Sunteți pe pagina 1din 6

Art 1

Vaccinul impotriva hepatitei B vatama ficatul pe care se presupune ca il protejeaza


Potrivit traditiei hipocratice, nivelul de siguranta al medicinei preventive trebuie sa fie foarte inalt, intrucat
vizeaza sa protejeze oamenii impotriva bolilor pe care ei sa nu le contracteze. ~ Marc Girard

Riscuri autoimune ale vaccinului antihepatita B.


Cercetari noi si tulburatoare publicate in jurnalul Apoptosis/Apoptoza indica faptul ca
vaccinul antihepatita B, care este proiectat sa previna vatamarile cauzate de virusul
hepatitei ficatului, de fapt provoaca distrugerea celulelor ficatului.
In studiul intitulat Vaccinul antihepatita B induce moartea apoptotica la celulele Hepa
1-6, cercetatorii au inceput sa stabileasca un model de sistem in vitro care sa
corespunda investigatiilor mecanice ale citotoxicitatii induse de vaccinul antihepatita B,
si sa investigheze mecanismele mortii celulare induse de vaccin.1
Ei au desciperit ca vaccinul antihepatita B a indus o pierdere a integritatii
mitocondriale, inducerea apoptozei (sinuciderii celulare) si mortii celulelor la celulele
ficatului expuse la o doza scazuta de vaccin antihepatita B adjuvant. Adjuvantul
(substanta auxiliara adaugata vaccinului pentru stimularea producerii de anticorpi)
utilizat a fost hidroxidul de aluminiu, care este tot mai mult identificat drept cauza ce
contribuie la bolile autoimune de la populatiile imunizate.
Descoperirea ca vaccinul antihepatita B vatama ficatul (hepatotoxicitate) confirma
descoperirile de mai devreme (1999) cum ca vaccinul sporeste incidenta problemelor la
ficat la copiii din SUA mai mici de 6 ani cu pana la 24% fata de subiectii de control
nevaccinati.
Un alt studiu publicat in jurnalul Hepatogastroenterologie din 2002, a facut observatia
ca vaccinarea antihepatita era asociata statistic cu reactii gastrointestinale incluzand:
hepatita, boli gastrointestinale si tulburari functionale ale ficatului in comparatie cu alte
grupuri de control pentru vaccinuri.
Aceasta, totusi, este doar varful aisbergului
Intr-un studiu publicat in iunie 2011 in jurnalul Molecular Biology Reports/Rapoarte de
Biologie Moleculara, cercetatorii au demonstrat ca vaccinul antihepatita B altereaza
exprimarea a 144 de gene din ficatul de soarece la o zi dupa vaccinare, dintre care 7
gene sunt corelate cu inflamatiile si metabolismul. Autorii au notat:
Companiile farmaceutice efectueaza de obicei testele de siguranta ale vaccinurilor,
dar toate cerintele Organizatiei Mondiale a Sanatatii si a farmacopeii depind de testarile
de toxicitate generala, si studiul de exprimare a genelor asupra vaccinului antihepatita
B nu este facut in mod obisnuit pentru a testa calitatea vaccinului.
Este posibil insa ca efectele de alterare a exprimarii genetice ale vaccinului antihepatita
B sa fie un motiv pentru care sunt peste 60 de efecte grav daunatoare asupra sanatatii
asociate cu vaccinul, dupa cum a fost documentat in literatura biomedical publicata si
revizuita, inclusiv sindromul mortii subite a sugarului?
Alte potentiale mecanisme de actiune din spatele periculoaselor efecte secundare ale
vaccinului antihepatita B sunt dupa cum urmeaza

Vaccinurile antihepatita B ar putea contine polimeraza virusului hepatitei B ca si


contaminant, ceea ce ar putea declansa un proces autoimun impotriva mielinei
(invelisul protector al nervilor) la unii dintre subiectii vaccinati.
Vaccinul antihepatita B ar putea induce boala demielinizarii autoimune prin mimarea
moleculara care exista intre antigenul vaccinului, virusul Epstein-Barr si mielina umana.
De ce se vaccineaza sugarii impotriva virusului hepatitei B?
Pericolul real aici este ca vaccinarea universala impotriva hepatitei B ar putea face mai
mult rau decat bine. Si de fapt cei mai mici sugarii sunt cei care au cel mai mare risc
de a fi vatamati in mod ireparabil, intrucat programul oficial de vaccinare impune
vaccinarea impotriva hepatitei B la nastere, la 1-2 luni, si din nou la 3-6 luni.
Vaccinarea universala antihepatita B a fost recomandata pentru nou-nascutii la
inceputul anilor 90, in ciuda descoperirilor contradictorii in ce priveste siguranta
vaccinurilor. Poate nu este doar coincidenta, prevalenta autismului astazi este cu
1500% mai inalta decat cea din perioada imediat dinaintea introducerii vaccinarii. Desi
nu exista ceva ca epidemie genetica, in sensul traditional transferabil al cuvantului
genetic, exista un lucru ca schimbari induse de mediu asupra exprimarii genelor, asa
cum a fost descris mai sus. Cu alte cuvinte, adjuvantii vaccinului (mercur si aluminiu) si
antigenii vaccinului sunt capabili de a afecta profund stabilitatea infrastructurii genetice
de care depinde sanatatea noastra.
Potrivit unei recenzii publicate in Jurnalul de Toxicologie si Sanatatea Mediului/Journal of
Toxicology and Environmental Health in 2010, nou-nascutii de sex masculin vaccinati
impotriva hepatitei B anterior anului 1999 au un risc triplu de autism raportat parental.
De ce inainte de 1999? Pe 27-08-1999 CDC (Centers of Desease Control and
prevention- Centrele de Control si prevenirea Bolilor, institutie SUA), cu acceptarea
tacita a profundei neurotoxicitati asociata cu utilizarea de thimerosal (compus
organomercuric), a aprobat primul vaccin antihepatita B fara aceasta substanta. Din
nefericire, chiar dupa inlaturarea mercurului (care a fost inlocuit cu alt agent
neurotoxic, hidroxidul de aluminiu), prevalenta autismului este inca de cateva ordine de
marime decat era inainte ca programul CDC tot mai coplesitor de vaccinare (peste 60%
pana la varsta de 6 ani) sa ajunga la proportiile din ziua de azi.
O alta problema evidenta cu vaccinul antihepatita B la sugari este ca virusul hepatitei B
este transmis celor infectati doar prin sange si sperma, care sunt doua trasee de
expunere la care un sugar, cel putin unul nascut la spital, nu ar trebui sa fi fost expus
vreodata; cu exceptia cazului in care chiar mama este purtatorul virusului, si de aceea il
poate transmite vertical la copilul ei. Dar spitalele pot si ar trebui sa examineze
mamele preventiv pentru hepatita B, de aceea facand inutil vaccinarea orbeasca a
fiecarui sugar. In plus, nu exista teste clinice controlate aleatoriu care sa fi evaluat
efectele vaccinului antihepatita B in timpul sarcinii pentru prevenirea infectiei la sugari,
in ciuda faptului ca femeile insarcinate li se administreaza vaccinul exact din acest
motiv.2 Mai exista si cercetari ce arata ca imunizarea la hepatita B nu garanteaza
protectia impotriva infectarii; adica nu prea s-ar incadra la categoria bolilor care se pot
preveni prin vaccinare.3
NOTA: Pentru cercetari suplimentare asupra efectelor adverse subraportate,
minimalizate si/sau activ ignorate asociate cu vaccinarea de rutina, vizitati Arhiva
GreenMedInfo.com Vaccine Research Archive. Pentru cercetari doar asupra vaccinului
antihepatita, vizitati pagina Hepatitis B Vaccine.
Surse utilizate:
1Hepatitis B vaccine induces apoptotic death in Hepa1-6 cells. Apoptosis. 2012 Jan 17.
Epub 2012 Jan 17. PMID: 22249285
2Cochrane Database Syst Rev. 2011(3): CD007879. Epub 2011 Mar 16. PMID:21412913
3 Postgrad Med J. 2006 Mar; 82(965):207-10. PMID: 16517803

http://www.greenmedinfo.com/blog/hep-b-vaccine-damages-liver-it-supposed-protect
- antihepatita b
Art 2
Decizia unei mame: prima injectie Vaccinul pentru Hepatita B
1
A venit ziua in care lumina vietii tale a aparut pe lume. Minunea ei este coplesitoare: aceasta fiinta
umana a crescut din doua celule, inlauntrul tau, si in ciuda ultimelor cateva zile, fiecare parandu-ti-se un
an, toate astea s-au petrecut in noua luni, fara ca tu sa faci prea multe, decat sa stai. Daca esti intr-un
spital, probabil bebelusul tau ti se va lua inca de la intrarea lui in lume, si va fi supus la tot felul de
interventii empirice vizand controlul posibilelor vatamari, de la posibila lui slabiciune si pana la tulburarile
latente antibiotice in ochi, vitamina K in sange, un frecus zdravan cu solutie pentru curatat bebelusi si
continand 1,4 dioxan si formaldehida si din 1991, vaccin anti-hepatita B.

Ce este asta? De ce are nevoie de asta copilul meu?

Potrivit CDC (Centers of Desease Control/Centrele pentru Controlul Bolilor), oricine are nevoie de asta.
Pe cat de mult intelegem noi, aceasta este o boala infectioasa care poate, in procentaje discutabile, sa
progreseze pana la ciroza, cancer hepatic si moarte. Populatiile cu risc mare cuprind pe cei care fac sex
neprotejat, utilizeaza droguri injectabile (nu e cazul cu majoritatea bebelusilor!), cei care primesc
transfuzii, sau vin in contact cu sangele celor infectati. Dintre adultii infectati, 90-95% scapa de virus pe
cont propriu, fara interventie potrivit manualului de medicina, Harrisons Principals of Internal
Medicine/Principiile Harrisons pentru medicina interna.
Ingrijorarea pentru posibila contractare de catre bebelus a virusului este ca sistemul imunitar neonatal
imatur permite virusului sa ramana cronic pana la 90% din cazuri. Apoi, in a doua sau a treia decada a
vietii, majoritatea copiilor infectati intra in faza HBeAg+, in care ar avea un risc tot mai crescut de
ciroza, deteriorare hepatica progresiva si cancer. Replicarea (inmultirea) virala, genotipul virusului (exista
8 cunoscute), vatamarea hepatica celulara dupa cum e masurata enzimatic si caracteristicile raspunsului
imunitar al gazdei face destul de variabila parcurgerea diferitelor faze ale infectiei cronice. Deci, la acele
mame cu infectie activa, care este determinata de analizele ADN viral si antigen/anticorpi, contracararea
transmiterii catre bebelus este un motiv convingator de ingrijorare. Voi prezenta modul in care am putea
esua in a incerca sa rezolvam intr-un mod eficient aceasta cauza ingrijoratoare.
Dar ce se intampla cu restul bebelusilor nascuti de mame neinfectate? Nou-nascutul tau, proaspat iesit
din pantece, are nevoie de aceasta injectie cu ADN viral recombinant, manipulat genetic, inserat intr-o
celula de levura, deoarece aceastea se presupune ca bebelusii pot usor sa ia boala, si pentru a asigura
conformitatea (spre deosebire de adultii cu risc inalt); totusi prevenirea transmiterii pe verticala de la
mama la copil se crede ca ar fi principala sursa de posibila infectare (in ciuda usurintei cu care se poate
face evaluarea, daca mama este sau nu infectata).

Functioneaza asta?

Multe nu se stiu, si sunt dificil de cuantificat in legatura cu efectele vaccinului, inclusiv daca producerea
de anticorpi, daca aceasta intervine, ar putea totusi sa fie de foarte scurta durata si cu siguranta s-ar
putea sa nu produca efecte pana la adolescenta, cand, datorita comportamentului, ei s-ar afla sub un
risc mai inalt de contractare a bolii. Evaluarea predominantei pre- si post- introducerii vaccinului pare sa
fi sugerat ca vaccinarea a fost responsabila pentru o scadere a infectarii cronice cu hepatita B la copiii
intre 6-19 ani, dar aceste documente utilizeaza mai degraba nivelul sanguin al antigenului Hbcore si
antigenului de suprafata, decat testarea prin reactia in lant a polimerazei pentru detectarea ADN-ului
viral.

Dar daca toate aceste date au fost invalidate de


analizele clinice depasite care esueaza in a identifica
in mod real infectia cronica?
Un document edificator, tocmai publicat in Jurnalul despre Hepatita Virala, ar putea sa arunce lumina
asupra adevaratelor rezultate ale acestei abordari si asupra bazelor ei intr-o conceptualizare eronata
despre virus si interactiunea lui cu sistemul nostru imunitar. Acest test clinic a evaluat statutul
infectata/neinfectata a 259 de femei insarcinate prin cautarea prezentei ADN-ului viral, a antigenilor virali
numiti HbeAg si HbsAg, care indica faptul ca corpul este activ infectat si exista anticorpi pentru ambii
antigeni.
Toti bebelusii din studiu au fost vaccinati la 0, 6, 10 si 14 saptamani, deci, asa cum a fost cazul in fiecare
studiu despre eficacitatea si siguranta vaccinului, nu a existat nici un grup placebo natural. Un grup
dintre acesti bebelusi a primit imunoglobulina hepatita (HBIG) care este derivata de la adultii activ
infectati, si alt grup nu, si s-a evaluat nivelul infectarii pe o perioada de doi ani. S-a investigat mai profund
decat in studiile anterioare, deoarece cercetatorii au cautat prezenta ADN-ului viral la acesti copii, in
decursul timpului, nu doar producerea de anticorpi sau raspunsul imunitar.
Aici este ceea ce au gasit ei:
Rezultatele acestui studiu mare de prospectie longitudinala arata ca 42% dintre copiii
nascuti din mame HbsAg-pozitive dezvolta infectie ascunsa HBV, ceea ce nu este prevenita
prin administrarea de vaccin recombinant HBV noilor-nascuti.

Ce inseamna asta?

Implicatia acestui fapt este ca raspunsul imunitar la vaccin, care a fost anuntat ca dovada a eficacitatii,
de fapt nu are nici o influenta statistica asupra rezultatelor infectarii. Doar expunerea la infectie materna
activa in momentul nasterii se coreleaza cu viitoarele rezultate. Daca se da bebelusilor HBIG(nu vaccin),
se poate suprima infectia evidenta in unele cazuri, dar aceasta este trimisa in subteran, catre asa-numita
infectie acoperita, astfel inca un efectiv de 49% dintre bebelusi raman infectati dupa aceste interventii.
Contrar afirmatiilor din studiile citate (adesea finantate de industria farmaceutica), care enunta o
eficacitate doar a vaccinului de 85-95% si in combinatie cu HBIG in prevenirea infectiei acute si cronice
la copiii nascuti din mame infectate, acest studiu a gasit ca, nu doar ca acesti copii continuau sa dezvolte
infectie cronica, ci in plus tipul infectiei pe care ei au dezvoltat-o nu declansa raspunsul asteptat cu
anticorpi si probabil ar fi mocnit in mod cronic fara detectarea de rutina, inclusiv cand acesti indivizi s-ar
putea sa mearga sa doneze sange, organe sau sa aiba relatii sexuale.

Nici un studiu istoric nu a pretins ca eficacitatea


vaccinului a fost vreodata testata pentru detectarea
prezentei persistente a ADN-ului viral. De fapt,
majoritatea studiilor au evaluat doar prezenta
anticorpilor.
Se teoretizeaza ca aceasta infectie acoperita se dezvolta ca rezultat al presiunii imunitare datorata
acestor tratamente, care au ca rezultat mutatii virale eludand gazda, si un esec in producerea anticorpilor
detectabili. Aceste mutatii se acumuleaza la copiii vaccinati si pot fi transmise de la mama la copil.
Aceasta inseamna ca in practica curenta, asa cum este aplicata grupului de oameni cel mai adecvat
pentru interventie (acei copii ai mamelor infectate, copii pe care noi speram sa ii protejam) nu este
eficienta in prevenirea infectiei si ar putea contribui la mutatii in virus care sa permita infectia camuflata.

Deci, daca merge in prevenirea infectiei macar cu 1% mai mult


decat datul cu banul, de ce sa nu o facem?
Deoarece exista o expunere toxica ce are efecte necunoscute si imprevizibile. Nu a fost niciodata
studiata adecvat la oameni (control placebo real) si ceea ce observam noi de la rapoartele bazate pe
studii de populatie este ca au fost inregistrate 443.093 evenimente adverse (dureri de cap, iritabilitate,
oboseala extrema, inflamare cerebrala, convulsii, artrita reumatoida, nevrita optica, scleroza multipla,
lupus, sindromul Guillain-Barre -GBS si neuropatie), inclusiv mai mult de 1500 de decese, adesea
etichetate ca sindromul mortii infantile subite.
Un raport important din 1994, publicat de Institutul de Medicina, din cadrul Academiei Americane de
Stiinta, a revizuit literatura medicala pentru a gasi dovezi ca vaccinurile, inclusiv cel al hepatitei B, pot
cauza o varietate de probleme de sanatate, imunitare si neurologice. Un comitet independent de medici
experti a concluzionat ca nu exista nici un fel de studii de caz controlate observational sau teste clinice
controlate efectuate pe vaccinul anti-hepatita B, nici inainte si nici dupa obtinerea licentei de fabricare,
pentru a evalua stiintific rapoartele persistente despre faptul ca vaccinul anti-hepatita B ar putea cauza
sindromul mortii infantile subite: sindromul Guillain-Barre(GBS) si alte boli demielinizante ale sistemului
nervos central, incluzand mielita transversa, nevrita optica si scleroza multipla; dar si perturbari ale
sistemului imunitar, incluzand artrita cronica.
Institutul de Medicina are perceptia ca nu poate fi stabilita relatia cauzala dintre vaccinare si
evenimentele adverse, din cauza lipsei de date adecvate. Pare imperativ sa se inceapa acumularea
acestor date.

De ce este atat de toxic?

Este facut din:


Vaccinul anti-hepatita B adsorbit recombinant este preparat din celule ovariene de hamster
chinezesc transformate si este un produs lichid care contine antigen de suprafata al
hepatitei B care este insolubilizat prin adaugarea de sare de aluminiu.
Si cauze
Vaccinul anti-hepatita B are un spectru larg de activitate si dupa vaccinare au fost
exprimate diferit 144 de gene cu functii diferite, inclusiv metabolismul si inflamatiile.
Orice persoana interesata de rolul inflamatiilor in bolile cronice, inclusiv bolile mentale, cardiace,
cancerul si autoimunitatea, ar trebui sa se preocupe cu privire la acest studiu pe cobai prin aceea ca a
demonstrat stimularea si vatamarea inflamatorie cumulativa corelata cu expunerea la vaccin pe o durata
incepand cu prima zi dupa vaccinare.

Cui ii pasa de aluminiu?

Aluminiul activeaza microgliile din creier care sunt puternic conexate cu Alzheimer, Parkinson si
tulburarile autoimune. Aluminiul este cunoscut ca fiind o neurotoxina puternic stimulanta imunitar, care
este adaugata deoarece sistemul imunitar al bebelusului este de fapt construit in asa fel incat sa nu
raspunda la el. La acest lucru s-a facut referire ca fenotip anti-inflamator si este vorba despre puternica
interactiune dintre un copil, laptele matern si pregatirea sistemului lui imunitar in primii doi ani de viata.
Cateva analize exploratorii au argumentat pentru un rol cauzal al aluminiului in incidenta autismului,
incluzand o analiza apartinad Luciei Tomeljenovic si lui Shaw si cerecetatoarei de la MIT, Stephanie
Seneff, care afirma:
Mentiunile despre autism in VAERS (Vaccine Adverse Event Reporting System Sistemul
de Raportare a Evenimentelor Adverse ale Vaccinarii) au sporit constant la sfarsitul
ultimului secol, in timpul unei perioade in care mercurul a fost inlaturat, in timp ce povara
adjuvantului aluminiu a fost marita. Utilizand tehnici standard de raport probabilistic, au
fost identificate cateva semne si simptome care sunt semnificativ mai predominante in
rapoartele de vaccinare dupa 2000, incluzand celulita, crize de convulsii, depresie,

oboseala, durere si moarte, care sunt de asemenea asociate semnificativ cu vaccinurile


continand aluminiu. Exista afirmatii conform carora copiii cu diagnostic de autism sunt
deosebit de vulnerabili la metalele toxice precum aluminiul si mercurul, datorita
insuficientei sulfatului seric si a glutationei.
Un alt studiu a gasit ca acei copii are au primit vaccin Engerix B Hepatita B aveau mai cu 74% mai multe
sanse sa dezvolte demielinizare inflamatorie a sistemului nervos central decat copiii care nu primisera
vaccinul si cu 177% mai probabil ca sa dezvolte scleroza multipla.
Stimularea raspunsului imunitar in prezenta unui aditiv toxic sau adjuvant precum un metal, probabil
contribuie la fenomenul autoimun, potrivit teoriilor actuale despre imunitate si este coroborata conceptual
prin similaritatea dintre structura aminoacidului HBV si proteinele umane.
Unicul studiu pe primate facut cu un grup de control nevaccinat, a demonstrat in mod empatic
achizitionarea cu intarziere a reflexelor neuronale de dezvoltare la grupul vaccinat HepB (in special cei
cu greutate mica la nastere si la varsta gestationala), vaccin continand timerosol (conservant formand
etilmercur), fata de grupul neexpus. Studii precum acesta au determinat un risc de 9 ori mai mare al
primirii de servicii educationale la baietii primitori ai vaccinului Hep B din seria de dinainte de 2001 si
unul care a sugerat un risc de autism de trei ori mai mare ce probabil a dus la scoaterea din produs a
thimerosolului in 2001. Vaccinul continand thimerosol a fost pe piata timp 19 ani inainte de aceasta
schimbare (si tot mai este un ingredient in vaccinul antigripal si antitetanos), ceea ce ar putea ridica
probleme pentru unele dintre intarzierile remedierii pericolelor asociate cu aceste produse. Despre
aceste pericole se afla dupa evenimente, in camp, dupa ce multi copii au platit pretul studiului pe termen
lung controlat neadecvat prin placebo.

Ce este de facut?

Noi sprijinim o imunitate sanatoasa la femeile insarcinate. Asta se face prin dieta, minimizarea expunerii
la mediu, promovarea exercitiilor fizice si alinarea raspunsului la stres prin meditatie. Sunt multe de
invatat despre sistemul nostru imunitar si in special despre interactiunea acestuia cu factorii de mediu si
alte sisteme din corp, inclusiv cel neuroendocrin. Pana cand nu stim mai multe, trebuie sa pasim atent,
ca nu cumva mai intai sa vatamam ceva ce doctorii, prin juramant, am promis sa nu faca.
Surse pentru acest articol:
http://www.greenmedinfo.com/blog/mother-s-decision-first-shot-hepatitis-b
http://www.cdc.gov/vaccines/hcp/vis/vis-statements/hep-b.html#why
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17673066
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2716762/
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17504139
http://jid.oxfordjournals.org/content/202/2/192.full
http://en.wikipedia.org/wiki/Polymerase_chain_reaction
http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/jvh.12102/abstract
http://us.gsk.com/
http://www.merck.com/index.html
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9857356
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11130287
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22099159
http://www.neurology.org/content/72/10/873.abstract
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2880343/
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20711932
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21058170