Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Libera circulaie a persoanelor este una dintre cele patru liberti fundamentale garantate prin
dreptul comunitar, alturi de libera circulaie a mrfurilor, serviciilor i capitalurilor,
reprezentnd poate cel mai important drept asigurat cetenilor Uniunii Europene, fiind n acelai
timp un element esenial al ceteniei europene. Cum am mentionat recent libera circulatie a
persoanelor reprezinta una din cele mai importante libertati fundamentale din spatiul comunitar
cu multe implicatii juridice, economice si politice.
Dreptul unei persoane de a circula in mod liber vizeaza doua aspecte: libertatea de circulatie
a unei persoane ce se afla legal pe teritoriul unui stat si are in vedere dreptul acesteia de a se
deplasa intra muros, adica in cadrul suprafetei delimitate de frontierele acelui stat; libertatea de
circulatie intre state diferite. Acest din urma aspect depaseste, in mod evident,sfera de
reglementare interna si impune consacrarea unor norme juridice internationale atit cu privire la
circulatia persoanelor nesalarizate, cit si in privinta persoanelor denumite de normele comunitare
ca ind lucratori.
Definiia liberei circulaii a persoanelor, aa cum este prezentat n Dicionarul de termeni
comunitari de Ion Jinga i Andrei Popescu, este urmtoarea: lucrtorii salariai precum i cei
indepedeni din statele membre UE au dreptul de a se stabili i lucra n oricare stat membru dect
al celui ai crui cetean sunt, beneficiind de avantajele sociale ale rii de reedin n aceleai
condiii ca i resorisanii acelei ri, fr nici o discriminare bazat pe naionalitate. Principiul
nediscrimnrii implic dreptul oricrui cetean al Uniunii Europene de a ptrunde n teritoriu
altui stat membru fr a fi supus procedurilor de control aplicabile resortisanilor rilor din afara
spaiului comunitar.
n dreptul comunitar, primele prevederi referitoare la libera circulatie a persoanelor apar n
cadrul Tratatului de la Roma (1957), care stabileste "eliminarea, ntre statele membre, a
obstacolelor n calea liberei circulatii a persoanelor, serviciilor si capitalului" si statueaza faptul
ca "n scopul aplicarii prezentului Tratat, si fara a aduce prejudicii vreunei prevederi speciale
incluse n acesta, este interzisa orice discriminare pe motiv de nationalitate".
Desi Tratatul de la Roma afirma datoria Comunitatii de a asigura libera circulatie a
persoanelor, pna la sfrsitul anilor '80 eforturile depuse n acest sens au reusit sa reglementeze
partial aspectele legate de libera circulatie a anumitor categorii de persoane: lucratorii si familiile
acestora, furnizorii de servicii si agentii economici. Curtea Europeana de Justitie a jucat un rol
extrem de important n consolidarea acestui proces, att prin semnalarea si eliminarea
neclaritatilor, ct si prin semnalarea golurilor legislative.
Libera circulatie a persoanelor n cadrul Comunitatii Europene a fost definita de Actul Unic
European (1987) drept una dintre cele patru libertati fundamentale ale Pietei Interne . Acest
1
nou statut a dus la accelerarea procesului de extindere a dreptului de libera circulatie asupra unor
noi categorii de persoane (studenti, persoane ce nu depun activitati economice, dar au resurse
suficiente de trai).
Conceptul de cetatenie europeana a fost prima oara introdus prin Tratatul de la Maastricht
(1993) prin care s-a acordat drept de libera circulatie si de libera rezidenta n interiorul Uniunii
tuturor cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Mai mult, Tratatul a plasat n domeniul
de interes comun al statelor membre si politica referitoare la azil, problematica trecerii
frontierelor externe si politica referitoare la imigratie (Titlul VI - cooperarea n domeniul justitiei
si afacerilor interne, cunoscut si sub numele de al Treilea Pilon al UE).
Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste aspecte n Tratatul de la
Roma (Titlul IV - vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor) si a
prevazut o perioada de 5 ani pna la momentul n care se vor aplica procedurile comunitare si n
aceste domenii.
Prin politica sa, Uniunea Europeana are n vedere crearea unei zone europene de libertate,
securitate si justitie n care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne,
indiferent de nationalitate. n acelasi timp, se desfasoara un amplu proces de implementare a
unor standarde comune n ceea ce priveste controlul la frontierele externe ale Uniunii si politicile
de vize, azil si imigratie. Marea Britanie si Irlanda nu au acceptat sa ia parte la masurile din
cadrul Titlului IV al Tratatului de la Roma, iar Danemarca va participa doar n cadrul masurilor
referitoare la politica de vize.
Libera circulatie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertati din cadrul pietei
interne si a politicilor comunitare la nivelul Uniunii Europene, alaturi de libera circulatie a
produselor, libera circulatie a serviciilor si libera circulatie a capitalurilor.
Cetatenii europeni beneficiaza de dreptul fundamental de a se deplasa si de a se stabili unde
doresc. Dar, pentru a fi cu adevarat n avantajul tuturor, libertatea de circulatie a persoanelor
trebuie nsotita de un nivel corespunzator de securitate si justitie. La Amsterdam, aceasta dubla
cerinta a fost nscrisa n Tratat sub forma nfiintarii progresive a unei zone de libertate, securitate
si justitie. Abolirea controalelor la frontiera nu a fost nsa pe deplin nfaptuita n cadrul Uniunii.
Obiectivul a fost realizat doar de cteva state membre n baza Conventiei de Implementare a
Acordului Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata n vigoare la 26 martie 1995).
Protejarea drepturilor fundamentale ale omului reprezinta unul dintre principiile de baza ale
dreptului comunitar, dar nici Tratatul de la Roma, si nici Tratatul asupra Uniunii Europene,
cunoscut si sub denumirea de Tratatul de la Maastricht, nu contin o lista a drepturilor
fundamentale. Obiectivul demersurilor privind respectarea drepturilor omului n Uniune este
negativa a UE, cu privire la tarile ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra n spatiul
comunitar, cuprinde un numar de 134 de tari (Anexa I la Regulamentul 539/2001).
Directiva Consiliului 2001/40 CE reglementeaza cadrul legal privind recunoasterea reciproca
a deciziilor de ndepartare a rezidentilor statelor terte. Astfel, daca un stat membru UE ia decizia
de ndepartare a unui cetatean de pe teritoriul sau, decizia este valabila pe ntreg spatiul tarilor
membre UE.
Reglementarea liberei circulatii a cetatenilor n spatiul comunitar, cetateni posesori ai unei
vize de lunga durata, este facuta de Regulamentul Consiliului 1091/2001, care se refera la libera
circulatie a persoanelor ce poseda o viza cu durata mai mare de 30 de zile.
n perspectiva crearii unui spatiu comunitar n care controalele la frontiere vor dispare, iar
libera circulatie a cetatenilor va fi deplina este nevoie de crearea unei securitati a frontierelor
externe si de o solidaritate a statelor UE n acest sens. Fortele de politie coopereaza n depistarea
si prevenirea criminalitatii si au drept de urmarire a criminalilor fugari si a traficantilor de
droguri pe teritoriul unui stat nvecinat din spatiul Schengen. Pentru functionarea ct mai
eficienta a Conventiei, a fost introdusa o masura tehnica compensatorie esentiala Sistemul de
Informatii Schengen (SIS), sistem ce furnizeaza informatii referitoare la intrarea cetatenilor
tertelor tari, problemele legate de vize si de cooperarea politieneasca. Accesul la SIS este
restrictionat n principal la politie si la autoritatile responsabile cu controlul la frontiere.
Reglementarea legala a acestui sistem este data de art. 92-125 din Conventia de Implementare a
Acordului Schengen.
n situaia n care se constat c nu sunt ndeplinite aceste condiii, eful punctului vamal
romn poate dispune ntreruperea cltoriei persoanei i nepermiterea ieirii ei din ar.
Nu trebuie s fac dovada existenei sumei minime n valut (excepii):
-
conferine, studii, manifestri cultural sportive, n situaia mbolnvirii sau a decesului unei
rude din strinatate, precum i n alte situaii justificate. n ultimul caz se vor prezenta documente
justificative din care s rezulte scopul cltoriei i asigurarea financiar a acestuia.
-
paaportul prinilor, minorul care se deplaseaz la prinii aflai n strinatate, cetenii romni
cu angajament de munc n strinatate, indiferent de durata deplasrii, precum i cei care merg n
statele vecine, n baza permisului de mic de trafic sau de trecere simplificat, eliberat de
autoritile de frontier.
identitate;
Prin art. 48 par. 1 (n numerotarea i coninutul precedentului tratat n prezent art. 39), s-a
prevzut ca libera circulaie a lucrtorilor s fie realizat n cadrul Comunitii pn cel trziu la
sfritul perioadei de tranziie.
Ea este reglementat prin Regulamentul nr. 1612/68 al Consiliului din 5 octombrie 1968
privind libertatea de circulaie pentru lucrtori n cadrul Comunitii i prin Directiva nr. 68/360
din 15 octombrie 1968 a Consiliului privind abolirea restriciilor asupra circulaiei i rezidenei
n cadrul Comunitii pentru lucrtorii din statele membre i familiile lor.
Libertatea de circulaie implic nlturarea oricrei discriminri bazate pe naionalitate ntre
lucrtorii statelor membre n ceea ce privete remunerarea, angajarea i alte condiii de munc i
de angajare.
Libertatea de circulaie a lucrtorilor implic, sub rezerva limitrilor pe motive de ordine
public, securitate public sau sntate public, patru coordonate, potrivit art. 39:
-
cetenilor acelui stat, stabilite prin lege, regulament sau aciune administrativ;
-
rmnerea pe teritoriul unui stat membru a persoanei dup ce a fost angajat n acest stat.
Pentru ca membrii de familie s aib drept de edere n alt stat, este necesar ca unul dintre
soi s-i fi exercitat dreptul su la libera circulaie, dreptul acestor membri nefiind un drept
propriu, ci unul derivat.
10
(soti/sotii si copii sub 12 ani), indiferent de nationalitate, care se afla mpreuna cu un cetatean al
unui stat membru care este angajat pe teritoriul altui stat membru al Uniunii.
Obiectivele si politicile de protectie sociala la nivel Comunitar sunt prevazute de
Recomandarea Consiliului 92/442 CEE, iar Recomandarea Consiliului 92/441 CEE se refera la
instituirea unor criterii comune n materie de resurse si prestatii facute n cadrul sistemului de
protectie sociala .
n privinta protectiei muncii si a sanatatii muncitorilor Recomandarea Comisiei 90/326 CEE
instituie o lista europeana a bolilor profesionale.
Trebuie mentionat faptul ca toate drepturile legate de libera circulatie a persoanelor fac
subiectul unor limitari pe motive de politica publica, securitate publica si sanatate publica
Articolele 48(3), 56(1) si 66 din Tratatul de la Roma.
Articolul 48
(1) Libera circulaie a lucrtorilor este garantat n cadrul Comunitii cel trziu la ncheierea
perioadei de tranziie.
(2) Libera circulaie implic eliminarea oricrei discriminri pe motiv de cetenie ntre
lucrtorii statelor membre, n ceea ce privete ncadrarea n munc, remunerarea i celelalte
condiii de munc.
(3) Sub rezerva restriciilor justificate de motive de ordine public, siguran public i
sntate public, libera circulaie a lucrtorilor implic dreptul:
(a) de a accepta ofertele reale de ncadrare n munc,
(b) de a circula liber n acest scop pe teritoriul statelor membre,
(c) de edere ntr-un stat membru pentru a desfura o activitate salarizat n conformitate cu
actele cu putere de lege i actele administrative care reglementeaz ncadrarea n munc a
lucrtorilor statului n cauz,
(d) de a rmne pe teritoriul unui stat membru dup ce a fost ncadrat n munc n acest stat,
n condiiile care fac obiectul unor regulamente de aplicare stabilite de Comisie.
11
Articolul 55
Sunt exceptate de la aplicarea dispoziiilor prezentului capitol, activitile care, n ceea ce
privete statul membru n cauz, sunt asociate n acest stat, chiar i cu titlu ocazional, exercitrii
autoritii publice.
Consiliul, hotrnd cu majoritate calificat la propunerea Comisiei, poate excepta anumite
activiti de la aplicarea dispoziiilor prezentului capitol.
Articolul 56
(1) Prevederile prezentului capitol i msurile adoptate n temeiul acestora nu aduc atingere
punerii n aplicare a actelor cu putere de lege i actelor administrative care prevd un regim
special pentru resortisanii strini i care se justific din motive de ordine public, de siguran
public i de sntate public.
(2) nainte de ncheierea perioadei de tranziie, Consiliul, hotrnd n unanimitate la
propunerea Comisiei i dup consultarea Adunrii, adopt directive n vederea coordonrii
actelor cu putere de lege i actelor administrative menionate anterior. Cu toate acestea, dup
ncheierea celei de-a doua etape, Consiliul, hotrnd cu majoritate calificat la propunerea
Comisiei, adopt directive n vederea coordonrii dispoziiilor de reglementare sau
administrative n fiecare stat membru.
Articolul 57
(1) n vederea facilitrii accesului la activiti independente i la exercitarea acestora,
Consiliul, la propunerea Comisiei i dup consultarea Adunrii, care hotrte n unanimitate n
cursul primei etape i ulterior cu majoritate calificat, adopt directive n vederea recunoaterii
reciproce a diplomelor, certificatelor i a altor titluri oficiale de calificare.
12
13