G la pubertate.

este o forma localizata

de imbolnavire in care predomina rasp
tisular d tip inflamator.marirea d volum
gingivala este localiz la niv papilelor
interdentare din reg ant max sau la niv
unei singure arcade.muc gingiv poate
prez sangerare provocata sau spontana.in
gen muc gingiv orala este indemna.este
mai frecv la varsta 9-14ani, existand dif
intre cele 2 sexe:9-10 ani la F i 10-13
ani la B.S-a presupus c hormonii
sexuali au rol asupra inflamaiei locale
ct i asupra regenerrii tisulare.
Pubertatea se nsoete de modificri ale
florei la nivelul anului gingival cu
creterea temporar a lui Bacteroides
Intermedius. Se mai ntlnete n
cantitate mare la gravide i la cele care
folosesc contraceptive orale.si gradul d
igiena orala are o importanta ft crescuta
in ceea c priveste aparitia acestei
boli.tratam:imbunatatirea
igienei
orale,indepartarea factorilor locali de
iritatie,dieta coresp,admin d vit C
500mg/zi 4 sapt, gingivoplastie in
cazurile ft severe care nu rasp la tratam
local. Recidiva este rar, cu condiia
unei igiene orale corecte.
Fibromatoza gingivala. este o form
rara 1/175.000indivizi, egal la ambele
sexe.Este o boal ereditar cu
transmitere autozomal-dominant. Poate
s se dezvolte de sine stttoare sau
apare n sdr. Ziemmerman-LabandCowden-Cross.Este un sindrom n care
se ntlnete epilepsie, hipertricoz,
interesare psihic. Poate fi cu interesare
general sau local.Pe msur ce erup
dd. temporari, gingia se mrete n
volum, fenomen ce devine mai
pronunat odat cu erupia dd.
permaneni. Uneori, creterea de volum
poate s acopere coroana clinic. Este de
tip ferm, fibros. Culoarea este n general
nemodificat, gingia nu sngereaz i
evoluia este asimptomatic. Dac se
asociaz i igien deficitar poate s
sngereze
la
masticaie
sau
spontan.Complicaii : ntrzieri n
erupia dentar, malocluzii, tulburri
fizionomice,
dureri
generate
de
traumatismul masticator cnd mucoasa
este mrit mult de volum,deplasari
dentare.n legtur cu modificrile
histologice, exist o cretere a cantitii
de colagen i a altor substane
extracelulare produse de fibroblaste fr
s existe neaprat o cretere a numrului
de fibroblaste.Tratament : se stabilete n
funcie de mrimea mucoasei gingivale
i
n
funcie
de
tulburrile
funcionale:cnd este o modificare
minim de volum, se face detartraj atent
i mbuntirea tehnicilor de igien
oral.cnd modificarea de volum este
mare i apar tulburrile funcionale,
atunci tratamentul const n intervenie
chirurgical : gingivectomia cu bizou
extern.Legat de tehnica de lucru, cu
bisturiu chirurgical (clasic), se face pe
cadrane i nu ntr-o singur edin.
Tehnicile moderne cu laser ndeprteaz
sngerarea (laser cu CO2) i se poate
face intervenia pe ntreaga cavitate
bucal
ntr-o
singur
edin.
Postoperator, scade durerea, tumefacia,
care grbesc vindecarea.

Mariri d vol gingiv induse d

medicamente.
Intereseaza
ambele
sexe.Fenitoina
se administreaz la
epileptici.
Ciclosporina
A
se
administreaz n transplantele de
organ;Nifedipin se administreaz la
hipertensivi si n cazul transplantelor se
asociaz cu Ciclosporina.mrirea de
volum survine dup o perioad variabil
de la nceperea tratamentului.se gsete
la nivelul papilei interdentare, care
crete n dimensiune, atingnd un
apogeu.n formele foarte grave (la
epileptici), mrirea de volum poate s
ating toat coroana clinic.la palpare
este ferm,fibroas, nu sngereaz;
culoarea
este
roz-pal.cnd
se
supraadaug inflamaie, devine moale,
roie i sngereaz. influena igienei
orale : creterea de volum , igien oral
sczut
i
exacerbarea
efectelor
mbolnvirii.Tratament:nlturarea
iritaiei,
tartrului;
periaje
profesionale,clatiri
orale
cu
sol
Clorhexidina 2% d 2ori/zi,medicatie
alternativa,intervenia chirurgical ( nu
este recomandat n toate mririle de
volum; este indicat la epileptici, dar nu
i la cei tratai cu ciclosporine, la cre
uneori
soluia
este
nlocuirea
medicamentului cu Tacrolimus).
G.la respiratorul oral.este o forma
localiz d imbolnavire in care predomina
rasp tisular d tip edematos.muc gingiv
neprotejata d buza este uscata si separata
printr-o demarcatie neta d restul muc
gingivale.lez se poate extinde si p
portiunea ant a boltii palatine.pacientul
acuza la trezire senzatia d gura uscata si
prezinta halena.mucusul si placa
bacteriana sunt mai vascoase.tratam:
colaborarea
ortodont-orlist
pt
deconditionarea
obiceiului
vicios,imbunatatirea
igienei
orale,protejarea
tesuturilor
uscate
excesiv prin vaselinizarea lorsi prin
purtarea unui scut labial.
G.la
purtatorul
de
aparate
ortodontice.este o forma moderata de
imbolnavire care apare la aproximativ o
luna de la aplicarea aparatului chiar si la
pacientii cu igiena orala foarte
buna.modif
gingiv
sunt
tranzitorii,fenomenele retrocedand dupa
indepartarea aparatului.
G.scorbutica.este generata de un aport
scazut d vit C.se deosebeste ca aspect
clinic de gingivita produsa de igiena
orala redusa.este interesata marginea
gingiv libera si papila interdent.pacientul
prez:dureri severe,modif d cul si de vol
cu hemoragii spontane care se dat
faptului ca aceasta gingivita reprez o
boala capilara cu localiz la niv
endoteliului
vascular
care
se
tumefiaza,degenereaza,peretii vasculari
devin porosi,aparand hemoragiile.este o
boala rara.poate aparea mobilitatea dent
si chiar pierderea dd.formele severe sunt
rare si duc la necroza,ulceratii
gingivale,mobilitate,exfoliere dentara.se
int in forma redusa la copiii alergici la
sucurile de fructe la care nu se admin
supliment de vit C.tratam:admin zilnica
a 250-500mg vit C;la copii mai mari
1g/zi 2 sapt,igiena orala ft buna,aport de
legume,fructe.

Leziunile traumatice ale mucoasei

orale-ulceratii traumatice sau
eroziuni,sunt unice,au forme
variabile,margini neregulate,prez o
supraf pseudomembranoasa rosie sau
galbena si sunt dureroase,superficiale
sau profunde,pe fetele laterale ale
limbii ,mucoasa jugala buze,mucoasa
palatinala.a)Leziunile
traumatice:caderi sau
accidente,muscarea mucoasei orale
jugale sau labiale,dupa insensibilizarea
cu anestezie locala,muscarea partilor
moi la copii cu handicap motor,lezarea
frenului lingual si a fetei ventrale a
varfului limbii prin aparitia incisivilor
temp ca dinti natali sau neonatali,periaj
dentar intempestiv,tulburari emotionale
care det aparatia lez gingivale
autoprovocate(Sindromul LESCHNYHAM,boala HALLERVORDENSPATZ). Sindromul lesch-nyham este o
boala metabolica rara cu transmitere
recesiva legata de sex,este perturbat
metabolismul purinei,pacientul prezinta
simptome generate de
hiperuricemie,retard mental,anemie
megaloblastica,automutilare(muscarea
unei parti a corpului sau lovirea
capului,frecvent buza
inf,limba,obraji,degete).Se
recomnada:administrarea pe cale
generala a benzodiazepinei.aplicarea de
protectori orali,in unele sit singura
metoda eficienta este extractia.
Boala HALLERVORDEN-SPATZ este o
afectiune neurodegenerativa progresiva
rara ,concretizata prin depozite de fier
normal de mari la nivelul
creierului,boala are o transmitere
autozomal recesiva. Tablou
clinic:distonie
progresiva,rigiditate,coreoatetoza,deterio
rare
mentala,spasticitate,convulsii,deteriorare
a retinei,disartrie,automutilare-buza inf
si limba.. Se recomanda confectionarea
unor gutiere din polivinil moale pe toata
arcada,purtate in perioadele de spasm.
Injuriile de natura chimica:aplicatii
locale de substante chimice,folosirea
exgerata a apelor de gura care contin
alcool,accidente in cab stomatologic prin
utilizarea incorecta a sol sau gelului de
H3PO4, Apare eritem usor localizat
capabil sa produca necroza tisulara,sau
necroza de coagulare superficiala urmata
de o ulceratie alba.
Injurii termice-pe muc palatului dure
prin ingestie de alimente mai
consistente,pe limba,palat
moale.Leziunile sunt in general
eritematoase.
Arsurile electrice-existenta unor zzone
declive,alb-cenusii,coagulate,cu margini
eritematoase,leziunea este
nedureroasa,epitelizarea se produce mai
lent.Tratament analgezice si anestezice
topice,acetat de hidrocortizon cu sau
fara benzocaina.

Granulomul piogen-apare ca urmare a

unei reactii tisulare fata de iritanti de
natura nespecifica.
Localizare:gingie,buze,limba.Leziunea
este de tip vascular,pediculata sau
sesila,cu supraf verucoasa sau
ulcerata,simptom sangerare.Histologic
este alcatuita din tesut de granulatie
foarte vascularizat,cu infiltrat inflamator
celular intens. Absenta tratamentului
capata un aspect asemanator epulisului
fibros,iar tratamentului este excizia
chirurgicala.
Chisturile gingivale ale nounascutului-chisturi de
dezvoltare,frecventa mai mar ein
perioada neonatala ,apoi involueaza
spontan,se rup sau se exfoliaza.
Chisturile gingivale localizate de-a
lungul crestei gingivale poarta numele
de noduli BOHN,iar chisturile localizate
pe linia mediana a palatului se numesc
perlele lui EPSTEIN..Nodulii lui BOHN
provin din resturile lamei
dentare,dezintegrarea acestei lame este
evidenta la sfarsitul sapt a 12 a de viata
intrauterina,chisturile gingivale sunt
numeroase la fetus si al nou-nascut. LA
nou-nascut se prez sub forma unor
nodului albiciosi cu buza latita,diametru
aprox 2 mm. Perlele lui Epstein rezulta
din resturile epiteliale prinse pe linia
mediana in procesul de fuziune a
palatului,ele se intalnesc de-a lungul
rafeului median spre jonctiunea dintre
palaltul dur si palatul moale.