Sofistii Un grup de gnditori greci a secolelor 5-1 BC
Timpul de munca lor activ este adesea numit secolul al iluminismului
grec. Initial cuvntul a fost Sofos sinonim ("ntelept") si denot o persoan respectat n diferite probleme privind viata privat si public. De la mijlocul secolului al cincilea Sofistii a devenit cunoscuti ca profesori platiti de elocventa si tot felul de cunostinte considerate necesare pentru participarea activ la viata civic a orasului, care si singuri sofistii au fost adesea implicati activ n viata politic, ca consecinta sofistii au provocat atacuri asupra lor din partea grupurilor conservatoare (acuzatia ca Protagoras propaga in societate nedreptatea, cum si acuzatia ca sofistii l-au intruchipat pe Socrate n un sofist tipic n comedia lui Aristofan Norii, etc.). Lucrri de baza ale sofistilor nu au ajuns pina la noi, si opiniile lor pot fi judecate doar din controversele conduse intre ei si Platon si Aristotel, care au fost scrie in cartile de carte ulteriorii autori. Pentru sofistii seniori se atribuie Protagoras, Gorgias, Hippias, Prodicos din Cheos, Antifonul, Critia. Pentru generatia urmtoare a sofistilor tineri -se includ Likofron, Alcidamas, Trasimaha. De catre un sofist necunoscut pina la noi a ajuns cartea "Discursul n dou moduri" Probleme naturale-filozofice ii interesau pe sofistii mai putin dect pe generaiile anterioare de gnditori. O trstur comun a nvatturilor sofistilora fost Relativismul, care sia gsit expresia n pozitia clasic de Protagoras "Omul- este Msura tuturor lucrurilor" Astfel a fost promovata natura activitatilor sofistilor: Fiecare sofist era obligat sa invete orice tinar care apeleaza la el cu o problema sa apere cu fermitate orice punct de vedere, ceea ce ar fi necesar n afacerile sale. La baza acestei filosofii a fost introducerea absentei adevrului absolut si valorilor obiective. Compararea normelor conflictuale existente ntre diferitele popoare, dezintegrarea rapid a ideologiei traditionale n orasele grecesti a zguduit ideea unei legi unice morale. Relativitatea binelui si rului "discursul in doua moduri" a adus aproape la caricatur: "Boala este un rau pentru cei pe patul demoarte, iar pentru vnztorii de obiecte necesare pentru nmormntare si groparii este un bine." Rolul major n perceperea lumii de catre
sofisti l-a jucat deosebirea intre natura ca membru permanent si legea
uman- variabila si schimbatoare.. Sofistii inevitabil cdeau n conflict cu convingerile religioase traditionale. Protagoras a afirmat c nu stie dac exist un Dumnezeu (Diog. L. IX 51). Trasimeno credea c zeii nu acorda atentie oamenilor (DK, B 8). Diagoras Memssky si Theodore Kirensk au negat n mod direct existena zeilor. Prodicos din Cheos au vzut originile religiei n nchinarea la pine si vin, soarele, luna si ruri - toate lucrurile de la care beneficiaz oamenii. Critias, care a condus guvernul oligarhic a celor "30 tirani" din Atena, dup nfrngerea din Atena n Rzboiul peloponesiac n 404, a declarat religia drept o fictiune conceputa pentru a atrage oamenii pentru a se conforma cu legile. Protagoras a fcut prima ncercare de a sistematiza metodele de rationament. Protagoras, conform tradiiei, a introdus concursurile verbale n care multi sofistii recurs la denaturare si paradoxuri logice, care au primit numele sofisme. Sofistii fcut un pas important spre crearea stiinei limbajului. Cheos pus bazele doctrinei sinonimelor. Sofistii au exprimat ideea de egalitate a tuturor oamenilor. Alcidamas a spus c "Dumnezeu a fcut pe toti liberi, deci natura pe nimeni nu a fcut sclav" Antifonul a negat beneficiile nasterii nobile, negnd diferente semnificative ntre greci si barbari. Insa chiar si punctele de vedere ale sofistilor nu coincideau mereu. n timp ce Iamblichus a declarat ca legile sunt baza existentei umane, Antifon a considerat ca legile sunt nfiintarea rului.Iar Likofron a considerat ca legea este un garant al drepturilor individuale ale cetatenilor. Insa Trasimeno, n conformitate cu Platon, a sustinut c conductorii impune legi favorabile doar lor personal. Sofistii au influentat gindirea ginditorilor Pericle, Euripide, Herodot. 1. Inveti mai mult = Stii mai mult = Uiti mai mult = Stii mai putin = Uiti mai putin = Stii mai mult . Deci pentru ce sa inveti? 2. Ceea ce nu ne omoara-ne face mai puternici. Ceea ce ne face slabi la fel nu ne omoara. Deci ceea ce ne face slabi-ne face puternici. 3.Daca avioanele cad dar hulubii nu, de ce noi nu zburam pe hulubi? 4.Omul 70% e formati din apa, castravetele 90%, deci omul este 65% castravete