Sunteți pe pagina 1din 63

Lueian TOMA

Bogdan OTOMEGA

I,t

II\I}RT}VIA-R I}8

trABORATORT}E
RETETE EEECTRTCE

Editura POLITEHNICA PRESS


Bucureqti,20l3

CUPRINS

Lucrarea

Ll:

STUDIUL DINAMICII CONDUCTOARELOR LINIILOR


ELECTRICE AERIENE

LUCRARII
PROBLEMEr..................
_i. DESCRTEREA TNSTALATTEI DE LUCRU
-+. MODUL DE LUCRU
4.1. Determinarea locului m5sur5rii...
1. SCOPUL

l.

.....,....,7
.................1
..............12

FORMULAREA

......... 13
........................ l3

4.2. P regdtirea telescopului ...............


4.3. Montarea gi p,nerea in functiune a instrumentului de mdsurare
4.4. Alinierea qi calibrarea instrumentului de mdsurat.................
4.5. Mdsurarea ...............

,i. INTERPRETAREA REZULTATELOR,..

13
14

t4
15

l5

BIBLIOGRAFIE

16

Lucrarea L2: SIMULAREA CU AJUTORUL MICROSISTEMULUI


A REGIMURILORDE FLINCTIONARE ALE LINIILOR

DE TRANSPORT.........
LUCRARII
r BREVIAR DE CALCUL.................
DESCRIEREAINSTALATIET.......

I. SCOPUL

_1.

.........17
.........11

.......r1
........21

+. REGIMUL DE FLINCTIONARE N COTAT LINIILOR DE TRANSPORT..23


5. REGIMUL DE FLINCTIONARE CU COMPENSARE TRANSVERSALA ....25

6. REGIMUL DE FLTNCTIONARE

iN SanCrNA

CAPETE
BrBLJOGRAFIE..............
TENSILINI EGALE LA

LUCTATCA

,,..,,.....26
.......27

L4: CUPLAREA GENERATORULUI SINCRON iN PERETTT


cu RETEAUA ELECTRTCA .............
.......................41

I. SCOPUL LUCRARII
t. NTRODUCERE
-T.

ar rrNItLoR cu

.........41
................41

.{SPECTE TEORETICE ALE GENERATORULUI SINCRON.......................4I


3.1. Construcfia generatorului sincron
.......................41

iyoauu,qa DE LABzMTzR DE RETELE ELECTRT:E

sincron.................. .......................42
.........................43
sincron

3.2. Funclionarea generatorului


3.3. Sistemele de reglaj ale generatorului

4. CONDITIILE DE STNCRONIZARE ALE GENERATORULUI SINCRON ...44


5. DESCRIEREA INSTALATIEI
....................47
5.1. Descrierea grupului
........................47
5.2. Scheme de
........................48
Realizarea
5.3.
experimentului
.........................49

EXPERIMENTALE
generator.....
conexiuni..................
practic..................
BIBLrOGRAFIE..............
LUCTATCA

STLDIT-I Dt!

LI}{IILO

.......52

L5: CONCEPTUL DE CENTRALA ELECTRICA VIRTUALA

iNrn-o

MrcRoRETEA..............

LUCRARII
2. INTRODUCERE
I. SCOPUL

............. s3

.........53
................53
pUrsRE ACTTVA .............s4

3. ASPECTE ALE REGLATLUr FRECVENTA 4. COMPONENTELE prETEr DE ENERGTE ELECTRrC4................................57


5. CONCEPTELE DE CENTRALA ELECTRICA VIRTUALA $I
MTCRORETEA
....................... s9
6. DESCRTEREA
..............61

..............
INSTALATTET
BIBLIOGRAFIE..............

.......65

l"

scoP[f- Lf

i-*r:ru

r1lihr?mgfum

=a: :u-=d:-u :cq_.+.,EgrE


: - - _r-: _n- ,_E-ItrEEIa t
:
-,: :tsLtritl- t.lul;tf-n rc I
i :.1r55:I-X.tr3I' fl

-- -.: -

:
;

fu:i:_ -r -::s[ur
-trr-i rm'ni:hn

II; Jf,m;i*.fu@I
-g:mmsrru fius
s:.tru:,:r*r lfa -r
;,;,6jg"-11116x6 i,am

!" FORutLLrn
:

::trlun

i :nfr* :i-UrCn,:mfnn
fe -!i.;i.rprr--- "ulc :::mfu
- ;154;rr_.r
e fiGEr
iffi si- tmmcnfrmd
lrrll:il[B:t nruimE

- :x:jmi de Swu
nm :r:rrnq$ d
:nLmurfl

gmnnsl r

-: :g:LltEr "t ry
:e*fur:a,er :run
::nuruirJlri .E t ou
: :,i..._.:m.T .t:
=tE
!,mLmurmer.m.r.l a

i:m -rlnn:zrrrs

Lucrarea

Ll

STUDIUL DINAMICII CONDUCTOARELOR


LINIILOR ELECTRICE AERIENE

1. SCOPUL

LUCRARII

Studiul vibraliilor conductoarelor liniilor electrice aeriene folosind


de mdsurare de la distan!61 (produs de firma

echiparnentul opto-electronic

PHISTERER, Germania).
In cadrul lucrdrii se vor studia:

a)

inregistrarea

b)

vdntului respectiv in urma excit6rii de la sol, in doud variante:


fbrd antivibratoare;
cu
- antivibratoare;
determinarea frecvenlelor de oscilalie ale conductoarelor;

c)

9i

prelucrarea oscilaliilor conductoarelor sub acliunea

stabilirea eficienfei diferitelor tipuri de antivibratoarl


configuralia fazei, conditiile de mediu, condiliile de teren

2.

in

functie

de

q.a.

FORMULAREA PROBLEMEI

il timpul funcfionlrii liniilor electrice aeriene au fost inregistrate mai multe


.
tipuri de oscilalii ale conductoarelor, produse de fenomene natura=h:
l) oscilafii de frecventd relativ mare (c6teva zeci pdnd la c6teva sute de
herfi) qi amplitudine micd (de ordinul milimetrilor) produse de vibraliile
armonice induse de v6nt in conductoare;
2) oscilalii de frecvenfi scdzrtd (sub I Hz) 9i de amplitudine mare (cdliva
metri) produse de vdntul ac{ion6nd asupra conduitoarelor incdrcate cu
chiciurb (dansul sau galoparea conductoarelor);

3) oscilalii de amplitudine mare qi compofiare aperiodicb produse

4)
r

de

desclrcarea bruscd de sarcind a conductoarelor (spargerea stratului


de
chiciurb de pe conductor);
oscilalii de frecvenld inaltd produse de descircarea corona.

Echipamentul a fost achizilionatprin sponsorizarea s.c. ROMELECTRO


s.A.

iNonuuln

DE LABzRATzR DE RETELE ELECTzucE

Primul tip de oscilalii are ca efect posibil ruperea conductoarelor active


(straturile superioare ale mantalei de aluminiu) in dreptul clemelor de sustinere
(mai des), sau/gi in jurul locului de prindere a distanlierelor (mai rar, la
distanlierele elastice, al cdror sistem de prindere permite migcarea de rotajie a
distanlierului falb de conductor), prin efectul de oboseal5 a materialelor.
Efectele tipurilor al doilea gi al treilea de oscilalii sunt in general de naturd
electricd prin posibila micgorare periculoasd a distanlelor de protec{ie electricb
dintre conductorul in migcare qi celelalte conductoare sau fald de p6rlile liniei aflate
la potentialul electric al p5m6ntului.
Al patrulea tip de oscilalii are amplitudini reduse gi poate eventual amplifica
prin fenomene de bdtdi (suprapunerea de fenomene oscilatorii de frecvenfe diferite)
prima categorie de fenomene.

In cadrul lucrdrii se va analiza numai primul tip de oscilalii gi mdsurile


necesare de combatere a efectelor acestora.

in regim de actiune constant6 a vAnfului asupra conductorului, in urma unui


fenomen aerodinamic cunoscut, de pe suprafala acestuia se desprind alternativ
vdrtejuri (fig. l,a) care determind asupra conductorului o miqcare armonici
(frg. l,b) avdnd o frecvenlE care poate fi calculati cu relafia lui Strouhal Il]:

f=K;
in care:.f
K
v

(l)

'

JI*r.

'- - -'Ll :
" : "i::i
-r,.,1"

l,:

este frecvenfa indusl in conductor [Hz];


coeficient de propor{ionalitate (introdus de unit5lile de mdsur5);
viteza vdntului asupra conductorului [mis];

diametrul aparent al conductorului [mm].

/C\?

--> [b{
lvr
\**,'j

*A -?

r_ t;,

-E

o__
--:L
,.';#,'

3--o-93a#
*?

;Fot

:area unei miqcdri

u.lonr.. in conductor.

Procesul armonic descris anterior are loc la viteze ale vdntului de pdnd la
7 : 8 m/s. La viteze mai mari, vAntul, aclion6nd sub formb de rafale, creeazd
condilii neuniforme (in timp qi spafiu) pe intreaga deschidere a liniei. Pe de altd
parte, la aceste viteze mai, frecvenfa oscila{iilor este mare, iar amplitudinea
acestora este micl gi mai pulin periculoasS.
Importan{a studierii comporl5rii conductoarelor liniilor electrice aeriene la
vibralii a
datoritd includerii intre criteriile de dimensionare mecanicd a
^crescut
acestora. In calculele de dimensionare mecanicr a conductoarelor LEA pe baza
metodei celor trei stdri, starea determinatd de regimul de funcfionare cu vibratii a
conductoarelor devine in multe caztri dominantS. in considerarea ei, un rol

a
l :'

J-r
.t

*'',.

-linamicii conductoarelor liniilor electrice aeriene

::::'.'rderent il are forfa de tracjiune la +15'c (stare standard) din conductor, care este
l:",zeta in urma acumul5rii experienlei de exploatare necesard la circa lg
- 25o/o din
.-

-::ll

de rupere. Nerespectarea acestei .ordilii de dimensionare poate conduce


la
ale mantalei de aluminiu prin depdgiiea condifiilor de
- : -'seald. chiar dacd s-au luat mdsuri de montare corectd a
unor antivibratoare sau
. :; :tasuri de atenuare a efectului vibra{iilor [2].
Vibrafiile induse de vAnt produc eiorturi suplimentare in firele conductorului.
1.:3sle eforruri, care depind de amplitudinea
din conductor, au un caracter variabil,

.:-:::ia ruperilor superficiale

:;:j

ce favorizeazd fenomenul de obosealr. intre amplitudinea vibraliilor

:-..siunea maximl in conductor existd relafia


[3]:

qi

6u = Kau

Eo:

-:

"are:

ob

EE

,-

ab

(2)

oD este tensiunea maximr

a6

in strafurile de la suprafa(a conductorului in


punctul de prindere in clem6 [daN /mm2];
amplitudinea vibrafiilor conductorului la g9 mm de la prinderea in
cleml [mm];

E6 alungireamaterialului;
E - modulul de elasticitate la incovoiere
[daNimm2].
in relaliile (2) factorul de conversie, K depinde de locul unde se determind
:::siunea (distanfa x de la clema de sustinere) qi de for{a z de intindere
din
; -':ductor. valoarea lui se ob{ine cu ajutorul formulei definite
de poffenberger gi
S',r

art [4]:

K::

(3)

,-are: d este diametrul conductorului,


[mm];

p':
T

EI

TI

EI,lllmm2l;

fo\a

de tractiune in conductor [daN];


rigiditatea la incovoiere [daN mm2].

AvAnd in vedere faptul ci amplitudinea vibra{iilor forfate ale conductorului


;:pinde de frecven!5, se poate stabili o relalie intre alungiraz
tu o. materialului qi
:ier-\ enta vibraliilor f Reprezentarea grafrcd. a acestei dipendenle, folosind
date
;rperimentale, este prezentatd in figtxa 2.
Corespunzdtor rezistenfei la obosealS a materialului, determinatd din curba
lui \\'ohler, rezultd, o alungire limitd, e** care, conform recomanddrilor GIGRE,
iste pentru conductoare Al-ol de 150 -: 200
1tn/m [5, 6]. o astfel de limitd
'dreapta orizontald din fig. 2) definegte domeniul pericrlos al vibrafiilor, unde

:lungirea

depSgeqte nivelul admisibil. Datorita erorilor de determinare a mdrimilor


intervin in relalia (3) trasarea diagramei
{fl prezintd, un grad ridicat de
l:lcertitudine. Din acest motiv s-a incercat exprimarea efectului vibraliilor
asupra
!- rr ndu ctorului prin intermediul
altor parametri.

;e

10

iNoauruln DE LABzMTzR DE RETELE ELECTRT:E

-L]ru,Oinu amnumru,rm

itisrnimnEr

^ *=

.f^,

f,,,"

&

flHzl

Fig. 2. Varia(ia alungirii cu frecven{a.

Libermann-Krukow au introdus drept criteriu de apreciere a acestui efect


panta conductorului cr in nodurile undelor (fig. 3) [7]. Aseminltor alungirii e,
unghiul o depinde liniar de amplitudinea vlbra|;iei as:
a=Tcao

(4)
FS"

unde )" este lungimea unei semiunde.

5.' )nnmrurcrm

I'smr[-r"

- iurr':

Fig. 3. Determinarea pantei o in nodurile undelor.

dryrdrra

m ::.r=nn*

t::mlLg

; lxls ttlrnmu{rru[ Um
- rrlng;n ,'hr,rrulLm: jm
I - iru rc ::u.mum

Ittr r&FE:

Compardnd expresiile celor doud mdrimi e gi cr, rezultd cd qi diagrama a(fl va


aveala altd scard acelaqi aspect ca diagrama e(fl. Avantajul folosirii parametrului cr
constd in posibilitatea traslrii diagramei a(fl direct din datele experimentale, frrd

conversia m[rimilor mdsurate. In acest fel se elimind introducerea erorilor


introduse prin aplicarea relaliei (3).
Echival6nd alungirea Emu c'u panta u.^ (corespunzdtoare unei vibralii in
conductor egalS cu e.^) se obline din nou un palier care definegte domeniul
vibrafiilor periculoase. Pentru cru@ se adoptd valori periculoase cuprinse intre 8o gi
16" in funclie de deschiderea liniei, tipul gi caracteristicile conductorului, fo4a de
intindere etc.
Pentru amortizarea vibrafiilor conductoarelor liniilor electrice aeriene
pot utiliza urmdtoarele tipuri de dispozitive:
- antivibratoare (fig. 4);
- distanliere antivibratoare cu elemente disipatoare de energie (fig. 5);
- fire preformate din duraluminiu - Armorrods (fig. 6);
- bretele antivibratoare.

rmrt''fu

se

ril

innrrrrrl

- E:SsUm.i iIArE
glggnfiXft5p.

klir.tmmmru sfrrild
mf.lr,fiUn

- lrTlf

&

Jrul{.I]lrlt*

lMm

rrr":rmlrllm-

in

ltrTm IE{15:Tnm[GEI

:r''rm .ofirfi[mmfu

-;r,ni.tul-:mrug 4k
::tr:u;nr::m.ga fu

rsa[s. :Ignum@tt
mrurmErrLur

.M

.]8 c
r::lr,i:f,rlc m

:rt[mL*.Erfime

-LT

t:u;Uf:rrilnE*

no-g*

ffi
:.,!\,'

,:a':' -.'

i:namicii conductoarelor liniilor electrice qeriene

ll

Fig. 4. Antivibrator de tip Stockbridge

Fig. 5. Distanliere antivibratoare.

:(

/qs
ffiI #*
Fig. 6. Bretele antivibratoare.

Pentru determinarea locului de montare a antivibratorului


:-l\are in clemd a conductorului se poate folosi rela{ia:

L=

d
2.0,195 v

{t

falr

de punctul

(5)

:, -rre: d este diametrul conductorului


[mm];
r'- viteza vdntului [m/s];
f - for{a de trac{iune in conductor [daN];

1,0- greutatea lineicd a conductorului [kg/m];


- acceleralia gravitalionald (g: 9,gl m/s2).

Determinarea eficacitrlii antivibratoarelor se poate realiza prin


mai multe

-:,:rCUfi:

pfin calcul, pomindu-se de la modelele clasice de reprezentare a


lor

(de exemplu, in varianta adoptdrii modelelor erectromecanice);


prin determinarea frecven{elor proprii de oscilafie;
prin determinrri experimentale pe masa vibratoare, determindndu-li-se
caracteristica de funclionare eficace; trebuie sd se impuni mai
murt
caracterizarea func{ionrrii lor pe linie in condilii modelaie,
dar mai ales
reale; rezultatele experimentale, in esenld mdrimea amplitudinilor
deplasdrilor conductoarelor in zonele de maxim, trebuie verificate
prin
3omfarajig ctt curbele de deplasdri standard acceptabile (fig. 7).
In condi{iile utilizdrii corespunz[toare a antivibraioarelor'de trp
Stockbridge, aceste limite sunt de cele mai multe ori respectate.

t2

INDRUMAR DE LABORATOR DE RETELE ELECTRICE

.ili:4{'il!r. i,l,,lulrt:. i

r,.u!tf/.'IidJoi{r,

rI Trrtlf, .
'iiiti;E
\:
-:-::* -"lt

lliilirlfrr,UJ,lilgliitrri"llLrij

r-\cT:;r

Qo

'iir:rd. ii nTr:liliilti ontl

Imm]

r|I{ i-'li,i rrr- ,1Il' .ldi


,tfl **:
:
- d;lrTi.r iir,ll, k', I'r rXU .[fild
- r" : ,li,rlliilf I (' ?*illl
rlfT]ulff.: ilil. :-U Ummrll
:*fl:ll I Tr-,r ]utiifl "rixsmu:
-

12
10
8

riigLnr

,r

2
0

10 20 30 40 s0 60 10

80

"f

lHrl

t_
of

Fig. 7. Curba deplasdrii standard.

I
4rJ-,i

r'./,..// \\\\\

3. DESCRIEREA INSTALATIET DE LUCRU

.//
FtF,

Studiul va

plasat

fr

'

realizat pe un panou experimental de linie electricd aeriand,

pe platforma de inaltd tensiune a

Departamentului

de Sisteme

Electroenergetice (fig. 8), conlin6nd doud deschideri inegale formate din doi stAlpi
de intindere (S11 9i S1r) qi un stdlp de suslinere (S$. St6lpul de intindere S12 este
prevdzut cu un sistem de reglare gi mdsurare a trac{iunii (SReM).
s4

4. ilmom[ L DE L
I

g'TtT-. -::-.. *"..;.1-::.i n;&ru.f

SI,

A
-,

"

Utum,,--rmttr.rrmanur

ll,u-l,ttLl'll'ttl*lt+rt.l1'!,it-li

]il$fllltl

-. 1-:'I*r: it:*

-..!lri+].-r
; uru@
- *.,. -,,utiln.

{.'

Lrc

&il

Fkq:ftnu"ar rokroq

ltnj:,u iIl]Ltl y"iiB ]:.e['Ei


Fig. 8. Schila panoului experimental exterior.

Echipamentul optoelectronic de mdsurare de la distanld este format din:


- telescop cu prismd de zenit (7);

senzorfotoelectric;
calculator portabil (PQ.

iirriullilirLl"

jT ::llt55tr ]r3l.jtrn-] :F
nrx-flLlfl|]fiW]l

nl i'lli{'ft:

- '* iru-j r:Tr,sJIL[

W,ifu,: linamicii conductoarelor


liniilor electrice aeriene

\fisuratorile se p,ot

ffi#t[1

se

teaTiza

l3

in prezen[a.sau in absenfa v^nfului.


in cazul
a conducto_iri,'iiri, de excitalie

reitizeazd;;.;;f;;;atd

generqtor de semnar controrat


(GSe), av6nd
@v@'u B;rttta
\vrvl'
gama de frecvente
0.2 - 1000 Hz;
---ramplificator

de

putere (Apu);

excitator electrodinamic de
fo4d, IE:1. care produce o excitalie
armonicl cu amplitudin.r.u*i*A
de 200 daN.
privind orginizarea d;**tt,
a mesurato.,or sunt prezentate in
,**rTo"t

Fig. 9. Sistemul de excitalie qi


mdsurd.

4.

MODUL DE LUCRU

Penfru rcarizareamdsur'tor,or
se parcurg secliunile urm'toare
[g];

{.1. Determinarea locului misuririi


Locur mSsurdrii trebuie.s^d
fie amprasat Ia

#T::iil
1.2.

trebuie ales astfer

ir"at

r;;;;

o distan{d de 40 + r00 m de
sr fie in spatelL conductorului, cu
un

r egitirea telescopului

.*rfi,"j::"opul

este partea lanfurui de mlsurare


care facilite azd urmdrirea

*-r,H.5illiiJtt*utttii telescopului pentru rcalizareade mdsurdtori


- se aqazd trepiedul astfel ?nc6t masa si fie orizontald.;

se parcurg

iruonuutn

t4

DE LABzRATIR DE RETELE ELECTRICE

fixeaz[ telescopul pe trepied qi se direc]ioneazd cdtre punctul cu cea


a
mai mare amplitudine a vibra{iei. Axa diagonalS a crucii de masurare
conductorului;
axa
cu
telescopului tiebuie sd fie paraleld
aceeaqi
se monteaze prisma de zenit pe telescop, astfel incAt sd arate
direc{ie cu axa crucii de mdsurare a telescopului'
se

4.3. Montarea qi punerea

in funcfiune a instrumentului de misurare

portabil de
Partea principald a instrumentului de mdsurat este un calculator
cu
prev[zut
industrial,
compatibil standardului

tip TOSHIB} 286

llaptop),

se aqazS pe
memorie hard-RAM a" ZO'Mo. in iimpul mdsurltorilor calculatorul
jolsj
refeaua
la
de
face
masa trepiedului. Alimentarea calculatorului se poate
$e
cazul
In
solare.
celule
tensiune (220 V), de la acumulatoare de 12 V sau de la
de
unitatea
doar
alimentirii de la acumulatoare sau celule solare se foloseqte

'*TIh,rltET

floppy-disk,incareseintroduceodischetdprogrampentrupornirealaptopului.
Elementul sensibil al instrumentului de m5sur6 este un senzof cu fotodiodS
in laptop) prin
care se conecteazdla intrarea amplificatorului de mdsurd (incorporat
intermediul unui conector cu 15 pini.

'

t:

mlsurat

ajustarea direcfiei telescopului astfel incat umbra


prin zero'
conductorului vibrant sI fie in mijlocul senzorului la trecerea
i' vederea alinierii se incarca programul OSMPRG'EXE' specializat pentru

Alinierea consta

in

parcurg utmStoarele etape:


realizareamSsurStorilor, se selecteaza meniul Aiustment qi se

se introduce de la tastaturd distanla estimativd dintre conductor

qi

instrumentul de m[surare;

-severificdinc[odatdrespectareacondi{iilordelapunctul4'2;
astret inc6t conductorul studiat s6 fie v[zut clar la
- se ajusteazd telescoput jos
a vizorului. in c6mpul vizual nu trebuie s5 apard
marginea de sus saude
obiectemigcbtoare,iarstrllucireatrebuiesSfielafelpestetot;

se inlocuieqte ocularul din zenitul prismei cu senzorul;


ajutorul cdldtii
se d6 comanda de aliniere qi se roteqte telescopul cu

fine in

SuSsauinjos,p6ndc6ndconductorulestev[zutlamargineaopus6a
va apdrea pe ecran sub forma unei linii in zigzag.

vizorului. Aceasia

Alinierea este
Rotirea se opre$te atunci c6nd se atinge din nou linia.de zero'
0, dup[ ce
valoarea
atins
a
terminatd atunci cand graficul tensiunii pe ecran
trece prin maxim 9i minim.
a
calibrarea constS in iuarea in considerare a deflexiei 9i grosimii conductorului,
distantei dintre conductor qi locul de mdsurS 9i a condiliilor de lumin5.

_"'

"-..

, ::',,

hard-diskului'
DupS conectarea senzorului se pomeqte laptopul frra pomirea
4.4. Alinierea qi calibrarea instrumentului de

":

*I|

--

'ICE

!r:*iy

I di n amicii conductoarelor

liniilor electrice aeriene

l5

{.5. }Ilsurarea

cea

IEA
Ea$i

Pentru realizarea mdsurrtorilor se realizeazd mai int6i premdsurare,


o
prin
a;:r area opliunii Pre-measurement din meniul Measuring. prin premasurare
se
':nfrca alinierea corect[, calibrarea gi existen{a vibraliilor c"u amplitudine suficient
- mare pentru a face posibildrealizarca mdsurlrii de duratd p.".r- qi calibrarea
r=ornaGi a amplificdrii, v : vo2'. Durata premdsurdrii se
arege- intre I gi

---, recunde.

lde
cu

ipe

. \Iisurarea se poate face in doud moduri: continud gi pe intervale. Datele


:rtrnute in urma unei mdsurdtori sunt stocate in memorie qi pot
fi inregistrate
:nnonal intr-un figier pe disk prin comanda save dinmeniur
Fire.'

]ase

rzul

5. TNTERPRETAREA

de

oda

r,"

bra
trtnr

REZULTATELOR

Seturile de determindri ob{inute experimental trebuie sE fie comparate


cu
::runutele teoretice. in ceea ce piiveqte caiculul frecventelor proprii
ale oscilaliilor
:,"'nnjuctoarelor liniilor electrice aeriene, problema
necesitdnd
".t" "o-pticatd
'"';area in considerare a unui mare num[r de factori exteriori
(influen1a temperaturii
Lsirp!'a forlei de trac(iune, varialia intensitatii v6ntului intr-o
deschidere in spaliu gi
-t- tilnp. r-aria{ia in
timp a caracteristicilor mecanice ale materialelor din care sunt
;':n-<tituite conductoarele qi antivibratoarele, influenfa depunerilor
minerale gi
:''rnenice la suprafa{a acestora g.a.).

Dupd realizarea mrsurdtorilor gi stocarea datelor (in memorie


sau pe disk)
:r-reramul de calcul traseazd grafrc variatia amptitudinii vibraliilor
conductorului
*

irnp (fig.

10).

E:

'9i
rla
nrd
0

-0.5

ein

ia

ea.g.

Este

lce
uentruEorrEclor

4a

(auto)

Us=

lElt

Fig. 10. Varialia amplitudinii vibrafiilor in timp.

iNowtu,qn DE LABzMTzR DE RETELE ELEcTNCE


PlecAnddelaacestedatesedeterminiamplitudineamaximigifrecvenlaeiqi
apoipoatefitrasatddiagramaaa(fie.11).Valoarealimitiaparametruluicreste
conductorului.
calculatd in mod automai in funclie de caracteristicile

f [, \Il-

*t'I

m.EGlUt RlLol
Ltr\ IILC

TEST,OI]O

. anRlitudelml:
irequencutcPsl:

eE

{f u-u,rP{LL Lt-Cf

rUyfmlrr-iiul'"

irr,lllttriu,ltrlJn

Fig. 11' Varia{ia pantei cu frecven{a'

:-T
iiii,

ri5

T:,-

rhX1fTllU:t"ii[lr

198 1.

M', Dumitriu, C' - Test Report for Vibrations


12) Dumitrescu, E., Eremia,
lraq and
on a q00'kv overhead Electric Line Instaled in
Measurement
'tiiipna
rith AV-s Tvpe Dumpe^ !1ed:9: mai 1e87 - Irak'
n..*f', M] Bllan' Gh" Dumitriu, C', Trigtiu' I'
t3l Arie, A., Dumitrescu, n.,
Opto-electronicSystemforUn'*'*g.AeolianVibrationsonOverheadLine's
1995'

K'P' U] Libermann, A.J., Krukow,


en uRSS. Sesiunea CIGRE, iunie 1968.
celle-ci
iontre
protection
aeriennes et
t8l Phisterer,K.-(Jser,sManualforVibrationTelemeter(oSM4)PHISTERER,

;JI

I]lllJllfliilIllL[

"Ilu flinrjn'l]]t:i:]nffiEtrllLu

*:=muniirr
n" qr-*n-r
-**:-* ;"f i.1lotrrfn

x" ffim."E\Tq"m. D'E (

foarte inalt6 tensiune, Sibiu


Conductors. SimpozionrliRelele electiice de

Vibration des conductors de lignes

fum

:
: -i'r:::J LIu --m.lnlf
- T:gI11! Iu :JrnLS-T
[. JrrrflImtufTh;i&1|i alfu ii

Calculul mecanic' Editura Tehnicd' Bucureqti'


t1l Arie, A. q.a, - Re{ele electrice'

Overhead Lines.

]"iuf,-]lugliuJ5

miiillilri[liritE]ilml'

ic

BIBLIOGRAFIE

,lr:.g: -:;n:i :l fi1lIl:ru

tuImirmtul

- Dffirential Displacement and Dynamic


t4l Poffenberger, J.C., Swart,'R'L'
ConductoiStrqin.IEEE Trans', PAS - 84, 1965'
zz,'wcoq - Endurance Capability of conductors,
t5l CIGRE Study committi
Final Reporf. Paris, august 1988'
TF2 - Guide to Vibrqtion Measurements on
t6l CiGRE Stoay Conl-iieZ2,WG1l,

TORI-

*Mltx

1-:lutUULri,nr

iUl
"ryl,,m"fu* Or

rii,,ltim( liL5lmiil]ll!

-ll

:;i
=

,ili

t:

aTilrri

-.

lmlurt

ilm

Stuttgart.

rmt
llr

UCE

ei qi

LucrareaL2

este

SIMULAREA
CLi AJUTORUL MICROSISTEMULUI A
REGIMURILOR DE FUNCTIONARE ALE

LINIILOR DE TRANSPORT

I. SCOPUL LUCRARII
S:.rdiul regimurilor de funclionare ale liniilor electrice de transport se va realiza

r:, :-.o'lelare fizicd cu ajutorul microsistemului de C.A.-C.C. totodata se vor efectua


: :ri:--il5ri numerice cu ajutorul programului de calcul LinTrans. Rezultatele ob{inute
:: :tsuritori pe microsistemul c.A.-c.c. se vor compara cu cele oblinute prin calcul
-

{h,
otls
und

-_Et ]L

Se vor studia regimurile caracteristice de funclionare ale

a)
b)

c)
d) compensare

de transport:

serie gi mixt5.

t,

I.
c's

2. BREVIAR DE CALCUL

5.

. Ecuatiile

mic

liniilor

regimul de funclionare in gol a unor linii de lungimi diferite;


regimul de funclionare cu compensare transversil[;
regimul de func{ionare in sarcind cu tensiuni egale la capete;

generale de funclionare ale

liniilor de transport Il-4]:

(x): U , chyx + Z, lrshyx


!(x)=Y"{J ushy+I uchyx
U

,rs,

:arc L-, gi 1u sunt tensiunea


nes

:R"

.._ t:
'_l_=

gi curentul

la x = 0, adic5 la bara consumatorului;

o - constanta complexi de propagare;


;o = ro * j xo - impedanla complexd lineicb a liniei;
lZoy

)',, = go +
f_

z.:
' l!

!2,

.ibr, -

(1)

admitanla complex5 lineic6 a liniei;

l8

INDRUMAR DE LABORATOR DE RETELE ELECTRICE

Pentru linii

firi

pierderi longitudinale qi transversale

( /h

nllilillflflilllilililflrru

]i

rlllllllllllllll lmL'iill

ntixi

'fliu]ym4!3&

gn = 0 ), rezultd:

"t-:,[;i= i'[-h: i,'[r,", = i+


Lo

*@
,:tiiii

unde ),0 =yT =

v
r:6000

km (pentru/:

50 Hz).

-troIo

2r

(D

:'il:

)-n
)t
chyx: chTJx: cosSx:

unde

ltiii!,llfiilix] i

este unghiul

in

:l:tu n $!{- }

.-.]ltf-

cos (D

grade corespunz[tor lungimii

)"0

x, mlsuratd de

llfitl:

t:

lli'

la

-'1.

:1!r: lilfrtt(l"il r 'r tu 4'rhiil


jlrg:iii;*. i, ulul{
'*rdu
iI'lg
I llll1llliiJ::iillu: flll"Ll rI: iril]i:,ifili rdtsm[
.,:,L.-J" -,J::*.*"-.J-: -a---;
,

consumator.

li"llll]:llll

shlx:

"hi#.: isin\x:7sin

:
Zc:
^11

,6

!60 ^l'o
!'o
Vl, ^l+

.- :

Rezult6 ecuafiile de funcfionare pentru liniile fbrd pierderi:

: U ucos(D + j !, Z r sin@
l@): jU ,y, sin@ + 1, cos@
U

v-

adica o simpld rezistenld.

(x)

i{g,l.l:ll
/1\
tL)

Exprimarea in m[rimi relative:

n,

Lt,

C..trlL

[]uil-- -,:L rum rru

- -il:![h ,,.il. : la'.*;


lit I ;:..;:t': .iull lrjt'lr|g;Ern
r0' *":: :- : .:'f i-JT;
:Jmi
: r|l$ll]"': * -.l: ;. ::1 I U u. e t:lri U, ..t:

u(x\

=Yfn
= coso + 7j, sin<D
UB

,l-l = ,!(!) :7sin

<D

YrUo

+r,

"',i I

cos{D

-l

, p, :

unde

[ztrll_[cos<D Tsin<D.l[2,=l
Lrtrl .1 [7sin o "oro _][], = pB - j qB )
P""
PN U'r,r
Qro n
; ,r:ffi, Pr.o :i
=;.

(3)

*------:-

fu

o Valoarea tensiunii

in lungul unor linii cu lungimi diferite la funclionarea in

go1.

Pentru

x: L, (D =(Dr din expresia


a,

:+=
UB

coS<Dr +

(3) in cazul en

prsinL,

i"6' - u-m'
rnsm

=0,
r

.:llllii:ilfl.l rtu-]fit i
:r iy ilrl( tilflrjilTl fiErn
- a]If'n:l':lbl':J f'jl:: 5.h;-! --.I -EtLI
;-1,,8 ifrTlr,hlflfr

lii.,mruii[Ilui]m'

mur ;:r atlorzlt micros istemului a


t,.I[.]!ilhl]:

Ur=
"i"

UA

cosOz +

prsinQ-,

rr;-1".

U(x)=uQ)tJ
ra cazul liniei

in

Eol,

cos@+/P'sino
,,
*- cos@.
+ jpusinO.--'

pt = 0

pentru x =

, adicd la bara consumatorului se

.ummrs

'

an

lr_o-r,

cOs

@.

S obsn/5 cd aceast6 variafe este inversul unei cosinusoide. Pe mdsuri ce


imrlg'llrir'.a liniei cregte, valoarea cosinusului scade gi
deci tensiunea pe bara
rnmrmmn*rrutui cregte. Acesta este fenomenul
Ferranti. Aplicdnd relalia (4) in dou6

r@rn Fdculare rezulti:

L:0;

@z

=0,

Ua=U,a

L=1500 km;
I

"2=!: (J.->*

<D,

Rezrilta deci c5, pentru 0 <


,unnnmmriti inverS6.

in tgura

L<

1500 km, tensiunea la capatul liniei descrie o

1 sunt reprezentate curbele de varialie ale tensiunii pe

r-pnn linie intrerupti - curba


ffirme hmgrmi ale acesteia.

linia electricd,

pe care o descrie tensiunea la capatul liniei, pentru

u(x)

I
!

I
Fig.

1. Variafia

diferite

tensiunii pentru trei linii de lungimi

(It < L, < Z, ), funcflonAnd

?n

gol.

Se observd cd are loc un fenomen de cregtere a tensiunii la capatul consgmato!

ryffir

in

ryeCIsarca

exploatare; pentru reducerea acestor supratensiuni

transversald, cu ajutorul unor bobine.

se

folosegte

t20

INDRUMAR DE LABOMTOR DE RETELE ELECTRICE

,rilllilttll/L1lllll&llllrtllll.

o Regimul de funclionare cu tensiuni egale IJ


u =(J u

Din ecualiile (3) exprimate in mlrimi relative

ll!

tlli(]ltlttrj,lilim4rt

!,llilI,{illllllrlirl

m,m![

m'fltE

Rf,

u(x)= cosO+q, sin(D+7p, sinO


pentru x

: L,

: Or,

lZ(r)l

: t, rezult[:

-coso.*JI-

Qa=

p2rsin@,

(s)

sin (D,

Tensiunea maximi pe linie este:

u2(@-u,y:l+qrq!
,""

(6)

Cea mai defavorabild situalie apare pentru pu = 0, cdnd din relalia (5) rezultd:

qu

o.
=tBi

Introducdnd q,

: E+
"2

in (6) se obline:

u'(a,):l+tg2

+=:k
cos-

"-

Rezultd c5 tensiunea maximd la mijlocul liniei in gol, compensat5 transversal la


capdtul de la consumator, are valoarea:

u**:Lt(@^u,

r-<

"11

=-+
gg5

----r

ob{inerea egalitafli tensiunilor Ia cele doub capete ale liniei pentru cazul
Pr=0, se realizeazdprin folosirea de bobine montate transversal la capbtul de 1a

>

"<

consumator (fig.2).

lu(x)l

u(b^*)

qrEy
fl4. -:"
,itWltiiiummururiurimumuul

:u:mrtmrr

or.umnunnr

iulfi:utm] ,:lE [xnffiiiilumugtr mo_mmm;ulE -

Fig. 2. Varia{ia tensiunii in lungul unei linii


de transport in cazti U , :U , .

*
rure *..
mun *
mnr,e

lttllt unu_

rignmrmi

4!,1

"ilnm,ilTd, di!

:irmrmd

"l

TRICE

3. DESCRIEREA

2l

"n
INSTALATIEI

\ficrosistemu' o:,i:1.-".C.
ierrimtelor sistemului elecfoenergeticr.earizat pe baza moderdrii prin sim,itudine

(s)

(6)
Itii:

real

doudmicrogeneratoare

,"'.o.prr"

Gr, Gr,cLt

n = 3000 rotlmin qi o
bard de putere

p,=4

din (fig. 3):

kW,'Ui=,+OO y, In=7,2
A,
infinit, - releaua electricd de 400
v;

trei linii electrice in c.a. t",


tr, Z. model; p;;-;;"dripoli in rc,
funcfion6nd la (J, 400 y;
=
modelul de "leg,tur, de. transport
in c.c.u, cuyn2zendstalii de
redresare,
respecriv inverrare legare
prinrr_o linie UIPU
uipolu.a
in
cvadripoli in n, frrncfonarjl,
i,io v,!
";;,.r;;"[ir. on,

bobine de compensare transversalE;


consumatori tip motoar

Uute.iiAeco##rr*

asrncrone. rezistenfe reglabile


in ffepte. bobine gi

5l
rr3

dla

ai
,la

,11\

Ii

{t,) t."^

Vil
Iljl ;

r.1i

1,,
--J*
Fig.3.

Schema

deprincipiu

"o.,,,Tl1l1ilil:Hiff'#; fr :1#X
-

l*l
LJ)

T""'l

i,.

ii*-

fi,'
I ***j_

microsistemului de c.A._c.c.

erectrice care modere azn


hniireare simpru

Iinia Lr, formatddin trei tronsoane


de c6te 100 km fiecare;
l.o,ialr, formatl din trei tronsoane
de c6te 200 km fiecare;

riniaLr, formati din dou, fonsoane,


unul de 200 km qi cel'lalt
100 km.

de

F
22

iNonuuta on LqaoRAToR

DE RETELE ELECTRTIE

uti

/il,Jllllllllllllllillillllltrtill

Comanda intreruptoarelor 10, 11 12,


13, Ia, Is, 16 gi 1, (fig. 3) se poate
,
efectua at6t de la pupitrul centrar
c6t gi prin aclionarea direct5 urrpru lor.
Existd de
asemenea posibilitatea de..mg.dllcare
a lungimii'rirrilo. p.rn
buroaneror
de
comandl aflate pe panourile liniilor.
Caracteristicile lineice ale liniei electrice
reale sunt:

l/li

lililltllllll/tiiuilF

lfllil

'

Iq'

lllliutir!

IL..Llil",...,.""1-

u.1i;;;"

Ci'

=11,5

Cf,''

=7 nFA<m; Rtr, :0,22 ekm;

nF,&m;

Ri",,

=0,03 f)lkm;

Pentru determinarea parametrilor cvadripolilor


in

r' |ii'

rtl

x';' :0,33 Qk'rn;


x["'' =1,02 Clkm;

li -

n in cadrul microsistemului

..,

ilii

i.l"'

,,

.."'."

LLilL

s-a ales tensiunea U,,=U,=400V (fig.


4). Rezultl scara de modelare pentru

ll

400.103

=.=_-=1.10,
400
0,056fL

pF

"#
urdz pr:

l,8fL

1,5

-u

,Yr

pF

"

- ,
i:it; ,t' i

:'-rr

la.10* =20,235Q

;-': -

lt: :',

llu,::
..

"llffrr

-jllr-4:lr],J
,iiiiTlll

-''1'

..- -- - *

...,-.:.

r( "-t*ut. r,Jl
* "*l$i*rl-r1,'Iti

"lt.lt::'-

'i

"u :,_-

n[*

,i.tit-.

t.t:iur

"

(,rll:

,ry

rr

-"_rr
:rT, rllLrf-r

rt- ,..ll1.T[!1

a impedanfelor:

302'5

!n *

,
-r<
20,235 "

-lllill h

Se menlioneazd cd ?ntre valorile


necesare - oblinute prin aplicarea coeficientului
- $i valorile rezultatepe modelul fizic existd unele erori de modelare.

llullLt,,

r lul]],-:

,* .: ._ tllu"i:x.L
-- - .- -::--i:

".ty-t _- t:iti

l-"'-

l,

K,

*.-

filrf,

ii-rl,ffi ffir,f

-'.

''

z:o'
,,-, Z;.,ta-

[[

'

irilNlut-I1lt

de scard

,:-

Rezulti scara de modelare

,.JLJ1"- ,, :-.1-i

"

Z',i"' :

Itq

ir,,flTu,lTIL il_

,[\

il-

Impedanla caracteristic5 a liniei reale


este:

l/

fl

- -trly

1,5 gF

Fig. 4. Schema modelatd a unui tronson


de linie
de 400 kV, cu lungimea de 100 km.

Tmodel

iilu.*t''_,iii.

1,811

1,5

0,056n

pF

iiilt

,, r:ti"'l

0,05611 l,grl

1,5 pF

rtr

't-

tensiune:

Ar,-

ii,.

'--'-[
lltlilll""'-

f-

-1'

-"

'
-:"-' --...l
- l;: tr ru'l-

:"1

-.

'--

-1.*:
-

-r'r

-- - -J::

:i

,--T

*"i r::- ll : _T..-..j,il!

.:

IICE
oate

.fuiv'et

an

qiutorul mirrosistemului aregimurilor defunctbnare ale liniilor fu

transport

23

Coeficientul de scard al curentului este:

ide

K,' :5-g-=''.'ro' = 66'667

rde
::sn*-tir

K/

15

Ku

'K, =l'lo3

al puterii:

Kr:

'66,667 :66667

Puterea naturalS a liniei reale este:

mlui
Pi"o'

ntru

=%::
z;*

MW
^^!L*=52e,5
302,2

Puterea naturald a liniei modelate este:

Ploo"'

=#:y=7,90i
ztr"o' 20,235

kw

Pentm a obline valorile reale ale mdrimilor electrice studiate trebuie inmultite
".d.-r-ile rez:ultate pe model cu scirile de modelare.

4.

REGIMUL DE FUNCTIONARE IX COT,AT


LINIILOR DE TRANSPORT

in cadrul regimului de funclionare in gol al liniilor de transport se vor determina:


a) tensiunea la capdtul receptor al unor linii electrice de lungimi diferite
(100, ..., 600) km gi trasarea curbei de varialie a tensiunii la capetele

(L,);
b) hasarea curbei de variafie a tensiunii
acestora U, = "f

U: f (x) in lungul unei linii

electrice de transport.

in vederea studiului regimului de funclionare in gol al liniei se pot realiza dou6


:cheme de functionare:
l. Alimentarea cu tensiune a sistemului de bare S: de la un sistem de putere

:nfiniti (fig. 5).


Pentru realizarea schemei de funcfionare se parcurg urm6toarele etape:
I . 1 . Se oupleazd intreruptorul I , care aduce tensiunea pe sistemul de bare S,
o
inceputul liniei (pct. A).
1.2. Prin cuplarea intreruptorului 1, se introduce primul tronson al

Se mdsoard tensiunea la

liniei

.e obtine o linie cu lungimea de 100 km, pentru care tensiunea la capdtul ei

gi
se

nasoar6 in punctul B.
nrlur

I 3. Se introduce al doilea tronson de 100 km al liniei Z, gi se m5soard


:ensiunea

::usoari

la capdtul a 200 km de linie (pct. C) completAnd tabelul

gi tensilrnea in punctele

qi

l; totodat5 se

B, trasdndu-se prin puncte curba de mers in gol.

24

iuoauu,qa DE LABzRATzR DE RETELE ELECTRTzE

z, gi dupd inchiderea
punctele A - D ale unei linii

1.4. Dupd introducerea ultimului tronson al

intreruptorului

1,, se m6soarb tensiunea in

liniei

Iumuuur rluil|runur[

totalizdnd,300 km;
1.5. Se inchide intreruptorul 1u, se introduce primul tronson al liniei z, gi se
reia mdsurarea tensiunii ?n punctele I E ale liniei de 500 km;
1.6. Se introduce gi ultimul tronson al liniei Z. , efectudndu-se m6surdtorile in
punctele A

rr br
llr
-

iml

Hui(

- F ale liniei de 600 km.

muutNilllrfrf,ft,l]l'

s xtrmflr[lLDf

R
II"{"I{IS!EISAT.

dl ihcfi@oomlllu
,ilumilii

irfitulf

@ i:mtM..( ULr mW,*

Fig. 5. Schemalutlllzat},pentru studiul regimului de func{ionare


a liniei in gol cu alimentare de la sistem de putere infiniti.

Se vor trasa curbele de varialie a tensiunii la capitul unor linii de lungimi


diferite, func{ionand in gol. in acest scop, pe l6ngd mdsurdtorile deja recomandate, se
vor efectua in paralel gi calcule analitice (tabelul l).
Tabelul
Tensiunea in lungul unor

Z lkml

linii modelate,
B

100

300
500
600

in tabelul I se vor trasa prin puncte curbele de


varialie a tensiunii in lungul unor linii de lungimi diferite, funclionAnd in gol.
TotodatS, tensiunile mdsurate la capdtul acestor linii se vor trece
$i in tabelui 2,
efectudndu-se in paralel qi calculele analitice.

Sfu"T umrmnnu

200

Pe baza rezultatelor ob{inute

fummmcdh

de lungimi diferite, funcfionind in gol

rq.

it

ffifimut 'nrruiluir,u

e.mLrmuru lr!ryr

j[I!M

iuc

q,lumfifu[

flrm[mmm

m Smr fl re uillmfiini
fi$ 5. ihqi M
s[Drrnilm
r=rrnlriFrtr*rxm.u miUr trrc- JetI

* frE s& m rmnumd u rafr


EErm lEil- e :[EE ]r![L I
ft*Em

' q uuuumiffi smlrrlcremn@t


r mmurd i :rrm um

IIEsg IWmm ssrE T[m.


.0u@.

r,E"imr

,meum

.mftiac

ICE

derttrctionare ale liniilor de transport

rea

inii

Tabelul 2

iemiiunea Ia caprtur unor linii modelate,


de rungimi diferite, funcfion,nd in gol

rn

analitic
mdsurdri

5.

REGIMUL DE FUNCTTONARE CU COMPENSARB


TRANSVERSALA

La func{ionarea liniei necompensate in gol,


vaia[iatensiunii in rungur liniei este
a

de curba

din figura7.

a Linie necompensat6

tr'ig. 7. Varia{ia tensiunii in lungul unei


linii de transport ce
func{ioneazi in gol cu gi fhra compensare transversaE.

In

scopul realizdiri variantelor de

:rmitoarele etape:

compensare

transversalS

se

parcurg

1' se verific' srrpratensiunea ra capdtul unei linii


de lungime 600 km ce
tunctioneazr in gor gi este alimentatd
de la un sistem de putere irnrr-ita
@unctul F din
tig 5)' Dacd aceastb supratensiune este mai mare
dec6t cea admisibi ld. se realizeazd, o
compensare la capdtul liniei, cu ajutorul
bobinei .8, astfel inc6t tensiunea din punctul F
sa fie cdt mai apropiatr de cea din punctul
A, pentru a simula func{ionarea liniei cu
tensiuni egale la capete. varialia tensiunii
i,
curbei b din
frgwaT;

ruffiri"i"i;;#fua

2. se verificr supratensiunea la mijlocul


riniei pentru regimul de funclionare de
la punctul I prin misurarea tensiunii
in punctul D (fig.5). Dacr supratensiunea in
mai mare dec6t cea admislbile, se poate rearizao
noud compensare in

::ffxl;ffi:te

26

INDRUMAR DE LABORATOR DE RETELE ELECTRICE

rllllrrr lli11rilr11,.,Jll

lr: ll
ll

Jllllii l/lli

llrl lu

2'1. compensarea la mijlocul liniei (punctul D), cu ajutorul bobinei 8.,, prin
inchiderea intreruptorului q, capdtul liniei rim6n6.nd necompensat. Se regleazd
valoarea bobinei B, astfel incAt in punctul D sd avem o tensiune cdt mai apropiatd de
cea din A. Varialia tensiunii in lungul liniei are alura curbei c din figura 7. Se mdsoard
tensiunea in prurctele D Si F qi se determind supratensiunea maximd. Dacdaceasta este

mai mare decAt cea admisd se realizeazd qi varianta de compensare de la punctul2.2;


2.2. compensare la mijlocul liniei (punctul D) prin inchiderea contactorului C,
qi la capdtul liniei (punctul F) prin inchiderea contactorului

bobinei B, astfel ?nc6t in punctul


din punctele A

Si

C, . Se rcgleazd,valoarea

gi

F gi se compar5 cu

cea din punctul

7.

l.

Ll

l'l

J"

"lll',.llltl'1....i
lllllil.rl""L

|ll"'

,F s6 avem o tensiune c6t mai apropiatd de tensiunea

D. Varialia tensiunii in lungul liniei are forma curbei d din figxa

Se mdsoard tensiunea in punctele

]t'

|1.

, []''l

..,l

li

.. ..I

il

ll'i ,.

"illlli,,,

'rrlr'

" I I

1;,.-*;;11;1

6. REGTMUL DE FUNCTTONARE iN SAnCTNA AL


LINTILOR CU TENSIUNI EGALE LA CAPETE
Se va studia regimul caracteristic de func{ionare in sarcind al
cu tensiuni egalelacapete. in acest scop se vor determina:

a) modul de

liniilor de transport

bobini sau capacitate transversal5 la capdtul


I pn sau ps ) p1,1 )
b) trasarea curbei de variafie a tensiunii u = f (x) in lungul liniei qi
compensare cu

receptor, cdnd pe linie se transporti ps

determinarea supratensiunii maxime;

',",
*

,_ 4
,J:

-1:',:

"'1.

:I

:-

[r_m,ffit_tFIE

n" q_- I,l


i s tL:., ltult.- u .*g.
.
.-. l:,1 *::ri..
",frrl- ..--i -. I ttr-dFlfrt. fl
.r..,,-*
:.L .j"]lr
i )-:
I
..-f-. -!rl
'r.':UiI
.tit,i,
116l* 't

1.,:r

c) utilizarea capaciti{ilor in serie pe linie in

vederea reducerii in limitele


admisibile a supratensiunii qi cregterii capacitSlii de transport a liniei;

d) comparalie intre soluliile de compensare cu

m,[tsil_

:lg'

lI riu"L

-ut.,r4l .--.

.-.. - ;

;l

-'i -llr li

hLll

; l"'li l.,,rill'lll I

'tmi:1.

,,,":1.":-

condensatoare serie sau

paralel, cu bobine gi mixte.


Studiul regimului de funcfionare in sarcinl al liniilor cu tensiuni egale la capete
se efectueaz[ pe o linie cu lungimea de 600 km alimentati de la un sistem de putere

infinitd ( S, ), pe care se transporl5 numai putere activ6. oblinerea regimului de


functionare cu tensiuni egale la capetele liniei se realizeazdprin bobine sau capacitdli
transversale conectate la cap6tul consumator al liniei. Reducerea supratensiunilor pe
linie se realizeazd prin compensarea serie, paralel sau mixtd cu reactan{e concentrate
montate pe linie.
Schema funclionald pentru acest regim este aceeaqi ca qi cea folositl pentru
regimul de-func{ionare in gol al liniei cu alimentare de la sistem de putere infinitd
(v. fig. 5). in acest sens se parcurg succesiv etapele r.1 - 1.6 de la punctul4.A. frrd
realizarea m6surdtorilor in punctele indicate.

-,rtlttr-t*t

i -lmtu

{.rNr'0iltxtri&nErll.

_.*:

l._

ffiaan

qinorulmicrosistemuluiareglmurilordefun4ionare ale liniilorde

Pentru studiul regimului de func{ionare

rrritmrcls
I

trarapor.t 27

in sarcinl al acestei linii

se parcurg

stapg.

- se conecteazd un consumator cu caracter pur rezistiv la cap5tul liniei

fpc sisemul de bare,S, ) cu puterea pa > pn.,


2. ptin inchiderea contactorului C, se introduce o capacitate transversald a
ciei I'aloare se regleazd astfel incdt nivelul de tensiune la consumator sI creascd pAnE
h rzlmrea tensiunii de la inceputul liniei;
3. se mdsoari tensiunea din punctele A * F gi se traseazi curba de vaialie a
msimii in lungul liniei U : (*);
"f

4- se repeti primele trei etape pentru situalia ps < pN cu observa{ia cd ra


F il 2 se introduce o bobind reglabilS transversald, pentru reducerea nivelului de
Eosiune la consumator p6n[ la valoarea de la inceputul liniei;
5. deoarece in regimul de la punctul 4 apar supratensiuni pe linie, se vor testa
posftilitnflle de compensare in vederea reducerii lor.

BIBLIOGRAFIE
tl]

Bercovici,

M, Arie, A.A., Poeati, A. -

Relele electrice. Calculul electric, Editura

Tehnic6, Bucuregti, 1971.

[2] 'Guill, A.E., Paterson, w.

t3l

Electrical power systems. volume one (2nd, Edition),

york, 1979.
Poeat5, A., Arie, A.A., Crigan, O., Eremia, M., Alexandrescu, V., Buta, A.
Transportul qi distribulia energiei electrice, Editura Didactici gi pedagogica,
Pergamon Press, Oxford, New

Bucuregti, 1981.

t4]

Mircea Eremia (coordonator) q.a. - Electric Power Systems. Electric Netvvorks,


Editura Academiei Romdne, Bucureqti, 2006.

dltJ,,wflflflMl,i{r .,ilrhlj&]uJ' J. .r"

tllllnrryIirn,,,,rrulu,

d{t ::r#t-pn.

Lucrarea L3

REGIMUL TERMIC AL
CABLURILOR DE ENERGIE
H!

1. SCOPUL

mrp.

LUCRARII

Se studiazl regimul termic al unui cablu monofazat de energie electric[

al)

il:flt)

ffiG

l,

in cablu qi calculul c[derilor

de

i'

temperaturE;

a) curba de r6cire 9z:J(t);


b) curba 0z : JU) pentru un regim cu sarcin6 variabili
curba 01 :

flt)

oblinltd

(12

{rilHrrl'iltE

l$lp @[gE!@
!ul*""n*
flJJSl{lllffi*;'$ r,,l$riil.tm' i@E 'r Jln T1

pentru o incdrcare
timp tr, din care se obtin:
constanta de timp a regimului de incdlzire;

a2) spectrul de temperaturd e : flA

nulltuumrotttu

determin6ndu-se urmdtoarele :
a) curba de inc6lzire

r"-+--{lF

-:"

* I) fie folosind

-1

=,{

la punctul a), fie pe cale experim entald.

x*

;tf

-"lili.--*-.5r*-.'

2. DESCRIEREA

MONTAJULUI

fu

$CImrcrn

5tu&ncmunnu r@ ummrmM
,dilUirflrfimililrtr

Cablul supus incerclrii este de tip AC2YHSY1 avdnd secliunea lxl50 mm2 qi
tensiunea nominalS 12120 kV. Epruveta de incercat are lungimea de 10 m qi este
infbguratl intr-o funie de azbest pentru a simula un sol cu rezistivitatea normald
(pr: 100'C cm/W).
Schema electricd a instalaliei de incercare conjine (fig. l):

X.

rlll lsril@r

!ilmil]k

UUrfm

n[mmd&

ls{
iltm
m*.fli fpl

.re@rum. ,ru :mommuunEt

It iu@ru,,

{rslwm[''in] p@mlr:r

*,udftmormrlltr p111m
lpqufllmm

Fmmuu

oE

mnmfi s[M Mt
E
[qfmi

rruIffiM{ilun iuoilrumr*

cablul electric supus incercSrii;

transformatorul de incdlzire tip tunel, alimentat prin autotransformatorul


ATR-50;
pupitrul de comandd qi circuitele de comandd gi control;
inregistratorul de temperaturd (inregistrator electronic compensat automat
cu doud domenii de temperaturd comutabile: 0-100'C 9i 100:300"C qi cu
trei viteze de derulare a hartiei de inregistrare:20, 60 gi 120 mm/or6).

5. NfrINNL Df,

rtrurnmm frmU UmgnUE


EmmlETlEmL :tc Ullrmcs.mo-i

I Semnificalia
simbolurilor: AC - conductor din aluminiu; 2Y - izola\ie din pE; HS - ecran
metalic semiconductor; Y - manta din PVC.

I.UC[

lrl

rur

amE

rirmmrnmri m[frm[md

me

rrtiirmnrmrmm

t uffi

,i . ,
'r',

-. *n::- dl

cablurilor de energie

Fig. 1. Schema electrice

In figura 2

- :\llSY

este prezentatd.

I xl50mm2 de 12120

29

a instalafiei de incercare a

cablului.

sectiune transversalS pfln cablul monofazat

ky.

Ecran

Manta

Conductor

Fig. 2. Secfiune transversald prin cablul monofazat.

;i

Traductoarele de temperaturd sunt termocupluri din fier-constantan, fixate pe


-,ementele cablului prin procedeul de ,,altoire". Teaca traductorului este izolati pentru
. evita contactul cu conductorul cablului, cu ecranele semiconductoare qi cu bandajul
J3 arrnare, respectiv pentru eliminarea circuitelor parazite de curent care falsificd
::-l asurdtorile prin incdlziri locale suplimentare.
Punctele de mdsuri sunt situate pe urmdtoarele izoterme ale secliunii cablului:
-'onductor, izolatie, ecranul metalic, mantaua cablului. cu un termocuplu se mbsoard
si temperatura mediului ambiant, pentru a fi inregistratd.

3. MODUL DE LUCRU
lnstalafia fiind pregdtitd pentru experimentare, inclusiv inregistratorul de
temperaturd, se procedeazd astfel:
a) se alimenteazl, autotransformatorul ATR-50 gi se cregte manual tensiunea

de alimentare a transformatorului de incdlzir:e pAnI c6nd curentul d

iNoau*un

30

DE

LABIMTIR

DE RETELE ELECTRICE

(mlsurat cu ampeflnetrul A2) din cablul incercat atinge valoarea treaptd


dorita f, : 320 A (datorite raportului 1000/5 A al transformatorului de
curent, fald de 500i5 A al aparatului de mdsurd ampetmetrul va indica
150A);
b) se urmdresc pe hArtia inregistratorului - care este fixat pe viteza de
derulare 60 mm/ord - curbele de incalzire $ : flt) corespunzdtoare
conductorului, izola[iei, ecranului metalic, mantalei PVC, respectiv

c)

mediului inconjurdtor;
dupd un timp de incdlzire h

90 min*, in funclie de scopul utmlrit,

opteazd pentru una din variantele:

cl)

se intrerupe alimentarea cablului

(n

{&ruilflttttmrnruiilr

4
i,
illllLLLlllll|fJr?n

Jil,riulflnl]]l1/llltrrr:,,

rilili",rlrl]llrflflriiri'

ilr jf,fl *fi

TihTffim,#,ffi.fi"T {-H
-ulL r. lll"[]1-.*ru:ul

ririilltiliiil'rrLr.l[]L,

lilmi[

il r,llliltlll- ]J"lfriu
l'il|l]ly lliiiilrl;]nriul]I ril]]l|
rrril| "

ilrllu

'I5@l --

"

,*se

qf,,J

A) inregistrAndu-se procesul

ln:30 min.;
modificd inclrcarea cablului la 12> 11 sa:ula 12 < {, utmlrindu-se in
continuare rbspunsul 0, : JU) la acest regim tranzitoriu timp de
30 min*, dupb care se intrerupe alimentarea cablului qi se urm6regte
de rdcire al cablului, timp de

c2)

se

procesul de rdcire.

Caracteristici ale cablului monofazat AC2YHSY 1x150 mm2


Dimensiuni geometrice
Icond : 7r9 mm;
frnt;rol5 8,2

rirt.pvc

mm;
:15,7 mm;

l5r4 mm;
/ext.pvc: 18,1 mm;
text.rzol.:

R"

LJ

3!,
fuu,mmu^ ou

ffimumnllll

: o,ooo23 x 3202 :

23,552w / m

!&

ltL

{r-fl
,l
*,

Pprc:6'Cm/'iV
Caracteristicile cablului in montaj

trifizat

:3 x 150 mrr2 izolat


: 11,5 MVA

:320 A
:0,13 Oikm
Reso"
:0,30 mH/km
Inductivitatea
:0,25 pF/km
Capacitatea
putere
Pierderi de
in conductoare :40 kWkm
Ioa*

Pierderi
Pierderi

putere in
de putere in
de

ml

rE p;

rmnrm&m dtm

Rezistivit[{i termice
oC m/'VV
Ppt :3,5

Ptraremisd

urnmmE

s,, =+trfo

pzo.:2,8264x l0-6f)cm
c.;2s.:4,03 x 1g-3 og-t

,s

rue

,ur,flr J;ruM&tu 1fr6; 4'q

Caracteristici electrice
wt,

[
i

mirib

-{[4ffi-

il- .\r
*)

Fr

-tj

armdturi :2 kw,&m
dielectric :0,3

kWkm

Observa{ie: At6t timpul de incllzire cdt gi timpul de r6cire au valori reduse in cadrul lucrdrii,
pentru a ne putea incadra in durata unui laborator.

Fq. c. llilurw*rui or r

rRTCE

3l
leaptS

hi

de

{. NTERPRETAREA REZULTATELOR

irdica
diagramele

za de
hoare

Ectiv

de temperatur5
#-du-se
l. folosind curba de incdlzire 0t =

: flt)

ob{inute pe inregistrator

JQ) a conductorului

constanta de timp r, prin metoda


g.un"a (fig. 3);

sE

se stabileascd

0rcl

4se
oesul

Ein
fde
Eqte

I [min]
rig.3. Exempu i"".r.'" a" t.lf..utr.a

,,!i,l-

cabrurui.

"r.,,"nlt3r?
spectrul de temperaturd in cablu :/(O,unde
O
drepre zinti, distanfa fa[i, de
axul cablului (fig.q; pentru carcului
caJerito. de temperaturr pe strat,rile
de izola;ia din pE gi pi mantaua
din pvc se apuca formurere:

Aoo, =

ffAhbu, ao,nr=*r,r"#

d [mm]

F'ig.4. Exemplu de spectru de temperaturd


e:.ftd)int_un cablu.

se

(r)

iwoauu,sa DE LABzRATzR DE

3.

ri{llli,trttullilfilflltillltiiti

,iiliitr,,mniul

il :

cunoscandu-se deja r[spunsul tranzitoriu


JU) pentru o ?ncrrcare
treaptd
const., la care s-a frcut incdlzirea, sE se stabileascd pe cale
grafo-analiticd alura curbei 02 flt), pentru o sarcini 12 + 11, folosind in
acest scop relalia (Anexd):

| :

,i

0r(t)=0,(r)+(f, -rF, Q-r)


e)
Pentru stabilirea curbei 02 : fiz) se completeazd tabelul I cu valori ale
temperaturilor la intervale de timp de l0 minute. Rezultatele se vor

E:
t,i

compara cu cele oblinute experimental la punctul c2) (fig. 5).


Thbelul
Stabilirea

[min]

l0

G,-l\O,(t-r\
0zQ)

{t

curbei 02 :flt)

20

T,

+10

+20

['cl
f'cl
f'cl

0,(t

lini l;liit,,"lulrl-"u. ,ilil :ru,1y'*Ic

i{

I
:

@-*-----i

w(t) q(t)

w2

,"70r(t)+krg,1st1

W,

Fig. 5 Regim de inclrcare cu sarcind variabill


(in doud trepte) k'2: kz - 1, cazal k2> l.

Un exemplu de rezultat

experimental

in

care se redau temperaturile

inregistrate pentru cablul studiat este prezentat in figura 6.

:
Silliq,

n" L.;liu:rrm &

rrl.mc,il cablurilor de

,,.-g::

..i

r,t ::

.-

i\ ! LS Ft,t ;-'
,'
+f I

"

1..

B,BI"IOTECA

Fig. 6. Exemplu de rezultate experimentale.

.f)r - ;'
' ,'nr.h
\ tlii-.i! r.r{'\

'

34

INDRUMAR DE LABORATOR DE RETELE ELECTRICE

REGTMUL

cu

vanmnrr,A ix rnnprn

SARCTNA

ANEXA

il@0mffiMllr

luliififlil0uDmr

illll

iillmIll1rr![rlr{:!!Lr},r.&

ililN '{l1,:

Regimul normal de funclionare poate fi cu sarcind constantd (100%) gi/sau


Begimul cu sarcind constant[ permite determinarea regimurilor cu sarcind
variabild. in acest sens, cunoscdndu-se rbspunsul tranzitoriu la o sarcinb treaptd,
printr-o transformare integral5 se poate obline regimul de incdlzire in cazul unei

ffi =

- 'ffi-

,,'

,dr

variabild.

sarcini oarecare.
a) Rlspunsul la o sarcini treapti
Fie un cablu de energie c[ruia i se aplicd o incdrcare w de tip treapti(fig.

l{llll'1iliflilfli/ll]

lfrlIutllturyJffilliu .u1u

iF' =

;;mmrnrq

llmuf

'*
= f..e *.fl

t{t,

q.=;=
r1
#r

illlllfiflrue

A.l).

heMl
rw@mr

w(0 e(t)

Ullil'{E@l
/M,

uu@ffim[luusEfl!;m

fl =d -.trmllll

T.nan

C------)
-

_Q
fu, ,ruruu, @q rom{udN r@
&, = &

T"ona

mmmr

1plMilffi, =

Fig. A.1. Rdspunsul la o sarcind treaptL.

"&

Ecua{ia diferenlialb a bilanlului termic intr-un timp Ar este datd de relalia:

WA,t = RI2 At = CLT,


in

care: A[

* uS@"",, -T."r,,)Lt = CLT" +

AOLI

(A.l)

-cdldura specificd;
-masa unei lungimi unitare a conductorului;
-suprafala laterald a conductorului;
-capacitatea de cedare a cdldurii de cdtre conductor in mediul

c[:oh*ct"u
s-a notat diferenla de temperaturd cu:

0=Trona -T."da

+- i'--l r

Lt

Dac[

se considerd

de

T*"1: const.,rezultd:

dt=dT,
dt

-{,
dd

,qdlirlrlilrrflfgpqpg1tr$rU1f,E,imru.,r

/Ur

*-,* = a'J[
-s-l
#

(A.2)

fi:lumlilMM,,lflr loUU Ud &


.filtmi;,: * e- I0dMli UIE

i,* = -ffi =e.

imp64ind relalia (A.1) cu At se obfine:

w:M2=cLT"*Ae

@ *t$ru

'&* =s's'*

inconjurdtor:

ln relalia (A.l)

*d[

tr
={n=-=
J

Uiiirmiiihnfird&+rfl!'*nmmr

este cregterea absolut?i de temperaturd a conductorului in intervalul Ar;


co
-capacitateatermicd a conductorului;

C: M
cp
M
,S
A:o'S

-,r,,*t

,#

Se!rum,

um*ni ,;rului

&-,rn, =

,fim

*. -r
trfi

ftilmtr'fi, = ltr- ucuryml


rEfiUutE fimum@l tu nhlllsfiFlril

urnic al cablurilor

de energie

ryfir:din(A.1):

W:C@+
dt

ipotezele cd

W:

A0

const. gi

f,Im"

0 = Bre-"' +

mfu o =1=

I
xi," "rt"

(A.3)

I : const., solufia ecua{iei diferen}iale

liniare (A.3)

Bz

(A.4)

inversul constantei de timp

aincdlziiii.

Penru determinarea constantei 81 se scrie condi{ia inifial[ pentru I

flE$r*ri\:

0, 0

0;,

0,=Br+8,
5U

Br=0,-8,
in

imff

(A.s)

ceea ce privegte constanta 82, zceatsti. se obf,ne ca solulie


pentru

0":

const.,

!dr

=O

regimului

gi din ecualia (A.3) rezult6:

Bt:o-w-RI2
AA

(A.6)

|indndu-se seama de (A.5) qi (4.6), ecuafia (A.4) devine:

r : (r,
rlica funclia 0 este
g

,," =

-5)"- +L = tr -

oi e-a,

(A.7)

suma a doud funclii (ftg. A.2):

curba de incdlzrrea conductorului


5( - "-"') -

0rrr:0,r-''
Se

",)5

curba de rdcire a conductorului.

constati cd cele dour fenomene de incdlzire qi rdcire se desfrqoard simultan.


-t @, cablul atinge valoarea temperaturii stabilizate:

Pentru t

e-",
"mu -

Y[/

- e* 10,a,

Ecualia (A.7) capdtn forma:


o

Pentru 0i :

""hi,

= e-

(1

- "-"') * o ,"-o'

(A.8)

0, temperatura iniliald a conductorurui fiind egal6 cu cea a mediului


ambiant, fenomenul se desfbgoarr numai dup[ curba de incdlzire 06 (fig. A.2, a).

36

it'toauu,la DE LABORATOR DE RETELE

14/
e= A

ELECTRTCE

Il,,a,r

11pnp4 r il

:0.(1-e-")+0,e
0,,": 0.(1-e

pt. 07 0

a)'o)t
Fig. A.2. Curba de incdlzire a unui conductor in funcfie
de timp.

in cazul in care conductorur nu mai este parcurs de curent, adicd w :

fenom_enul se deslhgoar[ numai

dupl curba

0,

r[cire (fig. A.2, b).


Prin trasarea subtangentei licurba de incdlzire sJpout"
ietermina constanta de
incdlzire ri,"r &ce&sta constituie timpul necesar
conductorului, fird cedare de cdldurb,
de

pentru a ajunge la temperatura 0*^. Temperatura


stabilizatd04 se atinge numai dupa
un interval de timp t: (4+6) ri,,.
tr) Analogia electricl a fenomenului termic
Fenomenul de hansmitere a fluxului de c5ldur5
W de la sursele din interiorul
cablului qi pdnd la disiparea in atmosferd este analog
cu fenomenul curgerii unui
curent electric intr-un mediu cu conductivitate finitd.
Conform legii lui Fourier, densitatea fluxului de cdldurd
transmis prin conducfie
intr-o secundi prinh-o sectiune unitate
11 cm2;, ?ntr-o direc{i e r va

1d0

Q,=

fregald cu:

(A.e)

P, dr

l,

avdnd temperaturile 01 gi 02
constant W2prin suprafa{a X va fi:

llllt

llt

llt. lli ,

ltL

I rLt,ilr'"

u"'

nl

Itr

;:. ',"

ll11

iuilfliltlitllr

llllrrliiiiilf,fllvl]ii

lll ,1

lllLLlLlllx[

lllll*

t,-'llliilliiilt,i,,,

lll

.
r

llll

ilIltLLLlllli:lli

"l

.iitl[

{ ril _.-

-r

,.

:l

lLiL

ll |tlill L

ll.

.(l'-,'l: x:fl,tn

l,-,*

llllllllLLtLl]lllNt.

.]]l1.

t-

..n,.,.:.....,.'-

lllll'-illlllllililll ,ilLlt

ti

*rU

riii

l rili

-'

i'iii

.,,,

-ii:llll

"llllllliiillililil, llllill,li

10)

i!firl

"r,,ri

]jlt,,T* ]lUUt"

lllnrr''jttiiuliiitil ltlltllLliiillilliiililllltiiiilt,

illlllllllll

12 qi de

(A

irr(

illrrril 'h

(0r > 0z) (fig. A.3), fluxul de cildurd

Wr:2nrlq,

ii

[r

Penhu cazula dou[ suprafe]e cilindrice concentrice,


derazerl, respectiv

lungime

,il

.
L

li

utt.*- illU

tlir fl".

.1". " : ._. ,-.

titi:

hi
.

l]|lll],ili.,

J- t4_-:l

li

ll

Ul+

,'',

il*

\-

--g

i^(diij

tbt

,il

",Y ,,
,;J

,nii[ll],

**,il5

,ulllti ltiit,]l

lt,

llllll'"'illllill -rlLillillllllll..llL

Fig. A.3. Transmiterea cdldurii intre doud suprafe{e


cilindrice
de lungime /. aflate la remperaruri diferite.

_:i-_, lMrtrr
-lilUmijit I
.,lll:l lililn..t 'lU:r{L "-tiurJl"ilt J

I rLLl]iill'f"iLiltiii

IRICE

-)t

Mmind

relalia (A.9) in relalia (A.10) se obline:

.*_

de
ll'._prdr
= -t'" lr--

l'0,e-

o, dr
_d0:Wr)__
-+

r":?:l::

Frn mtegrare

rz,re^tttd:

^o"
0' - 0, = w>

t:0,

lllrL\
'2nl

ru,

furysn

lui Fourier:

0,

nta de

!dur6,
i dupa

- R.. :!+nL
2rl

-0, :WzRrz
este rezistenta

rl

(A.11)

termici totald acircuitului termic

considerat,

to SsdT:.

riorul

i unui
ducfe

(A.e)
19ide

Corespondenla termenilor din legea lui Ohm dintr-un circuit electric qi termenii
(A.l l) stabiliti pe bazalegii lui Fourier, pentru un regim stalionar este:

dtm crryresia

Circuitul termic

r
lS:
fl-

- fluxul de
0r -

0:

Circuitul electric

cdldur6

- diferenla de

temperaturi LU:

- curentul electric

Ut - Uz

- diferenla de potenlial

- rezisten{a termicd

- rezisten{a electricd

- rezistivitatea termicd

- rezistivitatea

elecfici

tlduri
3.10)

Pe baza acestei analogii se poate construi schema electricS echivalent5 din


&rx'a A.4, in care s-au neglijat capacitSlile diferitelor straturi fa!5 de exterior.
0^naiu

Fig. A.4. Schema electricd a unui cablu cu conductor din aluminiu, izolatie din PE,
ecran metalic din cupru gi manta din PVC, infigurat infi-o funie de azbest
(avdnd funclia de mediu de pozare).

iwonuu.q.n DE LABqRATqR DE RETELE ELECTRICE

38

Pe baza acestei scheme se pot calcula cdderile de temperaturi, in regim

Ae," - P"

\ll'
rutttttttufililltunruffiu

-'*u *

Wr(p) =(Cp * AF@),und,"

i@):

iil, - :. r:

D(l*
tr

(A.13)
lii#

r(p)

Cp + A

& tll

,]}i,, '

unde pp6 este rezistivitatea termicl a polietilenei (ppr: 3,5'C mAV).


Intr-o alt5 abordare se poate aplica, pentru W1 const., transfotmata Laplace
a ecuafiei (A.3):
il/

" ' = cpO + AO: (cp + ,ap1p1;


p

:L

circuit electric format dintr-o capacitate in paralel


nrqU.

cu o rezistent6, prin care trece un curent 1(fig. A.5).

finrururumililttLri(ltrltrttfllultiuttmiliilllM

1(p)
rff,.,,
IflIlh

q',m,

',JfiIf,lml

illtl,rillllll[|rlfillllllll

IT

p)

: a;a :

pp

(cp + G\J ( p):y (p)

(A.14)

Cp + G

Trmruluru

ru,ltlllum$Mflu

7@):utplitpl
e@)i@)

lutllrll]llu!flflfllllfllu illlllr

!illillllllfrilt[l,r ,[lr." lilt,n

v@) = Cp +G

y(p):

Transformata Laplace a unei tunclii w(r) este

le

"' w(t)dt =

Inversa hansformatei Laplace

alir

in cazul de studiat, dacdwlt):

1,

1fl

atunci

f'

este w(/) =

,tOl =L
p

(pS

T ,r,
]lr- {ri

fpll

Y'ffi',"''P

ri@ru

ilu

PMltlll@ illi:ll1lllE

ffi'''',,=+

Cp + A

t{w@} =

-"

,nrrilUil,n,,I

fillffiltrullllllillllul iullllljglltllllu]lli llilll]lffiflnur

lmtr

ffi #r -A
rl

tmlHlimuumuuiu,l

iff_:
: I
- f,

Rezult5:

,tr1t' =

Mlllmt

w(p)=i(p)
efp>u fp>

wfd

,r,,

F*' ','p" -

Apare echivalenla intre ecua{iile (A.13) 9i (A.14):

islm

IIII||lm' lflllul*tllri,Nl$r lm,g{(ll[ rllllllflMfl Jlffirlullilm@m

Fig. A.5. Circuit electric RC.

0t

1, = ffi, * *,:-

.iiililEfil]lllllff

,-" -.i

'ffilallltrll :lur]llilllllllii iillil :jill]]' "a Lllliii'lr ;;"u"xl

f ,1ild.

Se poate face analogia cu un

mutrffim[fl-ill {":r'r

.11.:'l'*rl+illJ.xli1"'1,

(A.12)

W,1nfexr'i'a

LIL

ShnPnr

sta{ionar, pe oricare din straturile cablului. De exemplu, penhu izolalia din polietilena:

mf,us ir,fl[m**,tew uro

fllllilflE lfiifl@iE$

$
rl

[,*, J o *

'lt5iilldfrml

, =,
; - - il,,
_,'
I

39

regim

cf RSunsuI tranzitoriu 0z(4 cflnd


se cunoaste 0r(l)

HilenS:

(A.12)

#tr#8"".:1liX.1;Ji"i-nauu'iuuita,;;#;#Iluatrepte(rig.4.6),

{yl'e !'''1.
(r,*)

*,,, =

lwrt

rylace*

w(t)
7F,

(A.13)
W,

Fig. A.6. Curbd de sarcind cu doud trepte.

Funclia de incircare a cablului sub


forml de doud trepte:

W,,,(t) = W,(t) +
im

care

fiiO

H(t

ilwr@ _Wr@l

(A.ls)

Si W2(t) suntconstante.

Aplic6nd transformata Laplace ecualiei (A.15)


se obline:

w,',(p)

=Lpp*w' -w'

(A.16)

"'rr

W,,(p) = y(p)O.,(p)
Daci

se

(A.17)

c,noa$te rdspunsul tranzitoriu pentru prima


treaptade incircare:
W,

=p

!(P)il(P)

(A.18)

rer-enind larclalia(A.16) se poate


scrie:

w,,(p)
ftrucat

=Ll, *(',

Pl \w,- r)n
)

,.J

acelali cablu este supus la dou' incrrcdri

1,f]

T1.":*"si,e
(4.18) reziltA:
e,,,

rui 0 *, (p) rr

(p) - w '' ( P)

Y(p)

r-,

(A.1e)

)
c,

w1 qi w/2, se poateelimina

frll .";;;;; :ffiil;"";y(p) dn

'''

P) Po,

wl

(P)

iwonuutn

DE LABoRAToR DE RETELE ELECTRICE

tI

respectiv dup6 folosirea ecualiei (A. 19):

6,,,(p): [, * (+ -,],-,.-l,

,L \W, )

,r,

(A.20)

Revenind in domeniul timp, se obline:

0,,,(t)=

o, (r)

.(h-

,)r, r, -

(uF[*rmf"{ Gf5l
ln rmtmf,t cr

"l

sau

0,,,

o, 1tI + (tr,

1)o' (r

- t)

,W.

.W,

(A.2r)

unde K^ =-

la

tunclia treaptS,
Cunosc6ndu-se deci rdspunsul tranzitori:u 0,(r)
funclia 0,o,(l) este egal[ cu 0r(0 pe intervalul (0, t) gi cu o combinalie in funclie
de 01(r) in restul intervalului. Un asemenea calcul se poate face cu uqurin!5 pe cale
grafrcd (fig. A.7).

s-

,l!01il lllllllurltrullM

-,llllllll]ilmll|lililmulllL

-'"';ii'1r-'r

tfifimmmmllrr

ilXlil@MlllMl

o)

=fte,Q)

k,o,(t)

!l

utuiintm'ii

u@

iilfuroumru

ililimnnnlrmnrmqmfUd

uummltrlm

ffililliilm&0trmlluillltrull

Relele electrice. Calculul electric, Editura

Bercovici, M., Arie, A.A., Poeatl , A.

l2l

Poeatl, A., Arie, A.A., Criqan, O., Eremia, M., Alexandrescu, V., Buta, A. Transportul Si distribulia energiei electrice, Editura Didacticd gi Pedagogic6,

]lUE
mu W
iim@U m: "dm
,EG

,@fllll'

rlm!tr0lmumlflIB&milm; 0@ rUffirllllfil

tll

Bucuregti,198l.

m mld

cUi

di$Wftmmflxirqpitrtur umOnumulrlflf,
,tiurmrr

BIBLIOGRAFIE
-

"r'n1
tlutlrlnlfi@3

Mlmr

rb

ttlummmunmrurlrryn,uf{rlml

lui 0,,,(t) devine:

Tehnicd, Bucureqti, 1971.

Jlumul,

flifllllMfllfi|llu@ |ililMffi lmrmuilumril!! I

t : 0, atunci relaliapentru determinarea

.(h-,)r,0

ft

il&ttt||ttmrmmruuuuu Uufinufiuwmllulrffium

l:

o, (/)

xm

llflllluflfllloulllulfllrflnrlD

uutfllrmrmrtrommmruuu

ltflilflluMltl0]

Fig. A.7. Construcfla pe cale graficd a rispunsului 0,,(l)


t.
in cazul cdnd saltul are loc la momentul

0,,(t)=

@E

iMlmltMullumffi

udrulrmuuul

mnm rmmMllurur

in cazul cAnd saltul are loc la momentul

ilffi illl@l@lluiul fl@m

I*f,tiln,[uru

(----';fsr-"1

/-

t,["re{,l

$uMmmruu

hr',,rffiflr

e(r)

s{tmFt,lL

]r

4rlillllttllrrlllrllf trdslnii,nllllld[M-

rffitil(Tu

fficIn

lTtx

9,"I".CffiirhilFr
,ffmnnru"lr@r {@
mnrrllfl&rilr ;r dunmLtn drtl

LUCRAREA L4

*,..JTREA GENERATORULUT

"ARALEL

CU RETEAUA

srNcRoN

ELECTRIci

L sGoput, r,ucRAnrr
L uare se studiazd.sincronizarea
in paraler) a generatorurui
ro rEleaua electric, de putere infiniti(conectarea
forosind modutur
f,c

-*

nu

-'""'

efe.ctua urmdtoarei"

"-p".iri"r"r.

"*p".i-"rl,
oplarea generatorului sincron
in pararel cu sistemul de putere infinitr;
elirnentarea
unui consumator

izolit

dela un generator sincron.

Z INTRODUCERE
il{ajoritatea generatoarelor electrice
conectate ra releauaelectricd sunt de
tip

h,r#lT:T^1.,311:y:.n"tn.ys**9iincali'astreri";;;;";*"oarele
mdifica
in mod independent p*".,J' pr"a#;tfil'r:,::1i,r?:Hffii:

-,;il;;;;toarere

i*,,
ffi."*,:::
..T::i1",1,:,$Gi7,e"
coerent (impreun6)
".ii"1
raviteza.derotafie
o" rirr".onirm. Aceasti vitezd

sd

de

frecven,ta .trt"mutut .f""i.o"r,"ri"ti.


mectat,, T:"^j;^^::.^",
de dorit cdt mai aproape
^*l"."rind
^
oe rrecvenla
nominal' de 50 sau uJHil'"t"
va n sincro nizat cu sistemul
1..;,ag
urE,ergeuc rnterconectat
al ENTS.-E, care este teoretic de putere
infinit',

g1ilr l,.,ilr
p_rl".pi"t, g"**l";'uu ur"u un impact nesemnincativ
3:?::l1l,T::,.l5i
sistemului electroenergetic.

*:::::::l-:3gl:,

3. ASPECTE

SINCRON

TEORETICE ALE GENERATORULUI

3.1. Construcfia generatorului


sincron

statorul, componenta.s{atignala

a generatorului
prevdzut cu infbqur'ri individuale""o.".f"rratorsincron, de formS cilindric',
celor trei
a, b gi c,

ri)i

LUCRAREA L4

gIILAREA GENERATORULUI
B. PARALEL CU RETEAUA

2t)

ELECTRTCi

L SCOPUL LUCRARIT

F4
c[ie

lde

SINCRON

--

fo t.,-are se studiazd- sincronizarea


(conectarea in pararer)
a generatorurui
." rEtea ua er ec rri-cd a" p rt*'

SE

r.r

ini,,ir

;;

;i-";#n,[,

efectua urmatoareie
nryrarea generatorului
alimentarea unui consumator

2.

NTRODUCERE

.-"-,

ffi

il;#rl;i

:;1.ri

m enta r.

i" pu.uler cu sistemul de putere infinit';


izolit dela un generator sincron.

lhjoritatea generatoarelor
erectrice conectate la releaua
electric, sunt de tip
Parametrii de,!r1c,tionar"-;;;'i,
,$"r modificali

r*ron-

independent

ffi:"ilr#i

.ffi

astfer

incat generatoarere
p*".irTp.orr" u"ii# ii,r""",i"u.
cuprul de

iiJf;'!1i82:;:?,,:;,'fi":T:tl:*i::m*i3
este cea care
-*:-,:""#ff
'rr(r.n'sm
frecvenla sistemurui electroenergetic
m.rc'nectat'
de dorit c6t mai
Generatorur studiat r"

drroenergetic

ffi

-determina

up.oup;;; r."*.r1u

nominal, de 50 sau 60 Hz.


.ia*ilJ".,"i'ru"#i-u";;;;;;rat
cu sistemul

intercone-ctat ar

eNrso-I, care este reoreric de putere


i"* r uu u,", *-i,pl., nesemn infinitr,
lT:lX',Til,:*:#**;;'
n cati

;;;

3. ASPECTF' TEOR-ETICE

SINCRON

ALE GENERATORULUI

3.1. Construc,tia generatorului


sincron

statorul' componenta..tufiglTd
a generatorurui sincron,
de formd cilindricr,
prevdzut cu inf,qurdri
i"airiauui.'.o."ffizator

."ro.'t

"i^iurJ

a, b qi c,

iyonuu-.qn DE LABqRATIR DE RETELE ELECTRICE

42

amplasate in sloturi dispuse la 120'in spaliu una fa{d de cealaltd. Rotorul, partea
mobil5 a generatorului sincron, poate fi cu poli aparen{i sau cu poli ineca{i.
Infrgurarea rotoricd este magnetizatd ctt ajutorul unui curent continuu, numit curent
de excitalie, 1",, care va crea un cdmp magnetic sta{ionar.

3.2. Func{ionarea generatorului sincron

Atunci c6nd rotorul incepe sd se roteascS, antrenat de turbin5, se produce un


flux magnetic invdrtitor care va induce tensiuni E, in infbgurdrile statorice. Aceste
tensiuni sunt sinusoidale, cu frecven{a datd de viteza de rotalie a rotorului, sunt
defazate una fald de cealaltd cu grade 120' electrice, iar amplitudinea acestora

LIL I i'l ll

]r

:l

ll

liL-

depinde de valoarea curentului de excitalie 1,,.

In

regim permanent, tensiunile de

fazl sunt simetrice, iar o fazd a

generatorului sincron se poate modela printr-o sursd de tensiune E in spatele unei


reactanteX5, numitd reactanld sincrond. Atunci c6nd generatorul produce curentul
Ig, se poate defini urmdtoarea relafie:

E(.|r):

Enei6'

-U r + iXr!,

(1)

inlTquririle statorice sunt caracteizate printr-o rezistenlE R,, care este


suficient de mic[ pentru a fi neglijatd. Dacd tensiunea va suferi transform6ri
multiple de la generator la consumator, frecvenla este un parametru dat de rotalia
mecanicb a ansamblului turbind-generator, viteza de rotafie depinz6nd de num6ru1
de perechi de poli.
Schema echivalent[ de secven]d directd a generatorului sincron este
prezentatd, in figura 1, iar diagramafazoriald este prezentatdinfigwa2.

,ii

llri:ilLLullLL

lll
,

rT'l

',lll tr ,

lrl

lLllllllll

lll

il!'llllf

lll

tll

Ull

IUUUililUnll

illil

Lli',r

,.-"r

:l

m.-

;1"

llliiillll ll

llllll

illil'- I

I llr*
*'"llt
'"uLlrlnl

.ri

lllliiilll,, lllllll lll*l


ilL

LllllT

,lll

LlllxlLlLlliii

I,

li,lt
,,

.t...,,.J -.,,Llt .,,"i.

slrt

ll

llLllllll{t,llll' lr

lLLiilrLLL lll1llllllll Llllll'l-lLLLl

lllll nl

tft r'Y#ul

nrifllltfrttflnnfliluN

''i
illlL:r"

li.

.,.-

;'
ill

r, i -

I,ll,l"rr

Tll lllLlllllllilll'll,i,L

llLntttlllr'

llllln"'fl1LLLLll,lilt

Fig.2.
Fig.
2. Diagram
Diagramafazoriald'.
a fazoriald

din [a] 9i [5]. Figura3 prezintd gi limitdrile tehnice ale generatorului


sincron, punctul de funclionare al acestuia, definit prin perechea de valori P qi Q,
afldndu-se in interiorul domeniul reprezentat in gri, punctul N fiind punctul
nominal de funclionare. Cu alte cuvinte, puterea reactivd ce trebuie produsd pentru
a obline valoarea doriti a tensiunii este limitatd de limita curentului de excitalie.
se pot obline

ll"r'

-'";
,iilillllllllllil * llir L
ilrt;lt, .Jili'' .1h..
iii I Ll"llr r""' .-.

tlt
jflll]ilillt
"'

Plecdnd de la diagrama fazoriald din figura 2, se poate construi diagrama de


capabilitate a generatorului sincron, prezentatd in figura 3, numit[ gi diagrama de
inc[rcare. Detalii privind modul de construire gi semnificalia detaliatd a tetmenilor

:"

lLlll

illll lllL llllllll]qrll|i

,.rlt'

echivalentd.

I r .''

LLL I

lLLLlll

ILLLI

I iii

ill'lllilllli'-"1'iiilllllLLllLlilll,,LLLI

rlllriiiilllll

Ir]1,

C,(I-.=ct)

Fig. 1. Schema

lllllilut

t,,LL

,,rr,"-':i""..;ll.'l
'llilillllLLlll'llllll llll

jXs

Li

1111,

llllli

"',,,

11]

I:lliL

-..:"' .,,

,,,
,: ,,ii-i 'r
Lr " llll"li";ll u, llll''
,,,,1

-.

..,,Jll:

,.

,lr

,LL

1,,:liiiiL

- ,,:ili.-

:['

llllll".rlllillllll,l,,:l,,illi

lllllil'l*

ll- Lli;.]i

lri

,,",

lii ui$N
" .":*ii*

TRICE

Srcllorului sincron tn paralel cu releaua electricd

43

Limita tehnic6

partea
P"

lecaIi.

rrrent

t\
/

a rurDlner

'

Limita curentului
curenh
excitalie
xcitalie

i.:,:=::\

N
-<le

\'..
un
lceste
rcre

XL6nE

mmuri

sunt

Estora

JTA
I

us/As
/x' bO
i)^,
Q^o q
_4
XS

unel

Fig. 3. Diagrama de performanld

lentul

h rt'e

mtalia

m5rul

rct)

tsct)

Supraexcitalie
a

generatorului sincron.

punct de funclionare din domeniul de capabilitate, puterile activd qi


de expresiile:

este

este

Q^o*

ffilt!!fl smt date

rman

Q".,

Subexcitalie

(1)

Lrmita curentului
Limita

Fatoric
./s;-tatoa,

Q"

:U,t , cosrp = EU
ijrin

a-

EU
LIz
: u rl rsin : --g---s
cos 6, - ---g' X.,
ns
<p

(2)

(3)

in regim permanent de firncfionare, valorile de control sunt puterea mecanicd, Ptrtreutul


de excitalie I"*. Dacd punctul de funclionare se mutd, de exemplu din
#
Fcul A in punctul B, ca ufinare a modificlrii puterii mecanice P., aceasta fiind
cgf, cu puterea electricr P", iar 1", rdmdne constant, tensiunea electromotoare En
ftrftm constantS, unghiul intem 6, va sc6dea, iar puterea reactiv6 Q" va creqte. pe
& # pfte, dacd P. rdm6ne constantd, prin modificarea curentului de excitalie 1,,,
fr in ma de supraexcita{ie fie in zona de subexcita{ie, se poate modifica puterea
ffirht fie produsd fie absorbitL

33. Sistemele de reglaj ale generatorului sincron


]na de
ma de

nnilor
brului

lsiQ,
mctul

pntru
ie.

Tensiunea gi frecvenla sunt cei mai importanfi parametri ai generatorului


la funclionarea interconectat5 cu sistemul electroenergetic. Tensiunea la

nrm

horrele generatorului se regleazr prin modificarea curentului de excitalie, iar


fiect-enga se regleazr prin modifi carea vitezei de rotalie, respectiv a puterii

Mice.

Sistemele de reglaj ata$ate generatorului sincron, respectiv regulatorul


- RAT qi regulatorul automat de vitezd- RAV, sunt prezentate
in figura 4. Atunci c6nd generatorul este preg[tit pentru conectarea la sistemul
destroenergetic, tensiunea gi frecvenla sunt reglate fie manual fie automat, in

omlat

de tensiune

iNonuuz.n DE LABoMToR DE RETELE ELECTRICE

44

,ill{,llllllliliiilliill|ryfii tji1lllllrlrlf]lllllrlrilllillrrrnullllr.iu

ambele cazuri acfion0ndu-se asupra tensiunii de referinfb U*t $i frecvenlei de


referinld f,r1. Trebuie menlionat faptul cd atunci c6nd generatorul func{ioneazd in
sincron cu sistemul electroenergetic, in regulatorul de vitezd, pe l6ngi frecvenfa de
referin![, se adaugd gi puterea activd doritS.

)lllllllllllllliriilllllllllrllllfll

::

,lllllllllr LlxllltllliilllllliiliiJlflltlllr
'lllllllil'.,1 J'"11,....:::"" 1r

1lllllllllllllllLill:

1r

'

lir,iillriiri1llr,.llil x',

.illlx,,lll !'

..:.,JI-

-:..-

-..'.

riulifll.

;"-'

j..

"lll!.I[llu,ti::'::'-[
ittril

t,

lr

-J:---

lrflniilllllllf^l

r].,ririi i:r lr 1

Ililililrr,*:,riillll[

:;

Regulator de

vitezl - RAV

lllllllllfilililillll:]|]. j:::':

- il I'F"-

Jr '-

,,rut|1,i1lliiuttl||t mmtttilm|lll

iiil it
"'

1.nl

:lllumfr

;lllumium,

lfullr[il',rllllullllllllllr. Jllllil]lllllnillt il|]I1.,-.:::'"


illlllflilill]ltilllllll!ili

.,llln1!]ffflllilltl[ illlllllili]llllllfifllltiu

-.-...Jr-: ll;0
llimL([']l

,illllllllililllllllllltrlllfil]filllu rllllfilllllllflllilirrudllll]]ffXlll

lJllllllllr,ilillfiMlllltrlllll]lllililll

'ri.,

TT

&

!l

illllll'',rrr:mla, r@

Sltttttttttuumrruumurufltunutll

Regulator automat
de tensiune - RAV

.0U

u]lu

llllllllilillllllllllfiilmlilllll uxn'ml|][1uuum:

rilllllfifl|lllfllllilllulllt'.Ulllltl

illll {!l

g!$llllllrf rill&.mflIurut

]t

illllllliUll/'iffiilrlMllnuliiqu$[u! *E

{luuurrrumrrruu

ffimmuumrnm*uutttutllLu' flrf,mrttffifi[r@ rriu

Fig. 4. Principalele sisteme de reglaj ale unui generator sincron.

illfi{lmlfllllrl$llIilr] fflmnrNu,mmmmmul,llfilll1i!rtimr!]
rlllllllllflffillllllilfimml,

4.

CONDITIILE DE STNCRONIZARE ALE


GENERATORULUI SINCRON

{ffiililllllll tllllillll]fiillllllllullllr

rypililil|il thM$llllunmilm

llllu!fllllrlflllllr rifirrrruilillllfi5r,E[

rult{llllllllllllllllllllllffill|lllllll|illllilllllr

llllll[

sd aib6 aceeaqi frecvenlb;

fie infazd.
Neindeplinirea condiliilor de sincronizare va conduce la:
- daune asupra generatorului qi asupra maqinii primare ca unnare a
solicitdrilor mecanice ca:uzate de accelerarea sau frdnarea rapidd pentru a
aduce masele aflate in migcare la sincronism cu sistemul electroenergetic;
- daune asupra generatorului gi transformatorului ridicdtor catzate de curen{i
sd

mari;

llllllllll]l

mlll

$ulluillull,ffiumErlllilrlu,[Iu

,rllilililtrlllllllliliiiillllllltr rililllllrlllm

l0lllllllllllililllllllllllfillilru0il

Conectarea/sincronizarea, respectiv deconectarea generatoarelor sincrone


constituie o activitate normalS la intervale de cAteva zile, sdptlmdni sau luni,
datoritd variafiei semnificative a consumului la diverse intervale de timp, unor
planific6rii pentru mentenanlI sau unor evenimente neprevSzute. Pentru
sincronizarea generatoarelor trifazate, inainte de inchiderea intreruptorului,
sistemele trifazate simetrice de tensiuni trebuie s[ indeplineascd urmbtoarele
condilii:
- sI aibl aceeaqi succesiune afazelor;
- si aibd aceleagi valori efective;

xHl"lmtd

.illltr

Luli,lllflllllllilljlill[]lllt

ItMr

,I

ilUl0filul ]filiirrtillllflri"lillEft

lllttliltttttuunmmutlnnuur ilr,Lrr

rltlm@ttlu

nlnfiltril

iniiiluJru@

illlilillllitrumilliililllllfllm[ ii]$rllllllllullllinlnlll|lllllu lllllllu

Jr JlllflJusl=@,'l
)m !m
lMruluililil lliullr LlullillllillillNlilllllilillll 1lu( il'w' JI&.IM t
,UUUrr,rrllllttnruilrl.rUtttllUUlUl[

llllllllt',,rllllllttltllltr0ll|Ixx,,ul]lills

lllll]lll

rfli

illx@llfifillfllllllllfrllilfluillllllllllllllL

|]Iuilflill]]lllllllll1]lnilllllfrilu

illllMflflflriillllWt

iHlL,

ulullrmE

lfl]trfi|numumrnnuu riiluuttuturustlluu
,iililtffluumlllllliltilI&Mi,.

;ulMituunur

,llllrmntttu,llltiilnmmur

mu

iluumuillrl[d

iillllllllll,

llulllllljlfluu{ulllll

::il0llllllllt ullltmuru

rilillluml]

]uilmiummufi@ur

E IIM
m

'rMr'[ L]tc

umfiMim@MMmr llu ]lllllul$m

llfluurnmrrmllmrt urui
tuulIlfiillilflIllttrilllltrut

lG alm

'tlllllllllrufflE|unlmll[ldnflluumlll l'xlllullilllllf,lL

mr

.@

flgtlfl !iltlllt, ug!il[

*l0ilflmluillllllllr,uuull1llff@iluqflfltllurllnllur.

InlMErlililmllr

r'*fillG,

fltf

'u,tt-t

.illr ;@Hixr

ltrr!

S]llfilunfllf,u i,'JlltuiultllEt i
mMreilm@ilI[

lll(lflniffitllll{ltrlillll[f!flflrllllrull1l]Ul

rnudl i!
&

]ll@mH Jilll@i(

.utlllllur0rrrilmnu0ng, lruuummnul

l)xul@llln,riifrllr uE

.RICE

:i

\incron in paralel cu

-:.:.: in sistemul electroenergetic de tipul oscila{ii de putere gi


abateri
-:r -:.e de la valoarea nominald;
.ttd t,7)

de

zd in
ta de

:.izarea generatorului cu sistemul electroenergetic, iar sistemele


de

:- ':::r- il r.a deconecta

ca urmare a identificdrii condiliilor anormale de

- de

""

ta

-::-"irrele IEEE c50.r2 gi c50.13


sunt date recomanddri privind
-- : -:'r3r?toarelor sincrone, at6t penhu cele cu rotorul cu poli inecafi cet qi
: : : - rotorur cu poli aparenli. "Generatoarere trebuie s5 fie construite
- -:: s; t-ie capabile
pentru funclionare fbrd a necesita inspeclii tehnice sau
:-:i sincronizare, adicd, sE accepte abaterile listate ...,, [2,3]. Aceste
: :-::.r ambele tipuri de generatoare, sunt:

- : _-:iJre & unghiulard de maximum +10 grade;


- :r::irea tensiunii de la 0 la +5 p1sssn1..

- .--::erea de frecventl de maximum +0,067 Hz.


' -::lnizarea generatorului sincron, numitd de asemenea

punere in paralel,

- -. electroenergetic se poate realiza fie manual fie automat.


r. Sincronizarea manuali
:.::ratoarele sincrone
sunt in mod
- "' ,: : operatorul din centrala electricd tradi{ional sincronizate prin mijloace
ajusteazd manual viteza de rotalie a
:

"-- - : .au punctul de referinld pentru frecven![ a regulatorului de vitezr p"ri- u


-" : -r3C\enla generatorului cu frecvenla sistemului electroenerg"ti.. i, ,,oJ
" :r. .rperatorul ajtsteazd. nivelul excitaliei sau valoarea de referi
n[d, a
:-- :::':ului de tensiune pentru a alinia tensiunea la bornele generatorului
cu

' -

ea de pe

bara colectoare la care generatorul urmeazdsd se conecte ze


ll).
-t:eratorul va inijia inchiderea ?ntreruptorului atunci cdnd. realizeazd cd, sunt
"-i:..liie condiliile de sincronizare. Un operatorpregdtitprofesional
corespunzltor

'one

uni,

*"': :rrliratea de a determina in ce ritm defazajul dinne tensiunea la


-

nor

lfru

bomele

gi tensiunea pe bara de conectare va deveni zero sau fazorii


celor doud
":"'lorului
: - " -' - 1r de tensiuni se vor alinia astfel incdt si actioneze inchiderea
intreruptorului cu
".- : ' rrlS de timp care sr acopere duratatotald a mecanismului de inchidere.
--

rlui,
rele

Operatorul foloseqte o serie de aparate de mlsurd pentru verificarea


condiliilor de
- ::..nizare, aflate pe panoul
de sincronizare in camera de comandi.

Una dintre cele mai vechi metode prin care se determinb dacd tensiunea
la

:'-::ele generatorului se aliniazd cu tensiunea barei de pe partea sistemului


- .::roenergetic constr in folosirea a doud lrmpi conectate in serie cu legiturile
-'-:lor pe cele dou6 prrli ale intreruptorului
(fig.
a

ua
nIi

5). Atunci cand cele doud tensiuni

- rceeagi amplitudine qi acelaqi unghi, tensiunea (diferenfa de potenlial) la bomele


.rprlor va fr zero qi deci acestea vor fi stinse, iar in'
in care cele doud
"*i vor lumina
.::siuni sunt defazate (valoarea maximd fiind de lg0") ldmpile
datoritd
:::erentei de potenlial creatdla bomele acestora. operatorul va
inilia inchiderea
-:reruptorului atunci cdnd cele doud lbmpi 'uor u1irg" momentul de minimd
,minare. Durata ciclurilor de iluminare gi stingere aepinae de
diferenla dintre
:

iuoauA,tqa DE LABoRAToR DE RETELE ELECTRICE

46

frecvenla sistemului electroenergetic ai cea a generatorului. DacS l[mpile nu se


sting complet, atunci diferenla dintre amplitudinile celor doud tensiuni are valori

illilllillililflflilil[lll]l

lilrrrlllrlrllllliliir'

lllllt

, TU

I,I

"ri

Ll -Lu
- "f* . -.

rlllllfilliliiillll,lllll"'rl
.1llllllllll
rlitlrurLrLlilllrfllllllllllLlllllr

ll*

Irr

]i

lllillllll]]]flfi[l|illi]]]llllll|i|||lll["i|iiilL..]]],',

mai mari dec6t abaterea acceptatd.

ilililnlllllllllllr'lllllllLlLllltr,

iJfiflll,u

.,,llll'.l:'lil,,i

l,

lllt

.,lr

'i:

"'

",,,

"i l:ii *

.ilLl''
ilillrll|)rll1lll* ir
* l;
LLll;. "'
'rlfiill-llllllll]llllL
MllmllUilllllll lllllllllIll lLLllllll'llll, llll,;,iiil"'" liilt
r,,||l,l;,;::ttr.I1l[,, itiltfl,.,,,,".I, ,. ,t. ..
lliffillllltiiilrfl illllllliilllillllfl]]r]l

lllllllllllllllf"i illllllllll

llliillllllllllll ILL

''rl'lLllLu

.,

- --- -'l

r,tr Jil111...,,,r.
llfirlllic]1ln1lllllllfl,,.llr"

c.

:lXililllffi

flilLlr,

* ,,.,f-'
-li..,Ji

Fig. 5. Folosirea lampilor pentru verificarea condiliilor de conectare


a generatorului sincron 1a sistemul electroenergetic'

Folosirea l[mpilor este cea mai primitivd metodd de verificare a condi]iilor de


conectare a generatorului sincron la sistemul electroenergetic. Pentru imbundtifirea
metodei de verificare se folosegte un sincronoscop (fig. 6) care indicl cAt de incet
sau rapid se rotegte sistemul fazorial de tensiuni al generatorului in raport cu
sistemul fazoial de tensiuni al barei de conectare de pe partea sistemului
electroenergetic. Suplimentar, se pot folosi qi frecvenlmetre.

rl\

*ee?

aNcFot{o3coP

tlllffilllllfillllilililrn

irufinr
ililmillllml]l![

mr,

iiiltll|l]lll

{'
ul,

),_"Emr,

mrl,-|frL"mMflilW-t [N,

itrl6vs11grmnwtllry,],]u

riimiltttllllllllltttttllll'rlllttltlfltttiltttttill.

illlitfii)fln

mmmflrul
il

llnilflii tr!ff

Fig. 6. Sincronoscop mecanic.

B. Sincronizarea automatl
Un echipament automat de sincronizare a generatorului sincron are
capabilitatea de a verifica o parte sau toate condiliile de sincronizare. Acesta poate
trimite valori de control, sub form5 de erori, cdtre regulatorul automat de tensiune
gi cdtre regulatorul automat de vitezd pentru a ajusta tensiunea qi frecven{a la
6ornele stitorului. Sistemul automat de sincronizare afe capabilitatea de a
determina cu precizie momentul de aclionare a mecanismului de inchidere a
intreruptorului folosind valorile mAsurate de frecvenfb qi tensiune.

'l(ilfff
r
.
r
r,
.
u

illlllllllllllllllllllllll[illillli NLli,ttltltttmllliuiu,triil]itu
]Jllllllllllllilil,lllll]llllllllliiillll
lrllllffillilll)ljllr,

J,,'

liilLl--'r""--.lL

illllul':lillflllfllllltrllli: :lrlrillf,@uli

tifill{ii]llillllllfillllllllfilllllll rlliililiiiirilllllllll:llluifllili

ril11fidiilU1il1tflul1flug',Jllui
,lilifllllllilr

)rrlirtilulliJ$rld h

r]lil:llJlliilflllilliillillllllllil,{fl

]rlrri

r@;

slncron tn

cu releoua electricd

histicile
rr
r
3i

de control ale sistemului automat de sincronizare trebuie


u a permite minimizarca perioadei de sincronizare. Caracteristici de
,ponservative" vor mdri exagerat de mult durata in care mdrimile

fi aduse in banda admisibild, in timp ce in cazul in care se seteazl


prea ,,agresive" perioada in care sunt indeplinite condiliile de
devine prea micd. TotodatS, sistemul decide qi momentul in care sd

lcfru

a ajusta parametrii de control. De exemplu, dacd frecven{ele sunt

tfnLte, in timp ce defazajul dintre fazorii tensiunilor este incd mai mare
ftea admis6, condiliile de sincronizare nu vor fi atinse niciodatd. De

fttrul

automat va stabili o diferenld de frecvenld care sI permitl alinierea

hrcirmilor in timp optim.


L tr" 6,a se prezintS un exemplu de unde de tensiune

cl
*

atdt pe pattearelelei

p pe partea generatorului. Se poate observa faptul cd frecvenla relelei


mai mare decdt frecvenla generatorului electric. in figura 6,b se
qgestiv defazajul dintre sistemul fazorial de tensiuni pe partea relelei
gi pe partea

tEe
Sr
ffi
a.

h.

Fig. 6. Exemplu de unde de tensiune qi fazori.

5. DESCRIERE,A

INSTALATIEI EXPERIMENTALE

5.1. Descrierea grupului generator


Onryul generator consti dintr-un motor de curent continuu (acesta simuleazd

Lr sau motorul endotermic) gi un generator sincron, cuplate prin intermediul


i f,m$e. Magina primarS este prevdzuti cu un tahogenerator pentru a permite
gi stabilizare a vitezei de rotafie.
are urmdtoarele caracteristici:

Motorul de curent continuu

o
o
c
o
o
o

&:
U:

puterea nominalS,
1000 W;
tensiunea statoric[,
170 Ydc;
viteza de rotalie nominalI, ro 3000 rpm;

excitatie separatd;

infi$urare de protec{ie termic6;


tahogenerator 0,06 Vdc/rotalie cuplat la motor.

iuoauu,sn

48

DE LABIRATqR DE RETELE ELECTRIcE

Generatorul sincron triftzat are urmdtoarele caracteristici:


r puterea nominald, P, : 1000 VA;
r tensiuneanominald, U: 3 x230 I 400Yac;

r
o
o
.
o

conexiunetriunghi-stea;
viteza de rotalie nominal5, ro:3000 rym;
excitalie separatS, U",: 220 Ydc;
inlI$urare de proteclie termicS;
dimensiuni gi greutate : 1200 x 260 x 3 00 mm, 65 kg.

5.2. Scheme de conexiuni

fllllllllliriiillllllilirilfl ]lrilrrrlllrril

)lllllr lliiil

'lllllllilll .rl||'l,,,,11,,,,,
rlllllllllil

,Sll \l

llllLLlllllll

ll

LL

ll

ll

"

"

'

"

....

iltrvtluriuniryrr*u i*l:iflrr:Ffltfilfilir

m'ltt,tt[l{lllllnonr'ryrur''r"xu]if""l:t[(tlu

se prezintd schema trifazatd de conexiuni pentm cuplarea


generatorului sincron in paralel cu releaua de putere infiniti.
figura

ll

illll

in

'l

'.

ll

lrll

LLLlLlllll llllilil ,,

q,,

"' ."

il

lllllllll"'ilrr ll

'-l

I lr(l

llllllllllillll"lLil )1

llllllllll llfillll llll

illlililtllllltili

.,,,lll-

rlllillllllllllllllllllllllllllrllilll,

'rilltltrl'll

liLl

"

rrl'

lt!illt6,lilLl}

,,..."llllllllll-llltu
ll,ilttiUlUlrL

uttul

illri - il, ll

uu ,

',, ....

illiliil-'

fllllllllllllljlLll, illliilllilllllllllllilririill"'

ililrnunlri I'

ill|tnrlrlrililrrtttllrfirrtttl

'

])r "iilLl,. U iu

lttttttl

r'

irl*'1

*.i'!

il. " J
llll[illl,iillllllllll'llllllllllll'
"'"""i4 t
;- l
.:r
lll]llllfiulllllllLllll r,,.
LLLlllllll]]]llfi'l^l

lfl1:li,

(ilullllllilllillirlllillillilil'llllllltiilllllll

llllll;-li..

rti - ]a
"r"r1fl.*1r"."- ;
U,,1,,:i,l||....il,:l,.l,,lltiiiiit,il.,._ rr:"n'" G 'IltflllrIilr' ,ilillllxii.. . " .-, .- -r
LllLllllllillLlx .,lllll1l -'-:n..
ililllltl]lllllfll]l| I

rrllil|llillltllttltltll]iluLtlfilltt'r

lilrLLtlrlll]lll"'Tll

lu,|] il11111fi1ilt1,,...ffi(-::il,,.

fllllflllllllllllllllllj]illllllllllil'rllllll' llll,.,rL,rUrl"v

lLr

'lfi1l
illlilIilililIilil

'Wnrtnmxu

llllfu

mfl *Ti-

lililllt[L

ii]

rfiililr

illll

llr

llilruli

lllllll

llllllllllllllllllllllii:ll

llll'

"l1rlllll

h,:
llllt,, lrilillllllFlllLllltlllllill ,,
Ll

LL

illllllllu

-:.llriiflrrri.li:fffir

P1il]r:,-]L.;r n
.

irtltlilluilllltf

llllllllllflltilll]ili]ll:llilltri1llr

Fig. 7. Diagramatrifazatd a sistemului experimental.

Irlr,

llilllLllllillllLlLilL*'TrlillL

urll ]!U l

il

lilllllllull, llllllili iLiillil:,l'"

"iltt'Ill||il...,..T.,,,, Til,,.

il'lflliltillml

il*:

i::'llll

.-,li[-,.i*.

lr

Nl.

dllllllllllllllllllllll' llll lllllllllllllllllllllllilllllllllL lnnill"ll':

im

lruffiru

illll[tllxfi#-

rffifl'1.,llll1l'rll.n,ll.

ulnlililllllll

Jllrl

rrmrritrtt!

rflluur {l0r' lttntluittlilui

lllillllllllllflilllilill"|11l1lllLLill1flf1'lLl$ii

Iflfllllr

rrllllltll::

l,.rlllfllllllLlllllllllillllilllliililllll

uullllillflllrluruululflll||

in|

.fiUlt'r

!t1""

liiiig ils

dul

iiiii

u tu[
]'i
x*
rt.ri

1:l]tlllllttlllli,llill'1li

:"11'

)nrufirgiA

.iilllll .ilillll1lffill'lillirl,iilllli* IEI

-r,.irlui sincron ln

cu re{eaua electricd

cu sistemul de putere infinitd se realizeazd prin intermediul


STA-I/EV ce reprezintd. o stalie electric[ de transformare. pentru
,rrunu{lqriL@?q'n *rrgnetici intre sistemul de putere infinit6 gi echipamentele
de laborator
lffi monuE :,:'ifti ul rransformator. Astfel, ieqirile din panoul STA-I/EV vor intra in
lltrl|Iltlmfllnrd :pr:<formatorului, iar ieqirile din secundarul transformatorului vor fi
rum![s!:tm'r* ,r ponoul de cuplare in paralel, aga cum se poate identifica infigrna7.
i-,lmEnlrDea

lfrilumumuu s, :,rr'':ir

5"-3.

Realizarea experimentului practic

Fttgitirea exerci{iului

'

Se pornesc

modulul de conectare in paralel PCB-I/EV qi cel de control al


generatorului GCB- I /EV.
vc\*d nu a fost realizat deja, se vor elimina toate elementele conectoare
:lngl.: jumperi) care activeazd releele de protectie, se ocoleqte releul de
pr.otectie numit 3-PHASE ovERLoAD and SHORT-CIRCUIT folosind

:ei

cabluri negre de 50 cm, cu ajutorul cdrora se alimenteazr multimetrul


electric (ELECTRICAL PARAMETERS METER) la care se adaugd un
,-onector pentru neutru.

ai generatorului sincron pot fi oblinuli atdt de la


oltmetru, ampermetru gi frecventmetru c6t qi de la analizorul de energie.
Se conecteazd iegirile L1-L2-L3-N de la modulul GCB-I/EB la partea
rnferioarr a circuitului 2 de pe panoul pcB-l/EV folosind trei cabluri
negre gi unul de 2-mm. Se recomandd gi conectarea conductorului de
proteclie (de culoare galbenr) care se grsegte in partea stang[ a modulului
Farametrii electrici

'r

CrCB-l/EV.
Se realizeazd conexiunea bornelor ENABLE 1 gi ENABLE

2 de pe

PCB-l/EV pentru alimentarea contactoarelor Kl gi K2.


\bti: A nu se apisa butonul srART dac[ nu sunt indeplinite condi{iite
de conectare in paralel.
panoul

Se includ in circuit aparatele de mdsurl (frecvenlmetrul analog qi


ampermetrul) qi dispoziliile de protectie, precum qi cele trei ldmpi de
control de pe panoul modulului PCB-1/EV :utllizdnd elemente conectoare.
Oplional, se conecteazl sarcinile rezistivd RL-2/EV gi inductivd IL-2IEV
la bornele LOAD de pe partea dreaptS. Sarcinile sunt conectate in stea,
iar punctul neutru al stelei se conecteazr la neutru. Se verificd faptul cI
toate comutatoarele de la modulele sarcinilor sunt in pozilie OFF.
t" Se conecteaz6 ieqirile de la transformator in intririle circuitului I de pe
panoul modulului PCB-l/EV.
9. Pentru a m[sura energia absorbitd de la re{eaua publici se introduce un
analizor de energie sau un echipament de m6surd similar.

iNonuu,qn DE LABqRATqR DE RETELE ELECTRICE

50

ilt rll

illr

I iii

il, lllllli'

,fl{ltll0rrr

LlnL 1Lf4'

lllllllll"rll'

, llll L
,,,..

il"]

iiii

llii il

iillliiiillr

lliill

'l ,

,,,

lllluII]lllL.U X,r

i::ll

rllilLlllill

l1

,,

r,llllllllllLrri
llr
A.

\J_L

16

ii lll'

;i

{{! llllT\r lllllllf'lll llllu *"

iA,

tL/

I lll1 lrLllrilr""

tt

lll"!

I ; -* ! I I Ul

I'r

"""'

II

, ,.rir

0l

lll ll
I

r,,.

ll

llliiilli,r

fll
,llfl

L'-',ilili.'

1,,,

'lillllrilllll ll
snllLLlLLllillll

'-llll$

lill

ll

llll

I Lilllliil llLll
,UU

,i,

rl

li,l lil

.l

llltl1lr LlliX l, ]

..

Lil

.,illl

,il]lllrilfll
LLlll lY

llll LlLlllll]"

lll

ll

,il

d,.} dr-,a

lLllllrl

lllllll

in

'll

lLlLlll

,,il il1llflil]]llllL
iillil

LLllllllllllllllllllllllllr

1 ,1 ...l.li-:l
,-*.l'-

Llliill'llil,,lll'

ll""

lill

llili,il

LL tri
.

-::1

.'

-!ll:

lllll]ll]lll]]]LLllll1]ll]]1].|illLill.].

LI LzLlH

lliilllL "r

llliillLl lllllllllllllllllllll

ll-'

ir

tltlti,tll

illltttt]

,ulullllillmfififfiiltlttttr'll'illll!,

*:

o
{-)
e {ql@l'.
t-

F_41
.!

rE-

I l1l1
..----.

tt

-----:

ol
lo alo
o16 olo
olo

llllll

,iillllllllrllllllllll
lLlllLllllllll

lo
l" "1. .L--i.l
.'-'-"-l-l+L-l

.,,

LlllLLill

li

.llllll I

lllllLL

Llllllrlllll-llll lllllllllllllllllll

'llrililltllllt ll
'lll' "

"

l.

lll, li'

.l-

;:il

{lll"'

llLllulll""''-

rl

-rlr
']. ll'

r "'

LllLtr ll'lr

LLll.lllllllLli

lr

ll".,ll,

,**'f

"

;tr'

ilLLillll''-' .'

llllllltlriiillllllllllllLLlil
lrlllllrlriiiiiiu

*[i]rll!rlilll,!]Illlilill,

1,,- I ii

lliliilllllllii I

.l

sr{
ilL

l"

LlLLtLllll
llllllllllllll

rlllll -

LlLLLLlLlll

llllllllllllllLLLLlllllllllll

liuurlltttllll,

,. ,i

ii-

llll,|ll]lF]]llL|ll]nil]]ll]]ll,.,lii
NllllLlllLLlllllllllll
L

LLilIII

llltLl'

llll

Llllilllll

rlltt]ll l*
illlllll

lli . iLllll'xlill:ii

Fig. 8. Realizarea conexiunilor intre panouri.

lllllllllrll.ll r lnrll

-r'i

-; --l
*lLi

LLlll""illl.
ln|,t"-1il1l""',:.
I lt,''" .. lll'" lL ""':,
"

::

llllll,,, r- r"l'"*:-

-tJ[

#Hu

lltlllll

"-

ls'

:'
rn

. *

'' ',t itt paralel cu releaua electrica

",

,{

-:"x

ilrcuitului
* ---;:.: ,je

de alimentare de la re{eaua

la

51

publicl

reteaua publici se realizeazd, prin conectarea


-: --: ,:-1:-rr DG de la modulul STA-l/EV.
r, .:.,, :-:onul verde al circuitului I de pe panoul PCB-I/EV; in acest

.:tpile

de prezen{6 tensiune se aprind.

-- r',;;za regulatorul de vitezd prin pozilionarea comutatorului in

:,
-,.:

si se ajusteaz6 frecven{a gi tensiunea generatorului la valorile


urntarind indicaliile frecvenlmetrului qi voltmetrului analog de
i - r:r -.:1 GCB-l/EV.
': ::.:=zi pagina 9 a analizorului de energie pentru a urmdri valorile
-.-,:::ei. Cu ajutorul poten{iometrului RPM (rota}ii pe minut) atagat
-.: j: control a DC MOTOR DRIVE (motorul de curent continuu) se
'- -:..;5 riteza de rotatie a generatorului pdnl c6nd se atinge frecvenfa
--' -' , Hz. Se seteazd analizorul de energie la pagina I care afi.qeazd,
. -,e celor trei tensiuni de fazd, se intrl in submeniul acestei pagini
,.r:rd butonul SEL pentru a obline subpagina ce afrqeazd tensiunile
--

- : -,lienate. Se ajusteazd tensiunea de excitalie a generatorului pAnd cdnd


i - rtine o tensiune egalS cu 400 V.
: .::mul trifazat de tensiuni produse de generator este acum prezent in
r

-.:;..rirul 2 al panoului PCB-I/EV, iar frecvenla gi tensiunea pot fi de


::'rnefle& ob(inute de la aparatele de mlsurd ata$ate generatorului
--azat.
".

Ij.ntificarea momentului ideal de punere in paralel


i ele trei l6mpi ale sincronoscopului trebuie sd lumineze

intermitent

s::ruitan, in func{ie de diferen(a dintre frecventa generatorului gi cea a


sistemului de putere infinitS. DacI l5mpile nu au ritmul de iluminare
.imultand inseamnd cd fazele nu au aceeagi succesiune. in lipsa unor
:lemente de identificare se vor inversa fazele doud cAte doud p6nd c6nd
rntermitenta este succesivl la toate fazele.

:
-i

Daca intermitenla ldmpilor este prea rapidd se ajusteazd frecvenla


seneratorului prin regulatorul de vitezd; este recomandat ca lSmpile sd
prezinte intermiten{e aprins/stins pe durate de timp lungi.
Dacd lSmpile nu se sting complet trebuie ajustatd amplitudinea tensiunii
la bornele generatorului prin modificarea tensiunii de excitatie pentru a
egala tensiunea pe bara comune de conectare cu sistemul
electroenergetic.

La momentul oportun, atunci cdnd cele trei l5mpi sunt simultan stinse
inchide contactorul K2. in acest moment, generatorul este conectat

se
?n

paralel cu sistemul de putere infinitI.

pot

fi

urm6rite

prin intermediul ampermetrului dispus pe panoul

control al generatorului.

de

fNonuu,q,n DE LAB oRAToR DE RETELE ELECTRICE


6. In aceast[ stare, pentru a cregte puterea activd produsi se creqte viteza de
rota{ie (adic5 acceleralia) prin intermediul regulatorului de vitezd.
7. Pentru a modifica puterea reactivd asiguratd de generator se aclioneazl
asupra excitaliei. Creqterea tensiunii de excitalie conduce la creqterea
puterii reactive qi viceversa.
8. Dacd sistemul nu este autoreglat (cum este acest caz) chiar 9i mici varialii
de frecven![ la generator, dacd dweazd in timp gi nu sunt corectate, pot
conduce la instabilitate.

I
l

BIBLIOGRAFIE

tl]
l2l
t3l
t4]

Fundamentals and Advancements in Generator


Synchronizing Systims, Schweitzer Engineering Laboratories, Inc, 65ft Annual
Conference for Protective Relays Engineering, Texas, A&M University, SUA,
2-5 April20l2.
*** - IEEE Standard for Salient-Pole 50 Hz and 60 Hz Synchronous
Generators qnd Generator/Motors for Hydraulic Turbine Applications Rated
5 MI/A and Above,IEEE Standard C50.12-2005.
't'F>r - IEEE Standard for Cylindrical-Rotor 50 Hz and 60 Hz Synchronous
Generators Rated 10 MVA and Above,IEEE Standard C50.13-2005.
C. Bulac, M. Eremia - Dinamica sistemelor electroenergetice, Editura

Michael J. Thompson

Printech, Bucureqti, 2006.

t5l

M. Eremia, M. Shahidehpour (editori), S.a. - Handbook of Electrical Power


System Dynamics: Modeling, Stability, qnd Control, Wiley & IEEE Press,
Power Engineering Series, martie 2013.

t6l M. Eremia (editor), Y.H. Song, N. Hatzyargyriou, A. Buta,


Gh. Cf,r{ini S.t. - "Electric Power Systems, Volume I, Electrical Networks",
Editura Academiei Romdne, 2006.

.ICE
2a

Lucrarea L5

de

HZL

OTIITCEPTUL DE CENTRALA UI-,NCTRICA

Erea

IIm.TUALA iXrN-O MICRORETEA

r. SCOPUL LUCRARII
mtor
mual
SUA,

*tous
Rated

qilllr'laree unei centrale electrice


virtuale (cEV) ca parte a unei microrelere
rfud simulatorul VIFES realizatde firma ECRO.
in ceamt acestei lucrdri se vor efectua urmltoarele simul5ri, iar studenlii vor
mrfu procesul de simulare analizdnd valorile diferililor parametri:
- simularea CEV in condifiile iniliale;
- ectilibrarea puterilor active in microrefea prin conectarea sau deconectarea
de srnse de putere;

,nous

ilitura

echilibrarea puterilor active in microrelea prin conectarea sau deconectarea


de consumatori;

*ttdiul performanlelor contribuliei fiecdrei entitSli din CEV la echilibrarea


puterilor active.

'ower
Press,

2.INTRODUCERE

Buta,
Drks",

intr-o continud schimbare datoritb, pe de o parte,


tehnologic al echipamentelor electrice, de calcul qi de telecomunicalii,
pe de altd parte datoritb modificdrilor majore pe partea de producere a energiei
R.elelele electrice sunt

pgreului

ctrrdce.
lusele regenerabile de energie, in particular centralele electrice eoliene qi
'req'tralele electrice fotovoltaice, au o pondere din ce in ce mai mare din puterea
mmli produsd,, atdt in Rom6nia cat gi la nivel mondial, ca urmare a sprijinului
ifimarriar acordat pentru dezvoltarea acestora, in scopul reducerii emisiilor iirecte
& poluanli rezulta,ti din producerea de energie electrici gi pentru cregterea
mdependenlei energetice.

Daci pdni nu demult produclia de energie electricd se baza aproape in


crctusivitate pe centralele electrice de puteri mari, in prezent asistdm la creqterea
mm''mirului de surse de energie electric[ de dimensiuni mici, randament mare gi
'misii de poluanfi foarte reduse, cum ar fi generatoarele electrice antrenate de
cu combustibil q.a. din categoria surselor fErd emisii de poluanli.

ilvonuuln

54

DE LABORATOR DE RETELE ELECTNCE

Se constatl astfel aparilia in relelele electrice de distribulie a^unui num6r din


ce mai mare de surse de energie electrici de putere mici. In cantl in care

ce in
puterea instalatd intr-un grup de surse conectate in acelaqi punct este mai micd
decAt o valoare impus6 prin reglementdrile tehnice de relea (de exemplu l0 MW in

Romdnia), operatorul de sistem nu are autoritatea de a solicita func{ionarea


acestora la o putere constantd qi nici modificarea puterii produse, astfel cd acestea
prezintd varia{ii continue ale puterii produse.
Aceste surse de putere micb pot fi intAlnite fie distribuite in aceeaqi relea de
distribulie, alimentatl dintr-o stalie de transfotmare sau post de transformare
comun, fie dispersate in mai multe re{ele electrice de distribu{ie.
Accesul operatorului de sistem la sursele de putere este vital in activitatea de
reglaj al frecvenlei, respectiv prin echilibrarea puterilor active. Cu cdt numdrul de

rll

,]

rlL
t,.
il

,,1_

lj

lil

,rLLl

surse de putere micd necontrolabile este mai mare, respectiv cu c6t puterea produsd

de acestea este mai mare, cu atdt operatorul de sistem poate intAmpina dificultdli
mai mari in asigurarea de rezerve de reglaj in centrale electrice clasice, capabile sa
parlicipe 1a diverse niveluri de reglaj al frecven{ei. Din acest motiv, este necesard
adoptarea unor solulii cu ajutorul cdrora operatorul de sistem sd controleze direct
sau indirect sursele de putere micd sau si le integreze pe acestea intr-un sistem de
management al energiei (EMS - Energy Management System).
O solufie prin care sursele de putere micl pot fi integrate in serviciul de reglaj
al frecvenlei esie conceptul de centralS electricd virtuald (CEV). in cazul in care
sursele de putere sunt amplasate in aceeagi relea de distribulie controlul poate fi
completat prin conceptul de microrelea.

lllLllil.,,.
"r
I

ilil

ilrl

llir
llllillr"
,tL"t,
,t,,,,i,
iLt
I

LLlt "l"'lt
,

tit, rr ,

ALE REGLAJULUI
FRECVENTA _ PUTERE ACTIVA

3. ASPECTE

tr

Ul

{!

.:,

1..

Frecvenla este o mlrime caracteristici sistemului electroenergetic la nivel


global, iar controlul acesteia intrd in responsabilitatea operatorului de sistem.
Pentru ca frecvenfa sistemului electroenergetic sd fie menlinuti la o valoare
constantd qi egal6 cu frecvenla nominalS, este necesar ca puterea activl produs[ s5
fie egalS cu puterea activd consumatd. In realitate, bilanlul dintre produclie qi
consum este in permanenfd perturbat de varia{ii ale consumului, de imprecizia
privind controlul in timp real al puterii produse sau ocazional de intreruperea
planificatS/neplanificatb a unui generator, de deconectarea unei linii electrice etc.
Cregterea puterii active generate totale la o valoare mai mare dec6t cea consumatd,
inclusiv imporful/exporlul, conduce la creqterea frecven{ei peste valoarea nominald,
in timp ce, atunci c6nd puterea activd generatd este mai micd dec6t cea consumatd
frecvenla scade sub valoarea nominalS. Varialiile de frecven![ definesc un proces
rapid astfel incAt, corectarea acestora necesit6 performanle ridicate din paftea
generatoarelor.

[]

Llii,lLi

tt

llilil

il
U

:il

ti,,iil

llu jl

l|il

LLLllu

LILIL

lllll L!

llll

]t

llrll
I Llilit L

l'

llllillll]ll

iii

'lnil

lllliiiiilill I r"

ri,,,.
,:i,

')ll
r
lll.l,

lii,iiLLtrl

ll'll

lLLllr

Ll

umar din

rl in care
nai micl

'riiil

.--.- ,. R.r-lelei Electrice de Transport [l]


- : -: - -:-:: :.-::.i-J reglajul de frecven!6:

ctionarea

6 acestea
ill

:"

r re{ea de
rsformare
itatea de
rmdrul de

: produsl
liticulEli
rpabile

: la nivel
e sistem.

r.aloare

rodusi

ducfie

sd
qi

mprecizia

feruperea

:trice etc.
-rnsumatS,

nominal5,
onsumat6
un proces
lin partea

-{.e

uttdar

la abaterea frecven}ei qi/sau


de la valoarea de consemn, poate fi integral
este rezerva care,

- :e a pafiicipa la refacerea rczerYei de reglaj primar gi de a


. :'., SEN la valoarea programatS. Reglajul secundar mai este
-^'. : Je .lufomatic Generqtion Control (AGC) qi constd in
- -.:':: puterii produse de generatoare proporlional cu semnalul
: " -- ::'..ir31. De aceea, rezerYa secundarl se stabileqte at0t pentru
r ; -: : r -::ni cAt qi pentru sensul de reducere a puterii, astfel incdt, in

:Lli
i

:,iit,.
rl'

-:' :rulaj

sistem de

fi

-.

ti,

necesard

poate

---.::f

' :'. r-.'. 1 in SEN

:ze direct

:t:.;r:

: --

sd

de reglaj
:l in care

se definesc

'.',;-;, irebuie sa fie mobilizatd attomat 9i integral in


J'.asistalionard a frecvenlei de t 200 mHz de la
.:.-:-... si rdntAnd in funciiune pe o duratd de minimum
r '- 'r-:r.irre . In Romdnia, toli producdtorii de energie electricd
- --- :::.i' :rirnar prin grupurile dispecerizabile proprii sau prin

0MWin

55

:)'-t ) tTItCl Ot'eteA

ECTRICE

secundar

si poat6 corecta creqterile

sau descreqterile

,':glaj terliar rapid are rolul de a asigura refacerea

";.
: *' . 3 rezervei de reglaj secundar gi de a pafiicipa la reglarea
: :3::!-erea soldului SEN programat. Deoarece existd grupuri
rapidd

:
''. ..'- ---. :--: pomi, se pot sincronizact re{eaua qi pot ajunge in starea de a
r :-:-.: ;-ectricd la o valoare cerutb intr-o perioadd de timp stabilit.
. . . " - : .. RET acest tip de rezerud este identificat qi cu tezerYa tumant5; in
.- *:; -:-dp (sincronizat sau nesincronizat cu refeaua electric[) care poate
- : - ,., - -:- *: timp de l5 min este calificat pentru reglajul ter{iar rapid;
. t: ' -: ::,rnontd reprezintd acearczervd de putere disponibilS in grupurile
-:.:l in sincron cu reteaua electricl gi care poate fi mobilizat[ intr-o
.".-..- -: ..::: Ceruta;
:--: -.,r ,. rnirtut". Pe l6ng5 tipurile de rezere definite anterior, in Europa
.--.r : .: det-tni o rezeryd suplimentatd ca hind suma dintre rezerYa secundard,
- - '--.:::i. rezerva ter,tiard rapidd (grupuri care nu sunt in sincron cu reteaua,
,--: r". i r i-rnge in starea de a produce energie electricd in timpul cerut), consumul
: - -: r . - si rezervele de putere contractate pe

* : -:rinia.

- --

liniile de interconexiune.

codul refelei electrice de transport defineqte rezerYa minut ca


.::Ja maximS dintre: cea mai mare putere conectatd pe o bard colectoare;
- -r:sumul de moment la nivelul SEN; puterea celui mai mare grup in

-::3.
.l rura 1 se prezint[ sub formi graficd intervalele de timp de mobilizare a
: - :. --: de putere in Romdnia (in conformitate cu recomand[rile UCTE).
. :..retic, un grup generator poate participa in toate cele trei niveluri de reglaj
-:-.3rlei. in^figura 2 se aratd cum se poate impdrli capacitatea de produc{ie a
" .::erator. In practica, un grup generator poate furniza numai una, dou6 sau
-

--.

:.in aceste rezerve de putere ca seruiciu tehnologic de sistem.

ivoauu.ln

56

DE LABIMToR DE RETELE ELECTRICE

Rezerva terliard raPid[


(la decizia operatorului de sistem)

()

oad
!:
a ;i

EE

Rezerva secundarl
Rezerva primard

15 min.

30 sec.

30 min.

Fig. 1. Mobilizarearezewelor de reglaj pentru echilibrarea puterilor'


P_^

Capacitatea maximi a unui generator


Rezerva de Putere neutilizati
Rezerva de reglaj Primar
Rezerva de reglaj secundar

Rezerva tumanti
Rezerva de reglaj terfiar sincronizat[
Putere planificat5 (notificatl fizic)
Cantitatea de energie v6ndut[

P^*

0Mw
Fig. 2. Alocarea capacitd(ii pentru un grup generator'

Avdnd in vedere resursele limitate ale rezerveide reglaj secundar existd 9i


un al treilea nivel de reglaj care este numit reglai terliar. Acest tip de reglaj
a
repfezirrtd orice modificaie manualS sau automate a punctului de funclionare
in
scopul:
generatoarelor sau consumatorilor
asigur[rii disponibilitalii unei rezerve de reglaj secundar suficiente la
orice moment;

obfinerii unei rezerye de reglaj secundar c6t mai


intregului sistem, pe considerente economice'
Mijloacele de reglaj ce pot fi folosite in acest scop sunt:

la nivelul

modificarea programului de interschimb cu sistemele invecinate;


descbrcarea de sarcin6;

creqterea/descregterea puterii firnizate de generatoarele in funclionare


gi/sau deconectarea/aonectarea unor grupuri :u p_erformante ridicate
(centralele cu turbine pe gaz sau centrale hidroelectrice);
iedistribuirea puterii irod*" de generatoarele care participd 1a reglajul
secundar.

,0il;-

,D

"@d.ir

]oqq mm
emmmrrde
d'mnrTrm"n

OTS 9i

d.Esylig)

:l_

:P.*
prog rah

t lin ii d e inlercon

ai u ne:

Reglaj secundar
direct de TSO)

i (coordonat

F1g. 3. Strucfura

reglajului frecven{I

putere activl in

UCin

JZ1.

Fr-rncgionarea reglajului ter{iar este limitatl la o perioadl


de timp
relmunala dar nu are acelaqi impact asupra funcliondrii interconectate precum

r5ilrnml secundar.

E+i
glaj
rea

ela
elul

{. COMPONENTELE PIETEI
DE ENERGIE
,

ELECTRICA

Energia electrici se tranzaclioneazd prin diverse componente


ale pielei de
electrici in funclie de perioada delimp qi de cantitatea ce face subiectul
'mryre comercial
nurr&rlui
in .care se angajeazd idnzdtorii gi cumpdrrtorii, fie ei

pu&rcatori, consumatori sau simpli intermediari. componeniele


pieiei prin

wmediul cdrora se tranzactioneazi energia electricl sunt:


a) Piala Centralizatd s contrsctelor Bilaterare (pccB).

contractele
bilaterale sunt contracte ferme intre doud entitali, pioducitor/vanzdtor gi
consumator/cumpardtor, in care preful, cantitatea gi perioada in
care se
-negociate.
fumizeazd energia electricr sunt
oe oblcei, contractele

bilaterale implicd. trmzaclii pe termen mediu sau lung (de ordinul


sdptdmdnilor sau
_lunilor) pentru cantitil[i constante de energie erectricd
sau pentru un profil de sarcinl bine definit.

iNoauMqn DE LABIRATIR DE RETELE ELECTRICT

58

b)'

Piula pentru Zius Lrrmdtoarc (PZU). Energia electrici tranzaclionalz


prin PZU este, in general, acea energie care nu poate fi prognozatd pe

t..*.''mediusaulung,constituindostrategiepetetmenscurla

pia\d, respectiv un comportament dinamic a1


ionsumatorilor qi producdtorilor. Entit[]ile care de]in licen!6 pentru
comercializarea de inergie electric[ ptinPZIJ, trimit zilnic pe platfonna
de tranzaclionare oferte cantitate-pre! pentru fiecare interval
dispecerizab 1l al zllet urm5toare (24 ofefie pentru cele 24 ore ale zilei z)
Pentru a corecta modificdri pe termen foafte scurt in compofiamentul
parlicipanlilor

la

entitalilor implicate a fost intiodus[ o piald intrazilnicd_prin intermediul


cdreia se trimit oferte cantitate-pre! pentru intervale de 15 minute.

(PE), in sensul de zona de echilibrare, este acea


pielei
de
energie electrica care a fost creat[ pentru a da
componenta a
posiLilitatea operatorului de sistem sd achizi{ioneze rezefYe de reglaj.
,1"..ru." in general echilibrdrii in timp real a puterilor active. Piala de
echilibrare const6, in general, din doud p[(i impoftante:
1) mecanismul de eihilibrare, care defineqte caracteristicile pielei de
echilibrare, cum ar fi: modul de ofertare, restricfii/cerin(e impuse
participanlilor la pia![, modalitatea de platd a oferlan]ilor, restric]ii

c) Pia(a de echilibrure

it

pentru OTS, cine/cum stabileqte ordinea de merit etc';

it) acorduri privincl dezechilibrele ql tarifarea, unde preJurile


transparente ce reflectf, costurile (adicb prefuri necontrolate) ale
..utilizatorilor" (adicd pdr,tile responsabile cu echilibrarea) sunt
conforme cu regulile predefinite, transparente 9i acceptate ale
legislaliei in vigoare; aceite reguli men{ioneaz6, de asemenea, modul

ru
lt

l
llli

ll

incareoTSdetermin[pret'uriledezechilibrelorpentrupd(ile
responsabile cu echilibrarea.
Corelat cu piala de echilibrare existd Pia{a Serviciilor Tehnologice de Sistem
(pSTS) in cadrul cdreia OTS contracteazd disponibilitSli aE_producdtorilor 9i

'11,1'
tiil
rrLLLl,r

ionsumatorilor calificali de a fuiniza rezerve de reglaj. PSTS este o pia!5 cu

li.l

contracte pe tetmen mediu gi lung'

orice participant la piala de energie electricS este responsabil sd iqi


echilibreze aiordurile .o-"tiirl" astfel incAt suma puterilor produse sb fie egale cu
suma puterilor consumate. Se menlioneazb faptul cd, datoritI unor limitdri tehnice,
nu toli actorii implicali in comercial izarea energiei electrice au capacitatea de a se
autoechilibra. Astfel,' se defineqte partea responsabild cu echilibrarea, acel
participant la pia[it responsabil pentru plata dezechilibrelor realizate de un grup de
echilibiare. notui pa4itor responsabile cu echilibrarea diferd de la o lard la alta in
funclie de tipul pletei; PRE- sunt, in general, responsabile cu inqtiin{area OTS
privind notificdriie hzic" qi programele de produclie, stabilirea caracteristicilor
privind echilibrarea gi rezolvar& oric[ror probleme legate de echilibrare din
interiorul portofoliului acestora (producdtori, fumizori qi c-onsumatori). in general,

producatoiii, fumizorii qi agenlii de tranzac\ionare pot av.ea propriul grup {e


echilibrare, al c[rui PRE va-fi responsabil cu plata dezechilibrelor provocate de
grupul de echilibrare sau oricare dintre membrii sdi. Din acest motiv este in
f,.r.fi.irrt pRE s6 minimizeze dezechilibrele din cadrul grupului s6u de echilibrare.

llLt,
, il

!11

r,L

ll

lll

LLrlll
il

tLrl

,Li
ill

r""

Ll

tLllt.,Lllt,,l
L(l

rrll,,,,i

,ll

""ll

I
1

vbauld intr-o

!:lmdesflgurarea
lLlffiia

in timp

a pielei pentru ziua

urmitoare qi a

PMW]

PhF&
. Gch:hbarc

l'------l
Opcl

PE

15fr

ft,{
T.

Close pE

tz:N

Ierartizarea in timp

h-l
a

pie,telor de energie electric[


[3].

rimp lhl

q)NCEPTELE DE CENTRALA
ELECTRICA
YIRTUAL{ $I MICRORETE;

Ddizarea unei cEV este posibilr prin


tehnologii avansate de echipamente

de mdsurare, tehnicd de calcul,


*n::'?-d?Tl:*i"*i*iilli.t.'*
***1: in figura se piezinta arhitectura de bazd u

S_
,r"i 8t;t;:
dh cEV sunt controrate de ra dispeceratul cEV prin intermediur

specifice.

c'mnnicarea se realiz eazd prin intermediul


SCADA, iar
rizarea qi controrul-^sunt' asigurate prin infrastructurii
intermediul sistemurui de
fment al energiei
enersiei (EMS
rFMq - Energy
c---^, Mana[ement
t,r-.--)^.^-- - Sysrem,l
n
,iri*.rrj"i O"
al distribu{iei (DMS _ Diitributioi Uoir[i*"nt ii
System).Daca CEV
searii in interiorul unei microrelele dispeceratul
stabilegte shategia de
r
irare la piala de energie electricl. '

ELECTRICE

ivoauu,sa DE LABIRATIR DE RETELE

60

EMS gi DEIS

Sursa: KEMA

Consumatori Activi

li,,

.l

lnfrastructura de comunicare
{

1!.

"lF
:=:,.

it .sI

'

.i,

Stocare '

Generare DistribHite

Fig. 5. Descrierea conceptuald a CEV.

ri

Figura 6 reprezintd arhitectura genericb a unei microrefele. O microre{ea este

lll

conectat6 |a restul sistemului electroenergetic prin intennediul unuia sau mai

multor puncte de transformare sau simplu prin intermediul unor celule din cadrul
unor statii de transformare. O microrelea poate funcliona in mod conectat
(in sincron) cu releaua electric5 publicd sauin mod deconectat.In cel de-al doilea
caz poate.fi vorba despre o avarie extinsd in sistemul electroenergetic ce
inregistreaz[ valori anormale ale frecven{ei sau despre o retea electricd izolat6'
in almbele cazuri, microreleaua poate beneficia de un num6r semnificativ de
aplicalii specifice relelelor electrice inteligente, a$a cum se poate vedea in figura 6.
t. Aldonult.rm dbtrlh14lPt
a IrtrBitsirffi rtffri t(lnFanEnclu & (olruLdic

rl*orrcl&rls

Cffi.l pdrh oplrnLim

r:r

,t'l
ll,

(r

b Cotrrol pofn! tunintrfft& r{(lclor


(.

1.,,,,i

Strtlr .lf

ffit

rulelio dt putm

/z

Stilir dt treftf.

eotr(kn!alBe

I
-

n]l

6{atrr'"AJ''^)'
'"' o^

ffil*iiiirdii

^
a/'---..-

lctip, ic
ryreta{i;

.'--({r4

,i

Bdr*iru eqrdlte*t

1i ,

(((r
=-.&

t& Ailfl
,t.

lr,IrBitr.iis, !i <rfik+lql si{Etiu'ti ditf{itildor Offi


.. {orkibutasla *Elifflils$*rn4losrrii sgE
b.

srrgcdrr"6a.

de

nrrunF iriwtl

sutnnrd.! E (d{(Wltr tAUR)


c trlorn!un/ffililEtrrrui tr arr!itEl

Fig. 6. Descrierea unei microrelele.

d.

r.
I

, '

lll lln
I

.::

lr

dd'"dal6

h L'itirfr
St*l!. dr lnlEf'

lrl

fliiLt]lll"'lt I
,,lt

l,lrltarln{uu
r. Xslil.ffi

*i@l@l h .rre {l *itlii dr fffE4ia" tklrhllls


I \t'uitori@s l.i (onrolul rsq{offilq

r llll

{:onffii.ffi

ru di6rFzililBt+ dr

fI

ll]I ,

LL ,lill

' LLLllrl I

Ll

i,ii

dilai'x{:J i rl't:lolo intr-o

icrorelea

&*ffirc M:ryw'r de centrale electrice virtuale, respectiv CEV tehnicS qi


r0rM"
,ilr'flil; ffra Enrriadle din CEV pot fi controlate astfel inc6t aceasta sd
1ffir,ruff", ,&ffi *uricii tehnice.
r6N Ur

Ccsrrtmergeric pentm reglajul frecvenlei. Datorite condiliilor de


r;m.&p
udmtulrc
freoilrs reglajul fiecvenlei gi ale tehnologiei aflate in stadiu de
(U\:
1 uor Fk"
;.u. p*tti.ipa doar oJ rezerve terliare rapide. ins6, in cadrul
rlu@llrlllll[lli'i|Ilin'eL Flrffiir a asigura capabilitatea CEV de a menline schimbul de
1gmtme q, mrmd mmcmului- se poate implementa un sistem de echilibrare in timp
mrrc$ur[ui s*rmdar de reglaj-al frecvenlei. in acest sens, prin controlul
uuUi **
irrumtr@x ar, *mselr s poate menline o tezervd de putere activd ce poate fi

dtrlmM6:r
*ru&

ESte

mai
drul
L'tat

ilea
ce

htii.
de

{r1r!Tu de sistem.

rrrrxii

tehnologice pe care

le poate asigura CEV pot

fi

asimilate

{mturym[mu .B microrelea cum ar fi: reglajul tensiunii, pomirea de urgen!5 a unor


mrm; uuilcnnclr;nrl de sarcina" imbunit[lirea calitSlii energiei electrice etc.
h Cfn- comerciali. Entit6flle din cadrul CEV pot fi controlate pe baza unor
uUlgrorrm ;k oprimizare astfel incdt sd genereze beneficii economice. Folosind
nufumil. Iieryre sursele de putere (costul marginal de produclie, disponibilitatea
mrurmdm rcgmabile, capacitatea disponibild de produclie a tuturor surselor etc.),
d6u1mu rmcilrla electricf, (capacitatea de transfer, consumul prognozat de energie
uffuonmri- r,nr elul dorit al tensiunilor nodale etc.) qi despre piala de energie electricb
6p:@r u ;aadtatea contractelor PCCB, preful prognozatpePZU etc.), dispecerul
lilutr ffim.
stabileqte strategia de funclionare qi exploatare astfel incAt s[

Lqfr

r6.

=lcrorelea

urmnl

.
r
o

sau mai multe dintre urmltoarele obiective:


marimizarea profitului din vdnzarea de energie electricd;
minimizarea costurilor cu producerea energiei electrice;
rninimizarea pierderilor de putere activd etc.

6. DESCRIEREA

INSTALATIEI

Flrrforma VIFES (Virtual FENIX Chain Simulation Tool) este un simulator


ilur . znalia comportamentului unei centrale electrice virhrale, realizatd de firma
f"(3O in cadrul proiectului FENIX. VIFES (frg.7) este formatl dintr-o placd de
'nnnmr:lx-re numiti FENIX box, trei consumatori de tip lampi de iluminat consumatori ftzici, un contor electric, un hub ethemet, un panou de
*iirm rtare gi un calculator desktop. FEMX box, componenta hardware carc efectteazd
:mrn:'l,rre4 are incorporat6 o memorie portabild de tip SDHC pe care este instalat
uuirrul software sub platforma Linux. Panoul de alimentare conf,ne doud
rrf,rulatoare: (1a) comutator general Si (1b) comutatorul pentru pomirea/oprirea
rtn*rlnatorului critic. Contorul electric transmite cShe FENIX box, prin protocol
lmnerneq informalii privind starea de fi.rnclionare a consumatorilor fizici. Calculatorul
lr.::me;te informafii de la FENIX box privind producfla gi consumul in cadrul CEV

mru

a le afiqa pe imaginea microre,telei (fig. 8).

ixonuu,q.n DE LABIRATIR DE RETELE ELEcTRICE

62

Fig. 7. Componentele hardware al simulatorului VIFES'


Link-uri cdtre
caracteristicile DER

,l

Link-uri citre Date VPP


de
generare / consum alte ferestre

Etichete Valori
ale DER

3.-'*

il rv
I \\i
'I "'
rl -,;
ir

IB

Fig. 8. Microreleaua electrici simulatd in VIFES'

&tbnirtuald

intr-o

pentru a simula aproximativ 30 de entitali


xI h
DEI
ft b cadrul FENI'X, Distributed Ey?'fy Resources : centrale
gaz,
dou6
pe
turbine
i- .? Dttn-buite), dintre care trei
consumatori
doi
fotovoltaice,
frc.:i male *ii"n", trei centrale
I ti 2 din figt'ra7),un consumator critic (consumatorul 3
@ii
flexibilitate zelo' Aceste
Te -*
5i alti 16 con-sumatori simulali cu
intr-o re{ea
;j-:Tb$er; in cadrul aceleiagi microrefele, respectiv
funclioneazd in

de 20 kV (v. fig. 8), iar microreleaua


unui
sistmul electroenergetic qi este conectatS prin intermediul

l&rlf,?''-qiune

ia
este doar
& 25 MVA. Amplasarei u""ttotu in cadrul microrelelei
funclionare'
de
permanent
yEND(
regim
de
nefiina un calcul
h dd
irl+E*. convenlia de semn pentru consumator, adic6 produclia este
negative, iar consumul cu valori pozitive'
Ilc&i
ae uizytl7a11
b riaparlv. fie. 8) cuprinde legdturiechilibrdrii
9Y..?lt: PToYi
real se poate
timp
in
t'* CEV.'Accesul'la caracteristicile
panou se pot
nrmediul leglturii Active Balancing' in cadrul

acestui

ioitf" profesului de echilibrare in timp real a puterilor active din


ifolosindbandadereglajdisponibild,similarreglajuluisecundar

mrritfie.9):
o hrdr totala pentru reglajul continuu este rezerva de putere disponibila in
ele trei turbine i"ri totalizdnd 2,5 MW. Semnul minus reprezintd
""
*Produc6tor";
c6tre toli
care are valori intre 0 qi 1 (sau intre 0o/o qi 100%), trimis
ordinul
dacl
exemplu'
De
reglaj'
pentru
po&rcatorii care au fost selectali

e lrfinul,

acest
o,+z (47% din banda) atunci producatorul care participa la
valori
noii
corespunda
s5
inc6t
astfel
generata
puterea
sniciu igi modifica
0,5 indica faptul
cerut. similar regtaiutui secindar, un ordin de reglaj de
1 se genereazd
0'5
intre
reglaj
de
9i
ordin
un
ci nu existd a"r"""titlUr",

ir"

de reglaj, iar
atrmci c6nd se comand[ mobilizarea de incSrcare a rezervelor

rmordindereglajintre0gi0,5segenereaz|atuncicAndestenecesar[
descircarea unei cantitdli de putere;

fNonuu,qn DE LABIRAToR DE RETELE ELECTRICE

64

atunci c6nd banda de reglaj este folositd in totalitate, simulatorul comandd


conectarea sau deconectarea consumatorilor flexibili, in doud trepte, in
func{ie de tipul dezechilibrului. Ordinul de reglaj necesar pentru echilibrare
este definit prin Order Needed. Parametrul OrderCons este un echivalent

al

ordinului (Order) care ac\ioneazd deconectarea etapizatd

consumatorilor pentru reducerea dezechilibrului. Valorile acesteia nu sunt


intre 0 qi l, ci sunt valori care descriu etapele de deconectare: 0 inseamn[
nicio deconectare, 1 inseamnd deconectarea primei etape pentru DER01,
3 inseamnd selectarea etapelor I qi 2 pentru DER0I (este o valoare
discretd, fiecare pozi[ie fiind legatd de o anume etapd de deconectare).
Band Cons este banda r6masd disponibilS pentru deconectare;
deltaP reprezintl dezechilibrul in timp real, calculat ca suma puterii tuturor
surselor distribuite minus suma puterilor programate. Aceast[ valoare este
o intrare pentru algoritmul de reglaj activ, care incearc6 permanent sI
minimizeze dez echil ibrul ;

o puterile qi energiile totale vehiculate in centrala electric[ virfi]ale sunt:


VPP_P, VPP E+, VPP E-.
ABtlve

ffiffiffiffi

lalan.l*{

Vtttual Porrcl F:ar$


VPP-*tilytsrtun*

DiRSrm fcx'

,i!{#$*rr

(tw$

hnd:*dr iwj -

lre
t+iG:i,

-3,3

+*.tn,-::i

i.}s

&1&* {&!; "

+?ltss:.niar {eJ

*a$

*at&:s***

+.&

iw,

^ Gtap.&s

e:!l;E

i.i,
^4,6
5+l:gt,
.a,*
t!*
Frs -f.*

.!
ffi
!o

25 ,1o 3!

40 45 a:O 55 m

."r.:

a.w

irr&e,l?*** * i.*

3+ ?eei *
'+f t- l$l: *

{.i*

t:*ra**{ *
ee* i""+ -

,.&

fi.:l
..!
d

*adt
'1
n

ri#i1&i$
?F?

*
!-*
*.

RS

;sr,,

!*{gjn!$:r WS

sg:&

aitle&neltrq!

A('{ I

g [

-5,i

"r.:

U.,
'r,t

*.S
'a.t

n.:iijai{.

i:r::14:j.::

'nri91

c8

a&:r]..!lxii-

.:
Fig. 9. Panoul caracteristicilor de echilibrare din cadrul CEV.

ln cazul in care dezechilibrele de putere activd nu pot fi acoperite cu ajutorul


entitSlilor DER din cadrul CEV, prin transformatorul de interconectare a
microrelelei cu sistemul electroenergetic se vor observa abateri a1e circulaliei de
puteri de lavaloarea contractatd prin PCCB sauPZU, definitd prin ProfP, ceea ce
inseamnd penalizdri financiare pentru entitatea CEV.

Conceptul de centrald electricJ t':,

BIBLIOGRAFIE
_1] ANRE -

Codul Tehnic

't;

1;:,

UCTE - UCTE Operar|,r E:


,11 ANRE -Codul Conter. :; ;
-ll FENIX - Flexible Ele;ic:::,
Raport final al proiecrulu: FEi
tt(p:il&n ix.iwes. fiaurhc,= r- i
_51 VIFES - Vlrtual FEni-r c:,4:
-f l

fENIX, Manual

de

utiliz:-

:4uald intr-o microrelea

nlrcm-rl;lf
tru lundtr l1:firlr::L ;- Retelei Electrice de Transport, RomAnia, 2004.
ru:lTlts s 0--- .-ryv- --.:t Handbook,v 2.58,20 J;u,ly 2004.
,ffiflmE J iltuDr i;rr,rr:"--.;i ol Pielei Angro de Energie Electricd, Rom6nia, 2004.
ffimMrum flen,ilrr,u
m0f,ltrfinr frmmu
trllffiilml ''itumtl,rm,.

|wllflllms

j..'::ncin

Networks to Integrate the Expected Energlt Evolution,

& ,"lr':rrir:t:i.ri FENX,2009. Online:

,"**

tnLLr-,-,..'::.je docs,ait2x,.,2Q{J9*.tlq{rix ]fggh_}:lNAlfol-rellpllllljng#df

- r L,Truu Ffrrt chain Simulation tool, Instrument pentru simularea lanlului

ttn.imltqlfffl- rnttmfl.Ltu

.u -:ilizare.

, "x & {

.t

r.r}

.t

j,.,

''j /.,

a_,

13f&i",0rtrfiA

,\"

ltlr,*

,,]

--_-