Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti

Facultatea de Urbanism, Departament PROIECTARE URBANA SI PEISAGISTICA

MATERIAL RECAPITULATIV - Examen Curs PEISAGISTICA

Joi, 23 iunie 2012, Sala Frescelor

- ora 9 Anul 5 - Facultatea de Arhitectura - SERIA A:

- ora 9,00-11,30: grupele:41A+42A+43A+ERASMUS+RESTANTIERI
- ora 11,30-13,00 grupele: 44A+45A+46
- ora 12 - Anul 5 - Facultatea de Arhitectura - SERIA B:
- ora 13,00-14,30 grupele: 41B+42B+43B+ERASMUS+RESTANTIERI
- ora 14,30-16,00 grupele: 44B+45B+46B
- ora 15 - Anul 3 - Facultatea de Urbanism:
- grupa 3P - Amenajarea si Planificarea Peisajului
- grupa 3U - Proiectare si Planificare Urbana
Intarziatii nu vor fi primiti sa dea examenul cu alte grupe !
Va doresc Succes !!!
conf. dr. arh. Cerasella Craciun
13 ianuarie 2014

Definirea termenului PEISAJ

Tipologii de PEISAJ scara, geosistem, stare, aparitie, caracter, functiune,
elemenet naturale/antropice/culturale
- Structura Peisajului Spatiu, Timp (Cosmic, Istoric)
- Evolutia Conceptului de PEISAJ
- Relatia - Natura-Cultura
- Mediu-Sit-Peisaj
Peisaj Tipologii:
- Natural (Norberg-Schulz) clasic, romantic, cosmic, compozit, mixt
- Construit (Antropic)
- Cultural
Elemente de Analiza semiologica in Peisaj
Structura Peisajului
Elementele peisajului planuri (orizont, limite), vegetatie, caracter, apa, lumina
Lectura sensibila a peisajului observare/contemplare, perceptie/receptare,
interpretare/abstarctizare, ierarhizare, diagnosticare/stabilire potential,
interventie
Tipuri de perceptie a peisajului
Elemente de limbaj ale perceptiei vizuale (Rudolf Arnheim)
Istoria si Cultura Peisajului
Reprezentarea in peisaj
Opera de arta si peisajul (Auguste Berque)
Peisajul in Arta Picturii
Fotografia de Peisaj
Peisajul ca Reflectie a societatii
Peisajul Cod Vizual

GRADINA. SENS FILOSOFIC SI ESTETIC. TEORII COSMOLOGICE. ARHETIPURILE

GRADINII. SIT SI SACRALITATE
Gradina i lumea arhetipala
CERURILE - trmul de deasupra
- asociate cu perceptia umana a vazduhului
- cuprinde: soarele, luna si stelele
PARADISUL (RAIUL) n limba persana veche,
,,pairi-daeza" nseamn grdina ngrdita
- harazit celor binecuvantati
- fericire, bucurie, pace, desfatare
- reprezentari:
- gradina sau un parc minunat, cu arbori exotici plini de fructe savuroase, cu
ruri ale vieii, cu psri i animale
- peisaj natural: insula
- fenomene naturale: aurora boreala.
INFERNUL - trmul ,,de jos
- situat sub suprafata pamantului, intr-un sistem de peteri subterane
- regiune telurica ntunecata i sumbra, asociata cu groaza, disperarea i
suferina fizica
Grdini paradisiatice:
muntele Kunlun, centru al lumii si poarta a cerului, este mpodobit cu grdini
suspendate (Babilon) unde curge o fntn de nemurire
- Edenul, era o gradina circulara care nconjoar Mingdangul, reeditnd in centrul
mpriei pe aceea de pe Kunlun.

Simbolismul ARBORELUI
- Simbol al vieii elementare, reprezint forma iniial a haosului i marcheaz un centru.
face legtura ntre cer i pmnt; sintetiznd numeroase credine, ritualuri i mituri
arborele - imagine reflectat a cosmosului, teofanie universal, simbol al vieii, al
fecunditii inepuizabile, centrul lumii, suport al universului, receptacul al sufletelor
strmoilor, semn al renvierii
ARBORELE CA SIMBOL AL CENTRULUI
Sensul generic al arborelui - devenire, venica i misterioasa evoluie
arborele ca centru i scar ctre cer;
contemplaia arborelui aduce in stare de melancolie fiina, cci i evoc sensul
devenirii universale.
Marcare a spaiului vital prin simboluri care repet universul, lundu-i ca reper centrul
su: un copac, un stlp, piatra de temelie (omphalos)
- simboluri ale centrului lumii i, prin extensie, ntregul spaiu din jurul lor a reflectat
imaginea macrocosmosului - consfinit prin abraxas sau prin jertf.
Un astfel de loc se ndumnezeiete, este purttor al faptului magic (hierofanic), adic
sacru, CENTRUL poate fi considerat punctul de ntlnire dintre Cer i Pmnt, adic
acolo unde s-a svrit Geneza nsi.
GRADINA ca ICON
GRADINA ca LOC
GRADINA ca OBIECT
GRADINA ca GENIUL LOCI / LOC AL MEMORIEI
GRADINA ca LOC AL ACTIUNII
GRADINA ca TEMA
GRADINA EXTINSA CA ORAS - ORASUL GRADINA

ISTORIA GRADINII

Gradina Paradisului prima Gradina - Gradina Edenului / Gardina lui

Dumnezeu.

Paleolitic omul traieste in grupuri nomade, in peisaje naturale

(adaposturi, pesteri, grote, etc.); gradina o reprezenta exteriorul, lumea de
afara

Primele gradini in Neolitic, in Mesopotamia, in urma cu 7000 de ani

gradinile sacre concepute pentru a aduce omagiu divinitatii:
pe langa temple, pe terasele ziguratelor
(Urr mileniul 3, Assur mileniul 4)
scop utilitar (agricultura, cresterea plantelor si cu rol alimentar)
scop religios temple
in tarile Orientului Mijlociu Mesopotamia, Egipt, Persia mileniile 4, 3
In sec. 9-6 i.Hr. mari parcuri de vanatoare

Realizarea gradinilor presupune utilizarea unei anumite tehnologii. Gradinile

au aparut atunci cand societatile preistorice au inceput sa aiba o economie
productiva. Se dezvolta agricultura, cresterea animalelor; apar primele
forme de asezari.

GRADINILE PERSANE ANTICE (Preislamice)

Gradinile erau numite Gradini Paradis importanta elementelor
naturii apa si vegetatia
Gradinile palatelor de la Persepolis (cca 500 d. Hr),
Pasargadai, Susa
Gradini geometrice intersectia a doua axe, constructie
centrala (pavilion, mausoleu sau fantana)
Axele canale insotite de alei (simbolul celor 4 fluvii orientate
catre cele 4 puncte cardinale)
Vegetatie bogata si variata specii fructifere si ornamentale
Canale de irigatii
Parc de vanatoare, cu numeroase pavilioane si chioscuri
pentru odihna, distractii si exercitii de tir (traditie mostenita de
la Asirieni de catre regii Achaemenizi) si animale salbatice
Informatii furnizate de reprezentarile din covoarele persane
comandate de regele Khosrou al II-lea (sec.6 i.Hr.)
Exemple:
Gradinile Paradis Gradinile Chahar Bagh (Char Bagh)
Gradinile suspendate ale Semiramidei, Gradina Palatul Persepolis

Grdinile mprailor azteci erau gradini de destindere si relaxare

- reuneau ce era frumos i extrem in lume: flori, fntni, muni, fluvii si
drumuri, dar si fiine nprasnice i monstruoziti ale firii.
nu sunt admise legumele si fructele
sunt amenajate foioare, pavilioane, terase
vegetatia este artificializata - mari arbusti sunt realizati din frunziuri i flori
metalice;
existau mini-gradini zoologice si amenajari peisagistice speciale: cotee
de iepuri, heleteie cu peti, stnci, deluoare printre care rtcesc cerbi i
cprioare; zece iazuri cu ap dulce sau srat pentru toate speciile de psri
palustre sau marine; prdtoare, de la ulii i vinderei, pn la vulturul regal,
adpostii sub un velum; lei, tigrii, lupi, acali, vulpi, erpi, pisici slbatice care
fac o larm infernal
sase sute de persoane intretin gradina si animalele, cur iazurile,
supravegheaz si hrnesc puii.
gradina este un muzeu de tiine naturale - sunt expuse inclusiv fiinte
diforme: familii de albinoi, montrii, pitici i cocoai (Les Nouvelles du
Mexique - Alfonso Reyes)

 Gradinile Egiptului Antic mileniul 3, 2 i.Hr.

Domenii agricole ale marilor proprietari cuprindeau si
gradini de placere reprezentari in necropolele din epoca
Regatului Mediu (mileniul 2)
Gradinile locuintelor
forma regulata, inconjurate de ziduri prelungire a cladirii,
dominate de un bazin de apa rectangular sau in forma de T,
populat cu pesti colorati, decorat cu lotusi
Incadrat de randuri de arbori
Cuprindeau pavilioane sau chisocuri orientate spre bazin
Pergole cu vita de vie

Gradina botanica a lui Tuthmosis al III-lea varietate de

specii basoreliefuri din templul de la Karnak
Gradinile templelor regale funerare si divine Ramses I,
Ramses II sec. 14-13 i.Hr.
Gradini patio in interiorul palatelor decorate cu bazine
de apa, pavilioane, voliere cu pelicani; irigate prin
intermediul unor canale

GRADINA ANTICA GRECEASCA marcata de:

aparitia orasului plan geometric,
organizarea spatial volumetrica arhitecturala (teatre, agore)
integrarea in peisajul natural (caracteristica a antichitatii grecesti).
Gradina caracterizata de pragmatism si religiozitate

TIPOLOGII DE GRADINI:
Gradinile sacre funerare sau divine inchinate zeitatilor
Gradini pe langa palate, gimnazii, academii
Gradina clasica greceasca - ca icon reprezinta Oameni, Zei si Evenimente din
Mitologia greceasca
Apare spatiul public urban gradini destinate publicului
Mici gradini de tip patio (curte interioara) oglinda de apa in centru, elemente
de influenta in gradinile romane
Cult pentru natura imagine, lumina, perspectiva panoramica, respect pentru
elementul vegetal; puternic simt al peisajului
Amplasarea templelor, teatrelor asigura o protectie naturala, ofera perspective
spectaculoase. Grecii sustin apropierea dintre gradina si locurile naturale.
Efecte cromatice verdele vegetatiei si albul marmurei
Dezvolta latura mistica religioasa in conceptia gradinii, peisajului (Delphi)
Templele = mari sculpturi in peisaj
Nu exista grandoare; Peisajul era caracterizat de umanism

Gradini miniaturale cultivate in context ritualic - Gradinile lui Adonis obtinute

prin cresterea rapida a semintelor udate cu apa calduta (gradini de influenta
orientala)
Gradinile filosofilor - Gradina lui Epicur, Aristofan

Caracteristici generale pentru antichitate a gradinilor grecesti:

Dimensiuni reduse
Subordonate arhitecturii
Traseu geometric amorf
Aspecte de voluptate si extaz
Irigatii publice si particulare destinate clasei stapananitoare
Geometrie logica
Armonia intre dispunerea esentelor de vegetatie (arbori si arbusti)
Vegetatia - dispusa liber, peisagistic, ca in natura salbatica
- efect ornamental: chiparosii, statuile, fantanile,
constructiile
- decorativa (arbori si arbusti)
- florile folosite ca decoratie
Elemente arhitecturale: statui, coloane, colonade
Pragmatismul specific grecesc se regaseste si in amenajarea gradinii
Rigurozitatea greceasca in trasarea aleilor,marcarea
zonelor/subzonelor

GRADINILE FILOSOFILOR
-Situate de obicei in jurul Gimnasiului si a filosofilor initiatori de scoli filosofice
-Aristofan numea gradina filosofica imperiu la copacilor, ceea ce insemna ca
discipoli si maestrii se plimbau printre copaci si dialogau
-Academia de la Athena a fost prevazuta intr-un parc public
-Gradina destinata exclusiv trairii diverselor forme ale vietii spirituale
Simtul masurii, sobrietatea rationalista, austeritatea, rigoarea pastrata
pana la expeditiile lui Alexandru Macedon in Orient, cand grecilor li s-a relevat
o lume de basm, luxoasa care i-a sedus
-Gradinile s-au transformat, s-au extins, au devenit mai bogate in plante,
arbusti decorativi si flori, colonade, portice-promenada si automate
hidraulice
- In Sicilia si Asia Mica natura teocritiana favoriza dezvoltarea gradinilor
- In Syracuza exsita Parcul lui Gelon (540-478 i.Hr.), numit Cornul
Amaltheei, datorita fertilitatii si vegetatiei luxuriante
-Gimnasiul nu mai este un simplu loc pentru exercitii fizice ci o gradina
multifunctionala

 La Alexandria se afla o orga hidraulica intr-o gradina consacrata Zeitei

Venus (in timpul lui Ptolemeu al II-lea 170-117 i. Hr.)
Noi teme ornamentale: sculptura decorativa fara caracter religios (ex: nimfa
cu cochilie intalnita mai tarziu la Versailles), reprezentand animale si nimfe
Pestera element mitic care apartine peisajului idilic, si din poezie a
trecut in peisajul absolut, superidealizat, care a devenit treptat
gradina elenistica
- tema naturii idealizate sau confectionate a trecut in arta
gradinilor
Dupa unirea Orientului nu Occidentul, prin expeditiil;e lui Alexandru Macedon
clasicismul gradinii grecesti a evoluat in barocul alexandrin
Exemple de gradini grecesti:
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

Templul din Olimpia

Delos
Tirins
Templul Cybelle
Segesta
Templul Hephaistos
Templul lui Apollo
Eleusis
Calea SacrA
Atena
Delphi
Gradina lui Cimon

GRADINILE ANTICHITATII ROMANE:

-spatiu al relaxarii, al refugiului
-inzestrate cu semnificatii simbolice si religioase;
-dezvoltarea la un nivel inalt al tehnicii ornamentale;
EXISTA UN SCHIMB PERMANENT AL INFORMATIILOR REFERITOARE
LA TEHINICA GRADINII INTRE ROMANI SI ALTE CIVILIZATII:
persii, grecii si egiptenii;
- exista elemente preluate din gradinile acestor popoare:
- porticul, care la egipteni facea legatura intre casa si spatial exterior;
- elementul acvatic a fost preluat de la gradinile persanilor, construite in
acest mod pentru combaterea ariditatii terenului;
- pomii fructiferi au fost preluati de la greci, ca element de baza ce
completeaza placerea oferita de gradina;

Romanii - popor pozitiv, dinamic, constructor, pragmatic, cuceritor

Gradina Romana:
- caracterizata de grandoare
- conceptii bazate pe simbolismul religios combinat cu gandirea
filosofica si literara, arte plastice si arhitectura
- natura are o mare importanta aprecierea siturilor de mare valoare
peisagera zone colinare, privelisti deosebite
(Virgiliu sustine abandonarea orasului si intoarcerea catre
domeniul provinciei, domeniu al bucuriei si virtutilor vietii rurale,
al frumusetii campiei cultivate).
- vilele romane - amplasate in provincie, dispuneau de gradini
organizate conform principiilor compozitionale geometrice - cuprind
obiecte de arta si elemente arhitecturale, bazine cu apa, plantatii,
toate integrandu-se in sit, in mediul inconjurator.
- vilele urbane preiau tipul elen de gradina de tip patio, inconjurate
de galerii de coloane (peristil) canale, bazin ornamental, pegole,
vase, statui, borduri tunse din buxus, plante aromate si colorate
Sunt societati bazate pe credinta in zei, legende, locuri sacre.
Apare conceptul de genius loci acel loc in care natura isi releva
aspectul sacru.

ELEMENTE COMPOZITIONALE in GRADINA ROMANA ANTICA

In ceea ce priveste esentele vegetale , se constata:
- folosirea predominanta a florilor;
- utilizarea unui numar redus de specii, care uneori ii oferea un
aspect monoton
- ex: folosirea plantelor salbatice cu rol ornamental,
lipsa totala a speciilor exotice,
folosirea unei singure specii a unei familii (trandafirul);
- pentru inlaturarea monotoniei se apela la forma elementelor
vegetale, creandu-se diferite jocuri
- imbinarea abila a speciilor alimentareutilitare (foarte des
intalniti fiind pomii fructiferi si legumele) si a celor decorative ;
- folosirea coniferelor, imbinata cu tehnica fasonarii, prin care se
creaza diferite forme geometrice/umane/animaliere, uneori
ajungandu-se la realizarea unor adevarate scenografii si scenete
teatrale in aer liber;
- incepand cu secolul IV, se folosesc predominant plantele
alimentare / utilitare (pomii fructiferi, legumele, zarzavaturi)

 Influentele predominante in ceea ce priveste

esentele sunt cele orientale;
Elementele minerale si micile constructii, sunt
destinate diferitelor anotimpuri, si diferitelor ore ale zilei,
si erau constituite din alei, fantani, terme ;
Pentru intretinerea cantitatii mari de vegetatie, elementul
acvatic era intodeauna prezent, prin fantani, sau
ochiuri de apa (in unele piscine erau amplasati chiar
pesti care erau folositi la servirea mesei pentru musafiri).
Alte elemente decorative, prezente in gradina romana
antica sunt: vasele-decorative, vasele-containere
pentru vegetatie, statuetele

TIPOLOGIA DE GRADINI ale ANTICHITATII ROMANE / Exemple:

Gradinile vilelor imperiale:
- Villa lui Plinius cel Tanar Toscana
- Villa lui Hadrian de la Tivoli
Gradinile de tip parc imperial:
Gradinile lui Cezar, Antonio, Agrippina, Mecenate
Gradina vilei din Piata Armerina (Massenzio)
Gradina vilei Albana
Gradinile private
Gradina Villei lui Vetii din Pompei
Vilei Liviei
Gradina lui Tiberiu de la Capri
Gradinile din Liciniani
Domus Aurea a lui Nero
Gradinile piublice
Parcul lui Agrippa
TEHNICI SPECIALE UTILIZATE DE ROMANI
a. Utilizarea unei forme bine determinate (forma de stadion, circ)
b. Un element de baza in gradina romana este folosirea formei unui curs de apa
pentru crearea de suprafete destinate plimbarii (ambele trasaturi prezente la
vila Albana);
c. Construirea vilelor langa o apa, genera aparitia unui element special, neintalnit la
gradinile din centrul Romei, un zid, care era decorat si devenea parte a gradinii
(exemplu: villa di Val Catena) , aceasta nefiind o trasatura traditionala;

GRADINA ANTICA ISLAMICA

a fost preluata si a influentat arta gradinilor din lumea araba.
in functie de cultura fiecarei tari au aparut diferentieri in modul de perceptie al
gradinii.
de remarcat diferentele intre Gradina Clasica Islamica si Gradinile
Peninsulei Arabice.
-intreaga atentie a unei case nu cadea pe exteriorul acesteia, ci pe dezvoltarea
interioara si mai ales a gradinii tip curte interioara.
- aceasta organizare a fost sustinuta de un climat bland care a permis
utilizarea unei vegetatii luxuriante.
-incarcatura spirituala a acestor gradini este foarte importanta, religia fiind un
factor marcant in viata populatiei islamice.
- cheia intelegerii Arhitecturii islamice si in special a Gradinii Islamice este
caracterul introvertit al acestora.
-in realizarea unei gradini islamice, se observa stransa legatura cu
arhitectura, relationarea celor doua moduri de perceptie, al uneia din
interiorul celeilalte
-caracteristic Gradinilor Islamice le sunt: miniaturismul si introvertirea
- in unele parti ale lumii islamice rolul acestora este de a intruchipa paradisul
asa cum e descris in Coran
-relatia cu arhitectura era puternica, astfel incat, intre cladire si gradina se
stabilea o legatura foarte importanta, formand un tot unitar
influenta gradinilor islamice in Spania - zona Granada.

CARACTERISTICI ale Gradinilor Islamice :

DIVERSITATEA imbinarea elementelor cu o varietate mare forma o imagine
unitara. Se realiza un joc al realului cu irealul, intre practic si fantezie, intre sacru
si profan, fizic si metafizic, urban si natural
FRUMUSETEA calitatea estetica era foarte importanta. In traditia ismamica simtul
artistic a fost o parte integranta a vietii de zi cu zi, pentru care frumusetea nu era un
lux, ci un tel, astfel nu era gresit sa iti decorezi interiorul cladirii si sa lasi fatadele
foarte simple.
CONSERVAREA in special a elementelor care se preocupa de mediul inconjurator.
Folosirea apei este controlata cu grija si in general este folosita impreuna cu
elemente vegetale pentru a asigura umiditatea aerului necesara. Rolului apei in
gradina islamica este importanta pentru capacitatea de reflectie, mobilitatea si
calitatile acustice
COMPLEXITATEA necesitatea ca designul gradinii sa raspunda la elementele
arhitecturale, trebuie sa fie o ordine spatiala in planul arhitectural sau urban (al
oraselor Islamice)
INDIVIDUALISMUL este principiu de baza in lume Islamica, fiecare persoana
raspunde direct lui Dumnezeu. Astfel, obiectele comune ale unei societati
particulare, se dezvolta dupa un design individual, cu conditia ca nici un individ sa
nu isi deranjeze vecinii
MULTIFUNCTIONALITATEA o gradina trebuie sa produca apa si mancare nu
numai pentru locuitori, ci si pentru animale si pasari. Arborii si arbustii vor produce
nu numai fructe si ierburi (utilizate in alimentatie si in scopuri medicinale), ci si
umbra, reacoare si umiditate, miscare si sunet
MODERATIA necesitatea de a mentine balanta echilibrata intre om si natura, umbra
si soare, functiune si spatiu liber, etc

CARACTERISTICI ale Gradinilor Islamice

SPATIAL COMPOZITIONALE SI FUNCTIONALE:

PLAN GENERAL CVADRIPARTIT ca rezultata al influentei Coranului

si al conceptului de Paradis si ca necesitate a irigarii gradini, tinand
cont de climatul arid. Astfel planul gradinii este impartit de patru cursuri
de apa, care reprezinata raurile paradisiece si care duc spre un element
central, o fantana sau un bazin.
APA este elementul central si cel mai important in gradinile islamice,
avand rol atat fizic, cat si metafizic. Lumea islamica s-a dezvoltat intr-o
arie geografica unde se intalnesc temperaturi foarte ridicate cu un climat
aspru, in care apa aducea viata in desert. De aici, rezulta conotatiile apei
in plan spiritual.
VEGETATIA SI UMBRA raport echilibrat intre zone insorite si
umbrite in cadrul gradinii; vegetatia inalta se imbina cu vegetatia de
inaltime medie sau mica; se folosesc aliniamente, texturi, precum si
siluete cu rol simbolic, copaci care nazuiesc spre divinitate
PAVILIOANE prezenta acestora in cadrul gradinilor este strans legata
de Coran, unde acestea sunt promise credinciosilor ca locuri de unde
gradina poate fi admirata
ZIDURI SI PORTI Cum ar fi Paradisul, mare sau mic, acesta va fi
inconjurat de ziduri cu porti Coran. In afara acestei influente,
imprejmuirea gradinilor cu ziduri sau portice si dezvoltarea acestora in
corpuri de cladire (care inconjoara gradina) are si un aspect functional:
impiedica extinderea desertului si ofera umbra, precum si intimitate pentru
actiunile care se desfasoara in interiorul acestei

BIBLIOGRAFIE PEISAGISTIC - conf. dr. arh. Cerasella Craciun

Crti Biblioteca UAUIM
III14TEMPUS Pigeat, Jean Paul, Parcs et jardin contemporain, Paris, 1990
I 27 DBI Rode Auguste, Der Engliche Garten zu Worlitz, Berlin, 1994
II 39 DBI Wiese, Conrad, Gartenkunst und Landschaftgestaltung in Japan, Berlin,
Ernst Wasmuth, Tubingen, 1982
II 38 DBI Plumptre, George,Wasergarten, Stuttgart, Deutsche Verlags-Anstalt, 1995
II 44 DBI Hinz, Gerhard, Peter Joseph Lenne. Das Gesamtwerk des
Gartenarchitekten und Stadteplaners, Darmstadt,Georg Olms Verlag, 1989
I
1907 Cullen, Gordon, Townscape, Londra, The Architectural Press Ltd, 1961
II
165 Marcus, Rica, Parcuri si gradini in Romania, Bucuresti, Ed. Tehnica, 1958
I
9077 Coster,14 Promenades dans Prague, Begedis,Editions Universitaires, 1988
II
3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, Ed. Didactica si
Pedagogica, 1979
III
3204 The Edwardian Garden, 1989
III
3003 Vaisseau de pierres. Parc- ville, villette, architectures, Ed. Seyssel,
Champ Vallon, 1987
I
9238 Preservation of the european arhitectural heritage (gardens of historic interes), 1993
III13TEMPUS Nitschke, Gunter, Le jardin Japonais, Koln, Benedikt Taschen Verlag
Gmbh & Co KG, 1991
I
2413 Charageat,Marguerite,LArt des jardins, Paris,Presses Universitaires de France,1962
I
5486 Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Buc, Ed. Stiintifica
si Enciclopedica, 1978
I
8581 Assunto, Rosario, Scrieri despre arta, Vol I : Filosofia gradinii si filosofia
in gradina; Vol II: Gradini si Ghetari, Buc, Meridiane, 1988
II
2123 Simonds, John Ormsbee, Arhitectura peisajului, Buc, Ed. Tehnica, 1967
L
2
Costescu, Adrian, Peisajul ca scop, Arhitectura ca mijloc: O reacreditare
a lemnului ( Licente ), UAUIM, Buc
I
5486, Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Buc, Ed. Stiintifica si
Enciclopedica, 1978
III44TEMPUS Martin, Jennifer, Lart des Etats-Unis, Paris, Citadelles & Mazenod, 1992
I
8321 Pavel, Amelia, Peisaj natural, peisaj uman. Un capitol de arta europeana,
Buc, Ed. Meridiane, 1987
I
8588 Aubry, Frederic, Apropos de E8 1988/89. Site, paysage et
implantation, Lausanne, Ecole Politechnique de Lausanne, 1988/89
I
9722 Birksted, Jan, Relating Architecture to Landscape, Londra, E & FN
Spon,1999
II
2484 Eckbo, Garrett, The Landscape We See, NY, McGraw Hill Book
Company, 1969

GRADINILE IN EVUL MEDIU

GRADINILE BIZANTINE
GRADINILE EUROPEI OCCIDENTALE
- GRADINILE MONAHALE
- GRADINILE LOCUINTELOR MEDIEVALE
GRADINILE ISLAMICE si GRADINILE ARABE DIN SPANIA

Folosind toate elemente din natur, gradina se supunea

astronomiei (inceputului anului corespundea cu trezirea la viata a gradinii)
-Februarie - sarbatoarea Prunului Inflorit Cel care infrunta gheata
-Martie luna florilor de piersic; Aprilie sarbatoarea ciresului japonez
-Mai- sarbatoarea glicinelor Fuji (muntele Fujiiama / dupa numele celei mai vechi familii camp de
glicine); Iunie stanjeneii; iulie lotusi; august si septembrie hibiscus; Octombrie crizanteme
(emblema multor imparati japonezi); noiembrie si decembrie camelia si floarea de ceai
-reguli compoziionale si sensuri simbolice
muni, coline
un lac cu insule, un pru cu cascad
stnci coluroase, pietre rotunjite
nisip, pietri
arbori i arbuti,
florile erau folosite difereniat, fie pentru reconstituirea unui peisaj complet la o scar redus,
fie pentru crearea anumitor scene de peisaj: grdin montan, grdin de muchi, grdin
arid.

 Multe din grdinile japoneze, prin aranjamentul apelor i rocilor, sugereaz

peisajul rii, constituit din insule cu muni i oceanul care le nconjoar.
n grdinile mari erau prezente i elemente construite:
poduri
pavilioane
lanterne de piatr( dup modelul corean)
ansambluri decorative din coloane de lemn
Anumite grdini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului; mai
mici i mai intime, acestea sunt alctuite din mai multe seciuni, pe care vizitatorul le
parcurge succesiv. Decorul mai sobru i special constituit pentru a induce starea
spiritual pregtitoare ceremoniei cuprinde:
plante sempervirescente
roci / pietre rituale (in grupuri de 3,5,7,10)
garduri
pori interioare
n ultima seciune este amplasat pavilionul tradiional
Tematica: - Gradina de rau pietre si cascade
- Valurile marii nisip greblat
- Iarba de mlastina pietre plate si
vegetatie acvatica

1. Gradina Cha No Yu (gradina austera) - proclama in spirit zen budist simplitatea ca

norma estetica
- Forma superioara de realizare Gradina Kara San Sui Ryoaanji= suprafata
dreptunghiulara acoperita cu nisip greblat, cu un grup de 3 pietre ce se unesc sub
forma de triunghi; cercul nu lipseste este eul contemplatorului care prin meditatie
se identifica cu gradina si devine un tot, un microcosmos) este tipul ideal al
gradinii iluzorii
- Gradina-schita So alaturi de celelalte doua trepte de manifestare, care se
regasesc in toate artele japoneze: Shin stilul maret; Gyo stilul intermediar;
2. Gradina Shibumi (gradina bogat ornamentata) propune lux si rafinamentul
Tipuri de gradini specifice: gradina templului, gradina palatului, gradina ceremoniei
ceaiului, gradina daimionilor (aristocrati feudali), gradina miniaturala, gradina Bon
Chei, gradina Kara San Sui

vegetaia era perfect integrat peisajului;

simbolica- legata de cultul religios
arbuti modelai prin tundere (camelii, azalee,
buxus) - forme rotunjite, ovalizate, etajate,
combinate n variate compoziii volumetrice,
sugereaz elemente inerte ale peisajului (roci,
munte); mase de arbuti supuse tunderii
simbolizeaz formele valurilor mrii sau peisaje
colinare.
Gradina pavilioanelor:aur,argint;rosu,verde
Preotul budist zen Soami sec. 15 creatorul
gradinii Kara San Sui (Peisajul apei secate)
la Kyoto apareau pavilioane destinate
ceremoniei ceaiului (practica zen budista - tip
exercitiu prin care se dobandea linistea,
echilibrul, iubirea si intelegerea fata de oameni
si lucruri) compozitie care cuprindea trei
zone: o zona de acces; o gradina; un pavilion
cu engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualul
ceaiunlui; drumul strabatut de la intrare, prin
gradina, pe aleile cu pietre la pas, prin engawa
, pana in pavilion era lent, gradat, omul se
detasa ca sa fie apt de a participa la
ceremonial

GRADINILE BIZANTINE:
Gradinile palatelor se evidentiau printr-un fast exacerbat, in
incercarea de a manifesta puterea suvernului
Aveau tendinta de a artificializa decorul, folosind oglinzi, arbori auriti,
sisteme hidraulice
Gradinile erau menite sa stimuleze toate simturile (vederea, auzul,
mirosul) si starneau surpriza si admiratia
COMPOZITIE:
De forma patrata, inconjurate de ziduri in general din marmura
Vegetatie luxurianta
Bazine inconjurate de statui
Sculpturi decorate
Fantani rotunde cu coloane din marmura sau piatra colorata
Amenajari hidrauluice
Odata cu mutarea statuilor care intruchipau divinitati, in interiorul
bazilicilor, gradina tinde catre decorativ si artificial
Apar numeroase mozaicuri si picturi, intruchipand pasari pelicani,
pauni, lebede, porumbei, vulturi, animale leoparzi, lei, cai, plante
palmieri, pini, curmali, flori, fructe reprezentate in maniera elenistica
Se folosesc ca ornamente: ghirlande, ramuri de pini

Termeni Tehnici utilizati in peisagistica in perioada Medievala:

Orchard gradina sau loc din gradina, plantat cu copaci, de

obicei fructiferi
Herber gradina de ierburi (parfumate, decorative)
Hortus Conclusus gradina inchisa (termen folosit in alegoriile
religioase)
Pleasaunce gradina placerilor - complex de gradini sau parc
de loisir si petrecere a timpului liber
Wood /forestry padurea parc
Kitchen garden gradina cu plante aromate - folosite in
bucatarie
Paradise termen folosit initial la planul Manastirii St. Gall, care
se refera la curtea deschisa monastica, unde florile devin singura
decoratie ornamentala a manastirilor care in general aveau o
imagine sobra
Nu exista insa o clara demarcatie a acestor tipologii de gradini
Gradinile abatiilor aveau de asemenea: campuri, pasuni,
paduri, vii, livezi

doua tehnici peisagistice in amenajarile forestiere, de paduri sau masive

plantate pollarding/taierea varfurilor si coppicing / realizarea de
cranguri - plantari masive in grupuri
introduse plantarile in ghivece, jardiniere si containere de ceramica,
nuiele sau tip urna (si pentru prelungirea perioadei de inflorire, ele erau
introduse in interior)
Tema Labirintului (provenea de la un exercitiu militar care trebuia parcurs
de tinerii romani in timpul unor sarbatori si festivale)- era realizat nu numai
din arbusti, ci si din ierburi
Galerii, pergole, grote
- Amenajari florale decorative si partere florale de tip broderie florala,
prin impartirea unei forme rectangulare in patru sectoare (mai tarziu in doua
sectoare)
- Uneori mini-gradini realizate din pietre naturale colorate
- Preocupare pentru marcarea intrarii (cu acelasi tip de vegetatie, uneori in
ghivece sau containere tip urna)
- Pavilioane pentru banchete (petreceri in aer liber)
- Grote naturale, sapate in dealuri si stanci, sau grote artificiale (in perioada
Renasterii) decorate prin intermediul caderilor de apa, fantanilor
decorative, mecanismelor hidraulice, picturilor, elementelor sculpturale si
statuare)

ARTA GRADINII IN RENASTERE si MANIERISM

-mare nflorire a culturii i civilizaiei europene;
-reluarea idealurilor antichitii clasice, manifestandu-se n toate domeniile
litere, arte, arhitectur, tiine.
-Leagnul Renaterii - Italia (sec. XV- XVI), de unde a iradiat in restul Europei.
-s-a manifestat i n domeniul artei grdinilor, desprinzndu-se treptat de
modelele Evului Mediu
-grdinile europene au evoluat n direcia reconsiderrii realizrilor antice
greco-romane si renvierea tradiiilor acestora, ca urmare a activitii unor
literai, arhiteci, artiti i teoreticieni, transpuse apoi n realizri concrete.
-aceast nou orientare a aprut nti n regiunea Florenei (Toscana),
promovat de umaniti n cursul secolului al XV-lea, culminnd apoi n timpul
secolului al XVI-lea.
- Din Italia, noile concepii au fost preluate n Frana, care ulterior i-a creat
propria art clasic a grdinilor.
-Maniera italian ca i cea francez au revoluionat grdinile Europei, crenduse adevrate mode si stiluri in peisagistica.
- Cele dinti creaii ale Renaterii n arta grdinilor (secolul al XV-lea) s-au
datorat Principilor De Medici (Vilele Medici de la Carregi i Fiesole) i a
peisagistilor aflai n serviciul acestora.

Principii de amenajare a
grdinilor in Renatere:
simetria,
organizarea arhitectural a spaiilor
legtura dintre cladire i grdin
elementele decorative construite
prezena sculpturilor
utilizarea vegetaiei tunse

teren cu relief n pant sau

accidentat
amenajare n terase succesive
forme geometrice regulate,
susinute de ziduri ornamentate
legate prin scri i rampe.

- Gradini amenajate in terase succesive,

forme geometrice regulate (vila se afla de
obicei in partea superioara)
- Axul principal marcat si prelucrat
minutios;
- Axele secundare sustinute de
elemente de arta (sculpturi)
- Terasa superioara Parterul Italienesc :
Labirint din garduri vii fasonate prin
prelucrare si taieri, la inaltimi variabile
- Compozitii in unghi drept
- Compartimentari in zone functionale
distincte (zona de servit ceaiul, zona de
odihna, relaxare, etc.
- Pardoseala = pietris
- Panta arbusti nefasonati
Gradina inchisa, secreta, de meditatie,
odihna, interiorizare
Culoare sobra (verde), fara flori; specii
persistente pin, chiparos, stejar
meridional, arbusti fasonabili (tisa, buxus,
mirt)
- Vase cu arbori / arbusti exotici laur,
lamai, potocali

RENASTERE SI MANIERISM - ITALIA

Petrarca a relansat tema virgiliana a frumusetii provinciei si naturii in
general.
Renasterea aduce conceptia gradinii ca a treia natura se dezvolta
puternic arta gradinilor
Gradina geometrica, subordonata vilei si arhitecturii resedintelor nobiliare
suburbane din jurul Romei, din locurile unde existau vechile vile romane
Teren in panta, curbe de nivel miscate
Palatul si gradina sunt un ansamblu integrat
In gradina se folosesc aceleasi principii ca si in arhitectura
Textele si tratatele dezbat nu numai problema horticulturii ca domeniu al
agriculturii, ci si problema artei gradinilor, care dezvolta premisele artei
peisajului
utilizarea intensa a apei fantani arteziene, canale dirijate pe pante, de-a
lungul aleilor, cascade sau scari de apa
Secolul XVII incepe influenta stilului baroc
- Se mentine echilibrul si simetria compozitiei
- Apar liniile curbe
- Gradini de dimensiuni mari parcuri
- Efecte pitoresti, scenografice teatre de vegetatie, teatre de apa (jocuri
hidraulice si muzicale)
EXEMPLE:
- Villa Doria Pamphili (Roma), Villa Aldobrandini, Gradinile Boboli (Florenta
Palatul Pitti), Villa Garzoni - Collodi

La nceputul secolului al XVI- lea, Bramante, prin sistematizarea grdinii Belvedere de

la Vatican i apoi Rafael, prin proiectarea grdinilor de la Villa Madama lng Roma,
au iniiat principiile arhitecturale urmate i apoi dezvoltate n creaiile lor de ctre
numeroi arhiteci si peisagisti. Din epoca Renaterii secolului al XVI-lea se

pstrez i astzi unele din cele mai frumoase realizri n arta grdinilor:
EXEMPLE:
Villa Madama (Roma) Raffael, Gradina Belvedere (Vatican) Bramante
Villa Caprarola (Palatul Farnese), Villa Lante (Bagnaia) Vignola,
Grdina palatului Farnese (Caparola)- Vignola
Villa dEste (Tivoli) Pirro Ligorio, Villa Medici (Roma) - Ammannati

Grdini:
cu suprafee nu prea mari,
delimitate de ziduri,
cldirea principal (palatul, vila) particip la ordonarea general a compoziiei,
fiind amplasate n cele mai multe cazuri pe terenuri cu relief n pant sau
accidentat, grdinile au fost amenajate n terase succesive:

la Villa d`Este,

la Villa Lante,

la Villa Medici,
cu forme geometrice regulate,
susinute de ziduri ornamentate
legate prin scri i rampe.

Sistematizarea etajat este subordonat :

unei axe principale de perspectiv n sensul descendent al pantei;

n lungul axei i pe terase se desfoar partere decorate cu :
desene din buxus i forme tunse,
bazine cu jocuri de ap,
 canale, cascade, fntni,
 statui,
 vase ornamentale,
 balustrade,
parapete ornamentale cu vasce i statui.

axe secundare de perspectiv sunt dirijate de-a lungul aleilor rectilinii, ctre alte
elemente care capteaz interesul vizitatorului i aduc varietate decorului. Statuile i
fntnile, de cele mai multe ori, sunt legate de reprezentarea alegoric a unor mituri
antice.

3 tipuri de perspective:
Descendenta de la vila catre gradina
Ascendenta - catre vila
Indepartata depaseste nivelul gradinii, este indreptata catre marele peisaj
Vegetaia este tratat, de asemenea, arhitectural, subordonndu-se compoziiei
geometrice:
 arbori plantai n linie, ziduri verzi
 garduri vii, borduri tunse
 arbuti modelai n forme geometrice - alctuiesc un decor armonios organizat, care
ncnt prin jocul de volume.

GRADINILE IN RENASTERE FRANTA

NASTEREA STILULUI GEOMETRIC FRANCEZ
CARACTERISTICI GENERALE
- interes crescut pentru spiritul antic
- terasarea terenului cu diferente mici de nivel, astfel incat relieful era
mai putin accentuat si chiar plan
- au imbogatit si diversificat ornamentatia cu fantani de marmura si
modelele de partere
Pana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in spatele
zidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensive
Dupa disparitia fortificatiilor, spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au
pastrat canalele, capatand o functie decorativa, dar in acelasi timp si una
utiliatra, pentru drenare. Cu timpul aceste canale au devenit una dintre
trasaturile parcurilor franceze ale Renasterii

CARACTERISTICI GENERALE
Schimbarea de la stilul medieval s-a produs in a doua jumatate a secolului al
XVI-lea
Pana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in spatele
zidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensive
Dupa disparitia fortificatiilor, spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au
pastrat canalele, capatand o functie decorativa, dar in acelasi timp si una
utiliatra, pentru drenare. Cu timpul aceste canale au devenit una dintre
trasaturile parcurilor franceze ale Renasterii
CARACTERISTICI:
Coeziune intre cladire si gradina
Sistematizarea compozitiei in functie de un ax dominat de o alee centrala
Modelarea terenului in terase largi
Partere decorate cu flori
Canalele ca elemente ale compozitiei
Exemple:
AMBOISE PRIMA GRADINA FRANCEZA DIN RENASTERE
Gradina Castelului BLOIS
GRADINA Castelului GAILLON
GRADINA Castelului FONTAINEBLEAU

GRADINILE ENGLEZE IN RENASTERE, pana in momentul definirii

gradinii peisagere, au mers paralel cu celelalte gradini europene, avand radacini, in

mod particular, in gradinile romane.
In perioada renascentista inca dominau gradinile de tip medieval, inchise intre
ziduri, cu vegetatie fasonata in diferite forme, imitand animale si chiar oameni
(preluare a stilului particular olandez).
Influente ale altor stiluri
Ideile aplicate la gradinile renascentiste au fost preluate din Italia si Franta (in mod
special de la teritoriile stapanite de ducii de Burgundia), unde se punea problema
transformarii gradinii monastice intr-o gradina a placerii.
Momentul inceperii stilului renascentist englez este legat de numele lui Tudor (14851503) si de stilul architectural adoptat de el, iar primele exemple semnificative de
gradini sunt cele aferente palatelor: Nonsuch, Packwood House, si mai tarziu
Parcul St James - cel mai vechi parc existent.
Arhitectii peisageri reprezentativi: Inigo Jones, Andre Mollet, Salomon de Caus
Gradini aferente palatelor , de o importanta majora: Nonesuch, Hampton Court,
Theobalds, Wimbledon
Gradina individuala reprezentativa: Wilton
APARITIA HORTICULTURII si a ARTEI HORTICOLE
coincide cu perioada domniei Reginii Elizabeth I -gradinile au fost foarte mult
imbogatite prin introducerea de noi plante, ierburi si fructe, care erau aduse in
fiecare zi din India, America, Insulele Canare
tot in aceasta perioada au aparut si gradinile botanice personale pentru cresterea
plantelor medicinale (exemplu cea a lui John Gerard de la Holborn - o faimoasa
gradina stiintifica)

II

5472

Larcher, Jean-Luc, Amenagement des espaces verts urbains et du pazsage

rural. Histoire, composition, elements construits, Paris, Lavoisier- Tec &
Doc, 1995
I
4224 Preda, M., Arhitectura peisagera, Buc, Ceres, 1973
II
3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, ed. Didactica si
Pedagogica, 1979
III
3724
Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin une surse inepuisable
d'inspiration
II
5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain,
III
3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape
III
3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe
II
5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion
II
5678 How, James si Ochme, Wolfgang, Gardening with water
I
3169
Jardin privees Modernes
III
3723
Henry Moore. Sculptures with the landscape
II
165
Parcuri i grdini din Romnia
I
9722
Relating architecture to landscape
I
9238
Preservation of the European Cultural heritage. Gardens of historic interest
III
3724
Le Jardin
II
2484
The Landscape We See
II
3904
Spaii verzi
II
5472
Amenagement des espaces verts
III
1923
Der grose Gartenkatalog
II
5676
Grdina de locuit
II
3635
Arboricultura ornamental i arhitectura peisager
I
5733
Espaces verts et urbanisme
III
3003
Parc-Ville Villete
II
3245
Sites et Sitologie
III
1733
Handbook of urban landscape
I
3306
Environmental design
I
9597
Ecologie urbaine
III
3724
Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin une surse inepuisable d'inspiration
II
5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain,
III
3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape
III
3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe
II
5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion
CAR II 5094 BOO - Booth, Norman K., Basic elements of Landscape Architectural Design, I Rotterdam : Elsevier Publishing Company, 1983
CAR L 163 NIC - Nicula, Vladimir, Cod de bare vs fir de iarba. Orasul vazut ca supermarket fata in fata cu arhitectura peisajului [Licente], Bucuresti : Universitatea de
Arhitectura si Urbanism " Ion Mincu ", 2002
CAR I 5486 CAC - Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Bucuresti : Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1978
CAR II 2484 ECK - Eckbo, Garrett,The Landscape We See, New York : McGraw - Hill
Carti editate in lb romana
Iliescu, A.F.- Arboricultura ornamentala,Ed.Ceres, Bucuresti, 1998
Iliescu, A.F.- Arhitectura peisagera, Ed. Ceres,2003
Marcus, R.- Parcuri si gradini din Romania, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958
Muja, S.- Spatiile verzi in sistematizarea teritoriului si a localitatilor, Ed. Ceres,Bucuresti, 1984
Preda,M.,Palade,L.- Arhitectura peisagera, Ed.Ceres, Bucuresti, 1973
Selaru, Elena- Flori cultivate in gradina, Ed. Grand, Bucuresti, 1998
Sonea,V., Pavel,A., Ailincai,N. , Selaru, Elena - Floricultura, EDP, Bucuresti ,1979
Visoiu, Dagmar- Istoria gradinilor si parcurilor, Ed. Mirton, Timisoara, 2001

BIBLIOGRAFIE Michel Collot (profesor de literatur francez la Universitatea Sorbonne nouvelle-Paris-III, membru al Institutului Universitar din Fran-a,
coordonator al programului de cercetare Vers une gographie littraire), preocupat de teoria i istoria peisajului, a publicat numeroase volume pe aceast
tem, printre care: LHorizon fabuleux (Jos Corti, 1998), Paysage et posie (Jos Corti, 2005), La Posie moderne et la Structure dhorizon (PUF,
1989), La Pense-paysage. Philosophie, arts, littrature (Actes Sud/ENSP, 2011). A coordonat mai multe volume dedicate teoriei peisajului: Les Enjeux
du paysage (Ousia, 1997), Le Paysage: tat des lieux (Ousia, 2001), Paysage et modernit(s) (Ousia, 2007). De asemenea, este autorul mai multor
cri de poezie:Chaosmos (Belin, 1997), Immuable mobile (La Lettre Vole, 2002), De chair et dair (La Lettre Vole, 2008).
Carti CERASELLA CRACIUN (www.cerasellacraciun.ro)
Carte Libraria UAUIM METABOLISMUL URBAN. O ABORDARE NECONVENTIONALA A ORGANISMULUI URBAN, (366 pagini in Format A5,
color), Editura Universitara Ion Mincu, ISBN 978-973-1884-14-1(Cod CNCSIS: 257), Bucuresti, 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti, 2008, Sectiunea Publicatii, prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti, MNAC, Galeria ,
15 octombrie -15 noiembrie 2008)
Carte Libraria UAUIM subsol sau Biblioteca uAUIM: ARTA IN SPATIUL PEISAGISTIC. ELEMENT DE COEZIUNE AL VIEII COMUNITARE. Studiu
de Caz: Arta Mural i Tehnica de Art Graffiti/Stencil. (Editie coordonata), Editura Universitar Ion Mincu, (125 pagini in Format A5, color), ISBN
978-973-1884-44-8, Bucureti 2009
Carte: Culegere de documente legislative n domeniul peisajului
natural, antropic i cultural, n amenajarea teritoriului i n urbanism, ISBN 978-973-1884-83-7, Editura Universitar "Ion Mincu", Bucureti, 2010, (in
curs de aparitie 2011)
Carte: Metode de abordare si cercetare urbana si peisagistica. Epistemologia si Transdisciplinaritatea, instrumente de cercetare a Peisajului
Natural, Antropic si Cultural (in curs de aparitie, 2012)
Articol: PEISAJUL SI CRIZA ECOLOGIC A ORAULUI, IN ANALELE ARHITECTURII, Bucuresti, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257), 2009
Articol: ORASUL DURABIL SI PEISAJUL, in Analele Arhitecturii, Bucuresti, 2009, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257),, 2009
Articol BUCURESTIUL, RECIPIENT SI GENERATOR DE PEISAJE DESTRUCTURATE SI DESTRUCTURANTE, in publicatia Argument. Studii si
cercetari stiintifice de arhitectura si urbanism, nr.1/2009, Bucuresti, 2009 ISSN 2067 4252
Articol METHODES OF ANALYSIS, DIAGNOSIS AND THERAPY IN THE HUMAN SETTLEMENTS LANDSCAPE, pag.869-879, in Horticulture Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862),
Electronic ISSN 1843-5394
Articol UNCONVENTIONAL SOLUTIONS TO NEUTRALIZE THE EFFECT OF INFRASTRUCTURE ON THE HUMAN METABOLISM (coautor, alaturi
de prof. Ancu Dinca), pag.880-885, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66
(2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394.
Articol: MACROSCAPE, (pag.32-33), in numarul tematic Bucuresti 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/sept. 2009.
Articol: GRADINI DISPARUTE, (pag.83-85), in numarul tematic Bucuresti 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/septembrie 2009.
Articol DESCOPERA GRADINILE PIERDUTE DIN BUCURESTI, postat pe http://www.stopco2.ro/2009/07/19/descopera-gradinile-pierdute-din-bucuresti,
19 iulie 2009-07-27
SANATATE SI PATOLOGIE URBANA (pag 79-82), in Sectiunea Bucuresti Metropola a Sec XXI, Rubrica Bucuresti in Context European, in revista
Forumului Academic Roman, (FAR XXI), ISSN 1844 766X, nr. 2 / februarie 2009.
Proiectul GRADINI PIERDUTE. Cercetarea Gradinilor disparute din Muncipiul Bucuresti (pag 82-84), in Sectiunea Bucuresti Metropola a Sec XXI,
Rubrica Studiul de Caz. Peisajul - Trecut si Prezent, in revista Forumul Academic Roman (FAR XXI), ISSN 1844 766X,nr.2/februarie 2009.
Articol: REZONANTA, FUNCTIE, STRUCTURA SI CONFIGURATIE IN ORAS. DISTANTA, RAPOARTE, INALTIME, ACCENT, REPER SI RITM
URBAN, (pag.90-93), in Numarul Tematic: A-Ritmii si E-proportii, ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.05/2008.
Capitolul: CONTURAREA UNUI MODEL DE ANALIZA SI diagnosticare de tip neconvenional (pag. 288-304), n lucrarea PREOCUPRI RECENTE
N PLANIFICAREA SPAIAL. SPRE CONFLUENTA TENDINELOR EUROPENE CU PRIORITI NAIONALE (366 pag., format A5, alb-negru), editie
ingrijita de Catalin Sarbu si Gabriel Pascariu, Editura Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, ISBN 978-973-1884-07-3 (Cod CNCSIS: 257),
Bucuresti, 2008
Articol: MOBILITATEA - TRANSFORMARE I METAMORFOZ N METABOLISMUL URBAN, (pag.58), in Numarul Tematic: Mobilitate Virtuala
ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.01-02, ianuarie februarie 2008.

 GRADINA IN BAROC
GRADINILE CLASICE FRANCEZE
Preluarea elementelor geometrice ale gradinilor italiene,
imbogatite la nivel decorativ
Primele gradini castelele de pe Valea Loirei - Amboise,
Blois, Gaillon, Chenonceaux terasare cu diferente mici de
nivel (relief mai plat)
Valea Loirei zona foarte impadurita parcuri de
vanatoare a determinat defrisarea unor suprafete mari in
care s-au amenajat parcurile castelelor
Gradina Franceza dominatie totala asupra naturii; are
loc progresul geometriei si perspectivei ( Boyceau,
Mansart, le Notre Tratat du jardinage selon le principes de
la nature et de lart)
Sunt utilizate ca mijloace de compozitie: axul central,
partere florale, boschetele, formele patrate, capetele de
perspectiva toate fiind articulate cu constructia care
domina ansamblul.

CARACTERISTICI:
Parc pentru promenada, festivitati, spectacole
Decorativismul cu influente orientale (de tip covor oriental)
desene colorate din flori - mozaicuri
Geometria este imbogatita cu linia curba
Terase putin denivelate
Sistem de axe ce deschid perspective
Puternica legatura intre arhitectura si gradina acelasi mod de
gandire, continuare a spatiului arhitectural in spatiul gradinii
Axele se intersecteaza in piete circulare sau elipsoidale (piete
stelate) element reluat de urbanismul Haussmanian Rond
Point / Place dEtoile)
Stil complet artificial parcuri foarte scumpe, necesita
intretinerea permanenta, dificila.
PROTOTIPUL GRADINII FRANCEZE: PARCUL VERSAILLE
Influente ulterioare in istoria gradinilor:
Schonbrun, Parcul Petrodvoret, Hampton Court

CARACTERISTICI PRINCIPALE
TRATAREA ARHITECTURALA A COMPOZITIEI
DESFASURAREA PE SPATII VASTE
AXA DOMINANTA CENTRALA SUSTINUTA DE UN CANAL DE APA
AXE SECUNDARE PERPENDICULARE PE CEA PRINCIPALA
TEREN TERASAT, CU DIFERENTE DE NIVEL MICI
SIMETRIE FATA DE AXE
GEOMETRIE
AMENAJARE GRADATA
ALEI RECTILINII IERARHIZATE, PIETE STELATE

LE NOTRE FIGURA REMARCANTA A EPOCII

Cel mai important peisagist francez al perioadei baroce
Principii compozitionale
 Stabilirea unor proportii mari ale compozitiei
 Stabilirea perspectivei dominante
 Ordonarea gradinii dupa norme arhitecturale
 Modelarea terenului
 Modelarea unor volume mari vegetale, constituite din arbori
pozitionati geometric
 Realizarea unei unitati de ansamblu atat prin preluarea identica a
unor elemente, cat si prin varietate
 Suprafete plane de apa bazine si canale
Realizari: Parcurile castelor Vaux-le-Vicomte, Versailles, Chantilly, SaintCloud, Sceaux si gradinile Tuilleries, Fontainbleau,
Saint-Germain-en Laye

GRADINA BAROC - Italia

Principii:
simetria
organizarea arhitectural a spaiilor
legtura dintre cldire i grdin
elementele decorative construite
prezena sculpturilor
utilizarea vegetaiei tunse
teren cu relief n pant sau accidentat
amenajare n terase succesive
cu forme geometrice regulate
susinute de ziduri ornamentate
legate prin scri i rampe
compoziia arhitectural- cu atenuarea
schematismului rigid, dup criterii ortogonale,
caracteristic secolului al XVI-lea
trasee rectilinii sunt mbinate cu linii ample, curbe

 S-a renunat la excesiva disciplinare a arborilor lsndu-i s se dezvolte liber,

ceea ce a contribuit la o bun legtur cu peisajul ambiant.
Dimensiunile grdinilor s-au mrit, tinznd ctre transformarea n parcuri.
S-au multiplicat liniile vizuale, peisajul exterior participnd n msur mai mare la
organizarea compoziiei.
i ornamentaia grdinilor au aprut schimbri, reflectnd gustul pentru bogia
decorului i pentru efectele pitoreti i scenografice specifice epocii baroce.
Formele geometrice mai sobre ale decorului vechilor grdini au cedat locul
elementelor ornamentale cu contururi mai dulci, mai sinuoase.
Au aprut grotele artificiale, fntnile cu stnci i teatrele de ap- compoziii
arhitecturale n care se asociaz statui, roci i ap n micare (jocuri hidraulice i
muzicale), integrate ntr-o construcie decorativ cu nie (avnd de obicei i
funcia de zid de sprijin).
Acestei perioade i aparin numeroase creaii, printre care:
grdina Vilei Doria Pamphili (Roma)
grdina Vilei Aldobrandini( Frascatii)- arh. Maderno Carlo
grdinile Boboli (ale palatului Pitti din Florena)
- arh. peisagist Tribolo Niccola
grdina vilei Gamberaia (lng Florena)
- arh. peisagist Capponi Family
grdina vilei Garzoni ( Collodi)
- arh. peisagist Garzoni Romano
Isola Bella (insul n lacul Maggiore , amenajat n 9 terase)
- arh. peisagist Borromeo Count Carlo III
Gradinile sunt impresionante prin unitatea i armonia de ansamblu, precum i prin
strlucirea i varietatea decorului, nnobilat de numeroase opere de art.

Portugalia avea in secolul XVII UN PROFIL INDIVIDUAL

NU CULTIVA GRADINILE PATIO
IN MICILE GRADINI INTERIOARE, DENUMITE ALEGRETES,
INTALNIM TEME SPECIFICE PORTUGHEZE, PRECUM CEA A
BAZINELOR TERASATE
IN SPATELE SURSEI DE APA SE AFLA, DE OBICEI O CLADIRE
SAU UN PERETE ACOPERIT CU CERAMICA COLORATA, CU
ACELE AZULEJOS ADUSE DE ARABI IN EUROPA.
LA INCEPUT SIMPLE, ACESTE AZULEJOS AU FOST APOI
DECORATE CU FLORI, PASARI SAU ARABESCURI IN CULORI
VII, CA SA SUPLINEASCA LIPSA FLORILOR IN GRADINA, IN
SEZONUL FOARTE CALD.
ATAT DE IMPORTANTA ERA MANIERA IN CARE SE FOLOSEAU
CA PIESE DE DCOR ACESTE AZULEJOS, INCAT ELE
DETERMINAU SPECIFICUL UNEI GRADINI
EPOCA BAROCA ESTE EPOCA PRIVILEGIATA A GRADINII
46
EUROPENE

GRADINILE IN SEC XVIII- XIX STILUL NEOCLASIC SI ROMANTIC

Inceputurile stilului liber peisagist
Idea de intoarcere la anumite valori mistice
Aparitia stilului romantic (natura, mister, poveste)
Reapare ideea de minimalizare
Se constituie in Anglia stilul liber/peisagist englezesc
suprafetele devin - mari si neleimitate
Inceputul catre trecerea STILUL LIBER
Castelul Howard - inceputul sec 18
- fara compozitie ,aduna la un loc parcuri, lacuri, constructii
- o percepere a elementelor
Primul gest de ordonare a acestui stil se presupune a fi parcul Stowe
structura pentagon (dupa structura miedievala ca de cetate)
arh. BRIDGEMAN
contrazice unghiul drept alea de promenada
Crearea unei zone libere
Parterul inlocuit cu o pajiste
Contrazicerea unor semne de limbaj
Se desfinteaza ingradirea plantatia este lasata libera

47

Stilul liber opereaza cu contraste, fiecare element vegetal - volumetrie, contrast

Gradiile englezesti compozitie peisagistica libera, bazata pe conservarea unor
portiuni autentice de padure, in care arhitectul intervine prin trasarea de alei, crearea de
ritmuri numai aparent naturale, conservarea sau amenajarea de denivelari ale terenului
si combinarea cu vaste suprafete de gazon, special plantat si ingrijit
Incercarea de schimbare a aspectului formal al gradinii, impus de traditiile medievale si
de modelele renasterii si a baracului, a constat in suprimarea tunderii arborilor, marirea
spatiului prin eliminarea zidurilor de incinta si inlocuirea lor cu santuri, permitand astfel
legarea de peisajul inconjurator .
Planurile intocmite de arhitectul englez Bridgeman,care a initiat acste modificari,
reprezinta o etapa de tranzitie, cu pastrarea axei centrale dominante, dar cu atenuarea
regularitatii schemelor clasice: absenta parterelor, inlocuite cu simple covoare verzi,
absenta canalelor si, mai tarziu, introducerea de poteci neregulat serpuitoare, cursuri de
apa, grupari libere ale vegetatiei. SECOLUL XIX INSEAMNA O RAFINARE A STILULUI
- TRASEUL ALEILOR DEVINE MAI INGUST, AJUNGE LA 2 - 3m
- DEZVOLTAREA INDUSTRIALA PUTERNICA (POLUARE, INSALUBRITATEA
ORASULUI) PROMOVAREA PARCULUI PLAMANUL VERDE AL ORASULUIApare parcul public secolul al XIX lea (ex: Parc Buttes Chaumont in NE Frantei)
- INTRODUCEREA UNOR ACTIVITATI SPORTIVE (GOLF, MINIGOLF, CRIKET)
- APA FOLOSITA IN MISCARE, IN FORMA NATURALA - EX: IAZ, HELESTEU
48

 STILUL LIBER
GRADINILE PEISAGERE ENGLEZE
Se dezvolta in a doua jumatate a secolului 18 intr-un context
generat de puternice schimbari produse pe parcursul inceputului
de secol:
Extinderi catre orient China, si occident America influente in
arta gradinile chinezesti, filosofie (ex. confucianism)
Aparitia industriei se promoveaza alte tipuri de peisaje
Curente filosofice noi aduc in discutie dragostea fata de natura
Blaise Pascal
Literatura dorinta intoarcerii catre natura - J.J. Rousseau La
nouvelle Heloise; John Milton Paradisul pierdut
Pictura de peisaj Claude Lorrain
Politica monarhia este inlaturata se deschid alte orizonturi

Contextul favorizeaza ROMANTISMUL reactie impotriva

rigiditatii, exactitatii predispozitie spre visare, emotie

 Stilul liber promoveaza NATURA, realizeaza

SCENOGRAFII, induce EMOTII spatiu ce contine mesaje,
simboluri
PRINCIPII COMPOZITIONALE:

Contrazic axialitatea; Teren denivelat, necontrolat

Alterneaza zonele de lumina puternica cu zone de umbra intensa
Plantatia majora fluida, continua
Inserarea de grupuri vegetale decorative colorit, talie, textura
Elementele decorative sunt romantice obeliscuri, pagode, arcuri
de triumf
Contururi estompate, contraste de lumina si culori
Utilizarea apei helestee, apa curgatoare, vegetatie acvatica
Se mizeaza pe efecte culoare, lumina, volumetrie

Exemple:
Parcul Stowe arhitectul englez Kent a eliminat formele regulate,
a aranjat terenul in scene romantice cu chioscuri, grote, ruine,
temple, poduri; Parcurile Blenheim si Chatsworth arhitectul Brown
St James Park, Green Park, Hyde Park, Kensington Gardens lant
de gradini si spatii publice din centrul Londrei
Micul Trianon Versailles

SECOLUL XIX
observatii teoretice asupra efectelor si principiilor compozitionale
Se dezvolta gradinile botanice, amenajari de tipul rozariilor
Are loc o rafinare a stilului
Contextul: tripla revolutie industriala, urbana, democratica
Tendinte:
O noua configuratie a spatiului public in relatie cu spatiul privat
Noua arta urbana include realizarea de gradini si parcuri publice
Dezvoltarea interesului pentru o arta a gradinilor private.
Perioada parcurilor urbane
Parcurile Montsouris, Buttes Chaumont, Monceau, Bois de
Boulogne, Bois de Vincennes Paris
Parcul tete dOr Lyon proiectat de fratii Buhler,
Central Parc New York
aparitia orasului industrial democratic (Haussmann Paris)

TRASATURILE COMPOZITIONALE ALE

GRADINII PEISAGERE:

REZUMAND ESENTIALUL, STILUL PEISAGER AL GRADINILOR SE
CARACTERIZEAZA PRIN COMPOZITIA LIBERA, IN CARE ELEMENTELE NATURALE SI
CELE CONSTRUITE SUNT IMBINATE IN PEISAJE CU CARACTER NATURAL

EXCLUDE SIMETRIA SI ECHIVALENTA, UNITATEA REALIZANDU-SE PRIN
EHILIBRAREA SI COMPENSAREA ELEMENTELOR COMPONENTE

IMPRESIA GENERALA ESTE ARANJAMENTUL PITORESC SAU NEREGULARITATEA
CU ASPECT NATURAL, REUNIND ADESEA IN ACELASI TERITORIU ELEMENTE DE
PEISAJ PE CARE NATURA LE REALIZEAZA DISPARAT

SOLUTIA DE AMENAJARE SE ADAPTEAZA CONFIGURATIEI NATURALE A
TERENULUI: RELIEFUL ESTE IN LINII MARI RESPECTAT, INTERVENINDU-SE NUMAI
CU MODIFICARI DE DETALIU, PENTRU REALIZAREA ARMONIEI FORMELOR
TERENULUI SAU PENTRU CREAREA UNOR EFECTE PEISAGISTICE PITORESTI
ADANCIREA VAILOR, SUPRAINALTAREA COLINELOR, IMPLANTAREA DE ROCI,
CREAREA DE PANTE LINE, CONCAVIZAREA PELUZELOR (VALONAMENTE) ETC.

PENTRU IMPRESIA DE NATURALETE, INTRODUCEREA ROCILOR IN COMPOZITIE,
SE FACE IN TERENURI CU RELIEF VARIAT, DUPA MODELELE OFERITE DE NATURA,
PRIN CREAREA DE MASE DE ROCI, GROTE , CASCADE.
52


APELE NATURALE SAU CREATE ASEMENEA CELOR NATURALE LACURI, RAURI,

PARAIE, CASCADE OCUPA UN LOC IMPORTANT IN COMPOZITIE; ELE SUNT
ARMONIZATE CU FORMELE RELIEFULUI SI CU VEGETATIA;

PLANTATIILE RESPECTA FORMELE NATURALE DE CRESTERE A VEGETATIEI SI
GRUPARILE NATURALE: MASE CU CONTURUL NEREGULAT, PALCURI, EXEMPLARE
SOLITAERE DE ARBORI SI DE ARBUSTI SUNT DISPUSE CU MULTA VARIETATE IN
PLANURI SUCCESIVE, ECHILIBRAND COVOARELE INTINSE ALE PELUZELOR
INIERBATE.

VEGETATIA ARBORESCENTA ESTE ASTFEL ORDONATA INCAT CREAZA LINII DE
VEDERE INTERESANTE CATRE DIFERITE ZONE ALE PARCULUI SI CATRE PEISAJUL
EXTERIOR

ALEILE AU TRASEU LIBER, DESENAT IN LINII SINUOASE, CONTURAND ARII LARGI.
ELE URMEAZA FORMELE RELIEFULUI SI SUNT ASTFEL AMPLASATE INCAT NU SE
SUPRAPUN CU LINIILE DE PERSPECTIVA ( SPRE DEOSEBIRE DE STILUL CLASIC,
UNDE DESENUL ALEILOR SE IMPUNE PREGNANT IN CADRUL VIZUAL)

IN GRADINILE PEISAGERE CONSTRUCTIILE DECORATIVE SUNT FOLOSITE IN
NUMAR MAI MIC SI INTOTDEAUNA IN ARMONIE CU PEISAJUL CREAT: PODURI,
CHIOSCURI, PAVILIOANE RUSTICE, MICI TEMPLE SI UNELE MONUMENTE
EVOCATOARE ALE GLORIEI TRECUTULUI ANTIC, UNEORI RUINE, FANTANI, ZIDURI,
SCARI, IMPREJURIMI CU CARACTER RUSTIC. ACESTEA SE INTEGREAZA PEISAJELOR
CREATE, FARA OSTENTATIE, COMPLETANDU-LE SI IMPRIMANDU-LE ANUMITE
TRASATURI: ROMANTICE, PITORESTI, RUSTICE.
53

STILUL MODERN - mixt (eclectic) in arta gradinilor

reunete caracteristicile grdinilor rectangulare i a celor
peisagere
a aprut ca urmare a cerinelor epocii, fr a putea fi atribuit unui
creator anume.
transformarea peisager a unor vechi amenajri clasice crora
nu li s-a putut schimba n totalitate caracterul, a dus la mbinarea
celor dou metode de compoziie n cadrul aceluiai parc
iniial aceste transformri nu s-au sudat ntr-o compoziie unitar,
dar au trezit interesul pentru posibilitile mai variate pe care le
oferea o astfel de asociere
primele amenajri mixte s-au fcut n a doua jumtate a
secolului al XVIII-lea n Frana, la Paris: BAGATELLE, MONCEAU

CARACTERISTICI - Stilul mixt, numit i stil compozit, se

caracterizeaz prin:

rezolvarea unor zone ale parcului sau grdini n stil
geometric i a altora n stil natural, cu tranziii
armonioase ntre ele, alctuind un ansamblu unitar.
amenajare geometric
centrele de compoziie
Intrrile
 zonele situate n lungul unor axe principale de
perspectiv
unele inserii importante de alei
spaiile din vecintatea cldirilor se amenajeaz
geometric
manier liber, peisager
restul amsamblului


ntre zonele cu rezolvri stilistice diferite nu exist o

difereniere net n toate aspectele compoziionale
 mbinnd unele elemente comune amenajrilor
peisagere
 sectoarele tratate regulat se leag firesc i
armonios de cele libere,
 ordonarea compoziie ntr-o manie mai simpl.
Astfel, ansamblurile de partere, decorate cu rabate de
flori i bazine geometrice pot fi ncadrate de peluze n
care vegetaia arborescent este dispus liber:
masive cu liziera neregulat, grupuri i exemplare
izolate repartizate n mod echilibrat, dar nesimetric,
de o parte i de alta a parterelor.

 un parc mixt poate avea mai mult atractivitate, prin:

 varietatea scenelor de peisaj n care se pot mbina deopotriv aspecte
ale ordinii estetice geometrice( pn la exprimarea caracterului arhitectural)
i aspecte pitoreti sau romantice
 succesiunea zonelor de tranziie stilistic ofer, de asemenea, moduri
diferite de asociere a elementelor de construire a peisajului
 unitatea compoziiei se realizeaz prin :
modalitile de organizare spaial
 modelrile de relief
 aranjamentul plantaiilor.
 stilul mixt permite o mai mare libertate a soluiilor
 el se adapteaz mai bine cerinelor de amenajare a parcurilor publice
multifuncionale
 cuprinde numeroase dotri i sistematizri secundare, mai ales n cazul
suprafeelor vaste, cu o mare capacitate de primire a vizitatorilor.

Caracteristica ce definete noul mod de amenajare a grdinii

 optarea

n zonele reprezentative i n cele destinate marelui public, pentru

tratarea geometric care:

poate asigura monumentalitatea

pune mai mult n valoare construciile( ce ocup cel mai adesea tocmai partea
central a ansamblului)

permite profile transversale largi

necesare accesului la echipamentele pentru spectacole

manifestri sportive

expoziionale,cu sute sau mii de vizitatori

platforme generoase n faa cldirilor semnificative ale parcului sau n
jurul unor obiective decorative majore ca lucrrile de art monumental
sau fntnile-spectacol.

n general, tratarea geometric este mai substanial la scuaruri i mai

diminuat la parcuri( peste 20 ha) unde caracterul peisager poate ocupa pn
la 60-70% din totalul suprafeei.
De reinut este i faptul c n cazul grdinilor urbane, stilul geometric, nu a fost
utilizat foarte mult n secolul XX

tratarea liber :

prseste centrul major de interes al compoziiei

organizarea circulaiei

a spaiilor funcionale

natura este de tot mai puin prelucrat sau chiar acuzat( prin
sistematizarea vertical, dispunerea suprafeelor de ap)

unde perspectivele lungi sunt evitate

unde construciile nu mai au amploare i sunt reduse ca numr

unde se creaz ambiana adecvat pentru plimbarea solitar

evadarea din urban i cotidian

contemplaie

meditaie.

Prelund din cele dou stiluri asociate ntr-o singur compoziie, elementele
decorative dezvolta o gama variata de posibiliti.

Vegetalul
 se supune i el acelorai reguli.
 n partea de primire reprezentativ, paleta cromatic a florilor atinge cota maxim (ocupnd
partere, bulingrine, succesiuni de terase)
 arbuti i arbori sunt alei dup ofertele decorative
 posibilitile de prelucrare a coroanei
 se acuz perspective
 se creaz fundaluri (pentru construcii sau sculptur)
 se caut ritmuri si armonii in mineral/vegetal
 n zonele destinate evadrii din urban, se va urmri n schimb, cu predilecie, pitorescul,
naturalul
EXEMPLE
1. BAGATELLE GARDEN-PARIS
2. PARC MONCEAU-PARIS
3. PARC HAMBURG-WINTERHUDE
4. Brodsworth Hall and Gardens
5. Alton Towers Garden
6. CIMBRONE GARDEN-ITALIA
7. VILLA EPHRUSSI Coasta de Azur
8. CARMEN DE LOS MARTIRES-SPANIA
9. THE OLD ZOO GARDEN-ANGLIA
10. PECKOVER GARDEN-ANGLIA

GRADINA POSTMODERNA incurajeaza pe proprietarii de

gradini sa descompuna gandirea lor preconceputa si sa creeze in noi moduri
/ conceptuale.
Gradina este utilizata pentru a experimenta cu noi materiale si noi geometrii
- pentru a amplasa poezia de beton, pentru a: construi o camera de sticla,
ptr a utiliza plante netraditionale, atipice, ptr a transforma ceva in altceva
(ex: un paviment intr-o fantana).
transforma o idee intr-o compozitie structurala de factura postmoderna
Din punct de vedere geometric, postmodernismul este asociat cu
deconstructivismul geometric.
GRADINI POSTMODERNE
1.PARC ANDRE CITROEN- Allain Provost, Gilles Clement
2. Albert KAHN Garden-Paris
3. Parcul VILLETTE, PARIS-Bernard Tschumi
4. Le jardin de Tarot -Niki de Saint-Phalle
5. A plastic garden- Cardasis Dean
6. Durfee garden- Cardasis Dean
7. Gradina resedintei DICKENSON-arh. Martha Schwartz
8. Gradina InstitutuluiWhitehead- arh. Martha Schwartz

Gradina Japoneza

Folosind toate elemente din natur, gradina se supunea

astronomiei (inceputului anului corespundea cu trezirea la viata a gradinii)
-Februarie - sarbatoarea Prunului Inflorit Cel care infrunta gheata
-Martie luna florilor de piersic; Aprilie sarbatoarea ciresului japonez
-Mai- sarbatoarea glicinelor Fuji (muntele Fujiiama / dupa numele celei mai vechi familii camp de
glicine); Iunie stanjeneii; iulie lotusi; august si septembrie hibiscus; Octombrie crizanteme
(emblema multor imparati japonezi); noiembrie si decembrie camelia si floarea de ceai
-reguli compoziionale si sensuri simbolice
muni, coline
un lac cu insule, un pru cu cascad
stnci coluroase, pietre rotunjite
nisip, pietri
arbori i arbuti,
florile erau folosite difereniat, fie pentru reconstituirea unui peisaj complet la o scar redus,
fie pentru crearea anumitor scene de peisaj: grdin montan, grdin de muchi, grdin
arid.

 Multe din grdinile japoneze, prin aranjamentul apelor i rocilor, sugereaz

peisajul rii, constituit din insule cu muni i oceanul care le nconjoar.
n grdinile mari erau prezente i elemente construite:
poduri
pavilioane
lanterne de piatr( dup modelul corean)
ansambluri decorative din coloane de lemn
Anumite grdini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului; mai
mici i mai intime, acestea sunt alctuite din mai multe seciuni, pe care vizitatorul le
parcurge succesiv. Decorul mai sobru i special constituit pentru a induce starea
spiritual pregtitoare ceremoniei cuprinde:
plante sempervirescente
roci / pietre rituale (in grupuri de 3,5,7,10)
garduri
pori interioare
n ultima seciune este amplasat pavilionul tradiional
Tematica: - Gradina de rau pietre si cascade
- Valurile marii nisip greblat
- Iarba de mlastina pietre plate si
vegetatie acvatica

1. Gradina Cha No Yu (gradina austera) - proclama in spirit zen budist simplitatea ca

norma estetica
- Forma superioara de realizare Gradina Kara San Sui Ryoaanji= suprafata
dreptunghiulara acoperita cu nisip greblat, cu un grup de 3 pietre ce se unesc sub
forma de triunghi; cercul nu lipseste este eul contemplatorului care prin meditatie
se identifica cu gradina si devine un tot, un microcosmos) este tipul ideal al
gradinii iluzorii
- Gradina-schita So alaturi de celelalte doua trepte de manifestare, care se
regasesc in toate artele japoneze: Shin stilul maret; Gyo stilul intermediar;

2. Gradina Shibumi (gradina bogat ornamentata) propune lux si rafinamentul

Tipuri de gradini specifice: gradina templului, gradina palatului, gradina ceremoniei
ceaiului, gradina daimionilor (aristocrati feudali), gradina miniaturala, gradina Bon
Chei, gradina Kara San Sui

n grdinile japoneze, vegetaia era perfect integrat peisajului;

cirei japonezi, legai de cultul religios; pini; ienuperi; arbuti de ceai; camelii;
azalee; bambus, fac parte din decorul vegetal tradiional alturi de numeroase specii
de flori, ferigi, muchi.

n aranjamentul spaial al grdinilor s-au introdus arbuti modelai prin tundere

(camelii, azalee, buxus) - forme rotunjite, ovalizate, etajate, combinate n variate
compoziii volumetrice, sugereaz elemente inerte ale peisajului (roci, munte); mase
de arbuti supuse tunderii simbolizeaz formele valurilor mrii sau peisaje colinare.

Gradina pavilioanelor: auriu,argintiu;rosu,verde

Preotul budist zen Soami sec. 15 creatorul gradinii Kara San Sui (Peisajul apei
secate) la Kyoto
pavilioane destinate ceremoniei ceaiului (practica zen budista - tip exercitiu prin care
se dobandea linistea, echilibrul, iubirea si intelegerea fata de oameni si lucruri)
compozitie care cuprindea trei zone: o zona de acces; o gradina; un pavilion cu
engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualul ceaiunlui; drumul strabatut de la intrare,
prin gradina, pe aleile cu pietre la pas, prin engawa , pana in pavilion era lent, gradat,
omul se detasa ca sa fie apt de a participa la ceremonial

BIBLIOGRAFIE PEISAGISTIC - Note de curs conf. dr. arh. Cerasella Craciun

Crti Biblioteca UAUIM
III14TEMPUS Pigeat, Jean Paul, Parcs et jardin contemporain, Paris, 1990
I 27 DBI Rode Auguste, Der Engliche Garten zu Worlitz, Berlin, 1994
II 39 DBI Wiese, Conrad, Gartenkunst und Landschaftgestaltung in Japan, Berlin,
Ernst Wasmuth, Tubingen, 1982
II 38 DBI Plumptre, George,Wasergarten, Stuttgart, Deutsche Verlags-Anstalt, 1995
II 44 DBI Hinz, Gerhard, Peter Joseph Lenne. Das Gesamtwerk des
Gartenarchitekten und Stadteplaners, Darmstadt,Georg Olms Verlag, 1989
I
1907 Cullen, Gordon, Townscape, Londra, The Architectural Press Ltd, 1961
II
165 Marcus, Rica, Parcuri si gradini in Romania, Bucuresti, Ed. Tehnica, 1958
I
9077 Coster,14 Promenades dans Prague, Begedis,Editions Universitaires, 1988
II
3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, Ed. Didactica si
Pedagogica, 1979
III
3204 The Edwardian Garden, 1989
III
3003 Vaisseau de pierres. Parc- ville, villette, architectures, Ed. Seyssel,
Champ Vallon, 1987
I
9238 Preservation of the european arhitectural heritage (gardens of historic interes), 1993
III13TEMPUS Nitschke, Gunter, Le jardin Japonais, Koln, Benedikt Taschen Verlag
Gmbh & Co KG, 1991
I
2413 Charageat,Marguerite,LArt des jardins, Paris,Presses Universitaires de France,1962
I
5486 Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Buc, Ed. Stiintifica
si Enciclopedica, 1978
I
8581 Assunto, Rosario, Scrieri despre arta, Vol I : Filosofia gradinii si filosofia
in gradina; Vol II: Gradini si Ghetari, Buc, Meridiane, 1988
II
2123 Simonds, John Ormsbee, Arhitectura peisajului, Buc, Ed. Tehnica, 1967
L
2
Costescu, Adrian, Peisajul ca scop, Arhitectura ca mijloc: O reacreditare
a lemnului ( Licente ), UAUIM, Buc
I
5486, Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Buc, Ed. Stiintifica si
Enciclopedica, 1978
III44TEMPUS Martin, Jennifer, Lart des Etats-Unis, Paris, Citadelles & Mazenod, 1992
I
8321 Pavel, Amelia, Peisaj natural, peisaj uman. Un capitol de arta europeana,
Buc, Ed. Meridiane, 1987
I
8588 Aubry, Frederic, Apropos de E8 1988/89. Site, paysage et
implantation, Lausanne, Ecole Politechnique de Lausanne, 1988/89
I
9722 Birksted, Jan, Relating Architecture to Landscape, Londra, E & FN
Spon,1999
II
2484 Eckbo, Garrett, The Landscape We See, NY, McGraw Hill Book
Company, 1969

Link Filme youtube:

http://www.youtube.com/watch?v=tzRTcF14Lyg

Around the World in 80 Gardens 6 China and

Japan
Around the World in 80 Gardens 9 Northern
Europe
Around the World in 80 Gardens 3 India
Monty Don_s Italian Gardens - Caserta
Monty Don_s Italian Gardens - Villa d_Este,
Tivoli
Monty Don_s Italian Gardens - Villa Gamberaia,
Settignano,
Monty Don_s Italian Gardens - Villa I Tatti,
Florence
Monty Don_s Italian Gardens - Villa Il Tritone,
Sorrento
Small Japanese Garden_ Nara Garden Fest.
2010
Etc.

II

5472

Larcher, Jean-Luc, Amenagement des espaces verts urbains et du pazsage

rural. Histoire, composition, elements construits, Paris, Lavoisier- Tec &
Doc, 1995
I
4224 Preda, M., Arhitectura peisagera, Buc, Ceres, 1973
II
3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, ed. Didactica si
Pedagogica, 1979
III
3724
Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin une surse inepuisable
d'inspiration
II
5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain,
III
3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape
III
3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe
II
5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion
II
5678 How, James si Ochme, Wolfgang, Gardening with water
I
3169
Jardin privees Modernes
III
3723
Henry Moore. Sculptures with the landscape
II
165
Parcuri i grdini din Romnia
I
9722
Relating architecture to landscape
I
9238
Preservation of the European Cultural heritage. Gardens of historic interest
III
3724
Le Jardin
II
2484
The Landscape We See
II
3904
Spaii verzi
II
5472
Amenagement des espaces verts
III
1923
Der grose Gartenkatalog
II
5676
Grdina de locuit
II
3635
Arboricultura ornamental i arhitectura peisager
I
5733
Espaces verts et urbanisme
III
3003
Parc-Ville Villete
II
3245
Sites et Sitologie
III
1733
Handbook of urban landscape
I
3306
Environmental design
I
9597
Ecologie urbaine
III
3724
Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin une surse inepuisable d'inspiration
II
5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain,
III
3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape
III
3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe
II
5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion
CAR II 5094 BOO - Booth, Norman K., Basic elements of Landscape Architectural Design, I Rotterdam : Elsevier Publishing Company, 1983
CAR L 163 NIC - Nicula, Vladimir, Cod de bare vs fir de iarba. Orasul vazut ca supermarket fata in fata cu arhitectura peisajului [Licente], Bucuresti : Universitatea de
Arhitectura si Urbanism " Ion Mincu ", 2002
CAR I 5486 CAC - Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Bucuresti : Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1978
CAR II 2484 ECK - Eckbo, Garrett,The Landscape We See, New York : McGraw - Hill
Carti editate in lb romana
Iliescu, A.F.- Arboricultura ornamentala,Ed.Ceres, Bucuresti, 1998
Iliescu, A.F.- Arhitectura peisagera, Ed. Ceres,2003
Marcus, R.- Parcuri si gradini din Romania, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958
Muja, S.- Spatiile verzi in sistematizarea teritoriului si a localitatilor, Ed. Ceres,Bucuresti, 1984
Preda,M.,Palade,L.- Arhitectura peisagera, Ed.Ceres, Bucuresti, 1973
Selaru, Elena- Flori cultivate in gradina, Ed. Grand, Bucuresti, 1998
Sonea,V., Pavel,A., Ailincai,N. , Selaru, Elena - Floricultura, EDP, Bucuresti ,1979
Visoiu, Dagmar- Istoria gradinilor si parcurilor, Ed. Mirton, Timisoara, 2001

Carti, capitole din carti, articole CERASELLA CRACIUN www.cerasellacraciun.ro

Carte Libraria UAUIM : Culegere de documente legislative n domeniul peisajului natural, antropic i cultural, n amenajarea
teritoriului i n urbanism, ISBN 978-973-1884-83-7, Editura Universitar "Ion Mincu", Bucureti, 2010, (in curs de aparitie 2011)
Carte Libraria UAUIM subsol sau Biblioteca uAUIM:METABOLISMUL URBAN. O ABORDARE NECONVENTIONALA A
ORGANISMULUI URBAN, (366 pagini in Format A5, color), Editura Universitara Ion Mincu, ISBN 978-973-1884-14-1(Cod CNCSIS:
257), Bucuresti, 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB - BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti, 2008,
Sectiunea Publicatii, prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti, MNAC, Galeria , 15 octombrie -15 noiembrie
2008)
Carte Libraria UAUIM : ARTA IN SPATIUL PEISAGISTIC. ELEMENT DE COEZIUNE AL VIEII COMUNITARE. Studiu de Caz:
Arta Mural i Tehnica de Art Graffiti/Stencil. (Editie coordonata), Editura Universitar Ion Mincu, (125 pagini in Format A5,
color), ISBN 978-973-1884-44-8, Bucureti 2009
Articol: PEISAJUL SI CRIZA ECOLOGIC A ORAULUI, IN ANALELE ARHITECTURII, Bucuresti, ISSN 1842-7723 (Cod
CNCSIS: 257), 2009
Articol: ORASUL DURABIL SI PEISAJUL, in Analele Arhitecturii, Bucuresti, 2009, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257),, 2009
Articol BUCURESTIUL, RECIPIENT SI GENERATOR DE PEISAJE DESTRUCTURATE SI DESTRUCTURANTE, in publicatia
Argument. Studii si cercetari stiintifice de arhitectura si urbanism, nr.1/2009, Bucuresti, 2009 ISSN 2067 4252 (Cod CNCSIS:
257)
Articol METHODES OF ANALYSIS, DIAGNOSIS AND THERAPY IN THE HUMAN SETTLEMENTS LANDSCAPE, pag.869-879, in
Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN
1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394
Articol UNCONVENTIONAL SOLUTIONS TO NEUTRALIZE THE EFFECT OF INFRASTRUCTURE ON THE HUMAN
METABOLISM (coautor, alaturi de prof. Ancu Dinca), pag.880-885, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and
Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394.
Articol: MACROSCAPE, (pag.32-33), in numarul tematic Bucuresti 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/septembrie
2009.
Articol: GRADINI DISPARUTE, (pag.83-85), in numarul tematic Bucuresti 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua.,
nr.3/septembrie 2009.
Articol DESCOPERA GRADINILE PIERDUTE DIN BUCURESTI, postat pe http://www.stopco2.ro ,19 iulie 2009-07-27
SANATATE SI PATOLOGIE URBANA (pag 79-82), in Sectiunea Bucuresti Metropola a Sec XXI, Rubrica Bucuresti in Context
European, in revista Forumului Academic Roman, (FAR XXI), ISSN 1844 766X, nr. 2 / februarie 2009.
Proiectul GRADINI PIERDUTE. Cercetarea Gradinilor disparute din Muncipiul Bucuresti (pag 82-84), in Sectiunea Bucuresti
Metropola a Sec XXI, Rubrica Studiul de Caz. Peisajul - Trecut si Prezent, in revista Forumul Academic Roman (FAR XXI), ISSN
1844 766X,nr.2/februarie 2009.
Articol: REZONANTA, FUNCTIE, STRUCTURA SI CONFIGURATIE IN ORAS. DISTANTA, RAPOARTE, INALTIME, ACCENT,
REPER SI RITM URBAN, (pag.90-93), in Numarul Tematic: A-Ritmii si E-proportii, ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV,
Nr.05/2008.
Capitolul: CONTURAREA UNUI MODEL DE ANALIZA SI
diagnosticare de tip neconvenional (pag. 288-304), n lucrarea PREOCUPRI RECENTE N PLANIFICAREA SPAIAL. SPRE
CONFLUENTA TENDINELOR EUROPENE CU PRIORITI NAIONALE (366 pag., format A5, alb-negru), editie ingrijita de Catalin
Sarbu si Gabriel Pascariu, Editura Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, ISBN 978-973-1884-07-3 (Cod CNCSIS: 257),
Bucuresti, 2008
Articol: MOBILITATEA - TRANSFORMARE I METAMORFOZ N METABOLISMUL URBAN, (pag.58), in Numarul Tematic:
Mobilitate Virtuala ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.01-02, ianuarie februarie 2008.