Sunteți pe pagina 1din 29

Analiza echilibrului pe baza bilantului financiar

UNIVERSITATEA SPIRU HARET


FACULTATEA DE CONTABILITATE I FINANE, CMPULUNG MUSCEL
MASTERAT: Contabilitate armonizat i managementul afacerilor
Disciplina: Analiza datelor financiar contabile
Cursuri de zi

RAPORT DE CERCETARE
CU TEMA:
ANALIZA ECHILIBRULUI PE BAZA BILANTULUI FINANCIAR

Conductor tiinific:
Prof. univ.dr. Iosefina Morosan

Masterand: Forminte(Litu) Loredana


Locul de munc: SC L QUALITY SRL
Funcia: director
Mail: loredana_litu@yahoo.com
Telefon:0726270274
1. Cotle D, Situaiile financiare ntre informaie i decizie, Editura Orizonturi universitare,Timioara, 2005.
2. Moroan Iosefina, Analiza economico-financiar, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008.
3. Moroan Iosefina, Analiza economico-financiar, Probleme rezolvate, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008.
4. Vlceanu Gh. .a., Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005.
5. tefnescu Aurelia, Performana financiar a ntreprinderii, ntre realitate i creativitate, Ed. Econ., Bucureti
6. Ordinul Ministerului Finanelor nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu directivele
europene, Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 766 din 10 noiembrie 2009

Analiza echilibrului pe baza bilantului financiar

CUPRINS
Capitol 1
Introducere
Motivatia si importanta alegerii temei....3
Obiectivele cercetarii temei Analiza echilibrului pe baza bilantului financiar...4
Ipoteze de lucru...4
Metodologia aplicata...5
Capitol 2
Aspecte teoretice privind analiza echilibrului pe baza bilantului financiar
Echilibrul financiar al unei societati ....................... 6
Analiza static a echilibrului financiar.......... .....7
Analiza fondului de rulment net .8
Analiza necesarului de fond de rulment.....13
Analiza trezorerii nete16
Capitolul 3
Studiu de caz
Analiza echilibrului pe baza bilantului financiar la SC MALIN SRL.-metoda statica......20
Capitolul 4
Concluzii si propuneri..27
Capitolul 5
Bibliografie....31

1. Cotle D, Situaiile financiare ntre informaie i decizie, Editura Orizonturi universitare,Timioara, 2005.
2. Moroan Iosefina, Analiza economico-financiar, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008.
3. Moroan Iosefina, Analiza economico-financiar, Probleme rezolvate, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008.
4. Vlceanu Gh. .a., Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005.
5. tefnescu Aurelia, Performana financiar a ntreprinderii, ntre realitate i creativitate, Ed. Econ., Bucureti
6. Ordinul Ministerului Finanelor nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu directivele
europene, Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 766 din 10 noiembrie 2009

Analiza echilibrului pe baza bilantului financiar

Capitol 1
INTRODUCERE

1.1. Motivatia si importanta alegerii temei


Am optat n alegerea temei Analiza echilibrului pe baza bilantului financiarcu scopul de a
ma perfectiona n domeniul teoriei si metodologiei analizei echilibrului financiar al unei societati, pe
baza bilantului financiar.
Urmarind cu precadere dezvoltarea gndirii, a inteligentei, a spiritului de observatie,
exersand operatiile de analiza, sinteza, comparatie, generalizare, bilantul financiar al unei societati
este documentul contabil de sintez prin care se prezint bunurile economice, drepturile i obligaiile
ntreprinderilor, la ncheierea exerciiului financiar, practic determina evolutia unei firme.
Prin urmare, prezenta lucrare isi propune sa scoata n evidenta acele trasaturi ale managerilor care
inspira oamenii sa conduca ct mai profesionist si mai durabil orice ntreprindere, fie ea mica,
mijlocie sau mare.
Capitolul introductiv al prezentului raport de cercetare, respectiv capitolul 1, cristalizeaza aspectele
fundamentale ale analizei echibrului financiar al unei societati. In cadrul capitolului 2, sunt conturate
aspectele teoretice ale echibrului unei societati pe baza bilantului financiar.
Partea a doua a lucrarii conine un studiu de caz realizat pe baza bilanului financiar elaborat
pentru societatea SC MALIN SRL. Studiul cuprinde analiza economico financiara a firmei, trasand
n final, cteva idei de imbunatatire a performantelor societatii.
Procesul de analiza a echilibrului financiar ofera celor care il folosesc numeroase si variate
ocazii de depasire a stadiului de concret si face mai usoara si placuta urcarea catre general si
abstract!
n timpul desfasurarii procesului de analiza a echilibrului financiar al unei societati, managerii
dovedesc initiativa si inventivitate, sistemul decizional si de analiza le permite mai multa
independenta si libertate de actiune.
De asemeni, n timpul desfasurarii procesului managerial de analiza financiara se stabilesc relatii
ntre manageri si executanti, urmarindu-se instaurarea unui climat favorabil conlucrarii fructuoase
ntre oameni n vederea rezolvarii cu succes a sarcinilor trasate, crearea unei tonalitati afective
pozitive de ntelegere si exigenta n respectarea regulilor si stimularea dorintei participantilor de a-si
aduce propria contributie la reusita jocului.
Consider ca procesul managerial de analiza a echilibrului financiar este mijlocul potrivit ales
n vederea dezvoltarii personalitatii multilaterale a performantelor manageriale si a unei functionari
optime a societatii pe care o conduc.

1. Cotle D, Situaiile financiare ntre informaie i decizie, Editura Orizonturi universitare,Timioara, 2005.
2. Moroan Iosefina, Analiza economico-financiar, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008.
3. Moroan Iosefina, Analiza economico-financiar, Probleme rezolvate, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008.
4. Vlceanu Gh. .a., Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005.
5. tefnescu Aurelia, Performana financiar a ntreprinderii, ntre realitate i creativitate, Ed. Econ., Bucureti
6. Ordinul Ministerului Finanelor nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu directivele
europene, Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 766 din 10 noiembrie 2009

Analiza echilibrului pe baza bilantului financiar

1.2. Obiectivele cercetarii temei Analiza echilibrului pe baza bilantului financiar


Obiectivul general al proiectului se afl n strns corelare cu obiectivul general al cursului
semestrialAnaliza datelor financiar contabile respectiv fundamentarea, adoptarea i nfptuirea
deciziilor manageriale care conduc la cresterea competitivitatii societatii, deci cresterea
echilibrului financiar al unei societati.
Obiectivele specifice urmarite sunt:
1. Crearea i asigurarea unui flux decizional coerent pentru formarea abilitilor de identificare i
soluionare eficient a problemelor aparute in timpul desfasurarii procesului managerial de analiza
a echilibrului financiar al unei societati.
2. Crearea i asigurarea unui flux decizional coerent pentru formarea abilitilor de identificare i
fundamentare a deciziilor manageriale rezultate din analiza echilibrului financiar al unei societati,
n conformitate cu legislaia n vigoare
Obiectivele specifice propuse urmresc crearea i consolidarea unui flux rational de analiza a
echilibrului financiar, n msur s asigure un proces managerial de analiza modern, bazat pe
rezultate, care s implice factorii de decizie i personalul cu funcii de execuie, astfel nct s se
asigure coerena i eficiena n activitatea procesului de analiza a echilibrului financiar, ca o
performanta manageriala. n acelai timp, prin furnizarea cunotinelor i abilitilor necesare n
desfasurarea procesului de analiza a echilibrului financiar, se urmrete dezvoltarea capacitii
managerilor de a formula politici economice moderne i implicit de a mbunti procesul de
planificare economica, strategic i de reglementare. Nu n ultimul rnd, se are n vedere
dezvoltarea funcional a colaborrilor i a consultrilor cu factorii interesai, n procesul de analizaa
echilibrului financiar.
1.3.Ipoteze de lucru
Pe baza literaturii de specialitate i a unor date empirice obinute n Romnia au fost formulate
urmtoarele ipoteze de cercetare:
Unele prevederi ale legilor contabile n desfasurarea procesului managerial de analiza a echilibrului
financiar nu sunt aplicate pentru c nu sunt cunoscute de ctre manageri si alte persoane de decizie.
Unele prevederi ale legilor contabile n desfasurarea procesului managerial de analiza a echilibrului
financiar nu sunt aplicate pentru c managerii si persoanele de decizie nu au resursele/mijloacele
necesare.
Unele prevederi ale legilor contabile n desfasurarea procesului managerial de analiza a echilibrului
financiar nu sunt aplicate pentru c la nivelul organizatiei(societatii) exist alte mecanisme care
funcioneaz pentru atingerea aceluiai obiectiv.

1. Cotle D, Situaiile financiare ntre informaie i decizie, Editura Orizonturi universitare,Timioara, 2005.
2. Moroan Iosefina, Analiza economico-financiar, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008.
3. Moroan Iosefina, Analiza economico-financiar, Probleme rezolvate, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008.
4. Vlceanu Gh. .a., Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005.
5. tefnescu Aurelia, Performana financiar a ntreprinderii, ntre realitate i creativitate, Ed. Econ., Bucureti
6. Ordinul Ministerului Finanelor nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu directivele
europene, Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 766 din 10 noiembrie 2009

Analiza echilibrului pe baza bilantului financiar

n etapa de analiz a datelor empirice aceste ipoteze iniiale de cercetare au fost rafinate i
reformulate. Ipotezele reformulate se regsesc n seciunea de prezentare i interpretare a
rezultatelor.

1.4. Metodologia aplicata


Pentru testarea ipotezelor propuse s-a folosit metoda statica de analiza pe baza bilantului pentru
societatea cu raspundere limitata, SC MALIN SRL.
S-a dorit att percepia/opinia factorilor implicati cu privire la gradul de aplicare a prevederilor legii
(autoevaluare), ct i cea aplicata personalului de decizie.

1. Cotle D, Situaiile financiare ntre informaie i decizie, Editura Orizonturi universitare,Timioara, 2005.
2. Moroan Iosefina, Analiza economico-financiar, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008.
3. Moroan Iosefina, Analiza economico-financiar, Probleme rezolvate, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008.
4. Vlceanu Gh. .a., Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005.
5. tefnescu Aurelia, Performana financiar a ntreprinderii, ntre realitate i creativitate, Ed. Econ., Bucureti
6. Ordinul Ministerului Finanelor nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu directivele
europene, Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 766 din 10 noiembrie 2009

Capitolul 2
ASPECTE TEORETICE PRIVIND PROCESUL DE ANALIZA A ECHIBRULUI PE BAZA
BILANTULUI FINANCIAR

2.1. Echilibrul financiar al unei societati


Principiul continuitii activitii, principiu care intereseaz orice ntreprindere, indiferent de stadiul
n care se afl, nu poate fi susinut dect n condiii de activitate echilibrat. Orice ntreprindere se
confrunt la un moment dat sau altul cu probleme de echilibru. Factorii care creeaz dezechilibre
trebuie cunoscui, astfel nct acetia s nu acioneze anarhic, spontan, n acest fel putndu-se evita
fenomenele negative. Doar o activitate profitabil i o meninere a echilibrului financiar pot duce la
o respectare continu a obiectivului esenial al ntreprinderii, i anume maximizarea valorii sale
patrimoniale.
Echilibrul financiar, n sensul care intereseaz lucrarea de fa, exprim egalitatea dintre sursele
financiare i mijloacele economice necesare desfurrii activitii de exploatare i comercializare
pe termen lung i scurt.
Echilibrul financiar se realizeaz pe termene, astfel :
-echilibrul pe termen lung, cnd se compar capitalul permanent cu activele imobilizate (fond de
rulment) ;
-echilibrul curent, cnd se compar activele circulante cu obligaiile pe termen scurt (necesarul de
fond de rulment) ;
-echilibrul pe termen scurt, cnd se compar fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment
(trezoreria).
Relaiile de principiu n analiza echilibrului financiar sunt :
Activ imobilizat = Capital permanent
Active circulante = Datorii pe termen scurt
Din cauza neconcordanei existente ntre durata medie a lichiditii activului i durata medie a
exigibilitii pasivului, respectarea acestor egaliti de principiu este practic imposibil de realizat. De
aceea, echilibrul financiar se manifest ca tendin, reprezentnd un obiectiv permanent al politicii
financiare, el fiind considerat atins cnd exerciiul financiar se ncheie cu trezorerie pozitiv. Deci,
echilibrul financiar este practic obinut prin reglarea unui lung ir de dezechilibre manifestate n
activitatea curenta a ntreprinderii. Adic, depirea valorilor de dezechilibru temporar conduce la
echilibrul dinamic al sistemului.
Echilibrul financiar este analizat static, utiliznd bilanul financiar al societii.

2.2. Analiza static a echilibrului financiar


Bilanul este instrumentul de reflectare a echilibrului financiar al ntreprinderii, la ncheierea
exerciiului, de reflectare material a modului de utilizare a capitalurilor proprii i mprumutate.
Deci, bilanul ofer criterii de apreciere a echilibrului financiar al ntreprinderii la un moment dat.

Structura bilanului contabil se apropie tot mai mult de o prezentare funcional (pe activiti) a
datelor contabile, n detrimentul unei prezentri, dup criterii financiare, de lichiditate i
exigibilitate. De aceea se impune o pregtire a informaiei contabile pentru analiza financiar.
(Moroan Iosefina, Analiza economico-financiar, Probleme rezolvate, Editura Fundaiei Romnia
de Mine, Bucureti, 2008, pag. 128).
Bilanul financiar ofer informaii statice despre patrimoniul ntreprinderii, fiind o reflectare fidel a
momentului n care acesta este ntocmit. Denumit i bilan lichiditate exigibilitate, bilanul
financiar urmrete s pun n eviden capacitatea ntreprinderii de a-i onora angajamentele fa de
teri. Caracteristica de baz a acestui bilan este c posturile de activ i cele de pasiv sunt reflectate
la valoarea lor net, iar construcia sa se bazeaz exclusiv pe gradele de lichiditate i de exigibilitate
ale elementelor de activ, respectiv de pasiv. Astfel, sunt foarte utile informaiile care sunt prezente n
Anexa la bilan privind lichiditatea activelor, n special a creanelor, respectiv exigibilitatea
pasivelor, n special a datoriilor ntreprinderii.
Asupra bilanului contabil dup repartizarea profitului se aplic urmtoarele corecii pentru
obinerea bilanului financiar:
Retratarea bilanului, care presupune eliminarea elementelor de activ fictiv, retratarea grupei de
conturi de regularizare pasiv i reclasificarea provizioanelor pentru riscuri i cheltuieli.
Astfel, elementele de activ fictiv sunt considerate non-valori ce corespund unor elemente care n caz
de vnzare nu vor da natere unui flux de numerar. Acestea sunt eliminate astfel:
-cheltuielile de constituire i cercetare-dezvoltare vor fi eliminate i vor scdea cu aceeai valoare
nivelul capitalului propriu, pentru meninerea egalitii bilaniere Activ = Pasiv
-decontrile cu asociaii privind capitalul vor fi eliminate i vor scdea cu aceeai valoare nivelul
capitalului propriu, pentru meninerea egalitii bilaniere Activ = Pasiv
-cheltuielile nregistrate n avans vor fi eliminate i vor scdea cu aceeai valoare nivelul capitalului
propriu, pentru meninerea egalitii bilaniere Activ = Pasiv
-diferenele de conversie activ vor fi eliminate i vor scdea cu aceeai valoare nivelul capitalului
propriu, pentru meninerea egalitii bilaniere Activ = Pasiv
-soldul debitor al decontrilor n curs de clarificare va fi eliminat i va scdea cu aceeai valoare
nivelul capitalului propriu, pentru meninerea egalitii bilaniere Activ = Pasiv
-fondul comercial va fi eliminat i va scdea cu aceeai valoare nivelul capitalului propriu, pentru
meninerea egalitii bilaniere Activ = Pasiv
-primele privind rambursarea obligaiunilor vor fi eliminate i vor scdea cu aceeai valoare
mprumuturile pe termen mediu i lung, pentru meninerea egalitii bilaniere Activ = Pasiv
Conturile de regularizare pasiv, din perspectiva continuitii activitii vor fi incluse la capitaluri
proprii.
Provizioanele pentru riscuri i cheltuieli vor fi incluse la capitaluri proprii doar dac reprezint
elemente fr obiect real. Dac ns ele reprezint riscuri reale, au un scop i o valoare bine
precizate i exist o mare probabilitate de utilizare a lor, atunci ele vor fi asimilate datoriilor cu
scaden mai mare sau mai mic dect un an, dup cum provizioanele fac obiectul unor utilizri ntrun interval mai mare sau mai mic de un an.
nregistrarea datoriei fiscale.
Datoria fiscal acioneaz pe de o parte prin diminuarea capitalurilor proprii, iar pe de alt parte prin
creterea datoriilor pe termen scurt. Datoria fiscal este o obligaie a unitii i este egal cu suma
urmtoarelor elemente:
-impozit amnat asupra subveniilor pentru investiii
-impozit amnat asupra provizioanelor reglementate
-impozit amnat asupra veniturilor nregistrate n avans
-impozit amnat asupra diferenelor de conversie pasiv
-impozit amnat asupra soldului creditor al decontrilor n curs de clarificare

-impozit amnat asupra provizioanelor pentru riscuri i cheltuieli incluse la capitalurile proprii
Regruparea elementelor bilaniere prin agregarea anumitor date i divizarea altora n funcie strict de
gradul de lichiditate al activelor i de exigibilitate al pasivelor, astfel nct s se obin valori
semnificative din punct de vedere financiar.
Asupra activului, coreciile urmresc obinerea a dou mrimi: active imobilizate nete i active
circulante. Pentru aceasta se disociaz n dou grupe, una cu durat mai mare de un an (active
imobilizate) i una cu durat mai mic de un an (active circulante).
Asupra pasivului, coreciile urmresc obinerea a dou mrimi: capitaluri permanente formate din
capitaluri proprii i din mprumuturi pe termen mediu i lung, i datorii pe termen scurt, adic
resurse rambursabile ntr-o perioad mai mic de un an.
Utilizarea bilanului financiar pentru analiza financiar satisface n primul rnd creditorii, care
urmresc lichiditatea i solvabilitatea ntreprinderii, i acionarii, care urmresc nivelul activului net
contabil.

2.2.a. Analiza fondului de rulment net


n teoria economic, conceptul impus al fondului de rulment de ctre utilizarea bilanului financiar
este fondul de rulment net. Acesta se calculeaz pe baza bilanului financiar care prezint activul si
pasivul ca formate din dou mase: o mas relativ stabil (format din capitaluri permanente i active
imobilizate) i o mas mobil (format din obligaii pe termen scurt i active circulante). Pornind de
la aceast mprire a elementelor n bilanul financiar i de la echilibrul ce trebuie s existe ntre
durata unei operaii de finanare i durata surselor de finanare, putem evidenia dou reguli
principale ale finanrii :
n primul rnd, nevoile permanente de alocare a fondurilor bneti se vor acoperi din capitalurile
permanente, cu precdere din capitalurile proprii.
n al doilea rnd, nevoile temporare se vor acoperi din resursele temporare.
Respectarea strict a acestor ecuaii de echilibru presupune o activitate fr ntreruperi i de o
regularitate perfect n privina ncasrilor i plilor. Realizarea practic a acestor cerine este
dificil din cauza asimetriei n ce privete riscul al activelor i al pasivelor. Astfel, n timp ce
exigibilitatea obligaiilor pe termen scurt este cert, transformarea activelor n disponibiliti este
aleatoare, putnd fi perturbat de o serie ntreag de factori economici, financiari i conjuncturali.
Tocmai aceast asimetrie impune necesitatea constituirii unei rezerve, a unei marje care s fie n
msur s fac fa aa-ziselor neregulariti de scaden.
Deci, o regul general a echilibrului financiar al unei ntreprinderi devine c o parte din capitalurile
permanente este destinat acoperirii nevoilor ciclice sau temporare.
Capitalurile permanente ale ntreprinderii trebuie s finaneze activele imobilizate, dar i o parte a
activelor circulante. Acest lucru trebuie s se ntmple datorit naturii permanente a unor active
circulante, care se explic astfel : pe lng cldiri, maini i instalaii, ntreprinderea are nevoie
pentru a funciona i de un stoc minim de materii prime, materiale, producie n curs de fabricaie,
produse finite. Este natural deci considerarea c stocurile i creanele reconstituite de ntreprindere
n mod permanent pentru a-i asigura funcionarea pot
fi considerate nevoi permanente, necesitnd resurse permanente de finanare. Aceast finanare a
activelor circulante din resursele permanente se realizeaz prin existena fondului de rulment.
Fondul de rulment face deci legtura ntre partea de sus a bilanului i partea de jos a bilanului, ceea
ce i ofer o poziie strategic. Valoarea informativ incontestabil a fondului de rulment fac ca
acesta s fie apreciat de majoritatea analitilor financiari ca fiind cel mai important indicator al
echilibrului financiar.

Modul de calcul al fondului de rulment recurge la dou procedee :


Pe baza prii de sus a bilanului, ca diferen ntre capitalurile permanente (Cp) i activele
imobilizate nete (Ai)
FR = Cp - Ai
n aceast abordare, fondul de rulment reprezint excedentul de resurse permanente care asigur
finanarea activelor circulante. Deci, acest excedent este degajat de partea de sus a bilanului pentru
acoperirea nevoilor de finanare din partea de jos a bilanului.

Cpm

Fond de rulment
Ai

t1

t2

t3

t4

t5

t6

Timp

Fig.1.1. Evoluia fondului de rulment


Sursa: Cotle D, Situaiile financiare ntre informaie i decizie, Editura Orizonturi
universitare,Timioara, 2009, pag. 32
Pe baza prii de jos a bilanului, ca diferen ntre activele circulante (Acirc) i obligaiile totale pe
termen scurt (OTS)
FR = Acirc OTS
n aceast abordare, fondul de rulment reprezint surplusul activelor circulante n raport cu
datoriile temporare, sau partea de active circulante nefinanat de datoriile pe termen scurt i care
trebuie s fie finanat din resursele permanente.
Determinarea prin calcul a fondului de rulment i nenscrierea lui n bilan ca un post distinct
este consecina gestiunii globale i unitare a fondurilor ntreprinderii. Adic, nu se separ distinct
fondurile de investiii de fondurile pentru producie. Aceast utilizare global a fondurilor, i d
ntreprinderii o libertate, i anume libertatea de a se folosi de fondurile respective acolo unde nevoia
de finanare o cere. Libertatea respectiv este nsoit desigur de responsabilitatea imens a
elaborrii unei politici de finanare coerent a ntreprinderii, politic ce trebuie s duc la
dezvoltarea echilibrat i armonioas a tuturor sectoarelor de activitate i s duc la un anume succes
al ntreprinderii respective n raport cu concurena.
n funcie de apartenena capitalului, fondul de rulment se gsete sub formele de :
fond de rulment propriu, care reflect cuantumul n care particip capitalul propriu la finanarea
activelor circulante
FRP = Cpr - Ai
FRP = FR TML
fond de rulment strin, care evideniaz participarea mprumuturilor pe termen mediu si lung la
finanarea activelor circulante

FRS = FR FRP = TML


n interpretarea fondului de rulment trebuie s inem seama de dou ipoteze. Prima se refer
la comparabilitatea dintre duratele de lichiditate i de exigibilitate, iar a doua la necomparabilitatea
dintre aceste durate.
Prima ipotez, n care duratele de lichiditate i duratele de exigibilitate sunt
comparabile, conduce la urmtoarele situaii:
Fondul de rulment este nul, deoarece activele circulante sunt egale cu datoriile pe termen
scurt. n aceast situaie, activele pe termen scurt sunt finanate integral pe seama datoriilor pe
termen scurt. Implicit, i activele permanente sunt finanate integral din capitalurile permanente,
adic se respect regula de aur a echilibrului financiar. Solvabilitatea pe termen scurt pare a fi n
siguran, dar, neexistnd fond de rulment, ntreprinderea se afl ntr-o situaie riscant, generat de
faptul c, pe de o parte obligaiile de plat sunt cu termene bine precizate, iar pe de alt parte,
transformarea activelor circulante n lichiditi poate fi ntrziat datorit variilor disfuncionaliti
care pot aprea ntr-o ntreprindere.
Fondul de rulment este pozitiv, deoarece activele circulante depesc datoriile pe termen
scurt. n acest caz, exist un surplus de surse permanente ce poate fi alocat finanrii ciclului de
exploatare. Situaia ntreprinderii nceteaz astfel de a mai fi riscant, deoarece riscul de
insolvabilitate e diminuat, tocmai datorit fondului de rulment, care acioneaz ca o marj de
securitate.
Fondul de rulment este negativ, deoarece activele circulante sunt devansate de datoriile pe
termen scurt. n acest caz, transformarea activelor pe termen scurt n lichiditi nu acoper datoriile
pe termen scurt ale ntreprinderii, ceea ce determin ntreprinderea s apeleze la credite pe termen
scurt. n plus, o parte a activelor imobilizate sunt finanate tot pe seama datoriilor pe termen scurt.
Aceast stare reflect deci un dezechilibru financiar al ntreprinderii, dezechilibru care trebuie
interpretat n funcie de specificul sau natura activitii desfurate de ntreprindere.
A doua ipotez, n care duratele de lichiditate i duratele de exigibilitate nu
sunt comparabile, presupune ca aprecierea fondului de rulment s se bazeze pe trei elemente:
Nivelul absolut al fondului de rulment
Durata medie a lichiditilor
Durata medie a exigibilitilor
n acest caz se vor recalcula activele circulante i datoriile pe termen scurt dup urmtoarele relaii:

Ac * durata _ medie _ de _ ncasare


perioada _ de _ calcul
rAc =

, unde Ac sunt activele circulante

Pc * durata _ medie _ de _ plat


perioada _ de _ calcul
rPc =

, unde Pc sunt pasivele curente


Dac activele circulante se rotesc mai repede dect datoriile pe termen scurt nseamn c
ntreprinderea i poate asigura solvabilitatea i n condiiile unui fond de rulment negativ.
Dac activele circulante se rotesc mai ncet dect datoriile pe termen scurt, nseamn c
asigurarea solvabilitii este condiionat de existena unui fond de rulment pozitiv i de un nivel al
acestuia care trebuie s acopere obligaiile ntreprinderii i care s elimine decalajele care exist
ntre durata de ncasare a creanelor i durata de plat a obligaiilor.

Din punctul de vedere al analistului financiar, sunt foarte importante aprecierile privind
corelaiile fondului de rulment:
Creterea fondului de rulment pe seama creterii capitalurilor permanente i/sau a scderii
activelor imobilizate nete.
Creterea capitalurilor permanente are loc prin sporirea capitalurilor proprii i/sau a
mprumuturilor pe termen mediu i lung.
Capitalurile proprii pot crete ca urmare a:
-creterii aportului asociaiilor sau acionarilor
-creterii rezultatului exerciiului
-obinerii de subvenii
-creterii provizioanelor
Creterea mprumuturilor pe termen mediu i lung se poate face prin:
-emisiunea de obligaiuni
-contractarea de noi credite pe termen mediu i lung
Reducerea activelor imobilizate se poate realiza prin :
-reducerea amortizrii
-vnzri sau cesionri de active fixe
-tranzacionarea unor titluri de participare
-ncasarea unor mprumuturi pe termen lung
Aceast situaie n care fondul de rulment nregistreaz creteri este considerat favorabil,
deoarece o parte tot mai mare a activelor circulante este finanat din capitalurile permanente. Dac
ns creterea se datoreaz n mare msur creterii mprumuturilor pe termen mediu i lung, atunci
vor crete i dobnzile creditelor respective, deci diminuarea rezultatelor. Situaia financiar a
ntreprinderii se mbuntete dac creterea fondului de rulment s-a datorat n special pe seama
creterii capitalurilor proprii.
Scderea fondului de rulment pe seama diminurii capitalurilor permanente i/sau a creterii
activelor imobilizate.
Diminuarea capitalurilor permanente are loc ca urmare a reducerii capitalurilor proprii i/sau
a mprumuturilor pe termen mediu i lung.
Capitalurile proprii se pot reduce prin :
-reducerea capitalului social
-distribuirea de dividende
-nregistrarea de pierderi
-reducerea sau anularea unor provizioane reglementate
mprumuturile pe termen mediu i lung se pot reduce prin restituirea lor.
Creterea activelor imobilizate poate avea loc ca urmare a investiiilor i a aciunii de
reevaluare.
Dei aceast situaie n care fondul de rulment nregistreaz scderi de la o perioad la alta
este considerat nefavorabl i starea ntreprinderii este negativ, , aceast scdere a fondului de
rulment poate fi compensat prin gestionarea mai bun a activelor circulante. Dac diminuarea
fondului de rulment este datorat creterii activelor imobilizate, atunci rezultatele financiare ale
ntreprinderii se vor mbunti ca urmare a realizrii investiiei. Nu ntotdeauna un fond de rulment
negativ este expresia unei activiti ineficiente. Lipsa fondului de rulment este compensat n acest
caz de o mai rapid rotaie a ciclului de exploatare, care vor acoperi o parte a utilizrilor ciclice.
Nivelul normal al fondului de rulment se determin innd seama de dou condiii
contradictorii : solvabilitate pe de o parte si eficien pe de alt parte. Prima condiie reflect c
ntreprinderea, pentru a se afla ntr-o situaie confortabil trebuie s dispun de un fond de rulment
maxim, pentru a-i onora plile scadente. Potrivit celei de-a doua condiii, ns, resursele pe care le
utilizeaz ntreprinderea au un caracter limitat, iar o mare parte a acestora vor fi folosite pentru

creterea capacitilor de producie n scopul creterii vnzrilor, n acest fel ntreprinderea fiind
interesat s dispun de un fond de rulment minim.
Nivelul fondului de rulment poate fi apreciat n 3 feluri:
n corelaie cu specificul sectorului de activitate. Astfel, mrimea minim a fondului de rulment este
dat de nivelul mediu al fluctuaiilor nevoii de fond de rulment, n timp ce mrimea optim a
fondului de rulment este cea care menine echilibrul ntreprinderii la cel mai sczut cost al procurrii
resurselor. n general, dac se compar fondul de rulment cu cifra de afaceri, mrimea optim ar
trebui s reprezinte cca 1/3 din cifra de afaceri, ns aceast proporie e diferit n funcie de
specificul sectorului de activitate.
Astfel, n industria grea i n domeniile cu un ciclu de fabricaie lung, fondul de rulment
trebuie s fie substanial, pentru a putea finana activele stabile, cu valoare i pondere ridicat,
precum i o parte din activele circulante. Pentru ntreprinderile care au un ciclu de activitate de 3-6
luni, fondul de rulment trebuie s acopere cca. 40% din activul su circulant.
Pentru ntreprinderile care nu au probleme specifice de stocuri, mrimea optim a fondului de
rulment poate cobor la pn la 10% din cifra de afaceri sau 20% din activele circulante.
n sfera de distribuie, activitatea se poate desfura i n condiiile unui fond de rulment
foarte mic, nul sau chiar negativ. Aceasta pentru c n acest sector creanele au o pondere i o durat
de rotaie foarte mic comparativ cu creditul furnizori, care are o pondere mai mare i o rotaie mai
lent.
n sectorul serviciilor, un fond de rulment trebuie s existe, cu toate c ntreprinderile
respective nu dispun de stocuri. Totui, fondul de rulment este necesar, pentru c are rolul de a ajusta
decalajul dintre durata creanelor i durata datoriilor.
Prin utilizarea ratelor. Putem construi:
rata de finanare a cifrei de afaceri
FR
rfCA = CA * 360

Rata de finanare a cifrei de afaceri reflect marja de securitate a ntreprinderii i poate fi cuprins
ntre 30 i 90 de zile.
rata de finanare a activelor circulante
FR
rfAc = Ac * 100

Aceast rat msoar partea de active circulante care este finanat din resurse stabile. Nivelul optim
al acestei rate este de 20%.
rata de finanare a nevoii de fond de rulment
FR
rfNFR = NFR * 100

Acest indicator trebuie s se situeze la un nivel mai ridicat dect 100%.


Prin combinarea analizei orizontale a bilanului cu cea vertical i urmrirea influenei
structurii financiare. n general, se consider c datoriile agenilor economici trebuie s reprezinte
50% din capitalurile proprii pentru ca rentabilitatea economic s nu fie afectat. Avnd n vedere
conceptele economice moderne, echilibrul economic poate fi obinut i altfel: trebuie s inem seama
de mprirea imobilizrilor n imobilizri amortizabile si imobilizri neamortizabile. Apoi,
imobilizrile corporale neamortizabile, imobilizrile necorporale i imobilizrile financiare vor fi
finanate din capitaluri proprii, iar imobilizrile amortizabile vor fi finanate integral din datorii pe
termen mediu i lung, cu respectarea ns a dou condiii: rentabilitatea investiiilor s fie mai mare

dect rata dobnzii, pentru a permite plata dobnzii i obinerea unui surplus; i ratele scadente ale
mprumuturilor s fie acoperite din resursele obinute din amortizare.
n concluzie, fondul de rulment permite urmrirea modului n care ntreprinderea respect
echilibrul financiar prin msurarea marjei de securitate de care aceasta dispune pentru a face fa
factorilor perturbatori ce pot aprea.
2.1.2. b. Analiza necesarului de fond de rulment
Necesarul de fond de rulment permite urmrirea echilibrului curent al ntreprinderii prin
compararea necesitilor de finanare a ciclului de exploatare cu datoriile aferente exploatrii.
Necesarul de fond de rulment se poate defini ca fiind sumele pe care trebuie s le cheltuiasc
o ntreprindere pentru a-i desfura procesul de producie, exceptnd sumele necesare finanrii
activelor imobilizate. Necesarul de fond de rulment se mai poate defini ca fiind acea parte a
activelor ciclice care nu e acoperit din resurse ciclice i care trebuie finanat din resurse
permanente.
Exist analiti care consider necesarul de fond de rulment ca fiind cel mai important
indicator al echilibrului financiar, pentru c evideniaz acele nevoi temporare rennoibile permanent
n cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale ntreprinderii. Aceste nevoi au rmas neacoperite din
sursele temporare dar rennobile n cadrul acelorai cicluri de exploatare. Aceast apreciere pleac
de la analiza calitativ a ciclului de exploatare privind capacitatea acestuia de a-i echilibra nevoile
ciclice din surse ciclice de capital. Partea care a rmas neacoperit financiar trebuie s fie egal sau
inferioar fondului de rulment. n alte condiii, calitatea necorespunztoare a activitii de exploatare
ar conduce la un dezechilibru financiar care ar afecta exerciiile financiare viitoare sau care ar pune
n pericol integritatea capitalurilor proprii.
Atunci cnd ntreprinderea i desfoar activitile curente, ea parcurge ciclul de exploatare
efectund operaii repetitive sintetizate n trei faze: aprovizionare, producie i vnzare. n
desfurarea oricreia dintre aceste faze, ntreprinderea trebuie s-i asigure resurse financiare.
Resursele financiare corespund alocrilor de fonduri pe care ntreprinderea e constrns s le
afecteze pentru constituirea stocurilor sale i pentru a acorda termene de plat clienilor crora
ntreprinderea le-a livrat produsele. n acelai timp, activitatea ntreprinderii beneficiaz de mijloace
de finanare legate de ciclul de exploatare atunci cnd obine termene de plat de la furnizori sau
cnd amn plata datoriilor fa de stat, acionari sau salariai.
Deoarece nevoile i resursele de exploatare sau n afara exploatrii fluctueaz de la o
perioad la alta, se creeaz un decalaj ntre ele precum i ntre ncasrile i plile efective generate
de acestea, decalaje care trebuie acoperite din alte resurse dect resursele ciclice.
Relaia de calcul a necesarului de fond de rulment este:
NFR = Aciclice Pciclice
Deci, NFR = [Acirc Disp. i plasam.] [OTS ( credite curente + sold creditor la bnci )]
Altfel spus, NFR = (Stocuri + Creane) (Datorii nefinanciare)
Analiza necesarului de fond de rulment poate evidenia urmtoarele stri:
Necesarul de fond de rulment este pozitiv, deoarece activele curente depesc pasivele
curente. Aceast situaie semnific faptul c exist un surplus de active curente n raport cu datoriile
de exploatare, adic un surplus de nevoi temporare fa de resursele temporare. Un necesar de fond
de rulment pozitiv semnific o situaie normal n condiiile n care este determinat de: politica de
investiii care atrage creterea nevoii de finanare a ciclului de exploatare; creterea vnzrilor;
mrirea duratei ciclului de fabricaie datorit complexitii produselor. Un necesar de fond de
rulment pozitiv reflect o situaie anormal dac e determinat de: existena unor stocuri fr

micare sau cu micare lent; existena unui decalaj nefavorabil ntre durata de ncasare a creanelor
i durata de plat a datoriilor.
Necesarul de fond de rulment este negativ, deoarece activele curente sunt devansate de
pasivele curente. Aceast situaie reflect existena unui surplus de resurse temporare n raport cu
activele ciclice. Aceast situaie este considerat a fi pozitiv dac este determinat de: accelerarea
vitezei de rotaie a stocurilor i creanelor; angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plat
mai relaxate.
n practica economic, necesarul de fond de rulment se analizeaz pe dou componente, i
anume: necesarul de fond de rulment din exploatare (NFRE), care are cea mai mare influen asupra
modificrii necesarului de fond de rulment; i necesarul de fond de rulment din afara exploatrii
(NFRAE), iar:
NFR = NFRE + NFRAE
Necesarul de fond de rulment din exploatare reprezint acea parte a activelor ciclice de
exploatare care nu este acoperit prin resurse ciclice i care trebuie finanat din resursele durabile
ale ntreprinderii. Necesarul de fond de rulment din exploatare se determin ca diferen ntre
nevoile ciclice de exploatare i resursele ciclice de exploatare:
NFRE = Active ciclice din exploatare Resurse ciclice din exploatare
Necesitile ciclice de exploatare sunt legate direct de ciclul de exploatare i se rennoiesc n
acelai timp n care se deruleaz ciclul de exploatare, cuprinznd : stocuri, produse n curs i
produse finite ; avansuri acordate clienilor ; clieni i conturi asimilate ; cheltuieli acordate n avans
privind activitatea de exploatare. Resursele ciclice de exploatare cuprind datoriile de exploatare :
furnizori i conturi asimilate ; avansuri clieni ; venituri nregistrate n avans ce privesc activitatea de
exploatare ; datorii fiscale i sociale (asigurrile sociale, ajutorul de omaj, TVA de plat, impozitul
pe salarii i alte datorii i creane cu Bugetul de Stat).
Necesarul de fond de rulment n afara exploatrii corespunde acelor active care sunt utilizate
n ciclul din afara exploatrii, care nu sunt finanate cu resurse ciclice i care trebuie acoperite cu
capitaluri permanente. Necesarul de fond de rulment n afara exploatrii se determin ca diferen
ntre nevoile ciclice din afara exploatrii i resursele ciclice din afara exploatrii. Necesitile ciclice
din afara exploatrii cuprind : alte creane ; decontri cu asociaii privind capitalul. Resursele ciclice
din afara exploatrii cuprind : datorii fiscale (impozitul pe profit) ; datorii asupra imobilizrilor
(impozitul pe cldiri, taxa de folosire a terenurilor aflate n proprietatea statului).
Evoluia nevoii de fond de rulment este influenat de factori cum ar fi :
Obiectul de activitate al agenilor economici. Astfel, nevoia de fond de rulment este pozitiv n cazul
agenilor ce desfoar o activitate de producie, deoarece aceasta degaj o nevoie de exploatare, n
timp ce n cazul agenilor ce desfoar o activitate de comer sau servicii, nevoia de fond de
rulment este n general negativ, activitatea respectiv degajnd o resurs de exploatare. Aceste
situaii sunt datorate diferenelor existente ntre duratele de imobilizare a stocurilor i duratele
creditului client.
Durata ciclului de exploatare. Nevoia de fond de rulment se modific n acelai sens cu
durata ciclului de exploatare prin schimbarea tehnologiilor de fabricaie; modificarea structurii
produciei n favoarea unor produse cu durata ciclului de fabricaie mai mare sau mai mic dect
media; msuri de natur organizatoric care determin reducerea timpului de lucru.

Mrimea cifrei de afaceri. Nevoia de fond de rulment evolueaz n acelai sens cu cifra de
afaceri. Limita inferioar a eficienei creterii necesarului de fond de rulment este ca ritmul
modificrii sale s fie inferior sau cel mult egal cu ritmul modificrii cifrei de afaceri. Deci, INFR
ICA. n activitatea practic s-a constatat c raportul dintre necesarul de fond de rulment i cifra de
afaceri nu trebuie s depeasc 10% - 15%, i rareori se depete.
Modul de gestionare al stocurilor. Indicatorul care exprim modul n care sunt gestionate
stocurile este viteza de rotaie a stocurilor i are o influen de invers proporionalitate asupra
nevoii de fond de rulment. Astfel, reducerea necesarului de fond de rulment presupune: creterea
vitezei de rotaie a vitezei de rotaie a stocurilor de materii prime, materiale i a produselor finite;
dimensionarea optim a stocurilor; reducerea cheltuielilor de aprovizionare i desfacere. Modul de
gestionare al stocurilor are influena cea mai mare asupra nevoii de fond de rulment.
Costurile de producie. Acestea sunt direct proporionale cu nevoia de fond de rulment,
reducerea acesteia avnd loc prin diminuarea consumurilor specifice de resurse umane i materiale,
n timp ce creterea necesarului de fond de rulment are loc ca urmare a depirii costurilor de
producie prin creterea preurilor sau a tarifelor sau prin nencadrarea n consumurile specifice de
resurse.
Indicele inflaiei. Indicele inflaiei are o influen de direct proporionalitate asupra
necesarului de fond de rulment.
Nivelul datoriilor ciclice. Acest nivel este generat de obligaiile ntreprinderii fa de Bugetul de
Stat, salariai sau furnizori.
Sezonalitatea activitii. Acest factor influeneaz nevoia de fond de rulment doar la
ntreprinderile ce desfoar activiti de acest tip.
Reglementrile legale privind termenele de plat.
Contextul economic. Contextul economic are influen asupra necesarului de fond de
rulment prin factorii externi care pot influena nivelul acestuia, ntre care creditul acordat de
ntreprindere clienilor sau cel primit de ctre aceasta din partea furnizorilor.
Sensul i intensitatea aciunii acestor factori provoac modificarea necesarului de fond de
rulment fa de perioada anterioar, astfel nct, n mod practic putem distinge dou situaii:
Creterea necesarului de fond de rulment, care semnific o cretere a
necesitilor ciclice de finanare a ntreprinderii, generat fie de creterea activelor de exploatare i
din afara exploatrii, fie de diminuarea datoriilor de exploatare i din afara exploatrii, fie de
aciunea simultan a celor doi factori
Scderea necesarului de fond de rulment, care semnific o reducere a
necesitilor ciclice de finanare a ntreprinderii, generat de diminuarea activelor de exploatare sau
din afara exploatrii, de creterea datoriilor din exploatare sau din afara exploatrii sau de aciunea
simultan a celor doi factori.

2.2. c. Analiza trezorerii nete


Analiza trezoreriei este de fapt analiza echilibrului financiar pe termen scurt, cnd se
compar o mrime care este relativ constant (fondul de rulment) cu o mrime fluctuant (necesarul
de fond de rulment). trezoreria net reflect n fapt calitatea echilibrului financiar global al
ntreprinderii.
La nivelul ntreprinderii, trezoreria reprezint imaginea disponibilitilor monetare i a
plasamentelor, pe termen scurt, aprute din evoluia curent a ncasrilor i plilor, respectiv din
plasarea excedentului monetar. ncasrile i plile pe care ntreprinderea le efectueaz reprezint
pentru aceasta fie operaiuni de intrare de trezorerie, fie operaiuni de ieire de trezorerie.

Trezoreria poate fi calculat n dou modaliti:


Ca diferen ntre fondul de rulment i necesarul de fond de rulment.
T = FR NFR
n acest caz, trezoreria este influenat de toi factorii care au influen fie asupra fondului de
rulment(influenele modificrii capitalurilor permanente i a activelor imobilizate), fie asupra
necesarului de fond de rulment(influenele modificrii activelor de exploatare, respectiv a pasivelor
de exploatare).
Ca diferen ntre trezoreria de activ i trezoreria de pasiv.
T = TA TP
Trezoreria de activ cuprinde disponibilitile bneti din conturi i cas, precum i
plasamentele pe termen scurt.
Trezoreria de pasiv cuprinde creditele curente i soldul creditor al bncii.
Deci, T = [Disponibiliti i plasamente] [Credite curente i soldul creditor al bncii]
Trezoreria este expresia desfurrii unei activiti echilibrate i eficiente (trezorerie
pozitiv) sau ineficiente (trezorerie negativ) a ntreprinderii.
Trezoreria pozitiv este rezultatul echilibrului financiar curent al ntreprinderii, cnd fondul
de rulment depete necesarul de fond de rulment, deci FR > NFR. Aceast situaie favorabil se
concretizeaz ntr-o mbogire a trezoreriei, ntruct ntreprinderea dispune de disponibiliti,
putnd plti datoriile pe termen scurt i realiza diverse plasamente pe piaa financiar. Excedentul
monetar nregistrat urmeaz a fi plasat eficient i n siguran deplin pe piaa monetar sau/i pe
piaa financiar.
Plasamentul monetar sau financiar trebuie s aib n considerare trei obiective: lichiditatea,
rentabilitatea i securitatea valorilor mobiliare de plasament.
n lipsa unor plasamente rentabile, trezoreria pozitiv se poate gsi sub forma unor
disponibiliti lenee (tefnescu Aurelia -Performana financiar a ntreprinderii, ntre realitate i
creativitate, Ed. Econ., Bucureti, pag. 457).
Dei aceast situaie este una de echilibru financiar totui, fondul de rulment excedentar are
un cost de oportunitate ridicat. Aceasta este rezultatul aplicrii unei politici prudeniale a
ntreprinderii, de ntrire a autonomiei. Costul de oportunitate poate fi calculat ca diferen ntre
rentabilitatea activitii economice i rentabilitatea respectivului plasament pe termen scurt, deci a
trezoreriei nete pozitive.
Chiar dac ntreprinderea realizeaz o trezorerie pozitiv pe mai multe exerciii financiare
(simbol al succesului ntreprinderii n viaa economic i posibilitatea de a plasa eficient
disponibilitile ei bneti pentru ntrirea poziiei ei pe pia), aceasta nu este neaprat o situaie
favorabil, ntruct scopul oricrei ntreprinderi nu este obinerea unei trezorerii, ci antrenarea
resurselor n activiti eficiente.
Pe termen lung, o trezorerie pozitiv poate nsemna insuficiena utilizrii resurselor stabile,
cu efecte negative n remunerarea capitalului i rambursarea mprumuturilor. n acest caz, este de
evitat contractarea de mprumuturi pe termen lung cu dobnzi ridicate pentru acoperirea nevoilor
curente.
Trezoreria negativ evideniaz un dezechilibru financiar, cnd nevoia de fond de rulment nu
poate fi n ntregime finanat din resurse permanente. Acest deficit monetar este acoperit prin
angajarea de credite pe termen scurt, ntreprinderea aflndu-se astfel n dependen fa de resursele
financiare externe. n acest caz, se urmrete contractarea de credite la cel mai sczut cost posibil,
prin negocierea mai multor surse de astfel de capital.
Dac am avea o viziune rigid, am pretinde c o ntreprindere nu poate fi viabil cu o
trezorerie negativ. n practica economic ns sunt adesea ntlnite ntreprinderi cu un sold al
trezoreriei negativ, fr ca acestea s aib probleme financiare grave. Sunt exemple destule din
Frana anilor 80, cnd peste o treime din ntreprinderi i acopereau necesarul de fond de rulment

din exploatare din credite bancare curente, iar stabilitatea financiar a acestor ntreprinderi era
asigurat prin rennoirea cvasi-automat a acestor mprumuturi bancare curente. Este adevrat c o
acoperire corespunztoare a necesarului de fond de rulment reduce riscul de faliment, dar acest lucru
nu nseamn c o nclcare a regulii funcionale de echilibru amintite maximizeaz acest risc de
faliment.
O trezorerie negativ se obine dac se practic de ctre ntreprindere o politic ofensiv de
cretere a capacitilor de producie sau de diversificare a activitii, sau dac ntreprinderea
desfoar activiti nerentabile. Atunci, ntreprinderea are probleme financiare n acoperirea
costului capitalurilor proprii (dividendele) i a capitalurilor mprumutate (dobnzi, comisioane).
Politica ofensiv de cretere a capacitilor de producie sau de diversificare a activitii se
realizeaz prin achiziionarea de participaii la alte societi, capitalurile permanente, absorbite n
aceste active fizice sau financiare, degaj un fond de rulment inferior nevoii de fond de rulment,
deci o trezorerie net negativ. Acoperirea deficitului de trezorerie necesit apelarea la credite pe
termen scurt, care sunt foarte scumpe, i n plus au un grad ridicat de exigibilitate. Astfel de credite
pun n permanen problema renegocierii condiiilor de creditare.
Cele mai frecvente cauze ce conduc la obinerea unei trezorerii negative pot fi grupate n:
Criz de cretere. n aceast situaie are loc o cretere puternic a cifrei de
afaceri, care nu este ns corelat cu rentabilitatea obinut. Astfel, creterea resurselor permanente
este insuficient pentru atingerea unui nivel al fondului de rulment care s acopere nevoia de fond
de rulment. Ca modaliti de remediere a situaiei se recomand creterea ratei rentabilitii,
creterea capitalului social, reducerea nevoii de fond de rulment.
Criz de gestionare. Aceast situaie se caracterizeaz prin creterea
necesarului de fond de rulment ntr-un ritm mai mare dect ritmul de cretere al cifrei de afaceri.
Aceast stare poate aprea dup ce n mai multe exerciii financiare ntreprinderea dispune de o
trezorerie satisfctoare care ns nu este urmat de creterea cifrei de afaceri. n acest caz,
ntreprinderea se vede nevoit s accepte noi faciliti acordate clienilor, respectiv creterea
creanelor i creterea necesarului de fond de rulment. mbuntirea situaiei se poate realiza prin
reducerea activelor ciclice si creterea pasivelor ciclice, urmrindu-se n primul rnd creterea
eficienei gestionrii stocurilor i a creditelor acordate clienilor.
Politic financiar deficitar. Aceast situaie este generat de realizarea unei
investiii masive, fr s se recurg la o finanare pe termen lung. Efectul este c resursele
permanente au fost alocate imobilizrilor, existnd i posibilitatea nregistrrii unui fond de rulment
negativ. Remedierea acestei situaii const n efectuarea unei analize a investiiilor care s conduc
la restructurarea fondului de rulment printr-un aport de fonduri proprii sau prin apelarea la
mprumuturi pe termen mediu i lung.
Diminuarea activitii. Reducerea continu a cifrei de afaceri determin
reducerea necesarului de fond de rulment, trezoreria putndu-se ameliora ca urmare a diminurii
stocurilor i creanelor, n timp ce creditele furnizor rmn aceleai. Dac ns dup ce are loc
ameliorarea trezoreriei nu are loc o cretere a cifrei de afaceri, necesarul de fond de rulment va
nregistra creteri, iar fondul de rulment va scdea, situaia devenind negativ. Pentru remedierea
situaiei, se impune n primul rnd reducerea nevoii de fond de rulment corelat cu reducerea
activitii. Apoi, se impune redresarea rentabilitii i activitii i abia n ultimul rnd aportul de
capital.
ntre cele dou tipuri de politic financiar pe care le poate adopta o ntreprindere, cea de
pruden general i cea ofensiv de cretere a capacitilor de producie i de diversificare a
activitii, este recomandat politica general de echilibru, cu meninerea unui fond de rulment la
nivelul mediu al fluctuaiilor necesarului de fond de rulment, aceasta fiind de fapt mrimea minim

a fondului de rulment. aceast politic de echilibru ntre fondul de rulment i necesarul de fond de
rulment este cea care asigur cel mai bine realizarea obiectivelor financiare de rentabilitate i
lichiditate. Aceasta pentru c diminuarea disponibilitilor lenee va determina creterea
rentabilitii, iar reducerea solicitrii de credite pe termen scurt va determina creterea capacitii de
plat , adic chiar creterea autonomiei financiare a ntreprinderii.

Capitolul 3
Studiu de caz
Analiza echilibrului pe baza bilantului financiar la SC MALIN SRL.
Metoda de analiza statica

3.1 PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII S.C. MALIN S.R.L.


Firma S.C. MALIN S.R.L. este persoana juridica romana. Ea isi desfasoara activitatea in
conformitate cu legile romane, cu statutul si contractul de societate. A fost inregistrata in Registrul
Comertului in anul 1994 cu numarul J05/3635/1994. Forma juridica de constituire este societate cu
raspundere limitata (S.R.L.), iar sediul firmei este Str. Sfantul Apostol Andrei nr.46, P 17, ap. 4,
Oradea, Romania.
Societatea a fost infiintata in anul 1994 avand un capital social de 4.600 lei. In prezent capitalul
social este format din aportul asociatului unic Rosu Gheorghe. Prin statut se specifica posibilitatea
majorarii sau diminuarii capitalului social.
Conform statutului de functionare, societatea are ca obiective generale: vanzarea en-gross a
materialului lemnos si vanzarea cu amanuntul a obiectelor sanitare. In luna decembrie a anului 2008
, societatea a achizitionat un imobil, fost camin de la societatea S.C. Infratirea S.A., in Oradea, str.
Poienitei nr.27, care a fost amenajat pe parcursul anului 2009 si care se va vinde pe apartamente
tip garsoniere, mai ales incepand cu anul 2009 .
In relatiile cu tertii societatea este reprezentata de director, acesta semnand si angajand legal
societatea..
Cifra de afaceri a societatii la finele anului 2009 era de 776.356 lei si reprezinta suma
tuturor vanzarilor.
In anii 2009, 2008 firma a obtinut un profit brut de 531.418 lei, respectiv 581.579 lei, din
care profitul net reprezenta 497.172 lei, respectiv 550.892 lei. Cu toate acestea in anul 2009 firma
inregistreaza o pierdere neta de 331.911, ceea ce va determina elaborarea de catre societate a unui
plan de organizare mult mai strict si mai riguros, din toate punctele de vedere pentru anul 2009.
Pierderea se datoreaza in principal schimbarii obiectului de activitate de la comertul cu material
lemnos, la cumpararea si vanzarea de spatii imobiliare proprii. In anul 2009 eforturile s-au
concentrat mai ales asupra investitiilor si nu asupra obtinerii de venituri cat mai mari.
Principalii indicatori economico-financiari ai societatii sunt redati in tabelul urmator:
Perioada de analiza
Indicatori
2009
2008
2009
Capital social
4.600
4.600
4.600
Cifra de afaceri
618.269
259.969
776.356
Venituri totale
2.283.100
2.045.790
2.233.804
Profit brut din exploatare/pierdere
552.361
583.222
-77.139
Profit brut al exercitiului /pierdere
531.418
581.579
-298.404
Profit net/pierdere
497.172
550.892
-331.911
Numar personal
200
300
200
3.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA S.C. MALIN S.R.L
1.2.1. ANALIZA ACTIVULUI NET CONTABIL
-lei-

SPECIFICATIE
Activ total (AT)
Variatia AT
Datorii totale (DT)
Variatia DT
Activul net contabil (ANC)
Variatia ANC
Raportul contabil net (Rcn)
Valoarea minima acceptabila

PERIOADA DE ANALIZA
2009
2008
4045047
5463324
0%
35.06%
3595414
4462799
727j93h
0%
24.12%
449633
1000525
0%
122.52%
11.11%
18.31%
35%
35%

2009
14493109
165.28%
13824495
209.77%
668614
-33.17%
4.61%
35%

ANC = Activ total Datorii totale


Rcn = (ANC / Activ total) x 100
Pe perioada analizata, respectiv 2009-2008, ANC are o evolutie ascendenta ceea ce
inseamna o crestere a averii actionarilor. In anul 2008 ANC inregistreaza o crestere fata de 2009
de 122.52%.
In perioada 2009-2008 indicele activului total este mai mare decat 1 si indicele
datoriilor totale este mai mare decat 1, dar indicele activului total este mai mare decat indicele
datoriilor totale (IAt >1, IDt >1, dar IAt > IDt) ceea ce inseamna o crestere a activului total care este
finantata atat din capitaluri proprii, cat si pe seama angajarii de datorii.
In perioada 2008-2009 insa, ANC inregistreaza o scadere de -33.17% . ANC din 2009
este mai mic decat ANC din 2008, deci exista o reducere a activului net contabil datorita faptului ca
in aceasta perioada are loc o crestere a datoriilor cu 185.65% (209.77% - 24.12%), fata de cresterea
mai lenta a activului total cu doar 130.22% (165.28% - 35.06%).
In ceea ce priveste Rnc, el cunoaste o evolutie oscilanta de la un an la altul. Rnc
creste la 18.31% in 2008 de la 11.11% in 2009, pentru ca in 2009 sa scada la 4.61%.
Scaderea in 2009 se datoreaza cresterii mai mari a datoriilor totale (209.77%), fata de
cresterea activului total (165.28%), fiind consecinta unui dezechilibru financiar. Aceasta situatie
duce la o reducere a gradului de independenta a intreprinderii datorita cresterii mari a surselor
atrase.
2. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT
SPECIFICATIE
Capital permanent (Cpm)
Variatia Cpm
Activ imobilizat net (Ain)
Variatia Ain
Activ circulant (Ac)
Variatia AC
Datorii pe termen scurt (DTS)
Variatia DTS
Fond de rulment net (FRN)
Variatia FRN
Ponderea FRN in Cpm (PFRN)
Rata de finantare a Ac din FRN (Rfac)

- lei PERIOADA DE ANALIZA


2009
2008
3449134
7849393
0%
40.59%
3165126
2657265
0%
-16.04%
879921
2806059
0%
218.89%
595913
613931
0%
3.02%
284008
2192128
0%
671.85%
8.23%
45.20%
32.27%
78.12%

2009
4325734
-10.79%
11257361
323.64%
3233748
15.31%
10167375
1556.11%
-6931627
-416.20%
-160.24%
-214.22%

FRN = Cpm Ain


FRN = Ac DTS
PFRN = (FRN / Cpm) x 100
Rfac = (FRN / Ac) x 100
FRN a inregistrat in perioada 2009-2008 valori pozitive si crescatoare (FR > 0, Ac >
DTS), ceea ce inseamna ca se inregistreaza un excedent de lichiditati potentiale (active circulante)
asupra exigibilitatilor potentiale pe termen scurt (DTS). Din punct de vedere al finantarii pe termen
lung, intreprinderea dispune de o marja de securitate care o poate proteja partial sau integral de
efectele perturbarii ciclului de incasare sau de plati. In anul 2008 FRN creste cu 671.85% fata de
2009, reprezentand 45.20 % din capitalul permanent, evolutie datorata cresterii capitalului
permanent, mai precis a capitalurilor proprii intr-o proportie mai mare decat activele imobilizate. In
acest an (2008), FRN a reusit sa finanteze 78.12% din nevoile ciclice (activele circulante).
Spre deosebire de perioada 2009-2008 , in perioada 2008-2009 FR inregistreaza o valoare
negativa si descrescatoare (FR < 0, Ac < DTS), datorita faptului ca o parte a datoriilor pe termen
scurt au fost utilizate pentru procurarea de imobilizari fixe. Lichiditatile potentiale nu acopera
exigibilitatile potentiale.
In anul 2009 FRN scade cu -416.20% fata de anul 2008(671.85%), FRN reprezentand acum
-160.24% din capitalul permanent.
In anul 2009 FRN nu a reusit sa finanteze nevoile ciclice, rata de finantare a Ac din FRN
avand o valoare de 214.22%, datorita faptului ca activele circulante au fost mai mici decat datoriile
pe termen scurt, aceste datorii inregistrand o crestere in 2008-2009 de 1556.11%. In aceasta situatie
sunt previzibile dificultati in ceea ce priveste echilibrul financiar, respectiv solvabilitatea.
In acest caz se impun interventii corectoare: accelerarea incasarilor, incetinirea platilor,
apelarea la imprumuturi pe termen scurt.

Structura fondului de rulment


SPECIFICATIE

- leiPERIOADA DE ANALIZA
2009
2008
449633
1000525
3165126
2657265
-2715493
-1656740
0%
-38.98%
-956.13%
-75.57%
284008
2192128
2999501
3848868
1056.13%
175.57%
0%
28.31%

2009
668614
11257361
-10588747
539.13%
152.75%
-6931627
3657120
-52.75%
-4.98%

Capital propriu (Cpr)


Activ imobilizat net (Ain)
Fond de rulment propriu (Fpr)
Variatia FRp
Ponderea FRp in FRN
Fond de rulment net (FRN)
Fond de rulment strain (FRs)
Ponderea FRs in FRN
Variatia FRs
FRp = Cpr Ain
FRs = FRN FRp
In structura FRN, ponderea cea mai mare o are FRs. Pe cei trei ani FRp inregistreaza valori
negative si in scadere, determinata in principal de activele imobilizate care au o crestere mai mare
decat capitalurile proprii.
FRs are o evolutie crescatoare de la un an la altul, respectiv de la 2009, la 2008. Cu toate ca
el inregistreaza o mica scadere in anul 2009 fata de 2008, respectiv cu 191.748 lei (3.848.868 3.657.120) el pune in evidenta participarea imprumuturilor pe termen mediu si lung la finantarea
activelor circulante. Desi in 2009 fata de 2008 datoriile pe termen lung au scazut la 3.657.120 lei,

ele au inregistrat o crestere importanta in 2008 fata de 2009 ajungand la valoarea de 3.848.868 lei,
aceasta fiind de fapt cauza principala a existentei unui FRs mai mare decat FRp.
Ponderea mare a FRs in FRN in anul 2009 de 1056.13%, iar in anul 2008 de 175.57% este o
situatie pe care o putem aprecia ca fiind negativa intrucat aceasta inseamna ca cea mai mare parte a
FRN se realizeaza pe baza datoriilor pe termen lung.
In anul 2009 fata de anul 2008, in ceea ce priveste FRs, acesta inregistreaza o scadere avand o
pondere in FRN de 52.75%. in acelasi timp are loc o crestere a FRp, ponderea acestuia in FRN
fiind de 152.75%, ceea ce inseamna ca are loc o ameliorare a situatiei fata de anii anteriori datorita
scaderii datoriilor pe termen lung utilizate la finantarea activelor circulante.

Viteza de rotatie a fondului de rulment net


- lei PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2009
2008
2009
Fond de rulment net (FRN)
284008
2192128
-6931627
Cifra de afaceri (CA)
618269
259969
776356
Numarul de rotatii (Nr)
2.17 rot
0.11 rot
-0.12 rot
Viteza de rotatie a FRN (VFRN)
167.66 zile
3077.77 zile
-3258.87 zile
Marja de securitate minima
30 zile
30 zile
30 zile
Marja de securitate maxima
90 zile
90 zile
90 zile
Numarul de rotatii (Nr) = CA / FRN
VFRN = (FRN / CA) X 365
Din punct de vedere al vitezei de rotatii a fondului de rulment (VFRN), durata in zile a unei
rotatii nu se situeaza intre marja de securitate minima si marja de securitate maxima. In anii 2009 si
2008 viteza de rotatie a fondului de rulment depaseste cu mult marja de securitate maxima, ceea ce
reprezinta o situatie negativa. In anul 2009, insa, VFRN se situeaza sub marja de securitatea minima,
avand aceeasi semnificatie. Avand in vedere compararea FR cu CA , marimea optima a FR ar trebuie
sa reprezinte 1/3 din CA.
In acest caz FR nu inregistreaza marimea optima in nici unul din cei trei ani.

3. ANALIZA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

SPECIFICATIE
Stocuri (St)
Creante (Cr)
Active curente
Pasive curente (Datorii din exploatare)
Nevoia de fond de rulment (NFR)
Variatia NFR
Rata activelor curente (RAC)

- leiPERIOADA DE ANALIZA
2009
2008
110510
120132
737321
2592557
847872
2712689
3446510
4283730
-2598638
-1571041
0%
-39.54%
-306.48%
-57.91%

NFR = Active curente Pasive curente =


= (stocuri + creante) datorii din exploatare
RAC = (NFR / Active curente) x 100

2009
17413
2708466
2725879
1688550
1037329
-166.02%
38.05%

In perioada analizata, respectiv 2009 2008 NFR are valori negative (NFR < 0, active
curente < pasive curente), ceea ce marcheaza un surplus de surse temporare in raport cu nevoile
temporare.
Situatia este apreciata ca fiind favorabila daca este determinata de :
accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor si creantelor;
angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plata mai relaxante.
Situatia este apreciata ca fiind nefavorabila daca este consecinta unor deficiente in
aprovizionare sau a neplatii la termen a furnizorilor sau obligatiilor fata de buget, altfel spus,
consecinta unor blocaje financiare manifestata la nivelul intreprinderii.
Pentru a determina daca situatia este favorabila sau nefavorabila trebuie analizate urmatoarele:
durata de rotatie a stocurilor;
durata de rotatie a creantelor;
durata de achitare a furnizorilor.
- leiPERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2009
2008
2009
Cifra de afaceri (CA)
618269
259969
776356
Stocuri (St)
110510
120132
17413
Creante (Cr)
737321
2592557
2708466
Furnizori (Fz)
353996
782259
1442884
Durata in zile a unei rotatii a stocurilor
65 zile
168 zile
8 zile
Numarul de rotatii a stocurilor
5 rot
2 rot
44 rot
Durata in zile a unei rotatii a creantelor
435 zile
3640 zile
1273 zile
Numarul de rotatii a creantelor
0.83 rot
0.10 rot
0.28 rot
Durata in zile de achitare a furnizorilor
208 zile
1098 zile
678 zile
Numarul de rotatii a creditului furnizori
1.74 rot
0.33 rot
0.53 rot
In urma analizei realizata pentru perioada 2009 -2008 se constata ca situatia este apreciata
ca fiind nefavorabila din urmatoarele motive:
o
are loc o crestere a duratei in zile a unei rotatii a stocurilor de la 65 de zile in 2009 la 168 de
zile in 2008; in acest caz stocurile se rotesc in 2008 cu 3 rotatii mai putin fata de 2009. Aceste date
confirma ineficienta pe care firma o are in utilizarea stocurilor.
o
are loc o crestere a duratei in zile a unei rotatii a creantelor de la 435 zile in 2009 la 3640 zile
in 2008 . Deoarece durata in zile a unei rotatii depaseste 30 zile inseamna ca intreprinderea se
confrunta cu dificultati in incasarea facturilor emise.
o
are loc neachitarea la termen a furnizorilor, durata de achitare in zile crescand cu 890 zile in
2008 fata de 2009, firma confruntandu-se cu greutati de plata.
In ceea ce priveste perioada 2008-2009 situatia este apreciata ca fiind tot nefavorabila, deoarece:
chiar daca durata in zile a unei rotatii a stocurilor scade de la 168 zile in 2008 ajungand la 8 zile in
2009 si realizandu-se in 2009 cu 42 de rotatii mai mult decat in 2008 nu putem spune acelasi lucru
despre durata in zile a unei rotatii a creantelor si despre durata de achitare a furnizorilor. Durata in
zile a unei rotatii a creantelor scade cu 2367 de zile ajungand in 2009 sa fie de 1273 zile. Se observa
deci, ca durata in zile a unei rotatii a scazut. Totusi durata in zile a unei rotatii depaseste 30 de zile,
ceea ce inseamna ca intreprinderea inca se mai confrunta cu greutati de incasare a facturilor emise.
In legatura cu durata de achitare a furnizorilor putem spune ca a scazut numarul de zile cu 420 zile
fata de anul anterior, dar inca intreprinderea se confrunta cu dificultati in ceea ce priveste onorarea
obligatiilor de plata fata de furnizori, cele 30 de zile admise ca fiind situatia optima fiind cu mult
depasite.

Structura necesarului de fond de rulment


SPECIFICATIE

- lei PERIOADA DE ANALIZA


2009
2008
110551
120132
565545
279131
676096
399263
3446510
4283730
-2770414
-3884467

2009
17413
91629
109042
1688550
-1579508

Stocuri (St)
Creante din exploatare
Active ciclice din exploatare
Datorii din exploatare
Nevoia de fond de rulment din exploatare
(NFRe)
Variatia NFRe
0%
40.21%
-59.33%
Rata nevoilor curente din exploatare
-409.76%
-972.90%
-1448.53%
(RACe)
Nevoia de fond de rulment (NFR)
-2598638
-1571041
1037329
Nevoia de fond de rulment in afara
171776
2313426
2616837
exploatarii (NFRae)
NFRe = Active ciclice din exploatare Datorii din exploatare
Active ciclice din exploatare = Stocuri + Creante din exploatare
NFRae =NFR NFRe
RACe = (NFRe / Active ciclice din exploatare) x 100
In anul 2009 excedentul de nevoi curente din exploatare scade cu - 59.33%, reprezentand
1448.53% din totalul nevoilor din exploatare. In analiza NFR ponderea cea mai mare o are NFRae
si nu NFRe care este considerata a fi partea stabila a NFR.
Variatia NFRe este determinata de urmatorii factori :

Cifra de afaceri (CA) : cresterea volumului de vanzare corelata cu tendinta de scaderea a


stocurilor au condus la diminuarea NFRe;

Modul de gestionare a stocurilor : accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor a determinat


diminuarea NFRe

Obiectul de activitate: fiind o intreprindere cu activitate de comert caracterizata printr-un


cuantum mic al valorii adaugate si un ciclu de exploatare scurt, NFRe este foarte mic si in acest caz
chiar si negativ.
Rata nevoilor curente din exploatare (RACe) ne arata ca ponderea nevoilor ciclice din exploatare
neacoperite din pasivele ciclice este foarte mica, ajungand in 2009 la -1448.53%, fata de 50% cat
este procentul maxim admis. Depasirea valorii de 50% indica un dezechilibru in finantarea curenta a
activitatii. In acest caz insa, putem spune ca firma nu se confrunta cu un astfel de dezechilibru.

Viteza de rotatie a necesarului de fond de rulment


- lei PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2009
2008
2009
Necesarul de fond de rulment (NFR)
-2598638
-1571041
1037329
Cifra de afaceri (CA)
618269
259969
776356
Numarul de rotatii (Nr)
-0.23 rot
-0.16 rot
-0.74 rot
Viteza de rotatie a NFR (VNFR)
-1534 zile
-2205 zile
487 zile
Marja de securitate minima
30 zile
30 zile
30 zile
Marja de securitate maxima
90 zile
90 zile
90 zile
Numarul de rotatii = CA / NFR
VNFR = (NFR / CA) X 365

In anul 2009, comparativ cu anii 2009 si 2008, durata in zile a unei rotatii creste de la
1534 zile in 2009, respectiv 2205 zile in 2008, ajungand la 487 zile, tendinta de crestere a
indicatorului fiind nesanatoasa.
Graficul urmator releva evolutia NFR in perioada analizata:

Capitolul 4
CONCLUZII SI PROPUNERI

n tara noastra, aflata ntr-un stadiu de consolidare a economiei de piata, procesul managerial
de analiza a echilibrului pe baza bilantului financiar in cadrul unei societati, ca o componenta a
mecanismului de piata, este n curs de formare, pe masura restructurarii aparatului economic si a
schimbarii conceptiei care a dominat n trecut raporturile dintre manageri, persoane de decizie si
persoane executante.
Obiectivul principal al procesului managerial de analiza a echilibrului pe baza
bilantului financiar l reprezinta cresterea competitivitatii societatii.
Din partea teoretica si mai ales studiul de caz prezentat printr-un ansamblu de indicatori care
se calculeaza, n conformitate cu modul de organizare a sistemului se observa ca analizat static,
echilibrul financiar al firmei a fost precar pe parcursul intervalului analizat, manifestnd o
depreciere puternic mai ales la nivelul ultimului an. Aceast stare se explic prin insuficiena
resurselor stabile, de genul fondului de rulment, pentru acoperirea nevoii de fond de rulment
existent.
In urma analizei economico-financiare efectuata la S.C. MALIN S.R.L. Oradea, s-au
putut desprinde o serie de aspecte, atat pozitive, cat si negative, cu privire la echilibrul financiar al
societatii.
Pentru a se observa mai bine concluziile constatate de-a lungul celor trei ani supusi analizei
echilibrului financiar si pentru a le intelege mai bine acestea sunt prezentate in paralel in schema
urmatoare, care este impartita pe cele doua perioade 2007-2008, respectiv 2008-2009:
Perioada de analiza 2007-2008

Perioada de analiza 2008-2009

Din punct de vedere al echilibrului permanent

Puncte tari:

Puncte tari:

Existenta unui echilibru financiar


sanatos intre resursele si utilizarile
permanente;

Variatia resurselor stabile este


superioara variatiei nevoilor stabile,
determinand un fond de rulment pozitiv
si in crestere;
Puncte slabe:

Fondul de rulment s-a realizat in cea


mai mare parte pe baza resurselor
proprii, ceea ce indica o buna structura a
fondului de rulment.

Existenta unui dezechilibru financiar


intre resursele si utilizarile permanente;

Variatia resurselor stabile este


inferioara variatiei nevoilor stabile,
determinand un fond de rulment negativ
si in scadere;

Viteza de rotatie a fondului de rulment


nu se situeaza intre limitele admise;

Rata de finantare a activelor circulante


din fondul de rulment este negativa si in
scadere, deci FRN nu reuseste sa
finanteze nevoile ciclice.

Exista dificultati in ceea ce priveste


echilibrul
financiar,
respectiv
solvabilitatea.

Puncte slabe:

Viteza de rotatie a fondului de rulment


se situeaza peste limita minima admisa

Are loc o crestere a fondului de


rulment propriu comparativ cu ceilalti
ani si o scadere a fondului de rulment
strain, ceea ce inseamna ca are loc o
scaderea a datoriilor pe termen lung
utilizate la finantarea activelor circulante.

Din punct de vedere al echilibrului curent


Puncte tari:

Existenta unui echilibru in ceea ce


priveste resursele si utilizarile ciclice;

Obtinerea unui excedent de resurse


ciclice din afara exploatarii care vor fi
folosite la finantarea exploatarii;

Puncte tari:

Rata nevoilor curente din exploatare


(RACe) arata ca ponderea nevoilor
ciclice din exploatare neacoperite din
pasivele ciclice este foarte mica, deci se
poate spune ca firma nu se confrunta cu
un dezechilibru in finantarea curenta a
activitatii.

Rata nevoilor curente din exploatare


(RACe) arata ca nevoile ciclice din Puncte slabe:
exploatare sunt acoperite de pasivele
ciclice, deci firma nu se confrunta cu un
Viteza de rotatie nu este situata intre
dezechilibru in finantarea curenta a
limitele admise;
activitatii.

Ponderea foarte mare a NFRae in NFR,


Puncte slabe
comparativ cu ponderea foarte mica a
NFRe detinuta de NFR.

Viteza de rotatie a nevoii de fond de

rulment nu se situeaza intre limitele


admisibile;

In analiza NFR ponderea cea mai mare


o are NFRae si nu NFRe care este
considerata a fi partea stabila a NFR.
Din punct de vedere al echilibrului global

Puncte tari:

Puncte slabe:

Patrimoniul net este in crestere

Variatia pozitiva a trezoreriei nete


(cash-flow pozitiv);

Variatia negativa a trezoreriei (cashflow negativ);

Fondul de rulment reuseste sa acopere


necesarul de fond de rulment,
determinand trezoreria pozitiva.

Fondul de rulment nu reuseste sa


acopere necesarul de fond de rulment,
determinand trezoreria negativa.

Patrimoniul net este in scadere.

Pe perioada analizata fondul de rulment are valori pozitive, dar si negative in anul 2009,
avand deci o evolutie crescatoare, ajungand insa, ca in 2009 aceasta evolutie sa devina chiar
descrescatoare. Aceasta inseamna ca in prima perioada (2007 2008) resursele permanente au
acoperit integral nevoile stabile cu exceptia anului 2009.
Fondul de rulment pozitiv si in crestere din perioada 2007-2008 este interpretat ca fiind o
situatie favorabila ce reflecta un surplus de surse permanente fata de alocarile permanente, fiind o
consecinta a activitatii rentabile a intreprinderii, respectiv a reinvestirii unei parti a profitului
obtinut .
In mod contrar, fondul de rulment negativ inregistrat in anul 2009 reflecta faptul ca in
perioada 2008-2009 acesta nu poate finanta nevoile ciclice, rezultat ce poate fi observat si din
calculul ratei de finantare a activelor circulante din fondul de rulment care in 2009 scade si
inregistreaza o valoare negativa.
Daca realizam o analiza pe ansamblu, observam ca in perioada 2007-2008 firma are un
echilibru financiar sanatos, insa pe perioada 2008-2009 firma are un echilibru financiar precar.
Acest dezechilibru inregistrat de intreprindere in perioada 2008-2009 este determinat de :

dezechilibrul dintre resursele si utilizarile permanente, cauzat de existenta unui


fond de rulment negativ;

dezechilibrul existent intre resursele si utilizarile ciclice, manifestat prin cresterea


nevoii de fond de rulment. Cauzele care au determinat aceasta crestere sunt:

cresterea vanzarilor;

cresterea activelor circulante intr-o proportie mai mare decat a


cifrei de afaceri;

scaderea vitezei de rotatii a activelor circulante, mai ales a


stocurilor.

Aceste cauze au determinat o crestere a nevoii de fond de rulment peste excedentul


de resurse stabile (FRN). Altfel spus, excedentul de resurse stabile nu a reusit sa acopere integral
excedentul de nevoi ciclice. Aceasta a dus la obtinerea unei trezorerii nete negative, ca expresie a
dezechilibrului financiar existent.
Principala consecinta a dezechilibrului din anul 2009 este scaderea capacitatii de plata
surprinsa de indicatorii de lichiditate si solvabilitate. Singurii indicatori dintre acestia care
inregistreaza valori satisfacatoare sunt: lichiditatea curenta si solvabilitatea financiara.
Pentru imbunatatirea situatiei din punct de vedere al echilibrului, intreprinderea trebuie
sa actioneze in vederea :

cresterii fondului de rulment pe baza capitalului propriu;

accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante;

accelerarea incasarilor, incetinirea platilor si apelarea la imprumuturi pe


termen scurt pentru a nu exista dificultati in ceea ce priveste solvabilitatea;
eficientizarea activitatii de exploatare;

realizarea ritmica si pe masura cerintelor a aprovizionarii, a productiei si


comercializarii produselor;

asigurarea unei cresteri a capacitatii de autofinantare prin reducerea


cheltuielilor in general a celor cu personalul si cele efectuate pentru lucrari si
servicii prestate de terti, astfel incat capacitatea de autofinantare sa poata fi
destinata a acoperii:

finantarea unor nevoi a gestiunii curente;

cresterea fondului de rulment;

finantarea totala sau partiala a noilor investitii;

rambursarea imprumuturilor contractate;

remunerarea capitalului investit.

asigurarea unei cresteri a autofinantarii nete care sa permita:


o

atragerea de capital de pe piata financiara cand


intreprinderea intampina dificultati;

franarea indatorarii si reducerea cheltuielilor financiare;

masurarea randamentului capitalurilor proprii;

asigurarea intreprinderii a unui mare grad de libertate in alegerea investitiilor

Capitolul 5
BIBLIOGRAFIE
1. Cotle D. .a., Situaiile financiare ntre informaie i decizie, Editura Orizonturi universitare,
Timioara, 2005, pag 32
2. Moroan Iosefina, Analiza economico-financiar, Editura Fundaiei Romnia de Mine,
Bucureti, 2008, pag 156-168
3. Moroan Iosefina, Analiza economico-financiar, Probleme rezolvate, Editura Fundaiei
Romnia de Mine, Bucureti, 2008, pag 76-98
4. Vlceanu Gh. .a., Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag 30-56
5. tefnescu Aurelia, Performana financiar a ntreprinderii, ntre realitate i creativitate,
Editura Economic, Bucureti, 2005, pag 156-186
6. Ordinul Ministerului Finanelor nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementrilor contabile
conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 766 din
10 noiembrie 2009, pag 32-46
7. Stancu Ion, Finane, Editura Economic, Bucureti, 2003, pag 76-102