Sunteți pe pagina 1din 10

1.

BETOANE

1.1.
GENERALITATI
Betonul simplu si armat s-a prevazut pentru realizarea fundatiilor si a elementelor de structura prevazute a fi
realizate din beton.
1.2.
STANDARDE, NORMATIVE I PRESCRIPTII CARE GUVERNEAZA EXECUTIA DE
ANSAMBLU A LUCRARII
1.2.1. NORMATIVE:
P100/92-Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor.
C140-86-Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
P10-86-Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii.
C56-85-Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
P59-86-Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton.
C28-83-I.T. pentru sudarea armaturilor de otel beton.
C130-78-Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor.
NP51-87-Norme tehnice provizorii pentru folosirea placilor cu gujoane.
1.2.2. STAS-uri:
1799-88-Controlul executarii betoanelor.
10107/0-Calculul si alcaturirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat.
388-80-Lianti hidraulici. Ciment portland SR 1800, SR 3011.
1667-76-Agregatele naturale pentru betoane si mortare cu lianti minerali.
4606-80-Agregate naturale. Metode de ncercare.
790-84-Apa pentru betoane si mortar
1.3.

MATERIALE I PRODUSE

1.3.1. Betonul marfa - betonul livrat de statiile de betoane trebuie, obligatoriu, sa fie
nsotit de fisa de calitate.
Sortimentele de beton ce se livreaza trebuie sa respecte, pentru fiecare marca, urmatoarele caracteristici prevazute
de norme:

consistenta;

marirea maxima a agregatelor;

tipul de ciment utilizat.


1.3.2. Ciment
Stabilirea cimentului s-a facut tinnd seama de urmatoarele criterii:

marca betonului;

conditii de executie;

conditii de exploatare.
Pentru alegerea tipului de ciment pentru fundatii s-a tinut seama de agresivitatea apei subterane.
1.3.3. Agregate
Pentru prepararea betoanelor, avnd densitatea aparenta ntre 2201 si 2500kg/mc, se folosesc agregate grele,
provenitte din sfarmarea naturala sau din concasarea rocilor.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile de aer, apa sau nghet, se interzice folosirea
agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
1.3.4. Apa
Apa utilizata la prepararea betonului trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie limpede si fara miros;

sa aiba reactie neutra, slab acida sau slab alcalina (pentru max.=10; pt. min.=4);

sa nu contina deseuri sau scurgeri provenite de la fabrici de celuloza, zahar, glucoza, acid sulfuric,
vopsele, cocserii, ateliere de galvanizare)
1.3.5. Livrarea, depozitarea, manipularea
Cimentul poate fi depozitat n saci sau n vrac.

Depozitarea cimentului ambalat n saci trebuie sa se faca n ncaperi nchise, fara umezeala, bine aerisite.
Pastrarea cimentului n vrac se face n depozite tip siloz.
Durata de depozitare nu va depasi 3 luni de la data fabricarii pentru cimenturile cu ntarire normala si respectiv o
luna n cazul cimenturilor cu ntarire rapida (RIM).
Cimentul depozitat un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuintat la lucrari de beton si beton armat dect dupa
verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si
utilizate numai n domeniul corespunzator noii marci.
nainte de folosirea cimentului se va face controlul calitatii cimentului, efectundu-se urmatoarele verificari:

constatarea existentei certificatului de calitate

examinarea starii de conservare

determinarea nceputului si sfrsitului zilei

verificarea constantei de volum


Aceste verificari se respecta lunar precum si n cazul evenimentelor accidentale ca: umezire, amestecare cu corpuri
straine.
Depozitarea agregatelor se face pe platforme betonate si separat pe sorturi compartimentate corespunzator evitarii
amestecarii cu alte sorturi.
1.4.

EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE

1.4.1. Prepararea si transportul betonului


Prepararea si verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzator precizarilor din Normativul C.140-86,
cap.5.
Transportul betonului de lucrabilitate L.3 si L.4 (tasarea conului cu 5-9cm respectiv 10...15cm) se face cu
autoagitatoare, iar a celor cu lucrabilitate L.2 (tasarea conului cu 1...4cm) cu autobasculante cu bena amenajate
corespunzator.
Se admite transportul betonului de lucrabilitate L.3 cu autobasculanta cu conditia ca la locul de descarcare sa se
asigure reomogenizarea amestecului.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau roabe.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderile laptelui de ciment.
Pe timp de arsita sau ploaie, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel nct sa se evite modificarea
caracteristicilor betonului.
Durata de transport se considera din momentul nceperii ncarcarii mijlocului de transport si sfrsitul descarcarii
acesteia si nu poate depasi valorile de mai jos dect cnd se utilizeaza aditivi ntrzietori:
Temperatura amestecului de beton
Durata maxima de transport* (minute)
Cimenturi de marca 35
Cimenturi de marca 40
C
60
30
ntre 10 si 30C
90
60
sub 10C
Ori de cte ori intervalul de timp dintre descarcarea si rencarcarea cu beton a mijloacelor de transport depaseste o
ora, precum si la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa.
1.4.2. Pregatirea turnarii betonului
nainte de a se ncepe turnarea betonului se vor verifica:

corespondenta cotelor cofrajelor, att n plan orizontal ct si pe verticala, cu cele din proiect;

orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor;

verticalitatea cofrajelor stlpilor sau diafragmelor si corespondenta acestora n raport cu elementele


nivelelor inferioare;

existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor;

masurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de sustinere;

rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere existente si corecta montare si fixare a sustinerilor,


existenta penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a talpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc;

dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor, cu cele din proiect,
solidarizarea armaturilor ntre ele (prin legarea, durura, petrecere) existenta n numar suficient a
distantierilor;

instalarea conform planului (proiectului), a pieselor ce vor ramne nglobate n beton sau care
servesc pentru crearea de goluri.
n cazul n care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata rezistenta si stabilitatea
sustinerilor, se vor adopta masuri corespunzatoare.
nainte de a se ncepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de eventualele corpuri straine, mortar ramas de
la turnarea precedenta, rugina neaderenta etc si se va proceda la nchiderea ferestrelor de curatire.
*

n cazul autobasculantelor, durata maxima se reduce cu 15 minute.

n urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate mai sus, se va proceda la consemnarea celor constatate ntrun proces verbal de lucrari ascunse. Daca pna la nceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa
modifice situatia constatata (ntreruperi, accidente etc) se va proceda la o noua verificare conform prevederilor de la
pct.2.1. si la ncheierea altui proces verbal.
Suprafata betonului turnat anterior si ntarit, care va veni n contact cu betonul proaspat, va fi curatat cu deosebita
grija prin ciocanire, de pojghita superficiala de ciment si de betonul slab compactat, ndepartndu-se apoi materialul
prin spalare cu jet de apa sau aer comprimat.
Cofrajele din lemn, beton vechi si zidariile, vor fi bine udate cu apa de mai multe ori, cu 2-3 ore nainte si imediat
naintea turnarii betonului, iar apa ramasa n denivelari va fi ndepartata.
Se vor verifica, de asemenea, suprafetele de zidarie pe care urmeaza a se turna betonul, prin confruntarea cotelor
reale cu cele din proiect si se va proceda la curatirea resturilor de mortar.
Daca se constata crapaturi ntre scndurile de cofraj, care nu s-au nchis la udarea acesteia, ele vor fi astupate.
nainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor de transport si de compactare a
betonului.
Se interzice nceperea betonarii nainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate la pct.3.2.
1.4.3.

Reguli generale de betonare


1.4.3.1. Betonarea unei constructii, va fi condusa nemijlocit de maistrul sau seful
punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea
comportarea si mentinerea pozitiei initiale a sustinerilor cofrajelor si armaturilor si
va lua masuri operative de remediere a oricaror deficiente constatate. Att
deficientele constatate ct si masurile adoptate vor fi consemnate n condica de
betoane.
1.4.3.2. Betonul trebuie sa fie pus n lucrare n maximum 15 minute de la aducerea
lui la locul de turnare. Punerea n lucrare se va face fara ntreruperi, iar daca
acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru, conform prevederilor de la
pct.6.6.

1.4.3.3. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:


a)
la locul de punere n lucrare, descarcarea betonului se va face n bene, pompe de beton sau
jgheaburi, pentru a se evita alte manipulari;
b)
daca betonul adus la locul de punere n lucru prezinta segregari, se va proceda la descarcarea si
reamestecarea lui pe platforma special amenajata, fara a se adauga nsa apa;
c)
naltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5m;
d)
turnarea betonului de la naltime mai mare de 1,5m se va face prin tuburi alcatuite din tronsoane de
forma tronconica;
e)
betonul trebuie sa fie raspndit uniform si n grosime de cel mult 50cm. Nu se admite ntinderea
betonului prin tragere cu grebla sau azvrlirea cu lopata la distante mai mari de 1,50m;
f)
se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta
n proiect, ndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor n consola, daca totusi se vor
produce asemenea defecte, ele vor fi corectate n timpul turnarii;
g)
se va urmari cu atentie nglobarea completa n beton a armaturilor, respectndu-se grosimea
stratului de acoperire, n conformitate cu prevederile proiectului;
h)
nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii n timpul vibrarii betonului si nici asezarea pe
armaturi a vibrorului;
i)
n nodurile cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin
ndesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; n cazul ca aceste
masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita
patrunderea vibratorului;
j)
circulatia muncitorilor si utilajelor de transport n timpul betonarii se va face pe punti speciale care
sa nu rezeme pe armaturi, fiind interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe cofraje;
k)
n cazul turnarii unor betoane speciale (aparente, torcretare etc) sau a unor elemente de constructii
diferite, se vor respecta prescriptiile speciale sau precizarile date prin proiect;
l)
instalarea podinei pentru circulatia lucratorilor si a mijloacelor de transport pe planseele de beton,
precum si depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor si armaturilor pentru etajele superioare este permisa
numai dupa 24...36 ore n functie de temperatura si tipul de ciment utilizat.
1.4.4.

Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie

1.4.4.1. Betonarea fundatiilor


I.
La executarea fundatiilor de beton si beton armat se vor respecta si prevederile cuprinse la cap.6 din
Normativul C.140/86, la cap.10 din Normativul P.10-86.

II.
La executarea fundatiilor vor fi avute n vedere urmatoarele:
A.
Materialele ntrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor din standardele si
normele de fabricatie n vigoare;
B.
Executia fundatiilor nu poate sa nceapa daca nu s-a facut n prealabil controlul sapaturii de fundatie.
C.
Fundatia se va executa, pe ct posibil, fara ntrerupere pe distanta dintre doua rosturi de tasare, n cazul
cnd aceasta conditie nu a putut fi respectata se va proceda conform prevederilor de la "Rosturi de lucru", avnduse n vedere si urmatoarele:
1. durata maxima admisa a ntreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri speciale la reluarea
betonarii, va fi ntre 1,5 si 2 ore, functie de tipurile de ciment folosite (cu sau fara adaosuri);
2. n cazul n care rostul de lucru din fundatie nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o distanta de
1,00m de marginea stlpului;
3. suprafata rostului de lucru va fi perpendiculara pe axa fundatiei sicanata sau verticala pe toata naltimea;
4. turnarea benzilor de fundatie se va face n straturi orizontale de 30-50cm, iar suprapunerea stratului
urmator superior de betoane se va face obligatoriu nainte de nceperea prizei cimentului din stratul inferior;
5. nu se admit rosturi de turnare nclinate la fundatii, cuzineti, pungi de fundatie, betonarea si vibrarea
facndu-se fara ntrerupere;
6. nu se admit rosturi de lucru n fundatiile izolate sau sub zonele cu concentrari maxime de eforturi;
7. la constructiile n care fundatiile sunt executate longitudinal, se va urmari ca fiecare banda de fundatie n
parte sa fie turnata fara ntrerupere, trecerea la banda urmatoare facndu-se dupa ce turnarea benzii precedente
a fost terminata;
8. reluarea turnarii se va face dupa pregatirea suprafetelor rosturilor;
9. suprafata rostului de lucru trebuie sa fie bine curatata si spalata abundent cu apa, imediat nainte de
turnarea betonului proaspat;
10. n cazul ntreruperilor cu durate mai mari, tratarea suprafetelor betonului ntarit va fi: udarea ndelungata
(8-10ore) nainte de nceperea betonarii; curatirea cu peria de srma, jet de aer etc.
D.
Pentru a se asigura conditii favorabile de ntarire si a se reduce deformatiile de contractii, se va mentine
umiditatea betonului n primele zile dupa turnare, protejnd suprafetele libere prin:
1. acoperirea cu materiale de protectie (prelate, rogojini etc);
2. stropirea periodica cu apa, care va ncepe dupa 2 pna la 12 ore de la turnare, n functie de tipul cimentului
utilizat si temperatura mediului. Temperatura minima la care se va proceda la stropire va fi +5C.
E.
Executarea rosturilor de tasare se va trata ca o lucrare ascunsa si se va receptiona de catre reprezentantul
beneficiarului, n timpul executiei sale, ncheindu-se un proces verbal de lucrari ascunse.
Rostul de tasare se va face ntr-un plan perpendicular pe talpa fundatiei, iar latimea sa pentru constructii fundate pe
terenuri obisnuite, va fi de minimum 3cm pentru constructiile fundate pe terenuri dificile, latimea rostului se va lua
potrivit prescriptiilor pentru fundare pe astfel de terenuri.
Astuparea portiunilor de sapatura ramase n afara fundatiilor se va realiza potrivit cu prevederile cap.1 "Lucrari de
terasamente".
A.
naintea turnarii cuzinetilor, se vor verifica toate armaturile din punct de vedere al numarului de bare, al
pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor etc, precum si a masurilor pentru mentinerea verticalitatii
mustatilor pentru peretii subsolului. Se verifica, de asemenea, cofrajele n privinta corespondentei ca pozitie si
dimensiuni cu proiectul, daca au fost curatate si corect pregatite, precum si dimensiunile stratului de acoperire, a
carui grosime minima va fi:
1. pentru fundatii cu strat de egalizare, la armaturile de la fata inferioara: 35mm;
2. pentru fetele fundatiilor n contact cu pamntul: 45mm;
3. abaterile limita pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de 10mm.
Rezultatele verificarilor, att pentru armaturi, ct si pentru cofraje, vor fi consemnate n procesele verbale de lucrari
ascunse, ncheiate ntre beneficiar si executant.
A.
n cazul n care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se vor respecta
prevederile din proiect si din anexa I.3 a Normativului C.140-86 privind marcile minime de beton, dozajul de
ciment si raportul apa - ciment pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus.
B.
n cazul n care elementele de beton simplu sau beton armat sunt n contact cu ape naturale agresive, se vor
respecta prevederile din proiect si din Anexa I.5 din Normativul C.140-86, privind marcile de beton, dozajul de
ciment, raportul apa - ciment, a tipului de ciment, precum si a stratului minim de beton de acoperire a armaturilor,
pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus.
C.
Cnd betonul se toarna n sapaturi cu peretii nesprijiniti, acesta va umple bine tot volumul dintre pereti.
Daca unele prabusiri sau goluri n teren sunt prea mari, precum si n cazul sapaturilor adnci taluzate sau
sprijinite, se vor utiliza cofraje, tinnd seama ca umplutura ulterioara cu pamnt sa se faca usor si sa permita
compactarea lui.
D.
Fundatiile ce au suprafete nclinate (de regula sub 60 grade fata de verticala) se toarna n cofraje.

1.4.4.2.

Betonarea stlpilor, diafragmelor, peretilor, trebuie sa se faca cu


respectarea prevederilor de la pct.1.4.3.3 precum si a urmatoarelor reguli:

naltimea de cadere libera a betonului pna la fata superioara a cofrajului, a ferestrelor de betonare
sau a fetei superioare a elementului ce se toarna nu va depasi 1m;

betonarea se va face fara ntrerupere, chiar si atunci cnd turnarea se face prin ferestre laterale;


turnarea se va face n straturi orizontale de 30...40cm naltime; acoperirea cu un strat nou trebuie sa
se faca naintea nceperii prizei cimentului din betonul stratului inferior.

1.4.4.3.

Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea


prevederilor de la pct.1.4.3.3. precum si a urmatoarelor reguli:
a)
turnarea grinzilor si a placilor va ncepe dupa 1-2 ore de la terminarea turnarii stlpilor sau a
peretilor pe care reazema pentru a se asigura ncheierea procesului de tasare a betonului proaspat introdus n
acestia si n acelasi timp, pentru a se asigura o buna legatura ntre betonul nou si cel vechi;
b)
grinzile si placile care vin n legatura se vor turna de regula n acelasi timp, se admite crearea unui
rost de lucru la 1/5...1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a partii centrale a acestuia.
c)
turnarea grinzilor se va face n straturi orizontale;
d)
la turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la distante de max.2,0m pentru a se asigura
respectarea grosimii prevazute prin proiect.

1.4.4.4.

Betonarea cadrelor se va face respectnd regulile date la


pct.1.4.3.3, 1.4.4.2 si 1.4.4.3 dnd o atentie deosebita zonelor de la noduri, pentru a
se asigura umplerea completa a sectiunii.
1.4.5.

Compactarea betonului
1.4.5.1. Compactarea betonului se executa prin vibrarea mecanica n cazul
imposibilitatii de continuare a compactarii prin vibrare (defectarea vibratoarelor,
ntreruperi de curent electric etc), turnarea betonului se va continua pna la pozitia
corespunzatoare unui rost, compactnd manual betonul.
1.4.5.2. Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc
caracteristicile tehnice si functionale si pentru care se dispune de prescriptii de
utilizare si ntretinere.
1.4.5.3. Personalul care efectueaza vibrarea betonului, trebuie sa fie instruit n
prealabil asupra modului de utilizare, a procedeului pe care urmeaza sa-l aplice.
1.4.5.4. n cazul placilor, suprafata betonului vibrat se va nivela imediat dupa
terminarea acestei operatii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare.
1.4.5.5. Alegerea tipului de vibrare (marimea capului vibratorului, forta
perturbatoare si frecventa corespunzatoare acesteia) se va face n functie de
dimensiunile elementelor si de posibilitatile de introducere a capului vibrator
(butelie) prin barele de armatura.
1.4.5.6. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna se recomanda sa
fie L.3 sau L.3/L.4.

1.4.5.7. Durata de vibrare optima, din punct de vedere tehnico-economic, se


situeaza ntre durata minima de 5sec. si durata maxima de 30sec., n functie de
lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat.
Prelungirea duratei de vibrare pna la 60sec., impusa de conditii speciale locale, nu este de natura sa dauneze
calitatii betonului.
1.4.5.8. Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s-a
terminat, sunt urmatoarele:

betonul nu se mai taseaza;


suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
nceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor.

1.4.5.9. Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de


interior este de 1,4r, unde r este raza de actiune a vibratorului.
n cazurile n care nu este posibila respectarea acestei distante (din cauza configuratiei armaturilor, a unor piese
nglobate sau alte cauze) se recomanda utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare, distanta ntre ele depasind
2r.

1.4.5.10.Grosimea stratului de beton supusa vibrarii se recomanda sa nu depaseasca


3/4 din lungimea capului vibrator (butelie); la compactarea unui nou strat, butelia
trebuie sa patrunda 5...15cm n stratul compactat anterior.
1.4.5.11. Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea betonului din elemente
de constructie de suprafata mare si grosimi de 3...35cm, domeniul de grosime
optima fiind de 3...20cm.
1.4.5.12.Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafata, se
recomanda sa fie L.2 (tasare 1...4cm).
1.4.5.13.Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30...60sec. Timpul optim de
vibrare se stabileste prin determinari de proba efectuate n opera cu prima sarja de
beton ce se compacteaza.
1.4.5.14.Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie sa fie de
1,1...1,35 ori mai mare dect grosimea finala a stratului compactat, n functie de
lucrabilitatea betonului. n cadrul determinarilor de proba se stabileste si grosimea
stratului de beton necompactat necesara pentru realizarea grosimii finite a
elementului.
1.4.5.15.Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor si riglelor
vibrante trebuie sa fie astfel stabilita nct sa fie asigurata acoperirea succesiva a
ntregii suprafete de beton compactat.
1.4.6. Rosturi de lucru
n masura n care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece genereaza zone de slaba rezistenta,
organizndu-se executia astfel nct betonarea sa se faca fara ntreruperea pe nivelul respectiv sau ntre rosturi de
dilatare.
Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie sa fie stabilita, tinnd seama de marimea solicitarilor din
diferitele sectiuni ale elementelor de constructie si de posibilitatile de organizare a lucrului, ele vor fi prevazute n
zonele n care solicitarile sunt minime.
Cnd rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, pozitia lor va fi stabilita de catre executant naintea nceperii
betonarii, respectndu-se urmatoarele reguli:

la stlpi se vor prevedea rosturi numai la baza, n cazul unor tehnologii speciale se admit rosturi sub
forma de grinda sau placa.

la grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita ntreruperea, aceasta se va face n regiunea de
moment minim.

n cazul n care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 3...5cm sub nivelul inferior
placii.

la placi, rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura cea mai mica si situat la
1/5 si 1/3 din deschidere.
Rosturile de lucru vor fi realizate tinndu-se seama de urmatoarele reguli:

durata maxima admisa a ntreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea unor masuri
speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca momentul de ncepere al prizei cimentului folosit; n
lipsa unor determinari de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, n
cazul cimenturilor cu adaosuri si respectiv 1,5 ore n cazul cimenturilor fara adaos.

n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai
dupa ce betonul a atins rezistenta la compresiune de minim 12daN/cmp si dupa pregatirea suprafeteleor
rosturilor, prin curatirea betonului ce nu a fost bine compactat si a pojghitei de lapte de ciment ntarit ce
eventual s-a format iar imediat nainte de turnarea betonului proaspat, suprafata rosturilor va fi spalata
abundent cu apa.

La turnarea betonului in infrastructura rostul de lucru obligatoiu este intre radier si pereti. turnarea
radierului se va efectua continuu. In cazul fortuit de intrerupere, rostul se va realiza la distanta de 1.501.70m de la axul peretelui si va avea fata verticala evitandu-se rosturile oblice. Peretii subsolului se vor turna
in intregime un perete pe toata lungimea, rostul adumis fiind vertical la fata stalpului. Nu se admit rosturi
inclinate in pereti, precum si nci rosturi in buiandrugi.

La turnarea betonului in suprastructura, stalpii unui nivel vor fi realizati cu un avans de 5-7 zile fata
de momentul turnarii grinzilor, conditionat de obtinerea unei rezistente minime de 12.0N/mm 2 (80% din
marca). Grinzile monolite ale planseului se vor turna impreuna cu suprabetonarea predalelor, extinzandu-se
rostul intre placa si grinda. In cazuri fortuite rostul de lucru se va realiza pe toata latimea planseului la 1.301.50m din axul stilpilor.

1.4.7. Tratarea betonului dupa turnare


Pentru a se asigura conditii favorabile de ntarire si a se reduce deformatiile din contractie, se va asigura mentinerea
umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejnd suprafetele libere prin:

acoperirea cu materiale de protectie

stropirea periodica cu apa

aplicarea de pelicule de protectie


Acoperirea cu materiale de protectie se va face cu: prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Aceasta operatie se face de
ndata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere de suprafata acoperita.
Materialele de protectie vor fi mentinute permanent n stare umeda.
Stropirea cu apa va ncepe dupa 12 ore de la turnare n functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului,
dar imediat dupa ce betonul este suficient de ntarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de
ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, n asa fel nct suprafata betonului sa se mentina umeda.
Se va folosi apa care ndeplineste conditiile prevazute pentru apa de amestecare a betonului, care poate proveni din
reteaua publica sau din alta sursa. n ultimul caz, apa trebuie sa ndeplineasca conditiile tehnice prevazute n STAS
790-84.
Stropirea se va face prin pulverizarea apei.
n cazul n care temperatura mediului este mai mica dect 5 grade C, nu se va proceda la stropirea cu apa.
Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, att timp ct prin
caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Betonul ce ar urma sa fie n contact cu apa curgatoare va fi protejat de actiunea acestora prin devierea provizorie a
apei timp de cel putin 7 zile, dupa care turnarea, sau prin sisteme etanse de protectie (palplanse sau batardouri).
1.4.8.

Executarea lucrarilor de beton pe timp friguros

Prevederi generale
n cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din Normativele C.16-84 si C.140-86.
Masurile specifice ce se adopta n perioada de timp friguros se vor stabili tinnd seama de:

regimul termoclimatic real existent pe santier n timpul prepararii, transportului, turnarii si


protejarii betonului;

dimensiunile si masivitatea sau subtirimea elementelor ce se betoneaza;

gradul de expunere a lucrarilor - ca suprafata si durata - la actiunea timpului friguros n cursul


ntaririi betonului;

intensitatea prezumata a frigului n perioada respectiva.


La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sa se exercite un control permanent si deosebit
de exigent din partea conducatorului tehnic al lucrarii, delegatului CTC si al beneficiarului si, oricnd va fi nevoie,
din partea proiectantului. n procesele verbale de lucrari ascunse se vor mentiona masurile adoptate pentru protectia
lucrarilor si constatarile privind eficienta acestora.
Lucrari executate monolit
Cofrajele trebuie sa fie bine curatate de zapada si gheata. Se recomanda ca imediat naintea turnarii betonului sa se
procedeze la curatirea finala prin intermediul unui jet de aer cald sau abur.
n ceea ce priveste sustinerile cofrajelor, se va acorda o atentie deosebita rezemarii lor, lundu-se masurile
corespunzatoare, n functie de comportarea la nghet a terenurilor si anume:

pentru pamnturile stabile la nghet, rezemarea popilor se va face pe talpi asezate pe pamntul
curatat n prealabil de zapada, gheata si stratul vegetal si nivelat.

pentru pamnturi nestabile, precum si n cazul umpluturilor, popii se vor aseza pe grinzi cu
suprafata mare de rezemare, pe fundatii existente etc.
n functie de conditiile de temperatura, suprafata expusa si forma elementelor, se va stabili tipul de cofraj, modul de
protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau de ncalzire, precum si modul de rezemare a sustinerilor.
Depozitarea armaturilor se va face de preferinta n spatii acoperite disponibile, n lipsa unor asemenea spatii,
armaturile vor fi protejate astfel ca sa se evite caderea zapezii sau formarea ghetii pe suprafata barelor.
Barele acoperite cu gheata vor fi curatate nainte de taiere si turnare, prin ciocnire cu un ciocan de lemn.
Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dupa caz, spatii ncalzite.
Dezghetarea cu ajutorul flacarii este interzisa.
Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe santier la tratament termic n scopul accelerarii
ntaririi betonului, conform anexei IV.1 din Normativul C.140-86.
Pentru betoane de marca B.200 si B.250, tipurile de ciment indicate a se utiliza sunt Pa.35, Hz.35, SR.35 si SRA.35.
Cimentul de tipul M.30 poate fi utilizat numai cu acordul proiectantului si numai justificat de imposibilitatea
procurarii unui tip din cimenturile indicate a se utiliza din considerente tehnico-economice temeinic fundamentate.
Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianti, acceleratori sau antigel, n functie de
particularitatile lucrarilor.
Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din anexa V.4 din Normativul C.140-86.
La stabilirea compozitiei betonului se va urmari adoptarea unei cantitati ct mai reduse de apa de amestec.
Reteta de beton afisata la locul de preparare a betonului trebuie sa indice urmatoarele:


temperatura apei la introducerea n amestec n functie de temperatura agregatelor n ziua prepararii
betonului;

temperatura betonului la descarcarea din betoniera, care trebuie sa fie cuprinsa ntre +15 grade C si
+30 grade C.
La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minimum a pierderilor de caldura ale betonului prin:

evitarea distantelor mari de transport, a stationarilor pe trasee si a transbordarilor betonului;

n cazul benelor si basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.


naintea ncarcarii unei noi cantitati de beton, se va verifica daca n mijlocul de transport utilizat nu exista gheata
sau beton nghetat, acestea vor fi ndepartate cu grija n cazul ca exista, folosind un jet de apa calda.
Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanica.
Protejarea betonului dupa turnare trebuie sa asigure acestuia n continuare a temperaturii de min. +5 grade C, pe
toata perioada de ntarire necesara pna la atingerea rezistentei de min.50daN/cmp, moment de la care actiunea
frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia.
n acest scop, suprafetele libere ale betonului vor fi protejate imediat dupa turnare, prin acoperire cu prelate, folii de
polietilena, saltele termoizolante etc, astfel nct ntre ele si beton sa ramna un strat de aer stationar (neventilat) de
3...4cm grosime.
Durata minima de mentinere a protectiei pentru atingerea rezistentei de 50daN/cmp se numeste "durata de
prentarire" si este determinata de:

tipul de ciment utilizat si valoarea raportului A/C;

temperatura medie a betonului din lucrare.


Durata de prentarire se poate aprecia cu ajutorul diagramelor din fig.
Decofrarea se poate efectua numai dupa verificarea rezistentei pe probe de beton pastrate n aceleasi conditii ca si
elementul n cauza si dupa examinarea atenta a calitatii betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate, efectunduse n acest scop unele decofrari partiale, de proba:
1.4.9.

Decofrarea

1.4.9.1. Reguli generale


La ndepartarea elementelor de cofraj trebuie avut n vedere ca rezistenta betonului sa fi atins valorile de mai
jos(exprimate direct sau n procente fata de marca):
Elemente de cofraj ce se ndeparteaza
1.

Partile laterale

Deschiderea elementului de beton n


L<6
6 < L < 12
L > 12
La atingerea rezistentei de minim 25daN/cmp, astfel ca fetele si
muchiile elementului sa nu fie deteriorate

2.
Fetele interioare cu mentinerea
popilor de siguranta
50%
60%
60%
3.
Popii de sustinere
70%
80%
90%
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie se va face prin ncercarea epruvetelor de control
confectionate n acest scop si pastrarea n conditii similare elementelor n cauza, conform prevederilor din STAS
1275-81 sau prin ncercari nedistructive.
n cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele:

desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul de lot. n cazul n care se


constata defecte de turnare (goluri, zone segregate etc) care pot afecta stabilitatea constructiei, decofrarea se
va sista pna la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare;

sustinerile cofrajelor se desfac ncepnd din zona centrala a deschiderii elementelor si continnd
simetric catre reazeme;

slabirea pieselor de fixare (pene, vinciuri etc) se va face treptat, fara socuri;

decofrarea se va face astfel nct sa se evite preluarea brusca a ncarcarilor de catre elemente ce se
decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor.
n cazul constructiilor etajate avnd deschideri mai mari de 3m, la decofrare se vor lasa sau remonta popi de
siguranta care vor fi mentinuti iar pozitia acestora se recomanda a se stabili astfel:

la grinzi pna la 6m deschidere se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora; la deschideri mai
mari, numarul lor se va spori astfel nct distanta dintre popi sau de la popi la reazeme sa nu depaseasca 3m;

la placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin un pop la 12m de placa;

ntre diferite etaje, popii de siguranta se vor aseza pe ct posibil unul sub altul.
Nu este permisa ndepartarea popilor de siguranta si unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza sau se
betoneaza.
Dupa decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda, de catre seful lotului, delegatul beneficiarului si eventual
de catre proiectant la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, ncheindu-se un

proces verbal, de lucrari ascunse, n care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele defecte
constatate si aprecierea importantei lor. Este interzisa efectuarea de operatii de orice fel, naintea acestei examinari.
n cazul n care se constata defecte importante (goluri, zone segregate sau necompactate etc), remedierea acestora se
va face numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant si cu supravegherea beneficiarului. Dupa executarea acestor
remedieri, se va ntocmi un proces verbal de lucrari ascunse n care se va mentiona procedeul de remediere adoptat.
La lucrarile la care se prevede aplicarea unor finisaje, defectele superficiale se vor remedia odata cu executarea
finisajului respectiv.
1.5.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor se face n conformitate cu cap.10 din Normele C.140-86 din care prezentam un extras.
1.5.1. naintea nceperii betonarii se va verifica si daca sunt pregatite corespunzator
suprafetele de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa vina n contact betonul nou,
respectiv daca:

s-a ndepartat stratul de lapte de ciment;

s-a ndepartat zona de beton necompactat;

suprafetele n cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi ntre betonul nou si
cel vechi.
Constatarile acestor verificari se vor nscrie n procesul verbal de lucrari ascunse
n cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:

datele nscrise n fisele de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a depasit durata
de transport;

lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute;

conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;

se respecta frecventa de efectuare a ncercarilor si prelevarilor probelor;

se asigura mentinerea pozitiei armaturilor si a pieselor nglobate;

se asigura mentinerea dimensiunilor si formelor cofrajelor, precum si comportarea elementelor de


sustinere si sprijninire;

se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat.


n condica de betoane se vor consemna:

fisele de transport corespunzatoare betonului pus n lucrare;

ora nceperii si terminarii betonarii;

temperatura mediului (n perioada de timp friguros);

masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;

evenimente intervenite (ntreruperea turnarii, intemperii etc).


n cazul n care conducatorul de lot raspunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa verifice n
paralel calitatea cimentului si agregatelor, precum si modul de dozare, amestecare si transport al betonului.
Constatarile acestor verificari se trec n condica de betoane.
La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica si consemna n proces - verbal de lucrari ascunse:

aspectul elementelor, semnalndu-se daca se ntlnesc zone de beton necorespunzator (necompactat,


segregat, goluri, rosturi etc);

dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor;

distantele dintre diferite elemente;

pozitia elementelor verticale (stlpi, diafragme, pereti) n raport cu cele corespunzatoare situate la
nivelul imediat inferior;

pozitia golurilor de trecere;

pozitia armaturilor care urmeaza a fi nglobate n elemente ce se toarna ulterior.


Calitatea betonului pus n opera, pentru fiecare parte de structura (fundatii, nivel, tronson etc) se apreciaza tinnd
seama de:

constatarile examinarii vizuale si prin ciocanirea tuturor elementelor;

concluziile aprecierii calitatii betonului livrat;

analiza rezultatelor ncercarilor efectuate pe epruvetele confectionate pe santier;

analiza rezultatelor ncercarilor nedistructive (cu ultrasunete sau combinate) sau ale ncercarilor pe
carote extrase.
Calitatea betonului pus n lucrare se considera corespunzatoare daca:

nu se constata defecte de turnare sau compactare (goluri, segregari, ntreruperi de betoane etc);

la ciocanire se nregistreaza un sunt corespunzator si uniform;

calitatea betonului livrat este corespunzatoare;

rezultatele ncercarilor efectuate pe epruvete confectionate pe santier sau a celor nedistructive sunt
corespunzatoare.

Rezultatele aprecierii calitatii betonului pus n lucrare pentru fiecare parte de structura, se consemneaza ntr-un
proces verbal ncheiat ntre beneficiar si executant.
Daca nu sunt ndeplinite conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun.
1.5.2. Receptia structurii de rezistenta se efectueaza pe ntreaga constructie sau pe parti
de constructie (fundatie, tronson, scara, etc) n functie de prevederile programului privind
controlul de calitate pe santier, stabilit de proiectant mpreuna cu beneficiarul si
executantul.
Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori pe parcursul executiei. Suplimentar se va
verifica:

existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse, precum si a proceselor verbale de


verificare a calitatii betoanelor dupa decofrare si de apreciere a calitatii betonului pus n lucrare;

constatarile consemnate n cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, CTC sau alte organe de
control;

confirmarea prin proces verbal a executarii corecte a masurilor prevazute n diferite documente
examinate;

consemnarile din condica de betoane;

dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;

dimensiunile diferitelor elemente n raport cu prevederile proiectului;

pozitia golurilor prevazute n proiect;

pozitia relativa, pe ntreaga naltime a constructiei, elementelor verticale (stlpi, diafragme, pereti),
consemnndu-se eventualele dezaxari;

ncadrarea n abaterile admise;

comportarea la proba de inundare a teraselor;

respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compozitia
betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc;

orice alta verificare se considera necesara.


Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza ntr-un proces verbal
ncheiat ntre beneficiar, proiectant si executant, precizndu-se n concluzie daca structura n cauza se atesta sau se
respinge.
n cazurile n care se constata deficiente n executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa
executarea acestora se va proceda la o noua receptie.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuieli, protectii, finisaje etc) este admisa numai n baza
dispozitiei de santier data de beneficiar si proiectant.
Aceasta dispozitie se va da dupa ncheierea receptiei structurii de rezistenta sau, n cazuri justificate, dupa ncheierea
receptiei partiale a structurii de rezistenta.
Receptia partiala va consta din efectuarea tuturor verificarilor mentionate, cu exceptia examinarii rezistentei
betonului la vrsta de 28 de zile care se va face la receptia definitiva a structurii de rezistenta. n asemenea situatii,
proiectantul va preciza unele parti de elemente asupra carora sa se poata efectua determinari ulterioare si care nu se
vor acoperi dect dupa ncheierea receptiei definitive a structurii.
n cazul constructiilor cu caracter deosebit n ceea ce priveste alcatuirea constructiva sau tehnologia de executie sau a
celor de importanta deosebita, prin proiect se poate prevedea ca receptia structurii de rezistenta sa se faca prin
ncercari in situ.
Receptia constructiilor de beton si beton armat se va face n conformitate cu prevederile Legii nr.8/1977.

1.6.

MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII I PREVENIREA INCENDIILOR

La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile din urmatoarele prescriptii privind tehnica securitatii muncii:

Norme republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu


ordinele nr.34/1975 si respectiv 60/1975, cu modificarile aduse prin Ordin nr.39/77 si 110/30/77 (b.d.i. 3-4/77
si 5-6/79);
Normele de protectia muncii n activitatea de constructii-montaj, aprobate de M.C.Ind. cu Ordinul nr.1233/D.1980.