www.referat.

ro

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Management,Inginerie Economica si Dezvoltare Rurala
Specializare-Inginerie si Management in Alimentatie Publica si Agroturism

Proiect-Marketing
Tema-Proiectarea unei pensiuni

Cuprins:
I.Introducere.....................................................................................................................................3
II.Prezentarea zonei.........................................................................................................................3
1.Transfgranul.......................................................................................................................3
2. Comuna Crioara..................................................................................................................4
3.Atractiile zonei..........................................................................................................................4
3.1.Obiective turistice..............................................................................................................4
3.2.Activitati traditionale desfasurate in zona.........................................................................6
III.Prezentarea generala a pensiunii.................................................................................................6
1.Amplasare.................................................................................................................................6
2.Numele pensiunii......................................................................................................................6
3.Nr de margarete........................................................................................................................6
4.Descriere...................................................................................................................................6
4.1.Dotari parter.......................................................................................................................7
4.2.Dotari etaj..........................................................................................................................7
4.3.Dotarea camerelor si a celorlalte incaperi.........................................................................7
5.Tarife practicate de pensiunea noastra:.....................................................................................8
6.Agrementul in pensiune:.........................................................................................................11
IV. Modalitati de promovare a pensiunii........................................................................................11
V.Concluzii si Propuneri................................................................................................................12
1.Analiza SWOT........................................................................................................................12
2.Propuneri.................................................................................................................................14
VI.Bibloigrafie...............................................................................................................................15

I.Introducere
Turismul modeleaza lumea si privirile oamenilor sub diferite forme : de la consum vizual
colectiv, cum il numeste sociologul John Urry, pana la stabilirea unei relatii personale cu locul
vizitat; de la turism de masa, atent planificat si dramuit prin intermediul agentiilor turistice, pana
la turism alternativ, ce poate cunoaste multiple fatete. Turismul este o ramura extrem de
importanta in economia unei tari. n Romnia, astazi, turismul aduce majoritatea Produsului
Intern Brut, reprezentand o industrie noua, in formare, n crestere.
Turismul rural se adreseaza deopotriva clientilor romni si straini, putem alege dintr-o gama
extrem de variata de activitati si de locuri de vizitat. Putem schia in statiuni montane traditionale
sau construite in acest scop sau putem sa trandavim la soare pe plajele Marii Negre. Putem face
drumetii in locuri inca neumblate, unde raurile au apa cristalina, sau putem explora cu barca cei
5 640 km2 de salbaticie din Delta Dunarii. Putem admira, de asemenea, fortarete medievale,
manastiri construite in stil bizantin, cu picturi murale exterioare, si case taranesti decorate in
functie de specificul fiecarei regiuni, iar castelul lui Dracula este doar unul dintre numeroasele
castele si palate impresionante care pot fi vizitate. In Transilvania, pionul principal in jurul caruia
ne invartim, putem asista la festivaluri populare care reprezinta o manifestare autentica a
obiceiurilor locale, si nu doar un spectacol special destinat vizitatorilor. Sculpturile in lemn sau
obiectele de ceramica pe care le cumpara si sunt facute pentru a fi folosite cu placere, ele nu
reprezinta simple suveniruri lipsite de valoare. Unul dintre aspectele extraordinare care
caracterizeaza aceasta tara este patrimoniul ei folcloric.
Localizarea Romaniei la intretaierea mai multor drumuri europene faciliteaza accesul aici pe
toate caile - cu avionul, masina, trenul sau vaporul. Mai mult decat atat, putem vizita toate aceste
locuri profitand de confortul oferit de tot mai multe hoteluri si restaurante, de reteaua interna de
transport aerian, pe calea ferata sau cu autobuzul, toate la preturi surprinzator de scazute.
Specialitatile culinare locale si vinurile de regiune sunt o adevarata revelatie. Romania merita
sa fie vizitata
Forma de turism care pare sa fie in continua crestere este turismul rural, turistii preferand
aceasta deoarece reprezinta o oportunitate de relaxare, un mod de scapare din aglomeratia si
poluarea urbana. Numarul pensiunilor turistice , agroturistice si agromontane e n continua
crestere, calitatea serviciilor acestora si modul de organizare fiind treptat in continua crestere.
II.Prezentarea zonei

1.Transfgranul (trans + fgra) sau DN7C este unul din cele mai spectaculoase
drumuri din Romnia. Drumul leag regiunea istoric a Transilvaniei de Muntenia si a fost
construit s treac peste Munii Fgra, cel mai nalt lan muntos din munii Romniei, care face
parte din Carpaii Meridionali .
Transfagarasanul este cea mai inalta sosea din Romania, urcand pana la 2042 m , drumul n
trepte folosete serpentine pentru a urca fiind o provocare pentru orice main; are doua benzi
care se intind pe o lungime de 92 de kilometri , datorit serpentinelor i drumului n ramp viteza
de rulare este de 40 km/h . Pe intregul traseu sunt construite 27 de viaducte si poduri si cel mai
lung tunel avand 887 de metri si strabate muntele Paltinul. Aerisirea tunelului se face natural

datorita curentilor de aer extrem de puternici. Banda de circulatie prin tunelul neiluminat are
doar 6 metri latime si un trotuar de un metru latime.
Drumul este nchis de la sfritul lunii Octombrie pn n luna Iunie datorit zpezii care
acoper drumul.
Transfagarasanul incepe din comuna Arefu, in judetul Arges, la kilometrul 61 al DN7C si se
termina in comuna Cartisoara (Sibiu), la intersectia cu DN1. Are circa 91,5 kilometri lungime si
doua benzi de circulatie. Este un drum in rampa cu multe serpentine.
2. Comuna Crioara
Comuna Crioara este situata la sud-estul judetului Sibiu , in mijlocul tarii Oltului, la poalele
muntiilor : Arpasel, Balea, Valea Doamnei si Laita. La Est se invecineaza cu satul Arpaul de Sus
, aparintor comunei Arpaul de Jos , la Vest cu hotarul satului Scorei, apartinator comunei
Porumbacu de Jos, la Sud cu judetul Arge , iar la Nord cu hotarul comunei Cra . Teritoriul
comunei are suprafata de 8.576 ha . In forma alungita pe directia Nord-Sud , fiind traversata pe
axul longitudinal de apa cristalina a raului Blea si de soseaua Transfagarasan ( DN 7C).
Cea mai apropiata statie CFR este halta Cra ,situata la 6 km pe soseaua Transfagarasan ( si 4
km pe calea de hotar Crioara- Cra) . La o distanta de 8 km se afla gara Arpasu de Jos ,
folosind soseaua Transfagarasan , dar si drumul comunal nr. 48 , Cirtisoara Arpasul de Jos .
Drumul comunal nr. 49 face legatura intre comuna Cirtisoara si Arpasul de Sus.
Baza economica a comunei o formeaza agricultura .
3.Atractiile zonei
3.1.Obiective turistice
1. Muzeul satesc Badea Cartan
Amplasat n zona centrala a satului Oprea Crtisoara , ansamblul muzeal este structurat de
doua componente principale : vechiul conac Teleki si casa btrneasca, azi casa memoriala, n
care se presupune ca a copilrit Badea Crtan. Muzeul a fost deschis n 1968, iar coleciile sale
sunt deosebit de valoroase. Pot fi admirate obiecte etnografice, inventar manufacturier (mai ales
sticla de glajarie , cu piese din secolele al XVIII-lea si al XlX-lea), o splendida colecie de
icoane.
Personalitate marcanta a timpului sau, Gheorghe Badea Crtan (1849-1911), crturar si patriot
romn, a cutreierat cu desaga pe umr cancelariile europene, adunnd cantiti enorme de carti si
publicaii romneti pe care le trecea, cu riscul de a fi nchis, n Transilvania. Biblioteca aflata n
muzeu adpostete doar o parte din comorile ce au trecut munii n desagii lui Badea Crtan.
2. Biserica Ortodoxa cu Hramul Buna Vestire din Parohia Streza
Considerata monument arhitectural, este situata in centrul parohiei, la distanta de 1600 m de
drumul Transfagarasanului, asezarea bisericii fiind de la vest spre est.
Biserica este zugravita in intregime in interior cu fresca lucrata de mesteri zugravi din familia lui
Lazar Grecu din Sasausi si terminata in 1824, dupa iconografia bisericii ortodoxe.
Este construita in stil romanic, in forma de nava, din piatra de riu si caramida, acoperita cu tigla
solzi.Linga poteca de intrare in biserica este o troita din piatra cu Rastignirea Domnului,
zugravita de Matei Purcariu Timforea.
3. Manastirea Cartisoara
Istoria acestui stravechi asezamant monahal de la locul numit "Piscul manastirii din Gura
Secii", ne spune ca lacasul initial a fost construit de Mircea cel Batran. A avut viata monahala
pana in 1761, cand a fost distrus prin incendiere de generalul Bukow. Dupa revolutia din 1989
credinciosii satelor au solicitat reinvierea vietii monahale, lucru aprobat, cu sugestia sa fie o

mansatire de maici. La 8 sep 1993 a fost pusa si piatra de temelie pentru constructia bisericii, iar
in anul 1994 s-a ridicat si fundatia corpului de chilii.
Maicile au amenajat un atelier de pictura a icoanelor, care au mare cautare in zona. Si asta
datorita maiestriei lucraturii, dar si a pretului "crestinesc". Mai mult, maicile au obtinut si o
recunoastere internationala la Washington, in SUA, in 1998, la o editie a Festivalului organizat
de Muzeul Smithsonian. Practic, acesta este singurul lor venit; din acesti bani - putini si
ocazionali - au reusit sa ridice biserica si sa faca si alte lucrari.
4.Ice
Hotel
Balea
Lac
Ice Hotel Balea Lac are o capacitate de 8 camere duble (16 locuri) dotate cu pat matrimonial
din gheata masiva acoperite cu blanuri de miel, o masa cu scaunele din gheata si sunt iluminate
cu lampi fluoriscente. Hotelul de gheata dispune de receptie si bar de zi unde voi fi servite
bauturi in pahare de gheata. Temperatura in interiorul hotelului variaza intre -2 si + 2 .
Restaurantul Ice Hotel Balea Lac are o capacitate de 16 locuri de masa sa va fi deschis de la
ora 17.00 20.00 incepand din 15 Februarie sau 1 Martie pe o durata de 3 luni. Capacitatea
maxima pe sezon este de 1440 de locuri. Se va servi un meniu exclusiv pregatit si servit dupa
cernitele stelelor culinare Michelin din Franta.
5.Rezervatia naturala Balea
Se afla pe fata nordica a crestei Muntilor Fagaras n valea glaciara a Blii si este o rezervatie
mixta ce cuprinde un teritoriu strajuit la sud de vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2507 m),
Vrful Capra (2496 m) si Vrful Paltinu Mare (2398 m), pe flancul estic Muchia Buteanu, iar pe
cel vestic Piscul Blii.Rezervatia are o suprafata de 180 ha si apartine administrativ comunei
Crtisoara. Ea include circul glaciar Blea, lacul glaciar cu acelasi nume, aflat la 2034 m
altitudine, cu o suprafata de 46508 mp si o adncime de 13,35 m, fiind cel mai mare lac glaciar
din Muntii Fagaras. Din punct de vedere geologic n rezervatie predomina sisturile cristaline dar
sunt prezente si iviri izolate de calcar .
Vegetatia este reprezentata de grupari de specii, n primul rnd ferigute (AspelanioCistopteridetum fragilis) si fitocenoze caracteristice zacamintelor de zapada, respectiv tufisuri
scunde de salcii pitice (Salicetum herbaceae), de piciorul cocosului cu degetarut (Soldanela
pusillabe Randuculetum crenati).
Din punct de vedere faunistic rezervatia Blea este saraca n specii, dintre cele existente
predominnd insectele. Silueta caprei negre (Rupicapra rupicapra) ce se adapostea aici, nu cu
multi ani n urma n numar foarte mare, n prezent se zareste din ce n ce mai rar. O alta specie ce
a disparut din rezervatie este acvila de stnca (Aquilla chrysoetos). Dupa construirea
Transfagarasanului si intensificarea turismului n zona rezervatia s-a degradat n mare masura.
Covorul vegetal s-a redus datorita numarului mare de autovehicule si turisti ce campeaza n zona.
Se recomanda un turism ecologic si scaderea presiunii antropice n perimetrul rezervatiei.
6.Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus
Aflata pe valea raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaras, manastirea Brancoveanu este
renumita ca loc de reculegere, mangaiere si intarire sufleteasca pentru credinciosii si vizitatorii
ce se roaga ori poposesc in acest locas sfant.
In incinta manastirii functioneaza o renumita scoala de pictura pe sticla, lucrarile
"invataceilor" fiind apreciate atat in tara, cat si in strainatate.
Biblioteca detine o impresionanta colectie de manuscrise si carti vechi (sec. XIV-XIX), marea
lor majoritate provenind din donatiile facute de fostul Mitropolit al Ardealului, I.P.S. Antonie
Plamadeala. Acesta s-a stins din viata in 2005 si este inmormantat la Sambata.

7.Herghelia smbetenilor, celebr n lume

Herghelia de cai lipiani de la Smbta de Jos, judeul Braov, aparine acum Direciei Silvice
Braov. A fost nfiinat ns n anul 1874 pe domeniul contelui Johanes de Brukenthal, care
arendase la vremea aceea un teren de aproximativ 3.200 de hectare de la mprteasa Maria
Tereza, pentru o perioad de 99 de ani. Au fost adui atunci cinci armsari de prsil, 76 de iepe
i 59 de mnji.
De-a lungul timpului rasa a fost mbuntit, iar herghelia a nceput s devin celebr.
Numrul maxim de cai lipiani a fost nregistrat n anul 1970, cnd efectivul numra 987 de
capete. n prezent, la Smbta de Jos se afl 332 de exemplare, dintre care 60 de armsari de
mont public. n Smbta, herghelia are n administrare 12 grajduri, magazii de furaje, fnare i
locuine de serviciu.
Peste 40 de ngrijitori se ocup zi i noapte de armsarii lipiani, care au nevoie de condiii
speciale de igien i hran. Cei care vor s vad caii de la Smbta pot nchiria pentru plimbare
trsuri sau pot asista la antrenamente.
3.2.Activitati traditionale desfasurate in zona
tunsul oilor
prepararea branzeturilor
ingrijitul animalelor
plecatul animalelor la munte
cositul si lucratul fanului
recoltatul mierii
adunatul fructelor de padure
taiatul porcului
preparatul cozonacilor de
sarbatori.

III.Prezentarea generala a pensiunii

1.Amplasare
Pensiunea Vatra Cartisoarei este localizata in centrul comuna Cartisoara,aflata pe
DN7C Transfagarasan si la o distanta de aproximativ 50 km de Sibiu.
2.Numele pensiunii
Numele pensiunii l-am ales ca fiind Vatra Cartisoarei deoarece pensiunea noastra
reprezinta un punct forte al satului si este situata in centrul acestuia.
3.Nr de margarete
In urma criteriilor de clasificare pensiunea noastra se incadreaza intr-un numar de 3
margarete.

4.Descriere
Cladirea este o constructie noua, din caramida si lemn acoperita cu tabla, bine
intretinuta.
Amplasarea anexelor gospodaresti este separata de curtea principala si de cladirea
pentru turisti prin gard si cu acces separat in curte.Toata incinta este imprejmuita cu
garduri din lemn si gard pe soclu de beton si lemn.Caile de acces sunt betonate iar
terasele si aleile sunt pavate. De asemenea exista si un teren de sport cu gazon, o livada si
o gradina de legume.Spatiul de joaca pentru copii este acoperit cu gazon, pe care sunt
amplasate mese pentru diverse jocuri, leagane, balansoare,sezlonguri,etc.
Materialele folosite la realizarea i mai ales la finisarea acestei pensiuni sunt naturale,
de bun calitate. Pardoselile pe zona de parter sunt din gresie ceramic, scara este placat
cu lemn, dormitoarele cu parchet stratificat, iar balcoanele cu plci de travertin. n rndul
finisajelor interioare vopseaua lavabil n tonuri calde contribuie la obinerea unui
ambient intim, plin de cldur. Pe suprafaa terenului rmas liber se va terasa i
amenaja spaiu verde. Cea mai mare suprafa din teren dispune de gazon, iar de jur
mprejurul casei sunt alei cu pavaj, pietri i decoraiuni florale. Gardul este din beton
armat placat cu piatr natural si lemn.
La exterior pentru finisarea faadelor s-a folosit vopsea lavabil de exterior de culoare
alb mixat cu placaje de lambriu de lemn biuit brun nchis i soclu cu piatr natural
de ru.
Acoperiul este n arpant de lemn cu nvelitoare din tabl ondulat. Tmplria este din
lemn cu geam termopan.
Cladirea prezinta centrala proprie cu calorifere in fiecare camera, racord la reteaua de
apa potabila si canalizare proprie.
Pensiunea Vatra Cartisoarei va ofera cazare si masa in cele mai bune conditii si intrun ambient natural deosebit.
Pensiunea dispune de 16 locuri de cazare (8 camere de 2 persoane din care 5 cu pat
matrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple) salon cu capacitate de 20 de locuri la masa
,curte spatioasa, parcare, loc de joaca pentru copii, gratar, bar de zi, acces la bucatarie,
living cu semineu.

Toate cele opt camere sunt situate la etajul pensiunii, accesul in camere se face printr-un
hol de 1.90 m latime.
Avem disponibila o parcare pentru 8 locuri, acoperita.
4.1.Dotari parter: La parterul pensiunii se afla restaurantul ce va ofera preparate
traditionale romanesti, un mini bar unde puteti servi bauturi reci sau calde, bucataria, un
living cu semineu, o sauna, o sale de jocuri (sah, billiard, tennis de masa s.a), grup
sanitar.
4.2.Dotari etaj: La etaj, pensiunea dispune de camere duble dotate cu grup sanitar
propriu cu cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala, TV
color cu antena satelit, terasa, acces internet wireless.
Mobilierul este din lemn de stejar in living si din lemn natur de rasinoase in camere.
n restaurant sau pe terasa pensiunii poi degusta mncruri tradiionale locale. Carnea
i brnza provin din ferma noastr din localitatea Poienia. Poi pescui singur pstrvii n
ru sau chiar n lacul special amenajat din gradina noastra.
Amatorii de micare se pot plimba cu ATV-uri, clare, n trsur sau cu bicicletele
descoperind frumuseea cmpiei i a munilor Fgra. Poi juca un meci de tenis de mas
sau poi porni n drumeii prin rezervaie pe trasee marcate. Sauna te ateapt pentru
destindere i refacerea tonusului.
Balansoarele de pe marginea helesteului sunt puse parc s completeze senzaia de
relaxare a locului. Serile mai lungi pot fi ncheiate cu un concurs de karaoke i un foc de
tabr.
4.3.Dotarea camerelor si a celorlalte incaperi
4.3.1.Camera dubla cu un pat matrimonial are o suprafata de 13 mp. Este dotata cu pat
matrimonial ,baie cu cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent, incalzire
centrala, televizor prin cablu, terasa, acces internet wireless.
4.3.2.Camera dubla cu 2 paturi are o suprafata de 16 mp. Este dotata cu 2 paturi ,baie
cu cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala, tv prin cablu,
terasa, acces internet wireless.
In camere paturile sunt din lemn de brad cu noptiere si cu saltele relaxa. De asemenea
in fiecare camera se afla o masuta cu cate doua sau trei scaune, un dulap cu umerase si
rafturi, cate un cuier cu etajera si o oglinda de 60x70 cm.
Camerele au grup sanitar propriu . Incalzirea in camere si bai este asigurata de centrala
proprie cladirii.
4.3.3.Baia, frumos amenajata este dotata cu lavoar,wc si cabina cu dus. Deasemeanea veti
mai gasi si o oglinda ,un uscator de par, 4 prosoape din care 2 sunt pentru fata si 2
prosoape pulsate pentru baie, un dulap si un cos de gunoi.
4.3.4.Bucataria are o suprafata de 40 mp, la realizarea acesteia am folosit gresie si
faianta de culoare alb-galben iar mobilierul este din lemn de carpen. Este dotata cu un
aragaz cu 4 ochiuri si cuptor, hota, combina frigorifica mare, congelator, cuptor cu
microunde, filtru de cafea, prajitor paine, robot-mixer, cafetiera, masina de spalat vase
,chiuveta de bucatarie, vase si ustensile de buna calitate, vesela si tacamuri, seturi de cani
si pahare,etc.
4.3.5.Living are o suprafata de 45 mp. Aici intalnim un spatiu amenajat pentru
deconectare, lecturare, conversatie,dispunem de un numar de 13 locuri pe canapele si 3
masute. Dotat cu o biblioteca cu carti, reviste, ziare, albume ,un semineu ,televiozor LCD
prin cablu . Mobilierul este realizat din lemn de stejar.

4.3.6.Restaurantul se intinde pe o suprafata de 45 mp, mobilat cu piese confectionate artizanal din lemn natur de carpen cu o
capacitate de 20 de locuri. Aici gasim si un minibar de unde poti servi bauturi calde ( ceai, cafea, cappuccino) dar si bauturi reci
alcoolice sau nealcoolice.

4.3.7.Receptia pensiunii este deschisa 24 de ore din 24. Este dotata cu un calculator cu
acces la internet si un telefon.Camerele se pregatesc pentru check-in incepand cu ora
13.00. Check-out se face in ziua plecarii, dupa ora 12.00.
4.3.8.Sauna este situata la parterul pensiunii pe o suprafata de 40mp. Aici avem sauna
propriu zisa cu o capacitate de 6 persoane, 2 vestiare unul pentru femei iar altul pentru
barbati , 2 cabine de dus cu cate 2 dusuri fiecare si un hol cu oglinda.
Sauna este una din cele mai bune terapii care te pot ajuta sa te relaxezi, este un bun
remediu pentru gripa, acnee si in acelasi timp ajuta la pierderea kilogramelor in plus.
O serie completa de sauna cuprinde o faza de incalzire cuprinsa intre 80 si 120 de
grade, o faza de racire si alta de repaus. Fazele de racire si incalzire sunt de 8-12 minute
fiecare, in functie de organismul fiecarei persoane, iar faza de repaus dupeaza
aproximativ 15 minute.
4.3.9.Foisor de gradina, din lemn, hexagonal cu latura de 2 m portivit servirii meselor in
aer liber. Este un foisor de dimensiune medie-superioara care poate adaposti pana la 14
persoane.
4.3.10.Spalatorie si uscatorie se intinde pe o suprafata de 9.5 mp. Este dotata cu o
masina de spalat una de uscat si o masa de calcat cu masina de calcat.
4.3.11.Pivnita este prevazuta cu 3 incaperi. O camera unde se depoziteaza alimentele , o
camera pentru centrala termica si o minicrama.
4.3.12.Gratarul este amplasat in curte, alaturi avem o masa unde se pot prepara
produsele care se vor pune pe gratar si o pompa cu apa potabila.
5.Tarife practicate de pensiunea noastra:
Sezon iulie - septembrie
In timpul saptamanii cazare in camera dubla 75 RON/pers
* include mic dejun pentru o persoana
In week-end cazare si mic dejun: 85 RON/pers
* include mic dejun pentru o persoana
Extrasezon
In timpul saptamanii cazare in camera dubla : 65 RON/pers
* include mic dejun pentru o persoana
In week-end: cazare si mic dejun: 75 RON/pers
* include mic dejun pentru o persoana
Paste 2012 pensiunea la Cartisoara, pensiunea agroturistica VatraCartisoarei
Tarif: 500 lei/pers./pachet
Perioada: 13 - 16 aprilie 2012
Transport: individual
Cazare: Cartisoara , pensiunea Vatra Cartisoarei
Localitate: Cartisoara
Zona turistica: Sibiu
Servicii incluse: - 3 nopti cazare cu pensiune completa - pranz festiv de Paste - bauturile servite la masa - ATV, calarie, plimbare
cu trasura (conform program) - picnic si excursie la Sambata , concurs de cautat oua si pescuit, sauna, internet, masa tenis,
biciclete
Tip cazare:
Loc in camera dubla: 500 lei (Tarif pachet)
Nota:
- tariful este exprimat in lei/pers./pachet

- copil 0-6 ani: gratis

- copil 6-12 ani: reducere 50%
Descriere pachet:
13 aprilie 2012:

- ora 15: sosire turisti si cazare

- ora 20: dupa cazare sunteti invitati in restaurantul pensiunii , unde veti fi intampinati cu un vin fiert si tuica, un bun aperitiv inainte
de servirea mesei
14 aprilie 2012:
- ora 7.30-10: mic dejun
- ora 10.30: prezentarea pensiunii, a curti , a gradinii;
- cei care doresc pot extinde explorarea si prin imprejurimile complexului, veti primi harti cu trasee; cu aceasta ocazie puteti aduna
frunze cu aspect deosebit pentru vopsirea oualelor
- orele 13-17: excursie si picnic la ferma Poienita, unde pentru cei cunoscatori sunt cai gata inseuati.Tot aici va asteapta ATV-urile
si bicicletele pentru explorarea domeniului de peste 250ha
- ora 17.30: doamnele si domnii au la dispozitie o sauna
- ora 20: cina
- ora 23.30: plecare spre Manastirea Sf. Apostoli Petru si Pavel de la Cartisoara, unde puteti participa la slujba de Inviere
15 aprilie 2012:
- ora 3.30: servirea `pastilor`;
- ora 8.30-10: micul dejun, servit in spiritul sarbatorii, cu servirea `pastilor` si ciocnirea unui ou rosu;
- orele 10-14: excursie la Manastirea Sambata de Sus;
- ora 14.30: masa de Paste;
- ora 16.30: concurs de cautat oua si pescuit, la care pot participa familiile cu copii, dar si cele fara; ouale vor fi ascunse in
perimetrul pensiunii; marele premiu - un weekend de 2 persoane la pensiune. Premiul se acorda familiei care gaseste cele mai
multe oua si prinde cei mai multi pesti. Pestii prinsi pot fi pastrati ca trofeu (bine afumati);
- ora 20: cina;
- ora 22: focul de tabara, urmat de seara Karaoke si petrecere cu muzica;
16 aprilie 2012:
- orele 8.30-10.00: mic dejun
- ora 15: despartirea de personalul pensiunii
Servicii incluse:
- 3 nopti cazare cu pensiune completa
- pranz festiv de Paste
- bauturile servite la masa
- picnic si excursie la sambata , concurs de cautat oua si pescuit
- sauna, sala fitness, internet, masa tenis, biciclete
Nu sunt incluse:
- bauturile alcoolice si nealcoolice care nu sunt servite la masa
- alte servicii comandate si neincluse in program
Facilitati:
- pensiunea este amenajata in stil rustic-original;
- camerele au baie individuala;
- incalzire centrala;
- sistem TV satelit;
- telefon ;
- restaurant mobilat cu piese confectionate artizanal din lemn natur de carpen;
- la restaurant puteti savura deliciosii pastravi proaspeti, care pot fi pescuiti chiar de dvs. si pregatiti, dupa plac la gratar, prajiti,
plachie, in fulgi de porumb sau afumati;
- parcare, curte;

1 Mai muncitoresc la Cartisoara, pensiunea agroturistica Vatra Cartisoarei

Tarif: 350 lei/pers./pachet
Perioada: 30.04.2012 02.05.2012
Transport: individual
Localitate: Cartisoara
Zona turistica: Sibiu
Descriere pachet:

30.04.2012
-15.00 - V asteptm sosirea n cursul dup amiezii. Dup cazare sunteti invitati n
restaurantul pensiunii unde veti fi ntmpinati cu o zmeurat sau tuic, un bun aperitiv
nainte de servirea mesei.
-20.00 - servirea cinei n restaurantul pensiunii
01.05.2012
-08.30 10.00 - micul dejun
-10.30 - excursie la ferma Poienia

-11.00 14.00 - vizit ferma Poienia si a domeniului de peste 250 ha.Pentru cei
cunosctori sunt gata nseuati caii pentru clrie iar trsura v asteapta pentru o plimbare
n mprejurimi.
-14.00 16.00 - prnz muntenesc pentru tovarsi cu mici, grtar de miel si ied, bere si
muzic
-17.30 - concurs de tenis de camp, biciclete, ATV . Premiu - surpriz din produse
naturale din productia proprie.Doamnele sunt invitate s se relaxeze la sauna.
-20.00 - cina
-22.00 - bal muncitoresc cu foc de tabr, concurs Karaoke si petrecere
02.05.2012
-08.30 10.00 - micul dejun
-10.30 - turul Pstrvriei cu d-nul Martin
-12.00 - personalul pesniunii isi ia la revedere de la dvs. n sperana c veti reveni si cu
alte ocazii.
Tariful nu include
- buturile alcoolice si nealcoolice ce nu sunt servite la mas
- alte servicii comandate si neincluse n program
6.Agrementul in pensiune:
Helesteu unde se poate pescui pastrav, iar pestele prins poate fi preparat.
Pe timp de iarna se pot face plimbari cu sania;
Amatorii de micare se pot plimba cu ATV-uri, clare, n trsur sau cu
bicicletele descoperind frumuseea cmpiei i a munilor Fgra.
Poi juca un meci de tenis de mas sau poi porni n drumeii prin
rezervaie pe trasee marcate. Sala de fitness, sauna te ateapt pentru destindere i
refacerea tonusului.
Balansoarele de langa lac sunt puse parc s completeze senzaia de
relaxare a locului. Serile mai lungi pot fi ncheiate cu un concurs de karaoke i un
foc de tabr.
Sah
Table;
Rummy;
Masa de fotbal;
Biliard;
Tenis de masa;
Teren de tennis in curte;
Seara sibiana;
Leagan ;
IV. Modalitati de promovare a pensiunii
Datorit n principal concurenei acerbe care exist la nivel global, a
convinge un
potenial client s cumpere spaiu de cazare ntr-o pensiune nu este un lucru tocmai uor.
Clientul are la dispoziie o varietate uria de oferte i de alegeri pe care poate s le fac.
De aceea, strategia de marketing adoptat trebuie s transmit ntr-un mod ct mai

eficient cu putin acele elemente care disting pensiunea noastra de altele. Fiecare
pensiune sau zon turistic are o poveste unic de spus.
Primul pas n construirea unei identiti a mrcii pentru pensiunea sau
produsul turistic pe
care dorim s l promovam este crearea unei imagini. Acest lucru ncepe cu elaborarea
unui slogan (a unei devize) : Acasa Va Capata Un Nou Sens, in cazul nostru. Sloganul
pe care il avem a devenit imaginea pensiunii si a produselor turistice care ne apartin, fiind
foarte important pentru un potential turist. Dup ce a ajuns ca sloganul nostru sa fie
recunoscut, deviza valoreaz ct o mie de cuvinte la un loc. Sloganul nostru a fost
conceput in asa fel incat sa fie distinct in multimea firmelor de turism, este unul
indraznet, autentic si ne reprezinta cu adevarat.
Un important atu pe care pensiunea Vatra Cartisoara il are, este acelea
ca participa la
programul Vacanta la tara, program initiat de Ministerul Transporturilor Constructiilor
si Turismului, in vederea promovarii turismului rural si atragerii turistilor straini in
pensiunile agroturistice din Romanie. Programul se desfasoara in perioada 1 mai 15
iunie iar oferta cuprinde pachete de 5 nopti cazare ( loc in camera dubla) cu mic dejun la
un tarif 450 ron.
Totodata promovarea pensiunii Vatra Cartisoarei se face si prin
intermediul mai
multor agentii de turism, avem brosuri si pliante, pe care le schimbam in functie de sezon
si eveniment, deasemena avem reclama in ziare si reviste, in ghiduri de calatorie, dar mai
ales avem o pagina de internet frumos structurata, actualizata lunar, prin intermediul
careia promovam cel mai bine pensiunea noastra. Strategiile noastre de marketing include
publicitatea facuta la radio, uneori la televizor si mergem cu oferta nostra la targurile
nationale si internationale de specialitate ori de cate ori avem ocazia.
V.Concluzii si Propuneri
1.Analiza SWOT
Puncte tari
Poziia geografic
central la intersecia
principalelor artere de circulaie rutier faciliteaz
conexiuni cu celelalte regiuni i concentreaz fluxuri
de bunuri i informaii
Relieful muntos creeaz un important potenial
hidrotehnic, silvic i turistic
Peisaj montan spectaculos, propice amplificrii i
diversificrii turismului montan n toate formele lui
Fond funciar agricol valoros cu pretabilitate mai
ales pentru teren arabil i puni
Utilizarea pe scar redus a ngrmintelor
chimice i a pesticidelor care contribuie la obinerea
unor produse agricole cu grad redus de poluare.
Populatia este de 1350 locuitori iar numarul

Puncte slabe
Datorit reliefului parial muntos, exist zone ntinse
unde infrastructura fizic este slab dezvoltat
Lipsa staiilor de epurare a apelor uzate.
Migraia n strintate a tinerilor cu un grad nalt de
pregtire profesional n cutarea unui loc de munc
Scderea natalitii ,mbtrnirea populaiei
Oferta nvmntului mediu i de specialitate este
restrns din lipsa personalului didactic adecvat
Asistena medical precar .
Lipsa personalului specializat ce deservete dotrile
culturale.
n zona montan infrastructura de transport rutier mai
slab dezvoltat.
Mari discrepane n dezvoltarea reelelor de

gospodariilor este de 700.

Comuna este racordata la reteaua de energie
electrica, la reteaua de apa curenta si gaz natural, la
reteaua de telefonie fixa si televiziune prin cablu,
retele care acopera integral comuna.
Drumurile sunt asfaltate pe 40% din lungime.
Exista serviciu de manipulare a deseurilor, nu sunt
semnalate deseuri periculoase in perimetrul
comunei. In acest an se vor finaliza lucrari de
reabilitare la primarie si la caminul cultural. Reeaua
de distribuie a gazelor naturale este destul de bine
dezvoltat datorit existenei resurselor de gaz .
Existena unor importante i diverse resurse
naturale-terenuri arabile de calitate superioar
favorabile dezvoltarii sectorului agricol vegetal
Existena suprafeelor cu vii, livezi, puni i
fnee, n suprafaa agricol cu posibiliti de
dezvoltare a sectorului zootehnic
Largi posibiliti de dezvoltare a agroturismului
datorit peisajului, datinilor, obiceiurilor, a
monumentelor naturale arhitecturale, existena
cetilor rneti i zona Mrginimii cu specific
aparte.
Spiritualitatea rural plin de originalitate i
interferena dintre cultura popular naional cu cea
a minoritilor naionale.

comunicaii ntre urban i rural.

Garile CFR sunt depaite din punct de vedere al
dotrilor. Pondere redus a activitilor neagricole.
Grad ridicat de frmiare a terenurilor.
Mijloace mecanice nvechite i insuficiente pentru
executarea lucrrilor agricole.
Lipsa de organizare i funcionare a unor centre de
colectare a produselor agricole i a intermediarilor
care s mijloceasc comercializarea acestor produse.
Exploatarea vnatului existent n fondul forestier
peste efectivele optime i practicarea braconajului.
Creterea numrului de omeri rezultai din
restructurarea activitilor industriale i slaba
capacitate de reorientare profesional a acestora. Lipsa
unor dotri turistice corespunztoare. Infrastructura
slab dezvoltat n transporturi i comunicaii.
Fonduri insuficiente pentru refacerea siturilor
istorice .
Insuficienta popularizare n mediul rural a
programelor europene de finanare (SAPARD) pentru
nfiinarea de pensiuni turistice.
Lipsa de personal capabil s elaboreze proiecte
pentru finanri externe, la nivelul primriilor

Oportuniti

Pericole

Poziia avantajoas a judeului n raport cu

proiectele europene.
Programe comunitare de susinere a proteciei
mediului privind gestionarea deeurilor i epurarea
apelor uzate
Colaborarea strns ntre populaia judeului cu
persoane emigrate n strintate i nfiinarea de
societi cu capital mixt.
Existena unor instituii guvernamentale sau
organizaii neguvernamentale care se ocup de
pregtirea profesional i reconversia forei de
munc.
Se cauta surse de finantare pentru alte proiecte
importante pentru comuna: constructia dispensarului
uman, introducerea canalizarii si reabilitarea retelei
de apa, asfaltarea drumurilor comunale.
Promovarea i susinerea unei agriculturi ecologice
prin dezvoltarea unor tehnologii concepute s
protejeze mediul.
Posibiliti de dezvoltare a turismului prin existena
unor faciliti de scutire de impozite i creditarea
avantajoas a celor care investesc n amenajri
agroturistice.
Modernizarea echipamentelor de telecomunicaii i
extinderea telefoniei mobile

Orientarea investitorilor spre alte zone n funcie de

facilitile oferite.
Posibilitatea apariiei unor fenomene imprevizibile:
inundaii, cutremure, care pun n pericol structuri
antropice.
Restructurarea centrelor monoindustriale fr a
oferi o alternativ clar celor disponibilizai, poate s
conduc la amplificarea conflictelor sociale i a
gradului de infracionalitate
Exist riscul ca unii ntreprinztori s nu-i
manifeste interesul pentru investiii datorit
instabilitii legislative.
Practicarea unui turism necontrolat duce la
distrugerea florei i faunei din zonele declararate
monumente ale naturii.

2.Propuneri
Pensiunea este rezervata pe parcusul verii in totalitate neputand din pacate sa faca fata
cererii mari.
De aceea ne propunem ca in acest an sa incepem lucrarea la o noua
contructie, adica o
noua casa in care sa ne putem primi turistii.Astfel vom creste numarul locurilor de cazare
si numarul celor care vorputea admira aceste frumoase peisaje din zona.
De asemenea ne propunem sa ne achizitionam un microbuz pentru a putea
plimba turistii
si in zonele mai indepartate,care merita vazute.
Ca i concluzie final am putea spune c pensiunea agroturistica Vatra Cartisoarei
ntru-un spaiu rural, ofer cazare, linite i confort ntr-un cadru natural deosebit de care
are nevoie turismul rural n Romnia. Serviciile de cazare sunt optime pentru a petrece
clipe de neuitat mpreun cu familia, prieteni sau colegii.

Pentru a confirma cele prezentate iat i cteva impresii ale turitilor care au trecut
pragul pensiunii Vatra Cartisoarei:

26.04.2010,Alex,Marin si Elena Dumitrescu, Craiova

Liniste si confort, meniuri traditionale din belsug, plimbari cu ATV-ul prin zone foarte
spectaculoase din imprejurimi si, mai presus de orice, am cunoscut o familie incantatoare.
Vom reveni foarte curand cu mare placere.

07.04.2010,Cristina Badulescu, Bucuresti

Am petrecut sarbatorile pascale cu familia la aceasta pensiune. Am fost tratati cu caldura
si ospitalitate. Doamna Mihaela este o persoana cu totul deosebita, gata sa iti satisfaca
orice pofta. Am avut parte de preparate traditionale in cantitati "industriale" (portii mai
mult decat duble fata de alte pensiuni si restaurante). Felicitari, ne-am simtit minunat.
Daca sunteti "fitosi", va plac preparatele sofisticate si luxul, pensiunea Vatra Cartisoarei
nu este de nasul vostru. Daca vreti agroturism in adevaratul sens al cuvantului, mergeti
linistiti aici, nu veti regreta. Veti petrece clipe minunate in mijlocul unor oameni cu totul
deosebiti.

10.02.2010,Moise Ioana, Bucuresti

Este intr-adevar un colt de rai cu oameni cum nu credeam ca mai exista. Le multumesc
pentru felul de a fi, reusiti cu adevarat sa aduceti o bucatica de rai pe pamant

08.12.2009, Badilas Adrian, Giurgiu

Dac vrei s te simi mai bine dect acas hai la aceast pensiune. Scriu aceste rnduri
cnd a vrea s vin aici. Sper s mai gsesc cazare. Am fost de 2 ori i am plecat cu
lacrimi n ochi i cu dorina de a reveni ct mai repede . Ce mncare face mamaie!Ce
primire deosebit!

VI.Bibloigrafie
1.http://cartisoara.xhost.ro/
2. http://primariaonline.ro/primarii/Sibiu/
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartisoara,_Sibiu
4. www.romaniaturistica.com/ghidul-turistic/transfagarasanul.html
5. www.sabin.ro
6. www.manastireabrancoveanu.ro/pprinc.html
7. www.romanialibera.ro/a120907/frumosii-cai-de-la-hergheliaradauti.html
8. www.cjsibiu.ro/ro/hotarari/detaliuhot.php?Id=727
9. www.turistinfo.ro
10. www.tourismguide.ro