Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Viata Noua in 7 Zile PDF

    Încărcat de

    Ciprian Rata
    22K vizualizări134 pagini

    Titlu original

    Viata-Noua-in-7-Zile.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    22K vizualizări134 pagini

    Viata Noua in 7 Zile PDF

    Încărcat de

    Ciprian Rata

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 134
    Re one eM ec acted ee as Bestseller Ue eee amu e ste : on i cifice de a gandi si a actiona in lumea care ne inconjoara. international Pe CEU eanr atu MECC Rn eget aed eee UNC Reece ae each eee PRC iuemer Mitac roca el ae ge pee) PEE es Hie Ecotec etal eee eon stes De ree cree ccc teeta | Peet eae anui ce et tenes th a eae ac ee eee malintai din nteriorul nostra, iar tehnicile de restructurare cog- Deu Oc Loree te ent doar sapte zile tot ceea ce ne dorim. Include CD de programare mentala Dr. Paul McKenna, reputat scriitor de carti motivationale, este cel mai bine vandut autor britanic de non-fictiune; cartile sale au fost publicate in 30 de tari si s-au vandut in peste 3 millicane de exemplare, Dupa o cariera de succes in radi TUE a och erica en tener impreuna cu Richard Bandler, unul dintre creatorii NLP. Deacelas/ autor la Editura Litera: Castiga acum increderein tine! (in curs de aparitie) i Te pot face sa slabesti eh ey at ar 0 ‘Mai multe informatii despre autor s crtie sale, la adresa: Cece) OVIAT Paul McKenna O VIATA NOUA Mt Se cued Dr. Paul McKenna O ca at NOUA 7 ZILE Bestseller inter national r Bestseller international BO “Change your lifein 7 Days Paul MeKenna Copyright © 2004, 2010 Paul McKenna Productions ura Litera O.P. 53; CP. 212, sector 4, Bucuresti, Romania tel 021 319 65 90, 0752 548 372, 031 425 16 19, ‘ema: comenzialve.r0 _Ne puteivzita pe 0 vipa nous in 7 sie Paul MeKenna Copyrigh © 2011 Litera pentru versiunea fn limba rors nd “Toate drepeurile rezerate ‘Traducere dia limba engl: Ramona Zamfresca $i Florentina Rahica Editor: Vidragcu gi fi Redactor: Mircea O. Pop ‘Coperta: Cornel Drighia ‘Tehnoredaccare si prepress: Bogdan Coscart Descrierea CIP a Bibliotect Nasionalea Romine MCKENNA, PAUL. with nu in? ale de. Pal McKee tad, de ona Zamfitescu gi Florentina Rahira. ~ Bucuresti Litera Incerrayonal, 2011 ISBN 978-606-600-111-3, IT. Zarofreceu, Ramona (ead.) 1. Rabica Floreata (ad) 6132. joanne Tetuticcy men CUPRINS CD-ul O viati noua in 7 zile Introducere ZIUA INTAI. Cine esti tu cu adevirat? ZIUA A DOUA. Manual de utilizare’a creierului uman .. ZIUAATREIA. ° Forya perspectivei pozitive ZIUA A PATRA. Stabilirea visului .. ZIUA A CINCEA. Fundamente sinitoase .... ZIUA A SASEA. Cum si faci bani .. ZIUA A SAPTEA. Cum si urliesti fericie pan’ la adanci batraneti .. CONCLUZIL. Cum si-ti schimbi viata siptimand cu siptiman’ .... 257 -. 89 Paringilor mei, care mi-au dat ; mai mult decdt mi-am dat seama As dori si le mulgumesc tucuror colegilor mei, cliensilor siclevilor care au contribuit la aceasta carte. As doris le muljumese in mod special lui Richard Bandler, ‘Michael Neill, Michael Breen, Diana Beaver, Doug Young, Clare Staples, Mike Osbourne si Paul Duddridge. : CD-ul O viata noua in 7 zile ‘Mintea ta este ca un computer ~ are propriul soft, care te ajuti siti organizezi gindirea si comportamentul. Lucrind mul ani cu tot felul de oameni care se confruntau cu probleme diferite, am ajuns la concluzia ca aproape toate problemele isi au originea in aceeagi cauzi: programe cu efect negativ derulandu-se in subconstient. ‘Aceasti carte este tnsogita de un CD conginand un program eficient care iyi va umple subconstientul cu ganduti si sentimente pozitive. In timp ce asculyi CD-ul, devii absorbit intr-o stare naturali de relaxare profundi pentru aproximativ 25 de minute. {fi voi reprograma subconstienitul pentru a te ajuta si devii mai fericit, mai incteztor tn tine, mai creativ gi concentrat pe indeplinirea obiectivelor. De fiecare dati cdnd asculti, isi va fi mai usor si te relaxezi, iar programul pozitiv va patrunde mai profund {in mintea ta, Cea mai recenti cercetare privind eficienga hipnozei gi a altor tehnici similare a ardtat ci ascultarea repetati a acestui CD are multe beneficii, inclusiv ameliorarea echilibrului emogional si o sindrate mai buna. Nu trebuie s& crezi, doar foloseste-I! AVERTISMENT lh INTRODUCERE Nu asculta CD-ul daca esti la volan ' ori manevrezi un utilaj i sau daca suferi de epilepsie. i Til in minile tale o carte ce are puterea de a-ti schimba viaga pentru totdeauna. ‘Tise pare o afirmasie hazardaté? Existi multi oameni Daca ai nelamuriri, pe care i-am ajutat si-si implineasca visele si care, la tl medi, inceput, nu au crezut ci acest lucru va fi posibil, dar consulté-ti medicul! fn timp au fost surpringi de rezultatele obyinute. Acum ¢ randul tau. Nu subestima puterea tehnicilor descrise in aceasta carte. Iti vor schimba viata. [gi promit acest jucru. Succesul gi fericirea nu sunt accidente care li se »intampla* doar anumitor oameni: ele sunt rezultatele predictibile ale unor modalititi deliberate de a gandi si actiona, modalititi pe care file voi impirtigi de-a lungul urmiatoarelor sapte zile. Cum spune un proverb, reusita e doar o chestiune de noroc, intreabi pe oricine a dat gres! Paut McKenna Pot cu adevarat s&-mi schimb viata in sapte zile? Oamenji care participa la seminariile mele, in cadrul carora dm ajutat numeroase persoane si scape tn citeva minute de fobii de care suferiser’i intreaga vias sau le-am rezolvat probleme grave in doar cateva zile, sunt uimisi mereu de rezultatele obsinute atét de repede. insi multe persoane isi pot aminti de situagii in cate viafa lor s-a schimbat in doar citeva clipe. Poate ; ; c& au intrat in posesia unor informasii importante sau au intdlnit o persoana deosebica gi'au stiue cd viaga lor s-a schimbat pentru totdeauna. Tata motivul pencru care schimb: coe tea se poate produce Dacé crezi cé pofi sa faci un lucru, probabil ct ai dreptate. Dacd crezi c& mu pofi sé faci un lucru, probabil ci ai, din now, areptate, HENRY FORD Cele mai importante schimbari sunt, adescori, schimbiri de perceptie, si nu schimbari care au loc in lumea exterioar’. Sine putem schimba modul in care percepem Jumea intr-o clip’. Oviagh novi ty ze De fapt, mitul conform ciruia avem nevoie de foarte mult timp pentru a ne putea schimba nu are decat vreo suti de ani i dateazi de pe vremea lui Freud, odati cu momentul in care psihanaliza freudiana a inceput si fie folositi in tratarea bolilor psihosomatice. Ironia acestui punct de vedere consti in faptul ci psihanaliza nu se ocupa cu schimbarea viesii oamenilor, ci ti ajuta si ingeleagi la un nivel mai profund cum gi de ce au ajuns aga cum sunt. fn schimb, in cadrul teoriei mele, acest lucru reprezinva cireaga de pe tort. Uneoti, chiar si o mic schimbare poate si insemne extraordinar de mult. De exemplu, imagineazi-ti ci tu gio alt persoani mergesi cu masina pe dou sosele drepte, ce se intind una King’ alta in departare. Acum, imagineaz’-i ci una dintre sosele se indepirceazi o idee de cealalté. La inceput, diferenya este imperceptibila. Insi, in timp, aceasti mic3 schimbare de directie te va purta citre o cu torul alté destinasie fapi de persoana cu care ai pornit la'drum. Tehnicile descrise in O viapa noud tn 7 zile sunt noi si tpi ofera nu doar ultimul tip de software’, ci si un sistem operafional complet nou pentru corp si minte. In fiecare zi, vei face schimbari mici, schimbari care, la inceput, igi pot pirea imperceptibile. Insi, in timp ce mergi tnainte, igi vei da seama care este cu adevirat diferenga si cat de mult te-ai schimbat. Haisifim sinceri:daci facioricelucruin modconstant timp de sapte zile, vei obgine o schimbare. Diferenta dintre acest ansamblu de tehnici si altele aseminitoare Pavt McKenna este ci aceste tebinici te vor ajuta atét in momentul in care le vei parcurge, cat si dupa ce nu le vei mai folosi. De-a lungul urmitoarelor sapte zile, actiunile pe care le vei tntreprinde vor determina un val de schimbiri tn viaga ta care, la randul lor, Un icra demonstrat in vor determina schimbari recent a fas considerat si in alte aspecte ale viepii cindva imposibil. tale, aspecte care, la Witttam Brake randul lor, ti afecteaz’ pe cei din jurul tau. La fel se incimplé si cu o nava petrolierd: ti ia ceva timp si se puna in migcare, dar, odati’ce si-a pornit motoarele, fi este greu si se opreasci. Timp de mai multe secole, oamenii au crezut ci este imposibil si alergi o mila in 4 minute. Apoi, pe 6 mai 1954, Roger Bannister a ficut un luctu pe care doar deschizatorii de drumuri fl fac: a realizar imposibilul. Atunci cind Lam intilnic pe dr. Bannister, ne-am mirat amandoi ci, tn mai pugin deun an de la momentul in care devenise primul om ce reusise si parcurg’o mili {in mai pugin de 4 minute, alte 37 de persoane au reusit si facd acelasi lucru. In anul urmator, alti 300 de alergatori demonstrau imposibilul, Cele mai luminate mingi ale epocii au crezut c& acest lucru era imposibil, iar convingerile lor au devenit profeyii autorealizatoare. (Oameni de stiiny’ remarcabili ai vremil ajunsesera si sugereze ci, daca fi-ai fora corpul si alerge o mila in mai pugin de 4 minute, acesta ar exploda la propriu) 14 O viagk novi tiv7 ae Nu a fost nevoie dectt de un exemplu care si demonstreze contrariul — un om care a depisit bariera celor 4 minute — pentru ca si alti oameni si se intrebe daci nu cumva pot $i ei face acelasi lucru. Mintea umani foloseste generalizarea ca principiu de inviyare. De exemplu, copil fiind, inveti cum se inchide si se deschide o ugi. Apoi, mintea ta aplici principiul generalizarii: vei sti si inchizi si si deschizi toate usile. Acest principiu funcyioneazi indiferent de lucrurile pe care le inveyi: utile sau dureroase. Pe parcursul urmitoarelor sapte zile, vom demonta multe dincre generalizarile negative pe care le-ai facut in ceea ce priveste lumea si vom construi altele noi, pozitive. Povestea mea Am devenit interesat de tot ce sine de dezvoltarea petsonali imediat dup ce am terminat scoala, N-a durat mult gi am citit aproape toate cartile pe acest subiect, am incercat fiecare tehnici si am aplicat tot ce am invayat in viata mea de zi cu zi. Drept rezultat, viaga mea s-a schimbat extraordinar de mult in bine. De fapt, de cand am inceput si folosesc tehnicile pe care fi le voi impartagi si fie, am observat imediat o imbunatasire tn ceca ce priveste increderea in fortele proprii, situagia financiari, cariera si felul tn’ care camenii se poarté cu mine. Am ajuns bogat, celebru, iar viaga mea a devenit mult ‘mai palpitanté: si toate acestea sau intamplat tnte-un 15 Pave McKenna timp foarte scurt, Cele mai bune tehnici pe care le-am folosit pentru a-mi construi viata pe care o trdiesc azi sunt prezentate in cartea pe care o fii acum in mand. Scopul meu in vias, precum si al acestei cirgi este acela dé a te ajuta sé ai un mai mare control asupra vieii tale. Incd din anul 1985, lucrez la un program de dezvoltare personala care si dea rezultate pentru toati Jumea. Acest program unic, care fyi va garanta reusiea si pe care urmeaza si-! inveti, este acum desivargit: vei putea face schimbari extraordinare in viaga ta incepand chiar din prima zi, Mai mule, posi si stai linigtit: este foarte usor si lurmezi acest program si nu ai nevoie de experienti in domeniu sau de aptitudini speciale. De fapt, daca pofi si Inchizi ochii, si vorbegti cu ceilalgi si cu tine insugi sau si faci migcate, posi si-fi controlezi gandurile si comportamentul si, in ultima instant, pogi duce viaya pe care fi-ai dorit-o mereu. Tot ce trebuie si faci este si-mi urmezi pas cu pas instructiunile, chiar daci, uncori, vel avea senzatia ci nu esti sigur ci le urmezi corect. Impreun’, vom concepe si vom instala un software pozitiv® pentru mintea tal Puterea prezentului 7 ‘Trim inte-o epoca extraordinara. Lumea se schimbi In fecare zi. Schimbirile si descoperirile din stiinga si tehnologie, care au loc pretutindeni tn jurul nostru, cresc exponential. Ca rasi umana, chiar daci ne aflim 16 Owixgh Nok ine 7 2m Ja distange mari unii fayi de ceilali, avem posiilitatea si ludm legitura intre noi, s% explorim gi si remodelim Jumea in care trdim, Cilitorii’ care, in trecut, durau juni de zile sunt parcurse acum in cateva ore; calcule care, tn trecut, se ficeau tn ani de zile se fac acum in ceva minute. Nu te intreba daci viaga ta se va schimba, intreabi-te fr ce fel se va schimba ea. 7 {in prezent, trdim intr-o epoca a informasiilor digitale, Faxuti, telefoane mobile, computere gi tehnologie prin sarelit, lucruri de neconceput in urma cu cincizeci de ani, sunt considerate acum 0 componenti obisnuiti a vies secolului XI, Daci intr-un coly de lume are loc un eveniment, il putem privi Ja televizor cateva minute mai tarziu. Sistemele globale de comunicarii ne conecteaza ca pe nigte celule nervoase inteun uriag creer global. Nu stim incotro ne indreptim, insi stim ¢4 vom ajunge rapid la destinatie. ; ; Suntem pe punctul de a face un pas uriag in evolutia noastri si cred ci urmétoarea mare etapi in denvoltarea umana va fi inlocuirea epocii informariilor digitale cu una in care ne vom dezvolta resursele interioare. Eu numese aceasti perioada epoca psihotehmologic: 0 petioadé in care ne vom folosi puterile uimitoare si capacititile noastre interioare tnnascute. Ingelegerea si practicarea psihorebnologiei e ca si cum ai avea un manual cu instrucyiuni pentru propriul creier. : Din picate, majoritatea oamenilor petrec mai mult timp taviyind cum funcyioneazi un DVD decit propria minte. Dac’ iji vei face timp 0 siptimani ca si citesti 7 avy McKenna si sk pui in practic exercipiile din aceastd carte, te vei deosebi de cei 98% dintre oamenii care, ca sil citez pe Winston Churchill, ,,se impiedica de adevar din cand in cand, dar se ridict repede, se scutura de praf pe haine si ‘merg mai departe ca si cand nimic nu s-ar fi intimplat", In ‘aceasta carte, vei descoperi tehnicile care au ajutat mulsi oameni si-si depaseasca limitele $i si-si descopere adevaratul potensial. Impreuné, igi vom programa mintea si te faci mai fericit, mai tncrezitor si mai puternic. Sa incepem Inainte si incepi aceasti célitorie citre descoperirea adevaratului tiu potential, vreau si te opresti si si te gandesti la urmitorul lucru: Ce-ai simti daca te-ai trezi intr-o dimineata gi ai vedea ca s-a intémplat un miracol: viata ta a devenit exact aga cum ti-ai dorit sa fie? Fi-o acum. Opreste-te din citit $i imagineazS-ti cum ar fi * Cum gi-ai da seama cd s-a infaptuit un miracol? + Ce-ai vedea? * Ce-ai auzi? + Cum te-ai simgi? * Ce schimbiri ar avea loc in cariera ta? * Dar in relayiile tale cu cei din jurul tau? * Dar in plan financiar? * Dar in ceca ce priveste sinitatea ta? 18 Oviagh wouk frv7 zine Pe misura ce vei folosi ideile gi vei practica tehnicile pe care le vei inviifa in aceasta carte, igi vei indeplini aceste vise. Relaxeaza-te, citeste gi lasi ideile si exercigiile din carte si prinda ridacini in mintea ta. "Asa cum gradinarul planteazd seminge si agteapti rabdator si creasca plantele, de fiecare data cind lucrezi cu aceasti carte, plantezi sugestii pozitive in mintea ta, care se vor dezvolta si vor deveni cii noi si puternice de operare cu cel mai avansat biocomputer din lume: creierul téu! Degi poi obsine rezultare uimioare inca din prima saprimand, s-ar putea, si simi nevoia si te intorci la + randurile acestei c&rpi de mai multe oriin primele luni. Este extrem de important si faci exercigiile prezentate pentru a obgine rezultatele pe care fi le doresti. Nici una dintre tehnici nu repre- inti o piluld magica pen- sru succes, insi, daci le practici in mod cons- rant, ele vor deveni o a doua ta natura. Orice reusité din ur- miatorii zece ani este renultatul a ceea ce faci acum: aga cum spune fi proverbul, daca vei continua si faci ce ai Picut mereu, vei obtine mai mult din ceea ce ai deja. Dar ai puterea si faci o schimbare uimitoare in viaya ta. O schimbare care incepe acum... Oamenii dau intotdeauna vina pe circumstange pentru a justifica cine sunt. Eu nu cred in circumstange. Oamenii care réizbat in aceastdi lume sunt cei care se ridicd si cauta circumstanjele pe care $i le dorese, iar dacé nu le gdisese, le creeazi. Gzorce BerNarp SHaw 19 Paut McKenna Diferenta Care face diferenta Multi oameni incep 0 carte de dezvoltare personal sau un program personal de pregitire, inst renungé la jumitatea drumului, Bi se autoconving cdi este un proces mult piea dificil sau cé nu au capacitisile necesare pentru a-l urma. Iati care este problema cu acest mod de a vedea fucrurile: Daci nu-ti iei viaga in propriile maini, alteineva 0 va face in locul tiu. ‘Stiu cd responsabilitatea nu este un cuvant foarte popular in zilele noastre. Miliarde de lire isi schimba anual proprietarii, pe masurd ce oamenii si paseazi, la propriu, rispunderea cu privire la o sumedenie de lucruri: cafeaus lor e prea fierbinte, corpul lor ¢ prea slabit sau cdinele lor nu este bine dresat. Altcineva e mereu de vind pentru ceca ce li se intampla, Ins un alt mod de a pri responsabilitatea este prin prisma controlului. Vrei si-ti controlezi viata sau vrei s-o faci altcineva in locul tau: familia, mass-media sau chiar societatea, in general? Vrei si fii stipnul vietii tale sau © victima a circumstangelor? Faptul de a-ti asuma responsabilitatea inseamna a prelua controlul asupra acelor piryi din viaga ta pe care le poi controla, in timp ce te eliberezi sau incerci si controlezi acele parti care nu pot fi controlate, Este usor si dai vina pe piringi, pe angajatori sau Pe guvern pentru problemele tale, insi dacd nu tnvesi 20 O wiagh Novi tn 7 zit si deviiresponsabil pentru sicuasia tn care te afl, nu vei avea puterea de a schimba lucrurile, Oamenii celebsi care au reusit in viaga stiu ci asumarea responsabilitayii este primul pas citre o viati implinit’ si de succes. Dr. Stephen R. Covey descrie acest aspect in felul urmitor: Cand ridici un bat de un capit, il ridici in ace- lagi timp gi pe celilalt. Prin urmare, daci te hotirasti si-fi asumi responsabilitatea pentru circumstanjele tale, atunci, automat, detii si puterea de a le schimba. Uneori, cind le impartagesc participantilor la seminariile mele aceste idei, se intamplé ca unul dintre ei si ma {intrebe: ,,Aceasta inseamni ci, daca traversez strada gi da magina peste mine, vina mea?* Tt Rispunsal e simplu: asumarea responsabilicapii nu este acelasi lucru cu invinovagirea. Nu esti rispunzitor pentru cirpile de joc care fi s-au pus in fara, dar depinde mereu de tine cum le vei folosi. i Opreste-te pentru un moment si inchipuie-i cum ar fi sisi asumi responsabilitatea pentru viaga ta: si ai puterea de a face alegeri si schimbari cu privire la fiecare aspect al vietii tale, Si-i controlezi finangele, relagile personale si cea ce te face s te simti bine. Si fii impicat | cwacele lucruri pe care nu le poti controla gi stipin pe cele pe care le pogi controla. Pau McKinna Daca igi plate ce-ri imaginezi, ia hotirirea de ati lua viaya tn propriile mAini la un nivel complet diferit chiar acum. Cu cat luctez mai mule cu oameni care obgin rezultate uimitoare, cu atit mai mult mi inspira cuvintele lui WH. Murray: Pénd si te apuci de un Iucru, eziti, exista riscul Si-fi doresti si dai inapoi, nu ai deloc spor. fn ceea ce priveste toate actele de inifiativa (ide creatie), exist un adevar elementar, de care depinde indeplinirea a nenumarate idei si planuri mirefe: cnd un om ia o hotirire, intervine si Providenta. Un guvoi intreg de evenimente se precipiti odati cu luarea deciziei, aducdnd in favoarea sa tot soiul de incidente neprevazute, intalniri si ajutor material, de care nici un om nu ar fi visat vreodati cd ar putea avea parte. Lyi asumi o obligasic? Esti pregatit s4 preiei controlul asupra vieyii tale? Esti dispus si consideri aceasta carte suficient de importanté fncdt si urmezi instructiuni simple care ii vor schimba viata? Chiar daci la incepuc nu vei fi convins de acest lucru, este important sk stii c& pofi reusi, in ciuda reticengei de care dai dovad3! Totul se va intampla capitol cu capitol... 22 O-vieqi Novi ty 7 zie Cum s& folosesti aceasta carte carte este structurati in 7 capitole: 7 lectii-cheie enw ghida din punctal in care te afi citre direcyia celor mai profunde valori gi citre cele mai sperate vise. Existé, de asemenea, un CD, ce confine 0 tehnict eficienta de programare mentald care ii va umple mea cu sugestii pozitive si te va pregiti pentru informayiile valoroase pe cate le vei primi tn fiecare zi. ; Pogi asculte CD-ul in timpul zilei sau tnainte de culcare. Nu-l asculta in timp ce manevrezi utilaje; asculti-l doar atunci cénd te poti relaxa tn siguranti. Asta este fot ce ai nevoie pentru a reusi! fn doar sapte zile, vei intra in rindusile celor care sunt atat de bine programayi pencru a reusi, inca nu pot decit si reuseasci in tot ceea ce-si propun. Vel fi in stare si fac fapé cu usuring si stipanire de sine oricirei provociti pe care viafa yi-o scoate in cale. Cilétotia va Incepe odaté cu urmiorul capitol. Te vei schimba gi ig vei descoperi adevaratul potential: vei deveni omul care vrei sa fii cu adevarat... ZIUAINTAI Cine esti tu cu adevarat? Descopera-ti adevaratul potential si devino omul care vrei s@ fii cu adevarat magineazé-fi ci, intr-o bund zi, te trezesti intr-o lume populata aproape in intregime de uriasi, La inceput, vei fi, cu siguranga, inspaiméntat de urletele 57 Paut McKenna i Orice lucru extraotdinar pe care l-ai facut sau la care ai fost martor este rezultatul unei stiti emoyionale pe care ai avut-o la momentul respectiv. Astizi vei invaga cum si-fi programezi mintea pentru a trii mai multe dintre starile pe care vrei si le trdiesti {n orice situagie doresti si si se intample! De unde provin sentimentele? Laprimavedere, s-at pireaciceeacesimpimlaun moment dat este rezultatul unor evenimente petrecute in afara noastra. fn lumea exterioari se petrece un eveniment, iar noi reacrionim la el schimbandu-ne stirile emorionale in mod automat. De exemplu, imagineazi-ti o persoani cate iti place. Acum, inchipuie-fi ci acea persoani tocmai a intrat in camera si se afla in spatele tdu, Daca esti ca majoritatea oamenilor, starea ta emotionali tocmai s-a schimbat! De fapt, mulfi dintre noi nu suntem congtienti de felul in care se nasc sentimentele de la un moment la altul. In realitate, in interiorul nostru, in intervalul dintre producerea evenimentului si reacfia noastra la el, are loc un fenomen. Fiziologia Unul dintre modurile prin care ne influensim starea emotional este felul in care ne pozigionam corpul. Modificitile de posturi, de respiratie, de tensiune musculari sau de expresie ne influenjeaz’ sentimentele 58 O vinyi nous fn 7 ze gicomportamentul, Daci faci schimbiri asupra modului in care {fi pozigionezi corpul, te vei simgi alt om. De exemplu, gandeste-te pentru céteva clipe la o sicuafie in care te-ai simyit agitat: inainte de a sustine o prezentare, de exemplu, sau inainte de a pune o intrebare mai dificila unei persoane dragi. OPRESTE-TE! Oriunde te-ai afla, adopt o pozigie ferma, trage ume- sii inapoi, zAmbeste larg si respird adanc. Apoi incearci sa te gandesti la acea situarie neplicutd fara sa igi schimbi pozitia corpului. Pastreaza pozitia fermi gi continua si rambesti! Dac’ ai Picut ce fi-am zis, ai observat deja ci ori sentimentele tale cu privire la acea situagic s-au schimbat, ori nu te mai pori gandi la ca in acelagi fel ca pand acum chteva minute. ‘Tensiunea sau relaxarea musculard, respiragia si pos- tura ne influenteazi stirile emotionale. Daci ai corpul incordat, acesta elibereazi anumite substange pe care nu le-ar secreta daca ar fi relaxat. Prin urmare, este evident c& te vei simi altfel si vei avea, implicit, si ganduri diferive. Reprezentarile interioare Un alt factor ce influengeaz% felul in care ne simgim in fiecare moment sunt imaginile pe care le cteim tn mintea noastri si modul in care vorbim cu noi ingine. 59 Paut McKenna Ne referim la aceste imagini si sunete ca la nigte reprezentiri interioare, care chiar asta sunt: reprezentiti ale realitisii, si nu realitatea tnsigi. Reprézentarile tale cu privire la realitate sunt unice; inseamng modul tiu personal de a vedea lumea. Ele reprezinti propria ta harté a lumii, dar, la fel ca oticare alti hart, aceasta este in- Nu vedem lucrurile asa | completi si plina de ge- cum sunt ele de fapt, ci asa} neralivigi, omisiuni si cum ne imaginém noi cét | distorsiuni. sunt, Acesta este motivul pentru care doi oameni sunt martorii aceluiasi eve- niment si, cu toate acestea, il percep in mod diferit. Cum ar spune pirintele lingvisticii moderne, contele Alfred Korzybski, ,harta nu reprezinta teritoriul". Anais Nov Filmele din mintea ta Din. experiengi, pot si igi spun cd toand lumea are capacitatea de a vizualiza, Daci nu ma crezi, rispunde la urmétoarele intrebairi: 1, Cum arat usa ta de la intrare? Ce culoare are? Pe care parte se afl manerul? 2. Care a fost prima masini pe care ai condus-o? Cum arita? Ce culoare avea? Oviagk Nou t7 zine Pentru a rispunde la aceste intrebari, a trebuit si-gi {olosesti imaginatia sisi faci poze". Dar, pentru 99% din oameni, aceste imagini nu vor avea calitate fotografica, jar acesta este tin lucru bun, Daca imaginile ar fi fost la fel de realiste precum realitatea insasi, n-ai putea si faci deosebirea intre ele! fn mod similar, cu tofii avem capacitatea de a vorbi cu noi ingine si de a scoate sunete in imaginayia noastri. Uneori, aceasta abilitate ne poate inalja sufleteste. Deexemplu, gandeste-te la un cintec care iti place sau la piesa ta preferatl. Gandeste-te la sunetul scos de valurile sceanului sau adu-ti aminte cum sun vocea unei ine pe care o iubesti atunci cAnd te lauda sincer. Pe de alti parte, ai avut vreodati o discusie aprins’ cucineva, ca, mai apoi, céteva ore mai tarziu, s continui si-fi derulezi in mince toate lucrurile urate pe care acea persoani fi le-a spus gi care te-au facut si te simgi oribil? Hai si facem un experiment... Imagineazi-ti ci ai fost invitat lao petrecere. Imagineaza-fi c& stai retras in bucitirie. Nu exist nici 0 persoan cunoscuti in jurul tiu, iar in fundal risund asurzitor 0 melodie care nu-fi place deloc. Peo scari de la 1 la 10, cat de mult ffi doresti si te duci la acea petrecere? Acum, inchipuie-fi ci esti calm, linistit si inconjurat de oameni plicusi, care sunt interesagi cu adevarat si-si petreaci timpul in compania ta. In fundal, se aude exact cat trebuie melodia ta preferata. 81 Pau McKenna a Pe o scara de la 1 la 10, cit de mule ti-ai dori si te duci la acea petrecere acum? Daca ai simsit micar o mici diferengé intre cele doua sitgayii imaginare, atunci iti vei da seama ci, pani la urma, calitatea viegii tale depinde de calitatea reprezenitirilor tale interioare. Totusi, multi oameni au mai mult control asupra filmelor pe care se duc si le vadi decit asupra filmelor care se deruleazi in mintea lor, Acest exemplu demonstreaza ci mintea ta te controleazi pe tine, cind de fape ar trebui si fie invers. De curand, am lucrat cu un star rock ce se temea 84 zboare cu avionul. Cand ne-am detasat de situatie si am parcurs seria de imagini si sunete pe care gi le crease in minte, a devenit lesne de inteles cum de reugea si-gi induc& un sentiment de team’ atat de puternic tn doar cAreva secunde. Nici nu ajungea bine la aeroport, ci se vedea la ghiseul de control gindindu-se cd se va tntimpla ceva iu. Apoi, isi imagina ci se urca in avion, Cand vedea ci trapa se inchide, se gandea cA nu mai poate si iasi din avion. Apoi, avionul decola, cabina se umplea de fam gi tofi pasagerii incepeau si tipe in timp ce avionul se pribusea intr-o mare de flacari. Acasi, fiica sa cea mica intreba unde este tatil ei. Ej bine, nu stiu ce simtigi voi, dar pentru mine este suficient si vid o singuré data acest film horror imaginar casi ma inspaimant, iar el si-l derula in minte la nesfarsit. De fiecare dati cand fl vedea, se simrea mai rau, gi cu cat se simfea mai rau, cu arit mai inspdimantitor devenea gi filmul siu imaginar. 62 Oviagh Nouk i 7 zie fn prezent, nu doar ci nu mi-e teama si zbor cu avionul, ba chiar imi place. Cand stiu cd trebuie si zbor cu avionul, ma gindese Ja destinagie si la oamenii cu care mi voi intdlni si-mi spun ci o si ma distrez grozav. Apoi, imi imaginez ci stau asezat pe scaun in avion, relaxat: nu suni nici un telefon, am parte de mAncare bun’, pot si vad un film bun gi, desigus, mai sunt gi insositoarele de zbor! De indata ce starul rock a invafat sisi schimbe filmele mentale, a inceput si se simt& mai bine cu privire Ia zborul cu avionul. Curand, avea si reuseasca si se corecteze atit de bine, incat abia agtepta si plece int-un nou turneu. Morala acestei povestiri este urmatoarea: Atunci cand vei invaga si schimbi imaginile gisunetele din mintea ta, si tu vei putea sa preiei controlul asupra vietii tale. Hai si facem un alt experiment! Gandeste-te la o persoana cate te enerveazi, in pre- zenga cireia te simi stresat (doar gandul la ea te face si te simi stresat). In timp ce te gandesti la chipul ei, pu- ne-ti urmatoarele intrebari: * Este o imagine color sau alb-negru? + Imaginea apare la stinga ta, la dreapea sau in faya ta? + Este mare sau mic’? . + Luminoasi sau intunecata? # In miscare sau static’? Paut McKenna O wixsi novi inv 7 ze a ‘Acum, hai si né jucim cu imaginea mental a per- soanei respective. F& urmitoarele modificiti si observi ce se intimpli: FILMELE DERULATE IN MINTEA TA 1. Dac persoana se migci, ingheaga imaginea. 2. Dac imaginea este colorati, estompeazi-i culo- rile pind c&nd va arita ca 0 poza veche, alb-ne- gru. . 3. Micyoreaz imaginea. 4, Schimbé pozigia imaginii. Indeparteaz-o cat mai mult de tine. 5. Bici persoanei respective un nas de clovn, pir 102 gi urechi ca ale lui Mickey Mouse. 6. Gandeste-te la vocea ei, Modific-o $i fi-o si sune profund si sexy. Modific-o din nou pani ajunge si semene cu chigditul unui soricel. In momentul in care faci aceste modificiri, iti modifici si sentimentele fayi de acea persoani. Gandeste-te din nou la ea asa cum ai modificat-o, Ce simyi acum? Probabil c& nu-ti mai provoaci agitatie, Nu doar c& te simgi altfel acum, dar data viitoare cind vei intalni acea persoang, te vei simgi diferit, cea ce inseamna ci igi va rispunde tn mod diferit, iar relagia voastra se va schimba 64 in bine. Principiul universal dupa care ne ghidim aici este urmatorul: Imaginile care sunt mai mari, mai luminoase gi mai apropiate au o incircatura emotionala mai mare decat cele care sunt mai mici, mai sterse gi mai indepirtate. Hai si vedem ce deosebire minunati este intre a trai in imaginagia ta sia tai in afara ei. In continuare, iti voi prezenta o alti metodi de a prelua controlul asupra propriei mingi, numita ,disociere“: 1, Gandeste-te la 0 situagie care fi-a provocat o stare de anxietate sau de stres. 2. Cand observi imaginea (sau imaginile) care igi vin in mince, iesi din corpul tau, astfel incat si-fi vezi ceafa. Detageazi-te de imagine si indeparteazi-te mental cit mai mult posibil de ea, Iesi cu totul din imagine, ca si te poti privi din depirtare, in timp ce eyti inci in ea, Aceasté metod’ de disociere reduce intensitatea sentimentelor create de imagine. Acum, hai s& procedim invers si si intrim tntr-o imagine pozitiv. Aceasti metoda se cheam’ ,asociere’: 1, Gandeste-te la o situagie din viaga ta in care te-ai simgit grozav gi di-i voie memoriei tale si-i arate acea imagine. 65 PAUL McKenna i ; 2. Deaceasti dati, intri in acea imagine gi priveste-o prin ochii ii, asculti sunetele cu urechile tale gi simte-te bine in corpul tiu. 3. Maréste imaginea, fi sunetele mai pronungate si sentimentele mai intense. E simplu: pentru a reduce intensitatea statilor emo- ionale, trebuie doar si iesi din imagine sau si te indepartezi mental de ea; pentru a mii intensitatea stirilor emogionale, intri in imagine si mareste-o. De curind, am fost la o petrecere unde am stat lang © doamné care imi spunea ci’ nu prea putea si doarma pentru c& avusese un accident de motocicleta. Cand i-am cerut si-mi spund ce anume o ficea si se simtd in continuare att de stresata, mi-a descris scena cumplita a accidentului de parc i s-ar fi intimplat chiar atunci. In mod evident, ea isi amintea ce se intémplase din interiorul imaginii (asociere). Lam cerut si se detaseze de amintire (disociere), si iasi din corpul ei pana cand isi vede ceafa, si indepir- teze imaginea cit mai mult de ea gi s-o faci alb-negru. Dintr-odati, mugchii fefei i s-au relaxat, iar faya i s-a destins. I-am spus cd, daci se va mai gandi vreodara accident, ar trebuis-o faci prin disociere. Doua siptimani mai tarziu, m-a sunat si-mi spun’ cd tncepuse si doarma foarte bine i c& starea sa de spirit se imbunatitise. Tati un tabel pe care-| posi folosi drept referi Ovingh wouk in7 zine Petruadiminua | Pentruaintensifica fanumite experiente _| experiengele pozitive eresante sau neplacute: | st plicute: Tesi din imagine « Intra in imagine (@isociere) (asociere) ie * Transformi iinaginea + Ingheatd imagines faee-un film + Micgoreaz-o si indeparteaz-o de tine + Bi-o alb-negru, seearsi sau nefocalizaca $I + Diminueaza sunetele, ficle si se aud cat mai incet gi cit mai departe de tine ‘+ Maregte imaginea siadu-o mai aproape de tine * Intensificd culorile, fi-le mai luminoase si mai clare SI * Adu sunetele mai aproape, di-le mai tare siintensifici-le (In afara de situagiile tn care este amintire triitd in linigte si pace) or Paut McKenna i Reprezentirile intetioare exerciti-o influengi atat de mare asupra noastri, incit pot transforma un tnvins tn invingitor. Acum mai mulfi ani, un campion olimpic 2 venit la mine deoarece simgca ci igi pietduse increderea in el. Psihologul sau fi spusese si vizualizeze modul in care castig cursa ori de cate ori putea pe parcursul unei tile. Desi isi imaginase de sute de ori cd iese tnvingitor in cursa, tsi pierduse increderea in sine. Mai mult, devenise pteocupat de ceilalsi doi concurengi ai séi. Cand Lam intrebat cum isi imagina ci iese tnvingitor, a reiesit cd se disocia de experienga in sine si privea situatia din afar’. De fapt, el ii transmitea creierului sin ci acea victorie era pencra altcineva, Insi cand i-am cerut si se gindeasci la cei doi concurengi ai sii, a reiesit c& si-i imagina stapani pe sine §i puternici, iar imaginea cu ei era mare si strlucitoare. Lam spus si intre fn imagine (asociere), si le faci poze concurentilor sti, si le micsoreze gi si diminueze culorile pana cind se transforma in niste poze mici, alb-negru. A facut acest exercigiu de cateva ori, pani a devenit un automatism. A doua zi, la antrenament, si-a depisit propriul record, Pe scure: Stirile prin care treci in fiecare moment sunt rezultatul direct al modului in care igi pozigionezi corpul gi al imaginilor si sunetelor pe care fi le imaginezi. 68 Ovisgi Novi ty 7 zie Acum, c& stii cum si-ti modifici starea emoyionali, nu mai trebuie #4 astepyi ca anumisi oameni sau anumite circumstange si te faci si te simgi intr-un anumit fel. Asumandu-fi responsebilitarea pentru imaginile din mintea ta, lucturile pe care yi le spui (si felul in care file spui) si pentru modul in care ffi pozifionezi corpul, pori tncepe si alegi cum si te simpi in orice siuasie. Criticul din tine Nimic nu ne demoralizeaz’ mai mult decit cAteva comentarii critice ficute de persoana nepotrivité intr-un moment nepotrivit. $i cel mai aspru critic pe care il vei i dati este cel h i cu | tau nu este vocea lui Modul in care vorbesti cu a tine insugi are un impact | Dumnezeu. Sund doar de profund asupra stirii tale | Pared ar fi. emorionale, De exemplu, atunci 7 cand faci o greseali, gandeste-te la tonul pe care il folosesti cAnd vorbesti cu tine. Tgi spui Oh, ce bine, incé un lucru din care am de invigat! sau, mai degrabi, »Prostule, ai facut-o lara de data asta!* sau Nu te invegi minte niciodata! ; ‘Adu-si aminte de un moment in care ai ficut mare gregeala si de felul in care ai vorbit cu tine insugi dupa aceea. Cum fi vorbeai? Etai critic, furios, sarcastic sau tesemnat? Cuert Huser aut McKenna i Mulsi oameni cted ca doar pentru c& aud 0 voce in capul lor trebuie si faci asa cum spune ea. Insi criticile ar trebui si fie constructive, iar dack vocea ta interior nu te sustine, 8 acest exercitiu simplu... CRITICUL DIN TINE 1, Opreste-te pentru céteva clipe, vorbegte-fi pe un ton critic $i spune-fi toate acele lucruri neplacute cu o voce la fel de neplicuta. 2. Acum, observa unde se afli vocea. Vine din afara sau dinduntrul viu? Se aflé tn fap’, intro parte sau tn spatele tu? 3. Intinde mana si ridicd-ri degetul mare, 4. Indiferent unde s-ar afla vocéa ta critic’, indreapt-o spre spre brayul tau pana ajunge in vrful degetului mare. Acui iyi vorbeste de acolo. 5. Apoi incetineste-i debitul verbal si schimbé- tonalitatea. Fi-o si sune sexy sau subgiaz-o pani Sncepe si sune ca vocea lui Mickey Mouse. ‘Nu mai suni la fel de ameningitor, nu-i aga? Defi ¢ simplu sa schimbi tonalitatea vocii tale interioare, este foarte important sa stii ci intengiile sale sunt bune: viea si te impiedice si mai sivargesti greseli si si te ajute 70 Ovieti novi tn 7 zie faci lucrurile mai bine. Totusi, pentru a-fi fide ajutor, criticile trebuie si fie constructive. Imagineazi-pi ci vrei si ajugi um copil si invege ceva nou. Daca ai gipa incontinuu la el spundndu-i cd nu-i bun de nimic de fiecare data cand ar face o greseala, iar pierde tncrederea in el. Totus, daca folosesti un ton jncurajator sii aragi unde a gregit si cum si-si indrepre greseala, vei crea un rezultat complet dife Incearcd aceasté metoda pe tine insuti: 1. Adu-fi aminte de un moment in care ai ficut 0 gregeal gi te-ai criticat aspru pentru ea. Adu-ti aminte exact cuvintele pe care le-ai fol 2, Apoi, intreaba-te cum igi poti transmite acelasi ‘mesaj intr-un mod incurajator. 3, Intra in pielea sinelui viu care a facut gregeala, dar, deaceasti data, adu-tio critica constructiva, De-a lungul urmatoarelor zile, acorda o atengie deo- sebiti modului in care vorbesti cu tine insugi. Joaci-te cu tonul vocii tale si cu conginutul mesajului pe care ti-l imigi pnd clnd te vei simsi mai bine tn pielea ta. Ideea este urmatoarea: Poti si alegi. Ti esti cel care degine controlul. Cum s& simti ceea ce vrei, atunci cand vrei Desi este minunat si-ti poti schimba starea emotionala in orice moment, este si mai important si te poi simyi 1 aun McKenwa % bine in. mod constant in acele situayii care cer si dai tot ce e mai bun in tine. Cei mai buni atlesi olimpici nu se antreneazi timp de patru ani ,sperand* 3 se vor simgi bine:in ziua competigiei, ci isi programeazé minteg si corpul $4 intte ,automat® in acele stiri emotionale minunate atunci cind au cea mai mare nevoie de ele: in momentul concursului Cu scopul de a-fi oferi un exemplu de programare a mingii si corpului pentru succes, igi voi aréta doud exercipii care te vor ajuta si-ti maresti gradul de incredere fn tine tn’orice situapie. Poti reveni la aceasta sectiune din carte oricdnd doresti si-si substitui orice sentiment cu unul dezirabil. Cu cat practici mai mult aceste exerci, cu atit ‘mai sigur pe tine vei deveni, intr-un interval de timp convenabil pentru tine. Nu are importangi daci te simgi cuprins imediat de un val de incredere sau dacd increderea apare treptat, pe misurii ce practici aceste exercigii. De pild’, am incilnic ‘ameni care aveau nervii intinsi la maximum si au reusit si scape de temerile lor in doar cateva minute; altii, care sufereau de trac, au ajuns si vorbeasca de pe o scena in faya unui public ca si cénd ar fi fost cel mai firese Iucru din lume. Hai si incepem. Citeste mai inti togi pasii pe care fi vei parcurge si apoi f& exercigiul! 72 O vixgh oui fn 7 zit EEE AMPLIFICATORUL RAPID AL INCREDERII IN SINE 1. Tine capul drept pe umeri, intr-o pozigie re- Taxat&. Lasi-te susfinut de coloana vertebral. Imagineazi-yi ci un fir auriu se intinde de la baza coloanei tale vertebrale si 0 traverseazi, ajungind pana la cer, $i ci acest fir te sprijind. Relaxeazi-te, de parci ai fi susginut de acel fir. Aceasti pozigie relaxata si dreaptd este pozigia natural a increderii si, in curand, te vei simpi la fel de firesc in aceasta poritie ca atunci cand respiri. 2. Adu-fi aminte de o situayie in care te-ai simi pe deplin increzator in tine. Intoarce-te la acea situayie si retraieste-o. (Dac& inu-fi vine in minte nici o situarie de acest fel, gandeste-te cat de minunati ar fi viata ta daci te-ai simgi in siguranga gi increzator in tine, daci ai dispune de toata puterea, tiria si increderea de care ai nevoie.) 3. Apoi intensifica si culorile imaginii, fi-le mai luminoase si mai aprinse, accentueazi sunetele si di voie sentimentelor tale de incredere s& se intensifice gi ele. Pau McKanwa 4 4. Observa unde anume in corpul tau simgi cel mai puternic sentimentul de incredere. Dii sentimentului o culoare gi indreapté acea culoare in sus, pani tn crestetul capului tiu, si inapoi, pand-in varfial degetelor. Dubleazi intensitatea luminii. Dubleaz-o din nou! 5. Repeti pasii 2-4 de cel pugin cinci ori. Gandes- te-te din nou la acea situatie in care te simyeai {ncrezitor in tine gi regine fiecare detaliu. Te pori folosi de aceeasi situatie sau poi adiuga altele noi, de fiecare dat cand faci acest exercitiu. Butonul increderii Acum, ci stii si-ti amplifici intensitatea sentimentului de fincredere oricand doresti, nu gi-ar plicea si ai un ,buton” care si-i dea acest sentiment atunci ciind’ai nevoie de el? La inceputul secolului trecut,. un om de sting rus, pe nume Pavlov, a ficut un experiment pe cainele siu dandu-isé mndnce si sundnd un clopogel in acelagi timp. In scurt timp, dup’ ce a repetat acest experiment de mai mule ori, nu mai era nevoie decit si sune clopotelul, iar chinele incepea si saliveze pentru ci asociase sunctul clopotelului cu momentul mesei. Nu era nici o legaturi logic& intre cele dou acgiuni, insi, prin repetitie, in mintea cdinelui s-a format 0 conexiune neurologic’. sia stiingifica este simpli: creierul este alcatuit din milioane de cdi neuronale prin care circula idei si 74 Oviaqi nouk ine 7 zu amintiri. De fiecare data cind invatim ceva nou, creim o.noua cale neuronala, de pe care vom putem accesa ugor informagiile atunci cand vom avea nevoie de ele. De fiecare data cand repetim’un mod de comporta- ment, intirim calea neuronala asociati acestuia, ca atunci cand ai batitori o poteck pe un camp. Studii recente au aritat cA aceste cAi neuronale din qreier se miresc fizic la propriu prin repetarea unui anumit mod de comportament. Aceasta este explicagia g pentru anumite tipuri ,automate" de comportament ale oamenilor, cum ar fi fumatul sau supraalimentarea. Putem folosi aceeasi arhitecturd mental pentru a crea cai de reusiti si de fericire, astfel incat si credm asocieri care ne vor permite si ,aprindem“ anumite stari emorionale atunci cind ne dorim si le experimentim, Imi amintesc c&, in urma cu mai mulfi ani, am Facut echipa cu un mare impresar artistic ce imi aranjase sa sustin un spectacol de hipnoza in cel mai mare teatru din Londra. Nu sustinusem niciodata un spectacol tntr-un astfel de loc, si cand am pus pentru prima data piciorul pe scena, cu cateva tile inainte de inceperea spectacolului, si am privit sala impresionanta si goal de teatru, m-a cuprins o senzasie cumpliti de teama. Pentru a-mi ,declanga* nivelul de incredere de care aveam -nevoie, astfel incat si dau cea mai buna re- am Ficut acelasi exercitiu pe care il vei face tu tn continuare. Am asociat sentimentul de incredere cu un gest fizic simplu si mi-am imaginat ca spectacolul se va bucura de succes. 75 Paut McKenna % In seara spectacolului, ma simgeam un pic nesigur pe mine pentru ca nu stiam ce voi simi odati ce voi urca pe sceni. Totusi, in momentul in care am pigit pe scen’, m-a cuprinis un val de linigte care m-a insoyit de-a lungul unei reprezentatii perfecte. In ciuda momentelor inedite care au intervenit, m-am simgit atat de stipin pe mine, incit le-am facut far foarte usor. gi voi arita pasii pe care trebuie si-i faci pentru a obgine o stare de spirit pozitiva. De fiecare dati cind aceasta stare ajunge la apogeu, unegte-fi degetul mare de cel mijlociu (de la oricare mana doresti) pentru a asocia sentimentul de incredere cu gestul fizic. In timp, acest gest va deveni ,butonul“ increderii tale, cate ffi va permite si ai acces la acest sentiment dup bunul plac. Tati metoda, aga cum am folosit-o eu insumi. Din nou, inainte si faci acest exercitiu, citeste toi pasii pe care trebuie si-i parcurgi... BUTONUL INCREDERII 1. Gandeste-te la o situatie tn care te-ai simpit extem de stipan pe tine gi retraieste-o in detaliu. (Daci nu-fi vine in minte nici o astfel de situagie, imagineazi-ti cum ar arita viaga ta dacd ai fi increzitor in tine: daci ai avea toaté puterea, tiria si increderea de care ai nevoie.) 76 Ovixti Novi in 7 ziLE 2, Pemasuraceretraiesti aceast’ situapie, intensifick si culorile imaginii, fi-le mai vii gi mai aprinse, iar sunetele i sentimentele mai puternice. 3. In acest moment, uneste-ri degetul mare de cel mijlociu de la mana pe care ai ales-o pentru acest exercitiu. 4. Apoi, apasiri cele dowd degete unul de celilale si retraieste sentimentul pozitiv. 5. Repeta pasii 1-4 de mai multe ori, evocand diferite situasii pozitive pani cdnd simi ci este suficient si unesti cele dowd degete ca si te simgi patruns de acele emogii pozitive. 6. Finan degerele unite, gindeste-te la o situagie fn care ai vrea si te simgi mai increzator fn forgele proprii, Imagineaz’-ti cd lucrurile decurg perfect, exact aga cum igi doresti, Traieste acest moment cu toatl fiinga ta. FA acest exercigiu in fiecare zi. Mintea este foarte sensibila si, pe masura ce te vei simgi din ce tn ce mai st{pin pe tine tn acele situagii imaginare, acest lucru se va intimpla sin realitate. "Ori de cdte ori simgi nevoia si ai acces la sentimentul de incredere in tine, apasi pe butonul increderii unin- du-ti cele dowa degete si concentrandu-te timp de cateva minute asupra acestei stiri. 7 Paut McKenna 4 Secretul carismei Cu tofii cunoastem oameni care au aceasti calicate magici. Cand intra fntr-o incdpere, aceasta se lumincaz si ne simyim atragi de ei, Poate ci nu sunc sufletul pe- trecerii, dar au un anumit mister care fi invaluie si fi face extrem de atrigitori, Multe dintre vederele de la Hollywood nu sunt actori strilucisi, insi eman’ din interiorul lor ceva misterios care place multor oameni, Aceasti calitate se cheama carisma. , Oamenii carismatici se simt bine in pielea lor, Deoarece sunt mulgumiti de ei ingigi, nu cautd cu disperare si se faci plicuyi de alsii si nici si obyina aprobarea lor. In mod ironic, acesta este si motivul care ne face si fim atragi de ei, in continuare, iti voi arita dowd dintre metodele mele preferate de a-mi porni motorul autoaprecierii, care te Vor ajuta sa devi mai tmpacat cu tine insugi gi, implicit, mai carismati OCHII IUBIRII 1, Daci se poate, inchide ochii si gindeste-te la © persoand care te jubeste sau care te apreciazi fn mod sincer. Imagineazi-i cum arati si inchi- Puie-fi ci se aflé chiar acum tn fara ta. 2. Tesi din corpul iu si paseste in corpul persoanei care te iubeste. Priveste-te gi ascultd-te prin ochii 78 Oviagh Nowh fre 7 zn ! ei si simte dragostea si sentimentele calde pe care aceasta fi le poarti. Refine fiecare detaliu: ce anume iubegte gi apreciazi la tine? Recunoaste > si asumi-gi acele calivigi exceptionale pe care, probabil, nu le-ai observat pani acum. 3. Intra la loc-in corpul tiu gi bucuri-te pentru cAteva clipe de aceste senzarii minunate: tii ci esti apreciat si iubit asa cum esti. Daca vrei si fii gi tu o persoand carismatica, urmitorul exercigiu te va ajuta cel mai mult. Acesta a fost conceput de colegul meu, Michael Breen. Pentru acest exercigiu, vei avea nevoie de o oglinda. Vei asocia omul din oglind’ cu toate complimentele care si-au fost ficute vreodati. Unul dintre motivele pentru care aceast metod di rezultate este acela ci toati lumea primeste complimente silaude din cand in cind. Unele ar putea pirea banale: »Stii, arifi foarte bine azi! sau ,Prietenul meu crede cd extraordinar!*, Altele pot i cu adevirat imporvante: wAi idee cit de mult te respectt oamenii?® sau fri mulgumesc pentru omul care esti si pentru ceea ce faci“. Aprecierile sincere si poritive din partea celorlalti, in special cele pe care nu ai fi putut si le constientizezi in momentul in care gi-au fost ficute deoarece aveai un cu totul ale puncte de vedere, pot fi valoroase, dat fiind c& te invaga si-fi apreciezi mai mult propriile calivigi si si-ti consolidezi stima de sine. 79 aut McKenna CE ESTE IN REGULA CU TINE 1, Stand:in fata oglinzii cu ochii inchisi, gandeste-te la o situagie tn care fi s-a Ficut un compliment de ctte o persoand pe care o respecti sau in care ai incredere. Retraieste momentul in detaliu. 2, Retraind complimentul i sinceritatea persoanei care qil-a facut, acorda o atentie deosebit senti- mentelor de respect si de incredere pe care i le porsi. 3. Cand sentimentele ajung la apogeu, deschide ochii si uiti-te in oglind’. Incearc3 si vezi ce a vazut cealaltd persoani la tine si observa cea ce simgi. 4, Cand te simgi minunat in sinele tau, unegte-fi degetul mare.cu cel mijlociu si apasi. Permice sentimentelor de stimi si iubire de sine si se impleteasc& cu acela de incredere, care se aflé deja acolo. Aminteste-fi si faci aceste exercifii in fiecare zi gi si nu te surprinda cat de stipan pe tine gi de carismatic vei deveni. Pe masurd ce increderea in tine va spori, vei descoperi ci incepi si faci Jucruri la care inainte doar visai! Oviagh woul frv7 zine Cum sa-ti dezvolti inteligenta emotionala Fi bine, am ajuns la finalul uncia dintre cele mai importante lecfii pe care le vei invaya vreodara. Am vizut cum ne putem schimba stirile emogionale prin modificarea posturii, 2 modului in care vorbim cu noi ingine si a imaginilor pe care le creim in mintea noastra. {nseamn& oare acest lucru ci nu ne vom mai simti niciodata enervati, tristi sau tematori? Ei bine, pentru anumigi oameni, acest lucru este uneori valabil. Pentru noi ceilalyi, ins, mai existi un aspect al viefii noastre emogionale pe care trebuie si-l luim in considerare, A lucra cu sentimentele tale inseamna a-fi folosi la maximum inteligenya emotional, Exist o intreaga lume de perceptii si de informatii care poate fi descoperiti prin intermediul emogiilor. O emofie se aseamina cu 0 persoana care vine gi igi bate la us pentru a-fi transmice un mesaj. Dacd mesajul este urgent, bate mai tare, Daca este foarte urgent, bare si mai tare, Dacd nu rispunzi, va bate din ce in ce mai tare pan vei deschide usa, apoi igi transmite mesajul. Daci ingelegi macar o parte din el, inseamné ci ai ajuns si cunosti o parte din tine, Te-ai schimbat, iar emogia si-a ficut ureaba. Acest lucru nu inseamni ci toate emotiile sunt ghiduri infailibile si rapide care te indeamna si treci imediat la actiune, nici vorbi de aga ceva. fnsi, pentru 8 Paut McKenna % a patrunde ingelesul émoriilor noastre, trebuie si lucrim cu el gi trebuie si ne amintim cd experimentim o gam largii de sentimente ~ aproape la fel de numeroase ca si sandurile noastre, Unele ganduri sunt banale gi lipsite de sens; altele sunt pline de ingeles si merica atentia noastri, La fel se thtampla si in cazul emotiilor noastre. Unele sunt banale, altele sunt profunde. Din picate, in ultimii 300 de ani, cultura occidental a subevaluat teribil de mult emoyiile. Majoritatea cultu- tilor occidentale pun mare pret pe suprimarea i ignora- rea reacriilor emotionale, Totusi, a invita si ne controlim $i sa ne inselegem emotiile reprezinta o parte importanti din procesul de maturizare, asa cum invitim si ne folosim mintea pentru a gindi cu claritate sau cum si ne folosim mainile pentru a scrie, desena sau pentru a intreprinde anumite acfiuni, In acest moment, probabil ci te intrébi cum pori si faci deosebirea intre emogiile care sunt doat reactii la imagini din mintea ta si emogiile care transmit un mesaj important din care ai de invigar. . Raspunsul este simplu. Daca 0 emorie este lipsita de importanga sau nu mai prezinti nici o relevanyi pentru tine, ea dispare atunci cnd schimbi imaginile tn mintea ta, Dac este important giare legituri cu o situayie real’, curenti, din care trebuic si tnveyi, aceasta se va intoarce Ja nesfarsit. fn acest caz, cand emoria se intoarce, trebuie sé o asculti si sé invegi de pe urma ei. Cum vei face acest luctu? [gi voi explica tn continuare... Oviaqi nou in 7 zine Panta negativitatii Ulkimul exercigiu pe care il vom face azi este cel mai important din toati cartea si fiecare poate avea de cagtigat de pe urma lui, Am inceput si-l practic incepand cu anul 1990 gi am observat imediat o schimbare remarcabilé in ceca ce priveste tncrederea in mine si abilicatea mea de z-mi rezolva problemele si de a-mi atinge scopurile. ‘Am observat deja c, pe misuri ce repetim mai mult un model de comportament, cu atit mai pucernic devine acesta. Dac ne complacem si gindim negativ timp de mai mulsi ani de zile, acest lucru va deveni un bic Pe parcursul séptimdnii, vei intrerupe acest model de compostament. Te vel ayn! de Ms nega si i rey ma si gindesti pozitiv. Nu te mulyy dont SF crys aceste randuri, TRAIESTE-LE PE PARCURSUL URMATOARELOR ZILE. Doat acest exercigiu ‘va rescrie ,software-ul mingii tale: este un exercigiu care te va ajuta pentru tot restul viepi. Tata cum functioneaza: : Pe parcursul siptimanii urmatoare, de fiecare dati cénd te vei simgi suprat in legituri cu ORICE, opres- te-te din ceea ce faci (de indata ce acest lucru este posibil) si urmeaza acesti 5 pagi simpli... Paut McKenna, [one Oe PANTA NEGATIVITATIL 1, Intreabi-te ce anume te supiri gi observi imaginile, sunetele si cuvintele care igi vin in minte. *“ Nu ital Emoyiile tale sunt semnale care igi transmit c& trebuie si acorzi atensie sporitd unui anumit aspect al vieyii tale. Fiecare state prin care treci este legara de o imagine mental, de un sunet sau de anumite cuvinte pe care le folosesti atunci cand vorbesti cu tine insugi. 2, Asculti mesajul sau intengia pozitiva a emotiei, Emoriile negativesuntdoar mesageri trimisidemin- tea $i de corpul tu pentru a te ingtiinya ci ¢ timpul sf acorzi atengie unui anumit lucru. De exemplu, daca simt ci ma ingrijorez si ma opresc chiar atunci $i analizez sentimentul, imi vine in minte imaginea unei intdlniri la care trebuie si particip. Mintea mea incearci si ma avertizeze ci exist’ lucruri care ar putea merge prost in cadrul acelei Incdlniti gi vrea s4 se asigure ci ma duc pregitit. 3. Ia misuri in functie de mesaj! Prin urmare, conform exemplului nostru, a putea si alcdtuiesc o list cu lucrurile pe care pot si le fac pentru a preintémpina eventualele probleme $i si iau masuri pentru a rezolva micar una dintre ele. Oviayk nouk tn 7-208 4, Inchide mesajul. Ca atunci cand inchizi telefonul sau cand fyi resetezi alarma de incendiu. .Dupa ce primesc mesajul de atengionare, decolorez imaginea, 0 mic- ore pani cind aratd ca‘un timbru gi o sterg din minte. Daci imaginea reapare, inseamni ci trebuie si fii constient de un alt lucru gi trebuie sa afli care este acesta. . Programeazi-ti viitorul pe care fi-1 doresti. i incheiere, imagineani 4 lucrurile decurg asa cum igi doresti. In exemplul meu, imi reprezint un film mare si stralucitor al intalnirii pe care o voi avea si care decurge perfect, apoi il urmaresc pana Ja finalul fericit. ‘Testeazi si tu acum aceasté metod: 1. Gandeste-te la o situagie care ffi provoacd un sentiment negativ si observ imaginea care iyi vine in minte, Uiti-te cu atengie la ea si rispunde Ia urmitoarele intrebari: + Este color sau alb-negru? * Unde apare? in faya ta? fn stdnga sau in dreapta ta? + Este mare sau mica? + Este un film sau o imagine? + Este o imagine clara sau stearsi? + Este insogiti de vreun sunet? Pavt McKenna 5 2. Acum OPRESTE-TE! Toate aceste informasii dau forgi sentimencului negativ, iar tu nu erai congtient de acest aspect pana in urmi cu cateva clipe. Acum, c& esti constient de acesta, ne vom. intreba care este intenigia sentimentului. Ce mesaj incearcé sicti transmit emoria? 3. Acum, gindeste-te cateva clipe la solugii pen- tru rezolvarea acestor probleme, Daci ai timp, pofi chiar si file notezi. Dac nu, cere-i subcon- stientului tau si-ti aducd aminte la urmatorul ‘moment oportun. 4. Apoi, sterge toate culorile imaginii, micsoreaz-o si trimite-o la plimbare. Daca reapare, gandes- te-te dacd ai uitat si faci ceva gi decoloreaz-o din nou, micsoreaz-o si sterge-o din minte, 5.In incheiere, gandeste-te pentru cAteva clipe cum ai vrea sd arate viata ta idealé. Cum vrei si te simgi? Ce anume ti-ar plicea si faci? Ce ti-ai dori si ai cel mai mult? Fiecare obicei pe care il deprindem ajunge la un moment dat iner-un ,punct critic*: punctul in care ne este mai usor si facem exercigii decat si lenevim; punctul in care ne este mai usor si mancam sinitos decat si mancim cu grisimis punctul in care ne cste mai ugor si ne gindim ca vom fi bogayi decat ci vom ajunge siraci. 86 Ovucgi Novi in 7 zoe De fiecare dati cand vei practica acest exerci i wea de castigat de pe urma lui, dar vei obtine cele mai simitoare rezultate doar daci vei continua s rate dupi ce ai ajuns in ,punctul critic”, Foloseste-I sipeim: 2 yiitoare de fiecare dati cand experimentezi un sentiment cgativ. Prin simpla reperare a acestui exerciyiu, te vel reprograma complet pentru a obyine succesul, Vei shed i pozitiv, te vei simgi mai plin de energie gi optimist. Vei i viata cu mai mult optimism, intrezirind opor- dea reugi side a rezolva situagii pe care inainte le priveai cu teami, cu gindul la esec sila »multe asemenea Jucruri®. Pe maine, Paul McKenna PS.: in urmatorul capitol, ifi voi impartdsi secretele pers- pectivel poztive: cum si transform fiecare problema intr-o ocazie de a invita, de a te schimba $i de a invinge! 87 ZIUAATREIA FORTA PERSPECTIVEI POZITIVE Arta schimbarii perspectivelor Pave McKenna, TNAINTE SA INCEPI ZIUA DE AZI: * Ascultd sesiunea de programare mental de pe CD «+ Repeti éxercigiul ,Reprogramarea imaginii de sine“ de la pagina 46 + Fi urmatorul exercitiu pentru a-ti crea © stare pozitiva 1. Gandeste-te la o situagie in care te-ai simgic extraordinar de bine gi retraieste-o in detaliu. (Dac& nu-ti vine in minte nici o astfel de situafie, imagineazi-yi cit de frumoasi ar fi viaga ta daci ai fi pe deplin increzitor in tine — daci ai dispune de toard forta si increderea de care ai nevoie.) . In timp ce te gindesti la situagia respectivi, culorile imaginii mai aprinse si mai intense, sunetele mai tari si sentimentele mai puternice. x 7 in timp ce te lagi pitruns de aceste sentimente pozitive, uneste-fi degetul mare cu cel mijlociu (de la oricare din cele doua maini) si apasi. . Apasi in continuare si retr¥ieste acel sentiment pozitiv. Gandeste-te la ziua care incepe si imagi- neaza-fi ci lucturile decurg perfect, exact aga cum igi doresti, Traieste-o cu toate simpurile tale si bucuri-te de starea de bine. Felicitari! Tocmai te-ai programat pentru a avea o zi grozaval » Ovuagi nouk in 7 2m a trait in China, Intr-un an, vremea a fost foarte buna in regiune, iar lanurile sale au crescut inalte gi bogate, Cand au vitzut acest lucru, vecinii sai i-au spus ca ‘ste un om norocos. Fermierul a raspuns: »Poate’, Apok, cu 0 i inainte s& inceapa si-si stranga recolta, 0 multime de cai

    S-ar putea să vă placă și