Sunteți pe pagina 1din 13

Definirea conceptului

Libera circulaie a persoanelor este una dintre cele patru liberti fundamentale garantate prin
dreptul comunitar, alturi de libera circulaie a mrfurilor, serviciilor i capitalurilor,
reprezentnd poate cel mai important drept asigurat cetenilor Uniunii Europene, fiind n acelai
timp un element esenial al ceteniei europene. Cum am mentionat recent libera circulatie a
persoanelor reprezinta una din cele mai importante libertati fundamentale din spatiul comunitar
cu multe implicatii juridice, economice si politice.
Dreptul unei persoane de a circula in mod liber vizeaza doua aspecte: libertatea de circulatie
a unei persoane ce se afla legal pe teritoriul unui stat si are in vedere dreptul acesteia de a se
deplasa intra muros, adica in cadrul suprafetei delimitate de frontierele acelui stat; libertatea de
circulatie intre state diferite. Acest din urma aspect depaseste, in mod evident,sfera de
reglementare interna si impune consacrarea unor norme juridice internationale atit cu privire la
circulatia persoanelor nesalarizate, cit si in privinta persoanelor denumite de normele comunitare
ca ind lucratori.
Definiia liberei circulaii a persoanelor, aa cum este prezentat n Dicionarul de termeni
comunitari de Ion Jinga i Andrei Popescu, este urmtoarea: lucrtorii salariai precum i cei
indepedeni din statele membre UE au dreptul de a se stabili i lucra n oricare stat membru dect
al celui ai crui cetean sunt, beneficiind de avantajele sociale ale rii de reedin n aceleai
condiii ca i resorisanii acelei ri, fr nici o discriminare bazat pe naionalitate. Principiul
nediscrimnrii implic dreptul oricrui cetean al Uniunii Europene de a ptrunde n teritoriu
altui stat membru fr a fi supus procedurilor de control aplicabile resortisanilor rilor din afara
spaiului comunitar.
n dreptul comunitar, primele prevederi referitoare la libera circulatie a persoanelor apar n
cadrul Tratatului de la Roma (1957), care stabileste "eliminarea, ntre statele membre, a
obstacolelor n calea liberei circulatii a persoanelor, serviciilor si capitalului" si statueaza faptul
ca "n scopul aplicarii prezentului Tratat, si fara a aduce prejudicii vreunei prevederi speciale
incluse n acesta, este interzisa orice discriminare pe motiv de nationalitate".
Desi Tratatul de la Roma afirma datoria Comunitatii de a asigura libera circulatie a
persoanelor, pna la sfrsitul anilor '80 eforturile depuse n acest sens au reusit sa reglementeze
partial aspectele legate de libera circulatie a anumitor categorii de persoane: lucratorii si familiile
acestora, furnizorii de servicii si agentii economici. Curtea Europeana de Justitie a jucat un rol
extrem de important n consolidarea acestui proces, att prin semnalarea si eliminarea
neclaritatilor, ct si prin semnalarea golurilor legislative.
Libera circulatie a persoanelor n cadrul Comunitatii Europene a fost definita de Actul Unic
European (1987) drept una dintre cele patru libertati fundamentale ale Pietei Interne . Acest
1

nou statut a dus la accelerarea procesului de extindere a dreptului de libera circulatie asupra unor
noi categorii de persoane (studenti, persoane ce nu depun activitati economice, dar au resurse
suficiente de trai).
Conceptul de cetatenie europeana a fost prima oara introdus prin Tratatul de la Maastricht
(1993) prin care s-a acordat drept de libera circulatie si de libera rezidenta n interiorul Uniunii
tuturor cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Mai mult, Tratatul a plasat n domeniul
de interes comun al statelor membre si politica referitoare la azil, problematica trecerii
frontierelor externe si politica referitoare la imigratie (Titlul VI - cooperarea n domeniul justitiei
si afacerilor interne, cunoscut si sub numele de al Treilea Pilon al UE).
Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste aspecte n Tratatul de la
Roma (Titlul IV - vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor) si a
prevazut o perioada de 5 ani pna la momentul n care se vor aplica procedurile comunitare si n
aceste domenii.
Prin politica sa, Uniunea Europeana are n vedere crearea unei zone europene de libertate,
securitate si justitie n care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne,
indiferent de nationalitate. n acelasi timp, se desfasoara un amplu proces de implementare a
unor standarde comune n ceea ce priveste controlul la frontierele externe ale Uniunii si politicile
de vize, azil si imigratie. Marea Britanie si Irlanda nu au acceptat sa ia parte la masurile din
cadrul Titlului IV al Tratatului de la Roma, iar Danemarca va participa doar n cadrul masurilor
referitoare la politica de vize.
Libera circulatie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertati din cadrul pietei
interne si a politicilor comunitare la nivelul Uniunii Europene, alaturi de libera circulatie a
produselor, libera circulatie a serviciilor si libera circulatie a capitalurilor.
Cetatenii europeni beneficiaza de dreptul fundamental de a se deplasa si de a se stabili unde
doresc. Dar, pentru a fi cu adevarat n avantajul tuturor, libertatea de circulatie a persoanelor
trebuie nsotita de un nivel corespunzator de securitate si justitie. La Amsterdam, aceasta dubla
cerinta a fost nscrisa n Tratat sub forma nfiintarii progresive a unei zone de libertate, securitate
si justitie. Abolirea controalelor la frontiera nu a fost nsa pe deplin nfaptuita n cadrul Uniunii.
Obiectivul a fost realizat doar de cteva state membre n baza Conventiei de Implementare a
Acordului Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata n vigoare la 26 martie 1995).
Protejarea drepturilor fundamentale ale omului reprezinta unul dintre principiile de baza ale
dreptului comunitar, dar nici Tratatul de la Roma, si nici Tratatul asupra Uniunii Europene,
cunoscut si sub denumirea de Tratatul de la Maastricht, nu contin o lista a drepturilor
fundamentale. Obiectivul demersurilor privind respectarea drepturilor omului n Uniune este

acela de a asigura protejarea acestor drepturi n proiectarea, aplicarea si interpretarea legislatiei


comunitare.
n contextul necesitatii de compatibilitate cu drepturile fundamentale recunoscute si
protejate de constitutiile statelor membre, Curtea Europeana de Justitie a recunoscut o serie de
drepturi cunoscute ca fiind fundamentale (ex. aspecte ale liberei circulatii: tratamentul egal,
nediscriminarea, libertatea de asociere, libertatea de profesare, libertatea comerciala, libertatea
industriala, libertatea concurentiala). Toate acestea au facut obiectul unor procese desfasurate n
fata Curtii de Justitie, dar aceasta nu a dat o definitie abstracta a scopului protejarii drepturilor
fundamentale ale individului. Astfel, au aparut probleme n distingerea unui drept economic
fundamental de altul si n distingerea acestora de libertatile fundamentale mentionate explicit
n Tratatul de la Roma libera circulatie a persoanelor, libera circulatie a bunurilor, libertatea de
a furniza servicii si libertatea de stabilire.
n cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000), Consiliul UE, Parlamentul
European si Comisia Europeana au semnat Carta Drepturilor Fundamentale, document ce aduce
ntr-un cadru unic drepturile civile, politice, economice, sociale stipulate ntr-o serie de
documente internationale, europene si nationale. Din punct de vedere al sferei subiectelor de
drept, Carta nu face nici o deosebire ntre cetateni, ntrunind pentru prima data n cadrul unui
document unic drepturile tuturor persoanelor care se gasesc n mod legal pe teritoriul Uniunii
Europene. Articolul 15 alineatul 1 al Cartei vorbeste despre dreptul oricarui cetatean sau
cetatene ai Uniunii de a avea libertatea de a cauta un serviciu, de a lucra, de a se stabili sau de a
furniza servicii n orice stat membru. Tot acest articol, n alineatul 3 dispune ca rezidentii
tarilor parti, care sunt autorizati sa munceasca pe teritoriul statelor membre, au dreptul la conditii
de munca echivalente cu acelea de care beneficiaza cetatenii sau cetatenele Uniunii Europene .
Carta cuprinde si importante elemente de supra-nationalitate, n special n legatura cu
cetatenia europeana si consecintele sale. Astfel, n spiritul prevederilor Tratatului Uniunii
europene, modificat la Amsterdam, se recunoaste dreptul de vot oricarui cetatean al Uniunii si
dreptul de a fi ales n cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, n oricare stat membru al
Uniunii n aceleasi conditii ca si rezidentii acelui stat. n acelasi timp, toti cetatenii Uniunii
Europene au dreptul sa circule liber n spatiul european, sa aiba acces la documente si sa se
adreseze Mediatorului European pentru exercitarea dreptului de petitionare.

Libera circulatie a persoanelor este unul dintre obiectivele fundamentale prevazute n


dispozitiile Tratatului de la Roma ce trebuie ndeplinit n vederea realizarii pietei comune. Esenta
acestei libertati consta n eliminarea discriminarilor ntre cetatenii statului membru pe teritoriul
caruia se afla acestia sau si desfasoara activitatea si cetatenii celorlalte state membre ce stau sau
muncesc pe teritoriul acestui stat. Aceste discriminari se pot referi la conditiile de intrare,
deplasare, munca, angajare sau remuneratie. Prin asigurarea unui asemenea regim
nediscriminatoriu se realizeaza libera circulatie a persoanelor n spatiul comunitar.
Libera circulatie a persoanelor si eliminarea controalelor la frontierele interne constituie o
parte a unui concept mult mai larg, cel de piata interna ce nu poate fi realizata n conditiile
existentei unor frontiere interne si a restrictionarii circulatiei indivizilor. Sensul conceptului de
libera circulatie a persoanelor a evoluat foarte mult de la momentul aparitiei sale. Primele
prevederi legate de acest domeniu considerau individul doar ca agent economic - ca angajat sau
furnizor de servicii. Conceptul initial s-a extins treptat pentru a cuprinde si aspectele legate de
notiunea de cetatean al Uniunii, indiferent de orice dimensiune economica sau de diferente legate
de nationalitate. Acest lucru se intentioneaza a se aplica si cetatenilor tertelor tari, pentru ca
ulterior eliminarii controalelor la frontierele interne sa nu mai fie nevoie sa se verifice
nationalitatea.
Baza legala a liberei circulatii a persoanelor este constituita de:
1. Articolul 14 (7A) din Tratatul de la Roma, ce stabileste piata interna, acesta
incluznd libera circulatie a persoanelor;
2. Articolul 18 (8A) din Tratatul de la Roma, ce statueaza dreptul cetatenilor Uniunii
de a circula si de a rezida liber pe teritoriul statelor membre;
3. Articolul 61 (73I) din Tratatul de la Roma si urmatoarele, cuprinse sub Titlul IV
(IIIA) Vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor;
4. Articolul 45 din Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale.

Politica n domeniul vizelor


Cea mai importanta etapa n evolutia spre o piata interna reala, n care sa nu mai existe
obstacole n calea liberei circulatii a persoanelor, este reprezentata de ncheierea celor doua
acorduri Schengen: Acordul Schengen (semnat la 14 iunie 1985) si Conventia de
Implementare Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata n vigoare la 26 martie 1995). n
prezent Conventia este semnata de 13 state membre; Irlanda si Marea Britanie nu sunt membre
ale Conventiei, dar au avut posibilitatea sa opteze pentru aplicarea anumitor parti ale corpului de
legislatie Schengen. Din momentul aplicarii Conventiei pentru Italia si Austria (1 aprilie 1998),
au fost eliminate controalele la frontierele interne ale tuturor statelor semnatare, cu exceptia
Greciei. n plus, Islanda si Norvegia (membre ale Uniunii Pasapoartelor Nordice) au statut de
membrii asociati. Directiva Consiliului din 28 februarie 2002 reglementeaza cererea Irlandei de a
participa la cteva dispozitii ale acquis-ului Schengen, un pas premergator spre adoptarea deplina
a aquisului Schengen de catre acest stat.
Implementarea Conventiei Schengen are ca scop eliminarea controalelor la frontierele
interne pentru toate persoanele, incluznd binenteles masuri de ntarire a controalelor la
frontierele externe. Aceste masuri implica o politica de vize comuna, posibilitatea procesarii
cererilor de azil, cooperare judiciara si politieneasca, precum si un schimb eficient de informatii.
La frontierele externe ale spatiului Schengen, cetatenii UE trebuie doar sa prezinte un document
de identificare valid, iar cetatenii tertelor tari cuprinse n lista comuna a tarilor ai caror cetateni
au nevoie de viza de intrare trebuie doar sa posede o viza unica valabila n ntregul spatiu
Schengen. Totusi, fiecare stat membru are libertatea de a cere viza n cazul cetatenilor altor terte
tari.
Acquis-ul n domeniul politicii vizelor este reprezentat de art. 9-27 din Conventia de
Implementare a Acordului Schengen si de o serie de alte acte normative referitoare la:
implementarea acquis-ului Schengen n tarile UE, stabilirea unui model tip de viza
Regulamentul Consiliului 334/2002 CE de modificare a Regulamentului 1683/1995 sau
stabilirea unui model uniform de formular de cerere de viza, eliberata de statele membre
titularilor unui document de calatorie nerecunoscut de statul membru care stabileste formularul
Regulamentul Consiliului 333/2002 CE.
n privinta tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra n spatiul comunitar,
Regulamentul Consiliului 539/2001 CE fixeaza lista tarilor terte ai caror resortisanti sunt supusi
obligatiei de viza pentru a trece frontierele externe ale statelor membre UE. Regulamentul
stabileste si lista tarilor ai caror cetateni sunt exceptati de la aceasta obligatie. n prezent lista

negativa a UE, cu privire la tarile ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra n spatiul
comunitar, cuprinde un numar de 134 de tari (Anexa I la Regulamentul 539/2001).
Directiva Consiliului 2001/40 CE reglementeaza cadrul legal privind recunoasterea reciproca
a deciziilor de ndepartare a rezidentilor statelor terte. Astfel, daca un stat membru UE ia decizia
de ndepartare a unui cetatean de pe teritoriul sau, decizia este valabila pe ntreg spatiul tarilor
membre UE.
Reglementarea liberei circulatii a cetatenilor n spatiul comunitar, cetateni posesori ai unei
vize de lunga durata, este facuta de Regulamentul Consiliului 1091/2001, care se refera la libera
circulatie a persoanelor ce poseda o viza cu durata mai mare de 30 de zile.
n perspectiva crearii unui spatiu comunitar n care controalele la frontiere vor dispare, iar
libera circulatie a cetatenilor va fi deplina este nevoie de crearea unei securitati a frontierelor
externe si de o solidaritate a statelor UE n acest sens. Fortele de politie coopereaza n depistarea
si prevenirea criminalitatii si au drept de urmarire a criminalilor fugari si a traficantilor de
droguri pe teritoriul unui stat nvecinat din spatiul Schengen. Pentru functionarea ct mai
eficienta a Conventiei, a fost introdusa o masura tehnica compensatorie esentiala Sistemul de
Informatii Schengen (SIS), sistem ce furnizeaza informatii referitoare la intrarea cetatenilor
tertelor tari, problemele legate de vize si de cooperarea politieneasca. Accesul la SIS este
restrictionat n principal la politie si la autoritatile responsabile cu controlul la frontiere.
Reglementarea legala a acestui sistem este data de art. 92-125 din Conventia de Implementare a
Acordului Schengen.

Acte necesare pentru a cltori n spaiul Schengen


ri care aparin spaiului Schengen : Germania, Frana, Luxemburg, Olanda, Spania,
Austria, Belgia, Portugalia, Grecia, Italia, Elveia, Suedia, Finlanda , Norvegia, Danemarca.
Pentru a putea cltori n aceste ri ce aparin spaiului Schengen sunt necesare urmtoarele
acte:
1. Invitaie tradus n limba romn i legalizat sau voucher - pentru destinaia final;
2. Bilet de transport dus - ntors sau cartea verde a mainii cu care se pleac;
3. Asigurarea medical - valabil pentru perioada sejurului.
Suma minim n valut liber convertibil trebuie s fie propoional cu durata sejurului (dar
nu mai puin de 5 zile). Dovada sumei necesare se face prin bani la vedere (cash), cecuri de
cltorie sau cri de credit pentru conturi n valut, precum i prin alte garanii financiare
(vaucher, scrisoare de garanie sau angajament de sponsorizare, garanie legal din partea unei
bnci sau ordine de plat valabile) 100 Euro pentru fiecare zi n spaiul Schengen.

n situaia n care se constat c nu sunt ndeplinite aceste condiii, eful punctului vamal
romn poate dispune ntreruperea cltoriei persoanei i nepermiterea ieirii ei din ar.
Nu trebuie s fac dovada existenei sumei minime n valut (excepii):
-

Cetenii romni care pleac n strinatate pentru tratament medical, simpozioane,

conferine, studii, manifestri cultural sportive, n situaia mbolnvirii sau a decesului unei
rude din strinatate, precum i n alte situaii justificate. n ultimul caz se vor prezenta documente
justificative din care s rezulte scopul cltoriei i asigurarea financiar a acestuia.
-

Fac excepie de la obligativitatea deinerii sumei i minorul sub 14 ani, nscris n

paaportul prinilor, minorul care se deplaseaz la prinii aflai n strinatate, cetenii romni
cu angajament de munc n strinatate, indiferent de durata deplasrii, precum i cei care merg n
statele vecine, n baza permisului de mic de trafic sau de trecere simplificat, eliberat de
autoritile de frontier.

Controlul frontierelor si migratia


Disparitia frontierelor si libera circulatie a persoanelor n tot spatiul comunitar poate duce la
aparitia unor probleme legate de migratia clandestina. Art. 3-8 din Conventia Schengen
reglementeaza modul de supraveghere si control al frontierelor externe. Pe lnga stabilirea unei
liste a tarilor terte ai caror cetateni au nevoie de viza (Anaxa I la Regulamentul 539/2001) sau nu
(Anexa II la Regulamentul 539/2001) pentru a intra n spatiul comunitar, au fost luate o serie de
masuri privind controlul si securitatea frontierelor UE n tarile ce constituie frontiere externe ale
spatiului. n acest sens se nscrie initiativa Portugaliei 2001/C73/05 privind ntarirea
supravegherii si controlul frontierelor.
n vederea crearii unui spatiu sigur cu frontiere sigure si a combaterii migratiei ilegale este
nevoie de o cooperare a statelor n acest domeniu. Programe privind cooperarea ntre
administratiile vamale ale statelor membre sau ntre serviciile de politie, precum EUROPOL, ori
programe de cooperare n domeniul judiciar, precum programul GROTIUS, duc la realizarea
unei solidaritati ntre state si la crearea unui spatiu comunitar sigur. n acest sens sunt
Regulamentul Consiliului 743/2002 CE ce stabileste un cadru general comunitar de activitate n
vederea facilitarii cooperarii judiciare n materie civila sau Decizia Consiliului din 28 februarie
2002 referitoare la masurile de control si sanctiunile penale n domeniul drogurilor.

Probleme legate de azil


Conventia de la Dublin, ce defineste tara responsabila pentru analizarea cererilor de azil
naintate ntr-un stat membru, a intrat n vigoare la 1 septembrie 1997 n 12 state membre, la 1

octombrie 1997 n Austria si Suedia si la 1 ianuarie 1998 n Finlanda. Conventia stabileste


principiul conform caruia un singur stat membru este responsabil cu analiza cererilor de azil.
Tendinta este de a crea un sistem comun n vederea tinerii unei evidente cu privire la cererile
de azil. n acest sens Regulamentul Consiliului 407/2002 CE din 28 februarie 2002 fixeaza
cteva modalitati de aplicare a Regulamentului Consiliului 2725/2000 CE ce se refera la crearea
sistemului EURODAC pentru compararea ampretelor digitale.
n acelasi timp, azilantii si refugiatii trebuie sa beneficieze pe perioada desfasurarii
procedurii de acordare a dreptului de azil, de asigurarea unui standard minim de viata si de
respectarea drepturilor lor. Pe de alta parte, este necesara ntarirea cooperarii administratiilor
vamale n domeniul problemelor legate de azil si organizarea bazei de date comune ntreg
spatiului comunitar cu privire la tarile furnizoare de azilanti.
Prile Contractante (semnatarii Conveniei Schengen) se oblig s asigure examinarea
fiecrei cereri de azil depuse de un strin pe teritoriul uneia din ele:
a) dac o Parte Contractant a eliberat solicitantului de azil o viz de orice natur sau un
permis de edere, ea este responsabil pentru examinarea cererii; dac viza a fost eliberat cu
autorizarea altei Pri Contractante, este responsabil cea care a acordat autorizaia;
b) dac mai multe Pri au eliberat solicitantului de azil o viz de orice natur sau un permis
de edere, Partea responsabil este cea care a eliberat viza sau permisul de edere care expir
ultimul;
c) dac solicitantul de azil este scutit de Prile Contractante de obligaia de a obine viz,
este responsabil Partea prin a crei frontier extern a intrat solicitantul de azil;
d) dac un strin a crui cerere de azil este deja n curs de examinare la una din Prile
Contractante introduce o nou cerere, este responsabil Partea la care cererea sa afl n curs de
examinare (art. 30 din Convenia Schengen).
Fiecare Parte transmite celorlalte, la cererea acestora, datele deinute cu privire la un
solicitant de azil, care sunt necesare pentru:
-

determinarea Prii responsabile pentru examinarea cererii de azil;

examinarea cererii de azil.

Aceste date se refer la:

identitate;

documente de identitate i de cltorie;

locurile de edere i itinerariile cltoriilor;

permisele de edere sau vizele eliberate de o Parte


Contractant;
8

locul depunerii cererii de azil (art. 38 din Convenia Schengen).

Prin art. 48 par. 1 (n numerotarea i coninutul precedentului tratat n prezent art. 39), s-a
prevzut ca libera circulaie a lucrtorilor s fie realizat n cadrul Comunitii pn cel trziu la
sfritul perioadei de tranziie.
Ea este reglementat prin Regulamentul nr. 1612/68 al Consiliului din 5 octombrie 1968
privind libertatea de circulaie pentru lucrtori n cadrul Comunitii i prin Directiva nr. 68/360
din 15 octombrie 1968 a Consiliului privind abolirea restriciilor asupra circulaiei i rezidenei
n cadrul Comunitii pentru lucrtorii din statele membre i familiile lor.
Libertatea de circulaie implic nlturarea oricrei discriminri bazate pe naionalitate ntre
lucrtorii statelor membre n ceea ce privete remunerarea, angajarea i alte condiii de munc i
de angajare.
Libertatea de circulaie a lucrtorilor implic, sub rezerva limitrilor pe motive de ordine
public, securitate public sau sntate public, patru coordonate, potrivit art. 39:
-

acceptarea ofertelor de angajare ntr-adevr facute;

deplasarea n mod liber pe teritoriul statelor membre pentru acest scop;

ederea ntr-un stat membru n scopul angajrii potrivit prevederilor de angajare a

cetenilor acelui stat, stabilite prin lege, regulament sau aciune administrativ;
-

rmnerea pe teritoriul unui stat membru a persoanei dup ce a fost angajat n acest stat.

Pentru ca membrii de familie s aib drept de edere n alt stat, este necesar ca unul dintre
soi s-i fi exercitat dreptul su la libera circulaie, dreptul acestor membri nefiind un drept
propriu, ci unul derivat.

Protectia datelor cu caracter personal


n cadrul liberei circulatii a persoanelor un aspect destul de important l constituie protectia
datelor cu caracter personal. Politicile privind controlul frontierelor, al migratiei, politicile n
domeniul dreptului de azil sunt strns legate de crearea unui cadru juridic necesar cooperarii
bilaterale si multilaterale ntre state n vederea realizarii unui spatiu comunitar sigur al liberei
circulatii a cetatenilor.
9

Conventia pentru protejarea datelor persoanale fata de prelucrarea automatizata a datelor cu


caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981 face parte din lista aquis-ului
comunitar n domeniul liberei circulatii a persoanelor si contine prevederi cu privire la asigurarea
securitatii datelor, garantii pentru protectia drepturilor persoanelor fizice ale caror date se
prelucreaza automatizat, categoriile speciale de date precum si regulile fluxului transfrontalier de
date n cadrul cooperarii internationale.

Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale


Domeniul recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale se refera la sistemele de
recunoastere a diverselor calificari si profesii la nivel comunitar, pe baza de reciprocitate. O serie
de Directive reglementeaza libera circulatie a persoanelor care ndeplinesc anumite servicii
precum: medici, farmacisti, asistenti medicali, avocati, arhitecti, etc. Acest domeniu face nsa
parte din libera circulatie a serviciilor n spatiul comunitar astfel ca tratarea n amanunt a
subiectului se gaseste n brosura privind libera circulatie a serviciilor.

Circulatia fortei de munca


Regulamentul Consiliului 1612 din 15 octombrie 1968 privind libera circulatie a lucratorilor
n cadrul comunitatii, si Decizia Comisiei 93/569 CEE de aplicare a Regulamentului contin
prevederi referitoare la ridicarea restrictiilor de deplasare si sedere pentru muncitorii si familiile
lor n interiorul Comunitatii. Ei trebuie sa ndeplineasca anumite conditii si sa aiba dovada unui
permis de sedere pe teritoriul statului unde lucreaza. Prin Decizia Consiliului din 7 mai 2002 s-a
creat un Comitet consultativ pentru libera circulatie a persoanelor care are menirea de a propune
masuri de mbunatatire si de uniformizare a legislatiei n domeniul circulatiei fortei de munca n
spatiul comunitar.

Coordonarea sistemelor de asistenta sociala


Regulamentul Consiliului (CEE) 574/72 din 21 martie 1972 stabilind procedura de
implementare a Regulamentului 1408/71/CEE privind aplicarea schemelor de asistenta sociala
angajatilor si familiilor acestora, care circula n cadrul Comunitatii stabileste procedura de
implementare a Regulamentului 1408/71/CEE. Regulamentul se refera si la membrii familiei

10

(soti/sotii si copii sub 12 ani), indiferent de nationalitate, care se afla mpreuna cu un cetatean al
unui stat membru care este angajat pe teritoriul altui stat membru al Uniunii.
Obiectivele si politicile de protectie sociala la nivel Comunitar sunt prevazute de
Recomandarea Consiliului 92/442 CEE, iar Recomandarea Consiliului 92/441 CEE se refera la
instituirea unor criterii comune n materie de resurse si prestatii facute n cadrul sistemului de
protectie sociala .
n privinta protectiei muncii si a sanatatii muncitorilor Recomandarea Comisiei 90/326 CEE
instituie o lista europeana a bolilor profesionale.
Trebuie mentionat faptul ca toate drepturile legate de libera circulatie a persoanelor fac
subiectul unor limitari pe motive de politica publica, securitate publica si sanatate publica
Articolele 48(3), 56(1) si 66 din Tratatul de la Roma.

Articolul 48
(1) Libera circulaie a lucrtorilor este garantat n cadrul Comunitii cel trziu la ncheierea
perioadei de tranziie.
(2) Libera circulaie implic eliminarea oricrei discriminri pe motiv de cetenie ntre
lucrtorii statelor membre, n ceea ce privete ncadrarea n munc, remunerarea i celelalte
condiii de munc.
(3) Sub rezerva restriciilor justificate de motive de ordine public, siguran public i
sntate public, libera circulaie a lucrtorilor implic dreptul:
(a) de a accepta ofertele reale de ncadrare n munc,
(b) de a circula liber n acest scop pe teritoriul statelor membre,
(c) de edere ntr-un stat membru pentru a desfura o activitate salarizat n conformitate cu
actele cu putere de lege i actele administrative care reglementeaz ncadrarea n munc a
lucrtorilor statului n cauz,
(d) de a rmne pe teritoriul unui stat membru dup ce a fost ncadrat n munc n acest stat,
n condiiile care fac obiectul unor regulamente de aplicare stabilite de Comisie.
11

Articolul 55
Sunt exceptate de la aplicarea dispoziiilor prezentului capitol, activitile care, n ceea ce
privete statul membru n cauz, sunt asociate n acest stat, chiar i cu titlu ocazional, exercitrii
autoritii publice.
Consiliul, hotrnd cu majoritate calificat la propunerea Comisiei, poate excepta anumite
activiti de la aplicarea dispoziiilor prezentului capitol.

Articolul 56
(1) Prevederile prezentului capitol i msurile adoptate n temeiul acestora nu aduc atingere
punerii n aplicare a actelor cu putere de lege i actelor administrative care prevd un regim
special pentru resortisanii strini i care se justific din motive de ordine public, de siguran
public i de sntate public.
(2) nainte de ncheierea perioadei de tranziie, Consiliul, hotrnd n unanimitate la
propunerea Comisiei i dup consultarea Adunrii, adopt directive n vederea coordonrii
actelor cu putere de lege i actelor administrative menionate anterior. Cu toate acestea, dup
ncheierea celei de-a doua etape, Consiliul, hotrnd cu majoritate calificat la propunerea
Comisiei, adopt directive n vederea coordonrii dispoziiilor de reglementare sau
administrative n fiecare stat membru.
Articolul 57
(1) n vederea facilitrii accesului la activiti independente i la exercitarea acestora,
Consiliul, la propunerea Comisiei i dup consultarea Adunrii, care hotrte n unanimitate n
cursul primei etape i ulterior cu majoritate calificat, adopt directive n vederea recunoaterii
reciproce a diplomelor, certificatelor i a altor titluri oficiale de calificare.

12

(2) n acelai scop, naintea ncheierii perioadei de tranziie, Consiliul, hotrnd la


propunerea Comisiei dup consultarea Adunrii, adopt directivele cu privire la coordonarea
actelor cu putere de lege i actelor administrative ale statelor membre privind accesul la activiti
independente i la exercitarea acestora. Unanimitatea este necesar pentru materiile care, cel
puin ntr-un stat membru, sunt reglementate de legi i pentru msurile care privesc protejarea
economiilor, n special distribuia creditului i profesia bancar i care privesc de condiiile de
exercitare, n diferitele state membre, ale profesiunilor medicale, paramedicale i farmaceutice.
n celelalte cazuri, Consiliul hotrte n unanimitate n cursul primei etape i ulterior cu
majoritate calificat.
(3) Liberalizarea treptat a restriciilor cu privire la profesiunile medicale, paramedicale i
farmaceutice este subordonat coordonrii condiiilor de exercitare a acestora n diferitele state
membre.
Articolul 58
Societile constituite n conformitate cu legislaia unui stat membru i avnd sediul social,
administraia central sau locul principal de desfurare a activitii n cadrul Comunitii sunt
asimilate, n aplicarea prezentei subseciuni, persoanelor fizice resortisante ale statelor membre.
Prin societi se neleg societile constituite n conformitate cu dispoziiile legislaiei civile
sau comerciale, inclusiv societile cooperative i alte persoane juridice de drept public sau
privat, cu excepia celor fr scop lucrativ.
Articolul 66
Dispoziiile articolelor 55-58 se aplic n domeniul reglementat de prezentul capitol.
Aceste exceptii trebuie interpretate strict, iar limitele aplicarii si scopul acestora sunt stabilite
clar prin principiile generale ale dreptului comunitar (de exemplu, principiile nediscriminarii,
proportionalitatii si protectiei drepturilor fundamentale).
Libera circulatie a persoanelor este legata - cel putin sub aspectul dreptului de stabilire - de
libertatea de a presta servicii, dar aceasta intra sub incidenta libertatii de circulatie a serviciilor si
este tratata separat.

13