Sunteți pe pagina 1din 20

FACULTATEA DE CONSTRUCII DE MAINI

SECIA: MASINI UNELTE SI SISTEME DE PRODUCTIE


DISCIPLINA: PROIECTAREA COMPETITIV

STUDENT

I.

Date generale

Schimbatoarele automate de scule se folosesc in zilele noastra pe scara larga in


domeniul prelucrarilor mecanice pe masini cu comanda numerica . Acestea au ce si scop
principal alimentarea cu scule a masinii unealta in functie de ceea ce aceasta este programata
sa faca .
Varianta constructiva generala a schimbatoarelor de scule automate este formata dintr-un
mecanism cu cama ce transforma miscarea de rotatie a arborelui de intrare ce este antrenat de
un motor electric (motoreductor) intr-o miscare combinata de rotatie si translatie. Aceste
miscari sunt perfect sincronizate si sunt transmise arborelui de iesire .
Din aceste corelari ale miscarilor de rotatie si translatie rezulta un ciclu ce realizeaza
practice schimbarea sculei masinii unelte cu alta noua aflata in magazia de scule , iar pe cea
veche o aseaza la locul ei (fiecare scula avand o locatie bine definita) .
Dispozitivul de prindere (gripper-ul) este si el sincronizat cu cele doua miscari (de
rotatie si translatie) mentinand blocata scula atat timp cat este nevoie pentru a executa
deplasarea de la masina unealta la magazia de scule si invers . Bratele port-scula sunt
realizate in lungimi variate pentru a se preta la o gama larga de masini cu comanda numerica ,
putand fi combinate cu diverse magazii de scule .

Figura 1. Schimbator de scule al producatorului LEADWELL

I.

Elaborarea cerintelor clintului

Alegerea variant constructive care sa indeplineasca cerintele


clintului

Cost mic
Timp redus de schimbare a sculei
Eroare mica la repetabilitate
Zgomot redus
Mentenanta ieftina
Usor de reparat
Usor de controlat de CNC
Rezistent la socuri
Capacitate portanta mare
Gabarit redus
Consum redus de energie
Service si garantie
Masa redusa

II.

Analiza cerintelor clientului

Ierarhizarea cerintelor clientului

Figura2. Ierarhizarea cerintelor cu metoda AHP


(Captura software Qualica QFD)

Figura3. Evidentierea importantei cerintelor cu metoda AHP


(Captura software Qualica QFD
In continuare vom utiliza importanta finala a cerintelor !!!
Aceasta ierarhizare se realizeaza prin aplicarea metodei AHP (Figura 2 ) prin acordarea
importantei cerintelor una fata de cealalta (este oarecum o comparatie a acestor cerinte, una
fata de cealalta) . Astfel au iesit in evidenta , sub forma de procente ,care sunt cele mai
importante cerinte ,pe care trebuie sa ne axam inca din faza de proiectare a schimbatorului .
Din Figura 4 se poate observa ca rezistenta la socuri este foarte important pentru clientii
nostrii (13.3%) urmat indeaproape de gabaritu pe care trebuie sa o il acest schimbator
(12.6%) , si de manevrabilitate (12.2%) .
PREGTIREA PENTRU
PLANIFICAREA
Lungimea
cursei pe Z [mm] PRODUSULUI
Consum de energie [W]
Viteza de rotatie [rad/sec]

Viteza de translatie [m/s]

piesei componente
Stabilirea caracteristicilor tehnice de performan aForma
schimbtorului
de scule automat
Greutate [Kg]

n acest scop se definesc caracteristicile de performanta, ce se obtin


din setul cerintelor
Nr.piese componente [buc]
produsului, folosind metoda Mind-Map (cerinte-caracteristici ).
Gabarit [mm]

Nivel de zgomot [dB]

SCHIMBATOR DE SCULE

Timp deschidere [s]

Forta de strangere [N]


Timp inchidere
[s]
Capacitate portanta [Kg]
Tip materiale
[%]
Fiabilitate
[h]

Precizie [mm]

Repetabilitate
[mm]

Figura4.Caracteristicile procusului (Mind Map)


III.

Pregtirea pentru planificarea produsului

Stabilirea caracteristicilor tehnice de performan a produsului

Se aplica metoda QFD (la intrare sunt cerinele grupului tint la iesire sunt
caracteristicile tehnice de performanta) utilizand pachetul software Qualica QFD .
In Figura 7 se identifica cele 17 caracteristici tehnice de performanta, ce au fost analizate n
functie de cele 14 cerinte, rezultand valorile tinta dorite pe acest segment de analiza. Astfel
se observa ca principalele cerinte pot fi satisfacute daca la proiectarea produsului vom tine
cont de tipul materialelor folosite, fiabilitate, viteza de schimbare a sculei, numarul pieselor
componente .
Dupa aplicarea metodei QFD , se extrag conflictele probabile din acoperisul casei calitatii
(Roof)

Figura5. House of quality realizata cu metoda QFD


(Captura software Qualica QFD)

IV.

Planificarea produsului

Generarea soluiilor inovative Metoda TRIZ

Nr.crt.

Caracteristici aflate in
conflict
1. Greutate
2. Capacitate portanta

Parametrii ingineresti
conform TRIZ
Greutatea obiectului
static(2)
Puterea(21)

2.

1.Gabarit
2.Lungimea cursei

Volumul obiectului n
micare (7)
Lungimea obiectului in
miscare(3)

3.

1. Capacitate portanta
2. Consum de energie

Puterea(21)
Energia consumata de
obiectul in miscare(19)

4.

1.Nivel de zgomot
2.Viteza de roatie a
bratului

Tensiunea / Presiunea 11
Viteza / Timpul 9

5.

1.Nivel de zgomot
2.Viteza de translatie a
axului

Tensiunea / Presiunea 11
Viteza / Timpul 9

6;35;36
F ca sistemul s poat
efectua funcii multiple;
de aceea nu este nevoie
de alte elemente (sau
alte elemente pot fi
eliminate)

6.

1.Greutate
2.Materiale folosite

Greutatea obiectului n
micare 1
Cantitatea de substan26

3;26;18;31

1.

7.

1.Capacitate portanta
2.Viteza de translatie a
axului

Puterea(21)
Viteza/Timpu(9)

8.

1.Consum de energie
2.Materiale folosite

Risipa de energie 22
Cantitatea de substan 26

9.

1. Fiabilitate
2. Materiale folosite

Fiabilitatea(27)
Cantitatea de substanta(26)

Vectori de solutionare
conform TRIZ
15,19,
18,22
Dac sistemul este
imobil, f-l s fie mobil
sau interschimbabil
7,17,
Schimba volumul
Schimba gradul de
mobilitate
4,35
16,6,
19,37
Daca este dificil de
obtinut100% din efectul
dorit,incearca totusi sa
realizezi cit mai mult din
acel efect
6;35;36
F ca sistemul s poat
efectua funcii multiple;
de aceea nu este nevoie
de alte elemente (sau
alte elemente pot fi
eliminate)

Diferite pri ale


sistemului trebuie s
ndeplineasc funcii
diferite
Fiecare parte a
sistemului s fie plasat
n cea mai favorabil
stare de lucru
15,35,2
Divide sistemul in acele
elemente ale sale care
sunt capabile sa-si
schimbe pozitia una
relativ de cealalta
7;18;25
F sistemul capabil de a
se auto-ntreine i de a
duce la bun sfrit
operaii suplimentare i
reparatorii
F uz de material
rezidual sau energie
rezidual
21,28,
40,3
Inlocuieste o structura

Solutii comerciale
ptr. produsul nostru
Se vor utiliza materiale cu
rezistenta mare la solicitari
fapt ce va determina
posibilitatea scaderii greutatii
schimbatorului
Se vor utiliza materiale cu
rezistenta mare la solicitari
fapt ce va determina
posibilitatea scaderii greutatii
schimbatorului si implicit si a
gabaritului
In scopul evitarii pierderii de
energie inutila se va face o
analiza atenta aspura
necesitatii acesteia si se va
recurge la limitarea vitezei de
translatie pana la un prag
acceptabil
In scopul reducerii nivelului
de zgomot se va alege o viteza
de rotatie a bratului nu foarte
mare , dar suficienta pt a fi
destul de rapid; se incearca si
inlocuirea pieselor
componente care produc
zgomote mari cu unele bune
in acest sens
Pentru a se evita zgomotul
produs de translatia axului
canelat se va avea in vedere
lubrifierea adecvata a acestuia
pentru reducerea la minim a
frecarilor dintre acesta si
bucsa canelata si se va
executa la o rugozitate cat mai
mica posibil (astfel incat sa
fie justificata prelucrarea )
Se vor utiliza materiale cu
rezistenta mare la solicitari
fapt ce va determina
posibilitatea scaderii greutatii
schimbatorului ,dar se va avea
in vedere si mentinerea cat
mai scazut posibil a pretului
schimbatorului
Se va incerca pe cat posibil
mentinerea vitezei de
translatie a axului chiar daca
va trebui crescuta capacitatea
portanta, prin utilizarea unui
motor cu putere relativ mare.
Se va incerca reducerea la
minimum a mesei pieselor
componente pentru a rezulta
un consum minim de energie

9
Se are in vedere folosirea de
materiale compozite cu
rezistenta ridicata la uzura si

Tabel 1 . Aplicarea metodei TRIZ pentru caracteristicile aflate in conflict


Se rezolv extragerea conflictelor probabile dintre specificaiile de produs ,
folosindu-se parametrii inginereti din tabelul 2.2, pag.168 i principiile inventive din
tabelul 2.4 pag.170, din cursul de Proiectare Competitiva
Prin aplicarea metodei TRIZ s-au gasit solutii la caracteristicile tehnice de performanta
aflate in conflict.

Stabilirea obiectivului de cost


In urma unei analize de pia a preului pentru produsele concurente, am stabilit un
obiectiv de cost de 2200 pentru produsul nostru
Nr.

Buc.

Pret/buc

Pondere
QFD [%]

85
407

pret [%]
4.15
19.85

Valoare
QFD
[EUR]

Bimba PT
Motor Hitraulic

1
1

[EUR]
85
407

15
10.4

102.65
449.33

3
4

Piston pnaumatic 1
Piston pnaumatic 3

2
2

152
74

304
148

14.83
7.22

10.4
10.4

335.62
163.39

5
6

Piston pneumati 2
Roata dintata

1
1

200
33.74

200
33.74

9.76
1.65

10.4
7.5

220.80
36.27

Rulmenti

30

60

2.93

64.50

Role de ghidare

25

200

9.76

7.5
7

214.00

9
10

Ghiare prindere
Bolturi 10

2
1

60
0.2

120
0.2

5.85
0.01

6.4
2.3

127.68
0.20

11

Bolturi 20

0.35

0.7

0.03

2.3

0.72

crt.
1
2

Denumire piesa.

Total.
[EUR]

Pondere

10

12
13

Senzori optici
Siguranta 10

8
2

24
0.03

192
0.06

9.37
0.00

2.3
2.3

196.42
0.06

14
15

Siguranta 20
Surub M 8X25

6
16

0.06
0.03

0.36
0.48

0.02
0.02

2.3
1.5

0.37
0.49

16
17
18

Surub M12X80
Surub M5X20
Surub M6X25

1
8
4

0.06
0.02
0.02

0.06
0.16
0.08

0.00
0.01
0.00

1.5
1.5
1.5

0.06
0.16
0.08

19
20
21

Surub M6X30
Surub M8X80
Suruburi

4
2
1

0.02
0.03
0.02

0.08
0.06
0.02

0.00
0.00
0.00

1.5
1.5
1.5

0.08
0.06
0.02

22
23

Arbore secundar
Arbori de ghidare

1
2

13
25

13
50

0.63
2.44

0.9
0.9

13.12
50.45

24
25

Brate de sustinere
Bucsa de ghidare

2
2

27
27

54
54

2.63
2.63

0.9
0.9

54.49
54.49

26
27

Bucse 20
Placa de ghidare

4
1

1
19

4
19

0.20
0.93

0.9
0.8

4.04
19.15

28

Placa port role

13

52

2.54

0.8

52.42

29

Placa port carucior

32

32

1.56

0.2

32.06

30

Placi sustinere

23

46

2.24

0.2

46.09

2076

100

100

2239.3

TOTAL

Tabel 2 . Analiza pretului schimbatorului automat de scule


V.

ANALIZA DIN PUNCT DE VEDERE COMPETITIV

dentificarea modulelor ce intra in componenta schimbatorului :

MOTOR PNEUMATIC
ELECTROVALVA PNEUMATICA
MOTOR HIDRAULIC
RULMENTI

ELECTROVALVA HIDRAULICE

ROATA DINTATA

SURUBURI
PLACA PORT CARUCIOR

MODUL
DE TRANSMITERE
A MISCARII

MODUL
DE ACTIONARE

MODUL
DE CULISARE
SCHIMBATOR DE SCULE
PE MU
MODUL
MODUL
SENZORIC
DE CONTROL
GARNITURI
SENZOR
SENZOR
LIMITATOR
PREZENTA
SENZOR
PE CILINDRI
CURSA
PEMAGAZIE
PISTON
PE
HIDRAULICI
CARCASA.
SCULE

11

MODUL PENTRU SENZORI


COMANDA SENZORI
MODUL COMANDA MOTOR
HIDRAULIC
ELECTROVALVA HIDRAULICE
SI PNEUMATICE

Figura6. Identificarea modulelor produsului (Mind-map)


Identificarea se realizeaza prin metoda Mind Map prin evidentierea realatiilor dintre
modulele ce intra in componenta schimbatorului automat de scule .
Modulele astfel identificate sunt urmatoarele :
Modulul de transmitere a micrii
Modulul de control
Modulul de acionare
Modulul de culisare pe MU
Modulul de prehensiune
Modul senzoric

Modulul de
culisare pe MU

Modulul de
acionare

12

Modulul de
prehensiune

Modulul de
transmitere a
miscarii

Figura7. Schema functionala a produsului

Schitele in detaliu a principalelor piese componente

13

Placa port scul are rolul de a face transportul sculelor ntre magazia de scule , maina
unealt i invers fiind ajutat de componentele modulului de prehensiune n ansamblu i
componentele mecanismului de acionare a schimbtorului

Pistonul pneumatic are rolul de a misca placa port scula la un unghi de pana 30
pentru a pune scula in magazia de scule

14

Bimba PT are rolul de a roti placa port scula la un unghi de pana la 180
Planificarea la nivel de module si interfete
Se utilizeaz metoda QFD (la intrare sunt caracteristicile de performanta a produsului, iar
la ieire sunt modulele i interfeele).
In Figura 19 s-a urmrit optimizarea procesului de proiectare constructiv, stabilinduse n acest sens ordinea optim de abordare a dezvoltrii modulelor ce formeaz
produsul

15

Figura8. Stabilirea importantei modulelor schimbatorului de scule prin metoda QFD


(Captura software Qualica QFD)

Planificarea la nivel de piese componente


Se utilizeaz metoda QFD (la intrare sunt modulele produsului la iesire sunt piesele
componente). Efecuarea corelatiilor intre piese si module s-a generat importana
componentelor n cadrul fiecarui modul, in acest sens obtinandu-se rezultatele din Figura20 .

16

Figura9 .Planificarea pieselor componente ale schimbatorului de scule prin metodaQFD


(Captura software Qualica QFD)

VI.

SIMULAREA FORTEI CE ACTIONEAZA ASUPRA


SCHIMBATORULUI DE SCULE

17

Datorita faptului ca cea mai solicitata componenta a schimbatorului este placa port scula
simularea fortei s-a facut asupra acesteia .
S-a utilizat softul Solid Works , apeland la aplicatia Cosmos Works utilizand urmatorii
parametrii :
- greutate considerata a unei scule fixata in conul portscula: 3,5 Kg
- forta normala ce actioneaza asupra ghearelor schimbatorului: 350 N
- placa port scula se considera fixa
- materialul din care este confectionata gheara: OLC 45
Fa - forta axiala ce apare paralel si vertical cu arborele de iesire
1Kgf = 9,806 N
masa sculei = 3,5 Kg
g = 9,806
Fa = 9,806 x m x g = 9,806 N x 3,5 Kg x 9,806 m/s2 = 336,55 N
Fales = 350 N

18

Figura 20. Reprezentarea tensiunilor pe placa port scula


(Captura software Solid Works)
19

VII.

PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A SCHIMBATORULUI AUTOMAT


DE SCULE

S-au ales urmatoarele soluii constructive, n sensul mbuntirii schimbtorului automat de


scule:
Se vor utiliza materiale cu rezistenta mare la solicitari fapt ce va determina
posibilitatea scaderii greutatii schimbatorului
In scopul reducerii nivelului de zgomot se va alege o viteza de rotatie a bratului nu
foarte mare , dar suficienta pt a fi destul de rapid; se incearca si inlocuirea pieselor
componente care produc zgomote mari cu unele bune in acest sens
reducerea consumului energetic se realizeaz i prin reducerea greutii braului
portscul i eventual a conului portscul.
pentru a nu se risipii energie electric/hidraulic, viteza de translaie nu trebuie s fie
exagerat de mare, dar suficient pentru ca produsul proiectat s fac micrile ntr-un
timp ct mai scurt.
Reducem zgomotul folosind ajustaje mai precise in cadrul ansamblelor in miscare si
prin folosirea unui sistem pneumatic inchis, fara refulare
Fiecare piesa a sistemului va fi astfel proiectata, montata si intretinuta in cat
posibilitatile de uzura prematura sau defectiuni sa fie cat mai reduse.
BIBLIOGRAFIE

20