale, en Crimee et sur les bonds de la Mer d'Azoff ..., Paris, 1837.
2 Traducerea s-a Scut din limba franceza dupa Souvenirs des voyages de Monseigneur le duc
de Bordeaux en Italie, en Allemagne et dans les etats de l'Autriche, I, Paris, 1846, p. 67-153.
3 Panciova, localitate in Banatul sarbesc.
4
Glacis.
Les faubourgs.
768
www.dacoromanica.ro
p78
turmelor. Langa aceste cladiri au fost sapate nite bordeie7 pentru soldatii paznici.
0 grading de zarzavat i o padurice frumoasa sunt in preajma cladirilor. In mijlocul
zamislitorul rasei normande de la Mezo Hegyes, precum i cel al unui cal arab
calarit de Napoleon. Toti armasarii de diferite rase au fost adui pe rand inaintea
printului. [Urmeaza elogiul calitatilor tor]. // Se viziteaza ferma din stabilimentul
central, gradinile, cladirea bailor, cafeneaua, sala de bal i cea de concerte, iar din
p.79
769
www.dacoromanica.ro
p.85
p.86
de urs cu surguci rosu15, o manta scurta fluturand, mai multe pistoale, doua
pumnale, o sabie, o pusca; nu 1 e mai lipsete decat lancea pentru a ajunge un
p.87
adevarat arsenal viu. La Caransebes trupa era sub arme. Acest corp foarte bine tinut
are, ca si celelalte, o coala regimentara.
In oras au fost construite cladiri militare frumoase i deasupra uneia din ele
un observator pentru directorul coalei regimentare i pentru elevi.
Caransebeul face i el parte din comitatul Cara i este aezat ca i Lugojul
pe Timis, avand i el o activitate comerciala considerabila. Este capitala districtului
cel mai populat de la granita. [Colonelul Roth, seful regimentului din acest district,
11 insotete pe print]. A doua zi am mers la Qrova16 unde am dat iar de Dunare.
Acest fluviu frumos fusese tocmai martorul // unei jalnice intamplari. Vaporul cu
aburi de la Constantinopol se opreste la Portile de Fier, unde obstacolele navigatiei
obliga pe calatori sa debarce i sa continue pe un drum frumos, construit de curand,
<pana la locul unde ateapta> un alt vapor care-i duce la Pesta. Patrusprezece ini
au vrut sa fie dusi la Drencova17 intr-o luntre trasa de boi. Putin inainte de locul de
destinatie funia s-a rupt, luntrea s-a rastumat i doar trei persoane au putut scapa de
Lazaretul este o cladire moderns foarte comoda. Calatorii yin acolo in mare
770
www.dacoromanica.ro
p.88
p.89
p.90
p.91
din 1739.
Pap a pus sa fie salutat printul prin salve de tun i a venit Inaintea lui insotit
decat un biet targ. Moscheea a suferit o inovatie. S-au construit tribune pentru
femei, excluse pans atunci de la rugaciunile publice. // [La plecare li se ofera un
p.92
p.93
p.94
se intereseaza de istoria noastra. // Acest post militar ne-a dat o idee foarte
p.95
favorabila despre trupele din principat. Soldatii roman, ca i cei sarbi, i-au luat pe
mouvants.
www.dacoromanica.ro
771
p.96
P.97
Hercule. Acest oral frumos, situat la o extremitate a frontierei Austriei, intr-o vale
ingusta, // intre munti salbateci nu are, ce e drept, decat o singura strada sau mai
bine zis o singura plata in forma de paralelogram, dar aceasta piata este marginita
de case frumoase si de hoteluri spatioase.
bun, locuinte comode $i acum s-au mai pus temeliile unui nou stil, pentru a
raspunde la moda de care se bucura aceasta asezare. Toti locuitorii erau la ferestre
cand a sosit printul.
p.100
apelor de la Mehadia. Ei dorm bucuros sub cerul liber pentru a nu pierde prilejul de
a infra la baia publics. // Este indoielnic insa daca o baie urmata de un bivuac umed
poate aduna altceva decat reumatism.
L. .1 Ne-am oprit seara la Caransebes. [Printul vrea sa-1 viziteze pe colonelul
Roth acasa la el. Aici ar fi fost exilat Ovidiu3 si si-ar fi compus Elogiile31.
Colonelul Roth relateaza, dupa traditia locals, un incident din cursul razboiului cu
turcii din anul 1788. Un soldat beat creaza panics $i determind fuga intregii armate
austriece spre Lugoj, parasindu-si artileria. Turcii raman locului si a doua zi armata
ii
p.101
chipesill, buni pentru lupta, dar dusmani ai muncii. Ei nu locuiesc bucurosi in valea
Avec des passes et des tours de main.
Fichus.
27 Corsets.
28 Des robes de couleur.
29 Transparens.
3/3 Publius Ovidius Naso (43 a Chr.-17 d. Chr.), poet latin. Confuzie, poetul a fost exilat in
25
26
Tomi.
31
32
772
www.dacoromanica.ro
care si le $i aleg, asa cum in alte locuri iti alegi un cal de plug, dupa puterea
musculara 5i voinicia trupeasca32. Ca'nd un roman are chef sa se insoare, iii
indreapta privirile asupra unei fete, infatisandu-i-se acesteia, se intoarce catre tatal
ei Ii intreaba daca a vazut un cerb. Acesta raspunde da sau nu, dupa cum vrea sau
nu sa-i dea fata [formula conventionala pentru a-1 feri pe pretendent de umilinta
unui refuz]. // Daca cererea este bine primita, viitorul socru raspunde fara sovaire:
Desigur ca am vazut cerbul si am tocmai ce-ti trebuie, baiete. Fata mea este buns
*i zdravana, trupul ei e trainic ca soba, picioarele nesovaitoare ca stalpul portii, este
mladioasa ca salcia raului. Ti-o dau cu draga inima". Dupa aceea se face nunta *i
biata femeie este condamnata fara mild la munca grea a campului.
[Colonelul Roth it petrece pe print pana la granita transilvana; pandurii sunt
emotionati la despartire dupa ce 1-au insotit patru zile. Parerea printului despre
oportunitatea organizarii unei trope de graniceri in Algeria].
La 27 mai paraseam Banatul 0i intram in Transilvania. Am gasit o vreme gi
drumuri proaste. inaintam incet; dupa un drum urmat in buns parte pe jos in noroi,
am ajuns la unsprezece noaptea in micul targ Dobra33. Hanul unde am descins
adapostea mai multi carat*. A trebuit sA ne ciorovaim gi sa deposedam gainile de o
incapere // din care ne-au alungat la randul for la primul cantat al cocosilor.
Dimineata, odihniti doar pe jumatate, dar scapati de noroi, am pornit spre Albalulia. -Am petrecut noaptea la Deva34, oras al vechilor daci. [Despre Muresul cel
bogat in ape, trecerea sa la o leghe de Alba-lulia38. Acolo sunt gazduiti si ospatati
in palatul episcopului catolic] //. Alba-lulia nu are decat o incinta prevazuta cu
bastioane, dar pozitia sa este favorabila apararii. Este situata la extremitatea unei
mici campii mai ridicate, care desparte muncii Fozebai de bazinul Muresului. Orasul
nu este mare dar este bine cladit, doming o suburbie frumoasa, tot atat de populata
ca *i el. // [Istoric. Catedrala. Contele de Chambord asista la sarbatoarea Corpus
Christi] //. Toata populatia din imprejurimi venise in ma*: protestanti, ortodocsi,
catolici erau adunati cu totii impreuna in vasta piata din Alba - Julia. [Vizitarea
orasului].
36
37
38
www.dacoromanica.ro
773
p.102
p.103-104
p.105
p.106
p.107
p.108
p.109
p.110
palariuta mica39, in mans toiege lungi, clopotei la picioare $i la palarii40, jucau toti
insotind cu sunetul glasului vi al clopoteilor jocul foarte insufletit vi de fiecare data
fiecare dantuitor, sprijinindu-se in toiag, sarea // sprinten la randul sau, fara vreo
turburare a ritmului de joc sau vreo intrerupere a cantecului. Un asemenea exercitiu
nu putea dura mult vi astfel s-a terminat, spre parerea noastra de eau. La 30 mai am
parasit palatul primitor al episcopului de Alba-lulia, unde aveam s ne intoarcem,
caci trebuia sa mergem prin acest orav pentru a ajunge la minele de pe valea
p.111
p.112-114
p.115 -117
p.118
Ampoiului, care faceau parte din itinerariul nostru. In clipa aceasta ne indreptam
spre Sibiu.
Sebevul Sasese I. [Oprire foarte scurta. Printul este intampinat de pastorul
protestant. Vremea ploioasa a desfundat drumul, intarziind pe calatori].
Sibiul este sediul comandantului general; este un orav de douazeci de mii de
suflete. Odinioara cetate, oravul mai este inconjurat de ziduri de caramida, dar care
nu mai sunt reparate. Este situat intr-un ves frumos, scaldat de Cibin vi marginit la
rasarit de muntii Fagarav; la miazazi muntii Surul vi Budislav I i inalta, peste lantul
din care fac parte, maretele lor culmi inzapezite. Gradini multe vi plantatii frumoase
incing oravul cu un brau de locuri de plimbare. // [Primirea. Seara, reprezentatie la
opera. Se joaca Norma" in limba germana. Vizitarea oravului. Biblioteca ai muzeul
Brukenthal. $coala de inot. Demonstratii de gimnastica acute de un numar de
subofiteri vi soldati. Demonstratie de instructie militara. Se viziteaza orfelinatul,
vcoala de fete]. Generalul Saint Quentin, care a facut aici pe cheltuiala sa un manej
pentru ofiterii de infanterie, a mai creiat, pe un teren de douazeci de pogoane42, o
gradina publics, foarte bine desenata, cu locuri de unde ochii Imbrativeaza privelivti
frumoase gi cuprinde mai multe pavilioane, o ferma mica ai o laptarie. [Receptia de
plecare; parada]. Am trecut iar prin Alba Julia in drum spre Zlatna43. Intentia
printului era sa patrunda mai adanc in muntii Fozebai vi sa viziteze minele mai
Insemnate de our vi argint ale Transilvaniei. [Pe valea Ampoiului se afla palatul
774
www.dacoromanica.ro
trebuia sa locuiasca printul, este vasta i bine impartita. Oraul are oarecare
insemnatate: este marea piata a locuitorilor de la munte, care alearga aici din toate
partite pentru a supune pretuirii rodul muncii lor. Dacii Il numeau Aurapolis45 i
romanii Auraria. fn dupa-amiaza aceleiai zile, cavalcada a pornit spre Abrud46.
[Participa i cinci ofiteri de la Alba-Iulia i mai multi administratori]. Timp de doua
ore am continuat sa mergem in susul Ampoiului. Valea este fermecatoare, amintind
de Elvetia. La cateva leghe dupa Zlatna, drumul cotete deodata spre stanga i
strabate un tinut // muntos pustiu dar foarte paduros. Se lucreaza acum la un drum
de care, pentru a Inlesni legatura dintre Zlatna i Abrud. Aceasta imbunatatire era
necesara Inca de mult pentru bunastarea regiunii.
La o departare de o leghe de Abrud, cobori intr-o vale frumoasa scaldata de
un brat at Arieului, a carui unda bogata in our a dobandit din partea romanilor
p.119
p.120
a romanilor, ale carui bogatii le-au exploatat timp de doua veacuri. Printul a
strabatut tot oraul cu escadronul sau de onoare, in mijlocul unei man multimi.
[Primete pe reprezentantii tuturor cultelor. Istoricul introducerii uniatiei in
Transilvania sub Gabriel Bethlen48].
Bisericile diferitelor culte din Abrud se afla toate pe piata principala, formand
p.122
p.123
www.dacoromanica.ro
p.121
775
Dupd trei ore de drum pe niste carari pe care numai caii de munte pot merge
fara accidente, am descoperit orasul in fundul unei vai inguste. Se intinde pe o
jumatate de leghe si ofera privelistea cea mai ciudata. Acest oral de munte
inconjurat de mine de aur a vazut cum se cladesc averi insemnate. Fiecare din casele
sale este rodul muncii lucratorilor sai. Unele din ele sunt gezate pe poalele
p.124
p.125
p.126
muntelui. Ici $i colo se Malta copaci, capele frumoase, grklini; acest tablou luminat
// atunci de un soare frumos de primavara era insufletit de miscarea apelor cascadei,
de sunetul cadentat al steampurilors I $i mai ales de activitatea unei populatii
harnice. Inainte de a cobori in oras am mers sa vizitam vestitul munte Cetatea52,
unul din izvoarele bogatiei romanilor. Mu lta vreme ei au scos de aici un chintal de
aur pe saptamana. Am descalecat pentru a privi mai de aproape aceste locuri. Nimic
mai impunator ca privelistea stancilor uriase scobite sau adanc sapate de mana unui
popor maret. Peste tot la Cetatea, vezi urmele stradaniei trudnice si iscusite a
lacomiei romane.
Printul a dat pe platoul de la mijlocul muntelui de o deputatie compusa din
locuitorii mai de seams ai tinutului, veniti calare s-1 intampine. [Este salutat din
nou pe latineste] //. Dupa ce am strabatut ruinele si galeriile mute de atatea veacuri,
am vizitat o mina deschisa de curand. Guvemul concede particularilor o intindere
oarecare de teren ca s-o exploateze pe propriul risc si se margineste sa perceapa o
sesime din produsul net. Aceste concesionari au constituit izvorul unor speculatii
fericite ca $i a unor sfortari indelungi si zadamice. Este obiceiul sa se dea un nume
fiecarui loc concesionat. Un taran sarac obtinuse chiar in seara aceia o concesiune.
[Ii cere voie printului sa -$i boteze lotul cu numele lui, Henri. Printul ii daruieste
materialul de exploatare si avansurile trebuitoare pentru prima ei injghebare]. Am
incalecat din nou pentru a trece prin <Rosia Montana>. Steampurile de zdrobire a
minereului se afla in unghi drept fats de // oras, pe povamisul vestic al muntilor, la
piciorul carora curge micul brat al Ariesului. Toate aceste steampuri sunt actionate
de o cadere de apa ce se revarsa dintr-un lac artificial de pe platoul inalt, dominat
insa de patru munti care-1 indestuleaza cu apa provenind din izvoarele Tor. Dupa ce
am vazut cum se zdrobeste minereul, ne-am suit spre acest lac frumos, apoi am
luat-o spre dreapta orasului ca sa mergem la Detunata, munte vulcanic celebru in
p. 127
776
www.dacoromanica.ro
Platoul este cu totul remarcabil: peste tot gase*ti urme de eruptii vulcanice.
Ceva mai jos de locul unde ne aflam s-a despicat muntele in urma unui cutremur.
Terenul dimprejur este semanat de o multime de blocuri de bazalt cu volum
insemnat, dovada a actiunii focului subteran. Cu o ora inainte de sosirea noastra
fusesera doborati *i taiati copacii, care ne-au slujit de masa *i scaun.
[La pram administratorii $i notabilii celor doua ()raw se a*eaza la masa
printului, minerii Si taranii mai de o parte. Printul merge spre ei *i bea din plosca
unui miner in sanatatea locuitorilor tarii. Aclamatii]. Un post de lucratori aprinde un
p.128
p.129
p.130
pentru a mai aduna cu greu cateva graunte de metal; it zdrobesc *i separa prin
spalare tot ce nu este aur. Mai ales prima metoda este cea folosita de romani, a doua
este proprie tiganilor; ea se potrive*te cu firea i cu obiceiurile for de nomazi.
A doua zi eram inapoi la Zlatna. [Plecarea se mai amana o zi pentru a putea
p.131
p.132
celei mai de sus, ca un lustru la punctul culminant at navei unui templu vast.
54 Bureau des monnaies.
ss Aiud, localitate, jud. Alba.
56 Maros Ujvar, localitate, jud. Mum.
57 L'etroit passage.
www.dacoromanica.ro
777
p.I33-134
p.135
p.136
Ocnele sunt situate pe malul stang al Mureului a carui apropiere este favorabila
exploatarii produselor lor. Trecerea raului se face cu bacul in dreptul magaziilor
p.137
statului59 i apoi dai iar de drumul cel mare la Vintul Mare60. Acest mic targ uitat al
Transilvaniei are o insuire foarte ciudata: el se imparte in cloud, partea de sud are
o legislatie proprie i ce legislatie ! Legea agrara, visul absurd al unor utopiti ! La
fiecare cinci ani bunurile sunt supuse unei not impartiri in vederea mentinerii unei
p.138
egalitati nebuneti. [Ploaie torentiala la Turda unde trupa it ateapta pe print sub
arme. Turda este situata pe Aries. Nu ne-am oprit decat pentru a schimba caii].//
Clujul61, odinioara Claudiopolis sau Clusivar, este un ora de douazeci de mii
de suflete, situat intr-o vale frumoasa, scaldata de Some. Este inconjurat de ziduri
vechi de caramida i de o promenade care-1 desparte de suburbii. Are un teatru
frumos, in care limba maghiara este singura admisa. [Seminar catolic, coli de
teologie ortodoxa i protestanta]. Acest ora este reedinta unei nobilimi numeroase
i bogate. Are mai multe strazi frumoase, bine croite, o piata mare de forma regulate
i gradini foarte frumoase. Am tras la un hotel tinut de un italian care este i profesor
p.139-144
p.145
778
www.dacoromanica.ro
Sasii sau germanii se disting dintre toate natiile // prin hamicia si instructia
lor. Au populat comitatele Sibiului si al Albei" si au intemeiat orase insemnate.
Sunt evanghelici. A patra natie si cea mai numeroasa este cea a romanilor. Acestia,
de religie ortodoxa, se pretind descinsi din romani. Ei sprijina aceasta pretentie pe
asemanarea dintre limba for si cea Latina. Este probabil ca romanii din vechime sunt
coboratorii dacilor si ai getilor; cei ce s-au stabilit mai apoi sunt de rasa slava. Desi
alcatuiesc majoritatea populatiei tarii, ei nu sunt ca primele trei natii vechi, posesori
ai solului65, de aceia sunt lipsiti de dreptul de a lua parte la Dieta. Limba for este cea
mai raspandita. Celelalte doua limbi vorbite sunt maghiara si germana.
Restul natiilor sunt armenii, grecii, sarbii, rusnacii, bulgarii, evreii si tiganii.
Fiecare natie isi pastreaza obiceiurile, moravurile, amintirile sale si tinde sa-si
p.146
p.147
Scaldata de mai multe rauri, dintre care unele poarta aur, ea poseda mari
bogatii minerale; multi din muntii ei produc pietre pretioase67; altii marmora
fnimoasa si alabastru, zinc, arama, fier, mercur, argint, aur. Mine le care-si varsa
produsele la Zlatna aduc statului un venit de patru milioane.
Romanii tndeosebi cresc numeroase turme de capre, de of si de boi. Caii din
daca se excepteaza
cu Dunarea si drumurile de fier, care vor lega acest fluviu de Elba si de Marea
Adriatica.
www.dacoromanica.ro
779
p.148
p.149
p.150-151
p.152
schimb, prezinta grave neajunsuri. Ea este accesibila unui prea mare numar de
tineri, intrecand cu mult nevoile armatei. Sunt regimente care numara optzeci de
cadeti. Acest belwg exagerat de elevi de ofiteri rape$te orice perspective de
inaintare unor subofiteri, adesea mai instruiti decal, ei si constituie o cauza de
dezordine $i incuratura. Ceti dintre ace$ti tineri nu vor ajunge decat cu barba sure
la gradul de sublocotenent. Dace Austria nu is masuri, in curand va trebui sa
instituie o pensie pentru cadetii ski, amenintati sa ajunge bunici inainte de a fi
p.153
sublocotenenti.
Oradea Mare nu numara mai mult de doud mii // de catolici [dar episcopul
catolic da ajutoare si necatolicilor]. In timpul holerei a facut mari sacrificii. El
reprezinta aici religia minoritatii, in conditii bane$ti greu de conciliat cu principiul
propaganda catolica, atat de putemica in Anglia // $i America, peste tot unde clerul
s-a redus la conditia evanghelica a primilor pastori.
69 Visitee.
780
www.dacoromanica.ro
ANDREW A. SONAR
(1810-1892)
ROBERT Mc CHEYNE
(1813-1843)
Andrew A. Bonar s-a nascut la 29 mai 1810 Ia Edinburgh, in Scotia, find al saptelea flu al unei
familii instirite. A urmat cursurile liceului din instil natal $i tot aici pe cele ale universitatii, pe care
a absolvit-o in 1835, devenind pastor. Peste patru decenii, aceea$i universitate avea sa -i acorde titlul
de doctor in teologie. Ca o recunoastere a activitatii sale pastorale $i publicistice, Congresul Bisericii
scotiene 1-a desemnat, in 1878, moderator (superintendent) al acesteia. Decesul sau s-a inregistrat la
o varsti inaintata, in 1892.
Robert Mc Cheyne, poet $i pictor talentat, s-a nascut tot la Edinburgh in 1813. Ca $i Bonar, el
a studiat teologia $i la 22 de ani a devenit pastor, remarcandu-se ca un propovaduitor insufletit al
Evangheliei. Activitatea sa pe Warn religios, felul de a se comporta cu enorigii I-au facut iubit $i
respectat inkr-un timp foarte scurt. Fire bolnavicioasa (informatiile de care dispunem ne determina sa
credem ca suferea de plamini), Mc Cheyne a murit tanar, in 1843, in timpul unei epidemii de tifos in
Scotia. Moartea sa a provocat un adevarat doliu national. Ca un Omagiu pentru omul si prietenul
pretuit, Bonar i-a publicat biografia, tradusa ulterior in mai multe limbi.
In 1839 cei doi clerici au intreprins o cilatorie in Orient, ca misionari ai Comitetului pentru
convertirea evreilor Ia crestinism, comitet creat de Congresul general al Bisericii scotiene, al carui
secretar era Bonar. Au plecat din Londra in aprilie 1839, au traversat Canalul Manecii pe la DoverCalais, iar apoi prin Boulogne, Paris, Dijon $i Lyon au ajuns Ia Marsilia unde s-au imbarcat pe un vas
al liniilor franceze, cu care s-au indreptat spre Genova, Sicilia, pe care au inconjurat-o, Malta,
Alexandria pani la Ierusalim. De aici, prin Beirut, Cipru $i Smirna au ajuns la Constantinopol. Dupi
o scurti $edere in capitala Imperiului otoman, ei s-au imbarcat din nou, de data aceasta cu destinatia
tarile romane. Ca Mona au facut-o pe Marea Neagra si apoi pe Dunare, in ale carei ape au intrat la 28
august 1839, primul oras intalnit find Sulina. Dupi un popas de o jumatate de ora la Tulcea, calitorii
$i-au continuat drumul spre Galati, unde au ajuns a doua zi. Aici aveau sa fie tinuti in carantina o
saptimani, timp in care au fost vizitati de vice-consulul englez la Galati, Charles Robert Cunningham,
astfel ca abia pe 5 septembrie au putut intra in oras. Yn seara aceleia$i zile au plecat spre Bucure$ti,
unde au sosit pe 7 septembrie, trecand prin Braila, Slobozia si Obile$ti. La 13 septembrie au parisit
Bucure$tii, indreptandu-se spre Iasi prin Buzau, Ramnicu Sarat, Focsani, Tecuci, Bar lad, Vaslui. La 17
septembrie intrau in capitala Moldovei $i aveau sa ramina aici pans Ia 20 septembrie, cand s-au
indreptat spre Cemiuti. La 22 septembrie au trecut granita in Bucovina, au stet cateva zile in carantina
austriaca de la Bosancea, pentru ca la 28 septembrie sa ajunga la Cerniuti dui:4 ce au trecut prin
Botosani, Suceava si Siret. In drumul for spre Scotia, clericii englezi aveau sa strabati in continuare
Zalesky, Tarnopol, Brodi, Lemberg, Cracovia, Breslau, Glogau, Posen, Frankfurt, Berlin, Hamburg,
unde s-au imbarcat pentru Londra, sosind aici la inceputul lunii noiembrie 1839.
www.dacoromanica.ro
781
Analele Academiei Romfine"', care reproduc, Ia aceeasi marime, desenele din original ce privesc fie
o caruta de posts, o cruce impodobita de pe tuna unei biserici, alta din piatra de pe marginea drumului,
o priveliste a unui sat, fie un surugiu, un Oran roman sau diferite portrete de evrei.
Preocupati de misiune, clericii au lasat pe planul secund in insemnarile lor, asa cum ei ins*
recunosc, informatiile cu caracter geografic, istoric, politic, social, cultural 5i, cu iubire crestinesca si
remarcabil zel apostolic"2, s-au concentrat asupra cercetarii situatiei evreilor, a conditiilor in care se
gaseau gi traiau ei. Cu toate acestea, in lucrare, in capitolul despre tarile romane (Yallachia and
Moldavia, p. 366-426) si la inceputul celui urmator despre Polonia austriaca (Austrian Poland, p.
427-434 se refers si Ia Bucovina), informatiile, constatarile si comentariile privind starea evreilor,
inn -o perioada in care acestia incepusera sa se aseze masiv in spatiul locuit de roman, sunt nu numai
serioase, ci si interesante, fiind completate cu altele, la fel de importante si relevante, referitoare la tars
$i aspectul ei, la locuitori si obiceiuri, la orasele gi satele prim care a trecut, la clasele sociale si
ocupatiile for etc. Descrierea calatoriei in tarile romane a fost impktita de Lapedatu in trei capitole: I
- Aspectul naturii si civiliza(ia xarii, II Clasele sociale, cu indeleinicirile, obiceiurile, viala for si
startle economice, culturale si politice, III - Situatia, sub toate raporturile, dar mai ales cel religios,
a evreilor de la noi. Capitolele I si II fac obiectul cele primei conferinte, iar capitolul HI at celei de a
doua conferinte. Despre cei doi misionari scotieni vezi 5i Mihai Razvan Ungureanu, Convertire ci
integrare religioasci in Moldova la inceputul epoch moderne, Edit. Universitatii AI. I. Cuza, Iasi,
2004, p. 252-270.
Dat fiind faptul ca lucrarea originala nu se afla in Cara 5i, ca atare, o consultare a ei in acest
moment nu este cu putingt, in cele ce urmeaza vom reproduce cea mai mare parte a celor doua
conferinte ale lui Al. Lapedatu pentru a ilustra impresiile lasate de spatiul romfinesc si realitatile lui
asupra celor doi misionari scotieni.
ANDREW A. BONAR
ROBERT Mc CHEYNE
Doi misionari scotieni in tarile romane
scum o slid de ani3
[...] Ascuns intre salcami, copacul cel mai bine raspandit i mai bine
p.178
prosperand pe aici - orawl are 10 000 de locuitori. Multe ulite pavate cu scanduri,
dar multe Inca nepavate, pline de praf vara, de noroi iarna. Case mai ales din lemn,
tencuite $i acoperite cu sta. Chiar Si unele biserici sunt de lemn. Carciumi in toate
ulitele. Tn turnurile bisericilor i hornurile caselor cuiburi de berze. Locuitorii nu le
distrug, aceasta fiind pacat. Ele vin regulat de 16 aprilie.[...]
'
Alexandru Lapedatu, Doi misionari scotieni in (arile romane acum o surd de ani, in Analele
Academiei Routine", Memoriile Sectiunii Istorice, seria III, t. XV, mem. 7, Bucuresti, 1934, p.
175-198; idem, Evreii in tiirile noastre acum o surd de ani - duper relatia a dol misionari scotieni, in
loc. cit., mem. 8, Bucuresti, 1934, p. 197-218. Din propriile marturisiri, Alexandru Lapedatu a luat
cunostinta de existenta misionarilor scotieni de la publicista Sanda I. Mateiu, care de altfel i-a si tradus
capitolele privitoare Ia romani 5i i-a oferit date biografice despre cei doi clerici.
2 Idem, Doi misionari..., p. 176.
3 Vezi Alexandru Lapedatu, Analele Academiei Romane, Memoriile Sectiunii Istorice, seria
III, mem. 7, Bucuresti, 1934, p. 175-198.
782
www.dacoromanica.ro
Drumul la Braila fu facut cu brisca consului englez din Galati4. Calatoria tinu
trei ore pe campii necultivate si pustii. Cateva colibe patriarhale, amintind peisagii
din Cara noastra. La una o femeie batea unt. La altele mame dace" sedeau de vorba
P.179
Pans sosi aceasta trasura de la Galati, calatorii vizitau orasul curat, bine
aerisit, cu strazi6 largi, unele chiar pavate. Multe case de caramida, dar mai toate cu
un singur cat. Plantatii de salcam, ba chiar si de maslini7 bine crescuti.[...] Crucile
bisericilor, stralucind in bataia soarelui impresioneaza. // $i aici cuiburi de berze in
clopotnite si hornuri. Ba si berze domesticite prin curtile caselor. Dunarea, adanca
p.180
7 Fals, clime din Wile romine nu permite cresterea mislinului in conditii naturale. Cel mai
probabil calatorii au facut o confunzie.
Denumire sub care apare in text trasura acoperita, fara arcuri, puss la dispozitie de viceconsulul Cunningham, in care puteau cAlatori patru persoane.
www.dacoromanica.ro
783
p.181
p.182
p.183
Bucurestii au 120 000 locuitori, nu mai putin de 366 de biserici ortodoxe, 1 catolica,
//1 luterana, 1 calving si nici o moschee, mahomedanii neavand dreptul de a poseda
bunuri in tarile romane.
mare. Cele mai multe imbricate si acoperite cu table poleita care, la lumina
soarelui, orbeste vederea. Este o noua mods la clopotnite. Inainte ele erau de zid.
Dar cutremurele dese si violente le-au distrus mai pe toate. Ca sa nu mai fie expuse
daramarii, se constntira in loc clopotnite usoare, de lemn si tinichea. Casele sunt
Sectiunii Istorice, seria III, t. XXVII, 1945, Bucuresti, p. 25-32; Charles i Barbara Jelavich,
Formarea statelor nationale balcanice 1804-1910, Editura Dacia", Cluj-Napoca, 2001, p. 76-92.
784
www.dacoromanica.ro
p.184
prezenti. [...]
[La 13 septembrie clericii englezi au plecat spre 1 ai. In drumul for au trecut
sau au poposit, dupa caz, prin diferite sate i targuril
Era ceva foarte placut in acest fel de a calatori. Cei doi surugii cu pieptarele
for valahe, cu manecile largi ale camdii, cu cismele for inalte, cu caciulile mici de
bland i cu pletele in \rant, plesnind mereu din bicele for lungi, facand sa rasune
padurile de strigatele for erau foarte pitoreti. Aerul era // delicios Si parca zburau
pe langd noi. Cand incaleca, fiecare surugiu, sarind in a, striga: Hii! $i toti caii
pornesc dintr-o data. Tipatul lor, ca de vulpe, e<ste> foarte ciudat. Incepe foarte
incet, apoi se tot intarete, pans devine un strigat prelung ce se pierde. inainte de a
sfari unul, incepe celalalt i aa mai departe. Ei pleznesc necontenit din bici and
pomesc on se apropie de vreo pota sau de vreun ora.
P.185
[In drumul for spre Iasi au trecut prin Buzau, Ramnicu Sarat, Focani, Tecuci,
Bfirlad, Tatomireti, Vaslui].
p.187
Ulitele nu mai sunt pavate ca mai inainte, cu scanduri. Are vreo 70 de biserici.
Clima mai sanatoasa ca la Bucureti. Exists insa o febra moldovenesca, la un
anumit sezon. Divortul mai putin faspandit ca inainte. Teama de Dumnezeu nu
exists. [...] Domnul ii are reedinta la la$i. E amabil cu strainii. A permis desfacerea
(faspandirea) Bibliei in Cara sa. Mitropolitul insa, bigot, nu o permise.
www.dacoromanica.ro
785
p.189
Aspectul tarii mai civilizat. Multi arbori fructiferi prin gradini. Biserici rustice,
seman'and cu cele din Scotia. Un pod de lemn imbracat si acoperit cu scanduri.
Vama lui o lua un evreu. Acestia sunt de altfel pretutindeni si in toate amestecati.
[Urmeaza informatii despre cele doua principate, despre boieri, cler, tarani,
tigani].
p.191
locuitori cu dari, iar fiecare proprietar de pamant are dreptul sa ceara taranilor 80 de
zile de lucru si 10% din venitul lor. Munca este totusi bine platita: un lucrator capata
Valahia
Tara frumoasa. Dace ar fi cultivate, ar putea nutri 12 milioane de locuitori,
nu 2 milioane cat are acum. Imensele campii peste care am trecut, lucrate, ar aduce
venituri marl. Dar nu sunt brate care sa poarte plugul. Popula ;ia nu este incurajata
si viciile locuitorilor mentin natalitatea scazuta. Aproape % din pamantul acestei
p.192
Sunt lasate in mana arendasilor, care cauta sa se imbogateasca, cat mai mult.
Domnitorul Valahiei, Alexandru Dim<itrie> Ghica, se zice ca ar fi sub influenta
Rusiei. El nu egaleaza in talent pe domnul Moldovei <Mihai Sturdza>. Este o
camera <Divan>, aleasa de cetatenii cu rang si avere, care ajuta la guvernare.
Functionarii nu sunt insa oameni de caracter. Tribunalele sunt grozav de corupte.
Cea mai sigura cale sa ai castig de cauza in tam aceasta este sa mergi la judecator
cu o punga cu bani. Sunt totusi anumiti valahi cinstiti care -$i pun toata inima pentru
progresul tarii lor.
786
www.dacoromanica.ro
nu sunt atat de vitioi ca in alte parti. Clerul inferior // are voie sa se casatoreasca.
Cel superior, nu. De aceea infre acetia doming imoralitatea.
P.193
Taraniii
Tiganii
Nume care, dupa unii, ar deriva de la Zoam, vechia capitals a Egiptului, deli
altii it atribuie faimosului cuceritor tatar. Se gasesc in Moldova in numar de 18 000,
iar in Valahia in numar de 80 000. Mai toti sunt robi, cumparati $i vanduti dupa
pofta. Unul s-a vandut de curand pentru 200 piastri. Pretul obisnuit e insa de 500.
Cinci lire e pretul curent pentru barbati. Tigancile sunt vandute mai ieftin. De altfel
vanzarea se face prin tocmeala.
Aparenta for este mai mult asemanatoare tiganilor din alte tari, find top
negri, cu ochi frumoi, tot negri, si cu parul lung, negru. Au o limbs speciala a lor.
Desi 'nu par a avea un sistem de religie, sunt foarte superstitiosi si cred in zile
norocoase $i in zile nefaste. Sunt cei mai buni meseriasi din tara. Fierarii si zidarii
sunt indeosebi recrutati dintre ei. Femeile sunt// socotite drept cele mai bune
bucatarese. Mai toate familiile bogate au cate o bucatareasa tiganca. lubesc muzica
vocals si instrumentals si sunt excelenti cantareti.
0 anumita categorie sunt tiganii turci, care si-au rascumparat libertatea de la
guvem. Sunt putini insa si top din Turcia. In Galati sunt 12 asemenea familii.
Barbatii fac negot de cai, iar femeile for confectioneaza saci si alte obiecte. lama
traiesc in oral, in bordeie sub pamant. Vara isi intind corturile in aer liber,
parasinduli locuintele de iama.
787
www.dacoromanica.ro
p.194
scotieni14
[...] Evreii de aici uziteaza imbracamintea poloneza, cu palarie mare
p.199
nemteasca sau caciula de blana rusesca. Ei poarta barbs si perciuni si sunt, mai toti,
mecanici si camatari acesti din urma asezati la mese midi, in stTada, ca zarafii de
odinioara. Vorbesc limba germane si cunosc pe cea romans. Putini stiu ebraica.
Fiecare isi are meseria lui. Nu duc lipsA de ocupatie. DupA rabin, ar fi 500 evrei in
Galati, dupa viceconsulul britanic cam 2 000. [...] Urasc pe crestini pentru ca ii
persecute.
Asa, aci, in Galati, cu un an mai inainte, 12 evrei furs aruncati in inchisoare
Braila
Un tanar ceasornicar evreu, venit din Odessa, ca sa scape de recrutare in
Rusia si pe care misionarii it vizitasera mai intai, le spuse Ca in Braila sunt 30 de
familii evreiesti, care aveau o sinagoga foarte mica si ca 8 familii din Viena isi
clAdesc o sinagoga noua pentru ele. Caci, deli putini, nu sunt uniti. Nu au rabini.
Fiecare cauta sa. fie mai mare si sa face ceea ce i se pare mai drept. [...]
Evreii din Valahia se socotesc mai bine tratati ca aceia din Moldova, unde, de
curand, s-a incercat a li se impune o noua dare. Totusi si in Valahia sufera. Sunt
Bucuresti
Numarul evrilor din Bucuresti este evaluat dupa unii la 7 000, de consulul
britanic la 2 800, de altii la 5 000 cifra cea mai aproape de adevar. Sunt 7 sinagogi,
apartinand evreilor polonezi, mai toti meseriasi: croitori, cismari, tamplari, bijutieri,
p.201
viciile lor, ei nu-si deters odihna pana ce nu-1 expulzard, ridicand impotriva sa chiar
pe sotia si copiii lui. [...]
Evreii din Bucuresti nu depind de fratii lor pentru grija traiului, fiind angajati,
ca meseriasi, de oameni de toate credinIele religioase. Nimeni nu-i intreaba ce sunt,
14 Cf. Alexandru Lapedatu, op. cit.,Analele Academiei Romine", Memoriile Sectiunii
Istorice, seria III, t. XV, mem. 8, Bucuresti, 1934, p. 197 18.
788
www.dacoromanica.ro
numai lucratori buni sa fie. Aceasta constituie un mare ajutor pentru // misionari,
p.202
p.204
p.205
Ia li
[Calatorii spun ca au vizitat 12 sinagogi, dar numarul este mult mai mare.]
In ora sunt vreo 200 de sinagoge, din care vreo 30 mai man. Numai intr-o
singura ulita sunt 20. [...] Le fu imposibil sa constate cu siguranta numarul evreilor.
Consulul britanic aprecia populatia orasului la 50 000, iar pe evrei la jumatate,
poate vreo 20 000. Evreii insisi socotesc vreo 5 500 familii. Cea mai mare cifra data
p.207
de evrei fu 10 000 de familii, iar cea mai mica 3 500 familii, adica 15 000 de
suflete.//
www.dacoromanica.ro
789
p.208
Sunt mai multe scoli evreiesti, dar nici una buns. Familiile de seams refuza
sa-si trimita copiii la aceste scoli ca sa invete Talmudul. Ele on isi trimit copiii in
Sunt 4-5 mii de evrei, cu aparenta mult mai curata si cu un trai mult mai
confortabil decat au vazut la cei din Iasi si Bucuresti. Case le for <sunt> varuite si
curate, // cu verande la intrare. Consulul spune ca au 16 sinagogi. [...]
p.2 I 4
Suceava
Evreii de aici sunt bogati si respectabili. Se ocupa mai cu seams cu comertul
de cereale. Sunt vreo 200 de familii. Copiii merg la o scoala in care invata nemteste
si latineste. [...]
Siret
Aici gasird pe evrei in hainele for cele bune si cu caciulile de sarbatoare.
Un grup dansa intr-o carciuma. De la un tanar ce se oferi calauza, aflara ca
sunt 300 de familii, au trei sinagogi si cloud case de studii. [...]
Cernauti
Sunt vreo 3 000 de evrei aici. Au 8 sinagogi, din care 3 mari, sub acelasi
acoperis, pe care le si vizitara. [...]
790
www.dacoromanica.ro
Hermann Plickler-Muskau, descendentul unei vechi familii nobiliare saxone care, potrivit
legendei, ar fi mentionata si in Ceintecul Nibelungilor, s-a nascut la 30 octombrie 1785 in Moskau.
Dupa absolvirea cursurilor primare in localitatea natalA si a celor secundare la Halle si Dessau,
Hermann Plickler-Muskau isi incepea, la varsta de 16 ani, studiile de drept la Lipsca. Marcat de
divortul pArintilor, tanArul a traversat o profunda criza sufleteasca, afundandu-se in datorii, chefuri
interminabile si scandaluri. Intre 1802-1804 it gasim inrolat in regimentul de gardA din Dresda, pe
care de altfel 1-a parAsit. Timp de 6 ani a calAtorit prin Europa, trecand prin Austria, Bavaria,
Wiirtemberg, Elvetia, Franta meridionali, Italia, Weimar, Berlin. OdatA cu moartea tatAlui, in 1881, a
devenit stApan deplin al proprietAtii Moskau.
Campania lui Napoleon in Rusia it readuce in randurile armatei, dar nu de partea impAratului
Frantei, ci alaturi de tarul Rusiei, fund pe punctul de a fi executat de trupele franceze. DupA ce
indeplineste functia de aghiotant al ducelui Bernhard de Weimar si de comandant militar al orasului
Bruges se retrage din armata ruse cu gradul de colonel.
SchimbArile produse in politica si diplomatia europeana, generate de rizboaiele napoleoniene
si statuate de Congresul de la Viena, au adus modificari si in ceea ce priveste statutul civic al lui
Hermann Pilckler-Muskau, Lositia saxona, din care facea parte si Muskau, devenind provincie a
Prusiei. ImproprietArirea taranilor si desfiintarea privilegiilor nobilimii aveau sA reduce simtitor averea
lui Hermann Piickler-Muskau. Ca o recompensA pentru pagubele suferite in 1822 a primit titlul de
print.
Entuziasmat de vestitele parcuri englezesti, pe care le admirase cu prilejul cAlatoriei din 1815
in Anglia, printul decide sa transforme o mare parte din mosia Muskau si douA sate intr-un imens parc
de 900 ha, irigat de apele raului Neisse, intreaga amenajare necesitand cheltuieli foarte mari, care au
dus la cresterea datoriilor la jumatate de milion de taleri, sums deosebit de ridicatA pentru acea vreme.
Pentru a-si spori veniturile a infiintat chiar o statiune balneara, a intensificat exploatarea unei mine de
alaun, a sporit productia de produse din lemn. Toate acestea nu au reusit sa aduci modificAri
importante in starea materiali.
Intre 1826-1829, cu prilejul celei de a doua calatorii in Anglia, intreprinsa cu scopul de a-si
gAsi o alt6 sotie, dupift divortul de prima, care sa contribuie cu zestrea sa la echilibrarea financiara,
Hermann Piickler-Muskau avea sa-si descopere talentul de scriitor, ceea c( putea insemna o sursA
nesperata de venituri. In 1830 publics Briefe eines Verstorbenen. Ein fragmentarisches Tagebuch aus
England-Wales, Irland und Frankreich, geschrieben in den Jahren 1828 und 1829, aparuta la
Mfulchen in 4 volume si cunoscutA apoi sub denumirea de Scrisorile unui repauzat. Cartea a fost bine
primita de contemporani ilustri, printre care Goethe, Heine, Varnhagen von Ense. In 1831 este numit
general, dar spre marea sa dezamAgire, in retragere.
Inceputul anilor '30 readuce in actualitate problema financial% cu si mai multi acuitate.
Dupa cateva popasuri prin cele mai frumoase orase ale Frantei meridionale, Hermann PiicklerMuskau s-a imbarcat la Toulon, la 11 ianuarie 1835, cu destinatia Africa. Calatoria, ce a durat aproape
case ani, a avut un traseu sinuos, prin Algeria si Tunis, apoi Grecia, Creta, Egipt, Liberia, Nubia, Siria
si Palestina, continuand prin Damasc, Cipru, Rhodos, Smirna, Brusa si Constantinopol, unde avea sa
se transforme dintr-un pelerin salbatic intr-un curtezan monden. Din capitala otomana, neobositul
www.dacoromanica.ro
791
calator s-a indreptat spre Varna, Sulina, iar de aici pe Dunare Ia Viena. Impresiile acestei drumetii fac
obiectul a 18 volume, ce insumeaza peste 5 000 de pagini, dar se opresc Ia cele privind
Constantinopolul. Pe lingA completarea veniturilor din publicarea insemnarilor, cAlatoria a prilejuit
printului prusian si alte experiente interesante, printre care angrenarea in comertul cu cai pur singe,
foarte profitabil.
In 1846 a ficut o noui calitorie in Europa occidentals, prin teritoriile germane, Italia, Elvetia
5i Franta, pentru ca in 1851 sa se deplaseze din nou la Londra. Moare la 4 februarie 1871 la Muskau.
!titre 1873-1876 Ludmila Assing Grimelli, nepoata prietenului sau Vemhangen von Ense si
p.644
792
www.dacoromanica.ro
deasa, discul lunei parea sa fie de patru on mai mare ca de obicei. Tantari
nenumarati umpleau vaporul si ne necajeau in mod nesuferit pans in dimineata zilei
lui 29, care rasari deasupra Galatilor6. Aici ne parasira impreuna cu tantarii si trei
nebuni de misionari scotieni7. Ei furs totusi oameni destul de cuminti gi modesti ii,
precum ni se paru, binevoitori gi sinceri, cu toate ca credeau in testamentul vechi gi
nou ca in cuvantul nemijlocit al lui Dumnezeu // si cu toate ca-si faceau despre
Dumnezeu o imagine din cele mai barbare, ca ar fi creat toate numai pentru sine,
spre satisfactia sa personala, mai ales pe pacatosi, ca sa-si arate, la pedepsirea lor,
gloria si puterea si ca toti oamenii ar fi fost osanditi, afara de acei pe care Dumnezeu
9i -i alege din vointa sa libera, spre vesnica mantuire, $i care ar fi supusi unui fel de
renastere, precum gi alte absurditati de felul acesta. Acesti misionari se ostenira mult
7 Alexandru Lapedatu a inchinat acestor misionari doui memorii amanuntite: Doi misionari
scotient in girlie romdne acum o sutd de ani qi Evreii in tdrile noastre acum o sutd de ani, in Academia
Romani, Memoriile Sectiunii istorice, Seria III, Tom. XV (1934), p. 174-195 qi p. 197-218.
Identificare gresita. in realitate este vorba despre Muntii Dobrogei.
9 Se face referire la Nil.
I Probabil medicul Ignatz Mayer (1800-1870), chemat in Muntenia, la 1834, de domnitorul
Alexandru Dimitrie Ghica.
I Hersora.
www.dacoromanica.ro
793
p.645
P.646
opus turcesc (mai mult o masura politica decat sanitara), <se vad oameni care>
locuiesc in bordeie de paie, cu InfatiOri de palnie, la fel ca cele ale locuitorilor lui
Senaar12. Alaturi de fiecare bordei se ridica o prajina cu paie i smoala, pentru a
putea fi aprinsa ca semnal.
2 septembrie. Ca sa luam carbuni ne opriram la Silistra, o fortareata putin
importanta care e dominata de mai multe ridicaturi, nu coboraram insa din cauza
ciumei ce bantuia pe acolo. Pe malul muntean toate recoltele de ran zaceau Inca
langa apa, aezate acolo de armata ruseasca, in cursul asediului13. Nimeni nu
cuteaza sa se foloseasca de ele, cu toate ca devenisera aproape una cu farina.
Aspectul t4rii ramane cam totdeauna la fel. Ses nemarginit pe partea munteana,
coline, sumbre, plquve pe cea bulgard. Apa Dunarii nu era deloc adanca, trebuia sa
794
www.dacoromanica.ro
exact ca $i cele ale Mani Negre. De la podul lui Traian, care avea o lungime de
2 000 de picioare, se mai observa cei doi stalpi proptitori, iar cand apa e scazuta se
arata si cateva fundamente ale celorlalti. Toate, fortareata $i podul, par a fi fost
durate numai din caramizi.
Nu poti sa faci aceasta cale lunga dunareana, Para s se iveasca gi gandul la
cat de multe comori oferite de natura raman si aici nefolosite ca $i in cele mai multe
taxi,
prin care calatoresc Inca de acum cinci ani. Muntenia, Moldova Si Serbia,
provincii de o suprafata atat de mare $i de un sol atat de bogat, platesc Portii numai
un tribut neinsemnat de 120 000 galbeni $i, cu toate acestea, guvernele for de-abia
sunt in stare sa acopere cheltuielile curente.
toate bagajele societatii de navigatie furs incarcate apoi pe care, iar not le
urmaram pe jos, insotiti de doi soldati, pans la stabilimentul de carantina de la
Jupalnic, cale de jumatate de ceas de la Orsova, intr-o vale adanca gi jilava. E
localitatea cea mai insalubra din aceasta parte $i reprezinta deci o satira mai mult
asupra stabilimentelor noastre nebune de carantina. Ni se afinna ca aici intra de
regula oameni sanatosi, dar ies foarte adesea bolnavi, cad peste vara bantuie
epidemii de friguri. Cand sosiram, gasiram atat pe director cat $i pe doctor in
asternut, suferind de sus-mentionatele friguri. De altfel, adapostul e de laudat, e
curat $i spatios si hrana e suportabila, insa necrezut de scumpa. Ace lasi lucru se
poate spune si despre toata navigatia pe Dunare.
www.dacoromanica.ro
795
p.648
[Apoi enumera persoanele care 1-au vizitat, printre care generalul Hesse 11 care
p.649
prevedeam momentul and voi ramane culcat in drum. Opt zile in urma inca,
picioarele-mi erau ca trase pe roatA. rnfierbantarea i surmenajul nu mi-au stricat
insa, Slava Domnului, numai Mahbuba26 a prins din nenorocire frigurile de la
carantina 1 a zacut in pat, tot timpul ederii mele la Mehadia.
la Heinrich baron Hess, generalul austriac, (1788-1870), seful statului major at maresalului
Radetzky la 1848/49, apoi al imparatului Franz Josef la 1859. A fost trimis in misiune specials sa
felicite pe sultanul Abdul Medjid care se urcase pe tron la 1839.
19 Printul Clement Metternich, cancelarul austriac era casatorit cu Melania Constesa Zichy.
Fund pe atunci in vialA Base frati ai printesei, nu putem preciza cu care anume s-a intalnit Packler.
20 Mihalovici, Mihai baron Mihalievich, general austriac, (1770-1845), de la 1837-1845
comandantul diviziei dislocate la Timisoara.
21 Alcibiade de Tavernier, nepot al cunoscutului cAlAtor francez Jean Baptiste Tavernier
(1605-1689), care a trecut in secolul al XVII-lea si prin tfirile romane, ar fi indeplinit, dupe Vaillant,
functia de protomedic in Muntenia si ar fi organizat lupta impotriva epidemiei de ciumA.
22 Muntele Alion, king Orsova.
23 in 1736, pe malul sarbesc generalul Hamilton construieste, vis -a -vis de insula, Fortul
Elisabeta", compus din doul bastioane despArtite si dintr-un turn de paza. in onoarea imparatesei,
intAriturile acestea s-au numit FortAreata Elisabeta".
24 Mile de pucioasa, la Baden, Fang Viena.
25 Domoklett; munte langa BAile Herculane, de 1 200 m.
796
www.dacoromanica.ro
27 *oseaua a fost construita la initiative contelui Istvan Szechenyi prin inginerul Paul
'
Vasarhely, la 1836-1840.
Aflata pe malul sarbesc.
www.dacoromanica.ro
797
p.650
(1797?)
12 zile petrecute in carantina sunt evocate in amanuntime: controlul sanitar, cazarea, asistenta
medicala
relateaza despre existenta vindecatoarelor" si a leacurilor eficiente ale acestora
programul zilnic desfasurat dupa un orar strict. Aici ii cunoaste si pe consulul englez din Belgrad,
colonelul Hodge. Dupe ce paraseste carantina viziteaza izvoarele minerale din Mehadia, trece prin
zona regimentelor de granite din Banat $i ajunge la Drencova.
Scrierea lui Morot nu impresioneaza prin informatii deosebite despre spatiul romanesc,
strabatut intr-o perioada scurta de timp, la bordul unui vapor de-a lungul Dunarii. Este importanta
deoarece surprinde cateva aspecte in special episodul carantinei din Orsova prin prisma unui
simplu calator.
Despre Jean Baptiste Morot au scris: Zaharia Macovei, Un cdliitor de acum o surd de ani, in
Revista istorica", XXV, 1939, nr. 7-9, p. 224-229; Nicolae Iorga, Inca' un aildtor in tdrile noastre,
J. B. Moroi, in Revista Istorica", XXVIII, 1942, nr. 1-2, p. 18-21.
1 Amanuntele biografice sunt luate din lntroducerea lucarii sale Journal de voyage de Paris a
Jerusalem, 1839 et 1840, Paris, 1869, p. 1-14.
798
www.dacoromanica.ro
P.342
din acest loc pe o suprafata intinsa pe cele ale Marii Negre, cu care se tern a se
amesteca.
Ore le unsprezece. Noi patrundem pe acest fluviu printr-o gura zisa Suni sau
Sulina3. Navigatia, foarte diferita, se face de-a lungul unor imense lacuri presarate
cu insule mici, mlatinoase care sunt iniruite pe diversele brate ale fluviului.
Tarmurile acestor insule sunt incarcate de lebede, batlani, cormorani, pelicani,
gdte, rate, cocori i alte pasari acvatice. Ne // priveau trecerea cu multa incredere.
p.343
www.dacoromanica.ro
799
P.344
lemn, <neat> to crezi in unele tinuturi ale Oceaniei9. Ei fug i dispar la apropierea
noastra i se ascund in hatiul de trestii, de teama de a nu fi rasturnati de vartejul
vaporului nostru.
Ore le 11, Galati (Moldova). Numeroase nave se Imbulzesc in port; ele vin sa
caute grau, <cu> care se face aici un comert considerabil. Oraul este plin de carute
venite din toate partile pentru a aduce cereale. Ei <carutaii> cu un aer calm i
p.345
echilibrat, accelereaza ritmul in apropiere de ora; este vorba despre cel dintai dintre
carutai, care ajunge primul in port pentru a descarca. <Evenimentul este> urmat de
momente // de dezordine i de confuzie uor de inteles.
imprejurimile Galatiului, atat cat mi-a fost permis sa judec in cele cateva ore
de sejur, mi-au parut fertile; ele pot fi mai bine cultivate, daca ar fi stimulat interesul
personal al locuitorilor, ei vor avea un profit mai bun. Va veni o zi, fara indoiala,
pasageri n-au avut nimic mai bun de facut pentru a scapa de aceste insecte
microscopice, cleat sa se arunce cu totul in apa i de mai multe on. Nu este singurul
incovenient specific acestor tinuturi; un rau mai primejdios i care bantuie cateodata
cu cruzime, in special ca urmare a caldurilor: frigurile, zise ale Dunarii, datorate
insulelor mlatinoase de care acest fluviu este strabatut in lungul sau traseu.
p.346
p.347
30 august
romans' 2.
800
www.dacoromanica.ro
Capitolul al XV-lea
Or lova, Mehadia, Drencova
Orsova13, una din dependintele Banatului de Timisoara14, apartine Austriei.
S-a asezat acolo un lazaret unde trebuia sa facem carantina inainte de a trece mai
departe. Autoritatea15 a fost prezenta la debarcarea noastra; pe masura ce paraseam
vaporul, eram plasati sub supravegherea soldatilor cu armele in maini; fiecare si-a
recunoscut bagajul si 1-a incarcat in carutele trase de boi; acei dintre noi care erau
obositi se puteau urca in aceste carute. Cat despre ceilalti, le urmau // pe jos pana la
lazaret, o jumatate de ora departare de oral.
Sositi la carantina am fost cazati cate doi, patru sau case dupd largimea
locuintelor disponibile. Lazaretul asezat la extremitatea unei campii frumoase,
consecinta a muntilor inalti, marginita. de Banatul Tarii Romanesti de care nu este.
separata decat de raul Cerna16, ocupa un spatiu rectangular inconjurat de ziduri
inalte, in care s-au construit casute simetrice precedate de o curte ingusta; ele sunt
separate unele de altele de ziduri destul de inalte, far& alts comunicatie intre ele
decat intrarea ce dadea spre drumul de inspectie.
La fiecare tisk solid construita si intotdeauna inchisa exists un ghiseu unde
puteai sa ceri 1i sa primesti din afara ceea ce aveai nevoie.
Tovarasul meu de drum $i cu mine, am fost inchi$i, intr-una din aceast case;
p.359
p.360
ea avea doua-trei camere; era stanjenitor sa locuiesti doi in fiecare din ele.
Mobilierul era redus la un pat ingust, o saltea i o masa mica. //
p.361
femeia sa, cu care noi calatorisem; au venit sa ne intrebe daca pot sa impart& cu noi
www.dacoromanica.ro
801
p.362
Opt ceasuri seara. Ne-am despartit pentru a ne retrage fiecare in camera sa.
In timpul noptii nu am incetat sa auzim din sfert in sfert de ora strigatele santinelelor
insarcinate cu paza noastra.
p.363
putem reuni. La amiaza ne intoarcem fiecare la noi pentru a sta inchisi pans la orele
trei dupa-amiaza. Libertatea ne era redata papa la orele opt seara.
Plimbarea nu era prea recreative; ea se marginea la drumul de inspectie al
lazaretului si nu trebuia sa depaseasca o jumatate de ora pe zi. Plimbandu-ne spre
seara am putut vedea prin ghiseele ramase deschise unele persoane care se gaseau
in carantina inaintea noastra. Aveau cea mai mizerabila infatisare; asezate in praf, ei
cautau insectele, care ii devorau. //
8 septembrie Colonelul Hodges, consulul englez din Belgrad, prezent la
p.364
astazi [...]
p.367
802
www.dacoromanica.ro
fericiti sa-i facem pe plac i i-am dat un loc // land noi, <lucru> de care a parut
foarte satisfacut; pentru ca fara ajutorul nostru, ne-a spus el, trebuia sa faca drumul
p.368
pe jos.
Suntem culcati toti trei pe doua legaturi de paie gezate de-a lungul capritei,
vizitiul a construit un scaun la mijlocul unei funii legate de fiecare loitra. Acest
vizitiu, care este maghiar, este de o rard cutezanta gi gonete nebunete [...] 0 parte
Amiaza. Ne-am oprit pentru mai multe ore intr-un sat neinsemnat, pentru a
ne lua masa. Copii saraci acoperiti de zdrente, yin sa ne roage insistent i sa ne ceara
// pomana; cativa, plapanzi i bolnavi iii cheama mamele pentru a-i sustine i a-i
proteja [...]
Banatul de Timioara are un regim militar23, toti locuitorii sunt soldati. Acest
regim destul de vechi a fost imaginat de Austria pentru a proteja i a apara granitele
impotriva incursiunilor turce*ti $i a suplini astfel o armata permanents, intotdeauna
atat de costisitoare. Este adevarat ca starea acestui popor e trista. Nu este despagubit
decat cu pamantul care i-a fost incredintat [...]
La orele apte, Drencova. Numaram apte case [...]
www.dacoromanica.ro
803
p.369
p.370
Viceamiral, amiral in serviciul Portii si autor, flu! maiorului Sir John Slade s-a nascut in 1804
in Somerset. A studiat la Royal Naval College din Portsmouth, a servit in America de Sud si in
Mediterana. In 1827 a participat Ia batalia de la Navarino, find apoi promovat locotenent. In 1828 a
calatorit in Frania, Italia si insulele grecesti, ajungand la Constantinopol in mai 1829. De aici a plecat
intr-o croaziera pe Marea Neagra, alaturi de flota otomana, iar dupa pacea de la Adrianopol a vizitat
cateva porturi rusesti. De la Varna, s-a intors pe uscat la Adrianopol, si in urmatorii doi ani a calatorit
prin Imperiul Otoman, pe ambele parti ale Bosforului. Ca urmare a tuturor acestor calatorii, in 1833 a
publicat Records of Travels in Turkey, Greece, etc, and of a cruise in the Black Sea, with the Captain
Pasha in the Years 1829-1831,2 volume.
Intre 1834 si 1837 a fost locotenent adjutant pe nava Caledonia, sub comanda lui Sir Josias
Rowley, indeplinind mai multe misiuni in Grecia, la Constantinopole si la Sevastopol, ocazie cu care
a redactat un raport important despre apararea portului si despre imbunatatirea situatiei flotei ruse. In
1837 a publicat Turkey, Greece, and Malta, in doll& volume. In anii urmatori a calatorit din nou pe
continent, iar in 1840 a publicat Travels in Germany and Russia, Including a Steam Voyage by the
Danube and Euxine, from Vienna to Constantinopole in 1838-1839, din care au fost redate si pasajele
din acest volum. In 1841 a fost promovat la rangul de comandor si dupa studii de specializare la Royal
Naval College, in 1846-1847, a comandat nava The Recruit" pe coastele Spaniei si in Azore.
in 1849 a fost din nou promovat, si la scurt timp dupa aceea, in asteptarea unui razboi rusoturc, a fost trimis de marina britanica si ajute la pregatirea flotei otomane. Ulterior, permitandu-i-se sit
isi pastreze rangul in flota britanica, a intrat in serviciul Portii, sub numele de Mushaver Pasha. Timp
de 17 ani, a fost seful administrativ al marinei otomane, perioada in care s-a desfasurat si Rfizboiul
Crimeei, in care nu pare sa fi fost implicat activ. Cu toate acestea, in 1867 a publicat o relatare a
acestuia vazuta din punctul sau personal de vedere: Turkey and the Crimean War. A fost decorat pentru
serviciile sale atat de catre sultan, cat si de cant regina.
S-a retras apoi din serviciul otoman, locuind apoi in principal in Anglia. In 1873 a devenit
vice-amiral al marinei britanice. A murit la Londra, in octombrie 1877. Nu a fost clisatorit
Germany and Russia, Including a Steam Voyage by the Danube and Euxine, from Vienna to
Constantinopole in 1838-1839. Adolphus Slade calatoreste pe Dunare Ia doar cativa ani dupa Michael
Quin, a carui relatare de calatorie o cunoaste si o citeaza. Descrie Orsova, unde grupul sat' face o
oprire, prilej cu care viziteaza si baile Mehadia. Reluandu-si calatoria pe Dunare, descrie cataractele
de la Portile de Fier si ruinele podului de la Drobeta. Opreste apoi Ia Giurgiu, Cernavodi, Galati si
Braila.
804
www.dacoromanica.ro
p.169
p.170
distantd. Aprigii nostri vizitii ne-au condus intr-un ritm infricosator, conform
obiceiului, fara a se gandi vreo clips la vehicule sau la pasageri, decat atunci cand
se intampla sa sara o roata sau daca se intampla ceva. // Din fericire, drumul este
bun. Urmeaza cursul micului rau Cerna, dincolo de care se iveste lantul terminal al
dealurilor carpatice. Plimbarea este frumoasa. Am ajuns prea tarziu ca sa ne facem
mai mutt decat strict datoria de calatori, si anume sa vedem doar atat cat sa putem
spune ea am vazut Thermae Herculis. Abia de era cineva la fata locului: hotelurile
erau inchise si chelnerii se raspandisera prin alte parti. Ne-am facut foarte greu
intelesi de localnici, prietenii nostri germani find aproape la fel de nedumeriti de
acel grai ca si noi, englezii. Pare ciudat sa vezi oameni straini de limba si obiceiurile
propriei for tari3, totusi aceasta se intampla in fiecare parte a monarhiei austriece.
I Traducerea s-a realizat dupa originalul Travels in Germany and Russia. Including a Steam
Voyage by the Danube and the Euxine, from Vienna to Constantinople, Londra, Longman, Orme,
Brown, Green, and Longman, 1890,2 vol. p. 169-200.
2 Wallachians.
3 Autorul este confruntat cu realiatile Imperiului multinational al Austriei, pe teritoriul caruia
este uimit sa nu intalneasat doar austrieci germanofoni.
www.dacoromanica.ro
805
p.I71
p.172
soldatii invalizi. Dupe o vreme, am reusit sa intram la bdi. Ne-am cautat drumul la
lumina tortelor, de-a lungul diferitelor pasaje subterane axe principalele izvoarele
sulfuroase. // and ne-am aplecat capetele asupra primului bazin, mirosul aproape
ne-a dobordt. frisk deloc descurajati, i-am urmat pe cei care purtau tortele de la un
bazin la altul, pand cand am vazut cele opt sau zece bdi, renumite timp de 2 000 de
ani pentru tratarea suferintelor scrofuloase $i pentru tonifierea organismului. Pe
p. I 74
castig de cauza: dorinta for naturald de a servi ceaiul, de a-si face toaleta $i de a se
intinde in paturi bune a invins temerile noastre privind siguranta for personals pe un
drum de noapte de-a lungul malului unui rdu, cu vizitii nesiguri. $i s-a dovedit ca
au avut dreptate. Am ajuns cu bine la hanul nostru modest la ora 11 noaptea, spre
marea bucurie a locatarilor sai. Incepuserd sa iii facd griji pentru noi. [...]
Pe linie cu Noua Orsova, Cema, granite intre Austria si Tara Romaneascd, se
varsa // in Dunare. Un catun romanesc darapanat marcheaza locul, si constituie o
marturie de necontestat a schimbarii de teritoriu.
806
www.dacoromanica.ro
ar fi spulberat barca, $i era imposibil sa inoti $i doua minute intr-o apa a$a de
agitati. [...]
Aceasta trecere, vazuta la rece, este destul de problematica, dar in nici un caz
p.175
p.176
p.180
Capitolul VIII
Parasind tarmul turcesc cu o ord inainte de apus, am navigat de-a lungul
fluviului spre un sat romanesc (langa Giurgiu), unde domnul Timoni, consululgeneral austriac in Tara Romaneasca6, 8.$tepta sa aiba o intalnire cu baronul
Sturmer7. 0 trupa de cavalerie bine aranjata a fost aliniata pe plaid in onoarea
baronului. Domnul Tarii Romane$ti, Alexandru Ghica8, $i-a trimis $i el aghiotantul,
vada personal. Aceasta mica diversiune a fost agreabila $i a facut sa teach' mai
repede seara, care pe un vapor este Intotdeauna plictisitoare in ciuda whist-ului $i a
$ahului.
4 Vezi relatarea lui Michael Quin din prezentul volum.
5 Este vorba despre podul construit peste Dunire in anul 103-105 la Drobeta de cite
arhitectul Apollodor din Damasc.
6 Kasimir von Timoni, consul general al Austriei in Tara Romineasca.
www.dacoromanica.ro
807
p.190
p.191
p.192
[Calatoria continua apoi de-a lungul fluviului, trecand prin Silistra, de unde
cursul fluviului se orienteaza catre Nord].
Cateva mile mai la Nord, intr-un catun numit Cemavoda, am vazut canalul
care, impreuna cu un zid, forma linia de aparare construita de Traian, de la Dunare
la Marea Neagra. Unul dintre noi, uitandu-se pe harts la linia numita Zidul lui
Traian i nereu$ind sa citeasca numele, 1-a intrebat pe agentul Companiei de
navigatie, un simplu raguzan, care era langa el. El a replicat: Acesta este// numele
domnului care a facut acest canal"9. Raspunsul ne-a amuzat $i pentru ca
amuzamentul sa continue, 1-am intrebat cine a fost acest signore. Era un faimos
inginer pe care il chema Traian; pacat ca a murit Inainte sa termine canalul"1.
Canalul se intinde pe 18 mile de la mare, incluzand doua zone cu apa mla$finoasa
meritand poate numele de lacuri I I. In 1836, Dunarea s-a ridicat neobi$nuit de mult,
astfel incat vasul Pannonia a putut sa treaca de pe canal pe primul lac. Apa din canal
$i din lacuri este fara indoiala un reziduu al revarsarilor Dunarii. Intrebarea mult
vehiculata in ultimul timp Poate fi taiat un canal de la Cemavoda la Constanta',
la Marea Neagra?" i9i are in parte raspunsul de la sine. Pe 12 mile, canalul exists
$i nu e nevoie decat sa fie adancit, pentru a servi tuturor scopurilor; insa Inspre mare
sta dificultatea, $i aceasta este de natura sa ii contrazica pe toli cei care, du$i in
eroare de existenta canalului, isi Inchipuie ca Dunarea i0i continua odinioara cursul
sau estic spre mare dinspre cotul pe care it formeaza la Rassova. Din capatul celalalt
al canalului, pamantul se ridica treptat $i neIntrerupt, pe o distanta de 18 mile, cu o
p.193
Neagra. Lucrul este sigur; totqi, constructia este evident realizabila. Singura
Intrebare este: ar fi rezultatele proportionate cu munca 9i costurile? Distanta dintre
Ungaria 9i Constantinopole ar fi astfel scurtata cu 200 de mile, $i trecerea prin
Sulina (acum parte a Rusiei) ar fi evitata..Acestea ar fi obiectivele ce pot fi atinse,
s-ar dezvolta, nu este de natura sa dea vreo importanta celor 200 de mile de
navigatie fluviala in plus sau in minus; principalul ei comert in prezent este cu Tara
Romaneasca $i Moldova. In ceea ce prive$te al doilea interes, raul politic de a avea
808
www.dacoromanica.ro
problema Dunarii, ridicata din cauza uzurparii de catre Rusia a singurei gun
navigabile, este una de interes pentru Austria, Principate i Rusia: ii da Rusiei
puterea de a exercita un control direct asupra Tarii Romaneti i Moldovei i de a
afecta in mica masura Austria i alte natii ce fac comert cu Tam Romaneasca i
Moldova. Daca, astfel, este aproape cert ca un canal per se nu ar influenta relatiile
Brailei i Galatiului cu Sulina, obiectivul propus, de eliberare a comertului statelor
riverane de trecerea pe sub tunurile ruseti de la Sulina, nu va fi obtinut. !ma exists
o alts considerate legata de acest subiect, care nu cred ca a fost observata. Aceasta
este interventia care se poate efectua direct asupra cursului Dundrii propriu-zise,
prin taierea unui canal navigabil de la Cemavoda la Constanta, ceea ar insemna
nimic mai putin decat formarea unei not gun a fluviului; in care caz totul ar fi
realizat in favoarea Austriei i impotriva Rusiei, in detrimentul, totqi, al Tarii
Romaneti in parte i al Moldovei in toto. //
Este evident ca. Dunarea si -a croit drumul cu dificultate pe aici. Dupa ce a
p.195
curs repede peste 1 500 de mile inspre est i ocazional inspre sud, a intalnit un
blocaj chiar cand era aproape de tints. Oprita la Rassova in cursul sau direct catre
Marea Neagra la doar 30 de mile distanta de terenul inalt din jurul Constantei,
s-a intors abrupt catre nord, croinduli drum prin pamanturile joase ale Tarii
Romaneti. Campia find qor inclinata, abia ajungand la o cadere de 3 inci la o
mils, fluviul a curs alene, pared nedorind sa o is spre nord, dupd care ti -a reluat
cursul sau obipuit spre est, ajungand la mare printr-o delta de 6 brate, dintre care
unul, cel numit Sulina, navigabil pentru vase de 6 picioare adancime. Vazand
aceasta inertie a fluviului refuzul sau de a o lua spre nord nu am putea oare
anticipa (daca acest canal navigabil ar fi deschis de la Cemavoda la Constanta) ca
volumul sau s-ar diminua dincolo de Cemavoda Si ca, urmand noua directie spre est,
buns a cantat cateva ore. Infanteria romaneasca este bine imbracata: moda este
ruseasca, culoarea albastra. [...]
Galati, ca i Braila, este un ora in dezvoltare; populatia i comertul ambelor
orae cresc rapid. Indiferent de intentiile pe care le-ar putea avea Rusia pentru Tara
Romaneasca i Moldova, locuitorii for ii datoreaza recunotinta in primul rand
pentru ca i-a eliberat de sub domnia fanariotilor, ti in al doilea rand ca le-a dat o
constitutie atat de liberals, incat a constituit o mare surpriza'3. Timp de trei secole,
13 Este vorba despre Regulamentele Organice, 1831.
809
www.dacoromanica.ro
p.196
p.197
porumb, land si fructe. Sunt paduri superbe pentru lemn de constructii. Vitele si caii
sunt buni si in numar mare. Sudul Rusiei incepe sa simta competitia Moldovei si
Tarii Romaneti, si nu ma indoiesc ca in cativa ani Odesa si Taganrok isi vor pierde
p.198
naturii.
Am parasit Galatiul in aceeasi dupa-amiaza. De aici 'Ana la varsare, fluviul
este ingust. Am fost obligati sa ne reducem viteza si sa fim foarte atenti, din pricina
vaselor care urcau, profitand de vant bun. La 11, intunericul ne-a obligat sa ancoram
la Tulcea pentru a astepta lumina zilei. Tulcea este o localitate turceasca (pe vremuri
fortificata), asezata in locul in care // Dunarea se imparte in 3 brate principale care
de care vorbesc era controlat de Rusia; o lung mai tarziu (noiembrie 1838) el a
www.dacoromanica.ro
p.199
811
www.dacoromanica.ro
p.200
Unul dintre cei mai importanti diplomati ai Frantei secolului al XIX-lea s-a nascut Ia Verdun
intro familie faimoasa in epoca. Teal sau, cavaler de Saint-Louis a devenit maresal al Frantei, iar unul
dintre unchii sai era vestit prin lucrarile sale stiintifice, devenind medicul regelui Ludovic al XVIII-lea.
La numai 20 de ani, Thouvenel intreprinde o calatorie pe Dunare pans la Marea Neagra, impresiile
din 1848 it numeste insarcinat cu afaceri al Frantei la Atena, iar in timpul presedenliei lui Ludovic
Napoleon, primeste, in 1849, titlul de ministru al Frantei in Grecia. In aceasta calitate iii va dovedi pentru
prima data aptitudinile diplomatice. Atitudinea sa energica din 1850, car' id se opune stationarii escadrei
britanice in portul Pireu, ii va aduce pe langa simpatia regelui Othon al Greciei si Legiunea de Onoare in
rangul de comandor. In perioada 1850-1851 este ministru al Frantei la Munchen, unde este intampinat
cordial de regele Bavariei, Maximilian 1, fratele regelui Othon. Intors la Paris este numit in fruntea directiei
politice a Ministerului de Exteme. Timp de trei ani elaboreaza documentele diplomatice in problema
locurilor inchinate", travaliu Incununat de succes si de primirea rangului de Mare Ofiter al Legiunii de
Onoare.
Ambasador al Frantei la Constantinopol intre 1855-1860, se remarca printr-o activitate deosebita
812
www.dacoromanica.ro
$i
aceste zone.
Orase le Tarii Romanesti sunt descrise din punct de vedere arhitectonic si at importantei
comerciale. Cemeti era o localitate careia ii prevedea un viitor prosper datorita noilor amenajari de-a
lungul fluviului si a vecinatatii cu Serbia; Craiova era un oras cu un trecut bogat, case boieresti spatioase,
oameni gospodari. Capita la Tarii Romanesti nu-1 impresioneazit prin cladirile sale asezate haotic, ulitele
neasfaltate si luxul afisat de elita politics. Critics pe nedrept arhitectura religioasa, find opac in fata
originalitatii si farmecului culturii greco-bizantine. Remarcile sale la adresa ignorantei clerului ortodox si
a lipsei sale de credinta dents o oarecare necunoa.stere 5i intoleranta, specifics practicantilor cultului
catolic ce au vizitat spatiul romfinesc in secolul at XIX -Iea. Se arata insa incantat de institutiile de
invitamant in special de Colegiul Sf. Sava si de influenta culturii franceze, mutt pretuita in acest spatiu.
Cu multa atentie descrie asezarea si dezvoltarea comerciala a Brailei si a Galatiului, orase porturi
dunarene, ce au o deschidere deosebita dupa tratatul de la Adrianopole si dobandirea statutului de portofranco.
Un capitol aparte este dedicat institutiilor Tarii Romanesti nou-introduse prin Regulamentul
organic: domnul ales de catre o Adunare obsteasca extraordinara, administratia, biserica descrie 5i
situatia manastirilor inchinate instructia publics, serviciul militar si carantinele, relatia specials dintre
tarani Si proprietari. Dacit in caracterizarea domnilor regulamentari perceptia sa a fost corectli Mihail
Sturdza, fund un politician mai fin si un administrator mai abil decat contemporanul sau din Tara
Romaneasca, iar ultimul era un om plin de bune intentii, dar Para curajul de a le pune in practica"
exagerarile sale privind abolirea definitive a clacii sunt evidente. Inchina pagini numeroase robilor tigani,
realitate specific romaneasca, pe care o critics On de uimire si de revolts.
Descrie in amanuntime bogafiile naturale ale Tani Romanesti si sesizeaza realist potentialul
comercial al acestui spatiu, care oferea not posibilitati dupa Tratatul de la Adrianopole. Capitolul inchinat
resurselor materiale impreuna cu anexa in care este prezentat comertul celor doua principate, se constituie
intro pledoarie lucida pentru atragerea investitorilor francezi.
Thouvenel, in relatia sa de calatorie, in special in capitolele referitoare la viata economics, ce au
la baza informatii culese din lucrarile viceconsulului englez, Charles Cunningham, ale lui Felix Colson
sau statisticile rusesti, reuseste sa creioneze aspectele esentiale ale societatii romanesti din perioada
regulamentara.
Capitolul I
Portile de Fier. Cerneti. Pota valaha. Craiova.
Sosirea la Bucurelti. Mare concert la teatru. Aspectul oraplui.
Bisericile, spitalele Ci inchisorile
Domnul Constantin Ghica, spataru13, adica comand4ntul armatei din Tara
Romaneasca, a avut bunavointa sa-mi incredinteze cateva scrisori de recomandare.
2 Eduard Thouvenel, La Hongrie et la Valachie (Souvenirs de Voyage et notices historigues),
Paris, 1840, p. 159 s.u.
3 Costache Ghica (1797-1852) fratele domnitorului Al. D. Ghica, mare spatar, seful militiei
pamantene.
www.dacoromanica.ro
813
p.159
p.160
Varciorova4, pentru a-1 ruga sa-mi dea un mijloc de transport pana la Schela5. Acest
ofiter nu a putut 'face decat sa ma puns sa aleg intre un cal salbatic $i o mica barca,
aproape putreda. Cum eu tineam sa vad Porti le de Fier6, m-am decis pentru // bared,
pe care a trebuit mai intai s-o faca sa plutesca. In sfarsit, am plecat impreuna cu un
soldat, despre care mi s-a spus ca este cel mai bun vasla din compania sa; dupa o
jumatate de ora de oboseala si efort, ne-am apropiat de cataracte. Dunarea, atunci in
toata tulburarea apelor sale, avea valuri enorme; de asemenea, dintre toate stancile
p.I 61
p.162
gelarile de-a lungul fluviului, $i pentru ca erau puternici, veneau pans in oral.
Calmul domnea, in fine, in Cemeti, de case ani; dar cum vecinatatea fluviului,
departe de a fi primejdioasa, a devenit astazi o dovada a prosperitatii, s-a luat
decizia foarte inteleapta de a abandona vechiul amplasament, // care era umed si
nesanatos, pentru a ridica un nou oras pe malul drept al Dunarii9. Guvernul a facut
bastioane, multe dintre ele restaurate // pentru a servi de adapost vedetelor din
4 Localitate ce se afla astazi In componenta municipiului Drobeta Turnu- Severin, jud.
Mehedinti.
5 Schela Cladovei, localitate in componenta municipiului Drobeta Turnu- Severin.
6 Portile de Fier, denumirea sectorului din cursul inferior at Dunarii, cuprins intre Orsova si
Drobeta Tumu-Severin.
7 Cemeti, sat component at comunei suburbane Simian, municipiu Drobeta Turnu- Severin.
8 Constantin Glagoveanu (1804-1872).
9 Cu noua sistematizare a fost InsArcinat arhitectul francez Xavier Vil lacrosse, vezi, I. C. Filitti,
Domniile romane sub Regulamentul Organic (1834-1848), Bucuresti, 1915, p. 29.
I Drencova, sat. comuna Berzeasca, jud. Cara. -Severin.
814
www.dacoromanica.ro
cordonul sanitar. Turnul din Severin se ridica alaturi de vestigiile faimosului pod, a
carui constructie Traian I I a incredintat-o lui Apollodor din DamascI2 [...]
Vederea echipajului in care trebuia sa parcurg un drum de mai mult de saizeci
de leghe m-a uimit. Un fel de gratii, fixate de bine de rau cu niste nuiele de rachita
de un dric, ale carui piese pareau gata // sa se rupa, iata ce trasura; cat despre atelaj,
era compus din patru cai mici de rasa, inhamati cu franghii lungi; aproape de cai
p.164
p.165
p.166
p.167
alte monede inirate; aproape // toate aveau in par coroane de flori. Costumele
barbatilor nu se deosebeau de cel al surugiului meu. Un grup de sateni dansau in
acordurile putin melodioase ale unui cimpoi, dar multimea se Imbulzea in jurul a
doi tigani care aveau un urs brun ce facea giumbuslucuri. Am intalnit de multe ori,
in drumul meu, familii ale acestui popor sarac, numit la not boemieni, $i tigani in
Tara Romaneasca, hoinarind cu tot avutul for Intr -un imens car tras de boi. Aceste
familii formau fiecare, putem spune, o colonie completa; barbatii sunt rotari sau
o Marcus Ulpius Traianus, ImpArat roman (98-117).
12 Apollodor din Damasc (60-125), arhitect al Forului lui Traian din Roma gi al podului de la
Drobeta.
13 Monedi divizionara germana.
www.dacoromanica.ro
815
p.168
nu o mai parasi. Jiul este unul dintre marile // rauri ale Tarii Romanesti; cateva
lucrari 1-ar face usor navigabil pans la Dunire, si ar servi astfel drept debuseu
frumoaselor campii pe care le strabate. Pe malurile sale $i in banatul Craiovei s-au
petrecut scenele cele mai dramatice din razboiul trecut15; Cara este necultivata desi
solul este fertil. Canepa, inul $i alte plante cresc natural cu o abundenta
extraordinara; dar locuitorii au fugit la munte, $i cei sase ani de pace nu i-a readus
pe acest pamant, care intr-o zi va deveni pentru ei o bogata sursa de venit.
Am sosit spre seara la Craioval6, unde primirea cordials a domnului maior
Falcoianul 7 m-a facut sa uit toata oboseala zilei. A doua zi am vizitat crawl, care
ocupa at doilea loc din principat. Craiova a fost mult timp sediul unui banat
p.170
p.171
impartite in patru clase: prima este destinata copiilor saracilor Si taranilor, care
invata sa citeasca, sa scrie si sa calculeze. Persoanele care vor sa se indrepte spre
comert // gasesc, in a doua class instructia necesara; celelalte doua sunt urmate de
tinerii care vor sa faca studii mai serioase.
L-am parasit pe domnul Falcoianu seara, sperand sa strabat noaptea o parte
din drumul pustiu ce separa Craiova de Bucuresti; dar n-am ajuns la jumatatea
primului popas si caruta mea, in care, e adevarat, ma smuceam ca un condamnat,
s-a desfacut in patru bucati. Surugiul, tira a se emotiona deloc, m-a lasat pe
marginea unui sant, $i s-a intors sa gaseasca un nou echipaj. Deoarece sosisem la
01119 , n-am mai putut sa-1 traversam cu bacul; atunci am adormit resemnat pans a
14 Rau in Oltenia.
15 Rizboiul ruso-turc din 1828-1829.
16 Municipiu, capitala jud. Dolj.
17 Probabil Costache Falcoianu, maior, vezi Paul Cernovodeanu, Irina Gavrili, Arhondologiile
Torii Romane.,sti de la 1837, Braila, 2002, p. 91.
18 Scoala infiintata in 1835, vezi I. C. Filitti, op.cit., p. 226.
19 Rau in Oltenia.
816
www.dacoromanica.ro
doua zi. De la malurile Oltului para. la Bucuresti Cara este pustie; este o campie de
treizeci de leghe, devastate de razboi si care a ramas necultivata, ca si cand, in
opinia romanilor, ea trebuia sa redevina camp de lupta; padurile care o // acopereau
au fost diate si arse, nu au limas decat cativa arbori pipemiciti; dar nici un sat, nici
un teren cultivat; natura a recucerit totul; la distanta destul de mare, numai doua-trei
bordeie ridica deasupra solului acoperisuri de hums. Yn aceste colibe subterane,
vegeteaza fiinte in conditii atat de mizere, incat par a nu mai apartine umanitatii.
Abrutizarea pe care o semnalam este din fericire rare; locuitorii de la campie s-au
p.172
p.173
p.174
loja sa, tapisata cu damasc rosu, iar cortina s-a ridicat. Paolo Cervati24, micul
lombard dolofan, i doamna Wis, o nemtoaica de aceeasi talie, au atacat cu o
siguranta remarcabila cele mai dificile piese ale lui Donizetti25 si Bellini26; succesul
20 Oras, jud.Dambovita.
24 Paolo Cervatti, tenor din Milano, profesor la Conservatorul filarmonic si dramatic din
Moldova infiintat in 1836, vezi I.C.Filitti, op. cit., p.626.
25 Gaetano Donizetti (1797-1848), compozitor italian.
26 Vincenzo Bellini (1802-1835), compozitor italian.
www.dacoromanica.ro
817
p.175
p.176
for a fost fulminant. In timpul pauzelor, meritele celor doi artisti au fost comentate;
am remarcat ca majoritatea conversatiilor aveau loc in franceza. La unsprezece //
fiecare s-a retras satisracut de seara petrecuta.
Aspectul general al Bucurestiului este deosebit. Acest oras, care nu este prea
vechi27, a fost construit haotic, si nimic nu este inai dificil decat sa-i desenezi planul
cu exactitate; este un straniu amestec de baraci, tarabe de lemn, si de locuinte care
nu ar sluti deloc frumoasele cartiere pariziene. Strazile deli largi sunt prost pavate
9i, in general, nu prea sunt; in anotimpul uscat, <chiar> si un pic de vent provoaca
vartejuri de praf care intuneca privirile trecatorilor, iar cinci minute de ploaie fac
aceste strazi impracticabile. Exists la mica distanta de Bucuresti, mine abandonate
de gudron fosil; dar in loc sa se gandeasca sa profite de aceasta bogatie pentru a face
un pavaj in asfalt, le-au abandonat taranilor, care-si ung rotile carutelor. Trasurile
drosti pentru inchiriat, si toti boierii // au mai multe trasuri. Seara, in anotimpul cald,
strada principals a orasului, zisa Podul Mogosoaiei, este plind de echipaje. S-a
stabilit din pacate, intre cei bogati o competitie ale carei efecte sunt funeste: luxul,
care in anumite pa ti alimenteaza industria nationals, devine intotdeauna o cauza a
ruinei in tarile tinere fare industrie; asa se intampla ca marile averi dispar in timp
scurt. Veniturile boierilor se scurg in strainatate, si pamanturile for raman
necultivate. Cativa nobili totusi s-au smuls din viata enetvanta si nechibzuita a
p.178
capitalei; rezultatele extraordinare pe care le-au obtinut din ziva in care si-au retras
proprietatile din mainile intendentilor avizi si escroci, au inceput sa deschida ochii
celorlalti. Exportul a inceput sa creased din 1832; recoltele Tarii Romanesti se scurg
spre Dunare, si proprietarii se ocupd putin de aceste ferme imense // pe care in alte
epoci nu le vizitau decat o data in viata.
p.179
818
www.dacoromanica.ro
ridicole sunt luate drept credinta, taina cea mai sfanta, cea a confesiunii este
exploatata intr-o maniera nedemna. Clerul de jos, constituit din preoti casatoriti,
impartasesc alaturi de multime pacate, pe care episcopii nu le demasca.
Sa trecem acum la spitale si inchisori, aceste doua receptacole ale suferintei
umane. Bucurestiul are numeroase case de caritate; care trebuiesc elogiate. Prima
fondata in 1835, in urma testamentului lui Grigore Brancoveanu30, ofera azil pentru
saizeci de bolnavi de ambele sexe31; a doua este un spital militar organizat de rusi32.
p.180
Capitolul III
Examen sumar al regulamentului Tarn Romanesti. Domnul.
Adunarea nationala. Situatia taranilor. Clerul. invatamantul public.
Notii asupra literaturii romfine. Organizarea military
p.205
p.207
cincizeci de boieri din prima class $i din saptezeci din a doua class, din episcopi,
www.dacoromanica.ro
819
p.212
oraselor". Domnul Alecu Ghica a fost numit direct de catre Rusia si Poarta; dar
articolul din tratatul din 1834, care autorizeaza aceasta derogare de la regula, it
considers un caz particular, fara influenta asupra viitorului. //
[.. 1 Sala unde s-a reunit Adunarea nationals este mica; in fund se ridica
scaunul presedintelui; marii boieri iii iau locurile pe banci in dreapta sa, iar
deputatii districtelor in stanga sa. Oratorii nu urca la o tribuna pentru a -ti expune
numit de principe, care trebuie sa aleaga dintre doi candidati alesi de notabili.
p.215
asupra celor nevoiasi, fara cea mai mica despagubire, in Tara Romaneasca
valoreaza ceva. Parintii ai caror copii sunt chemati sa efectueze serviciul militar
sunt de drept exclusi de la plata capitatiei.
37 Este vorba de Adunarea Obsteasca Extraordinara.
38 Probabil Nicolae Aristarchi (1800-1866), capuchehaie Ia Constantinopol.
39 Mahmud II, sultan (1808-1839).
4 Exagerare. Claca va fi definitiv inlaturata in urma legii agrare din 14/ 26 august 1864.
41 De0 in perioada domniilor pamantene i regulamentare au fost ridicati in ranguri not boieri,
afirmatia lui Thouvenel este exageratA. Pentru dispozipile Regulamentului organic privitoare Ia
boierime, vezi Paul Cemovodeanu gi Irina Gavrill, op. cit., p. 5-6.
820.
www.dacoromanica.ro
p.216
p.217
p.218
opiniei publice; dar cum adunarea nationals poate alege episcopii, ea poseda vi
mijlocul de a pune capat intr-o zi coruptiei si intrigilor din scaunele episcopale [...]
Manastirile din Tara Romaneasca sunt amintirea a ceea ce au fost, adica un
p.219
Calugarii sunt agentii cei mai zelosi ai politicii rusesti; icoanele, relicvele,
ornamentele bisericesti, darurile de toate felurile trimise de la Sankt-Petersburg si
raspandite cu abilitate, le intretin sentimentele cele mai favorabile catre tar, pe care
it privesc ca un conducator veritabil al ortodoxismului.
www.dacoromanica.ro
821
p.221
o lunga sedere in Franta 1-a prefacut in omul cel mai capabil de a-si indrepta
preocuparile catre o astfel de administratie, este perfect intretinut. In jur de cinci
sute de tineri primesc educatie la acest colegiu. Studiile sunt impartite in patru clase,
astfel incat fiecare elev, indiferent de origine sau de avere, pentru Ca orele sunt
gratuite, poate capata cunostiintele necesare viitorului sau;
p.223
impartite fiecare in mai multe sectiuni. Am vizitat aceste clase diferite cu mult
interes. // Copii care au fost examinati in fata mea pe neanuntate, au parut sa
raspunda cu inteligenta la cateva intrebari de geometrie i aritmetica; in rest nu am
putut judeca decat prin analogie. Patru alte scoli din Bucuresti, i douazeci in
districte, sunt deschise gratuit tuturor celor care doresc sa le urmeze. Instructia
primara i organizarea comunala vor schimba, trebuie sa speram, in douazeci de ani
destinul Tarii Romanesti.
Programul umanioarelor, pe care 1-am transcris, asa cum era pentru anul
1838, merits atentia noastra:
1. clasa intai elemente de franceza, gramatica romans;
2. clasa a doua limba franceza, geometrie, desen;
3. clasa a treia compozitii in franceza;
4. clasa a patra istoria antics, limba greaca, franceza, desen;
5. clasa a cincea istoria moderns, franceza, greaca, latina;
6. clasa a sasea filozofia.
p.224
moravuri asupra politicii. Daca ceva, in // sfarsit, putea favoriza influenta rusa, era
introducerea limbii slave in principate; ei bine!, nu numai ea aceasta limba nu este
introdusa in nici un curs public, dar guvemul rus a fost nevoit sa adopte franceza ca
limba de invatamant. Aceasta masura ne da o mare forts morals; ideile noastre prind
viata in limba noastra; boierii citesc putin dar numai carti frantuzesti47. Toti bogatii
iau pentru copii for institutori francezi [...] Ultima clasa a Colegiului Sfantul Sava
este consacrata studiilor complementare; ea se imparte in cloud sectiuni: in prima se
p.225
822
www.dacoromanica.ro
mai multi care sunt utili patriei tor. Trebuie sa spun, de asemenea, ca mai multi
boieri au deschis scoli pe proprietatile tor, si ca domnul Campineanu48, unul dintre
cele mai nobile caractere ale Tarii Romanesti, a fondat o scoala, care condusa de un
francez, poate servi drept model si altora de acelasi fe149.
Pentru a termina aceasta descriere a personalitatilor si institutiilor din Tara
Romaneasca, am sa adaug // cateva cuvinte despre organizarea military. Tratatele au
fixat la 5 000 numaru.1 de soldati pe care trebuie sa-1 aiba Tara Romaneasca; oricare
p.226
p.227
Capitolul IV
Tiganii sau boemienii din Tara Romfineasca
Servitutea, acest viciu al societatilor vechi, pe care societatea moderns nu
1-a extirpat pe de-a-ntregul din sanul sau, face Inca victime in Tara Romaneasca.
Exists in Europa un popor, sau mai bine spus o hoards care, mai mult decat evreii,
p.230
pare destinata sa ofere ochilor umanitatii un trist si viu exemplu al furiei divine; cine
putin din cadrul acestui capitol, pot insera aici o note despre miscarea intelectuala din cele doul
principate. Preocuparile politice, cenzura si absents unui public avizat au incetinit dezvoltarea literelor
in Tam RomAneasca. Totusi, in ultimii ani, mai multi tineri au inceput sa profite de resursele poetice
ale limbii romane, si operele lui Victor Hugo si Lamartine au fost traduse. Domnul Vicarescu, pe de
alts parte a facut o imitatie remarcabilA a psalmilor lui David; fabulele politice ale domnului
Alexandrescu sunt spirituale si picante. Amintirea timpurilor trecute si-a &it, de asemenea, interpreti,
iar oda domnului Eliade, Ruine la Torgovi.ge, a devenit populara. Domnul Kogalniceanu a scris in
franceza o istorie a Moldovei" (n.a.).
5 Regiune din sudul Spaniei.
www.dacoromanica.ro
823
p.231
nu se gandete sa opreasca plaga, care crete rara obstacole intr-o tars, care se
gasete la cateva zile departare de Franta [...] Cate persoane tiu ca exists in
p.241
p.242
Moldova i Tara Romaneasca 250 000 de boemieni51, care nu numai ca sunt sclavi,
dar sunt lipsiti de minima subzistenta pe care, in coloniile noastre, stapanul interesat
in creterea bogatiilor sale o acorda instrumentelor sale de lucru? [...]
Am ajuns sa examinam starea tiganilor din Tara Romaneasca si Moldova; in
nici o parte ea nu este mai mizerabila. Sclavia, cu tot ce are mai umilitor $i ca forts
demoralizatoare // apasa asupra a 250 000 de indivizi.
apropiata ruda a domnului, is ca dar o parte din c4tigul fiecarui aurar [...] Apoi
p.243
p.244
sunt ursarii, al caror nume indica profesia. Ursarii sunt // imblanzitorii urilor; ei se
aduna pentru a urmari aceste animale, pe care le hranesc atunci cand le prind tinere,
sau pe care le pun in imposibilitatea de a se hrani. Urii din Carpati sunt de altfel
mai mici i de o natura mai putin feroce decat cei din Nord; stapanii ii dreseaza cu
wrinta i merg din sat in sat pentru a obtine cateva parale din curiozitatea taranilor.
Acestei triste meserii, ursarii ii adauga cunotiinte veterinare, pe care superstitia
taranilor le atribuie unei ante magice; ei pot sali duca astfel existenta deplorabila,
i sa plateasca guvernului o rents de la douazeci la treizeci de piatri.
Dintre toti tiganii cei care se indeparteaza cel mai mult de viata salbateca sunt
lingurarii; ei meteresc, cu o indemanare remarcabila, tacamurile i vasele din lemn,
singura vesela cunoscuta de taranul roman [...] Aceasta dubla ocupatie cere o
oarecare stabilitate in locuirea // celor care o practica; astfel cea mai mare parte a
lingurarilor au bordeie, murdare este adevarat, dezordonate, dar care constituie
totui un progres.
Clasa cea mai de jos a triburilor o constituie laieii sau oamenii fara avere i
vagabonzi. Este greu sa-ti imaginezi din ce categorii este formats aceasta clasa; tot
ceea ce mizeria are mai inspaimantator se reunete cu tot ceea ce coruptia are mai
abject. Laieii hoinaresc fara incetare, impartiti in bande mai mult sau mai putin
insemnate, unde numarul femeilor este aproape egal cu cel al barbatilor, dar unde
51 Catagrafia din 1837 amintea 8 288 de tigani ai statului, 23 589, tigani manastiresti, 33 746
tigani boieresti.
52 Rau in Muntenia.
53 Rau in Oltenia.
54 ita II in Muntenia.
824
www.dacoromanica.ro
organizarea familiala nici macar nu este cunoscuta. Din loc in loc pe vastele campii
ale Tarii Romanesti, veti zari douazeci sau treizeci de car* formand un careu, si
cateva corturi la mijloc: este o asezare de boemieni. Apropiati-va. Si spectacolul cel
mai ciudat $i mai trist va va soca. Aici, la lumina unor carbuni aprinsi, oameni cu
tenul bran, cu privirile salbatice, veritabili ciclopi, fac sa geama fierul // sub
p.245
ciocanele lor; acolo un grup de copii de ambe sexe, goi, parasesc un pat de gunoaie
pentru a se aga.ta de picioarele voastre; mai departe, yeti vedea alergand tinere
imbricate in zdrente hidoase. Ele danseaza $i se acompaniaza de tamburine; va
atrag in dansurile for pans ce se prabusesc la pamant epuizate de oboseala; atunci
cu mainile Intinse va cer cu o voce ragusita: O para, sta'pane, o para!". In fata unei
astfel de abrutizari inima este impartita Intre dezgust Si mild.
Fiecare tabard formeaza o colonie, care se aseaza pentru o perioada intr-un
oras sau sat. Barbatii reconditioneaza carutele si fac cateva Lucian de lacatuserie;
dar cu greutate string o sums mica pe care o cheltuiesc pe bauturi si pe tabac; pipa
este compania inseparabila a tiganului. Femeile atat cat sunt tinere, adica atat cat nu
au douazeci de ani, mizeaza pe viciu; odata ajunse mame, ele se // ofilesc $i nu au
p.246
alts sursa de venit decat magia; ele interpreteza visele, alunga spiritele rele din
animale, dezvaluie viitorul amantilor nerabdatori. Colonia isi are seful sau, numit
jude sau judecator; acest ciudat magistrat, recunoscut $i confirmat de guvern, isi
datoreaza demnitatea voturilor tovarasilor lui. Odata desemnat, patru dintre barbatii
putemici Ii fac din umerii for o pavaza pentru a-1 prezenta supusilor. Suveranul
poarta un bici in loc de sceptru, $i un costum stralucitor, compus dintr-o tunics
rosie, dintr-o caciula de astrahan si din o pereche de cizme galbene, care ii asigura
respectul curtezanilor sai in zdrente.
In timpul iemii, care este foarte aspra in Tara Romaneasca, tiganii se ascund
in pamant, unica deschizatura servind drept ga, fereastra si cos. Copiii sunt trimisi
goi in satele vecine pentru a cersi; la intoarcere daca se plang de frig, mamele for be
p.247
franghiile infriguratilon faceti -le cingatori si veti avea mid". In aceste interioare
viata comuna este o cearta continua. Acolo nu exists mobile pentru a fi sfaramate
sau sa-si dea in cap unul altuia. Ce fac atunci parintii? Apuca de maini primii copii
care ii gasesc si se servesc de ei ca un fel de acme pentru a termina lupta; astfel
intalnesti un numar mare de micuti pipemiciti si mutilati, victime triste ale luptelor
parintesti.
Tiganii nu au nici un principiu religios; ei incearca numai cea mai mare parte
din temerile superstitioase pe care be inspira. Cei care se boteaza nu-i putem
considera ca facand parte din marea familie cresting; ei nu vad in botez decat un
mijloc de a obtine un cadou de la cel care consimte sa be fie nas. lndividul deja
botezat la Bucuresti inseala buna-credinta a unui locuitor din Craiova, si // incearca
sa reinnoiasca cat mai des posibil ceremonia, care nu are in ochii sai alt scop decat
acela de a castiga o haina veche sau cativa piastri.
www.dacoromanica.ro
825
p.248
[...] Sa trecem la cea de-a doua class a tiganilor, cea care este formats din
robii particularilor: ea este impartita in doua : laieii, a caror degradare este
p.249
cunoscuta i cea a vatrailor sau a servitorilor [...] // Un tigan dad. este cultivator
se vinde cu 100 de franci; fierarii i muncitorii nu valoreaza decat 70 de franci; o
familie intreaga este vanduta pentru 500 de franci. [Urmeaza consideratii despre
eliberarea tiganilor i consecintele acesteia].
Capitolul V
p.253
p.255
826
www.dacoromanica.ro
contin muntii for nu au nici o informatie exacta. Am reuit sa-mi procur cateva
informatii inedite // pe care le transcriu aici. Inginerii generalului Kiselev6 au
p.256
Produsele salinelor formeaza ele Insele o treime din veniturile statului, care
depaSesc suma de cincisprezece milione pia$tri.
era de 32 640 291 pia$tri; a crescut in 1836 la 41 384 318 $i in anii urmatori,
dezvoltarea a fost $i mai considerabila inca.
In fiecare familie romans, femeia tese o pana groasa, din care face // apoi haine
sotului i copiilor sai; dar nu se poate spune ea nu exists fabrici in Tam Romaneasca:
obiectele de manufacture de valoare vin din strainatate.
Importurile s-au ridicat, in 1832 la 27 733 000 pia$tri, $i la 32 001 275 in 1836;
p.257
ne-a dus la Braila in doua zile. Pe o raze de zece leghe in jurul Bucure$tiului, am
intalnit cateva sate, atrase de vecinatatea capitalei; mi-au parut mai populate decat
acelea pe care le-am traversat de la Cerneti la Craiova; unul dintre ele chiar ne-a uimit
prin aerul sau de bunastare $i curatenie. Dar imediat am intrat intr-o imensa pustietate,
care s-a prelungit pana la Braila. Pamantul acestui tinut pare sa fi regasit intr-un lung
60 Pavel Dmitrievici Kiselev (1788-1872), general i diplomat rus, preedinte al divanurilor
din Tara Romaneasca i Moldova (1830-1833).
61 Crasna, comuna jud.Gorj.
62 Geseni, probabil comuna lezeni, jud. Prahova.
63 Dealul Row, in jud.Gorj.
Corbeni, localitate jud.Buzau.
65 Pucioasa, localitate jud. Dambovita.
www.dacoromanica.ro
827
P.258
p.259
repaus o noua virginitate; nimic nu poate descrie forta vegetative a diferitelor plante de
care este acoperit; preriile sunt smaltuite de o cantitate imensa de flori incantatoare, ca
anemonele gi busuiocul row. Aceasta priveliste, care sfarseste prin a deveni monotone
este plina de farmec la inceput. Ne este greu sa intelegem cum oamenii refuza sa profite
1/ de bogatiile pe care natura le etaleaza in fata for din belsug.
In seara celei de-a doua zile am ajuns la Braila, si pentru prima oars am innoptat
la un han. Ni s-a dat o camera stramta, unde paturile, mesele Ii scaunele erau arzate
intr-un fel de dulap acoperit de o rogojina de stuf: a trebuit ca pe acest divan moale sa
ne culcam, fare a ne gandi sa mancam, adica sa ne lasam prada unei legiuni devorante
o face mai bine ca el; pentru CA a contribuit, din partea sa, la punerea bazelor
p.260
prosperitAtii viitoare a Beal lei IL Rusii in 1829, dupd un asediu lung si sangeros, au
ocupat orasul; generalul Kiselev a ordonat daramarea zidurilor, 0i crezand locul bun
p,261
astazi Braila este un oras de opt mfi de suflete69! S-au stabilit multi strain, 9i toti au
calitatea de a fi comercianti en-gros qi en-detail. Numai turcii, in ciuda dreptului de
suzeranitate, nu se pot aseza, dace nu au declarat la politie motivele 0i durata sejurului.
Lor le este interzis comertul en-detail; le este refuzata practicarea cultului lor; in
sfarsit, si aceasta este caracteristic, un musulman nu poate obtine inmormantarea in
Tara Romaneasca.
Planul Brai lei este terminat70; se discuta deja despre intinderea viitorului oral $i
despre buna dispunere a gardurilor de lemn care indica 1/ strazile, si care din zi in zi,
sunt inlocuite de constructii. Portul incepe sa fie frecventat. In 1831, de abia se putea
gasi atat grau pentru a umple doua bastimente, iar in 1837, mai mult de trei sute de nave
veneau sa-si caute incarcatura71. Taranii nu puteau uita jafurile suferite atat de mult
timp; vazand fructele muncii for trecand in maini straine, ei s-au hotarat sa nu
extinda cultura mai mult de trebuintele familiei: $i -au regasit increderea 8i satele din
828
www.dacoromanica.ro
p.262
p.265
p.266
aici poate studia resursele Tarii Romanesti, informa porturile noastre din
Mediterana despre variatii ale mercurialelor si indica camerelor de comert care
dintre produsele noastre se pot vinde cu certitudine, ceea ce un viceconsul englez,
pe cat de loial poate fi, nu va putea s-o face niciodata. [Despre utilitatea comertului
cu principatele].
De la Braila puteam sa ne imbarcam pentru Constantinopol; dar in intentia de
a vizita Galati, singurul port al Moldovei, am preferat sa luam pachebotul din acest
ultim oras73. Drumul de la Braila la Galati se face in doua ore $i jumatate; traseul
este foarte pitoresc. Padurile care acopereau colinele au fost devastate in timpul
razboiului, dar cele plantate de curand cresc cu o vigoare remarcabila; campiile au
Inceput sa fie brazdate de pluguri, taranii par mai putin saraci decat in alte locuri;
comertul are o influents fericita asupra Imprejurimilor Brailei. Siretul formeaza
linia de demarcatie intre doua principate. Am trecut acest rau, destul de important
pe un pod plutitor care se intentioneaza a fi consolidat. // Moldova se arata a fi o
tars muntoasa, si desi nord-estul Tarii Romanesti este destul de accidentat, tranzitia
este brusca. Drumul destul de bine intretinut, traverseaza o vale fertile, marginita de
arbori magnifici i strabatuta de ape, care fac tinutul bun atat pentru exploatarea
fabricilor cat si pentru agriculture.
Am zarit <orasul> Galati din departare. Acest oras se Imparte in cloud parti;
p.267
p.268
orasul nou ocupa o colina ridicata, de unde privirea doming asupra Dunarii $i a
frumosilor munti ai Bulgariei; casele elegante Si construite din piatra dau acestui
cartier un aer european; inundatiile frecvente ale Dunarii ii forteaza pe locuitorii
orasului vechi sa urmeze exemplul celor care s-au stabilit pe inaltimi [...] //
Coboram de-a lungul fluviului pe ulite Intortocheate pline Inca de constructii vechi
72 Viceconsulul englez este atestat in 1835.
73 Este vorba de vaporul Ferdinand I", care faces legatura dintre Galati si Constantinopol.
www.dacoromanica.ro
829
p.269
pot naviga cu usurinta din aprilie pana in noiembrie. Lemnul, graul, uleiurile
diverse de peste, ceara cea mai buns din Europa, in special cea verde si parfumata
specifics Moldovei, acestea sunt principalele produse ale provinciei [...] Domnul
actual, Mihail Sturdza74, cunoaste foarte bine resursele tarii si dace i se reproseaza
(pe drept poate) inclinarea prea mare spre castig, trebuie sa marturisim ca, pe
masura ce-si mareste averea, da agriculturii si comertului impulsuri favorabile
intereselor generale. Alecu Ghica75, domnul Tarii Romanesti, este un om plin de
p.271
bune intentii, dar fara cutezanta de a be implini, mai // cinstit decat subordonatii sai,
i incapabil sa reprime coruptia care il inconjoara; excesiv de prudent, nu actioneaza
fara avizul cabinetului rus, $i, victima unei politici viclene, el si-a indepartat o parte
din boierime76. Mihail Sturdza este un om politic mai fin decat domnul din Tara
p.272
p.275
830
www.dacoromanica.ro
p.276
apropiindu-te, iluzia dispare. Fiecare din aceste case, care vazute de la distanta promit
un sejur placut, este o cloaca plina de mizerie i de o necuratenie nemaiintalnita. Totui
Tulcea nu este lipsita de importanta; ea face un comert destul de considerabil cu pqte
sarat, lemn, cereale, i va profita fare indoiala de trezirea industriei in aceste tinuturi,
unde oamenii abrutizati de teams i lene par de mult timp sa caute a nimici binefacerile
creatiei. De la Tulcea pans la varsare, Dunarea este trista i monotone; cursul ei cind
se ingusteaza, printre insulele a caror solitudine nu este tulburata decat de nenumarate
carduri de pelicani, tend etaleaza o enorm'a intindere de ape. Un destul de mare numar
p.277
dintre care cele trei principate sunt: Chilia, Sulina i la sud Sfantu Gheorghe.
Genovezii, a caror putere a luat in Orient o extindere deosebitA, au fondat un comptoar
la Chilia; aceasta gura a Dunarii este complet innamolita; aceea a Sfantului Gheorghe
este accesibila numai barcilor pescareti; numai bralul Sulina, care de la Tratatul de la
Adrianopol depinde de Imperiul rus, permite trecerea vaselor de trei sute de tone83.
[Consideratii despre interesele Rusiei, Austriei i Turciei in zona gurilor Dunarii].
p.355
Ortodoqi
Tara Romaneasca
4 810
1 950 000
1 935 000
6 200
5 000
95 000
Moldova
1
1
2 671
100 000
010 000
40 000
50 000
75 000
Catolici
Evrei
Tigani
(Cifrele referitoare la tigani sunt false; in Moldova i in Tara Romaneasca
sunt 257 000 (n.a.).
81 in acea epock Dobrogea apartinea Imperiului Otoman.
82 Ora, jud.Tulcea.
84 Felix Colson, secretarul consulatului francez din Bucureti, mai apoi secretarul lui Ion
Campineanu, autor al unor lucrari despre principate.
65 Aparuta la Paris in 1839.
86 In 1849 populatia Moldovei era de 1 462 105 locuitori, iar a Tarii Romfine0 2 500 000, vezi
I. C. Filitti, op.cit.,p. 589.
www.dacoromanica.ro
831
p.256
Anima le"
Capre
Boi si vaci
Oi
p.357
202 315
643 507
1 432 000
360 000
660 000
500 000
p.358
disting doll specii: graul de munte, care se cultiva in districtele muntoase ale
p.359
Orzul se gaseste din plin in tara, <cu el>se hranesc in special caii, find
preferat ovazului; chiar dace nu este de o calitate superioara se exporta deseori la
Tries t95
87 In 1839 in Tara Romiineasca din 456 240 de boi, pentru comert erau 44 245; 1 825 374 oi;
278 392 capre, vezi I. C. Filitti, op.cit., p. 210-211.
88 Charles Cunningham, viceconsul englez la Galati.
89 Marsilia, oras francez port la Mediterana.
"Nimes, ora din sudul Frantei.
91 Cette, oraq francez, port la Mediterana.
92 Montpellier, oral in sudul Frantei.
93 Tagarog, oral port la Mares Neagra din Ucraina.
" In 1839, Tara Romaneasca exporta 68 726 kg. grill qi 37 295 kg. porumb, iar Moldova in
acelai an 178 458 kg grfiu ai porumb, vezi I. C. Filitti, op. cit., p. 217, 259.
95 Triest, atunci ora' ce apartinea Imperiului austriac, astilzi este port italian la Mares
Adriatick
832
www.dacoromanica.ro
Orasul Constantinopol i Grecia cumpard cea mai mare parte din pieile de
vaci, boi i bivoli. Pieile de oaie, de miel, de capra, de iepure Si de scroafe tree in
Transilvania $i Austria; primele cloud dau blanuri destul de frumoase.
Seul de bou este de cloud* feluri: cervis i seul propiu-zis.
Cervisul este grasimea provenitA din carcass, oase $i maduvd fierte impreund;
turcii folosesc aceasta grasime in mancarurile lor. Seul este grasimea interioara:
acest produs se expediazd de regula chiar in pielea animalului, pentru eh deseori
comenzile se fac pe nepregatite, este imposibil sa procuri cantitatea necesard. Seul
de caprd este un produs excelent, preferabil celui de oaie, care de altfel se vinde la
acelasi pret.
Slanina de pore este putin cerutA; se pot procura insd mari cantitati, utilizate
la ungerea utilajelor de pe nave; pretul sau este de 15-20 % mai ieftin decat al
seului.//
Spre Rusia se indreapta de obicei pdrul de porc.
p.360
400 000
Se exports putin in $i &lei* dar Cara poate satisface cereri mari din acest
produs.
Oraul Constantinopol Ii is potasa din Tara Romaneasca.
(Ramus infectorius)
cerere.
cu sau fard brusture. // Pretul lanii in aceeasi epoch era, pe oca, pentru tigaia de
96 Livorno, oras italian.
97 Genova, oras port italian.
98 Probabil o exagerare, 1. C. Filitti mentioneaza pentru 1839, 295 451 ocale, op.cit., p. 217.
" 78 de ocale valoreaza 100 de kilograme in Franta. in Tara Romaneasca, 40 de parale fac
un piastru, 32 de piastri fac un ducat imperial, si un ducat imperial reprezinta o valoare care variazA
de la 11 franci 60 la 11 franci 90" (n.a.).
www.dacoromanica.ro
833
p.361
Tara Romaneasca fumizeaza Turciei zece milioane de ocale de sare si cel putin alte
doua milioane le exports altora; consumul local absoarbe patru milioane. // Sarea se
vinde la locul de exploatare cu 10 piastri 100 de ocale; la Braila, aceeasi cantitate
este platita cu 25 de piastri. Aceste inform* sumare sunt suficiente pentru a atrage
atentia asupra unui tinut, ale carui produse abundente, prin preturile for bune,
prezinta avantaje pentru comertul nostru [...]
Importuri. Tara Romaneasca, provincie exclusiv agricola este dependents de
manufacturile straine; cele din Germania gasesc aici beneficii importante. 0 colonie
de negustori, aproape toti Para jend si fare credinta, cunoscuti la Bucuresti sub
numele de lipscanim, aduc in fiecare an, venind de la Leipzig, incarcaturi de
panzeturi, bumbacuri, matasuri si voaluri pe care le vend romanilor la preturi
exagerate. Un vapor englez, incarcat cu produse manufacturiere, a aparut in 1838 la
Galati; aceasta prima tentative a avut rezultate atat de fericite, Ca este de crezut ca
va incuraja negustorii londonezi sa le face lipscanilor o concurenta periculoasa.
Comertul francez ar trebui sa urmeze acest exemplu, si sa trimita, de asemenea, la
Braila si Galati o nava de probe.
Uneltele de fier si de otel provenite din Styri&' sunt de o calitate detestabila,
dar pretul for bun ii poate tenta pe tarani.
834
www.dacoromanica.ro
Tenedos 13 sunt supuse unor taxe despre care este inutil sa vorbim aici, numai
pentru a demonstra industriei noastre vinicole avantajele pe care le va avea, daca va
face comert cu principatele.
Este bine de amintit aici ca Tara Romaneasca a intrat de zece ani intr-o noua
etapa i ca obstacolele care se gaseau pentru a descuraja comertul nostru nu mai
exists.
Braila i Galati rivalizeaza, dna nu Inca cu Odesa, cel putin cu alte porturi
de la Marea Neagra.
Genovezii cunosc navigatia acestei maxi ale carei pericole not le exageram.
300 de vase sarde apar anual in porturile acestor principate. '
www.dacoromanica.ro
835
JOHN PAGET
(1808-1892)
sasilor $i romanilor din Transilvania, oprindu-se mai putin asupra locurilor si persoanelor bine
cunoscute si mai mult asupra unor aspecte de viata cotidiana mai putin familiare cititorului roman al
secolului XXI.
JOHN PAGET
Capitolul XI
Secuii i tinutul secuiesc
p.312
p.314
p.315
836
www.dacoromanica.ro
locuitori foarte saraci. Acestia sunt in general romani3, si par mai prost imbracati,
cu locuinte mai proaste si mai necivilizati deck locuitorii oricarei alte parti a tarii.
Aspectul districtului este la fel de ciudat ca si starea locuitorilor sai: este singurul
tinut deluros fara nici un loc pitoresc pe care 1-am vazut vreodata. [Descrie
intinderile de pasuni arse de soare, fara copaci sau ape]. Intr -un tinut asa de
neatragator, casele sunt foarte rare; Mezaseg pare un district uitat si de nature, si de
om. Totusi, este posibil sa devina mai bine cunoscut in scurt timp. Pasunile sale
extinse bleep s dobandeasca valoare, acum ca s-a introdus cresterea oilor merinos,
iar carbunele, din care s-au gasit urme in mai multe locuri, va oferi probabil o
recompense generoasa oricui it va extrage cu pricepere si prudenta.
Am ajuns la Targu Muree, capitala tinutului secuiesc, pe la ora 12 a doua zi,
si ne-am dus direct sa-1 cautam pe profesorul Dosa5, un prieten al baronului W.6,
foarte bogata in editii alese ale clasicilor greci si latini. [Prezinta cateva dintre
raritatile bibliogafice ale bibliotecii].
3 Wallachians.
4 Maros Vasizrhely.
5 Dosa Elek (1803-1867), profesor de drept la Targu-Mures si Budapesta.
6 Este probabil vorba despre baronul Wesselenyi MiklOs (1796-1850), implicat in miscarea
nationals maghiara de la mijlocul secolului XIX.
7 Tabla Regala, Curtea de Apel a Transilvaniei, cel mai important centru juridic al provinciei,
a fost initiate la Targu Mures in 1754, si a fost institutia care acorda dreptul de Jibed practici tinerilor
avocati.
8 Este vorba despre biblioteca fondata de contele Teleki Samuel de Sze( (1739-1822),
cancelar al Transilvaniei din 1791. Edificiul baroc ce o adaposteste a fost construit intre 1799-1808.
www.dacoromanica.ro
837
p.316
p.317
[Plecand din Targu Mures, continua drumul prin Sf. Gheorghe, Tamava
p.319
ii vizitasem pand atunci. Din tot ce am aflat despre caracterul tor, par sa semene
mult cu scotienii: aceeasi mandrie si saracie, aceeasi hamicie si acelasi spirit
p.320
12 Maros-Ujvcir.
13 Udvarhely.
14 Keszdi Vcisarhely.
15 Unitarianismul, una din cele trei religii recepte ale Transilvaniei, allturi de catolicism si
protestantism, a aparut in secolul XVI printre polonezi si maghiarii transilvineni, in cadrul Reformei.
16 Prin greci", autorul se refers cel mai probabil la ortodocsi la modul general.
838
www.dacoromanica.ro
p.338
P.339
Este pacat ca i aici, intr-o institutie atat de hula dupa cat se pare, exists
motive de nemultumire i neincredere fats de guvem. Secuii spun ca singurul scop
at colii este deznationalizarea copiilor lor, facandu-i sa ii uite limba materna. Intradevar, toate orele se predau in germana, toate cartile sunt in germana, iar copiii
sunt chiar obligati sa vorbeasca in germana intre ei. Limba nationals nu se aude
intre zidurile colii nationale. Se intelege ca bietii secui se simt foarte prost tratati
de guvem. Dei ii indeplinesc acum destul de ordonat serviciul graniceresc, se
opun cu vehementa unora dintre schimbarile pe care le-a adus cu sine. Multi dintre
ofiterii regimentelor granicereti sunt germani, i evident nu au nici un drept la
privilegiile nobilimii secuieti; cu toate acestea, in ultimele luni, guvemul a cerut
pentru ei dreptul de a participa i de a vota in adunarile comitale, ceea ce a atras
resentimentele amare ale secuilor [...]
'7 Francisc I, ultimul imparat romano-german (1792-1804), primul imparat al Austriei
(1804-1835).
www.dacoromanica.ro
839
p.340
p.347
de doua parti de cele mai frumoase lanturi de munti imaginabile. Ne-am oprit
trasura in repetate randuri pentru a ne intoarce privirile, sa mai admiram o data acest
culturilor i mai multe semne de hamicie decat in mai multe alte parti ale
Transilvaniei, dar acestea erau mai evidente decat oriunde in Trei Scaune. Uneltele
puterea for de munca poate sa fie mai bine Intrebuintata, proprietati vaste induc
delasarea i indiferenta in masa oamenilor.
Capitolul XI
p.349
Ingusta apa a Oltului separa cloud rase de oameni aa de diferiti, cloud sisteme
de guvernare aa de opuse, i pentru ani aa de aprigi dumani nationali, de parca
munti i mari ar fi ridicat timp de secole o bariera naturals Intre ei. Am trecut un
p.350
p.351
840
www.dacoromanica.ro
Una din legile fundamentale ale sailor este egalitatea tuturor membrilor
p.353
natiunii saseti. Nu au nobili sau tarani. Aceasta nu inseamna ca nu sunt multi sai
care au primit scrisori de Innobilare i se lauds cu statutul for acum. Dar, aa cum
ti-ar spune once sas adevarat, aceasta este doar ca nobili maghiari, Si nu sai.
Conducerea oraelor for // le revine In Intregime lor; fiecare sat obinuia sa-i aleaga
propriile capetenii i sa se administreze singur, fare interventia vreunei puteri mai
Inalte. Insa in urma cu cativa ani, o schimbare radicals i complet arbitrary s-a adus
acestei institutii, care dei la timpul respectiv a trecut aproape neobservata, Intre
timp a ajuns sa provoace cele mai aprige nemultumiri. Intreaga aceasta transformare
s-a operat fare aprobarea Dietei sau a natiunii saseti insei. Ca urmare, comunitatile
p.354
p.355
p.356
formand un loc de plimbare, piste pentru cai i un chioc turcesc. Portile in sine Inca
unde orice produs manufacturat este destinat exportului, iar aici, aceasta se
realizeaza la un nivel apreciabil. Pricipalele marfuri sunt tesaturile de land, cu o
texture aspra, asemenea celor folosite la hainele taranilor, tesaturi de in, produse de
20 Kronstadt.
21 Este vorba despre un episod din 1612, cand sasii brasoveni, condusi de judele Michael Weiss
s-au rasculat impotriva principelui Transilvaniei, Gabriel Bathory (1608-1613), parte a conflictului
mai indelungat avand ca miza pastrarea autonomiei stisesti in fata puterii princiare.
www.dacoromanica.ro
841
p.357
p.358
Sobrul plugar sas este imbrancit de usuraticul si siretul grec; armeanul cu fata
smeadd, quaker-ul Orientului, cu haina sa de bland si calpacul inalt, isi &este
perechea intr-ale tocmelii in evreul cu aspect umil; iar boierul murdar din Iasi isi
&este egalul in mandrie si noblete in nobilul tdran secui. Magnati maghiari si
negustori turci, ciobani romani si tigani vagabonzi compun grupurile pestrite care
p.359
incat pared formeazd o bandd de argint vechi. Deasupra, poarta o haina neagra
prinsa cu un lant de argint cu aspect foarte vechi; in picioare, poarta niste cizme
p.361
monstruoasa. Cu singura diferenta ca haina for de deasupra era din matase in loc de
panza, profesorii aveau aproape acelasi costum. Trecand pe langd noi, cu totii si-au
ridicat paldria inalta pentru a-i saluta pe straini, si am limas cu capul gol timp de 5
minute intregi, pentru a rdspunde acestei avalanse de amabilitati neasteptate.
[Descrie biserica romaneasca din $chei]
Desi zidurile si portile s-au pastrat in mare parte asa cum si merits, pentru
842
www.dacoromanica.ro
p.363
totusi Campulung, cale de cam o zi de la granita: acolo, marfa este predata agentilor
p.364
daca nu se putea aduce nici o dovada impotriva sa. A fost eliberat, $i a doua zi,
domnul si -a primit salurile.
Si nu exists nici un pericol ca acesti oameni sa ii tradeze pe cei care i-au
angajat? Am intrebat. Nici unul. Nu exists nici un caz nici o bataie nu le poate
smulge secretul. In rest, pedeapsa este usoara, i cu un prieten bun $i judecatorii
nostri, un mic cadou aranjeaza lucrurile de obicei."
taran roman. Nu m-as descurca &fa el", spuse: este cel mai bun ajutor de
24 Este probabil vorba de manialiga, nu initial.
www.dacoromanica.ro
843
p.365
p.371
p.373
p.376
p.377
vanatoare $i cel mai bun cunoscator al muntelui din toata regiunea." Este un fel de
intelegere naturals intre sportivi, contrabandi$ti $i banditi intr-adevar, acelea$i
calitati ale mintii $i obiceiuri ale corpului par s ii defineasca $i pe unii $i pe altii.
$i sunt convins ca cei mai buni sportivi ai no$tri ar fi fost contrabandi$ti sau banditi
in alte imprejurari."
[Viziteaza carantina de la Bran $i aminte$te despre teritoriul apartinand de
Transilvania, dar care se afla dincolo de carantina]
Locuitorii acestui district, extra terminos, sunt ni$te creaturi stranii, originari
din Tara Romaneasca, $i cat de apropiati se poate de starea de barbarie. Li se spune
colibaceni25, de la colibe26, sau adaposturile in care traiesc, $i sunt in jurisdictia
comandantului castelului Bran27. Traiesc mai ales din cre$terea animalelor, pentru
care ace$ti munti $i vAi ofera resurse acceptabile; $i de$i ni s-a spus ca in ultimii ani
situatia for s-a imbunatatit mutt $i ca au fost chiar grupati in sate, par a fi doar ceva
mai putin salbatici deck ur$ii $i lupii, singurii for vecini.
[Continua drumul dincolo de Bran, spre Campulung, prin munti].
Am intAlnit o turma frumoasa de oi, formata din cateva sute din soiul cu blana
lunga $i coarnele rasucite din Transilvania, in drum spre iernat in Tara RomaneascA.
Aceste oi apartineau unui taran bogat. Nu este ceva neobipuit aici sa trimiti oile sau
vitele nu numai in Tara Romaneasca, dar chiar $i dincolo de Dunare, in Turcia,
pentru pascut pe timpul iernii; atat de mare este diferenta de china- intre nordul $i
sudul Carpatilor [...].
[...] Am ajuns la granita, care se afla chiar pe creasta acestui lant muntos, $i
care este marcata doar de o cruce modest de lemn [...].
[Trece in Tara Romaneasca $i inainteaza pe drumul spre Campulung. La o
ors distanta de granita, intalne$te un schit romanesc].
Era oare posibil ca o fiinta omeneasca sa i$i aleaga drept sala$ un loc atat de
salbatic $i singuratic! a fost intrebarea tuturor and am intrezarit intrarea in grota
$i micul $ir de cladiri albe care o inconjurau. Ghidul notru ne-a dat in curand un
raspuns; pentru ca a ciocanit gat de tare la mica poartA, Inc& un cAlugar barb a
venit repede s raspunda. Afland scopul vizitei noastre, ne-a urat bun-venit in
romane$te28 $i a insistat // sa intram in calugarie" sau schit. in interior, sub bolta
arcuita a pe$terii, am gasit o capela mica greceasca, $i alte cloud mici cladiri de
lemn, cu chilii pentru 7 sau 8 calugari.
Acum erau doar 3 acasa, doi batrani, ale caror barbi albe le-am luat drept
marturii ale virtutii lor, $i un neofit, un pu$ti de 16 ani, cu o infatipre pe jumAtate
$ireata, pe jumatate prosteasca. Unul dintre ei era ocupat cu supravegherea unei oale
Kalibaschen.
26 Kaliban.
27 Torzburg, in text Terzburg.
28 Walachian.
29 Callugerie.
25
844
www.dacoromanica.ro
care fierbea atarnata de trei bete, deasupra unui foc de lemne in aer liber, formand
singura for bucatarie, in timp ce celalalt taia bucati niste ciuperci si alte specii de
bureti si le atama la uscat. La inceput, am crezut ca toate aceste pregatiri erau pentru
obtinerea lacului pentru cherestea; dar nu, acestea erau proviziile for pentru iama.
Prietenul nostru ne-a asigurat chin afara de acesti bureti uscati, malai si putin lapte
de capra, acesti oameni nu aveau s mai puns in gura nimic in afara de apa, toata
iama, si erau fericiti sa aiba suficiente provizii din acestea. Vara, ciobanii le mai
aduc uneori hrana proaspata, iar ei insisi mai culeg fructe si radacini din muntii din
apropiere; dar principalul sprijin // le vine din cersit, sub forma porumbului, pe
care-1 primesc toamna. Tot ce ne-au putut oferi drept provizii au fost acesti bureti
prajiti, niste slanina si sare. Buretii erau categoric buni, atatia cati au fost, desi cred
ea am fi putut manca toata provizia Ida sa ne saturam.
[Se intoarce la Bran si apoi pomeste spre Sibiu].
p.378
erau trase de cate 12 cai fiecare. Am fost foarte uimiti de numarul de biserici
fortificate intalnite in aceste parti. Aproape fiecare biserica sateasca este inconjurata
cu un zid cu puternice contraforturi si porti rabatabile, adesea intarite cu tumuri si
alte mijloace de aparare. Istoria Transilvaniei explica foarte clar motivele acestor
precautii, iar aparitiile for dese ne-au readus in fata ochilor, foarte putemica,
30
a provenit din mai multe zone germane, printre care si teritoriul de azi al Belgiei flamande si
Luxemburgului.
www.dacoromanica.ro
845
p.384
p.385
CONTE DE CHAMBORD
(1820-1883)
Henri de Bourbon sau Henri de France, duce de Bordeaux, flu al ducelui de Berry
vlastar at
regelui Carol al X-lea, apelat initial sub titulatura de contele d'Artois , a fost cunoscut Inca din
tinerete drept contele de Chambord.
Atat pe linie paterna cat si materna', contele de Chambord se tragea din cele mai ilustre dar si
cele mai incercate de soartA case regale din Europa. El era nepot al regilor: Ludovic al XVI-lea
decapitat in timpul Revolutiei franceze Ludovic al XVIII-lea care a restaurat" la 1814 dinastia $i
regalitatea Bourbonilor, cu o scurtA intrerupere in timpul furtunoasei reveniri in cele 100 de zile" a
fostului impArat Napoleon I Bonaparte si Carol al X-lea. La scarsitul secolului at XVIII-lea
inceputul secolului at XIX-lea nobilimea si Casa regale de Bourbon au fost greu incercate de
evenimente. Astfel, ducele de Berry, tate( contelui de Chambord, a fost nevoit sa fuga din tare,
impreuna cu parintii sai: contele d'Artois si Maria Tereza de Savoia, revenind in Franta odata cu
Restauratia. in 1824, contele d'Artois a fost desemnat rege sub denumirea de Carol al X-lea
(1824-1830) si incoronat in 1825 la Reims, cu intreg ceremonialul Vechiului Regim in traditionala
catedrala a regilor francezi.
Dupe caderea lui Napoleon I si revenirea monarhiei 5i a nobilimii legitime", Franca avea sa
fie tulburatA de ciocnirile 5i rivalitatile politice intre regalistii legitimisti $i membrii burgheziei $i ai
noii aristocratii rasarite in timpul Imperiului. Duce le de Berry a cazut victims acestor conflicte, find
asasinat la 13 februarie 1820 intr-o loja a Operei din Paris de catre un antiregalist fanatic numit Louvel.
Fiul sau Henri, duce de Bordeaux avea sa se nascA la putin timp dupa aceasta nefericitA intamplare. in
1821, and castelul si domeniul Chambord i-au fost oferite prin subscriptie publics, in onoarea 5i
recunostinta tatalui sau, avea sa-i fie alaturat $i numele de Chambord.
Copilaria $i educatia contelui de Chambord avea sA se desfasoare, asemenea altor membri ai
familiei sale, sub semnul emigratiei si exilului, departe de gra:muffle natale'.
Declarat succesor legitim in urma renuntarii la drepturile la tron de cite unchiul sau, ducele
d'Angouleme, instructia contelui de Chambord a fost calauzita in directia modelArii unei personalitati
apte sa-si aroge la maturitate autoritatea 5i obligatiile cuvenite unui cap incoronat, menit sa reprezinte
in ochii natiunii imaginea regalitatii. PanA la majorat tutela a fost incredintata unchiului sau, ducele
d'Angouleme, 5i sotiei acestuia, Marie Therese Charlotte, ilia a decapitatului rege Ludovic al XVIlea. Acestia aveau sa-i fie aproape si pe timpul cat mama sa, ducesa de Berry, a fost arestata, din cauza
amestecului sau intr-un complot impotriva regelui Ludovic Filip de Orleans.
Un rol important in formarea si educarea vlastarului regal au avut diferite personalitati politice
si
culturale ale vremii, ramase fidele regalitatii, printre care se numara ducele Mathieu de
I Dupe revolutia din 1830 5i abdicarea regelui Carol at X-lea, contele de Chambord impreuna
cu familia au luat calea exilului.
846
www.dacoromanica.ro
Odata cu constituirea celui de al doilea Imperiu francez, sub Napoleon at III-lea Bonaparte,
partizanii fostei monarhii au intarit legaturile cu contele de Chambord. Bizuindu-se pe sprijinul
acestora, el a candidat, tars succes insa, la tronul Frantei, in trei randuri dupa prabusirea lui Napoleon
al III-lea: in octombrie 1870, in mai si iulie 1871 $i in 1873. In august 1873, contele de Paris (Philippe
d'Orleans), fiul varstnic al ducelui d'Orleans $i mostenitor at regelui Ludovic Filip, dupe tentativa
esuata din 1871 de a candida la tronul Frantei in calitatea de reprezentant al ramurii de Orleans, s-a
dus in Austria, la Frohsdorf, unde Iocuia contele de Chambord si i-a propus unirea celor dotia aripi ale
Casei regale, in profitul celui din urma, pe care 1-a si recunoscut drept reprezentant al principiului
monarhic in Franta". In toamna aceluiasi an, contele de Chambord a incercat o actiune pe cont propriu,
spre a accede la tron. El a mers in secret la Versailles si i-a propus maresalului Mac-Mahon, duce de
Magenta, cunoscut pentru simpatiile sale regaliste, sa apart alaturi in Parlament. intrucat maresalul a
sa cada. La 20 noiembrie 1873 Parlamentul francez a votat confirmarea pe timp de sapte ani a
atributiilor de Presedinte al Republicii maresalului Mac-Mahon. Conte le de Chambord a luat din nou
calea exilului, stingandu-se din viati, fad urrnasi2, in 1883 la Frohsdorf in Austria. Dupa moartea sa,
contele de Paris, seful ramurei d'Orleans, casatorit intre timp cu Maria Isabella, fiica ducelui de
Montpesier, 1-a desemnat pe fiul sau Philippe, duce d'Orleans drept mostenitor si reprezentant al Casei
de Bourbon.
Pomind de la lucrarea lui Alfred Nettement, Nicolae Iorga a reluat subiectul calatoriei
descendentului Bourbonilor in studiul Vizita contelui de Chambord in tinuturile locuite de romiini in
1839, aparut in Revista Istorica", XXVI, 1940, p. 340-341.
In studiul Inca o .tire despre prezenla ducelui de Bordeaux la Orsova (1839) publicat in
volumul Natiunea rondinci. ldealuri si realittiti istorice. Acad. Cornelia Bodea la 90 de ani, Editura
Academiei Romane, Bucuresti, 2006, acad. Paul Cernovodeanu completeaza informatiile cunoscute cu
amanunte interesante si relevante, menite a clarifica unele situatii ambigui, preluate dintr-un raport al
consulului englez la Bucuresti, Robert Colquhoun adresat la 31 mai 1839 secretarului de stat al
Foreign-Office Henri Temple, lord Palmerston. Date le oferite dezmint unele informatii ale lui A.
Nettement privind continuarea calatoriei contelui de Chambord in Tara Romaneasca. Referindu-se Ia
intalnirea de la carantina Orsova, Colquhoun a afirmat ca Chambord astepta aici avizul autoritatilor
austriece din Banat pentru a merge in Principatele dunarene, aviz care pane' la urma nu i-a fost data.
2 Din casatoria sa, in 1846, cu o printesa de Modena, nu au rezultat copii.
3 Cel care s-a opus a fost contele Arnsberg, guvernatorul general at Banatului, motivul real at
impotrivirii find teama cabinetului de Ia Viena fate de prezenta unui pretendent regal al Frantei in
teritoriile Imperiului Otoman. In vara anului 1839, din cauza veleitatilor de extindere in Siria, ale lui
Mehmed Ali, pasa de Egipt, izbucnise o noun criza in Orient.
www.dacoromanica.ro
847
Date le biografice ale contelui de Chambord $i ale personajelor amintite care I-au insotit in
voiajul prin Imperiul habsburgic sunt preluate din Grand Larousse Encyclopedique (en dix volumes)
avec un supplement; Paris, Librairie Larousse, 1960-1968.
p.136
varstnic al regelui Carol X6 al Frantei, abdicat la sfaritul lunii iulie 1830, a hotiirat
de comun acord cu episcopul d'Hermopolis7, guvernator al nepotului sau de frate,
Henri duce de Bordeaux, conte de Chambord8, urma declarat al Casei de Bourbon
la tomtit Frantei, ca acesta din urma, aflat sub tutela sa, sa piece intr-o serie de
calatorii de studii in mai multe Sari din Europa pentru a le cunoate situatia i
oamenii distini" de acolo].
p.141
d'Artois; (1757-1836); frate cu Ludovic al XVI-lea $i Ludovic al XVIII-lea, regi ai Frantei; s-a
refugiat In timpul terorii republicane, stand in exil pane in anul 1814, cand s-a intors in tare in
Jurgoanele" monarhiei restaurate. A domnit la randul sau ca rege Intre 1824-1830; a avut 2 fii: pe
ducele d'Angouleme ultimul delfin" $i pe ducele de Berry; a abdicat in urma Revolutiei franceze din
iulie 1830 $i a petrecut ultimii ani din viata in exit: mai intai In Anglia, apoi la Praga $i in Austria.
7 Frayssinous, Denis, conte de ; prelat $i om politic francez, atasat monarhiei de Bourbon ; a
exercitat in timpul terorii republicane asa numitul minister ascuns". In timpul Restauratiei a devenit
episcop de Hermopolis (1822); In vremea regelui Carol al X-lea a exercitat functia de ministru al
Afacerilor ecleziastice $i al Instructiunii publice (1824-1828). Dupa abdicarea regelui Carol al X-lea
a plecat la Roma, apoi s-a atasat casei contelui de Chambord, find Insarcinat intre 1833-1838 cu
educatia $i formarea spirituals a acestuia.
8 Chambord, Henri de Bourbon, duce de Bordeaux, conte de (1820-1883), cunoscut $i apelat
de regalisti drept Henric al V-lea sau Henri de France; numele de Chambord, I-a preluat de la cel al
castelului $i domeniului Chambord, capodopere a arhitecturii franceze renascentiste, ce i-au fost
donate in 1821 prin subscriptie nationals"
9 Levis, duce de ; probabil fiul ducelui Gaston de Levis (1764-1830), scriitor $i om politic
francez.
io Locmaria, Noel Marie Victor du Parc, conte de (1792 ?), nobil francez devotat ramurii
varstnice a Bourbonilor; s-a preocupat, alaturi de alti legimitisti, de educatia contelui de Chambord;
I-a insotit pe acesta in caletoriile de studii in Virile Europei, intre care $i Imperiul habsburgic.
848
www.dacoromanica.ro
p.142
p.143
www.dacoromanica.ro
849
p.144
Bonca (920 $i Sibiu21, seful deputatiei care mergea inaintea printului, facu in
mijlocul aclamatiilor toastul urmator in Latina:
20 Localitate fantezisti din Transilvania; posibil a fi Abrud. Denumirea maghiara find AuruBanya sau Abu-Banya.
21 Hermanstadt.
22 Carol de Habsburg, zis arhiducele Carol; (Florenta 1771Viena 1847); al treilea flu al
imparatului Leopold al II-lea; unul din cei mai buni generali austrieci, find Insarcinat dupd Austerlitz
cu reorganizarea armatei imperiale; retras din activitate dupa batillia de la Wagram (in 1809) avea sa
se preocupe de scrierea unor lucrari de strategie militara si de istorie.
850
www.dacoromanica.ro
TANCSICS MIHALY
(1799-1884)
Tancsics Mihlay, una dintre male figuri ale revolutiei maghiare din 1848, s-a niscut la 29 aprilie
1799 in satul Acs-Teszer (comitatul Veszprem, in Ungaria transdanubiana). Parintii 1-au dat sa fnvete
meserie si era calla de lesator cand, la varsta de 19 ani, s-a inscris la Preperandia din Buda. Dupa
absolvirea anilor de studii a functionat ca profesor in orasele Kecskemet (in Campia maghiara) si Nitra
(azi in Slovacia). Toad viata a luptat cu condeiul pentru democratizarea patriei sale. in 1846 a fost inchis,
pentru delicte de press, la Buda, de unde a fost eliberat de popor, in ziva de 15 martie 1848, cand
izbucnekte revolutia.
In acelasi an este trimis ca deputat in diets tarii. Sub regimul de teroare care a urmat dupa
revolutie, deli a stat toad vremea ascuns, a continua[, prin scris, sa indemne tineretul Ia lupta pentru
libertate. in 1857 a fost amnistiat, dar in 1860 tribunalul militar I-a condamnat, pentru vina de lezmajestate,
la 15 ani de inchisoare. Peste 7 ani i s-a iertat restul de pedeapsi si a parasit inchisoarea pe jumatate orb.
Anii de batranete i-a trait in saracie cumplita. Moare in 1884, la Budapesta. Adeptii lui, organizati in
Societatea Tancsics" i-au ridicat, in cimitirul unde a fost inmormantat, un monument funerar, in 1898.
Tancsics a fost un scriitor fecund. A scris manuale scolare, lecturi pentru tineret, studii politice,
dintre care merits sa fie semnalate (redand titlurile in romaneste): Opiniile unui detinut despre libertatea
presei (Paris, 1844, ed. II, Londra, 1846, trad. germ. Pesta, 1848) $i Cuviintul poporului este cuvdntul lui
Dumnezeu (Budapesta, 1848).
Opera completa s-a tiparit sub titlul: Tancsics Mihaly miivei (Opera lui Mihaly Tancsics),
Budapesta, 1873-1885, in 12 volume. Lucfarile cu caracter politic si social apar in vol. VIIIIX: Ce este
socialismul s= ce este comunismul? Ce sunt republicanii rosii si ce vor?; vol. X: Regalisti si republicani;
vol. XI: Vocea poporului.
In relatarea de mai jos, autorul ne iniatiseaza Clujul din prima jumatate a secolului at XIX-lea,
punand fats in fats aristocratia ingamfata, dar de un nivel cultural destul de redus, care ocupa locuintele
din centrul orasului, $i populatia de muncitori de Ia periferie, care locuieste in pesteri scobite in coastele
Cettituii.
TANCSICS MIHALY
Calatorie in Mransilvanial
[...] Cand calatorul, venind de la Budapesta, soseste la Cluj, la dreapta li la
stanga vede cocioaba alaturea cu drumul, in sfarsit vede femei $i fete sau ca sa spun
mai pe scurt: femei, care in fats $i in spate au catrinte de land impodobite, dupa care
se poate sti ca sunt romance. Aceasta nu face cea mai placuta impresie calatorului,
care de multe on a framantat in minte ciudateniile din patrie si se apropie cu inima
calda sa imbratiseze pe compatriotii vecini. Deci nici in atat de slavitul i vestitul
Traducerea s-a facut dupa originalul maghiar, publicat in Hazai utzoh Erdelyben, Cluj, 1941,
p. 92 si urm.
I
www.dacoromanica.ro
851
p.92
Cluj nu sunt maghiari? A$a ofteaza la inceput, dar patmnzand mai inauntru, la pod,
da peste maghiari. Ceea ce este de speriat aici nu este orasul insu$i, ci satul cu
numele Mana$tur, care se impreuna cu el.
Numaidecat dincolo de pod, suntem in Cluj. $i aici, ca i in alte orav, pe la
mijloc trece drumul, de amandoua partite sunt casele. [...]
Daca un calator merge pe jos in ora$, cand ajunge in piata, la capatul strazii
dinauntru a Manasturului"2, s-o is la dreapta i numaidecat da de vestita casei a
picioarelor, unde $ezand in strada ii scoate cizma care poate ca s-a rupt in timpul
P.93
despre asta $i le era mils ca pot fi atat de naiv incat nu intelegeam imposibilitatea ei // [...]
p.94
Centrul orasului este inconjurat cu zid gros de piatra, care are mai multe
porti: a Mana$turului, a Ulitei Fanului, a Turdei, a Ulitei din Mijloc, a Ulitei
Unguresti $i a Podului. Fiind astfel ingraditi, suntem nevoiti sa petrecem un timp
sau sa zabovim sau, pe ardeleneste: sa .yedem. Dar Imi va da multi bataie de cap
unde sd ayez pe cititori, pans le in$ir lucrurile de seams din centrul orasului. 0 class
poate ocupa loc in casind, daca este actionar sau oaspe in vreun chip oarecare. Alta
2 Exists gi o strada dinafara a Manaturului".
852
www.dacoromanica.ro
class poate intra la Tivoli, pe care este usor s-1 gaseasca in fata strazii Bisericii, mai
precis: tocmai langa grajdul principelui. 0 a treia class poate edea in vestita casa
a picioarelor" pomenita mai inainte sau in apropierea ei. Cafenele nu sunt, micile
carciumi nu le cunosc, iar han este unul in centrul orasului, dar in acesta putini
cititori pot sa intre.
In privinta imobilelor din ora nu vom zabovi mult, caci lasand la o parte
p.95
foarte mici, cu un singur etaj. Numele strazilor sunt alese foarte nenorocit, sau asa
a fost randuiala soartei; anume, ca strada pe care sunt cucemicii frati calugari,
liceul, guberniul, casa comitatului, teatrul, colegiul reformat i biserica for
principals, locuintele profesorilor reformati, tipografia, sa se numeasca Farkas
utca" <strada lupilor> [...] mi se pare nitel curios! In privinta partii vii din centrul
orasului adica a locuitorilor [...] i aici, ca i alte orae, locuiesc doua feluri de
oameni: adica aceia care nu sunt multumiti cu soarta for si aceia care sunt multumiti
cu ea. Eu, ce-i drept, n-am cunoscut nici o fiinta creata de Dumnezeu care sa facd
parte din acestia din urma, dar un cunoscut oarecare, care cunoate foarte bine pe
853
p.96
folosesc de o pilda din care cititorii pot sa traga concluzia. Cand joaca oarecari
actori neindemanatici maghiari sau da un concert vreun violonist din tara, nu se duc
la spectacol, daca insa vreun scamator strain isi arata acolo indemanarea, teatrul e
plin burduf. Aceasta le arata destul de bine gustul. Imi aduc aminte ca odata si-a
aratat mestesugul un scamator pe care eu I-am vazut odata la Pesta, in cartierul
Terezia, acolo unde isi intind setrele saltimbancii de trei parale si atat de plin era
p.97
teatrul Ca altii n-ar mai fi incaput. S-au stins lumanarile si a fost apoi comedia!
Clujenii isi aduc bine aminte [...]
Oh, cate as mai putea scrie despre locuitorii din centrul orasului, un volum
intreg, ba chiar un volum mare, daca nu chiar cloud! Faptele omenesti sunt de cloud
feluri: bune si nebune si numai despre cele din urma as putea scrie, pentru care
Societatea de Stiinte mi-ar putea da un premiu de doua sute de galbeni, dar nu scriu,
pentru ca ar trebui sa spun adevarul si oamenii nu-1 iubesc si s-ar mai isca si alte
ca aceia care acolo sus zgandara opaitul din cand in cand, sunt mai fericiti in
barlogurile for deck orasenii care locuiesc sub ei, fiindca, in simplitatea for fireasca
3 Este vorba de Carolina Augusta, ImparAteasa Austriei care, ImpreunA cu sotul, imparatul
Francisc I (1792-1835), a vizitat Clujul in 1817.
4 Cetatuia se OA In partea de nord-vest a orasului, peste Somes.
854
www.dacoromanica.ro
oamenii scunzi nici nu trebuie sa se apiece pentru a intra inauntru, cand pasesc
pragul; dar mai multi pasi nu poate face, caci pe de o parte este vatra sau mai bine
zis cuptorul taiat in stanca, in care incape o oala de mai mult nici nu e nevoie
pe celalalta parte este patul, adica banca de pima astfel scobita i cioplita in
cavitate, ca sa se poata culca pe ea; mai departe nu se poate merge, nu se poate pasi,
usa nu se deschide de tot, pentru ca dupa ea este un dulap sau lads, in care iii tin
hrana. Lang cuptor mai este una, aceasta serveste ca masa. lata intreaga casa si
toate mobilele. Dar de ce nu este fericit omul care s-a nascut i traieste intr-o astfel
de vizuina intreaba in sfarsit cititorul curios sau i-o fi cuprins i pe ei mania
ajungerii mai sus? Poate ca lumina infumurata i-o fi orbit, le-a rapit linistea
pacea
nevoiti pe vremea alunecoasa sa-si care pe deal lemnele de foc, care nu cad pe
stanca asa de pared
sboare creierii din teasta. Aceasta ii chinuieste, de aceasta
nu sunt ei multumiti.
Coborand de pe deal, imi picura din cand in and cate-o lacrima mare din
ochi.
www.dacoromanica.ro
855
Vincent Otto Nolte s-a nascut la Livorno pe 21 noiembrie 1779. Era fiul negustorului John Henry
Nolte. A invatat la un pension particular din Germania, iar la 16 ani a intrat ca ucenic la firma din Livorno
a unchiului sau; dar, neintelegerile cu acesta lipsa de apetenta pentru activitatea eomerciala 1-au facut pe
severul sau tats sa-1 cheme la Hamburg si sa-1 tint sub drastica supraveghere in propriul birou de
contabilitate, unde tanarul Nolte a deprins subtilitalile negustoriei. In 1804, and afacerile pateme
incepusera sa nu mai fie rentabile, intra in serviciul firmei Labouch6 si Troteau" din Nantes. De atunci
incepe o perioada de aproape 50 de ani de constante calatorii prin lume. In 1805 trece oceanul pentru a
media exportul de argint mexican. Curand $i-a luat cetatenia americana $i s-a stabilit, pentru scurt timp, la
New Orleans, unde achizitiona marfa pe care o expedia ulterior in Anglia. In 1809 s-a intors in Europa
pentru a cauta fondurile necesare deschiderii unei afaceri pe cont propriu in New Orleans. In 1812 a
revenit in acest cosmopolit oral american pentru a-5i incepe negotul, dar chiar atunci a izbucnit razboiul
dintre Anglia si State le Unite, iar blocada navala instituid i-a oprit transporturile. Totusi, a continuat sa
van& bumbac, la Pensacola, partenerilor britanici. In 1814 se inroleazii in militie gi participa la batalia de
la New Orleans, unde trupele americane, conduse de generalul Andrew Jackson, ii infran' g pe englezi.
Nolte furnizase baloturile de bumbac ce an folosit camarazilor sai americani la construirea de parapete. In
1815 s-a reintors in Franta pentru a -ui reface legaturile comeciale neglijate in timpul campaniei. Are ocazia
sa viziteze campul de lupta de la Waterloo.
In 1820 s-a insurat cu Lisida Feve, cu care a avut cinci copii. S-a reintors la New Orleans si a
continuat, cu succes, negotul cu bumbac pane la 1826, cand scaderea dramatica a pretului acestuia it
a-$i
incarcerat mutt timp in inchisoarea datomicilor si este dat in judecata de creditorii neonorati. Procesul
dureaza mull timp. Iii incheie toate afacerile din America $i, in 1829, parasete definitiv orasul New
Orleans pentru a se stabili la Paris. Aici ajunge fumizor al Garzii Nationale, careia ii vindea anne
cumparate din Rusia. Un timp afacerea prospera, dar in 1834 are iar greutati financiare $i in 1837
ajunge, din nou, la inchisoarea datomicilor, uncle este tinut trei luni. In 1839 intentiona sit reinceapa o
afacere in Statele Unite, dar este obligat sa paraseasca, in grabs, Cara pentru a scapa de urmarirea
creditorilor. Revenit in Europa intreprinde calatorii la Venetia apoi la Odesa, ca angajat at firmei
Grant, Brothers & Co".
Dotat cu talent literar si fluent in multe limbi de circulatie, a avut $i o activitate publicistica.
Spirit combativ, a semnat pamflete si note critice la adresa concurentei sau a dusmanilor din New
Orleans. Bun observator at starii financiare si comerciale din locurile vizitate sau din cele unde iii
stabilise antrepozitele, a dat la lumina rapoarte si studii economice de valoare. Dar lucrarea cea mai
importanta este volumul memorialistic publicat, cu trei ani inaintea mortii (survenita la Paris pe 19
august 1856), in 1853, Cincizeci de ani in ambele emisfere. Cateva pagini sunt dedicate calatoriei pe
Dunare $i, apoi, cu carute de posts de la Galati Ia Iasi, in drumul spre Odesa, in 1840.
Chiar dace succinte, informatiile furnizate de el sunt pertinente si, uneori, foarte amuzante.
Vorbind despre vajnicii surugii care conduceau, cu mare viteza, caruta de posta un cos pe patru roti"
ii considers, in mod gresit tali, deli din descrierea vehiculului, a cailor pipemiciti dar rezistenti si a
comportamentului calaretului, surd la once rugaminte de a-si incetini cursa, este evident ca acestia
erau romani neaosi.
$i
insoteasca pane la urmatoarea statie de posts, spre a se asigura ce va primi caii potriviti, iar cel de-al
doilea, oferindu-i un dineu $i intretinandu-1 in chip cordial in conversatii intelectuale. Momentul cel
mai penibil $i mai ridicol se desfasoara la carantina ruseasca de la Sculeni unde, obligat sa se
dezbrace part la piele, calatorul depune juramant in fata unor ofiteri rusi de stature herculeana pe care,
856
www.dacoromanica.ro
totusi, in acea stare de umilitoare goliciune, are taria sa-i ironizeze aratandu-le spatele atunci and se
apleaca a ridice crucifixul de pe dusumea.
si
p.446
pierdute. Vincent Molte a plecat spre Viena dar, pe drum ii dispar actele si este
obligat sa astepte primirea altora].
M-am bucurat de intarzierea de la Viena pe care nu o vazusem niciodata si
care este un loc incantator pentru straini. Am luat un vas in josul Dunarii sa merg la
Odesa prin Galati, Iasi, Basarabia si Rusia Meridionala. In aceeasi sears am ajuns
la Presburg [Bratislava]. Nu am putut trece pe langd campul de lupta de la Wagram
www.dacoromanica.ro
857
p.447
cinci mile departare, iar drumul trece prin bogatele i incantAtoarele pajiti ale
Dundrii, presdrate de ruinele unui vechi apeduct cu arcade inalte de 35 de picioare.
Satul Mehadia se afla intr-una din cele mai adanci vdi ale Europei, unde arcadele
apeductului lui Traian Inca se vdd. Te imbdiezi in ceea ce a mai ramas din templele
romane ale lui Hercule i Esculap, iar aleile sunt pline de gust i pitoreti; iar acela
care nu le viziteazd cand are ocazia, pierde o mare placere.
Dunare, a cdrei latime s-a micprat la 200 de picioare, trebuie sdli scurgA
nestdpanitul uvoi i unde este nevoie de multA grijd 4i pricepere din partea
p.448
barcagiilor2. De cealaltd parte a portilor am aflat un alt vas care ne-a dus la Galati
prin Vidin, Giurgiu, Silistra i Braila, faimoasd pentru cerealele ei. // Aici am sperat
surugiul neprivind vreodatd in jut Cand caii sunt osteniti, imediat sunt prin0 4i
inhAmati altii, de pe camp, iar galopul continua. Singura to racoritoare este un pahar
cu apa cerut cu stdruintA la coliba vreunui evreu moldovean. Vai tie dacd nu vorbe0
rusqte, pentru el surugii nu vorbesc altceva. Un englez cand a facut a doua oars
aceasta caldtorie, ca un substitut pentru rusd, a tras cu pistolul la urechea surugiului
sdu cand a voit sd-1 opreascd. Printul Galitin, care 14i adusese propria caleacd, a fost
indatorat cu doudzeci i patru de cai,
0 scrisoare de la dl Grant ma recomanda consulului britanic Cunningham, un
fost functionar al dlor Grant. Cand a venit sd ma insoteased i s-a uitat la coul i la
cei opt ponei ai mei a zis: ;,Dumnezeule, nu! Asta n-o si to tins. Trebuie sa iei mica
mea trdsurd de cAlAtorie". Imediat a trimis dupA aceasta o trasura dragutd i
comodd pentru cloud persoane i si -a formulat intentia de a merge cu mine o poVit
3 Zona aceea era foarte periculoasA: in seara zilei de 14 iunie 1839, o nava urcand pe Dunare
dinspre Orsova spre Drenkova se rastoarna in amonte de Siicnitza, in dreptul targului Serinia, la o
jumatate de oil. de Drenkova. Din cei 25 de pasageri 5i membrii ai echipajului aflati la bord sunt salvati
doar 5: americanii Swords, Bennet, col. Ireland 5i cap. Joseph si cubanezul Betancourt. Printre cei
inecati se numara consulul austriac la Salonic, de Stainiberg, secretarul $i cei doi servitori ai sai,
scotianul Allen Roberts din Glasgow, doi americani: Mr. Chamberlayne din Philadelphia si It. Pirie din
regimentul 9 Infanterie si doi germani neidentificati. Rapoarte consulare engleze, Robert Colquhoun
catre Lordul Palmerstone, Orsova, 25 mai 1839 in Public Record Office, Foreign Office, Turkey, dos.
78/363, f. 57-61.
858
www.dacoromanica.ro
putea fi nici o diferentd dacd eram primit atunci sau dimineata. S-a consultat cu
ceilalti si apoi, ridicand din umeri, a spus ca nu poate indica regula. Nu era nici un
han in vecindtate, pentru addpost asa ca mi-am luat riscul de a petrece noaptea in
ploaie. Totusi, cand a ajuns printul Galitin, influenta lui a deschis usile pentru
amandoi.
Avansand pe scara ierarhica ajunge ministru plenipotentiar la Dresda 0, apoi, la Berna. A avut i o
activitate literary demnA de amintit: in 1857 public, Ia Berlin, Riimanische Volkspoesie, antologie
tradusa dupi culegerile lui Vasile Alecsandri; in 1862 scoate, Ia Leipzig, volumul de nuvele originale
Bilder un Ihizzen aus der Moldau i, in acela0 an, romanul Laskar Piorescu, inspirat tot de moravurile
moldovenilor, printre care trAise i pe care ii observase 0-i cunoscuse cat se poate de bine.
6 August Kotzebue (1761-1819), dramaturg german. A intrat in serviciul Rusiei activand ca
diplomat (1781-1817). Autor de drame i de comedii de moravuri (Mizantropie si pocciintcl, 1789).
www.dacoromanica.ro
859
pA49
nu, a fost obligat sa o faca. Cand am intrat in propria camera am izbucnit Intr-un ras
greu de stapanit. Asa ne-am petrecut cele patru zile de carantina.
Am mers spre Chisinau in mica mea trasura, prin paduri si trecatori de munte.
Mersesem aproape sapte leghe fara a fi vizibil vreun semn de sosea: iar surugiul
meu habar n-avea de drum sau de tinut. In sfarsit, in departare am vazut o coliba
p.450
lumina al acestui loc mi-a dat o idee asupra guvernarii militare rusesti. Toti
p.451
functionarii municipali erau militari si, cu cat vedeam mai multi cu atat inima Imi
tresalta pentru aerul de libertate al Americii, a carei civilizatie, deli lasata sa se
dezvolte singurd, a depasit-o cu mult pe aceea ale carei temelii le-a pus Petru cel
Mare. Doua zile mai tarziu am ajuns la Odesa si, prin nemasurati nori de praf, am
zarit pentru prima data- Marea Neagra [...].
[In continuare sunt date amanunte despre indeplinirea misiunii comerciale
pentru care facuse aceasta calatorie].
860
www.dacoromanica.ro
Marchiza de Londonderry
(?-1865)
Lady Frances Anne, fiica lui Sir Vane-Tempest si a Anei contesa de Antrim, a fost cea de a
doua sotie a lui Charles William Stewart Vane, marchiz de Londonderry, cu care s-a casAtorit la 3
aprilie 1819. impreund cu sotul ei, a intreprins in toamna anului 1840 o calatorie in Orient. Cei doi
s-au imbarcat din 'Viena, la 14 octombrie 1840, la bordul steamer-ului Galatea", pe Dunare, cu
destinatia Pesta, avand ca tovardsi de drum pe urmatorii calatori: un compatriot, Napier, apoi ca strain,
un demnitar turc, Emir pap, ce-si facuse studiile si se inapoia in patrie, un (Alter din Wurttemberg,
baronul Taubenheim, trimis in Siria spre a achizitiona cai pentru suveranul sau, un colonel austriac, un
medic turc poliglot, mama contesei de Konigsmarck, sotia rezidentului prusian la Constantinopol, o
modista francezi si o tiara din Viena, mergand la Galati, unde urma sii se casatoreasca cu viceconsulul austriac din acea localitate. Ajunsi in capitala Ungariei, calatorii sunt transbordati, la 18
octombrie, la bordul vasului cu aburi Zriny'', un steamer de 80 de cai putere, ce facea cursa pe Dunare
pans la schela Cladova, unde urma o noun transbordare a pasagerilor la bordul vasului Pannonia", cu
un tonaj de 36 cai putere. Navigand pe noua ambarcatiune, in conditii destul de mediocre, drumetii
s-au oprit, la 26 octombrie, la Giurgiu. De acolo au mers mai departe trecand pe la Silistra si Braila si
poposind la Galati in ziva de 28 octombrie. Sotii Londonderry au fost gazduiti In casa maiorului
Skeletti, ce comanda regimentul incartiruit in oras, in asteptarea vasului Ferdinand", ce urma sd-i
transporte la Constantinopol. imbarcarea a avut loc in ziva de 5 noiembrie, calatorii parcurgand
Dundrea, pans la varsare, pe bratul Sulina si apoi navigand pe Marea Neagra pAna la Constantinopol,
unde au ajuns dupd cateva zile.
Cei doi turisti englezi s-au inapoiat la 5 februarie 1841 la Napoli, cdliitorind prin arhipelagul
grecesc din Marea Egee si trecand si pe la Atena.
Sotii Londonderry au tinut jurnale separate de drum, in care si-au impartasit impresiile asupra
locurilor vizitate. Lady Frances Anne Si -a descris calatoria pe Dundre intr-o lucrare intitulatd Narrative
of a visit to the Courts of Vienna, Constantinople, Athenes, Naples etc., aparuta la Londra in 1844.
PreocupatA numai de persoana ei 5i domicil' de a cAlAtori in conditii cat mai confortabile si rapide,
marchiza de Londonderry a acordat prea putina atentie pitorescului locurilor pe care le-a strabatut,
inchinand doar cateva randuri peisajului maret al Dundrii la Portile de Fier. Nu a manifestat decat dispret
aristocratic pentru localitatile unde cuplul marchizal a fost nevoit sa debarce, descriindu-le in cateva
cuvinte seci, pline de neintelegere $i chiar de rea-vointA.
www.dacoromanica.ro
861
Marchiza de Londonderry
Relatarea calatoriei pe Dunarel
(1840 octombrie 22noiembrie 5)
p.68
p69
companiei, care ne-a dus intr-o casa unde ni se rezervasera treipatru oddi mici
pentru noi, pe cand ceilalti tovarasi ai nostri au tras la un han mizerabil.
Aici se face carantina cand to intorci de la Constantinopol i aici se afla, cam
la o mils de oral, un lazaret mare. Pe o insula, in fata, este o cetate turceasca.
M-am indreptat catre term $i am fost martora unei scene ciudate. Un spatiu
restrans este inconjurat de o balustrade unde li se ingaduie turcilor sa debarce i sa
cumpere sau sa vanda, dar nu sunt lasati sa treaca pe ingraditura 1i chiar banii for
sunt trecuti prin ape in scopul de a evita molipsirea de ciuma sau friguri. Aceasta
scene avea un aspect straniu, totusi interesant din cauza noutatii sale. Timpul, in
cele din urma, s-a imbunatatit i s-a schimbat; ploaia a incetat, a iesit soarele si totul
a inceput sa se Infatiseze mai stralucit [...].
p.70
otravitoare a Dunarii, am fost incantati cand ne-am gasit intr-o coliba, pe uscat.
Pentru prima data in viata mea m-am bucurat <sa gasesc> o sobs, mie care de obicei
cealalta pentru domni, au fost dusi de catre colonelul austriac in casa agentului
companiei i acolo an fost bine gazduiti [...]
p.71
862
www.dacoromanica.ro
este o statie unde trebuie sa se faca popas, vor determina locuitorii sa cladeasca
<case> si sa se aseze aici; intr-adevar s-au $i inceput o multime de case. Totusi acum
este destul de trist <aici> si nimic nu poate fi organizat mai prost decat toata aceasta
treaba. Sosind asa cum am racut joi la ora unu, am fi putut sa ne reimbarcam de
indata sau sa <ne> continuum <calatoria> pe uscat, dar nu s-a putut din cauza
aranjamentelor nesabuite si absurde care sileau pe vaslasii sau pe calauzele ce se
duceau la schelele Cladova5, la cloud ceasuri departare, sa se inapoieze la Orsova
inainte de apusul soarelui. Astfel se pierde o zi $i toata carantina, deli folositoare
(daca este bine aplicata), este acum o farsa curata gi // o absurditate; se fac atatea
comunicatii nernarturisite, incat ar fi o adevarata deceptie sa-ti inchipui ca in cazul
unei epidemii reale ar exista vreo siguranta.
Domnul Tomisch, agentul, o persoana foarte ceremonioasa, nu era acolo, dar
o alts persoana astepta si a vazut pasagerii $i bagajele depuse in trei barci ca mai
p.72
inainte, <dar> cu aceasta deosebire ca erau mai mici, mai caraghioase $i mai barbare
decat primele. Locul de sezut din mijlocul flecarei barci are sus un acoperis, dar este
deschis din toate partile. Se folosesc patru vasle la un capat si <alte> doua la celalalt
<capat>. Un salbatic straniu, imbracat <numai> pe jumatate, statea ghemuit la pupa
$i
iadului7.
d-lui Slade
$i
www.dacoromanica.ro
863
p.73
mistretii i lupii de care sunt pline padurile, dar sarbii nu incearca niciodata sa-i
distruga.
Dupa cloud ceasuri, a aparut min fata> privirilor <noastre> schela Cladovei.
p.76
incarcase mai dinainte patru trasuri pe bord; nu mai ramasese loc pentru altele i
nici una nu putea fi debarcata <pe tarm> fait sa descarce toate marfurile care erau
Ingramadite unele peste altele pans la jumatate din inaltimea mainii. In aceasta
dilema el a ordonat sa se lege <de vasul sau> o bared mare in care a fost apzata
caleapa noastra cat i o trasurican , expediata din Anglia pentru Ahmed pap.
In acest timp au sosit toti pasagerii i printre acetia din urma, medicul turc
care ducea o cutie cu ananas pentru sora sultanuluiI2, care <tocmai se marita>.
Spunea ca se ingrijete de cutie ca de lumina ochilor. De asemenea a aparut Emir
pap cu obinuitul sau sange rece13, gra sa para niciodata grabit sau nelinitit. $i
acum, cum a putea descrie vasul Pannonia"? In ce cuvinte a putea sa redau toata
ororile sale? Era foarte mic, vechi i prost // proiectat i mai innegrit decat o corabie
9 Sterling, corect sterlet".
I Ah, per dio, e troppo!
11 tilburry.
864
www.dacoromanica.ro
p.77
www.dacoromanica.ro
865
p.78
Cu toate acestea, suferintele noastre n-au fost totusi complete. Ziva frumoasa
ne-a dat sperante ca timpul se va mentine favorabil pentru not si un soare stralucitor
si un cer albastru ne va imbarbata sa suferim aceasta corvoada. N-am petrecut, insa,
p.79
mai mult de 12 ore in refugiul nostru, and a inceput potopul; ploaia s-a napustit
torential si a udat totul; singura noastra consolare, cand ploua cu galeata in cabina
mea nenorocita, era speranta ca ar putea ineca puricii; dar am fost lipsita chiar si de
aceasta inlesnire de catre romanii cei murdari, care stergand <apa de ploaie>, au
adus <cu ei>, probabil, mai multi.//
Am trecut de muntii Carpati, acoperiti cu zapada, si in ziva urmatoare,
sambata 24 <octombrie>, am fost sustinuti in ceasurile plictisitoare cat am fost
tarati prin ei <munti> de speranta de a sosi devreme la Rusciuc. Dar am fost
condamnati sa fim dezamagiti. Am lasat ancora la apusul soarelui, din cauza fricii
capitanului de bancurile de nisip si ne-am retras cu totii ca sa ne odihnim, asteptand
cu infrigurare a doua zi.
Am petrecut o noapte foarte proasta: ceata rece si deasa parea ca patrunde in
Dupa trei sau patru ore petrecute in izbituri, lovituri, lasari si ridicari de
ancora, eram eliberati pentru o clips, dar ne impotmoleam <imediat> in cea
p.80
urmatoare. Ultima intepenire a fost mai rea decat prima si de abia in jur de ora unu
am scapat si corabia s-a umit mai departe. Desigur, norocul nu ne-a suras in aceasta
calatorie. Daca ne-am fi imbarcat pe precedenta sau // am fi asteptat unnatoarea
cursa, am fi avut <parte de> luna <plina>, un ajutor nepretuit in once imprejurare,
aici mai mult decat oriunde. Vasul nostru a navigat, de asemenea, de-a lungul
malului romanesc, in timp ce celalalt mal, care este folosit in calatoriile alternative,
ar fi fost mult mai interesant, iar in cazul nostru, mult mai lesnicios. Vremea proasta
ne-a inmultit, totodata, suferintele.
Am aflat din acel folositor manual al lui Murray", care potrivit cu experienta
si observatiile mele este de obicei exact, ea doua sau trei zile ar trebui sa ajunga
pentru calatoria pans la Galati, vara, si patru <zile> in <timpul> iernii. Noi, vai! Am
venit pe bordul Pannoniei" la 23 si nu am ajuns decat luni, 26, la Rusciuc, care se
afla abia la jumatatea drumului. Trebuie sa ma corectez, cad corabia nu s-a oprit
acolo, acest <oras> find <asezat> pe partea bulgareasca, ci in fats, la Giurgiu, pe
tarmul romanesc.
17 John Murray and son, A Handbook for travellers in Southern Germany, Albermale
Street, Black & Armstron, Leipzig; Galignani Freres, Paris, 1840.
866
www.dacoromanica.ro
p.81
nu erau nici drumuri, nici case, ci colibe mici unde tatal, mama, // copiii si
p.82
animalele" traiesc laolalta si unde nu putea dormi nici un calator; Ca nu se putea gasi
nici came, nisi paine, nici altceva cleat oua, ea trebuia sa luam cu noi tot ceea ce ar
putea alcatui o caravana si ca pierderea de vreme si cheltuiala erau incalculabile. In
sfarsit ne-a spus ca un milord englez" facuse aceasta calatorie vara si ca pierduse
opt saptamani pe drum, deoarece caii erau niste animale mici si proaste, de
marimea unui caine, care mureau pe drum".
Am intrebat apoi daca ne-am putea duce pe uscat pans la Varna si sa fim luati
acolo de corabia cu aburi in trecerea ei spre Constantinopol. El ne-a asigurat ea
acest lucru este tot atat de greu, daca nu cu neputinta de a fi indeplinit la timp si am
fost asadar siliti sa ne incredintam soarta Pannoniei". Agentul ne-a propus, foarte
politicos, doua odai in casa lui, si am primit gazduirea lui, find prea fericiti sa fim
la caldura si sa ne uscam cateva ceasuri. 0 trasura proasta, <Inhamata> cu doi cai
mici, salbatici si manata de o fi inta care arata ca un barbar, ne-a dus repede cale de
trei mile pans in sat. Nu era nici un drum, nici (ogoare) cultivate, de toate partile am
vazut numai // pustiu si mizerie. La sosire, ne-am luat in primire micile noastre oddi
19 Inexact, domnii, find, dupa cum se oie, alesi pe vials, potrivit prevederilor
Regulamentului Organic.
20 Insinuare infierand o situalie, in care Rusia turista avea o certA preponderenta pe
plan politic in principate fats de Poarta otomana.
www.dacoromanica.ro
867
p.83
p.84
daca ar fi avut puterea sa puna in aplicare amenintarile sale; dar mai intai <de
toate> nu voiam sa facem pe nimeni sa ne astepte; si in al doilea rand, not insine
eram foarte doritori sa pornim si sa evitam orice intarziere.
Baronul Taubenheim ne-a parasit ca sa plece mai departe, calare, cu cei
trei tovarasi ai sai <care erau> tineri si dintre cari unul // era medic si poet, altul
S-a mai lasat <aici> multa marfa; barca a doua a fost parasita, trasura
noastra <a fost> asezata pe bord, si astfel, find mai usori, am inaintat cu mare
repeziciune.
Fluviul este aici de vreo trei mile in latime si, din cauza curentului
p.85
868
www.dacoromanica.ro
priveli$te mai trista. Bietul pa$a m-a rugat cu <toata> umilinta sa-i dau apa de
colonie $i parfum ca sa -$i potoleasca durerea de cap.
Era palid ca cenup $i i-am mai dat $i ni$te saruri aromatice pentru care
mi-a fost foarte recunoscator. Batrana doamna invalids m-a rugat sa-i dau tabac
de tras pe nas $i doctorii; $i dupa ce i-am ajutat potrivit dorintelor for felurite, am
petrecut ziva cum am putut mai bine, citind $i plangandu-ma, pana ce am ajuns
la Braila la ora 1 <noaptea>.
Era Intuneric, dar am putut sa vedem ca // parea sa fie un loc mizerabil; $i
ca toate aceste locuri de oprire, consta numai dintr-o $ura sau cloud, cladite pe
<un teren> mla$tinos. Am lasat aici o cantitate considerabila de marfuri $i dupa
un alt ceas <de mers> am ajuns la Galati unde nu sosise Inca vasul, cursa de
Constantinopol. Consulul austriac23, un tartar foarte elegant, s-a urcat indata la
bord ca sa -$i intampine mireasa. <Nivelul> fluviului era atat de scazut, incat
corabia nu s-a putut apropia de tarm, dar romanii au construit la repezeala un pod
grosolan $i acum singura greutate parea sa fie numai gasirea unei locuinte.
S-a spus ca aceasta era cu neputinta <de gasit>. Parcalabul24 orawlui a
p.86
www.dacoromanica.ro
869
p.87
la el. Prin urmare ne-am urcat intr-un vehicul primitiv $i am fost dui cu o mare
repeziciune prin intuneric sus pe un deal si apoi jos intr-o vale, pe un teren inegal;
$i dupa o scuturatura de douazeci de minute am sosit la destinatie $i am fost condusi
p.88
p.89
870
www.dacoromanica.ro
caci toate celelalte vizite fusesera <facute> sub cuvant de a scoate cate ceva din
saltarele felurite <din odaie>. Dar cand in sfarit copilul s-a aezat jos i a ramas cu
ochii atintiti la mine, aceasta nu se mai putea indura i am fost silita s trimit o
cerere stapanei casei, rugand-o sa porunceasca sa flu lasata singura.
Am petrecut <zilele de> joi i vineri, ateptand <cu infrigurare> sosirea
cursei <de la Constantinopol>, care intarziase intr-un chip atat de neobipuit. Am
vorbit despre calatoria pe uscat, dar am gasit putina incurajare ca sa o intreprindem,
p.90
www.dacoromanica.ro
871
p.91
noaptea *i am dormit bine pans la ora *ase dimineata, cand s-a slobozit tunul,
p.92
vestind plecarea noastra. Nu m-am dus niciodata pe punte nici nu am pa'rasit cabina
mea, caci ma a*teptam sa ie*im in <largul> marii pe la orele trei sau patru <dupd
amiaza>. Tot* am facut peste zece ceasuri pentru a ajunge in punctul Sulina sau
gura Dunarii 1i dupa oarecare intarziere, s-a gasit un pilot, care a declarat ca nu era
cu putinta sa treci de bara34, caci valurile marii se rostogoleau de inaltimea unor
munti *i vantul sufla chiar in directia noastra. //
Ru*ii au izbutit sa se geze aici ti comandantul a venit pe bord 1i ne-a facut
o dare de seams deplorabila cu privire la aceasta localitate, ca find o mocirla foarte
nesanatoasa. El ne-a spus ca o multime de vase fusesera oprite aici cateva zile din
cauza vremii rele gi ca de*i incercasera sa treaca dincolo <de geamandura> se
intorsesera. Aceasta *tire era foarte deprimanta *i ne-am dus la culcare, simtindu-ne
foarte amarati cand ne gandeam la perspectivele triste ce ne a*teptau.
in dimineata urmatoare, la *ase dimineata, capitanul a hotarat sa Incerce sa
treaca de bath gi s-a realizat cu succes, dar nu Ora ce o violenta pocnitura ne-a
alarmat pe toti ti cand am intrebat am aflat ca una din rotile cu lopeti fusese luata
de o corabie cu panze. Dupa ce am trecut <de geamandura> am fost favorizati de
un vant prielnic *i de o mare lini*tita; gi dupa ce am convins pe capitan sa nu se duca
34 Adica de geamandura.
872
www.dacoromanica.ro
gi
cu siguranta o
AM! BOUE
(1794-1881)
Ami Boue, francez de origine, a ramas notoriu ca geograf si geolog austriac. Sumarele date
biografice care se stiu despre el se gasesc in Grand Larousse Encyclopedique, Librairie Larousse, Paris,
1960, vol. II si in prefata descrierii de calatorie intreprinsA in Imperiul Otoman, aparuta la Paris in 1840,
intitulata La Turquie d'Europe ou observations sur la geologie, l'histoire naturelle, la statistique, les
moeurs, les costumes, I'archeologie, l'agriculture, l'industrie, le commerce les gouvernements divers, le
clerge, l'histoire et l'etat politique de cet Empire, vol. IIV, Librairie de la Societe de Geographic de Paris.
Ami Boue s-a niscut in Germania la Hamburg in 1794 si a murit in Polonia la Wisla (sau Vislau) in 1881.
Cunostintele si capacitatile sale intelectuale au fost puse cu prioritate in serviciul Imperiului Habsburgic,
dar si al Frantei, Boue remarck' idu-se totodata ca unul din pionierii colaborkii stiintifice intemationale.
in anul 1830 a fondat, impreuna cu alte personalitati stiintifice Societatea de Geografie fi Geologie
a Frantei.
PAWS in 1840 Boue a intreprins, impreuna cu savanti din diverse provincii ale Imperiului
Habsburgic si din alte taxi, o serie de calAtorii de cunoastere si cercetare a popoarelor, punand accentul pe
spatiul central si sud-estic european. Observatiile facute in timpul acestor deplaski au constituit subiecte
pentru o serie de lucrari, editate sub numele de Ami Boue. Astfel, avea sa apara Coup d'oeil d'ensemble sur
Turquie d'Europe ou observations sur la geologie ..., este rodul cercetarilor intreprinse de o echipa de
savanti europeni, intre care si francezii Foumoue de Montalembert si Viquesnel, membrii ai societkii de
geologie din tam tor, botanistul Friedrichsthal si zoologul Schwab, ambii din Moravia. Obiectul acestui
amplu studiu geografic, geologic, arheologic, istoric, statistico-demografic, etno-antropologic 1-au constituit
pmvinciile europene ale Imperiului Otoman, iar traseul ales nu a fost cel clasic: Belgrad, Rusciuc, Sofia,
Smyrna, Atena, Constantinopol, Brusa etc., ci a fost parcurs si cercetat interiorul" Turciei europene,
mergandu-se pe carki de munte sau prin campii nesarsite cautfindu-se contactul direct cu slavii (sarbi,
bulgari) albanezii, romanii, chestionarea si investigarea for potrivit proiectului savanplor.
Lucrarea constituie un studiu extrem de serios care urmareste in cele 4 volume, fiecare avand
aproape 600 de pagini, geografia si istoria popoarelor din Turcia europeana din aces vreme (sarbi,
macedoneni, bulgari, greci si roman), inclusiv a celor care traiau printre vecinii for sub dubla autoritate.
Informatiile culese au fost trecute prin filtrul apartenentei sale native. Astfel, atunci cand face
comparatie intre situatia provinciilor si popoarelor Turciei europene, autorul tine sa evidentieze importanta
civilizatoare a Occidentului, dar vorbind despre navigatia pe Dunare spre Mama Neagra, Boue releva rolul
societkilor germane si austriece de navigatie, nou-infiintate pe atunci, pentru transportul pasagerilor si
mArfurilor cu vase cu aburi, atrAgand atentia asupra activitkii perfide" a Rusiei, al ck-ui control la gurile
Dunkii punea in pericol libera circulatie prin blocarea accesului in aceasti zone, datorita neintretinerii
senalului navigabil. in opinia ilustrului geograf, Rusia ar fi putut chiar sa pug mina pe intreaga Dobroge
cu portul Constants.
www.dacoromanica.ro
873
Informatiile referitoare la roman, culese mai putin pe teren" ai mai mutt din diverse lucrari ale
vremii, sunt mai restanse deck pentru vecinii for balcanici. Acest lucru denota ca autorul a parcurs numai
anumite zone tangente cu spatiul locuit de roman, cum ar fi cursul inferior at Dunarii, cu porturile aferente,
iar unele descrieri privind Transilvania dateaza din anii anteriori. Cat priveate principalele oraae din
provinciile dunarene (Craiova, Bucureati, Iasi) ele sunt expediate in cateva randuri. Bout a insistat in
schimb pe importanta pozitiei geo- strategice gi comerciale a principatelor romane, a evidentiat insemnatatea
Dunarii ai a Marii Negre ai a sustinut ideea construirii unui canal de legatura pe apa sau a unei cai ferate
intre zonele Dunarii ai mare.
Din punctul de vedere at originii ai limbii romanilor, Boue a remarcat apropierea etno-lingvistica
de popoarele neolatine, precum francezii ai italienii ai pozitia izolata a romanilor intr-o mare" de slavi. In
ceea ce priveate clasele sociale, Boue a consemnat discrepanta dintre luxul ai bogatia boierilor ce se
socoteau europenizarprin mods ai prin obiectele de provenienta occidentals, pe care le achizitionau ai
mizeria ai starea de inapoiere a celei mai marl parti a taranimii lipsita de cele mai elementare conditii de
trai. Referindu-se la unele evenimente din spatiul sud-est european, Ami Boue consider ca din punct de
vedere social de pilda, miacarea nationals a sarbilor din 1804-1807 a fost mai avansata decat revolutia lui
Tudor Vladimirescu din 1821, ceea ce dents lipsa sa de informatie in ceea ce priveate cauzele, obiectivele
ai urmarile celei din urma. Spiritul partizan al autorului se suprapune adesea observatiilor propriu-zise.
Astfel, consideratiile sale contin o doza de subiectivism, datorat explicabil civismului sau imperial, dar ai
altele Impaciuitoare la adresa Portii. Trebuie recunoscut scria Bout ca ele (provinciile romane n.n.)
inclusiv Transilvania sunt locuite de acelaai popor", iar un stat unificat ar reprezenta un stat cu limite
naturale". Daca unirea, s-ar fi Scut mai inainte de influenta ruse, populatia ar fi tinut de ritul crestincatolic" ai s-ar fi bucurat de protectia Austriei ", iar romanii ar fi avut numai de caa' tigat.
Din dorinta de a nu supara nici autoritAtile otomane, ce i-au inlesnit calatoria, Boue a conchis ca ar
fi mai bine pentru viitorul politic al popoarelor sa traiasca fericite alaturi" sub autoritatea Imperiului
Otoman, find astfel ferite de cat mai putine zguduiri".
AMI BOUE
TURCIA EUROPEANA SAU OBSERVATII ASUPRA GEOLOGIEI,
ISTORIEI NATURALE, STATISTICII, OBICEIURILOR,
COSTUMELOR, ARHEOLOGIEI, AGRICULTURII, INDUSTRIEI,
COMERTULUI, DIVERSELOR GUVERNARI, CLERULUI, ISTORIEI
I POLITICII ACESTUI IMPERIU'
p.96
geografii le-au zis adesea munti. Acestea sunt mai intai inaltimile, care se intind de
Traducerea s-a Scut dupa Ami Bout, La Turquie d'Europe ou observations sur la geologic,
l'histoire naturelle, la statistique, les moeurs, les costumes, l'archeologie, /'agriculture, l'industrie, le
commerce, les gouvernements divers, le clerge, I 'histoire et retat politique de cet Empire, vol IIV,
Librairie de la Societe de Geographic, Paris, 1840 p. 96-98,379-513.
2 Capitolul face parte din volumul I.
874
www.dacoromanica.ro
urea decat la n<ord>, in Cara cazacilor Dobrogeal I, unde exists din nou, intre
BabadagI2, MacinI3 i Tulcea14, un grup de lnaltimi. // Ele par nite munti, in
comparatie cu relieful tarii invecinate, iar dupa D<omnul> de Verneui115, pot avea
intre 7<00> pand la 800 p<icioare> inaltime [...]
Mica creasta intre Babadag i Macin este curioasa // prin izolare i ea explica
intorsatura pe care Dunarea o face la n<ord> pentru a ajunge la mare. Aceasta parte
10 Koustendsche.
Toultscha.
Verneuil, probabil unul din membrii Societatii franceze de Geologie.
Erdeli.
Dniester.
18 Kainardschik=Kainarza, (turcescul Kficiik-Kainardgi), localitate in Bulgaria.
19 Vezi Reise-Bilder aus der Turkey, de Heine, Sankt-Petersburg, 1851" (n.a).
16
17
www.dacoromanica.ro
875
p.97
p.98
ceea ce s-ar putea incerca in acest istm, este construirea unui drum sau a unei linii
ferate //.
parti de arama depune aici carbonat de arama bleu. Minereul d 25% arama.
Imprejurimile sunt acoperite, dupa Schaller8, de gresie carpatica i intr-o valcea
invecinatA, calcarul cretacic este plin de caverne, in care intr-una din ele un rau
p.380
subteran formeaza o cascadA i iese din roci dupd V21<eghe> sub numele de Apa
Mare (mare // apit) sau Bulba9, nume venit de la zgomotul pe care it face. Ea se
reunete la Brebinal i la Motrul I gi se varsa in Jiu.
Mai multe rauri din Valahia Mare uda nisipul aurifer i Schaller povestete ca
ar fi descoperit in munti, spre izvorul Cernei 12, our nativ in filoanele de cuart ale
istului argilos.
20 Pizineaga.
I Bonseo.
2 Sldnikoul = Slanic Prahova.
3 Sekoujani = Sicuiani, fostul jud. Saac din Tara Romaneasca.
4 Oka-Mare, localitate, jud. Valcea.
5 Voultscha.
12 Tscherna; rau; izvoraste din masivul Godeanu, trece prin Banat $i se varsa in Duna're, in
amonte de Orsova.
876
www.dacoromanica.ro
Apele minerale
Ape le minerale cunoscute in Turcia
Si
www.dacoromanica.ro
877
Meteorologia. Clima
p.510
p.512
Climatul Turciei22 este in general mai putin bland decat s-ar putea presupune
dupe latitudine, pentru Ca ea este intretaiata de munti $i deschisa in partea orientala
curentilor de aer venind dinspre Rusia [...]
Serbia si Tara Romaneasca par a avea un climat destul de apropiat celui al
Ungariei. Anumite parti din aceasta ultima tara si din Serbia sunt adapostite de
munti $i trebuie sa aiba o temperature medie mai ridicata decat cea a campiei
romane, expusa curentilor vanturilor de la n<ord>-e<st>. Dupe Viquesne123, arborii
p.513
infrunzesc in Serbia incepand din 15 30 aprilie. Frigul iernii este obisnuit intre
10-14 sub zero; in 1814 a atins 21 $i in 1838 - 18. Diferentele considerabile
ale temperaturii de la o zi la alta se urea uneori la 17 Si chiar sunt foarte man in
cursul aceleiasi zile.
Tara Romaneasca si Moldova sunt regiunile cele mai reci ale Turciei, caci
termometrul coboara acolo uneori catre 15, 20 si chiar 26 sub zero, iar iemile
sunt aspre $i persistente. Drumul cu sania dureaza patru luni si Dunarea se acopera
de gheturi. Moldova este chiar mai rece decat Tara Romaneasca, din cauza solului
sau muntos. Primavara incepe acolo in aprilie $i vanturile din sud provoaca topirea
zapezilor in iunie adesea atat de repede, incat rezulta inundatii; <iunie> este de
asemenea luna ploilor cu furtuni. Un sezon agreabil succede ploilor din septembrie,
pans cand, in noiembrie, vantul de la n<ord>-e<st> aduce lama si acopera solul de
zapada. Din 1/ contra, caldura verii este acolo foarte mare. Dar curentii de aer rece,
care coboara seara din munti, fac noptile foarte racoroase $i se folosesc mantale, ca
in Ungaria, chiar in acest sezon.
Locuitorii Turciei europene sunt mai ales slavii, romanii, albanezii $i grecii.
Celelalte natiuni care locuiesc de asemenea in aceasta tara nu sunt decat amestecuri
21 A se vedea Notice sur les crevasses et autres effets du tremblement de terre du 11(A.S.) ou
23 janvier 1838, etc., par M. Schuller, Bucarest, 1838, 20 pages in folio, avec un planche extrait du
No 93 Romania" (n.a.).
22 Autorul se referi de fapt la provinciile europene ale Imperiului Otoman.
23 Viquesnel, profesor in 1840, membru al Societatii geologice a Frantei, colaborator al lucrarii
lui Ami Boll&
24 Traducerea s-a facut din op.cit, vol. II (partea a II-a) p. 3-5, 53-261.
878
www.dacoromanica.ro
intre aceste patru popoare, exceptand anumite orase, cetati si sate ale Bulgariei
orientale, Traciei si s<ud>-v<estului> Macedoniei, in care aproape singurii locuitori
sunt turci, in majoritate originari din parinti asiatici [...].
Populatia totals, necuprinzand regatul Greciei si insulele din Arhipelag, ar fi
de cel putin 14 600 000 suflete, pe cand statisticile o fixeaza la 13 000 000 sau
13 500 000. Valahii sau romanii25 grupati in Tara Rom'aneasca26 si Moldova27
p.4
formeaza mai bine de 4 000 000 <suflete>, adica: pentru Tara Roma.neasca
2 402 027 in 1839 si pentru Moldova 1 419 105 in 1838, in total 3 821 152 suflete.
Aceasta rasa ocupa cea mai mare parte muntoasa a Banatului si formeaza populatia
predominanta in centrul si v<estul> Transilvaniei28. Tara sau Valea Secuilor // este
locuita de un trib de unguri, iar partea meridionala mai ales de colonii germane. In
srarsit romanii29 locuiesc Inca in partea muntoasa sau orientala a Banatului si in
cloud regiuni apartinand odata Moldovei: Bucovina30, cedata Austriei in 1776 si
Basarabia, dezmembrata in 1812 din Moldova. Natiunea romans reunite ar forma in
jur de 5 700 000 suflete, din care mai mult de jumatate si-au pastrat nationalitatea;
mai mult de o treime sunt supusi ai Austriei si restul supusi ai Rusiei. Tara ocupata
p.5
26
Valaques.
30 Bukovina.
29
31
32
Dobroutscha.
Poate alounele (alunele).
www.dacoromanica.ro
879
p.53
noisette, alagne in savoiarda, este aluomele32 in valaha. Aceasta limba nu este deloc
vorbita de catre. bulgari sau sarbi pentru ca Dunarea separa romanii de slavi i
pentru ca Intre aceste doua popoare domnete o antipatie nationala, datand de la
invazia slava. Acelegi ratiuni fac ca limba slava sa nu se raspandeasca in vechea
Tara daco-romans sau Romaneasca33. De altfel, exceptand sarea extrasa din Tara
Romaneasca de catre sarbi, raporturile comerciale ale celor doua tari sunt nule, dar
nu este la fel in raporturile cu bulgarii.
Limba romans se scrie Inca cu 43 litere ale alfabetului chirilic. Noi am
semnalat deja mai multe din aceste particularitati vorbind despre albanezd34;
adaugam ca aceasta limba <romana> are cloud verbe auxiliare, patru conjugari,
verbe active, pasive, ca i cateva verbe neregulate. Constructia frazelor se apropie
de cea din franceza. Pentru a invata aceasta limba, not putem recomanda gramaticile
germano-valahe (Deutsch-Valachische Sprachlehre, Hermannstadt, 1823), cea a lui
J. Molnar sau aceea a lui A. Clemens (Buda, 1823, 2 vol. in 8). Al 2-lea volum al
acestei ultime lucrari este un dictionar bilingv in jur de 4 700 cuvinte, ceea ce este
Bucureti. [...]
Limba franceza nu este vorbita decat la Bucureti, Constantinopol i Salonic.
Romanii, grecii i corfiotii sunt cei care par sa formeze cel mai mare numar <dintre
persoanele> care o inteleg i care o vorbesc uneori foarte bine. Este <acea limba>
pe care turcii o invata daca ei Isi dau osteneala de a invata vreuna. Dar musulmanii
nascuti in Bulgaria, Tracia sau Macedonia invata adesea in copilaria for bulgara sau
greaca [...].
se vad Inca pe arcurile de triumf ale vechilor maetrii ai Europei. Dar nu toata
populatia are aceasta frumusete, exists foarte multi, care sunt de talie destul de mica
i reprezinta mai degraba, tipul dacilor decat al Invingatorilor lor.
35 Roumanesske.
34 Schkipe.
880
www.dacoromanica.ro
p.68
se achita bine $i mai prompt decat slavul. Dar bastonul este foarte des singurul
mijloc de a-1 obliga sa lucreze pentru stapanul sau. In plus, romanul i1i cople$e$te
foarte frecvent femeia cu lovituri si munci $i nu se lass deloc sedus de frumusete,
cu toate ca exists foarte multe romance la fel de bine-cladite ca $i barbatii.
Cea mai proasta trasatura a caracterului lor este de a fi razbunatori $i, de$i nu
le lipse$te curajul, ei aleg uneori mijloacele cele mai la$e ca otrava, pentru a se
razbuna sau a-si atinge scopurile. In restul Turciei, daca <cineva> se razbuna o face
prin arme, iar otrava se folose$te <in lupta> pentru putere37, a$a cum o dovedesc
turcii, care distrug astfel fara zgomot pe cei care ii incomodeaza.
Cat despre comportamentul umil pe care romanii ii arata fats de superiorii
lor, <acesta> nu le poate fi repro$at, caci vine de la jugul brutal al boierilor, sub care
Gouvernement.
www.dacoromanica.ro
881
p.69
p.231
<numita> bracinar39. Restul imbracamintii este format dintr-o o vests alba, un ilic
rotunjit, uneori de alts culoare sau de un mintean scurt40, ciorapi scurti de land sau
numai // cateva carpel, opinci sau caltuni grei42 si cu o enorma caciula din piele".
Caltunii lor sunt in parte unguresti44, cu talpi de lemn si cu pielea inchisa simplu
deasupra. Caciulile sunt din piele de oaie, cu lana bruna, neagra sau alba $i au forma
celor ale grenadirilor; <acestea>, alaturi de mustatile lungi $i de hainele lor albe, le
dau <romanilor>un aer salbatic.
postav garnisite cu blanuri, pantaloni bulgaresti" etc., dar foarte multi au adoptat
deja costumul european $i formeaza .astfel, in mijlocul supusilor lor, un contrast
mult mai frapant decat al magnatului ungur in mijlocul maghiarilor sai.
Femeile taranilor au capul acoperit cu un tulpan, pe and fetele lor au capul
gol, pletele impletite in cozi, atarnand, <pe spate> si ornate cu flori. Ele au fuste sau
mai simplu in timpul verii, cams* si fote, ca bulgaroaicele $i uneori centuri tesute.
Incaltamintea lor, ca si a barbatilor, este formats din opinci $i caltuni; <acestea sunt
puse> peste ciorapi grosi de lana, in asa fel incat picioarele seamana cu cele ale unui
elefant. Vara este mult mai agreabil de a be vedea in picioarele goale; si cand ploua
sau and spala rufe, pudoarea nu pare sa le fereasca de a-si ridica camasa mult
deasupra genunchiului. Sosirea la plata, a unor femei bine cladite in aceasta stare,
are pentru un european ceva fantastic [...].
39 Bretschinarioul.
40 Goreniatz.
41 Obealele.
42 Tschismele.
43 Le kelzounii; autorul se referA la caciula.
"A la hongroise.
48 Menouscha.
48 Soulcno.
47 Koschoukoul.
48 Bounda.
49 Culottes a la bulgare.
882
www.dacoromanica.ro
p.259
Restul romanilor locuie*te in case, ale caror ziduri sunt formate dintr-o
gramada de grinzi rotunde, puse unele peste altele, fiecare la fel de lungs ca o latura
a casei. Extremitatile for sunt taiate in a*a maniera incat intotdeauna o grinds sa se
prinda in taieturile celorlalte. Se vede uneori acest gen de constructie in muntii inalti
din Bosnia meridi//onala53 ca si in Savoia *i in Elvetia. Dar zidurile sunt acolo din
bucati *i nu din grinzi. Casa romanului n-are decat o u*d; ea este fAra horn, rara
podea; acoperi*ul este din lemn sau din paie. Acest popor a pastrat, chiar in Ungaria,
un gen de constructie, care face sa se distinga satele romane0 de cele ale slavilor
sau ale maghiarilor.
Alti romani au de asemenea locuinte din argils sau caramizi de pamant uscate
*i <sunt> acoperite cu paie, ca la unguri; in munti<locuintele sunt> chiar din piatra.
Obiectele casei unui biet roman se reduc la foarte putine lucruri. Culcanduse invelit in *uba sa, iama aproape de foc, vara simplu pe pamant, el n-are nevoie
de pat; cel mult daca are o impletitura grosolana sau rogojina. 0 bucata veche de
covor este un lux. Neavand in general decat hainele sale, lui nu ii trebuie dulap *i
$i
p.260
55 Veriniatska.
www.dacoromanica.ro
883
p.261
servesc la curatire. Cel mai adesea ulcioarele din Turcia au, alaturi de deschizatura
for superioara si, gatul lor, un at treilea mic orificiu pe partea superioara a acestuia
incat aerul sa poata inlocui usor vidul produs la scoaterea lichidului. Astfel ca,
<atunci> cand se bea trebuie atentie la modul de a tine ulciorul incat ultimul orificiu
sa se gaseasca in sus; in caz contrar to uzi.
p.27
se stie a se prepara vinul de absint63 al ungurilor, adica din vinul nou in care se
fermenteaza absintul. In Tara Romaneasca se face acesta si acolo iama se ingheata
vinul, pentru a separa apa si a se obtine un yin mai limpede. [...]
p.92
indeletnicesc si ei mult cu <acest mestesug>, iar cei din SumIa65 si din Bosna56 Traducerea s-a facut dupa op.cit, vol. III. p. 25-160.
57 Foschin.
58 Chouschi, municipiu, jud. Vaslui.
" Capiteux.
61 Dragoschan, oral, jud. Valcea.
62 Cuit, adica vinul care imbata.
63 Wermuth-Wein.
884
www.dacoromanica.ro
p.94
p.107
Daca se fac aproape peste tot tigle, aceast lucru nu reprezinta decat olarie
grosiera, ca olaria neagra a tiganilor din Tara Romaneasca si Transilvania. Noi nam observat olari decat in Serbia la Kragujevaw73 si la Sestinia74 si in Bosnia, in
bazinul dintre Travnic75 si Sarajevo76 [...].
Singura tail din imperiul turc unde exists totusi sticlarie este Tara
p.108
Romaneasca; <ea> se gaseste in zona // Targoviste. Toata sticlaria vine mai ales din
Boemia. [...]
p,109
p.110
ales greci, roman si tigani. Ei locuiesc uneori in locuinte subterane, asa cum not am
vazut in 1 836 la Spatova la n<ord> de // Seres. In morile de pulbere deja ridicate in
Turcia se foloseste salpetru venind in parte din Egipt. [...]
Salinele nu fumizeaza decat o mica parte din sarea consumata in Turcia, unde
p.111
" Kalandgis
69 Zingares.
70 Verssetoriu.
71 Verssetoriu de koussitoriou.
72 Afirmatia dovedeste CA autorul nu cunostea deloc lumea satului.
73 Kragoujevatz, localitate in Serbia.
74 Schestinia, localitate in Serbia
75 Travnik, oras in Bosnia, fostA capitala a acestei provincii.
76 Serajevo, oral in Bosnia-Hertegovina.
www.dacoromanica.ro
885
p.113
p115
Comertul cu lipitori
p146
p147
p148
anume: germani sau supui austrieci in amonte; romani, austrieci, greci, n4i si
englezi in aval.
Navigatia pe Dunare
In 1838 a inceput navigatia intre Regensburg83 i Viena, opera societatii de la
p152
si
886
www.dacoromanica.ro
lua un inspector la bord si a-i face un control la Linz. In 1839 societatea din
Germania si-a completat opera ducand navigatia pana la Ulm, pe cand aceea de la
Viena a stabilit o linie de vapoare intre Constantinopol si Salonic si intre Smyrna si
Alexandrette in Syria, navigatie ce atingea Chios, Rodos, Cipru.
Acum mai ramane societatii austriece de a folosi dace este posibil, Drava",
Sava85 si Tisa86, de a stabili vapoare pe lacul Balaton, de a mai avea un vapor
remorcher pentru bard si de a inmulti ambarcatiunile, intr-o maniera care sa fie
p.153
cursului [...].
87 Vapoarele care navigheazi pe Dunare sunt urmatoarele: intre Ratisbonne si Linz Refine
Therese" de 76 cai si un altul de 60 cai; intre Linz si Viena Marie-Anne" si Sophie", vapor de fier,
intre Viena si Pesta Nador" de 42 cai si Arpad" de 80 cai; intre Pesta si Drencova Le Zriny" de 80
cai, Francois 1er" de 60 cai si remorcherul Eros" de 140 cai; intre Schela Cladova si Galati Argo"
de 50 cai si Pannonia" de 56 cai; de la Galati la Constantinopol Ferdinand I" de 100 cai si Stambul"
de 160 cai; de la Constantinopol la Smyrna, Marie Dorothee" de 70 de cai; de la Constantinopol la
Trebizonda Prince de Metternich" si Croissant", unul de 140 cai si altul de 120; de la Constantinopol
in Siria Seri-Pervas" de 120 cai". (n.a).
www.dacoromanica.ro
887
p.154
Navigarea pe Dunare <in sens invers> nu este deloc mai agreabila decat
coborarea, pentru ca vasele sunt incarcate cu marfuri i pentru ca se pierde mult
prea mult timp. Se fac de la 4 patru pans la opt zile de la Galati la Schela Cladova,
de unde se urca intr-o caruta, de acolo <se merge> pand la Drencova; patru zile sunt
p.156
p.157
C4tiguri decont
888
www.dacoromanica.ro
stabilimente austriece, de asemenea maniera incat acest oral poate fi asimilat unui
port austriac, pentru ca marfurile austriece din Principate au o pozitie // particulars
in mijlocul indigenilor. Bazat pe aceste privilegii speciale, Galati a fost mentionat
printre porturile dunarene, in ultimul tratat de navigatie comerciala mutuala libera,
intre Austria si Anglia.
Pe de alts parte rusii trebuie sa fie atenti ca aceasta navigatie pe Dunare sa nu
fie folosita in dezavantajul lor, iar comertul principatelor sa nu fie absorbit de catre
englezi, austrieci si alti straini. Ei doresc de a controla navigatia acestui fluviu,
pentru Ca au facut sa li se cedeze prin tratatul de la Adrianopol, gurile sale si delta.
Malul drept turc, in delta, trebuie sa ramana nelocuit pe o 1<eghe> in profunzime,
pentru a nu da otomanilor pretext de a se amesteca in navigatie.
Dunarea a avut acum 800 de ani, sase guri indicate $i de Pliniu, acum nu mai
sunt decat trei, care tind sa se innisipeasca. Sulina-Bogasi sau Sulina este singurul
brat, destul de adanc pentru a se intra pe <fluviu>, pe cand rusii au astupat, se zice,
in mod artificial bratul numit Sf. Gheorghe, care este putin adanc. Pentru a reveni
la Sulina, se pierde foarte mult timp, din cauza cotiturilor fluviului vi necesitatii de
a astepta vanturile favorabile. Canalul Sulinei tinde sa se inamoleasca de cand s-au
neglijat lucrarile de intretinere pe care le faceau turcii. In acest scop, un italian din
Galati a propus sa-si is sarcina acestui serviciu. Vor fi ofertele sale acceptate de
catre Rusia? Noi speram, pentru onoarea acestei tari. In asteptare, guvernul rus este
preocupat sa stabileasca o asezare la intrarea in Sulina, sub pretextul Ca ar fi utila in
special marinarilor; odinioara acolo nu era deck un far. Poate mai tarziu, se vor
adauga redute. Aceasta ocupatie subversive a rusilor este unul din lucrurile care
indica politica consecventa, fins vi vicleana a moscovitilor. //
Atata timp cat gurile Dunarii vor putea fi inchise de catre rusi, se va putea
spune ca leul Angliei i vulturul Austriei si-au pierdut ghiarele. Pentru a impiedica
abil Rusia, s-a initiat ideea de a se sapa un canal de la Cemavoda9 la Constanta91,
in Bulgaria92 [...] Dar natura terenului, colinele fara ape din vestul Constantei, au
asezat acest proiect printre cele mai frumoase doar pe hartie,<astfel ca> s-a revenit
la acela mai rational de a se face navigabil canalul Sfantul Gheorghe93 sau de a
" Pentru datele privind constructia unui canal intre DunArea de Jos si Marea Neagri vezi Paul
www.dacoromanica.ro
889
p.158
p.159
stabili o cale ferata plecand de la Rasova i s-a cerut Portii permisiunea pentru
executarea a acestui proiect. Dar Divanul este prea sarac i este prea mult presat de
catre Rusia i are alte lucruri de facut decat de a cheltui banii pentru o astfel de
lucrare. Daca compania austriaca a navelor cu vapori, impreuna cu guvernele
Austriei i Angliei, nu se insarcineaza cu aceste lucrari, proiectul ar fi un lucru util
rezervat pentru posteritate, precum canalul dintre Main i Rin, proiectat de catre
Carol cel Mare94 i executat dupa o mie de ani de catre regele actual al Bavariei95.
De altfel, dificultatile, icanele Acute de rui vor continua, bazate pe slabiciunea
p.160
100 Paul Kinich. Este vorba de Pavel Chinezu (+ 1494), roman din Banat comite al
Transilvaniei (1478-1494). Boue se refera la celebra Willie de la Campul Painii din iulie 1479, cand
turcii, condqi de sultanul Mehmed II Fatih (Cuceritorul) (1451-1481), se aflau in plina ofensivii in
Europa.
101 Afirmatie eronati; intre 1493-1498 Transilvania a fost condusa de catre voievozii Ladislau
de Losoncs i Bartolomeu Dragfi.
890
www.dacoromanica.ro
atat de dificil. Se tie, ea, in consecinta, frotierele austriece au fost pe Olt de la 1718
la 1739102 pe cand imperialii posedau aproape toata Serbia actuala.
in acelai timp, in cazul unui razboi national contra Austriei, tarile vecine
find in buns parte valahe, imperialii ar fi fost nevoiti de a trimite trupele romane
spre interior, i de a mentine supunerea cu forta, ceea ce, in anumite eventualitati,
ar putea fi egala pentru inamicii for cu o utila diversiune. //
Pentru a se apara contra ruilor sau turcilor, romanii nu pot implora decat
ajutorul austriecilor, care, in acest caz, ar putea fi foarte eficace, vazand pozitia
military atat de impozanta a Transilvaniei cu ziduri naturale Si fortarete; daca
p.41
www.dacoromanica.ro
891
p.60
P64
Romaneasca, care a efectuat in 1839 o vizita la Constantinopol, Londra i Paris pentru a face
propaganda problemei nationale.
892
www.dacoromanica.ro
iar poporul este atat de ignorant, Inc& nu ar fi de convertit deck bosierii si clerul
inalt.
P.65
p.66
P.67
tradatator si fara curaj si ca nu este nimic de facut cu ei fara bici si baston. Din
fericire industria si tantarii din Turcia vin sa arate de ceea ce este capabil acest
interesant popor. Mai degraba se poate spune ca grecii le-au dat defectele for
romanilor de la Dunare.
106 Autorul se refers probabil la posesiunea Dobrogei, ce ar asigura romanilor iesirea la Marea
Neagri.
www.dacoromanica.ro
893
p.68
imbogatindu-se ar putea fi supus unor not taxe. Obisnuit din copilarie cu biciul si
bastonul, acest gen de pedeapsa
pierdut astfel forta; el nu mai simte nici efectul
nici umilllinta. Nu este de la sine Inteles ca taranii urmeaza exemplul stapanilor for
si at clerului cand acestia se arata cei mai marl prieteni ai dezmatului de tot felul,
p.134
fiecare taran se crede dator a lua parte la afacerile tarii, pe cand la romani toata
puterea este concentrate // in myna unei aristocratii putin numeroase, care traieste
in mijlocul unei populatii grosolane, fare mijloace de instruire. Chiar clerul de jos,
care ar fi putut echilibra situatia, este in dependents totals fats de clerul inalt, care
face cauza comuna cu boierii [...] Concentrarea boierilor si a oamenilor bogati in
anumite centre a produs deja in aceste zone, orase considerabile ca Bucuresti,
unde se socotesc pans la 60 000 de suflete; Craiova, oras de 15 000 suflete, la i
i un comert Infloritor cu marfuri de mare lux, rezultat al circulatiei bogatiilor, pe
care boierii be smulg taranilor foarte adesea cu ajutorul batului [...] Se vede foarte
putin in Turcia acest lux <pe> care it etaleaza locuitorii bogati din Bucuresti, si care
invidie [...]
In Tara Romaneasca, boierul sty toata ziva Imbracat ca un elegant de la Paris,
vorbind franceza; el este izolat, ca ungurul si polonezul, in mijlocul unei multimi
894
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
895
p.136
REPERTORIU CRONOLOGIC
Stepan Dobronravov
Ocupand o functie importanta in conducerea sistemului sanitar al armatei
ruse in timpul razboiului ruso-turc din 1828-1829, Stepan Dobronravov a
putut cunoaste foarte bine realitatile romanesti ale timpului respectiv.
Rezultatul acestei experiente it reprezinta lucrarea Medico-topograficeskoe
opisanie cneajestv Moldavii i Valahii ... (Descrierea medico-topograficei a
principatelor Moldova qi Tara Romaneasca ...), publicata la Moscova in
1835. Volumul se constituie intr-o prezentare competenta a starii de sanatate
Miklos Barabas
Pictor maghiar, cunoscut mai ales pentru portretele (acute multor boieri din
Tara Romaneasca, Miklos Barabas a locuit in capitala Tarii Romanesti timp
asemenea, gasim informatii despre sistemul sanitar din Principat. Desi sub
diferite aspecte influenta otomana era prezenta in societate, Barabas constata
896
www.dacoromanica.ro
F. S. Chrismar
Medicul german, originar din Bavaria, F. S. Chrismar, despre care nu se
cunosc prea multe date, a intreprins in primavara anului 1833 o calatorie la
Constantinopol, trecand Austria, Ungaria, apoi prin Banat, Transilvania $i
Tara Romaneasca. In drumul sau s-a oprit la Timisoara, a vizitat Sibiul i
Brasovul, iar apoi, pe valea Prahovei, s-a indreptat spre Bucuresti. Dupa un
popas de zece zile in capitala Tarii Romanesti, i-a urmat calatoria pand la
Galati, unde s-a imbarcat pentru a ajunge, pe Dunare i Marea Neaga, la
Constantinopol. Chrismar a descris calatoria in cartea Skizzen einer reise
Charles de Bois-le-Comte
Diplomat de cariera, Charles de Bois-le-Comte a efectuat in 1834 o misiune
897
statutul politic al celor doua tari roman i pozitia lor, cu deosebire in ochii
puterilor vecine, ofera informatii despre resursele naturale, starea industriei i
Benjamin Barker
Supus britanic, agent al Societatii Bib lice la Smima, in Imperiul Otoman. In
romanete. Drept urmare, viziteaza din nou Principatele in 1835 si 1838, iar
la cererea sa, in toamna anului 1851, se stabilete la Bucureti, impreuna cu
familia. Va ramane aici pana in vara anului 1853, cand Societatea Biblica ii
cere s se reintoarca la Smima. Calatorete din nou in principate in 1857,
898
www.dacoromanica.ro
cand este bine primit de fostul domn Alexandru Ghica, acum caimacam al
Tarii Romaneti. Moare doi ani mai ta'rziu, in 1859.
D. Lovi
Mineralog englez Lovi sau Love a calatorit in Tara Romaneasca la indemnul
Michael Quin
Calator i scriitor politic britanic, de profesie avocat, cu preocupari literare,
Michael Quin a calatorit atat in apusul Europei, cat i in centrul i sud-estul
www.dacoromanica.ro
899
Adolf Schmidl
Adolf Schmidl este autorul al unui amplu ghid de ca1atorie prin intinsul
Imperiu habsburgic. Lucrarea are un caracter livresc, observatiile personale
contopindu-se cu cele extrase din alte izvoare, fara ca autorul sa arate nicaieri
care este aportul propriu. Chiar si la o atenta prima lectura a lucrarii lui
Schmidl, se constata ca, spre deosebire de provinciile romanesti din cadrul
monarhiei habsburgilor, autorul nu a cunoscut direct Tam Romaneasca si
Moldova, fapt ce rezulta din unele confuzii si inadvertente ce nu sunt insa
intalnite in textul referitor la Transilvania si Banat. In ansamblu, itinerariile
descrise si comentate de Adolf Schmidl prezinta un interes deosebit, intrucat
cuprind date statistice privind dezvoltarea economics, situatia demografica,
culturala si administrativa din prima jumatate a veacului al XIX-lea. Nu
lipsesc nici informatiile de ordin istoric si turistic incat cel ce citeste aceasta
colectie de itinerarii prin Transilvania, Crisana si Banat isi poate forma o
imagine vie asupra societatii din acele tinuturi, inainte de revolutia din 1848.
Lorenzo Valerio
Lorenzo Valerio, om politic italian, reprezentantul stangii in parlamentul de
la Torino, publicist de seams, a vizitat spatiul romanesc in 1835 din interese
personale. A trecut prin Timisoara, Cluj, Iasi, apoi a trecut in Basarabia si se
pare ca ajuns pans la tarmul Marii Negre. In corespondenta sa descria straniul
amestec dintre lux si saracie pe care 1-a intalnit in capitala Moldovei, find
uimit de existenta robiei.
Julia Pardoe
Scriitoare britanica. In 1836 se intorcea de la Constantinopol la Londra,
calatorind pe Marea Neagra si apoi pe Dunare. Memoriile sale de calatorie
The City of the Sultan; and Domestic Maners of the Turks in 1836, publicate
in 1837, cuprind si cateva pasaje referitoare la partea romaneasca a Dunarii,
atat cat a putut vedea in trecere. Din cauza carantinei care nu permitea
debarcarea calatorilor venind din Imperiul Otoman, Julia Pardoe nu a putut
www.dacoromanica.ro
Charles B. Elliot
datorita unei judecati prea grabite. In general, criticile lui Moltke sunt
adresate de pe o pozitie conservator-moderata, socotind ca binele tarii 1-ar
putea aduce un regim princiar ereditar i autoritar. Exagereaza meritele
perioadei de administratie provizorie rusa de sub generalul Kiselev, ale carei
succese sunt prezentate partial i doar ca rezultate ale actiunilor initiate de
straini.
www.dacoromanica.ro
901
la baza lucrarii sale. In forma finals cartea cuprinde, in cea mai mare parte,
impresiile autorului asupra localitatilor vi a imprejurimilor acestora, find mai
www.dacoromanica.ro
confort din cele cloud capitale. insa tot el scria despre originea latina a
romanilor si apetenta acestora fats de studiul limbilor straine, in special de
afinitatea fats de franceza.
903
P. Gegii Elek
Preot franciscan, secui de origine, P. Gego Elek este cunoscut $i pentru
Edmund Spencer
Calator britanic despre care nu cunoastem decat faptul ca era ofiter $i ca
frecventa cercurile nobiliare maghiare. A calatorit pe Dunare in 1836,
imbarcandu-se de la Viena, pana la Galati, de unde si-a continuat drumul prin
Nathaniel Burton
Pastoral anglican Nathaniel Burton a intreprins o calatorie in sudul Europei
Anatoli Demidov
Bogat aristocrat rus, cu resedinta in Franta, Anatoli Demidov a organizat in
anul 1837, o complexa expeditie stiintifica avand ca obiectiv prospectarea
resurselor solului si subsolului Rusiei. Jurnalul de calatorie, intocmit de
organizator pe parcursul voiajului, confine si un consistent capitol dedicat
904
www.dacoromanica.ro
Partenie
Ieromonahul rus Partenie, asemeni multora dintre calugarii rui din epoca,
fin aventuriere i dornice de voiaje la mandstirile din spatiul est-central
european i la locurile sfinte, a strabatut de trei on Moldova in intervalul
1837-1847, releva.nd in general concret realitatile locurilor. Informatiile
oferite sunt interesante i privesc unele localitati, mijloacele de transport i
caile de comunicatii din Carpati. Partea cea mai valoroasa a notelor sale este
cea referitoare la viata monahala i la principalele manastiri din Moldova, ca
Auguste Labatut
Literat francez, care in toamna anului 1837 a intreprins o calatorie de la Viena
905
Gustav Schuller
Geo log german, profesor la Universitatea din Jena, consilier al Marelui duce
al Saxoniei, Gustav Schtiller a studiat in 1838 efectele cutremurului din 11/23
ianuarie, la solicitarea autoritatilor din Tara Romaneasca. A vizitat judetele:
Bartolomeo Geymet
Bartolomeo Geymet, consul al Regatului Sardiniei la Galati din 1837 pans in
Raoul Perrin
Calator francez, Raoul Perrin a vizitat principatele romane in a doua parte a
anilor 1830, cel mai probabil dupd 1837, cand a aparut relatarea de calatorie
a lui Alphonse Royer, la care autorul face referire, i cu siguranta nu mai
906
www.dacoromanica.ro
August Grisebach
Botanist $i calator german, August Grisebach s-a remarcat atat prin studiile
sale in domeniul stiintelor naturii, cat $i prin activitatea de profesor de la
Universitatea din Gottingen. El a fost i un pasionat calator, lasand descrieri
interesante despre Orient $i America de Sud. Intre calatoriile sale se distinge
i cea facuta in Rusia $i Sud-Estul Europei, care constituie obiectul lucrarii
Reise durch Rumelien and nach Brussa im Jahre 1839, in care gasim
impresiile autorului privind porturile Braila $i Galati, muntii Babadag.
Lucrarea este o descriere de calatorie, care se opreste cu precadere asupra
aspectelor legate de $tiintele naturii, mai ales informatii despre flora, fauna,
geologia straturilor, relief $i clima. Autorul a fost complet dezinteresat de
aspecte sociale sau politice, in schimb a fost impresionat de diversitatea
etnica intalnita $i de aceea incearca s faca o tipologie a fiecarui popor in
parte.
Conte le de Locmaria
Nobilul breton, contele Noel Marie Victor du Parc de Locmaria, locotenent
colonel de infanterie, autor de romane Para importanta, a facut o calatorie prin
www.dacoromanica.ro
Hermann Piickler-Muskau
Hermann Piickler-Muskau, descendentul unei vechi familii nobiliare saxone
a efectuat; incepand cu anul 1835, o lungs calatorie prin Europa Apuseana,
nordul Africii, Orientul Apropiat, Imperiul Otoman, intorcandu-se in patrie
pe Marea Neagra $i apoi pe Dunare pana la Viena. Corespondenta publicata
postum sub titlul: Briefwechsel and Tagebucher des Fiirsten Hermann v.
Piick ler Muskau cuprinde in ultimul volum $i jurnalul tinut de Hermann
Piickler Muskau in lunile mai, iunie, iulie $i august 1839, care se refers la
$ederea in capitala otomana, drumul papa la Sulina $i calatoria pe parcursul
romanesc al Dunarii (27 august-2S septembrie 1839). Printul a fost insotit
pans la Galati de doi misionari scotieni, Andrew Bonar $i Robert Mc Cheyne.
908
www.dacoromanica.ro
John Paget
Medic britanic, se casatorete in 1837 in Italia cu baroneasa maghiara
Polyxenia Wesselenyi, vaduva baronului Ladislau Banffy. S-a stabilit apoi in
Ungaria, unde s-a naturalizat i a adoptat religia unitarians, implicandu-se in
sustinerea invatamantului confesional. In urma primei calatorii in Ungaria i
acest episod ne-au parvenit indirect, prin lucrarile unor persoane aflate in
suita descendentului regal.
Tancsics Mihaly
Tancsics Mihaly, una din manic figuri ale revolutiei maghiare din 1848,
cunoscut i ca scriitor, este i autorul, intre altele al insemnarilor privind
www.dacoromanica.ro
909
care a venit in contact, chiar daca unii din ei i-au fost de un real folos.
Relatarea marchizei de Londonderry prezinta un interes limitat numai la cele
Ami Bone
910
www.dacoromanica.ro
INDICE
la volumul
CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE
IN SECOL UL AL X1X-LEA
Serie Noua
VOLUMUL III
(1831-1840)
Autor: Lucia Taftd
www.dacoromanica.ro
911
INDICE*
Alba-lulia (Alba Carolina, Apulum, Carlsbourg, Karlsbur, Karlsburg) orasmunicipiu in Transilvania 77, 197; cetate, capitala a Principatului autonom
al Transilvaniei (1542-1690) 271, 274, 284, 516, 773, 774, 775; locuitori
* Indicele a fost alcatuit de Lucia Teta. Introducerea, biografiile, observatiile critice precum
i indicatiile bibliografice nu au fost incluse in index.
Tinem si aducem multumiri unor specialiti din Institutul de lstorie Nicolae Iorga" pentru
ajutorul acordat, in special doamnei Venera Achim pentru corectura volumului i a indicelui; de
asemenea, domnului Bogdan Popa.
912
www.dacoromanica.ro
276; dansul calusarilor romani 773, 774; comitat 274, 275, 302, 303,
777, 779
Albac (Albak), sat, comuna, jud. Alba 280
Albania, albanezi, asezati la Bucuresti; slujitori domnesti in principatele romane
230, 567, 753, 877, 878, 879, 885
Alma v. Lemnia
Almaj (Almas, Amnas), depresiune in Banat 320, 326; pesters 303
Alpi, munti 66; referire la muntii Carpati 264
Also-Kenyer v. $ibot
Alsoidecs v. Ideciul de Jos
Alsolugos v. Lugasul de Jos
Alt Moldawa v. Moldova Veche
Alt Orschova v. Orsova Veche
Altai v. Olt, rau
Altardd v. Arad
Altenberger, Thomas, primar si jude regal la Sibiu (sec. XVI) 283
Aluta v. Olt, rau
www.dacoromanica.ro
913
Arad, ora, (Attard, Itary Hradt), ora-municipiu, jud. Arad; istoric, etimologia
numelui 261; cetate, case, cartiere, locuitori, biserici (catolice, ortodoxe,
greco-catolice), manastiri, sinagoga, reedintaa comitatului - 185, 260, 337,
768; inchisoare, industrie, manufacturi, targ de vite, imprejurimi 261, 262,
263
914
www.dacoromanica.ro
Arge (Ardgisk), jud. in Muntenia 28, 29, 30, 41, 821; episcopi de - 115, 176, 641,
749; episcop de - v. Ilarion
Arge, localitate inexistenta, probabil in jud. Ilfov 204, 728
Arghiropol, boier grec in Tara Romaneasca (1833) 176
Aries (Aranjoseh, Aramyos), rau in Transilvania 199, 274, 280, 281, 775, 777, 778,
779; scaun - 272
Arieeni, comuna, jud. Alba 280
Aristachi, Nicolae (1800-1866), capuchehaie a Tarii Romaneti la Constantinopol
820
Arnan, d'-, capitanul = Maovat Adam, capitan roman din regimentul de granita
roman -ilir din Banat 384
Arnim, Karl Otto Ludwig von - (1779-1861); nobil german, ataat de legatie al
Prusiei in Suedia, scriitor i autor de comedii, insemnari de calatorii, calator
in Moldova (1836); biografie 480-484 ;text 484-498
Arpad, conducator at triburilor maghiare- (889-907) 261
Arpateu (Amasto) sau Branite, comuna, jud. Cluj 271
Arpaul de Jos (Arpas), sat, comuna, jud. Sibiu 298
Arpatac (Arapataka) = Araci, comuna, jud. Brasov; torent 300
Arrizi, plantator de orez in Banat 324
Arita (Arsitza), sat, comuna Magura-Ilvei, jud. Bistrita-Nasaud 292
Arxavia (Strassburg), fort imperial, construit langa Caineni in timpul imparatului
Carol VI de Habsburg v. Strassburg
www.dacoromanica.ro
915
Australia 616
Austria, Imperiul austriac, austrieci (Cabinetul de la Viena) 36, 66, 72, 73, 83, 96,
97, 105, 109, 133, 138, 145, 152, 156, 159, 173, 222, 259, 374, 379, 381,
382, 436, 462, 468, 487, 491, 527, 537, 538, 544, 545, 686, 732, 747, 789,
794, 801, 826, 831, 833; razboiul ruso-austro-turc (1787- 792) 236; relatii
si influents in principatele romane 891, 893; chestiunea suditilor, evrei in 630, 631; navigatia pe Dunare, companii de vapoare 887, 888, 889, 890;
consuli i agenti consulari In principatele romane v. Timoni, v. Atanasovici,
v. Wallenberg, v. Hubner; generali - v. Veterani Federigo; v. Truchsen Veit
avari (hunii albi), popor migrator razboinic la inceputul evului mediu (sec. VI-VIII
d. Chr.) 628
Auvergne, regiune in Franca 885
Avignon, localitate in Franta 448
Avrig (Fe lek, Freck), sat, comuna, jud. Sibiu 298
B
916
www.dacoromanica.ro
Baifalu v. Danesti
Balbi, Adrian, geograf italian 339
Balcani (Haemus), munti 232, 374, 575, 686, 765, 793, 830, 867, 868
Balcic (Balerik), oral in Bulgaria 794
Bals Maria (1807-1840), nascuta Rosetti, prima sotie a lui Teodor Bals
Bals, Teodor (Toderita) (1790-1857), boier moldovean, hatman la 1833, parcalab
de Galati (1835), caimacam in Moldova in preajma Unirii din Moldova 141,
179, 551, 556, 558, 559
Balta SaratA (Balda Serrata), localitate, jud. Caras-Severin 313
Bamberg, oras in Germania 496
Banabic (Banyebek), veche denumire a satului VAlcele, comuna Feleacu, jud. Cluj
271
Banat (Banatul Timisoarei, pascua Romanorum, parte a Daciei ") provincie 72, 73,
74, 75, 78, 85, 144, 145, 327, 381, 382, 450, 507, 522, 542, 801, 803; eronat
Banffy-Huniad v. Huedin
Bariffy losif, conte maghiar din Transilvania (1839) 778
Barabas, Miklos (1810-1898), secui din Transilvania, renumit pictor portretist in
epoca; calator in Tara Romfineasca (1831); biografie 51-52; text 53-62
Bareges, localitate in Belgia 511
www.dacoromanica.ro
917
918
www.dacoromanica.ro
v. Hodges
Belint (Belenz, Belintz), sat, comuna jud. Timis 256
Bell (1753-1832), pedagog, metoda 120, 586
Bell, protestant din Iasi, profesor la familia Canta (1835) 212, 496
www.dacoromanica.ro
919
920
www.dacoromanica.ro
(1796-1863), diplomat
francez, calator in tarile romane (1834), biografie 95-96; text 96-182
Boita (Boitza), sat, comuna Talmaciu, jud. Sibiu 308, 309, 544
www.dacoromanica.ro
921
922
www.dacoromanica.ro
scoli, primarie, casa oraseneasca, teatru, sali de dans, spitale 299, 300;
bancher v. Popp
Brateiu (Paratej, Preton), sat, comuna, jud. Sibiu 287
Brate (Karamon,Bratish), lac Tanga Galati 140, 233, 560, 745
Bratislava (Pressburg), ora in R. Slovacia 146, 327
Braeti, sat, jud. Buzau 214, 217
Braila (Brailof, Ibraila), oras, port oras-municipiu, jud. Braila 27, 29, 30, 45, 90, 91,
98, 105, 116, 119, 209, 230, 231, 232, 234, 235, 236, 241, 457, 527, 528,
555, 575, 629, 722, 735, 765, 783, 793, 828, 833, 834, 858, 869, 871; port
la Dunare, cetate, plan al orasului -, fosta raia, populatie, strazi, case, piete,
chei, bursa, han 746, 747, 783, 826, 827, 828, 829, 830, 832; biserici,
moschee, monument (inchinat razboiului din 1828-1829) 232, 233, 333,
738; debuseu comercial al Tarii Romanesti, comert, negustorii, navigatie
145, 147, 148, 150, 153, 155, 169, 233, 444, 575, 756, 765, 783; case
comerciale la - Argentis, Pedemonte 149, 151, 684, 742, 743, 745;
ocarmuitor al - v. Slatineanu Iancu, v. Otetelisanu, I; evrei in - 788; agenti
diplomati strain la -: englezi v. Hutchinson; v. Lloyd; francezi v. Duc los J.
Bratianu, Constantin (Dina) (1768- 844), prefect de Pitesti 228
Bratianu Ion (Ionita), fratele lui Constantin 228
www.dacoromanica.ro
923
Broos v. Orastie
Brosteni, sat si comuna, jud. Vrancea 215
v.
924
www.dacoromanica.ro
boieresti; bai turcesti i romanesti 45, 88, 89, 228, 311, 376, 379, 438, 439,
474, 551, 552, 554, 617, 620, 621, 622, 625, 630, 702, 708, 735, 752, 757,
784, 785, 817, 818, 877 ; invatamant, cultura: scoli primare, colegii (Sf.
www.dacoromanica.ro
925
www.dacoromanica.ro
275, 278, 279, 280, 283, 284, 290, 295, 296, 299, 305, 306, 307, 314,
315,320, 321, 322, 326, 356, 374, 379, 392, 440, 451, 463, 466, 512, 545,
642, 685, 686, 727, 730, 749, 774, 776, 794, 802, 865
Castelnau, conte francez in slujba Austriei (1839) 780
Cataractae Danubi v. Portile de Fier
www.dacoromanica.ro
927
928
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
929
72-94
Chrisostomul, loan, patriarh de Constantinopol (347-407 d. Chr.) 460
Ciacova Mare (Gross Kakova), comuna jud. Cara-Severin 325
Cibin (Zibin), rau in Transilvania 259, 281, 774
Cibinum v. Sibiu
Cicarlau, sat, comuna, jud. Maramure 247
Cicero, <Marcus Tullius> (Ciceron) (106-43 1. Chr.), celebru orator latin 251, 509
Cirea (Cserescha), localitate components a orgului Otelul Rou, jud. CaraSeverin 324
Cisnadie (Heltau), ora, jud, Sibiu 284
Ciuc (Csik), scaun, tinut secuiesc 295, 303, 305
930
www.dacoromanica.ro
Klaus, Klausenburg), ora-municipiu, jud. Cluj 249, 253, 269, 271, 280,
340, 516, 517, 518, 519, 851, 852, 853, 854; populatie 200, 851, 852, 853;
sediu administrativ-politic al Transilvaniei, inconjurat de ziduri 266, 853;
urbanism, arhitectura, religie, imvatamant, sistem sanitar, viata cotidiana
266, 267, 268, 778, 852, 853, 854, 855
Coadele (Koordelor, Cordela), comuna, jud. Ca larai 230, 241
Cobia, comuna, plasa, jud. Dambovita 877
www.dacoromanica.ro
931
www.dacoromanica.ro
253, 267, 323, 382, 516, 566 tats al - v. <Corvin Joan> (Iancu de
Hunedoara); fiu natural al - v. Corvin loan
Cosesti (Kosesd), sat, comuna Lapugiul de Jos, jud. Hunedoara 258, 542
Cosmina de Sus, Cosminele sat, comuna Cosminele, jud. Prahova 218
Costa Honore, probabil Michele Costa, muzician italian, nascut la Neapole (1810)
479
Costache, Veniamin, mitropolit at Moldovei (1803-1806; 1812-1821; 1823-1843)
179, 202, 208, 209, 690
Cosava (Kossova), sat, comuna Curtea, jud. Timis 258, 542
Cosevita (Kossovitza), sat, comuna Margina, jud. Timis 258
Costeiu (Kostely), sat, comuna, jud. Timis 256
Cotnari (Kotna), comuna, jud. Iasi 884
Cotul Malului, sat, comuna Leordeni, jud. Arges 640
Cotul Lung, (Cotulung) sat neidentificat 722, 725
Covasna (Korazna), oral, jud. Covasna 306
Cozia, manastire, localitate, jud. Valcea 35, 642
375, 390, 391, 392, 293, 457, 743, 749, 894; locuitori 375; strazi, case,
gradini, hanuri, asezaminte de invatamant (Scoala Centrals), scoli primare,
lacasuri: biserici, manastiri 120, 121, 128, 391, 816, 827; episcop la - 391,
717, 718, 719, 751; Banatul - 632 v. Oltenia
Crasna, comuna, jud. God 827
Crasna (Krassoer), fost comitat in Transilvania 314
Crasova, tinut in Banat 263
Cricov, rau in Muntenia 34, 726
Crihalma (Konigsberg), localitate in Transilvania 842
Crimeea, peninsula, crimeeni 447, 457, 468, 600, 688, 756; razboiul - 202
Cristian (Naistarlur (!)), probabil Neustadt, sat, comuna, jud. Brasov 219
Cristian (Grossaus Keresztany Sziget), sat, comuna suburband municipiu Sibiu 259
Cristur (Keresztur), azi sat Cristur-$ieu, comuna Sieu-Odorhei, jud. Bistrita Nasand
270
Cristur, Cristurul Secuiesc (Szekely-Kerstur, Szilas Keresztur, Siebenkreuz), oral,
jud. Harghita 293
Crisul Negru (Schwarzen KjOrosch), rau in Transilvania 251
Crisul Repede (Koros), rau in Transilvania 250, 252, 253, 520, 780
Crizbav (Krizba), sat, comuna Halciu, jud. Brasov 302
www.dacoromanica.ro
933
Curierul romanesc", periodic muntean (8 apr. 1829-19 apr. 1848); (29 nov.-3
decembrie 1859) 466, 624
Curiosul". Gazeta de literature, industrie, agriculture i noutati" (Bucuresti, 1837)
animate de C. Bolliac
$i
I.
Campineanu 586
Curtea de Arges (Courte de Argis, Kurte Argiss), oral, jud. Arges; fosta resedinta
voievodala; sediu episcopal, manastire, scoala de preoti la 220, 227, 308,
478, 548, 588, 589; ruinele vechii curti domnesti, case boieresti 310, 640
Curtifaia (Kortvelyfaja), sat, comuna, jud. Mures 289
curuti, rascoala - (1703-1711) 294
Cuvier, Georges, baron Montbelliard (1769-1832), zoolog francez 464, 465
Cuza Alexandru loan (+ 3 mai 1873); domnitor al Principatelor Unite (1859 ian.
24-11 februarie 1866) 821
Cuza, Iancu, boier moldovean, ispravnic (parcalab) de Galati (1831-1836) 235
Czabos, probabil Bekescsoba, localitate in Ungaria 337
Dacia, provincie antics 74, 76, 96, 330, 627, 773; daci stramosi ai romanilor 779;
referire la
romani 171, 265; rege al - v. Decebal; cuceritor al - v. Traian, imparat roman;
razboaie 603; romani colonizatori in - 628; invazii in - (goti, huni) 628; - referire
la Tarile Romane, Dacia Aureliana 74, 76; Dacia Mediterranea (In sudul Dunarii),
referire la Transilvania, 74, 76, - Riparia, confuzie cu Banatul 74; proiectul
ducatului sau Confederatiei - 172, 173, 177
Dacopolis v. Deva
Dahlen, staroste austriac la Craiova (1835) 391
934
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
935
Hunedoarei; 76, 193, 194, 197, 321, 322, 543, 596, 768, 773; locuitori:
romani, bulgari, maghiari; cetate medievala langa ; comitat 512
Dibici, Ivan Ivanovici (Diebici, numit si Zabalkanski) (1785-1831), conte,
feldmaresal, participant la campania impotriva lui Napoleon I; la razboiul
din 1828-1829 contra turcilor 181
Dietrich, baronul von ; nobil din Transilvania; monument funerar la Cluj 267
Dindeleag (Dendeleg), neidentificat; langa Cluj 269
Ditrau (Ditra), sat, comuna, jud. Harghita 296
Dniester v. Nistru
Dobaca (Doboka), sat, comuna Ileanda, jud. Salaj; fost comitat 269, 270, 290
Dobarlaul de Jos (Dobolog), veche denumire a satului Valea Dobarlaului, corn.
Dobarlau, jud. Covasna 303
Dobola, deal in Maramures 246
Dobra, sat, comuna, jud. Hunedoara 258, 261, 263, 542, 554, 773
Dobrogea (Dobrontscha), asezare, 874, 879, 890; bogatii: teoria atribuirii numelui
de 695, 830; muntii , confuzie cu Balcani 793
'
936
www.dacoromanica.ro
Dunare (Istru), fluviu 27, 32-36, 98, 102, 145, 148, 160, 161, 222, 223, 224,
passim; defileu, cataracte ale - v. Cazane, v. Porti le de Fier 346, 382, 384,
389, 762, 764; brate (guri), canale ale 94, 523, 524, 577, 766, 806, 811 v. si
www.dacoromanica.ro
937
136, 162, 168, 381, 700, 770; vase cu aburi pe - (Argo, Ferdinand 1,
Galathea, Pannonia) 146, 210, 342-345, 382, 389, 390, 558, 559, 572, 573,
576, 763, 764, 765; naufragiu pe - (14 iun. 18399 858, passim; - $i
comertul direct $i de tranzit prin tarile romane 33, 37, 138, 144-152; porturi
Si cetati la - v. Braila, v. Galati, v. Giurgiu; v. Rusciuc; v. Silistra; miscare
comerciala dupa 1830 pe - 799, 800, 828, 830, 831 (v. i Braila, v. si
Galati); incidente pe -; pescuitul pe - (moruni, sturioni) 862, 864; carantine,
cordoane sanitare i graniceresti dupa 1829 pe - 342, 344, 345, 764, 765;
proiecte de canale ale - cu Rinul in Occident; cu Marea Neagra la gurile 153-157, 376, 379, 380, 527, 555-557, 809, 889, 890
Duplat, ofiter de marina in serviciul companiei engleze Royal Engineers; in trecere
prin
Galati (1835) 558
Dupont de 1'Eure Jacques Charles - (1767-1855), deputat, ministru francez 530
E
Ecaterina a II-a (cea Mare) (1729-1796), tarina a Rusiei (1762-1796) 630, 860
Edimbourgh, localitate in Anglia 771
www.dacoromanica.ro
Elopatak v. Valcelele
Elster eel alb, rau in Germania 445
673, 712, 713, 858; - la Iasi 713; Galati, la Botosani 788; Siret, Suceava
789, 790; asezati in Banat, in Transilvania; 244, 257, 779, 838, ocupatii:
carciumari, camatari, hangii, vanzatori ambulanti, mestesugari; restrictii si
taxe speciale la stabilirea in unele districte si orase 501, 514; evrei din
www.dacoromanica.ro
939
F
Facebanya (Fatzebaja), mine in Transilvania 278
Fanarioti v. greci
refugiati din calea invaziei tatare 657, 658; feuda stapanita de voievozii
Tarii Romanesti (sfarsitul sec. XIVXVI) 298
Faget romanesc $i german (Facset), oras, jud. Timis 257
Faget, canal in Banat 256
Falciu (Fa lci), azi sat $i comuna, jud. Vaslui 31, 165
Falciu, judet in Moldova 31, 32
Falcoianu, Costache, boier oltean 816
Falticeni, oras, judet Suceava 340, 688
Faraoani, sat, jud. Bacau 565
940
www.dacoromanica.ro
(1808-1843), om politic,
www.dacoromanica.ro
941
Focsani (Jokachani, Fokshanni), oral-municipiu, jud. Vrancea 27, 32, 45, 206, 207,
239, 241, 529, 626, 693, 694, 711, 723, 734, 738, 785, 884; resedinta a
fostului judet Putna; ispravnic de - v. Razu Gheorghe
Forchesti (Forchessi), sat, jud. Galati 235, 241
Fourreaux, fratii trupd franceza de teatru in principatele romane 469, 759
Francisc (Franz I) de Habsburg (1708-1765); duce de Lorena (ca Francisc III (1729
-1736), apoi mare duce de Toscana (din 1739) si imparat romano-german
(1745-1765); 314; sotie a - v. Maria Tereza de Habsburg
Francisc I <de Habsburg> 83, imparat al Austriei, ultimul imparat (Francisc 11) al
942
www.dacoromanica.ro
G
Galambfalva v Porumbeni
Galati (Gal lay), ora-municipiu, jud. Galati, port la Dunare, centru comercial al
Moldovei 72, 209, 210, 342, 343, 344, 345, 572, 575, 576, 577, 716, 764,
765, 766, 782, 783, 793, 857, 858, 866, 868, 869, 870; aezare populata:
roman 230, 234, 239, 241, etnici straini: bulgari, greci, genovezi 235, 575,
576, 735, 742,,743, 746, 747, 782, 800; Recensamantul din 1832-1833;
strazi, case, pravalii, bazar, debarcader, carciumi, cafenele; biserici 45, 93,
333, 782; spitale 486, ciuma la -; razboiul ruso-turc (1828-1829); comert:
export (lemn, ceark uleiuri, grane, vite, pete) 576, 871, import (coloniale,
unelte) 235; piata 343; incarcare-descarcare marfa 343; pescuit (scrumbii),
navigatie (vapoare: Argus, Pannonia, Ferdinand 1) 342, 343, 344, 345;
micare portuara (1831-1833) 151, 235, 745; taxe vamale i de navigatie
887, 889; case comerciale: genoveze (Lamberti, Porro, Rocca), sarde
(Pedemonte); carantina pe Dunare 342, 344, 345, 793, 871; carantina pe
Prut 152, 488, 667, 679, 680; medic: Ellisen; parcalab de v. Ghica Vasile;
agenti diplomatici, consuli straini la -: Anglia; v. Cunningham, Ch., Austria:
v. Atanasovici; v. Huber, C. W.; Franta v. Sacheti J; Grecia 556, 557, 558,
559, 560; Sardinia 154; colegiu militar la - 342; tigani - 787, 871; evrei la
- 788
Galati, judet in Moldova
Gauting von Eremit (Carl Theoador Maria Hubert Isidor Freiherr <baron> von
Hallburg-Broch), scriitor i calator german in Tara Romaneasca; biografie;
text 717-720
Gaeti (Gofest), localitate, jud. Dambovita 30, 308, 310
Gaieti (Goes), sat, comuna Acatari, jud. Mure 289
Gataia (Gallaj), sat, comuna, jud. Timi 324
Gavane, schit in satul Gavanele, comuna Bozioru jud. Buzau; ctitorie a fratilor Popa
i Mihai Greceanu (sec. XVII) 217
Gavaneti, sat, comuna Sageata, jud. Buzau 721
Gavojdia (Gavosdia), sat, comuna, jud. Timi 313
Galgau (Golgo), comuna, jud. Salaj 269
Garcin, parau in Transilvania 303
www.dacoromanica.ro
943
Germania, germani 77, 327, 437, 470, 594, 734, 742, 823, 827, 834; notiune
geografica - 109, 110, 152, 155, 227, 491, 498, 806, 839, 887; referire la
sasi (Lind ler); referire la supusii austrieci in principatele romane; evrei in -;
mild- = 7,42 km2; - colonizati in tarile romane: - in Transilvania 277 v. sari
v. Transilvania; - in Banat 257 v. svabi v. Banat; - in Tara Romaneasca v.
Bucuresti 88, 753 v. Tara Romaneasca 555; - in Moldova, v. Iasi, Moldova:
unitate de masura - Klafter-ul 515; comert cu principatele romane 121, 145,
155, 180
Geseni, probabil comuna Iezeni, jud. Prahova 827
GO, stramosi ai romanilor 779
Gessi, Marc, viceconsul englez la Galati (9 februarie 1835-ante 19 sept. 1836)
Geymet, Bartolomeo, consul al Regatului Sardiniei la Galati (1837-1843); calator
in tarile romane (1838) 731; biografie; text 732-747
Geza al H-lea (Geisa), rege al Ungariei (1141-1162), a adus colonisti din Flandra
944
www.dacoromanica.ro
Ghica D. Alexandru, domn al Tarn Romanesti (1834-1842) 229, 234, 312, 586,
610-612, 645, 737, 807, 817, 820, 830; frati ai v. Costache, mare spatar i
Grigore IV, domn; cumnat al - v. Blaremberg 163, 164, 165, 168, 182
Ghica, beizadea 173
la - 253
Gilort (Mort), rau in Oltenia
Girardin, Saint Marc (1801-1873), literat i om politic francez; calator in Tara
Romaneasca (1836); biografie 521-522; text 522-538
Giris (Gyers), veche denumire a satului Garisu Negru, comuna Tinca, jud. Bihor
281
www.dacoromanica.ro
945
866, 867; port la Dunare 608, 609, 615; cetate la 116, 119, 152, 313, 332,
607, 629; raia; istoric i pareri privind originea aezarii sale; populatie:
romani, armeni, bulgari, evrei, strazi, case, cafenele, pravalii, biserici,
coala 574, 613, 683; carantina la 203, 209; cainii din 574
Giurgiuleti (Gargulet), sat pe Prut, R. Ucraina 334
Gladosnitza, localitate in Serbia 764
Glimboca (Glinboka), sat, comuna, jud. Cara-Severin 324
Globul Craiovei (Globerschiissel), defileu in muntii Banatului 320
Glogova, comuna, jud. Mehedinti 35; ape minerale la ; manastire la 642
Glogovat (Glogowacs), veche denumire a comunei suburbane Vladimirescu, mun.
Arad 261
Glogoveanu, Constantin (1804-1872), mare ban in Tara Romaneasca
Goideti, sat comuna Braseti, jud. Buzau 214
Gokvilen v. Cochirleni
Gologan, sat, probabil in jud. Vrancea 723
Golubac (Golubacs, Golubaiei) v. Columbac
Gorceakov, Mihail Dimitrievici (1839-1861), conte, general maior in armata rush,
participant la razboiul din 1828-1829 181
Gorj (Gorzy), judet in Oltenia 30, 446, 749
Gornetul, sat desfiintat, inglobat in sat Buduile, comuna Bozioru, jud. Buzau 218
Gometi (Gernyeszeg, Guerniszek), sat, comuna, jud. Mum, castel, herghelii ale
familiei Teleki la 289
Goa, sat desfiintat, inglobat in sat Buduile, comuna Bozioru, jud. Buzau 218
Goti, migratori germani; au trecut prin Dacia (sec. IV) 305, 332, 628
Govora, manastire, jud. Valcea 35
Gramont Louvigny, viconte de , francez, in serviciul Rusiei, apoi casatorit in Tara
Romaneasca, desemnat de Kiselev aghiotant al domnului Al. Ghica 176,
611
946
www.dacoromanica.ro
v.
110, 119, 147, 153, 176, 182, 750; referire la clerul ortodox sau la
ortodocsi 838; asezati in Tara Romaneasca la Bucuresti, la Braila 150,
159, 754; ocupatii: negustori, mestesugari, arendasi;
asezati in Moldova
asezati in Transilvania 779, 842; agenti
*He romane 5
www.dacoromanica.ro
947
H
Habsburg, Habsburgi (Austria, austrieci, Casa de Austria, Curtea de la Viena),
dinastie imperials 715, 857; imparati ai v. Carol VI; v. Maria Tereza; v.
losif II, v. Leopold II, v. Francisc II, ultimul imparat romano-german
(1792-1806) si primul imparat ca Francisc I al Austriei (1804-1835) 501
Haemus v. Balcani, munti 67
Haieu (Hajo), sat component al comunei suburbane Sanmartin, mun. Oradea 251;
romanii la ; Balk Episcopiei, Ba ile Felix langa
Ha levy, Ludovic (1834-1908), scriitor si libretist francez 464, 465
Haller, familie nobiliary 268, 293; gradina la Cluj
Harom Szek v. Trei Scaune, tinut
Hartibaciu (Harbasch), rau in Transilvania 297
Hasfalau (Hejasfalva), azi Vanatori, sat, comuna, jud. Mures; romani in
Hateg, oral, jud. Hunedoara; tinut; locuitori romani 323
Hategului, Valea 258, 264, 323
293
(1778-2854); om politic
948
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
949
I
lacobeni, comuna, jud. Suceava 201
Iacobeni (Jacobeni), sat, comuna, jud. Bistrita-Nasaud 201, 292
Iacsici, Dimitrie, rival sarb al domnului muntean Mihnea Voda cel Rau 282
lad (Jad), veche denumire a satului Livezile, jud. Bistrita-Nasaud 291
Ialomita (Jaunissa), rau in Muntenia 239, 445, 625, 640
Ialomita, judet/district in Muntenia 29, 33, 39, 40, 233, 332, 749
lane, albanez (amaut), slujitor 230, 231
Ianina = Ioanina, oral in Grecia 69
Iasi (Jassy), oral-municipiu, capitals a Moldovei 31, 45, 237, 239, 241, 338, 339,
524, 700, 706, 712, 713, 714, 715, 727, 732, 735, 738, 742, 785, 789, 790,
857, 858, 859, 860, 867, 870; asezare, clime 530, 531, 712, 785; locuitori:
indigeni 68, 208: romani (moldoveni) 568; alogeni: armeni, bulgari, evrei
713, 789, 790; germani, greci, francezi, italieni, polonezi, unguri; obiceiuri,
950
www.dacoromanica.ro
Ierusalim, oral 591, 594, 688, 799, 821; patriarh de Ieselnita (Jeschenitza), sat si
comuna, jud. Mehedinti 326
Ignatie Grecul (Ignatiu), mitropolit al Ungro-Vlahiei (1810-1812) 475
Ilan v. Ramnicu-Sarat, judet
Ilarion, episcop de Arge (1820-1821; 1828-1845), consilier intim si secretar al lui
Tudor Vladimirescu, 209, 228
Ilba (Iloba), sat, comuna Cicarlau, jud. Maramures 246, 247
Ileanda Mare (Ilonda), azi Ileanda, sat, comuna, jud. Salaj 269, 270
Ileni (Ilyefalva), sat, comuna M'andra, jud. Brasov 303
Ilfov, judet in Muntenia 28, 29, 30, 204, 233, 749
Iliria, provincie 336; iliri: referire la sarbi
Ilisua (Illutza), sat, comuna Uriu, jud. Suceava 291
Imperiul otoman (Poarta) v. Turcia, turci 202
Inau (Denii), sat, comuna Somes-Odorhei, jud. Salaj 269
Incy, stanch' pe Dunare, langa Plavisevita 329
India, referire la provenienta tiganilor 78
Indus, rau in India 78
Inoc (Inok falva), sat, comuna Unirea, jud. Alba 274
Ioan, month la schitul moldovean Manuilovko (1837) 688
Iohannsdorf v. Santioara
Iordache <Olimpiotul> ? <Gheorghe Nicolae>; (1722-1821), capitan eterist; lupta
de la Secu (oct. 1821) 691
lorgovici, Paul (1764-1808), carturar roman 462
loseni, sat, comuna Berca, jud. Buzau 641
Iosia (Ossi), sat, comuna, jud. Bihor 253
Iosif II de Habsburg (fost mare duce de Toscana), coregent al statelor (1765-1780)
si imparat romano-german (1780-1790) 291, 331, 775, 838
Ipotesti, sat, comuna Milcov, jud. Olt, v. Hipotesti
Istru v. Mare
www.dacoromanica.ro
951
Italia, italieni 121, 161, 498, 628, 631; limba , asemanarea cu limba romans 732,
734, 735, 741, 746; la Bucureti 616, 753; colonizati in Banat (sec.
XVIII); mile = 2,466 km2
Iza, rau in Maramure 244
Izasvara, localitate, jud. Alba, neidentificat, 297
Izlaz = Islaz, sat, comuna Izverna, jud. Mehedinti 602
Izvin (Jesztveny, Jezveen), sat, comuna Reca, jud. Timi 256
Izvor (Isvora, lzvoarele), sat, comuna Cornereva, jud. Carg-Severin
Izvorul Brodului (Isvora Brokului), localitate in Banat, neidentificat 321
Izvorul Criului (Korosfo, Criani), localitate, jud. Cluj
J
Jabloncza v. Iablanita
Jad v. Tad
Jakobeni v. I acobeni
952
www.dacoromanica.ro
853
K
K. and N. Nytytod v. Tinoasa Mare si Mica
Kabili (Kabylen), populatie berbera din zona muntoasa a Algeriei
Kaczo v. Catcau
Kainardgi, Kainarza (Ktictik-Kainardgi), localitate in Bulgaria, pacea de la
iulie 1774) 630, 875
Kalarachi v. Ca larasi, oral
Kalinasza v. Calineasa
Kalinreszti v. Calinesti
Kalngyer v. Calugari, sat
Kallafat v. Calafat
Kalno Icy, familie nobila maghiara din Transilvania 267
Kancik (Kantschik), localitate in Bulgaria 875
(10/22
Kaprucza v. apruta
Kapucodrului v. Capu Codrului
Kapus v. Capusul Mare
Kara-Bogdan, Karabogdanska v. Moldova
Kara Dengiz v. Marea Neagra
Karagiffl, Vuk Stepanovici, carturar sarb, autor de cantece populare
Karamon v. Brates, lac
Karansces, Karansebe v. Caransebes
Karavan v. Cavaran
Korawlaschka v. Tara Rombeasca
Karlsbad, Karlovy-Vary, localitate in Cehia 386
www.dacoromanica.ro
953
Kinis, Paul = Kenesi = Pavel Chinezu (+ 1494), roman din Banat, comite al
Transilvaniei (1478-1494); vestit capitan al regilor unguri Matei $i Ladislau
in luptele cu turcii (Campul Painii, Becicherek, Belgrad) 258, 315, 890
Kintichinik v. Carcinov, localitate jud. Arges
Kiraly-Hogo, Konigsberg v. Padurea Craiului
Kirlibaba v. arlibaba
Kiselev, Pavel, Dimitrievici (Kisseleff, Kisselev) (1788-1872), conte , comandant
al administratiei ruse in principatele romane (1829-1834); 123, 128, 142,
161-169, 172, 174, 176, 182, 496, 618, 631, 633, 657, 672, 771;
si
954
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
955
Krizba v. Crizbav
Kronstadt v. Brasov
Kuch, C. A., consul al Prusiei in Moldova la Iasi (1833-1842) 681
Kudrics, localitate in Serbia
Kuciuk-Kainardgi v. Kainardgi, Kainarza
Kulpa, rau in Croatia
Kurte Argiss v. Curtea de Arges
Kiistendje, Kiistendsche v. Constanta
Labatut, Auguste (??), literat francez; calator in tarile romane (1837); biografie
700; text 700-716
Lacepede, Bernard Germain Etienne de Laville, conte de , nobil francez, pasionat
de istorie, stiinte naturale si muzica 453
Laczfalu v. Sisesti
Ladislau, flu (decapitat) al lui loan Corvin de Hunedoara v. <Corvin> Ladislau
Ladislau (Laszlo) I cel Sfant, rege al Ungariei (1077-1095) 250, 251
Laffite, mesagerie postala din Paris 436
Lagau, Charles (??), diplomat francez, consul al Frantei in Moldova (1826-1834)
apoi la Bucuresti; calator in Moldova 97, 98, 170, 173, 182
Lagerort v. Gradistea
Lalasint (Lalasintz), sat, comuna Barza, jud. Arad 263
Lally-Tollendal, Trophine Gerard
(1751-1830), publicist, deputat, membru al
Academiei Franceze 530
Lamartine, Alphonse, de (1790-1869), poet $i om politic francez 462, 823
Lamberti, Pasquale, negustor sard la Galati 743; vice-consul al Regatului celor
Doua Sicilii (1842)
Lamotesti (Lamoteasca), sat, corn. Milcovul, jud. Vrancea 722, 723
Lancaster <Joseph> (1771-1838), pedagog englez; sistemul de invatamant 128,
203
www.dacoromanica.ro
Llesd v. Al*
Lloyd, St. Vincent , secretar (1836) $i girant al Consulatului britanic la Bucure$ti
(1837-1838; 1841-1843), vice-consul la Braila (1837-1848) 548, 585, 783
Locmaria, Noel Marie Victor du Parc, conte de (??), nobil francez ata$at
Bourbonilor; calator in Transilvania $i Banat (1839); biografie 767; text
768-780, 8s48, 849
Locurile Sfinte
www.dacoromanica.ro
957
Lovi (Love, Lowi) Lizel, mineralog englez, agent politic pro tempore" la
Bucure$ti (oct. 1834februarie 1835); calator in Wile romane; biografie
213; text 214-221
Ludovic I, rege al Bavariei (1828-1848) 890
Ludovic = Ludovic (Lajos) I de Anjou cel Mare (rege al Poloniei, ca Ludowick din
v. Maria de Anjou
251, 629
Ludovic al XIV-lea, rege al Frantei (1643-1715) 715
v. Marie Therese
M
Macariev (Macarief), ora$ pe Volga 237
Macedonia, provincie 879, 880, 885
Madchenburg, Magde, fosta manastire de calugarite, jud. Mure$ 288
958
www.dacoromanica.ro
Manuel, Manuilovka, sat i schit in Moldova (1837) 688, 689; locuitori: rui
sectanti
Maramure, regiune -, comitat 244, 247, 876, colonie de moldoveni in - refugiati
din calea tatarilor 657, 658
Marea Adriatica 133, 168, 771, 832
Marea Mediterana 109, 110, 148, 233, 527, 765, 829
Marea Neagra (Kara Deniz, Pontus Euxinus) 67, 72, 90, 94, 107, 145-147, 157, 201,
232, 240, 334, 339, 450, 451, 457, 473, 527, 575, 577, 646, 696, 716, 727,
730, 749,765, 766, 795, 799, 808, 809, 811, 826, 831, 835, 857, 860, 875,
www.dacoromanica.ro
959
cu Dunarea print-
960
www.dacoromanica.ro
Medias, oral, jud. Sibiu 285, 287; ziduri, porti, case, locuitori: romani, sari;
manastire, scoli, biblioteca, spital 286; scaun 286
www.dacoromanica.ro
961
Mehadia = azi oral, jud. Caras-Severin 75, 192, 572, 801, 802; antics statiune
balneara 313, 320, 321, 326, 508, 510, 524, 525, 604, 877, 888; izvoare
minerale 511; bai la - 74, 573, 771, 796, 858, 862, locuitori: romani,
germani, centru al administratiei salinelor in Banat 386; cazarma, $coli,
hanuri, lazaret, statie de posts 315, 771, 805; imprejurimi: ruinele bisericii
ortodoxe $i ale castelului Barkan 315, 317, 385, 573
Mehedinti (Mehedinzi), judet in Oltenia 30, 39, 728 814; cutremurul din 11 ianuarie
1838 727-728; plaiurile Closani in - 640, 749
Mehmet Ali (Mohammed Ali) (1769-1849), pass de Egipt (1805-1848) 168, 174
$i
962
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
963
clime, ape, impartire administrative 27, 675 735; limbs 203; istoricul
intemeierii - si altor evenimente 629, 657, 658; locuitori: indigeni (romani)
196, 678; originea for romans, influenta limbilor latina si slava 712, 758,
limbi vorbite 786; fizionomie, caracter, obiceiuri, moravuri, vicii 738, 739,
740; alogeni: ceangai, armeni, evrei 131-134, 712, 788, 789, 790, germani,
unguri, tigani 134-135, 489, 739, 741, 787 in -; catagrafia din 1831 130;
ale solului si subsolului, fauna 135-137, 744, 745, 831; agriculture 786,
viticulture, pomicultura 666-667, mestesugari 787; unitati agrare de masura
(stanjenul) 670; import, export 235, 741, 742; porturi v. Galati; tabel de
importuri-exporturi (1832-1837) 157-158, 672, 673; unitati monetare de
schimb 666; drumuri, posts 652, 709, 710, 712, transport public 709;
calatorii 710, 711; epidemii: holera (1833); starea sanitara 668-669, 671;
Regulamentul Organic 706: institutii, dregatori: sistemul electiv, domnia
162-164, 166, 489, Adunarea Obsteasca 670-671, Divanurile, functionarii
departamentelor, judetelor (ocarmuirea) 665, 736; justitia (legislatie,
institutii): Codul Callimachi, Regulamentul Organic; tribunale, judecatori,
inchisori, pedepse, tablou comparativ al delictelor si crimelor (1832-1838)
665, 671; armata (puterea militate) 141, 671, 706, 737; clerul (manastiri,
viata monahala, sefi religiosi), religia ortodoxa, preoti 738, 786; mitropoliti
ai - v. Veniamin Costache, v. Miclescu Sofronie; religii in -: ortodoxa,
catolica, mozaica 627; educatie, invatamant, starea intelectuala" in - (scoli
964
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
965
Moscu, Stefan Hagi, negustor si bancher in principatele roman (sec. XIX) 129
Mose la, rau in Germania 77
Motnau, sat, comuna Dumitresti, jud. Vrancea 216
Motnau, rau, jud. Vrancea 216
Motru (Motra), rau in Oltenia 34, 876
Movila, Movilesti, familie de boieri si domni din Moldova 687
Movila, Gheorghe, mitropolit al Moldovei (1588-1591; 1595-1600; 1600-1605);
frati ai: v. Simion; v. Ieremia 687,688
Movila, Ieremia, domn in Moldova (25 aug. 1595mai 1600; sept. 1600-30 iun.
1606); frati ai: v. Simion; v. Gheorghe 687
Movila, Simion, domn in Moldova (30 iun. 1606-14 Sept. 1607); frati ai: v. Ieremia;
v. Gheorghe 687
Movilita (Movilitza), comuna, jud. Ilfov 239, 242
Mugeni (Bogoz), sat, comuna, jud. Mures 293
Malbach (Miihlenbach) v. Sebes
Mumuleanu, Barbu Paris (1794-1837), poet roman 462
Muntenegru, muntenegreni 879, 885
Muntenia (Bolsaia Valahija, Grande Valachie, Grosse Walachei, Valahia Mare),
provincie 27, 227, 233, 236; impartire administrative; populatie 46, 392,
749; referire la Tara Romaneasca 219
Munchen, oral in Germania 72
Mures (Maros, Moros), rau 76, 185, 199, 337; comert cu sare spre Ungaria pe
501, 511, 516, 543; mine de our pe Valea 76
Mures, scaun secuiesc 289
Mures-Ludus (Maros Ludos), probabil Ludus, oral, jud. Mures 281
Mures-Uioara (MarosUjvar), localitate components a orasului Ocna Muresului,
jud. Alba 277
Murray, John, autor al unui ghid de calatorie (Paris, 1840) 866
Muscali v. Rusia, rusi
Muscel, fost judet in Muntenia 28, 29, 30, 41, 446, 749
Mustafa II, sultan otoman (1695-1703)
Mustafa pasa, comandant al armatei turcesti in batalia de la Ramnic (1789) 626
Mutcan, localitate in Moldova, neidentificata
Muzeul National'', publicatie periodica din Bucuresti condusa de Aaron Florian
(1836-1838) 466, 624
N
www.dacoromanica.ro
Napoleon 1 Bonaparte, imparat al Frantei (18 mai 1804-6 apt 1814; 20 martie
1814-22 iun. 1815) 439, 631, 857; codul Napoleon 735; proiectul anexarii
principatelor Romane la Austria 96, 119, 121, 169, 850
Nada (Nada), comuna, jud. Cluj 254, 269
Nadaelu (Nadas), sat, comuna Garbau, jud. Cluj 254
Neamt (Niamtzia), manastirea , jud. Neamt 212, 567, 685, 687, 688, 689, 690,
691, 692, 693, 698
Neamt, ora v. Piatra Neamt
Neapole (Napoli), ora in Italia 472
Neculelor = Neculele, sat, comuna Vintileasca, jud. Vrancea 216
Negreni (Fechete To, Fekete TO), sat, comuna Ciucea, jud. Cluj 249, 253
Negroponte, Constantin, bancher in principatele romane 129
Negroponte, Nicolae, aga mare, negustor armean, boierit de M. Sturdza (1840) 871
Negruzzi, Costache (1808-1868), scriitor roman 462
www.dacoromanica.ro
967
0
Oaia (Vaja), veche denumire a satului VAleni, comuna Acatari, jud. Mures 289
Obadescu, colonel, aghiotant al domnului Al. D. Ghica al Tarii Romanesti (1840)
807
Oberkamf, Christophe Philippe (1738-1815), manufacturier 445
Ober Miihlenbach v. Sambata de Jos
Obilesti, comuna, jud. Calarasi 230, 241
Obreja (Obrescha), sat, comuna, jud. Caras-Severin 324
968
www.dacoromanica.ro
Odesa, ora R. Ucraina 447, 529, 577, 578, 579, 742, 743, 747, 788, 826, 830, 832,
835, 857, 860; comert cu principatele romane; concurenta cu Braila 169,
233; evrei la - 107, 148, 151, 153, 154, 680, 810
Odobeti, ora, jud. Vrancea 449; yin de - 40, 884
Odorheiul Secuiesc (Udvarhely), ora, jud. Harghita; locuitori, strazi, piata, biserici,
969
Orlat (Orlath), sat, comuna, jud. Sibiu; scoli, fabrici, comert, comandament al
regimentului roman de graniceri la - 284
Orod, veche localitate, azi sat Glogovit, inglobat in mun. Arad 261
Oroszfalu v. Ruseni
Orsova Noug (Ada-Kale, Ada Kaleh, New Orsova), insula pe Dunare, inundate in
1972, pentru construirea hidrocentralei de la Portile de Fier 145, 192, 321,
330, 331, 374, 795, 796, 858, 863; fortareata 523, 862; populatie (otomana),
case, strazi 573, 605, 771, 806; pasa la - v. Osman Suleiman, pasa 374, 375,
376, 384, 385, 388, 389, 558,
Orsova Veche (Alt Orschova, Orsova, de Sus, Rushova), oral, jud. Mehedinti, port,
cetate la Dunare 107, 146, 147, 151, 155, 222, 223, 225, 313, 320, 321, 326,
327, 523, 524, 526, 527, 529, 572, 573, 762, 764, 858, 864, 887, 888, 890;
970
www.dacoromanica.ro
0-thaiti = 0-taiti sau Otahiti cea mare, insula din arhipeleagul Tahiti in Polinezia
517
Otomani v. turci
Ourzizteni v. Urziceni
Ovidiu, Publius Naso (43 i. Hr.-17 d. Chr.), poet latin, exilat in zona Pontului
Euxin; legenda locuirii la Caransebes (turnul lui -) 314, 339, 509, 772
Ozun (Uzon), sat, comuna, jud. Covasna 304
P
Pactolus, ran antic aurifer din Asia Mica 750
Pad, rau in Italia 879
Padina Mare (Babimarti), sat, comuna, jud. Caras-Severin 44
Paget, John (1808-1892), nobil englez, casatorit $i stabilit in Ungaria; calator in
Transilvania; biografie 836; text 836-845
Pahlen, general rus 160
Pajoga (Poszoga), sat, comuna Zam, jud. Arad 263
Palanca (Palanka) = Palanca Noua, localitate in Banatul sarbesc 327, 562
Palmerston, Henri Temple, viconte (1764-1865), om politic britanic; ministru de
Exteme (1830-1841; 1846-1851) 859
Panciova, localitate in Serbia 768
Panduri, populatie din Oltenia, organizata militar 118, 770, 773; capitan de - v.
Solomon loan
Pannonia, provincie antics 74, 836
www.dacoromanica.ro
971
Peneu (Pinea) ?, probabil localitate, jud. Galati (vezi i Pinu, jud. Buzaun. n.)
235-236, 241
Perrin, Raoul, calator francez in tarile romane (1839); biografie 748; text 748-760
Persia, persani 155, 540, 765, 886; limbs ; printi 540, 550, 551, 556, 559, 560
Perani (Persany), sat, comuna $inca, jud. Braov 80, 299
Peru, referire la Moldova exploatata economic de grecii fanarioti 104
Pesta v. Budapesta
Petera, sat component al comunei suburbane Atileu, ora Aled, jud. Bihor 253
Petera Veterani (Piscabara, Caverna") v. Veterani, petera (in sudul Banatului)
Pestiu de Jos, neidentificat 322
Petisu Mare (Pestes), sat inglobat in mun. Deva 322
Petelea (Petele), sat, comuna, jud. Mure 289
Petersburg v. St. Petersburg
Peterwaradin, Petrovaradin (PeterWaradin), cetate, ora in Serbia 849
Petite Valachie v. Oltenia
Petnic (Pettnik), sat, comuna, jud. Cara-Severin 320
Petridu (Peterd), comuna Petretii de Jos, jud. Cluj 272
Petrindul Mic (Petri), sat, comuna Cazaplac, jud. Salaj
PetTonita (Petroschnicza), sat, comuna, jud. Cara-Severin 314
972
www.dacoromanica.ro
Picurile, consemnat in text drept sat; probabil este vorba de cele doua puturi de
petrol in estul comunei Nicula Magura, jud. Vrancea 216
Piemont, regatul - 450, 536, 732, 740, 742, 743, 747, 829; mils - 2,466 lcm; livra
- 317,62 gr
Pietroasa, sat, comuna, jud. Buzau 216
Pippo Spano, conducator militar, a intarit castelul Barkan (sec. XV) 315
Pirie, calator american, naufragiat pe Dunare (14 iun. 1839) 858
Piteti (Piteszti), ora-municipiu, jud. Arge 29, 228, 306, 308, 586, 588, 641, 549,
827;
Pogor, Vasile (?-?), boier moldovean; comis (1827), apoi spatar i deputat in
Obteasca Adunare a Moldovei 462, 463
Poiana Mare (Pojana), sat, comuna, jud. Dolj; schit, 216; domeniu al principelui
M. Obrenovici 394
Poiana Manilui, manastire; centru al paisianismului 687, 694; azi in sat, comuna
Jitia, jud. Vrancea
Poiana Stampei (Poiana Stampi), sat, comuna, jud. Suceava 285, 291
Poienari, localitate in jud. Arge 451
www.dacoromanica.ro
973
974
www.dacoromanica.ro
Prusia, prusieni; 137, 146, 492; agent comercial in Moldova 389 v. Papazoglu
Ionita; v. Scott, consul la Iasi v. Kuch, C. A., consul la Bucuresti v.
Sakellario, Constantin; vice consul la Galati - v. Krauss
Prut, rau 92, 104, 135, 138, 160, 576, 577; campania de la - (1711) 27, 31, 65, 211,
237, 239, 334, 448, 559, 656, 657, 679, 681, 745, 823, 830
Pucheni, comuna, jud. Dambovita; ape minerale la - 642
Pucioasa, oras, jud. Dambovita 34, 35, 327; ape minerale la - 219, 642
www.dacoromanica.ro
975
R
Racos (Rakos), azi Racu, sat, comuna Siculeni, jud. Harghita 295
Raimondi, losif, spiler stabilit la Bucuresti (1831); 53, 55, 59, 60, 61 copii ai -
Cecilia, Giuseppina 56
Rakoczi I, Gheorghe, principe al Transilvaniei (decembrie 1630-11 oct. 1648) 276
Rakoczi II, Gheorghe, principe al Transilvaniei (11 oct. 1648-7 iun. 1660) 251
Rasova (Bassova, Rassova), sat $i comuna, jud. Constanta 794, 808, 809, 875, 887,
888 proiect de cale ferata -Balcic 794
Rasca, rau in Vrancea 216
Rasca, sat, comuna Gura Calitei, jud. Vrancea 216
Ratiaria, capitala anticei Dacia ripensis (in vestul Daciei aureliene, pe malul drept
al Dunarii)
Raze lm (Ramscin), lac 577
Racastia (Rakosd), localitate componenta a orasului Hunedoara, jud. Hunedoara
323
976
www.dacoromanica.ro
Rancezi (Ringeti), veche denumire a satului Nucsoara de Sus, comuna Poseti, jud.
Prahova 217
Rasca (manastire in Moldova), jud. Botosani 698
Rasnov (Rosenau), oral, jud. Brasov; locuitori (sari); veche cetate langa
(Eulenburg) si pestera 302, 306, 842
Raul Negru (Fekete Fluss), eau in Transilvania 304
Raul Vadului, rau in Transilvania 309
Rauor (Rassor), sat, comuna Mandra, jud. Brasov 298
Reaumur, Rene Antoine Ferdhault de ; fizician si naturalist francez (1683-1757)
443, 732
Reca (Micas), sat, comuna, jud. Timis 256
Reci (Reti), sat, comuna, jud. Covasna 304
Regenssburg (Ratisbome), oral in Germania 146, 886, 887, 888
Reghineti, sat desfiintat, inglobat in sat Belii, comuna Manzalesti, jud. Buzau
Reghinul Sasesc (Szasz Regen, Reenmarkt) = Reghin, oral, jud. Mures 285, 290
Regulamentul Organic 706 (regulamentul de reforms "), Corpus de Legi alcatuit in
baza prevederilor Tratatului de la Adrianopol (1829), cu continut identic
prevederi pentru
Tara Romaneasca: sistemul electiv; administratie interns; relatii boieritarani: spiritul public" (formarea unei not mentalitati sociale potrivit unor
prevederi modeme ale ) 634
Reinbold, medic la Zlatna 277
Reisenden Mir& v. Crisul Repede
Reismarkt, Reusmarkt v. Miercurea Sibiului
Rembrandt, pictor i gravor flamand <Harmenszoon Van Rijn> (1606-1669) 616
Remetea (Remete), Remetea Mare, sat, comuna, jud. Timisoara 256
Remeti (Remete), sat, comuna, jud. Maramures 244
Reni (Timarova, Tomarino, Tomarova, Smir), port la Dunare, azi in R. Ucraina 33,
560, 576, 697; carantina la 93, 147, 527, 799, 830
www.dacoromanica.ro
977
133, 148, 225, 231, descendenta si originea -; 171, 178, 526, 628;
raspandirea -: Banat, Transilvania, Tara Romaneasca, Moldova, Bucovina;
278, 288, 323, 326, 615, 805; limba geneza ei lath* asemanarea cu limba
italiana 89, 678, 879; influenta limbii slave; scrierea cu alfabet chirilic in
principatele romane; religia, practici si ceremonii religioase: casatorii,
978
www.dacoromanica.ro
- in Transilvania Intre
www.dacoromanica.ro
979
980
www.dacoromanica.ro
v.
Saschiz (Szasz-Kezal), sat, comuna, jud. Mures 288 sai, populatie de origine
gennanica adusi in sec. XII in Transilvania de regii Ungariei din Saxonia
(sachse, saxones), din Flandra (flandrenses) i alte locuri din Germania
(teutoniei), comunitatea in Transilvania (universitas saxorum) 195, 288;
515
www.dacoromanica.ro
981
Sacuieni (Saac, Sakoieni, Sacuieni), fost judet in Muntenia 27, 29, 41, 445, 446,
449, 457, 641, 749, 877, 884
Salatruc, (Zalatrub) sat i comuna, jud. Arge 308, 310, 452
Sap 'Arita (Syaploncza), sat, comuna, jud. Maramure 244
Sarasau (Szarvaszo), comuna, jud. Maramure 244
Saratura (Salzplatz), tinut, jud, Alba 273
Saratelu Tresti, raU, jud. Buzau 215, 216, 217
Sarateni, rau, in jud. Buzau 215, 216, 217, 641
Sasar (Szazsar), localitate, jud. Maramure 248
Savarin (Soborin), sat, comuna, jud. Arad 261, 262
Sambata de Jos (Szombathfalva, Mahlenbach), sat, comuna Voila, jud. Brasov 298
Sambata, Sambateni (Szabadhely), sat, comuna Pauli, jud. Arad 261
Sfincatolna (Szkatolna), azi Catalina, sat, comuna, jud. Covasna 304
Sangeorgiul de Mures (Maros Sz-Gyorgy), sat, comuna suburbans, mun. Tg. Mure
289
Sangeorgiul de Padure (Erdo Sz. Gyorgy, Siebenburgisches Georgiu), sat, comuna,
jud. Mure 289
Schmidl, Adolf (??) autor german de ghiduri i jurnale despre Ungaria, Serbia,
tarile romane; calator in Wile romAne (1834); biografie 243; text 244-334;
982
www.dacoromanica.ro
Seimenii Mari (Neu Simarash) veche denumire a sat si comuna Seimeni, jud.
Constanta
Seini (Szinyer-Var Allya), sat, comuna, jud. Maramures 247
Seleusul Mare (Gross Aloschi, Szolos) = Se leus, sat, comuna Zagar, jud. Mures,
lupta lui I. Kemeny cu turcii (22 ian. 1662) 288
Semenic, munti 185
Sem lin = Zemun, azi cartier al Belgradului 768, 886
www.dacoromanica.ro
983
281-283, 513, 515-518, 544, 588, 593, 594, 596; biblioteca, tezaur,
promenade, Imprejurimi: Silva (Dumbrava) Blachorum et Bisserorum
281-283; Cisnadie, gradina botanica 283, 284; primar si jude la - v.
Altenberger, Thomas 283 (sec. XVI), librar din - v. Hochmeister, Martin
283; scaun, comitat 259, 779 Sicilia, provincie in Italia 450
984
www.dacoromanica.ro
Sighet<ul> Marmatiei, ora, jud. Maramure, locuitori: romani, armeni, evrei; sediu
administrativ, coli, gimnaziu, biserici (catolice, reformate, ortodoxe-unite),
sinagoga; antrepozit de sare la - 244
Sighioara (Segesvar), ora-municipiu, jud. Murq 285, 287, 288, 293; cetate 76;
- 581, 582
Silivanschi, ofiter rus in armata de ocupatie in principatele romane (1834) 215
Silvaul de jos (Szilvas), sat apartinand orasului Hateg, jud. Hunedoara 323
Simeria (Piski), ora, jud. Hunedoara 322
Simnitza v. Zimnicea
Sinai, munte in peninsula Sinai 688, 786, 821
Sinaia, ora i manastire, jud. Prahova 85, 306
Sineni, sat, jud. Ialomita 231, 232, 241
Siret, ora, jud. Suceava 790, 826, 830; evrei la - 790
Siret (Sereth, Szereth), rau in Moldova 30, 33, 92, 234, 236, 239, 308, 333, 448,
535, 565, 575; passim
Siria 580, 581, 765
Sir ling, neidentificat 290
Sirmium 74
Sixt al V-lea <Felice Peretti> (1520-1590, 1585-1590), papa zis i Sixt Quintul 605
Sja Kresticza v. Jakrestita
Skeletti, Eufrosina (1816-1885) nascuta Stamatopol, sotia lui Petre - 870
Skeletti Gheorghe (1834-1837), fiul ofiterului Petre - 870
Skeletti Petre (1804-mai 1868) colonel, comandant militar la Galati (1840) 870;
sotie a - Eufrosina -, nascuta Stamatopol 870
www.dacoromanica.ro
985
Slatina <Timis> (Szlatina, Slatina Mica), sat, comuna, jud. Caras-Severin; statie de
posts, han 314
Slatina-Nera (Szalind, Szlatina Nagy = Slatina Mare), sat, comuna Sasca Montana,
jud.Caras-Severin 313, 326
Slatina (Szlatina), comuna, jud. Maramures, ocne la 245
slavi, populatie venita in sec. VII in Dacia 133, 196, 628; referire la rusii asezati in
Tara Romaneasca; limba slava (slavona), influenta ei asupra limbii romane;
limba vorbita in Banat, referire la limba sarba 879, 883
Slanic, rau, jud. Buzau
Slanic = Slanic <Prahova>, oras, jud. Prahova, ocne de sare la 218, 457, 876; tinut
317
Slatineanu <lancu> boier muntean; nepot al lui Iordache Filipescu, ocarmuitor al
Brallei (1836-1837) 150, 232, 528, 828
Slimnic (Stolzenberg), sat, comuna, jud. Sibiu 285, 286
Slobozia, oras-municipiu, jud. Ialomita 231, 232, 241
Slota, statie de posts, jud. Calarasi 231, 241
slovaci (slavi), locuitori in Transilvania; port, costum 503
Slovenia (Sclavonia, Slavonia) provincie, azi republics 73, 76, 850
Smir v. Ismail, port 202, 210, 211
Smima = Izmir, oral in Turcia 886
Socolinti, sat, jud. Suceava locuitori: rusi rascolnici 687
Sogod, poate Socol, localitate, jud. Harghita 303
Solesti (Toleshna), comuna jud. Vaslui 236, 241
Solomon = Salamon, rege al Ungariei (1063-1074) 301
Solomon Ion, capitan de panduri participant la razboiul din 1828-1829 119
Some (Szamos), rau in Transilvania; 200, 253, 264, 268-270, 340, 778, 779; Mic
266, 269, 270, 271; Mare 270
Soptana, rau in Muntenia 220
Soroca, localitate in R. Moldova 452; fabrics de salpetru la
Sovata, oral, jud. Mures 838
asezati in Banat (sec. XVIII); asimilati svabilor; la
Spania, spanioli 631;
Becicherec 73, 460, 823
Spatova, localitatein Serbia 885
Spencer Edmund (??), calator englez in tarile romane (1837); biografie 572; text
572-579
Spinder, Karl (1796-1855) romancier german 479
Stambul v. Constantinopol
Stancilova (Stanezilowa), munte in Banat 321
Starbrock, oras in Guiana Britanica 556
Stary Hradt v. Arad
Stanca (Stinka) sat, comunaVictoria, jud. Iasi 211, 237
986
www.dacoromanica.ro
202, 208, 230, 237; passim; prima sotie a - v. Safta - nascuta, Rosetti; a
doua sotie a - v.
Smaranda - nascuta Vogoride 343, 344, 493, 496, 498
.
<Sturdza> Safta, nascuta Rosetti, prima sotie a domnului Mihail Sturdza al
Moldovei
<Sturdza> Smaranda, nascuta Vogoride, a doua sotie a domnului Mihail Sturdza al
Moldovei 38, 343, 344, 493, 496, 498
www.dacoromanica.ro
987
Suceti, poate Scurteti, sat, comuna Vadu Paii, jud. Buzau 722
988
www.dacoromanica.ro
$oimus (Solymos), sat inglobat in satul BuceavaSoimus, comuna Brazi, jud. Arad
262
martie 1856), 111, 120, 163, 174, 175, 177, 178, 187, 621 frate al
v.
Bibescu Gh.
$tirbei, Barbu (1753-1813), ultimul reprezentant al familiei $tirbei; 1-a adoptat pe
Barbu, fiul vomicului D. Bibescu 621
$tirbei, loan, boier muntean (vomic), sef al Justitiei (1834-1837) 333, 633
$ugatag (Sugatagh), azi Ocna-Sugatag, sat, comuna, jud. Maramures 245
$umla (Shomula), localitate in Bulgaria 875, 884
$umuleu (Csik $omlya), localitate inglobata in oral Miercurea Ciuc 295
Suptar, rau in jud. Arges 640
$ura (SzarKako), deal ling: Odorhei 295
$vabi, locuitori in Banat v. Banat
$vabi (germani), locuitori in Banat (langa Caransebes)
Svinita (Sviniza, Svinicza), sat, comuna, jud. Mehedinti 223, 326, 329, 762
www.dacoromanica.ro
989
T
Tabac, schit, jud. Buzau (azi disparut) 216
Tachtalia (Tahtalia, Tartalia), sanca pe Dunare in sectorul Portilor de Fier 383
Taganrog (Tagerog), port la M. Neaged, R. Ucraina 832
Talleyrand-Perigord, Charles Maurice duce de print, de Benevent (1754-1838);
om politic francez 530
Tancsics Mihaly (1799-1884); revolutionar i scriitor maghiar (1848); calator in
Transilvania (1839); biografie 851; text 851-855
Tart lau v. Prejmer
Taganrog, ora in Crimeea 810
Tahtalia, stAncA pe Dunare 329
Tatomireti, localitate, jud. Vaslui 785
Taubenheim, baron von , ofiter german (1840) 868
Taurida, numele antic al Chersones-ului 533, 577
Tavernier, Alcibiade Jean Paul Auguste medic i profesor francez stabilit la
Bucureti (1836) 438, 452, 796
Talmaciu (Talmacs), sat, comuna suburbanA, oraul Sibiu, jud, Sibiu 284, 308, 309
Tafaceni, prob. TAriceni, comuna Sema, jud. Prahova 126
Mari 143, 261, invazie in Moldova 657, 658
Tdureni (Bikafalva), sat component al comunei suburbane Feliceni, mun. Odorhei
293
230
Targul Secuiesc (Kezdi Vasarhe ly Neumarkt), ora, jud. Covasna 838, 839;
locuitori, case, biserici, coli; regiment de graniceri la 304, 307
Tarlungeni (Tartano, Tatrany), sat, comuna, jud. Brasov 307
Tarnava Mica (Kis Kfiklo) i Mare, rauri in Transilvania 286, 287, 289, 838
Teaca (Deckendorf , Tekendorf), sat, comuna, jud. Bistrita-Nasaud 285, 290
Tecarau (Tekeropatak), neidentificat, jud. Harghita 295
Tchernowitz v. Cernauti
Techea, localitate in Banat 295
990
www.dacoromanica.ro
Tecuci, ora-municipiu, jud. Galati; 31, 235, 236, 239, 241, 734, 785; fost district,
tinut in Moldova 32
Teiu (Tovis), sat, comuna, jud. Alba 271, 275
Teleajen, rau in Muntenia; 445, 457; fost district in Tara Romaneasca
Telega, sat i comuna, jud. Prahova; 219, 452, 641, 819; ocna de sare la -; put de
petrol la - Teleki, familie nobiliary maghiara din Transilvania 268
Teleki, contesa 774
Teleki Samuel de Szek (1739-1822) conte ungur, cancelar al Transilvaniei (din
1791); intemeietor al bibliotecii - 289, 837
Teleki, Stefan, nobil maghiar din Transilvania 890
Teleorman, judet in Muntenia 29, 30, 233, 749
Terra Romanesca v. Tara Romaneasca
Teregova (Terregova), sat, comuna, jud. Cara-Severin, cheile - 191, 313, 315
Teresiopole (Theresianopole), azi Vinga, comuna, jud. Arad; locuitori, case,
ocupatii 505, 506, 507
Terra Blachorum v. Fagara, tars a
Terzburg, Torezburg v. Bran
Tessalia, provincie in Grecia 71
Tetislav v. Schela Cladovei
Timi, pasul - (Der Tomoser Pass) intre Transilvania i Tara Romaneasca 82,
vama, carantina imperials 82, 83
Timi, comitat 263
Timisoara (Temevar, Temeswar, Zambara) ora-municipiu, jud. Timi; 72, 73, 74,
78, 185, 186, 313, 324, 325; passim; capitals a Banatului; 73, 507, 508, 541;
www.dacoromanica.ro
991
sediu al administratiei civile i militare din Banat; strazi, case, piete; 541,
industrii, comert; farmacie, hanuri, 542; cafenele, cazino, trasuri, teatru, 74,
255, 256; gazete straine; lacapri: catedrala ortodoxa, catedrala catolica;
reedinta a episcopiei catolice din Cenad i a celei ortodoxe din Banat 508;
reedinte ale unor autoritati civile i militare la ; cazarmaarsenal; canalul
Bega la 768; instalatie de filtrare a apei la ; imprejurimiferma, padure256
Timkovski Gheorghi Feodorovici (1790-1875), consul rus la Iasi 174
Timoni, Casimir von agent consular al Austriei la Bucureti (1828-1836) 97, 156,
394, 409, 807
Timur Ma'rza (Meerza) print persan refugiat, calator in Wile roma.ne (1835) 541,
558, 560
Tinaud (TinOd), localitate in componenta orasului Aled 253
Tinoasa Mare i Mica (K and N. Nytytod), sate desfiintate, inglobate in sat. Lunga,
oraul Tg. Secuiesc, jud. Covasna 307
Tirol (Tyrol), regiune in Austria 381, 575
Tisa (Teesse, Theiss), rau 244, 337, 381, 508, 540, 887
Tisa (Tiszza), sat, comuna Burjuc, jud. Hunedoara 185, 263
Tisovita (Tissovicya), sat, comuna Plavievita, jud. Mehedinti 326
Tivadicza, grup de stanci pe Dunare, in zona Ungariei, langa Banat 328
Tocqueville, Charles Alexis Clerel de (1805-1859) publicist, istoric i om politic
francez 819
Tohanul Nou (Uj Tohany), localitate componenta a oraului Zameti, jud. Brasov;
castel la 306
Tokay regiune viticola in Ungaria 79, 261
Toleshna v. Soleti
Tomarova (Timorava) = Reni, ora in R. Ucraina 334
Tomish, agent austriac la Orova Veche (1840) 863
Topa de Cris (Topa), sat, comuna Vadu Criului, jud. Bihor 253
Toplet (Teplitz), comuna, jud. Cara-Severin 321, 386, 387
Topliceanu, Constantin, boier muntean, medelnicer, judecator la Ramnicul-Sarat
(1834) 215
Toplita (Toplitz), comuna, jud. Hunedoara 511
992
www.dacoromanica.ro
armeni, poloni, bulgari, evrei, tigani 77, 78, 264, 563, 565, 568, 587;
comandanti imperiali in - v. Veterani, Federigo, voievozi ai Transilvaniei,
principi ai: v. Corvin Joan de Hunedoara; v. Bathory I Stefan, v. Zapolya
Joan I, v. Bathory Sigismund, v. Bathory Andrei, v. Bathory Gabriel, v.
Bethlen Gabriel, v. Apaffi I Mihail
Traun, rau, afluent al Dunarii 386
Trautman, profesor la Bucuresti (1831) 53
Travnic (Travnik), oral in Bosnia, fosta capitals a acestei provincii 885
'Frascati (Thoroezko), sat pe Aries 274
Trebizonda = Trapezunt, port la Marea. Neagra in Turcia 556
Trei Scaune (Harom Szek), tinut si district secuiesc in Transilvania 298, 303, 304,
305, 840
Tricule, nume turcesc al cetatii din localitatea Bamiksa, Serbia 602
Triest, port la M. Adriatica; comert cu principatele romane 147, 155, 233, 743, 744,
857
www.dacoromanica.ro
993
Tulcea (Peuce, Pulche, Tultzin), oral-municipiu, jud. Tulcea; 696, 826, 830, 831,
875; locuitori: rusi, turci; case, comert (cu peste sarat, lemn, cereale),
biserici ortodoxe la - 94, 810
Tulghes (Tolgyes), pas in Carpatii Orientali 297
Turcia, turci (Imperiul otoman, Poarta, Poarta otomand, osmanlii, otomani), 73, 79,
81, 96-100, 103, 105, 107, 138, 157, 166, 229, 233, passim; - sorai (turkish,
sovrajees) = v'anatori nomazi 65, 732, 820; capitala v: Constantinopol;
razboaie ale - cu Rusia: 1767-1774; 1789-1792; 1828-1829; 701, 706;
epidemii tratate ale - Conventia de la Akkerman (1826), v. Akkerman;
tratatul de la Adrianopol (sept. 1829); 76 v. si Adrianopol; tratatul de la
Passarowitz (1718); de la Belgrad (1739) comert, tratate comerciale cu alte
sari taxe vamale 756; relatii cu Rusia; - relatii cu principatele romane
(suzeranitate a -; regimul domnilor fanarioti) 112, 154, 156, 181, 182, 451,
471, 527, 535, 537, 538, 583, 584, 586, 591, passim; - comert cu larile
romane 109, 218, 233; negustori - la Bucuresti, 753, la Iasi, la Brasov, 842,
Turda (Thorenburg, Torda), oral, jud. Cluj locuitori: 199, 272, 277, 280, 788;
romani, unguri, sasi; strazi, case, biserici, mandstiri, gimnazii; saline la - loc
de pedepse langa -; vestigii romane la - 271, 517, comitat 289
Turda (Salzbach), parhu in Transilvania 271
Turia de Jos si de Sus (Torja) azi Turia, sat, comund, jud. Covasna 304
Tumu <Magurele> (Toumo) = oras-municipiu, jud. Teleorman, cetate medievala,
apoi raia, desfintata la 1829 98, 116, 119, 152, 332, 629
Turnu-Rosu (Rothentourn, Rotherturnepass) treckoare pe valea Oltului in Carpatii
Meridionali; cetate medievala la - 54, 78, 79, 227, 543, 544; vama la - 309,
583, 890
Turnu-Severin (Die Severiner Thiirme) 331
Turtucaia (Turtukai) = Tutrakan, localitate in R. Bulgaria 152, 333
Tusculum, localitate antics romans 463
Tusnad, localitate balneard, jud. Harghita; lacul i capela Sf. Ana la -; ruinele cetatii
Solyoniko (Turnul Alb) Ifinga - 303, 305
Tutesti (Tuzeschty), sat, jud. Teleorman 332
T
Taga (Ozege), sat, comund, jud. Cluj, lac 270
Tara Barsei, zona geografica in jud. Brasov 78, 79, 81, 288, 299, 302, 305
Tara Crisului 778
Tara Romaneasca (Dacia, Grosse Walachey, Karawlaschka, Principatul Munteniei,
www.dacoromanica.ro
Memleket 222; Wallachia, Zara Romaneasca)32, 65, 67, 96-98, 196, 202,
205-209, 219, 228, 233, 234, passim; veche resedinta a - v. Curtea de
Arges, v. Targoviste; capitals a - v. Bucuresti; conditii geografice (asezare,
clime, granite) 97, 98, 374, 643-645, 704, 756; armerii 629; Impartire
administrative 32, 733; provincii (Muntenia = Valahia Mare si Oltenia =
Valahia Mica); judete, districte, plasi, plaiuri 32, 121, 722, 726, 749;
conditii istorice; vasalitatea sub unguri, obtinerea neatamarii, intrarea sub
suzeranitatea turceasca (razboaiele lui M. Viteazul 629; regimul domniilor
fanariote (figuri ale desertaciunii, lacomiei si josniciei") 376; v. si Turcia,
industrii 107, 108, 741-745, 813, 814, 818, 827; comert: export, import
515; produse de schimb 107-110, 157, 158, 233; companii comerciale 753,
www.dacoromanica.ro
995
ispravnici, judecatori, samesi, perceptori 620, 632, 633, 634, 635, 821;
justitia (legislatie, institutii): 706; Codul Caragea, Regulamentul Organic
706; tribunale, judecatori, legislatie pentru femei, zestrea lor: legislatia
pentru protectia strainilor, Codul Civil, inchisori, pedepse; armata (puterea
militara) 706; carantine 633, 634, 635; clerul 122-123, 738, 786, 787, 818;
religii: ortodoxa, catolica, mozaica 157, 627; administratia bisericeasca
ortodoxa dupd Regulamentul Organic: preoti, manastiri, infiintarea de
seminarii, perpetuarea proprietatilor manastirilor inchinate 85; mitropoliti ai
v. Grigore Dascalul; educatie, invatamant, starea intelectuala in :
colegii publice si particulare, metode europene superioare de invatare (Bell,
996
www.dacoromanica.ro
Ucea de Jos (Utesa), sat, resedinta comunei Ucea, jud. Sibiu 297, 298
Ucraina 577, 799
Udvarhely v. Odorheiul Secuiesc
Uioara de Sus si de Jos, localitate in Transilvania 272, 273
Ugra v. Ogra
Ujfalu v. Satu Nou de Sus
Uj Pecs, localitate in Ungaria
Uj Szekely v. Secuieni
Uj Tohany v. Tohanul Mare
Ulm, oral in Germania 887, 888
!Apia Traiana Sarmisegetuza, colonie romans in Banat 193
Ultrasilva, Ultrasilvana v. Transilvania
Ungaria, unguri (maghiari) 129, 152, 154, 159, 222, 229, 251, 264, 266, passim;
referire la Transilvania; lupte cu turcii: Mohacs (1526) 658; razboiul din
1787-1892; - locuitori in Banat: la Deva, Lugoj 257; la Timisoara 770;
www.dacoromanica.ro
997
V
Vadu-Lat (Badulod), sat, comuna Bucani, jud. Teleorman 393
Vadului, rau in Oltenia 221
Vaillant, Sebastian (1669-1722), botanist i chirurg francez 497
Vaillant, Jean (1804-1886), francez stabilit in principatele romane; autor a mai multor
Valahia, 544, 549, 551, 552, 553, 554, 555; valahi, vlacci, Vlassi, pared privind
originea numelui: de la Flaccus, Floccia sau de la ocupatia de pastori; 27, 628;
Valahia (Valachie) v. Tara Romaneasca; Valahia austriaca (Der
osterreichischen Walachei) sv. Oltenia
Valais (Walais), canton muntos in sudul Elvetiei 444, 757
Valea Boca (Vail Bocan), comuna, jud. Cara-Severin 327
Valea Boului, sat, jud. Buzau 117, 327
Valea Boului (Valliabul), veche denumire a sat Paltini, jud. Cara-Severin
Valea Caselor, rau in Muntenia 640
Valea Caselor, sat desfiintat inglobat in sat Bughea de Jos, comuna Bughea de Jos, jud.
Arge 230
Valea Mare (Valiamare), sat, comuna Farliug, jud. Cara. -Severin 324
Valea Nucului, sat desfiintat, inglobat in sat Creveleti, comuna Chiliile, jud. Buzau
117
Valea Putnei (Valeputna), sat, comuna Pojorata, jud. Suceava 285, 292
Valea Roie (Rothwasser Thale), mine langa Baia-Mare 248
Valea Satului (Valaszat, Valamt), veche denumire a satului Dupd Piatra, comuna Buce,
jud. Hunedoara 269
Valea Stanei (Valle Stim), sat, comuna Carlibaba, jud. Suceava 292
Valea Usturoiului (Knoblauchthale), mine langa Baia Mare 248
Valerio, Lorenzo (1810-1865) politician i om de afaceri italian; intre intemeietorii
998
www.dacoromanica.ro
Vama Marga (Maut Marga), sat, comuna Marga, jud. Cara.-Severin 323
vandali, vechi trib germanic; parere eronata ca ar fi populat Banatul ! 338
Vane, Frances Anne, marchiza de Londonderry (?-1865) calatoare engleza pe Dunarea
de Jos (1840); biografie 861; text 862-872
Vardalah, profesor 203
Varhegy v. Chinariu
Varhely v. Graditea
Varicourt, ofiter bavarez in slujba regelui Othon I al Greciei (1837) 486, 491.
Varna, ofa i port la M. Neagra in Bulgaria 152, 345, 558, 765, 792, 794, 867, 868,
872
Varovia, ora in Polonia 144, 236
Vasarhely v. 0orhei
Vasile Lupu, domn al Moldovei (1634-1653), ctitor al bisericii Trei lerarhi din lai
567, 655, 656; sotie a - Teodosia 655
Vaslui, ora-municipiu, jud. Vaslui, judet in Moldova 31, 236, 241, 697, 734, 785
Vacau (Vaskoham), ora, jud. Bihor mine i cariera de mannura la - 251, 252
Vatra Dornei (Vadra), ora, jud. Suceava 292
Vacarescu, Vacareti, familie boiereasca din Tara Romaneasca 445, 823
Vacarescu, Catinca, sotia vornicului Dimitrie Bibescu 621
Vacarescu <Ion> Iancu (1792-1863) mare boier din Tara Romaneasca opozant fata de
presiunile Rusiei in redactarea Regulamentului Organic 125, 162, 175, 176,
179, 462; sprijinitor al introducerii grafiei latine
Vacarescu, Ienachka (1730-1797), mare boier din Tara Romaneasca, poet 123
Vacarescu, Teodor, boier muntean, caimacam (1843) 114
Vadeni (Vadini) comuna, jud. Braila 152
Valaut, localitate, jud. Cluj 269
Valeni, pota veche denumire a sat Valeni-Dambovita, jud. DAmbovita 219
Valeni = Valenii de Munte, ora, jud. Prahova 218, 307
Varatec, manastire, comuna Agapia, jud. Neamt 698
Varadia de Mure (Toth-Varad), sat, comuna, jud. Arad
Valcea (<Ramnicul> Valcii> Wouldja), judet in Tara Romaneasca 41, 457, 749, 876
Valcelele (Elapatak), sat, comuna, cu reedinta in sat Araci, jud. Covasna 302
www.dacoromanica.ro
999
Vestem (Vesztemy), sat component al comunei $elimbar, inglobata in mun. Sibiu 308
Veterani Federigo (Vedran, Veterano) (1650-1695), general in armata habsburgica,
cazut la Lugoj in lupta contra turcilor (23 sept. 1695) 257, 384
Veterani <Maovat> (pestera lui (Biscabora, Piscabara, Vedranische Holle) in Banat,
langa
Moldova Noua, in jud. Caras-Severin; 762; fenomenul mustei columbace in
384; utilizata de imperiali in razboaiele contra turcilor 329, 603, 771
Victor-Emanuel I, rege al Sardiniei (1802-1821) 745
Vidin (Middin, Widdin), oral 209 in R. Bulgaria 119, 151, 152, 154, 209, 226, 332,
608, 764, 794, 858; pasalac de - pasa la - Seid-pasa, v. Pazvantoglu; lupte la
- in razboiul din 1828-1829 388
Viena, oral 69, 74, 87, 97, 146, 147, 154, 155, 207, 209, 211, 233, 296; passim;
cabinetul de la - v. Austria, austrieci
Vilie, Demetrios, profesor 203
Villacrose (Willacrose) Xavier, arhitect francez in principatele roman (1838)
Vilagos v. $iria
Villara, Alexandru, mare vistier in Tara Romaneasca (1834-1837) 176, 233, 469
Vintul de Jos (Alvincz), sat, comuna, jud. Alba 277
Vintul de Sus (Fel Vincz, Ober Vincz), sat, comuna, jud. Alba 271, 273, 778
Viseul de Sus (Viso), sat, comuna, jud. Maramures; valea - 246
Viseul de Jos (Vist, Vistea de Jos), sat, resedinta, comuna Vistea, jud. Brasov 246, 298
Viquesnel, profesor francez, membru al Societatii geologice a Frantei (1840) 878
Vladimirescu <Tudor>, fost capitan de panduri, participant la razboiul ruso-turc din
1000
www.dacoromanica.ro
Y
Youssouf paa, comandant turc la Missolonghi (1822, 1823) 849
www.dacoromanica.ro
1001
Z
Zacher, argat in Transilvania 491, 592
Zagreb (Agram) 491
Zalatrub v. Salatrucu
Zam (Zam), sat, comuna, jud. Hunedoara 263
Zambara v. Timisoara
Zanava, rau, neidentificat 333
Zante, insula greaca 104
Zapolya loan I, voievod al Transilvaniei (1510-1526); rege at Ungariei (1526-1540)
262, 274, 276
Zapolya, Joan II Sigismund rege ales" at Ungariei, in realitate principe al Transilvaniei
(1540-1551; 1556-1571); 77, 262, 274, 276, 277, 294; sotie a v. Isabela
Zapolya, Isabela, sotia lui loan II Sigismund Zapolya 262, 276
Zaporovsky, campanie de exploatare a minelor in Tara Romaneasca (1836) 452
ZaraRoumaeneasska v. Tara Romaneasca
Zarhegy, conte maghiar (1822) 296
Zarnesti (Zemest), oral, jud. Brasov 301
Zavoiu (Savoj), sat, comuna Farliug, jud. Caras-Severin 324
Zeiden v. Codlea
Zekasch v. Secas, parau
Zemun v. Semlin
Zibin v. Cibin, rau
Zichy, conte , unul din cei 6 frati ai contesei Melanie , sotia cancelarului Metternich
796
Ziganien, zingari v. tigani
Zimbrilor, dealul in Maramure 291
Zimnicea (Zimnitza), oras, port la Dunare, jud. Teleorman 332
Zinzares V. tantari
Zizin (Zagson), sat, comuna Tarlungeni, jud. Brasov 307
Zlast (Zalard), afluent al Cemei 322
Zlatna (Aurapolis, Auraria, Goldenmark, Schlatina, Zalathna, Zlakna), oral, jud. Alba
277,
278; sediu ad-tiv rainier, mine, prelucrarea metalelor la ; 194, 198; locuitori
(germani, unguri) 774, 775
Zoam, neidentificat 787
Zotta, Mihai, medic la Iasi; a infiintat impreuna cu I. S. Cihac Societatea de medici si
1002
www.dacoromanica.ro
(b = biografie; t = text)
Daniela Busd
Introducere
Repertoriu cronologic
Miklos Barabas
b. t. James Bailie Fraser, traducere din limba engleza
b. t. Auguste Raffet, traducere din limba franceza
Andrew Bonar, Robert Mc Cheyne
Hermann Flick ler Muskau
Paul Cernovodeanu
b. Geologul D. Lovi
b. t. Charles B. Eliott, traducere din limba engleza
b. t. Auguste Labatut, traducere din limba franceza
b. t. Nathaniel Burton traducere din limba engleza
b. t. Lady Frances Anne Vane, traducere din limba engleza
t. Henri de Bourbon, duce de Bordeaux, conte de Chambord traducere din
limba franceza (forma finals)
Cristina Fenesan
b. t. Franz Joseph Adolph Schneidawind, traducere din limba germana
b. t. Karl Otto Ludwig von Arnim, traducere din limba germana
Georgeta Filitti
b. t. Charles de Bois-le-Comte, traducere din limba franceza
b. t. Conte le de Locmaria, traducere din limba franceza
www.dacoromanica.ro
1003
$erban Rddulescu-Zoner
b. t. F. S. Chrismar, traducere din limba germana
b. t. Helmutt von Moltke, traducere din limba germana
b. t. Adolf Schmidl, traducere din limba germana
t. Eremitul din Gauting", traducere din limba germana
b. t. Joseph von Dorner, traducere din limba germana
Marian Stroia
b. t. Stephan Dobronravov, traducere din limba rusa
Calugarul Partenie
b. t. Anatoli Demidov, traducere din limba franceza
Lucia Tafki
b. t. Henri de Bourbon, duce de Bordeaux, conte de Chambord traducere din
limba franceza (prima forma)
b. t. Ami Boue, traducere din limba franceza
Raluca Tomi
b. t. Auguste Marmont, duce de Raguza, traducere din limba franceza
b. t. Adrien Louis Cochelet, traducere din limba franceza
b. t. Lorenzo Valerio, traducere din limba italiand
b. t. Eugene Stanislas Bellanger, traducere din limba franceza
b. t. Saint Marc Girardin, traducere din limba franceza
b. t. Bartolomeo Geymet, traducere din limba franceza
Gustav Schiiller
b. t. Edouard Thouvenel, traducere din limba franceza
b. t. Jean-Baptiste Morot, traducere din limba franceza
Colaboratori:
Ileana Cdzan
b. t. August Grisebach, traducere din limba germana
Ludovic Demeny
b. t. P. Gee) Elek, traducere din limba maghiara
b. t. Tancsics Mihaly, traducere din limba maghiara
1004
www.dacoromanica.ro
CUPRINS
PREFATik
1831
biografie
text
25
27
MIKLOS BARABAS
1831
biografie
text
51
53
1832
biografie
text
63
65
F. S. CHRISMAR
1833
biografie
text
72
72
CHARLES DE BOIS-LE-COMTE
1834
biografie .
text
95
96
1834
biografie
text
183
185
BENJAMIN BARKER
1834
biografie
text
202
203
D. LOVI
1834
biografie
text
213
214
MICHAEL QUIN
1834
1834
biografie
text
biografie
text
222
222
226
227
ADOLF SCHMIDL
1835
biografie
text
243
244
LORENZO VALERIO
1835
biografie
text
325
336
JULIA PARDOE
1836
CHARLES B. ELIOTT
1835
biografie
text
biografie
text
341
341
347
347
1835
373
1835
biografie
text
biografie
text
www.dacoromanica.ro
374
396
397
1005
1836
biografie
text
434
436
1836
biografie
text
480
484
1836
biografie
text
499
500
1836
biografie
text
521
522
1836
biografie
text
539
540
P. GEGO ELEK
1836
biografie
text
562
1836-1837
biografie
text
572
572
1837
biografie
text
580
EDMUND SPENCER
NATHANIEL BURTON
561
581
ANATOLI DEMIDOV
1837
biografie
text
599
600
1837
biografie
text
681
682
PARTENIE
1837
biografie
text
684
685
AUGUSTE LABATUT
1837
biografie
text
700
700
VON GAUTING"
1837
biografie
text
717
717
GUSTAV SCHULLER
1838
biografie
text
721
721
BARTOLOMEO GEYMET
1838
biografie
text
731
732
RAOUL PERRIN
1839
biografie
text
748
748
AUGUST GRISEBACH
1839
biografie
text
761
1006
www.dacoromanica.ro
762
CONTELE DE LOCMARIA
1839
biografie
text
767
768
ANDREW A. BONAR gi
ROBERT Mc CHEYNE
1839
biografie
text
781
782
1839
biografie
text
791
792
1839
biografie
text
798
799
1839
biografie .
text
804
805
1839
biografie
text
812
813
JOHN PAGET
1839
biografie
text
836
836
biografie
text
846
848
TANCSICS MIHALY
1839
biografie
text
851
851
1840
biografie .
text
856
857
1840
biografie
text
861
biografie
text
873
874
AMI BOUE
1840
862
REPERTORIU CRONOLOGIC
896
INDICE
911
..
1003
1007
www.dacoromanica.ro
TIPOGRAFIA STELIAN
Tel ./Fax: 021.250.22.81
021.421.32.64
www.dacoromanica.ro
ISBN
7 -27
1478 -6
40 LEI
www.dacoromanica.ro