Albinele sunt insecte sociale si comunica

intre ele- dansul albinelor

Cum stiu insa albinele unde sa gaseasca hrana? Ei bine, societatea din interiorul stupului
are o solutie si pentru a reusi sa comunice. Albinele cercetase pleaca in recunoastere,
pentru a gasi cea mai apropiata si buna sursa de hrana, care le va aduce tuturor beneficii
si le va asigura traiul.
Dupa ce se intorc in stup aceste iscoade vor comunica tuturor suratelor, prin intermediul
unui dans special si prin bazaituri pe anumite tonalitati, toate informatiile legate de
coordonatele locului de recoltare a hranei, dar si informatii legate despre cat de multa
hrana se gaseste in noua locatie.
Astfel, albinele se vor aseza pe fagurele aflat in pozitie verticala, iar dansul va lua forma
cifrei 8. Albinele se vor misca de-a lungul unei linii drepte care de fapt strabate acea cifra
si se vor misca dansanddintr-o parte in cealalta. Dupa aceea albinele se vor misca in
cerc catre una dintre extemitati si se vor intoarce apoi in punctul initial de plecare.
Aceasta secventa se poate repeta chiar si de o suta de ori, iar directia de intoarcere va
alterna de pe o parte si de cealalta.
Durata dansului este corelata direct cu distanta la care se situeaza sursa de hrana, iar
numarul de cercuri pe care le fac furnizeaza de fapt informatii legate de cantitatea de
hrana. Astfel cu cat dansul va fi mai lung cu atat distanta va fi mai mare, iar cu cat
cercurile desenate sunt mai multe, cu atat mai mare este aria unde se afla hrana. Unghiul
care se formeaza intre linia dreapta de la care albinele pornesc initial si linia perfect
verticala care desemneaza axa stupului este egal cu unghiul dintre sursa de hrana si soare,
pornind de la stup. Cu cat dansul este executat mai viguros, cu atat sursa de hrana este
mai bogata.
In acelasi timp albinele cercetase vor oferi si mostre de nectar si polen aduse special din
zona descoperita ca fiind o potentiala sursa de hrana. Dupa cum vedeti, prin acest dans, se
comunica informatii extrem de importante pentru viitorul stupului.
Un alt dans, de data aceasta mult mai simplu, care se desfasoara intr-un singur cerc,
comunica celorlalte albine ca de fapt sursa de hrana este foarte aproape de stup si ca nu
este necesar decat sa iasa afara si sa cerceteze imprejurimile din imediata vecinatate.

conflictul
Conflict nseamn opoziie, dezacord sau incompatibilitate ntre dou sau mai multe
pri. Conflictul poate fi sau nu violent. Conflictul armat dintre state poate evolua n
rzboi.
Conflictul dinamic introduce n discuie dinamica social. Aceasta are ca i caracteristic
principal instabilitatea rezultat din schimbrile neprevzute. Din acest motiv preziceri
certe n sistemele sociale sunt greu de realizat chiar dac, n principiu, se poate prezice cu

exactitate starea sistemului n viitor.

Elementele conflictului[modificare surs]

Prile[modificare surs]

Partea este o unitate de comportare, o mulime sau organizaie care este capabil
s-i asume un numr de poziii diferite n timp i ntr-o anumit limit.

Spaiul de comportare[modificare surs]

Spaiul de comportare reprezint poziia pe care o poate avea o unitate de

comportare i este definit prin coordonate variabile; acestea trebuie s fie
continue i msurabile. Exist oscilaii ale acestor coordonate care sunt teoretic
infinite; n practic micrile sunt limitate deoarece setul potenialelor micri
sunt limitate de existena legilor. (Boulding)
Limita posibilitilor de micare a unei anumite uniti comportamentale definete
limitrile poziiilor pe care le poate ocupa n timp o parte, impuse prin restricii variate:
fizice, psihologice, legale, financiare. Un comportament normal al unei uniti
comportamentale este acela n care unitile urmresc cele mai bune poziii precum i o
limit comportamental ct mai mare.

Competiia[modificare surs]

Competiia poate fi definit ntr-un sens larg i este acceptat ca fiind o

incompatibilitate mutual ntre poziiile poteniale ale unor uniti
comportamentale. Despre dou poziii se poate spune c sunt incompatibile
mutual dac fiecare exclude pe cealalt i dac realizarea uneia face imposibil
realizarea celeilalte.
Intensitatea competiiei depinde de probabilitatea fiecrei uniti comportamentale de a se
muta n aria incompatibil. Ceea ce merit subliniat e c toate conflictele implic
competiie, dar competiiile pot exista i fr conflict

Conflictul[modificare surs]
Conflictul poate fi definit ca o situaie de competiie n care prile sunt contiente de
potenialele incompatibiliti viitoare, n care fiecare parte dorete s ocupe o poziie care
este incompatibil cu dorinele celorlali(Boulding). Prin urmare, pentru ca o anumit
situaie s poat fi numit conflictual, avem nevoie de dou pri contiente de poziiile
lor, cu dorine incompatibile care s intre n anumite schimburi (fizice, virtuale,
sentimentale, etc).
Zeno-Daniel utac i Claudiu Ignat n lucrarea "Modaliti alternative de soluionare a
conflictelor (ADR)" au definit conflictul ca fiind "un fenomen social contextual
determinat de ciocnirea dintre interesele, conceptele si nevoile unor persoane sau grupuri
atunci cand acestea intra in contact si au obiective diferite sau aparent diferite"[1].

Etapele conflictului[modificare surs]

Dezacordul[modificare surs]

Dezacordul este nenelegerea care apare ca urmare a diferenelor asupra unor

valori sintetizate n cultur precum i ca urmare a lipsei de informaii corecte

asupra partenerilor de interaciune, dar i din interese economice, politice, sociale

diferite ale celor care intr n contact.

Confruntarea[modificare surs]

Confruntarea apare pe fondul unei ideologii care motiveaz actorii din

confruntare n a susine o anumit idee contrar cu a celorlali.
Caracteristica principal acestei etape este tensiunea crescut a interaciunilor. Efectul
degenerrii opiniilor contrare permite apariia violenei ca mijloc de rezolvare a
diferendelor. Sociologii insist pe aceast etap deoarece n acest moment apare nevoia
unei soluii raionale. Modul de gestionare a acestei etape i pune amprenta n evoluia
interaciunii. Escaladarea conflictului sau rezolvarea conflictului, se hotrte n aceast
etap.

Escaladarea[modificare surs]
n acest moment tensiunea dintre prile care se confrunt este maxim. Posibilitatea
apariiei conflictului violent este mare. Un motiv principal al escaladrii conflictului este
agresivitatea argumentelor, indivizii tind s-i suspende discursul i aciunea raional
nlocuindu-le cu aciuni iraionale chiar violente.

De-escaladarea i rezolvare[modificare surs]

De-escaladarea conflictului i rezolvarea conflictului sunt dou etape convergente,
ambele au ca scop obinerea unei situaii de calm i cooperare intermediate de soluiile
raionale imaginate.

Abordare sociologic[modificare surs]

Conflictul reprezint o opoziie ntre indivizi care poate mbraca forma unei lupte
ntre indivizi, grupuri de indivizi, clase sociale, etc. i are ca efect disfuncii n
interaciunea social.

Exemple de conflicte[modificare surs]

conflict intrapersonal
conflict interpersonal
conflict de grup
conflict organizaional
conflict internaional
conflicte sociale
conflicte industriale
revolte
revoluii

reguli de comportare in locurile publice : in la muzeu si expozitie la biseric la

magazin la cafenea la cinematograf la teatru la biblioteca la o serata
dansanta