Sofistii Un grup de gnditori greci a secolelor 5-1 BC

Timpul de munca lor activ este adesea numit secolul al iluminismului

grec.
Initial cuvntul a fost Sofos sinonim ("ntelept") si denot o persoan
respectat n diferite probleme privind viata privat si public. De la
mijlocul secolului al cincilea Sofistii a devenit cunoscuti ca profesori
platiti de elocventa si tot felul de cunostinte considerate necesare pentru
participarea activ la viata civic a orasului, care si singuri sofistii au
fost adesea implicati activ n viata politic, ca consecinta sofistii au
provocat atacuri asupra lor din partea grupurilor conservatoare (acuzatia
ca Protagoras propaga in societate nedreptatea, cum si acuzatia ca
sofistii l-au intruchipat pe Socrate n un sofist tipic n comedia lui
Aristofan Norii, etc.).
Lucrri de baza ale sofistilor nu au ajuns pina la noi, si opiniile lor pot fi
judecate doar din controversele conduse intre ei si Platon si Aristotel,
care au fost scrie in cartile de carte ulteriorii autori.
Pentru sofistii seniori se atribuie Protagoras, Gorgias, Hippias, Prodicos
din Cheos, Antifonul, Critia.
Pentru generatia urmtoare a sofistilor tineri -se includ Likofron,
Alcidamas, Trasimaha.
De catre un sofist necunoscut pina la noi a ajuns cartea "Discursul n
dou moduri"
Probleme naturale-filozofice ii interesau pe sofistii mai putin dect pe
generaiile anterioare de gnditori.
O trstur comun a nvatturilor sofistilora fost Relativismul, care sia gsit expresia n pozitia clasic de Protagoras "Omul- este Msura
tuturor lucrurilor"
Astfel a fost promovata natura activitatilor sofistilor: Fiecare sofist era
obligat sa invete orice tinar care apeleaza la el cu o problema sa apere
cu fermitate orice punct de vedere, ceea ce ar fi necesar n afacerile sale.
La baza acestei filosofii a fost introducerea absentei adevrului absolut
si valorilor obiective. Compararea normelor conflictuale existente ntre
diferitele popoare, dezintegrarea rapid a ideologiei traditionale n
orasele grecesti a zguduit ideea unei legi unice morale.
Relativitatea binelui si rului "discursul in doua moduri" a adus aproape
la caricatur: "Boala este un rau pentru cei pe patul demoarte, iar
pentru vnztorii de obiecte necesare pentru nmormntare si
groparii este un bine." Rolul major n perceperea lumii de catre

sofisti l-a jucat deosebirea intre natura ca membru permanent si legea

uman- variabila si schimbatoare..
Sofistii inevitabil cdeau n conflict cu convingerile religioase
traditionale. Protagoras a afirmat c nu stie dac exist un Dumnezeu
(Diog. L. IX 51). Trasimeno credea c zeii nu acorda atentie oamenilor
(DK, B 8). Diagoras Memssky si Theodore Kirensk au negat n mod
direct existena zeilor. Prodicos din Cheos au vzut originile religiei n
nchinarea la pine si vin, soarele, luna si ruri - toate lucrurile de la care
beneficiaz oamenii.
Critias, care a condus guvernul oligarhic a celor "30 tirani" din Atena,
dup nfrngerea din Atena n Rzboiul peloponesiac n 404, a declarat
religia drept o fictiune conceputa pentru a atrage oamenii pentru a se
conforma cu legile.
Protagoras a fcut prima ncercare de a sistematiza metodele de
rationament. Protagoras, conform tradiiei, a introdus concursurile
verbale n care multi sofistii recurs la denaturare si paradoxuri logice,
care au primit numele sofisme. Sofistii fcut un pas important spre
crearea stiinei limbajului. Cheos pus bazele doctrinei sinonimelor.
Sofistii au exprimat ideea de egalitate a tuturor oamenilor.
Alcidamas a spus c "Dumnezeu a fcut pe toti liberi, deci natura pe
nimeni nu a fcut sclav"
Antifonul a negat beneficiile nasterii nobile, negnd diferente
semnificative ntre greci si barbari.
Insa chiar si punctele de vedere ale sofistilor nu coincideau mereu.
n timp ce Iamblichus a declarat ca legile sunt baza existentei umane,
Antifon a considerat ca legile sunt nfiintarea rului.Iar Likofron a
considerat ca legea este un garant al drepturilor individuale ale
cetatenilor. Insa Trasimeno, n conformitate cu Platon, a sustinut c
conductorii impune legi favorabile doar lor personal.
Sofistii au influentat gindirea ginditorilor Pericle, Euripide, Herodot.
1. Inveti mai mult = Stii mai mult = Uiti mai mult = Stii mai putin = Uiti
mai putin = Stii mai mult . Deci pentru ce sa inveti?
2. Ceea ce nu ne omoara-ne face mai puternici. Ceea ce ne face slabi la
fel nu ne omoara. Deci ceea ce ne face slabi-ne face puternici.
3.Daca avioanele cad dar hulubii nu, de ce noi nu zburam pe hulubi?
4.Omul 70% e formati din apa, castravetele 90%, deci omul este 65%
castravete