1.

Dentinogenezele Imperfecte se datoresc unui odontoblast a crui

activitate este perturbat n faza de histodifereniere. Sunt anomalii de cauz
genetic, sunt anomalii evolutive.
Ca i frecven se citeaz 1 caz la 8000 de indivizi.
Se descriu 3 tipuri ( incluse n clasificarea Schills ) :
-tipul I : dentinogenez imperfect asociat cu osteogenez imperfect -tipul
II : dentinogenez imperfect neasociat cu alte imperfeciuni =
dentin opalescent ereditar
-tipul III : dentin opalescent izolat <brandy - wine> (a fost observat
n Maryland la o populaie neagr ).
Tipul I : Osteogeneza imperfect este o afeciune complex ce
const ntr-o mbolnvire multisistemic a scheletului, o afectare cutanat,
otic, vascular i dentar.
Semne importante : fragilitate osoas, laxitate ligamentar, sclere albastre,
surditate.

3. Rahitismul rezistent la vitamina D:Este tot o afeciune cu transmitere

genetic.Nivel sczut de fosfat anorganic n plasm, datorit incapacitii
resorbiei prin canaliculele dentinare defectuoase. Ca urmare, apar defecte
ale scheletului asemntoare cu cele din rahitism. Ele pot varia de la
scderea n greutate a individului pn la defecte severe ale scheletului.
Modificri dentare : reducere important n cantitatea i calitatea dentinei
n perioada de formare a dinilor. Exist o calcificare defectuoas. Camera
pulpar este larg, canalele radiculare sunt anormal de largi. Existena unor
trasee care leag pulpa de jonciunea smal dentin sau chiar comunicare
cu suprafeele dentare. Acestea favorizeaz inflamaiile pulpare i apariia
complicaiilor periapicale pe dini necariai cu aspect intact
intact.trat:pastrarea dd cat mai mult

- Anomaliile de structur ale Cementului -:Aceste anomalii sunt foarte

rare. De regul se ntlnesc n anomalii genetice. Se descriu
n:hipofosfatazie, displazia cleidocranian, epidermoliza buloas
distrofic.Apar defecte la nivelul oaselor, dinilor i rinichilor.1. Se descriu
Comun la Tipul I i Tipul II : Dinii sunt cu coroana globuloas, mai mici,
4 forme clinice de hipofosfatazie : un tip congenital; sunt tipuri f. grave.un
prezint o constricie la colet iar rdcinile sunt scurte, nguste i cu zona
tip infantil precoce;un tip cu debut n copilrie;un tip cu debut la adult;
apical rotunjit. Se descrie aspectul de lalea.Culoarea dinilor este
Primele 2 tipuri: D.p.v. al manifestrilor orale grave n producerea
modificat; este o coloraie de tip extrinsec, care se datoreaz producerii
cementului, care fie nu se dezvolt, fie este anormal atunci cnd se
deficitare a dentinei.Dinii au aspect opalescent, de nuan gri-maronie,tent dezvolt.Se manifest n special la dinii frontali. Zona apical se formeaz
roiatic.D.p.v. al examenului Rx : camera pulpar i canalele radiculare
defectuos.Pot apre defecte hipoplazice ale smalului. Aceti dini devin
sunt obliterate datorit depunerii anarhice a dentinei.Dentina este moale i se repede mobili i se exfoliaz repede astfel nct se poate face extracie.
pot face uor ci false. Spaiul periodontal nu este modificat.D.p.v histologic 2. Displazia cleido cranian : Se recunoate astfel: umerii pleac din
: smalul nu prezint modificri, dentina periferic este normal structurat,
gt; gt lung; este o afeciune genetic.Dinii nu au capacitatea s erup.
iar deficiena intervine la nivelul jonciunii smal dentin. Aceast
Lipsa cementului i apariia pe alocuri a hipoplaziei. Dinii rmn n
jonciune este aproape rectilinie. Canaliculele dentinare au traseu mai scurt, incluzie.
sunt mai mici.n timpul funciei,smalul se descprinde dezgolindu-se astfel
3. Epidermoliza buloas distrofic : Intereseaz pielea i mucoasele. Este
dentina i se instaleaz rapid uzura. Ca urmare a acestui proces, dinii ajung tot o afeciune genetic. Intereseaz ncheieturile (glezne, coate, genunchi,
rapid la resturi radiculare.Dinii nu sunt prea sensibili i sunt rezisteni la
mini).Apar leziuni de tip bul cu coninut sanguinolent.Cementul acelular
carie.La tipul I,dentiia temporar e mai afectat dect la tipul II, iar la tipul este slab calcificat, fibros.Cementul celular se produce n exces.
II dentiia temporar i cea permanent sunt afectate n aceeai msur.La
ambele tipuri se reduce DVO datorit uzurii rapide. Dinii se pot fractura.
- Odontodisplazia Regional Intereseaz toate structurile dure dentare. Dinii rezultai au structurile dure
Tratament la tipul I si II de DI:stoparea uzurii dentare pt ca la ei exista
subiri, care pot prezenta defecte de tip hipoplazic, camere pulpare
pericolul red DVO;se micsoreaza coroana clinica,posibil reduse de
voluminoase, rdcini scurte, subiri, expuse uor fracturilor.Dinii pot
trat;microproteze de invelis,cor prefabric metal in z lat,cor prefabric in zona prezentamodificri de culoare (galben, galben-brun). Pot fi mai mici dect
front fiz,onlaiuri,pinlaiuri,cand uzura e prea mare=>supraprotezari;exista si dinii normali. Cel mai afectat dintre toate este smalul.Dinii vor fi uor
sit cand unii dintre dd tb extrasi=>nu sunt indicate puntile pt ca dd stalpi
atacai de carii i foarte repede pot apare complicaiile pulpare.Pe Rx se
sunt suprasol si =>fracturi
vd contururi radioopace foarte reduse (aspect de dini fantom ).Ca i
localizare, mai afectai sunt frontalii maxilari. Unele studii arat c sexul F
Tipul III de DI:rara,coroane cu forma de clopot,cantitate de dentina fosrte
este mai afectat dect sexul M. S-au descris i cazuri cu erupie
redusa,permite expuneri pulpare si complic consecutive,dat smaltului
ntrziat.Etiologia nu este cunoscut, cauz idiopatic.Tratament :
subtire=>aplazii dentinare saud scoica,dd respectivi tb tart endo pt a li se
extracie i lucrri protetice fixe.
prelungi viata pe arcada pt pastrarea osului alv ca sa putem pune implante,se
pastreaza si resturile radic
Caract anomaliilor hipoplazice de cauza gen-prez defectului la eruptia
in cavitatea bucala. Pot interesa ambele tipuri de dentitii, dar mai frecvent
2. Displazia Dentinar:Este o afeciune foarte rar. Cauza ei este genetic
DP. Defectele care au forma hipoplazica pot avea aspectul unor geode,
tipul de transmitere fiind autozomal-dominant.D.p.v. histologic : afecteaz
santuri, brazde paralele cu marg incizala sau supraf ocluz (acest aspect
dentina circumpulpar i morfologia radicular. Dentina are caracter atipic. decurge din faptul ca se respecta tiparul de crestere) aceste defecte de
Se descriu 2 tipuri clinice : - Tipul Schields I ( tipul radicular)- Tipul
struct intereseaza numai anumite portiuni de pe supraf dentara (nu toata
Schields II ( tipul coronar );A) Tipul I - intereseaz ambele dentiii. Dinii
suprafata). Lez se intalnesc pe dd simetrici, omologi. Lez pot fi mai adanci
erup n limite normale, dar devin mobili i se exfoliaz rapid datorit unor
sau mai superf, mai late sau mai inguste in functie de brutalitatea sau tipul
rdcini foarte scurte. Dinii sunt rezisteni la carie.Ca aspect clinic :
de actiune al factorului etiologic (factor brutal-geoda adanca, dar ingusta
coroanele au aspect i form normal; uneori apare aspectul translucid. Apar factor putin brutal-geoda superficiala, dar lata). Aceste defecte in general
afeciuni inflamatorii periapicale. Rdcinile scurte sunt conice, iar canalele nu evolueaza. Tratamentul se poate realiza usor fara a necesita interventii
radiculare sunt obliterate prin depuneri de dentin atipic cu aspect de benzi speciale
orizontale prinznd ntre ele i resturi pulpare. Frecvent, aceti dini prezint
granuloame periapicale.
Caract anomaliilor hipoplazice de cauza locala-actiune strict asupra
B) Tipul II - n privina aspectului coronar, exist diferene la dinii
d/dd care se dezv in perioada respectiva (traumatisme, caria complicata cu
temporari fa de cei permaneni : la dentiia temporar culoarea este griosteite intinse care ajung pana la granita cu cripta osoasa a d de inlocuire).
opalescent, pe cnd dinii permaneni au culoarea nemodificat.Camera
Gangrene complicate ale DT pana in apropierea criptelor. Traumatismele.
pulpar este larg,obliterat de depuneride dentin globular anormal. Nu
Sunt prezente defectele in momentul eruptiei dd. Aspect de geoda.
apar leziuni periapicale.
Defectul e localizat pe 1-2 dd in vecinatatea impactului cu factorul
Tratament : trat. acestor 2 tipuri se facen funcie de existena leziunilor
etiologic. Defectul nu respecta tiparul de crestere. Este prezent oriunde pe
periapicale. Dinii trebuie pstrai ct mai mult.
supraf S unde a actionat factorul. Nu evol. Se poate trata prin mijloace
obisnuite.

Amelogeneza imperfecta forma hipoplazica: a)forma de amelogeneza

hipoplazica cu smalt subtire si neted; b)forma de amelogeneza hipoplazica
cu smalt subtire si rugos; c)forma de amelogeneza hipoplazica cu smalt cu
geode (fosete); d)forma de amelogeneza imperfecta localizata; e)forma de
amelogeneza imperfecta rugoasa.a)+ b) + c) + d) transmitere autozomal
dominant; e) transmitere dominanta legata de sex
amelogeneza hipoplazica cu smalt subtire si neted: Smaltul subtire
consecinta a depunerii unei cant reduse de matrice org. Matricea org este
bine mineralizata. Dintii mai mici ca dim prez spatieri. Supraf smaltului
este lucioasa, dura si prin transparenta stratului subtire de smalt se observa
culoarea galbuie a dentinei, putand ajunge pana la cafenie mai poarta
denumirea si de dinti cafenii. Este posibil ca uneori eruptiile dentare sa
fie intarziate sau dd pot sa nu erupa (incluzii). Se poate asocia si ocluzie
deschisa front (datorita hipersensibilitatii la agentii din mediul inconjurator
pacientii tind sa isi interpuna limba, rezultand ocluzie deschisa front).
Ocluzie deschisa in 60% din cazuri. Ex Rx: cu greutate se distinge smaltul
de dentina; uneori se pot obs calcificari intrapulpare; in cazul dd cu
intarzieri in eruptie sau care nu erup pot aparea rezorbtii coronare; dentina,
pulpa, parodontiul, cementul sunt in general de aspect normal; cementul
poate acoperi smaltul la jonctiunea smalt-cement. Se pot intalni niste struct
generate de resturile lamei dentare sau tecii Hertwig de tip enameloid.
amelogeneza hipoplazica cu smalt subtire si rugos: Trasmitere
autozomal dominanta.Dd mai mici ca dim. Dd cu spatieri (lipsa pct de
contact). Pe supraf smaltului exista mici rugozitati. Dd modif de cul. Dat
rugozitatilor favorizeaza aparitia coloratiilor extrinseci. Celelalte struct
au aspect normal. Mai rar situatia de incluzii dentare/enameloizi. Smalt
subtire hipersensibilitate.
amelogeneza hipoplazica cu smalt cu geode (fosete): Transmitere
autozomal dominanta. Intereseaza ambele dentitii. Grosimea smaltului
aproape normala. Pe suprafata smaltului sunt dispuse geode, cu dim
variabila cu diametrul de dim unui varf de ac de gamalie pana la o gamalie
propriu-zisa. Cul norm a smaltului. Uneori se poate depune coloratie
extrinseca. In DT smaltul are aspect neted si subtire.
AI localizata: Def de struct la M temp si la niv IC sup perm. Poate
interesa numai dd tempo M temp sau poate interesa ambele dentitii M
temp si IC sup perm. Prez smalt hipoplazic sub forma de geode, santuri
orizontale in 1/3 medie a dd respectivi. Defectul ameloblastului intervine
pana la 1 ani.
Forma de AI rugoasa: Transmitere autozomal dominanta legata de sex.
Clinic: la ambele dentitii; exista dif dpdv al sexelor: la sexul masculin
smalt subtire si granulat rugos in timp ce la sexul feminin smaltul este sub
forma de benzi verticale de smalt hipoplazic ce alterneaza cu benzi de
smalt sanatos.
Amelogenezele imperfecte=anomalii de structura ale smaltului de cauza
genetica. Reprez rez perturb formarii ameloblastelor in perioada de histodif
va rezulta un ameloblast cu deficiente un apozitia/mineralizarea matricilor
S. Se incadreaza in categ anomaliilor de structura evolutive. frecv AI: forme
foarte rare de defecte; AI forma hipoplazica 1/40.000; mai frecv forma
hipocalcificata 1/12.000. Formele hipoplazice sunt rezistente la carii, in timp
ce cele hipocalcificate sunt mai frecv afectate de procese carioase. AI se
poate intalni la un individ ca o unica afectiune sau pot sa fie semne in cadrul
unor afectiuni generale , de cele mai multe ori de cauza genetica.Se
caracterizeaza: defectele sunt prezente la scurt timp dupa eruptia d; sunt
interesate ambele dentitii; sunt interesate toate gr dentare; sunt interesate
toate supraf dentare. Cauza genetica. Evol si in general sunt greu de tratat
prin metodele obisnuite de tratam. In fct de aspectul clinic si de modul de
transm genetica se impart in 3 gr: Amelogeneza imperfecta forma
hipoplazica-se secreta in cant redusa matricea organica, dar se mineralizeaza
corespunzator. Amelogeneza imperfecta forma hipocalcificata-frecventa 1%;
secretia matricii organice este corespunzatoare, cu mineralizare defectuoasa.
Amelogeneza imperfecta forma hipomaturata-matricea smaltului secretata
corespunzator, mineralizarea incepe sa se faca, defectul aparand spre
sfarsitul perioadei de maturare.

AI forma hipocalcificata-matricea depusa in cant norm. Mod de

transmitere autozomal dominant. Interesate ambele dentitii. Smaltul dd
erupti imediat dupa eruptie are aspect norm, de grosime norm, insa este
mai moale dpdv al consistentei, dupa intrarea d in fct incepand sa se
useze. Cul galben-brun cu tenta cenusie, inchisa. Smaltul incepe sa se
desprinda de la supraf unde se exercita masticatia descoperind dentina;
zona cervicala este mai rezistenta ceea ce face sa nu se deprinda.
Rx:aspect de smalt mancat de molii pe Rx radioopacitati alternand
cu radiotransparente ; aspectul Rx face ca AI forma hipocalcificata sa
puna probleme de dg dif cu forma de fluoroza dentara endemica (la pac
cu AI in cadrul familiei - pac cu acelasi defect, pe cand la fluoroza
dentara endemica la intreaga pop care a consumat apa cu continut
crescut in fluor). histologic: smalt foarte putin calcificat. Frecv de
1/12000.
AI forma hipomaturata: 3 forme cu transmitere genetica dif. Dif dintre
cele 3 forme consta in col dif de la dd albi, opaci la dd cu nuante albebrune-opace. Grosimea smaltului este normala, insa maturarea este
deficitara, smaltul moale, facand sa se desprinda de pe supraf d (nu la fel
de pronuntat). Se pastreaza dif de contrast intre smalt si dentina. Pot
exista dif in privinta maturarii smaltului intre sexe. Asa numita forma de
dd acoperiti de zapada (a 3 a forma clinica) marg incizala / ocluzala
a dd max este hipocalcificata, de culoare alba-opaca.
O a patra grupa a amelogenezelor imperfecte: in care exista o
combinatie intre taurodontie si modif de struct ale smaltului: o forma de
taurodontie cu smalt hipomaturat, hipoplazic; o forma de taurodontie cu
smalt hipoplazic, hipomaturat. AI se intalneste ca entitate de sine
statatoare sau se asociaza cu alte boli generale.
Tratament: combaterea simptomatologiei subiective. Corectarea
functiilor defectuoase. In cazul formelor hipocalcificate pacientul evita
periajul depozit de placa bacteriana gingivite. Pt zona frontala
microproteze de invelis, fatetari. Ca principiu preparare cat mai
parcimonioasa a dintelui in vederea acoperirii.in formele hipoplazice
corectarea aspectului fizionomic se realiz prin aplicarea d fatete lamnate
sau d coroane tip Jacket la front perm in special la cei sup,mai vizibili.se
alege in fct d varsta pac,tipurile d rel ocluz si starea d igiena dent.in
formele hipocalcificate si hipomaturate se aplica din timp coroane d
invelis in special p M6.la prepararea bontului se vor fol tehnici
conservatoare iar pt cimentare se fol CIS.la pac tineri cand un se pot
aplica microproteze de invelis,se aplica local preparate fluorurare si se
combate sensibilitatea dureroasa.se intretine igiena orala riguroasa si
folosirea unor regimuri alim carioprotectoare.
coloraia brun este prezent pe suprafeele dentare cele mai apropiate
de orificiile canalelor glandelor salivare ( pe suprafeele V ale Msup. i pe
feele V ale Minf);Este mai transparent, maidelicat, alctuit din mucin
salivar i nu conine bacterii. Se prezint sub form de linii subiri n
regiunea cervical a dintelui . La pacienii cu asemenea coloraii s-a
observat o carioactivitate sczut. Ei fac fie un periaj dentar insuficient, fie
folosesc o past de dini necorespunztoare.
coloraia neagr se prezint sub forma unui depozit subire negru, fie
sub form liniar, fie ca o band ngust la colet n apropierea marginii
gingivale. Alteori se prezint sub form de pete. Este ataat destul de
ferm, iar dup ndeprtarea prin periaj are tendina la refacere.Aceast
coloraie neagr este mai frecvent la sexul F i se poate ntlni n caviti
orale cu igien bun. Se asociaz cu dentiia temporar cu frecven
sczut la carie. Au fost incriminate bacterii cromogene, dar avnd o
concentraie foarte sczut
.

-coloraia verde se ntlnete mai frecvent n 1/3 de colet a frontalilor

superiori.Se prezint sub forma unor nuane vernil, verde-galben. Prezint
un aspect pslosEste greu de ndeprtat, sugernd c ar exista ntre ea i
cuticula smalului o asociaie care nu a fost demonstrat. Aceast coloraie
este atribuit bacteriilor fluorescente i fungilor de tipul penicilium i
aspergilus. Este mai frecvent la sexul M i la indivizii care prezint
tuberculoz la nivelul ggl. limfatici cervicali.
-coloraia portocalie se ntlnete mai rar. Se ntlnete sub forma unui
depozit rou-crmiziu pe suprafeele V i O ale dinilor frontali. Cauza nu
este cunoscut, dar totui se presupune c ar fi generat de unele
microorganisme ce produc un pigment. Aceast coloraie se ndeprteaz
uor.-coloraia produs de clorhexidin se prezint sub form de depozite
gri ce apar i pe mucoas i pe limb. Se ndeprteaz uor. Coloraia
depinde de tipul de CHX i de timpul de aciune al acesteia.
Sindromul dentar HutchkinsonSe ntlnete la I perm n spec la IC sup.,
alteori sunt interesai i IL sup. i I inf.Aceti dd prez an de form, dim i
struct precum i modific axului de implantare.Ca an de form, dd au aspect
de urubelni ( mai lai n 1/3 de colet + medie i se ngust n 1/3 incizal ).
Sunt dd mai mici dect normal.Modific de struct nu este evid la erupie, dar
cu timpul se prod o uzur de form semilun ce interes 1/3 medie + inciz,
adic exact z care d.p.v. histologic prez defect de struct. Prin activ func n
timp cele 2 unghiuri (M i D )se uzeaz a.i. marg inciz devine plan.Aceti
dd au cor implantate convergent ctre l.m..n et acestei an , ntr-o anum prop
este incriminat luesul congenital. Treponema trece prin placent n jurul spt
16 (aprox. luna a 4-a), etap care va surprinde i I perm n form.n cazul n
care este lues congenital, pac mai prez surditate labirintic i cheratit
interstiial.An complex de dezv de la niv M de 6 ani vizeaz dim i forma
acestui M. n priv dim ei pot fi mai mici, iar n priv formei, aceasta e modif
ca urmare a aspectului special al 1/3 ocluz a cor. 1/3 ocluzal este mai
ngust i exist exist uneori o treapt de trecere spre 1/3 medie. Alteori, la
niv 1/3 ocluz exist numeroi cuspizi de dim mic ceea ce d d aspect de
dud. Se pot fract, descoperind zone de dentin. Tipuri : M Pfluge, M Moon,
M sub form de dud. Pot uneori s apar i modif de struct loc tot n 1/3
ocluzal, posibil induse de existena unui rahitism n primul an de
via.Deasemenea, i n cazul anom complexe a M de 6 ani poate fi
incriminat luesul congenital.

Extracia M de 6 ani: distrucii coronare ntinse, dar care prezint

complicaii pulpare greu de controlat ;cei care prezint defecte de structur
importante ;la pacienii care necesit controale periodice lungi i care nu
pot veni la tratament,
Trebuie stabilit apoi momentul propice pentru extracie. Acesta este dup
ce au nceput s se formeze rdcinile M de 12 ani ( dup vrsta de 8 ani i
jumtate ). Astfel M de 12 ani se orienteaz n spaiul ocupat de M de 6
ani.Pentru M de 6 ani sup. , momentul propice este n jurul vrstei de 11
ani. Are coroana orientat spre D, apoi revine spre M i erupe spre
V.Pentru stabilirea extraciei n cazul unei anomalii ortodontice hotrrea
se va lua dup o consultaie a medicului ortodont.
Dac nu exist anomalii ortodontice trebuie s fie tratai pn la extracie
.
Consecinele locale ale extraciei M de 6 ani :migrrile generale ;dinii
limitani breei migreaz spre bre ;dinii distali de bre migreaz spre
mezial ; aceast mezializare se face cu ct extracia se va face la o vrst
mai mic;structura osului este spongioas;
Orice extracie determin modificri n sens sagital, dar i n plan vertical
(egresie, extruzie )
Pot s apar traumatisme indirecte, modificri ale unor anomalii de
structur, modificri de tip hipomineralizare, modificri de cauz genetic.
Patologia M de 6 ani -M de 6 ani este d cel mai vulnerabil la carie dat : perioadei n care erupe ;- aspectului su morfologic ;Se tie c form lui se
desfoar pe o perioad lung de timp, debutul mineralizrii are loc n
jurul naterii i finalizarea mineral are loc cnd copilul este expus unor
afeciuni digestive, respiratorii.La erupie este nc poros, mai permeabil
pentru factorii cariogeni, este mai vulnerabil. El coexist cu dd temp cu
multiple proc carioase i n cav orale n care igiena este precar.De la mom
ap n cav buc pn cnd atinge planul de ocluzie (timp de 6 luni 1 an )
pot s apar carii dac d nu este funcional. Dent de reacie se dep cnd d
este funcional. n leg cu morf, este una cu anuri i fosete largi, zone de
retemie pentru placa bact.n leg cu succesiunea proc de carie exist loc
specific n funcie de vrsta individului :apariia cariei ocluzale imediat
dup er n per 6 8 luni ;aparitia cariei aprox stimulata de vecintatea M 2
temp, cu care M de 6 ani are contacte strnse n supraf => imp care tb dat
cariei d a M 2 temp. dup apariia M de 6 ani ;dup vrsta de 12 ani
( erupia M de 12 ani) atenia tb ndreptat pe faa M de 6 ani ;n cadrul
gurilor cu igien defect lez poate s apar la colet ;cea mai frecv rmne
caria ocluzal, mai frec la M inf. dect la M sup ;
Metode de prvenire a extrac M6 :lrg anurilor i impregnarea lor
;odontotomia profilactic ( crearea unei caviti clasa I pe un M de 6 ani
sntos pn la jonciunea sm dentin, care se va obtura cu amalgam ; se
face pentru deretentivizare ) ;extracia sistematic a M de 6 ani
( recomandat de Hots ) astfel nct spaiul s fie ocupat de M de 12 ani
;Atit prevent >tehnicile sigilrii.Cel mai bun mat este GI autopolim.
Aceast sigilare se pierde destul de repede deoarece nu este foarte
aderent, dar n schimb subst denta este protejat mult timp.Supraf
ocluzale cu anuri marmorate -- NU se face sigilare. Trebuie exploatat z
marmorat;se3 fol freza sfer sau par cu care se ndeprt zona marmorat.
Dac aceasta se ndeprteaz imediat nseamn c a fost localiz doar n
supraf. Se va pune mat aderent ( este o enameloplastie, sig lrgit )
Dac procl distructiv continu se va face o obturaie preventiv care se
continu cu sigilarea anurilor i fosetelor din jur.Aceste cav minime sunt
n afara contactului cu dintele antag. Dac se constat extensia proc carios
mult n dentin, atunci se prepar o cav clasic. Dac extind cav nu expune
contactul cu antag, atunci se poate face cu glassionomer. Dac expune
contactul cu antagl se va prefera amalgamul.Se poate proteja supraf ocluz
i cu lacuri fluorurate

rFluoroza Endemic cuprinde gr mari de pop care triesc n aceeai

zon i consum ap fluorat mult timp.Defic apare ca urmare a interesrii
enzimatice a ameloblastului. Ameloblastul prod o struct dur defect ce
const n lez de tip hipomin cnd conc de fluor nu este f mare i lez de tip
hipoplazic atunci cnd conc de fluor este foarte mare sau poate prod chiar
comb lor.D.p.v. al loc, def de struct sunt det de ac fact de mediu, ac pe
cale gen.Int dd simetrici omologi i se vor ntlni la dd ce se form n per
ingestiei de ap potabil cu fluor mult.D.p.v. al grav lez, ele depind de per
de consum a apei resp i nu toi dd sunt afect n aceeai msur. Mai afect
sunt PM, apoi M2, C i mai puin I i M de 6 ani.Legat de dd tempi,aceasta
se constat n mai mic msur,deoarece ei i ncep form n per i.u. i mai
colorai pot fi M. Prin placent trece fluorul, dar nu se tie n ce conc ( n
orice caz foarte redus ).Aspecte clinice: exist nite indici propui.
* Indicele DEAN folosete 6 scoruri pentru aprecierea fluorozei :
0 - dinte normal ;0,5 Fluoroz chestionabil. 1 - Expresia unei
fluoroze foarte uoare..2 - Expresia unei fluoroze uoare. Apar zone albopace.3 - Fluoroz moderat. Apar pete albe pe ntreaga suprafa
dentar4 - Fluoroz sever. Smalul are ntreaga suprafa ptat..Aspect
de dinte corodat.
Legat de conc de fluor :pn la 1,5 ppm F n ap , nu apar modif ale supraf
dent ;cnd conc de F crete, apar i zone hipomin ;cnd conc. de F ajunge
la 6 ppm, apar zone brune i zone opace ;peste 6 ppm, se constat
microscopic i leziuni hipoplaz ;la o conc i mai mare, apar defecte
hipoplazice.Modif histologice fluoroza : se constat o hipomin a sm
interprismatic i ap unor def n struct matricei org. Stratul superf al smal
este hipomint. Doza carioprofilactic a F n ap : 0,6 1,2 ppm.Exist
posibi ap fluorozei i n ingestia accidental a fluorului, n supradoz
suplimentar.Trat : variaz n funcie de grav aspectului clinic, de localiz
lez i a aspectului fiz.In formele uoare (sub 25% din spf. de sm.) nu este
nev de trat, alteori se fac fluorizri loc pentru rez sau trat de
microabrazie.Dac lez sunt mai avansate (fluoroz moderat), pt a repara
defectul fiz se face faetare.n cazul n care exist fluoroz grav, se fac
microproteze de nveli n funcie de vrsta pac.Se mai poate face trat de
albire vital , dar mod de culoare reapare.