Sunteți pe pagina 1din 13

TRATAMENTE

-Chiar daca in general rasinoasele sunt rezistente la boli,in functie de conditiile locale (infestare,
poluare) pot sa apara probleme.
-La inceputul perioadei de incalzire a vremii, cand temperatura medie zilnica este peste 10
grade(inceputul lunii mai), se recomanda un tratament preventiv cu fungicide (topsin, merpan,
ridomil,etc.).Acest tratament poate fi repetat la 2saptamani
-Cu ocazia aplicarii tratamentului se pot adauga concomitent si ingrasaminte foliare cu continut
mare de potasiu si microelemente.
Tratamentul se repeta daca apar semne de infestare.

De se usuca Tuia?
Seceta
Atunci cand ne confruntam cu problema uscarii plantelor de Thuja(popular Tuia), trebuie sa
excludem in prima faza uscarea ramurilor sau a plantei din cauza lipsei de apa. Aceste plante au
o inradacinare superficiala, avand pretentii ridicate fata de umiditatea din sol si atmosfera, de
aceea este bine sa se evite stresul de seceta. Daca nu le-ati udat corespunzator in perioadele de
seceta si canicula, plantele incep sa se usuce treptat, incepand cu varful lastarilor, de la exterior
spre interior din partea superioara spre baza.
Surplus de apa
Verificati dealtfel ca plantele sa nu fie intr-un sol foarte umed si greu, pentru ca in cazul asfixierii
radacinilor si a surplusuui de apa, simptomele sunt similare. In acest caz incercati sa imbunatatiti
calitatea pamantului prin aport de turba.
Perioada de adaptare dupa plantat
Pentru a se dezvolta armonios si a creste vizibil, planta are nevoie de timp sa dezvolte o radacina
puternica. In primul an de la plantare se intampla sa apara din loc in loc, pe coroana plantei, mici
crengute uscate. Acestea se pot usca, ingalbeni, brunifica din cauze fiziologice, se pot rupe din
cauza vantului sau pot aparea din cauza variatiilor mari de temperatura de la o perioada scurta la
alta. Ramurile uscate trebuie curatate sau tunse cu regularitate pentru a lasa plantei posibilitatea
sa se regenereze.
Dealtfel boala nu trebuie confundata cu procesul fiziologic natural de cadere a frunzelor solzoase

si crestere a lasatarilor noi. Acest proces se produce in special in partile imbatranite ale plantei si
in partile umbrite din interiorul coroanei unde lumina nu poate sa patrunda. Cand sunt plantate
langa ziduri de beton plantele de Thuja isi modifica aspectul si verdele intens datorita caldurii
puternice si a insolatiei.
Odata excluse cauzele lipsei de apa sau a excesului de apa, putem merge mai departe pentru a
cauta o posibila boala sau atacul unor daunatori.
Boli
Este foarte important sa examinati cu atentie ramurile pentru a va asigura ca planta nu este
afectata. Atat Thuja cat si alte conifere cu structura foliajului solzoasa, asemanatoare cu Thuja,
precum speciile de Chamaecyparis, Juniperus, pot fi afectate de patogeni care usuca ramurile si
duc treptat la uscarea completa si ireversibila a plantelor.
In general aceste specii sunt rezistente dar instalarea bolilor poate fi favorizata de: plantarea
necorespunzatoare (perioada nepotrivita plantarii, distanta mica intre plante, conditii de sol
improprii), variatii mari de umiditate a solului, variatii mari de temeperatura sau administrarea
necorespunztoare de ingrasaminte chimice.
Bolile cele mai daunatoare si frecvente intalnite la Thuja sunt:

Berckmanns Blight Necrozarea ramurilor din exterior spre interiorul coroanei.

Cercospora Needle Blight - Uscarea ramurilor din interior spre exteriorul coroanei.

Kabatina blight - Uscarea provocata de ciuperca Kabatina Thujae

Keithia blight Uscarea provocata de ciuperca Didymascella Thujina.

I. Berckmanns Blight Necrozarea sau


uscarea ramurilor din exterior spre interiorul
coroanei.
Boala este cauzata de ciuperca fitopatogena (Seimatosporium berckmansii) ce produce
distrugerea ramurilor plantelor de Thuja si afecteaza de asemenea speciile de Juniperus si
Chamaecyparis.

Simptome
Infecia se instaleaza pe ramurile tinere si se extinde apoi pe ramurile mai batrane (de la varfuri
spre interiorul ramurii). Se poate observa prin schimbarea culorii varfurilor solzoase ale
ramurilor de la culoarea verde la maro roscat. In septembrie, cand patogenul fructifica, sporii
sunt dispersati de ploi, insecte, vant si intra in crapaturile scoartei unde ierneaza. In primavara
sporii formati sunt dispersati si produc noi infectii. Acestia ataca ramurile provocand uscarea lor
severa, care duce in final la uscarea plantei.
Combatere si tratamente
Pentru a preveni aparitia bolii se pot avea in vedere urmatoarele:

Se evita variatiile mari de umiditate a solului prin udarea in mod regulat dimineata sau
seara, evitand in acelasi timp excesul de apa. Exemplarele plantate in anul curent se uda
constant ( la 2 zile ) dar nu in exces, pentru a incuraja dezvoltarea sistemului radicular n
adancime. Aplicarea de ingrasaminte chimice specifice se face in perioadele de crestere.

Se vor efectua tratamente si lucrari de igienizare inca de la aparitia primelor semne de


boala. Se efectueaza un tratament pentru distrugerea fructificatiilor patogenului pentru e
evita dispersarea, apoi se taie ramurile uscate si se scutura bine planta. Ramurile
brunificate cazute pe sol se aduna si se ard cel tarziu pana la sfarsitul lui iunie, nainte ca
ele s devina sursa de infectare a arborelui.

Tratamente

Tratamentele se aplica la constatarea simptomelor de boala, indiferent de perioada sau preventiv


respectand urmatoarea schema de tratament:

II. Cercospora Needle Blight - Uscarea


ramurilor din interior spre exteriorul
coroanei.
Boala este provocata de patogenul Cercospora sequoiae care produce uscarea ramurilor la
speciile de Thuja dar si la plantele de Juniperus spp. si Chamaecyparis spp.

Simptome
Uscarea plantei porneste de la baza trunchiului din interiorul coroanei spre varful ramurilor.
Boala se instaleaza pe ramurile batrane, mature si se extinde apoi spre ramurile mai tinere si
lastarii noi. Frunzele afectate devin galbene apoi maro brun, se sfarama si cad pe sol ducand la
distrugerea plantei prin uscarea completa a ramurilor.

Combatere si tratamente
Este necesar sa controlati periodic plantele in interiorul coroanei spre tulpina, pentru a despista
din timp eventualele infectii si a aplica de urgenta tratamentele necesare.
Deoarece infectiile apar initial la baza tulpinii, in interiorul coroanei plantelor, boala este
depistata de cele mai multe ori intarziat si astfel se produc infectii secundare care slabesc si
debiliteaza planta si mai mult. Pentru a preveni aparitia bolii se evita plantarea in perioadele de
vegetatie, in perioadele de seceta si canicula, se pastreaza distanta corespunzatoare intre plante.
Tratamente
Tratamentele se aplica imediat la constatarea simptomelor de boala, indiferent de perioada.
In general tratamentele se aplica dupa cum urmeaza:

Distanta dintre un tratament si urmatorul este in general de 5-7 zile. Instructiunile de folosire
specifice sunt prezentate pe prospectul substantelor fungicide si trebuie respectate.
Inainte de efectuarea tratamentului se scutura bine plantele si se spala in interiorul coroanei cu jet
de apa. Ramurile cazute pe sol (sugeram scuturarea plantei direct pe o folie) se aduna si se ard
pentru a evita raspandirea si reinfectarea din fructificatiile patogenului.
Pentru ca solutia de tratament sa ajunga la tulpina si la ramurile din interiorul coroanei, se
recomanda imbaierea generoasa a plantei cu solutia de tratament.

III. Kabatina thujae Uscare de tip Kabatina

Simptome
Boala este cauzata de patogenul Kabatina thujae. . Boala provoca distrugerea plantelor de Thuja
si afecteaza mult mai grav speciile de Juniperus si Chamaecyparis (Kabatina juniperis).
In lunile aprilie si mai cand patogenul fructifica, sporii sunt raspanditi de insecte, vant si ploi si
acestia pot patrunde in leziunile ramurilor, in crapaturile scoartei, raspandindu-se apoi in
structura intregii plante. Patogenul ierneaza in tesutul plantelor infectate.
Simtomele bolii apar abia in primavara urmatoare infestarii si se pot observa chiar inainte de
pornirea plantelor in vegetatie. Fungii sunt produsi sub epiderma la sfarsitul iernii si erup pe
epiderma plantei in lunile Februarie-Martie cand se pot observa si primele simptome ale bolii.

Patogenul ataca in mod frecvent tesuturile si cresterile de anul trecut, ciuperca fiind mai putin
capabila sa atace lastarii noi cu tesut sanatos. Tesutul atacat se ingalbeneste sau se inroseste si
apoi devine maroniu, se brunifica se usuca si cade de pe planta la sfarsitul lunii Mai, inceputul
Iunie. Decolorarea incepe din varful dinspre baza ramurii si se intine pe o lungime de
aproximativ 5 centimetri. Analizand in detaliu ramurile galbene, la baza zonei decolorate se pot
observa perne sau puncte negre- gri unde se instaleaza fructificatiile patogenului.
Combatere si tratamente
Pentru a preveni aparitia bolii se pot avea in vedere urmatoarele:

Plantarea la distante corespunzatoare (fata de alte plante, ziduri sau borduri) si de preferat
in afara perioadelor caniculare.

Fertilizarea corespunzatoare si imbogatirea solului.

Se evita tunderea plantelor pe timp umed si astfel crearea unor zone, rani pe unde pot
patrunde patogenii.

Se evita irigarea prin aspersiune, udarea excesiva si neregulata. Irigarea se face de


preferat dimineata. Irigarea seara corelata cu temperaturile mai scazute din noptile reci
favorizeaza dezvoltarea si raspandirea patogenilor.

Tratamente
Tratamentele se aplica la constatarea simptomelor de boala, indiferent de perioada sau preventiv
respectand urmatoarea schema de tratament:

Inainte de efectuarea tratamentului, se tund ramurile afectate iar cele cazute pe sol (sugeram
scuturarea plantei direct pe o folie) se aduna si se ard pentru a evita raspandirea si reinfectarea
din fructificatiile patogenului.
Cum se previne Didymascella Thujina la tuia?

Ca metod de prevenire, cartea recomand stropirea tuiei, din iulie pn n septembrie cu diferite
substane indicate de specialiti n domeniu:

captan (un fungicid foarte eficient),

mancozeb (tot fungicid),

kresoxim-metil, miclobutanil sau sulfat de cupru, produse cu efect


evident. (Produsele pot fi cumprare i de pe internet).

Unele dintre cele mai eficiente fungicide pentru combaterea infectiilor cu fungi si bacterii la Tuia
sunt fungicidele pe baza de cupru Alte produse pe baza de cupru sunt Champion,
Funguran si Triumf. Acestea se pot achizitiona din magazinele specifice sau pot fi comandate

pe internet. Cateva fungicide de contact ce pot fi aplicate pe conifere sunt: Champion,


Funguran, Curzate Manox, Fungicid Dithane, Aliette, Zeama Bordeleza(Piatra vanata) etc. Cel
mai bine insa este sa le cautati dupa substanta activa, deoarece aceste fungicide sunt periodic
inlocuite sau imbunatatite.

Cateva reguli pe care trebuie sa le respectati


atunci cand faceti tratamente de stropire cu
fungicide:

Folositi o pompa speciala pentru stopit.

Respectati cu strictete instructiunile si dozajele de pe ambalaj.

Folositi echipamanete de protectie specifice si respectati masurile de igena specificate pe


ambalaj.

Stropiti plantele la temperaturi de peste 5 grade celsius, de preferat in zile cu vant scazut
si posibilitati reduse de ploaie.

Nu lasati animale de casa in preajma atunci cand stropiti.

Pentru a ajuta plantele se treaca peste perioada de boala se pot aplica ingrasaminte. Recomandat
pentru conifere si pentru Tuia in special este fertilizarea cu sare amara. Aceasta aduce un aport
de magneziu si sulf si are un efect realmente vizibil ajutand plantele sa isi revina.
Schemele de tratament prezentate mai sus se pot aplica preventiv pentru toate tipurile de
conifere.
Daca intampinati astfel de probleme in propriile gradini, va invitam sa postati poze cu plantele
afectate sau sa ne cereti sfatul pentru diagnosticare.
n literatura de specialitate se recomand tratamente cu produse pe baz de: cupru,
mancozeb, tiofanat metil.

AZOXISTROBIN grupa: STROBILURINE

Mod de aciune: Substan activ fungicid cu aciune sistemic local, cu translocare


translaminar la nivelul frunzei. Se distribuie uniform numai n interiorul frunzei, prin
intermediul vaselor conductoare lemnoase (xilem) de la nivelul acestora. Acioneaz preventiv
asupra ciupercii inhibnd procesul de respiraie la nivel celular, blocnd totodat procesele de

sporulare i de germinare a sporilor. Are efect vitalizant asupra plantei provocnd aa numitul
"green effect" (frunze tinere). Confer plantei rezisten la stress climatic i la boli, cu influen
pozitiv asupra produciei (spor de producie ~ 10%) i a calitii acesteia (fructe uniforme, de
calitate superioar).
Utilizare: Azoxistrobinul este folosit pentru formularea de fungicide simple i compuse,
utilizate n activitatea de protecie a culturilor de: gru; orz; floarea soarelui; rapi; cartof;
morcov; tomate; ardei; ceap; vi de vie.

CUPRU grupa: ANORGANICE

Mod de aciune: Substan activ fungicid i bactericid cu aiune preventiv, de


contact. Ionii de cupru sunt absorbii n mod pasiv de sporii ciupercilor i bacteriilor cu care vin
n contact. Odat absorbit, cuprul distruge n totalitate sistemul enzimatic al patogenilor. Din
acest motiv este necesar ca ionii de cupru s fie prezeni pe suprafaa organelor plantelor naite
ca sporii s nceap s germineze. Nu are aciune curativ dup producerea infeciei i
ptrunderea patogenilor n esuturile plantei. Ca substan activ fungicid i bactericid cuprul
se prezint sub forma mai multor compui i anume: hidroxid de cupru, oxiclorura de cupru,
sulfat de cupru, sulfat de cupru tribazic i amestec Bordeaux, fiecare dintre acetia avnd
particulariti i moduri de aciune specifice.
Utilizare: Cuprul ca substan activ este folosit pentru formularea de fungicide, utilizate
n activitatea de protecie a culturilor de: fasole; cartof; sfecl de zahr; hamei; tomate; ardei;
castravei; ceap; mr; pr; gutui; prun; cais; piersic; cire; viin; vi de vie.

MANCOZEB grupa: DITIOCARBAMAI

Mod de aciune: Substan activ fungicid cu aciune preventiv, de contact, cu un spectru


foarte larg de combatere a patogenilor, inclusiv a celor localizai pe smn. Acioneaz asupra
patogenilor, n primul rnd prin inhibarea germinaiei sporilor. Caracteristic este modul de
aciune multi-site (ntreruperea activitii enzimatice a patogenilor n 6 puncte diferite), ceea ce
mpiedic apariia fenomenului de rezisten la patogenii susceptibili.
Utilizare: Mancozebul este folosit pentru formularea de fungicide simple i compuse, utilizate n
activitatea de protecie a culturilor de: gru; floarea soarelui; soia; cartof; tutun; hamei; tomate;
ardei; vinete; castravei; ceap; mr; pr; gutui; prun; cais; piersic; cire; viin; vi de vie; plante
ornamentale (crizanteme); silvicultur.

TIOFANAT METIL grupa: TIOFANAI

Mod de aciune: Substan activ fungicid cu aciune de contact i sistemic, fiind


absorbit de plante prin frunze i rdcini. Are un foarte bun efect preventiv i curativ fa de un
spectru larg de ageni fitopatogeni, care provoac boli ale plantelor cu infecie de suprafa i
sistemic.

Utilizare: Tiofanat metilul este folosit pentru formularea de fungicidesimple i compuse,


utilizate n activitatea de protecie a culturilor de: gru; orz; floarea soarelui; rapi; sfecla de
zahr; tomate; ardei; vinete; castravei; pepeni verzi; pepeni galbeni; mr; pr; prun; piersic;
cire; viin; cpun; vi de vie.

S-ar putea să vă placă și