Sunteți pe pagina 1din 4

In Romania atat oamenii de rand, cat si mass-media vorbesc despre coruptie, nepotism

si mita ca despre niste fenomene sociale obisnuite si nu se discuta prea mult despre
problemele etice ale organizatiilor.
Problemele etice ar trebui sa fie chestiuni de abordat si de asimilat sub toate aspectele
ei, la toate nivelurile ei, de catre organizatiile si de companiile de stat si private din Romania.

Ce fel de comportamente incalca normele etice?


- Comportamente care afecteaza libertatea persoanei;
- Comportamente care afecteaza integritatea persoanei;
- Comportamente/ actiuni care afecteaza proprietatea persoanei;
- Comportamente care afecteaza egalitatea de sansa.
Dintre comportamentele care incalca normele etice amintim:
a) Afirmatiile neadevarate- minciunile, exagerarile facute in mod constient;
b) Ascunderea unor informatii ce trebuie transmise sau divulgarea unor afirmatii
confidentiale;
c) A lua sau a folosi fara persmisiune obiecte sau idei care nu apartin unui
angajat;
d) Incalcarea regulilor;
e) Protejarea comportamentelor neetice;
f) Utilizarea unor avantaje in mod incorect/ necinstit, creand altora un handicap
nemeritat;

Deseori, oamenii cauta sa justifice comportamentele neetice in diverse moduri,


expresiile cele mai frecvente fiind:
,, asa e de cand lumea, ,, toti fac la fel, ,, nu fac rau nimanui in mod special, ,,
daca nu o faceam eu, oricum se intampla, ,,hotul neprins- negustor cinstit
( Jenings, 2003).

Etica reprezint norme de comportament acceptate de societate ca juste, corecte,


morale, preciznd ce este bun i ce este ru n datoriile i obligaiunile morale
corespunztoare unei anumite societi.
Etica evideniaz mecanismele interioare care determin aciunile omului,
comportamentul lui n interaciunile cu cei din jur.
n etic se poate de evideniat dou feluri de probleme: primul se refer la modul,
cum trebuie s se comporte omul i al doilea, reprezint ntrebarea teoretic referitor la
apariia i esena moralei.
Etica n afaceri poate fi abordat din perspectiv:
1. macroeconomic
2. microeconomic.
Din perspectiv macroeconomic, etica afecteaz ntregul sine economic;
comportamentul imoral poate distoriona piaa, ducnd la o alocare ineficient a resurselor.

Din perspectiv microeconomic, etica este, n general, asociat cu ncrederea. Etica


este necesar, dar nu suficient, pentru a ctiga ncrederea furnizorilor, clienilor,
comunitii, angajailor.
ntreaga literatur economic apreciaz faptul c ncrederea este deosebit de
important n relaiile de afaceri. Dac etica este necesar pentru a ctiga ncrederea, atunci
etica este important n lumea afacerilor. ncrederea presupune n fapt micorarea riscului
asumat. ncrederea, bazat pe experiena bunelor relaii cu ali indivizi, societi comerciale,
grupuri etc., va asigura protejarea drepturilor i intereselor, deci riscul va fi mai mic.
ncrederea n relaiile cu angajaii: ncrederea trebuie acordat att managerilor, ct i
subordonailor. Un climat de ncredere duce la o mai bun comunicare, la o fidelitate mai
mare a angajailor, la confiden, la reducerea conflictelor de munc sau a conflictelor dintre
grupurile de munc etc.
Exemplu de companie care a intocmit cateva reguli de baza pentru o mai buna
functionare a legaturilor dintre angajati si manageri.
Crezul companiei Johnson & Johnson

Considerm c suntem responsabili n primul rnd fa de doctori,


asistente, pacieni, mame i fa de toi cei care ne folosesc produsele
i serviciile.
Pentru a le satisface nevoile, tot ceea ce facem trebuie s fie de nalt
calitate.
Trebuie permanent s ne strduim s reducem costurile pentru a
pstra nite preuri rezonabile.
Comenzile clienilor trebuie satisfcute prompt i corect.
Furnizorii i distribuitorii notri trebuie s aib ocazia de a obine un
profit bun.
Suntem responsabili fa de salariaii notri, brbaii i femeile care
lucreaz cu noi n ntreaga lume.
Toi oamenii trebuie tratai ca nite fiine unice.
Trebuie s le respectm demnitatea i s le recunoatem meritele.
Salariaii trebuie s aib un sentiment de siguran n munca pe care o
fac.
Compensaia trebuie s fie corect i adecvat, iar condiiile de la
locul de munc s fie caracterizate prin curenie, ordine i siguran.
Salariaii trebuie s fie liberi s vin cu sugestii i cu plngeri.
Trebuie s existe anse egale de angajare, perfecionare i promovare
a celor calificai.
Trebuie s asigurm un management competent, al crui aciuni s fie

juste i etice.
Suntem responsabili fa de comunitile n care trim i muncim,
precum i fa de comunitatea global.
Trebuie s fim ceteni buni s sprijinim munca bun i aciunile de
caritate, i s pltim impozite corecte.
Trebuie s ncurajm progresele civice, precum i existena unor
condiii de sntate i de educaie mai bune.
Trebuie s pstrm n bune condiii proprietatea pe care avem
privilegiul s o folosim, s protejm mediul i resursele naturale.
Responsabilitatea noastr final se manifest fa de acionari.
Firma trebuie s obin un profit solid.
Trebuie s experimentm noi idei.
Trebuie s ntreprindem activiti de cercetare, s dezvoltm
programe inovatoare i s pltim pentru greeli.
Trebuie s achiziionm noi echipamente, s nfiinm noi faciliti i
s lansm noi produse.
Trebuie s ne crem rezerve pentru timpurile mai puin prielnice.
Dac vom opera conform acestor principii, acionarii vor trebuie s
obin un ctig bun.
Sursa: Nica C. Panainte Managementul firmei,Condor, Chiinu,
1994, p.99.

Exemple de inechitati: promovarea pe un post de manager fara experienta in


defavoarea angajatului merituos.
Inechitatile nu sunt date de cuantumul banilor, ci sunt date de raportul dintre
privilegii si drepturi. Intr-o organizatie nu ne referim doar la cat ia managerul si
cat ia un angajat, pentru ca si managerul si angajatul depun o munca si daca noi
nu evaluam in functie de performanta atunci, ajungem la inechitati.
In cazul IMM-urilor, inechitatile se transpun in momentul in care nu exista un
sistem de retributie, in functie de performanta oamenilor si sunt platiti in functie
de cat produc, evident ca nu va exista o organizatie sanatoasa, care sa
functioneze bine. De exemplu, un angajat care vede ca seful lui ia de 5 ori decat
ia el, atunci el va considera ca este vorba de o inechitate, ca el munceste, dar de
fapt toate privilegiile lui, le obtine seful lui. Fals

Astfel, trebuie sa li se explice angajatilor de la inceput care sunt criteriile de


performanta, care sunt criteriile dupa care vor fi retribuiti. La noi, niciodata nu sa vorbit de o grila de salarizare. Aceste grile de salarizare explica aceste criterii,
dar modul cum sunt ele prezentate nu explica care sunt principiile de baza.

Exemple de inechitati des intalnite


O persoana este discriminata din diverse motive si ajunge sa ia mai putini bani, din
simplul fapt ca nu face parte dintr-un anumit grup. Acest tip de inechitate genereaza frustrari
foarte mari, si evident pagubele pe care le poate aduce acest angajat frustrate sunt
extraordinare si nu pot fi prevazute.
O alta problema a inechitatilor este cea a promovarilor- multi tineri din Romania sunt
manageri fara sa fi trecut prin mai multe etape si daca exista in echipa lor tineri mai bine
pregatiti, aceste persoane vor considera ca este inechitabil ceea ce se intampla, ca o astfel de
persoana sa conduca acea firma sau sa conduca un departament, in timp ce ei sunt mult mai
capabili. De regula acesti tineri care au sarit etape ( arderea etapelor) si au ajuns in functia de
manager, vor tine cu dintii de scaun , vor incerca tot felul de tertipuri ca sa elimine acele
persoane si sa isi mentina pozitia de manager. Evident acest lucru, nu face altceva decat sa
duca la o scadere a performantei. In mod normal, ar trebui sa se inglobeze prin strategia
privind capitalul uman, politici de promovare. Trebuie promovati oameni, care pot sa atinga
obiectivele organizationale, pentru ca obiectele managerului sunt si obiectivele lui.
Performanta managerului este data de performanta angajatilor. Criteriile de competenta sunt
cele care functioneaza cel mai bine, trebuie sa avem un profil psihologic, sa fie persoane de
incredere cu anumite competente. Trebuie sa fie un echilibru intre incredere, profilul
psihologic si competente.