Efectul placebo

Simion Alexandru-Marius

Este ansamblul manifestarilor clinice la un balnav sau la o

persoana perfect sanatoasa careia i s-a administrat terapeutic
sau experimental ,o substanta neutra din punct de vedere
farmaceutic.Odata cu administrarea substantei dispar
durerile,cat si alte eruptii cutanate,chiar si unele simptome ale
bolilor reumatice.
Efectul placebo a fost descoperit intr-o clinica in care se
incerca un nou medicament pentru raceala.La teste unor
pacienti li se administra acest medicament,iar altora pilule de
zahar.
Se urmarea eficacitatea medicamentului.Rezultatul a fost
surprinzator,dupa doar cateva zile de tratament ambele tipuri de
pacienti s-au in egala masura.
Substanele folosite pe post de placebo sunt :amidon,
zahr, sare, vitamina C, calciu carbonic sau orice alt substan
neutr,acestea fiind testate la producerea unor medicamente
noi.
Secretul efectului placebo contra durerii a fost in sfarsit
descifrat in totalitate in urma unui studiu realizat de cercetatorii
de la Centrul Medical Universitar din Hamburg-Eppendorf
(Germania). Echipa de oameni de stiinta a descoperit ca atunci
cand se pune problema ca suferinta sa fie tinuta sub control,
efectul placebo implica o serie de reactii in lant, declansate in
zona cerebrala cel mai strans conectata cu maduva spinarii.
Pana acum se credea ca misteriosul efect nu ar exista

decat in mansarda pacientului, convins de eficienta

medicamentului care i-a fost administrat, iar opioizii endogeni,
produsi in mod natural de creier in cantitati mici (cu un rol-cheie
in calmarea durerii si a anxietatii), au fost adusi in discutie
adeseori pentru a explica efectul analgezic al unui placebo. A
fost lansata ipoteza ca medicamentele (false) considerate
eficiente ar stimula eliberarea de opiozi endogeni care activeaza
in acelasi timp un mecanism ce inhiba elaborarea durerii la
nivelul maduvei spinarii, reducand reactiile corelate din creier si
prin urmare si senzatia de durere. Este insa vorba despre o
teorie nedemonstrata.

De aceasta data, cercetatorii germani s-au servit de tehnici

de scanare sofisticate pentru a examina reactia la durere (la
nivel cortical si cerebral) la doua grupuri de subiecti aflati sub
efect placebo, toti convinsi ca li s-a adminstrat un puternic
medicament antidolorific. Doar o parte dintre ei a fost insa
tratata cu un medicament numit naloxona (antagonist al
opiaceelor), iar cercetatorii au remarcat ca acesta a redus nu
numai efectul placebo-ului administrat, ci si reactiile cerebrale
corelate. Si asta nu e totul.
Oamenii de stiinta au reusit sa fotografieze interactiunile
structurilor cerebrale implicate in controlul durerii in prezenta
unui placebo; mecanisme care au rezultat a fi direct dependente
de opioizii endogeni si raportate la forta efectului placebo
experimentat de fiecare dintre voluntari. Concluzia? Cand se
administreaza un asa-numit medicament placebo, intra in
actiune o serie de mecanisme complexe, care influenteaza
reactia la durere.
Studiile fcute pe aceasta tema includ trei grupuri de
control: primul grup primete un medicament deja cunoscut, al
doilea grup produsul nou, iar al treilea o substan placebo.

"Unele probleme de sntate pot fi rezolvate cu zahr, sare,

amidon sau ser fiziologic, afirm
specialitii de la Fondul de Protecie a Sntii din Germania.
Acetia au analizat autosugestia i efectul placebo asupra
pacienilor.
Cand unei persoane i se administreaza un tip de
medicament,substanta activa actioneaza,iar persoana
respectiva se va simti mai bine sau se va insanatosi.Dar daca in
loc de medicamentul propriu zis i se administreaza o substanta
neutra,fara ca persoana respectiva sa stie ce contine
medicamentul,n multe cazuri, efectul terapeutic este similar
celui obinut prin administrarea medicamentelor propriuzise,partea importanta este ca bolnavul sa aiba convingerea ca
ia un medicament miraculos.
Am descoperit c o substan ( sare,amidon ) este
eficient la 35% din pacienii cu dureri cu diverse cause, in 50%
dintre cazurile cu dureri gastrice i in 80% dintre cazurile cu
probleme reumatice, arat cercettorii germani.
Rolul autosugestiei este foarte important in porcesul de
insanatosire,efectul placebo fiind cauza vindecarii psihice.Se
sustine faptul ca aproximativ 30% dintre bolnavi se vindeca fara
sa aiba nevoie de o substanta activa,doar prin convingerea ca
pilulele magice sunt eficiente.
Se tie c n cazul bolilor cronice precum diabetul
zaharat(I,II), tratamentele permanente au, n afara efectelor
pozitive, i alte reacii nu tocmai benefice prilor organismului
neafectate de boal. n aceste cazuri, efectul psihologic al
medicamentelor este mult mai eficient decat in cazul
substanelor chimice, asimilate de corpul uman.
Bolnavul
Studiile au artat c unele persoane rspund prin manifestri

clinice la administrarea unor substane neutre ( persoanele

placebo-sensibile sau placebo-reactive reprezint o 1/3 din
totalul populaiei ). Alte persoane nu prezint nici un fel de
manifestri clinice la administrarea substanelor Placebo, ele
fiind numite persoane placebo-nonreactive i reprezint 2/3
din popuDintre persoanele care rspund la substanele placebo,
unele reacioneaz favorabil, n
sensul c se simt bine, alte reacioneaz negativ. Diferenierea
in funcie de reacie nu ine de personalitate, ci e de natur
conjunctural (o persoan poate fi placebo-reactiv ntr-o zi i
placebo-nonreactiv peste cteva sptmni sau invers).
Totui, prin aplicarea unor tehnici proiective i a unor teste
de personalitate s-a constatat c trsturi precum extroversia,
sociofilia, sugestibilitatea, conformismul sunt corelate cu un
grad crescut de reactivitate la substanele Placebo, n timp ce
alte trsturi ca: introversia, sociofobia, rigiditatea,
susceptibilitatea i nencrederea se opun apariiei fenomenului
Placebo, corelnd cu apariia unor reacii non-placebo.

Cercetrile au demonstrat c efectul vizeaz indirect boala,

substanele acionnd asupra simptomelor i nu asupra
etiopatogenezei.

n afeciunile cu un grad mai mare de subiectivitate,

afeciuni psihogene, substanele Placebo au efecte mai bune, iar
n afeciunile cu un nivel inferior de organicitate efectul este
redus. Cea mai mare frecven de reacie se ntlnete n cazul
durerilor (cefalee, mialgii) care sunt reversibile. Beneficiul
produs de o substan Placebo este echivalent cu efectul unui
analgezic.

n psihopatologie, procentul cel mai mare de ameliorare

prin efect placebo se nregistreaz n manifestrile somatoforme
hipocondrice i n simptome ca: anxietatea, depresia exogen,
insomnia i astenia. n general, ntreaga fenomenologie
neurotic se poate ameliora prin administrarea substanelor
Placebo, cu amendamentul c n patologia neurotic efectul
Placebo este invers proporional cu intensitatea manifestrilor
clinice, cu durata bolii i cu cantitatea de medicamente primite
anterior.

Efectul placebo este mai intens n cazul nevrozelor dect

n cel al psihozelor. Se manifest mai intens n nevroze mai
puin structurate, cum ar fi cea anxios-depresiv i mai slab n
nevrozele cronice i n nevroze structurate (nevrozele
conversive).