FEG SIBIU

PLANTELE MEDICINALE
FARMACOGNOZIE

Profesor indrumator: CISMAS VIORICA

Elev: ANTONIU ELENA GEANINA

CULTURA PLANTELOR MEDICINALE

n ara noastr cresc cca. 150 de specii spontane de plante medicinale, dintre care numai o
mic parte sunt rspndite n cultur. Totui, n unele pri ale rii, plantele medicinale se
cultive pe suprafee din ce n ce mai mari, ca urmare a cerinelor mereu crescnde ale
industriei farmaceutice i a celei productoare de cosmetice. Aceste suprafee cultivate
reprezint importante surse melifere pentru albine. Cele mai cunoscute plante medicinale
cultivate, cu valoare melifer, sunt
Izma bun (Mentha piperita) este o plant erbacee peren, medicinal i armomatic, cu
tulpina nalt, de culoare verde nchis sau roiatic, ce nflorete n perioada iunie-august,
furniznd albinelor nectar i polen. Este mult rspndit n cultur, fiind una din cele mai
cutate plante medicinale aromatice i melifere.
ntreaga plant, n special frunzele de ment, conin ulei eteric.
Prefer o clim cald cu precipitaii suficiente. Este destul de
rezistent la frig. Prefer terenurile de lunc, uoare, profunde,
bogate n substane hrnitoare, cu umezeal suficient. n
general, culturilor de ment li se aplic nainte de artur 20 000
kg blegar la ha, 300 kg nitrat, 400 kg superfosfat, 300 kg sulfat
de potasiu. Se nmulete pe cale vegetativ, prin butai, rizomi
sau stoloni. ntreinerea culturilor const n dou sau trei praile
pe an i plivitul nainte de recoltare. Producia variaz ntre 800
i 1200 kg frunze uscate la hectar. Din 400-500 kg plante verzi
se extrage 1 kg esen de ulei. n Lunca Dunrii se dezvolt, n
urma inundaiilor, izma sau menta de balt sub dou aspecte distincte, cunoscute n limbajul
popular sub denumirea de cimburel, busuioc de balt sauizma broteasc i izma de balt
propriu-zis. La sfritul lunii iulie, nceputul lunii august nflorete busuiocul de
balt sau izma broteasc, mai puin nectarifer, dar care contribuie la meninerea activitii
familiilor de albine n aceast perioad. Cu ncepere de la 10 la 20 august nflorete i izma de
baltcare n condiii bune poate asigura un cules pn la 0,5-2 kg zilnic de familie i o
producie de miere pn la 30--40 kg n medie. Astfel de recolte se nregistreaz cam o dat la
5 ani. n restul anilor, izma are rolul de a crea condiii bune de stimulare pentru creterea
albinelor tinere n timpul toamnei. Izma o mai gsim pe cmp, pe pajiti naturale, pduri,
grdini etc. Se nmulete primvara prin semine (mai greu) sau prin desprirea rdcinilor
cu lstari tineri. Cultura ei este foarte rentabil i dureaz 3 ani.
Producia de miere este de 200kg/hectar.
Levnica (Lavandula spica) este o plant melifer
familia Lamiaceae,, un semiarbust originar din prile
sudice ale Europei, intens cercetat de albine, folosit n
industria farmaceutic pentru uleiul eteric pe care-l
conine. Nu este pretenios la sol. Formeaz un sistem
radicular puternic, o rdcin lemnoas i ramificat care
poate ajunge pn la lungimea de 2 m, de aceea este folosit
i pentru combaterea eroziunii solului.
,Tulpina formeaz tufe mici de 25-60 cm nlime, rar pn
la 70-80 cm. Tufele au forma aproape rotund. Tufele bine
formate, n al aselea- al optulea an pot ajunge deseori la
60-70 cm i excepional chiar 1 m diametru. Ramurile
1

btrne sunt goale i lignificate, iar cele tinere sunt pline, acoperite cu periori mici cenuii.
ntr-o tuf bine ramificat n plin producie se formeaz peste 1000 ramuri cu inflorescene.
Levnica are flori de culoare albastr de diferite nuane. Nu este pretenioas fa de clim,
totui reuete bine n regiunile cu umiditate suficient i cald. Prefer solurile calcaroase
uoare, cu expoziie sudic, dar merge i n terenurile mai grele. Este rezistent la nghe.
Culturile de levnic pot dura pn la 12 ani. Dintre ngrminte prefer blegarul de grajd
i ngrmintele potasice. Se poate cultiva fie prin semine semnate direct n cmp, fie prin
rsaduri obinuite n rsadnie. Semnatul direct n cmp se face toamna sau primvara de
timpuriu. Seminele semnate toamna rsar mai bine. Se seamn cu maina n rnduri la
distana de 60-80 cm folosindu-se 10-12 kg semine la hectar. Din 0,5-1 kg semine se pot
obine rsaduri pentru cultivarea unui hectar. Se mai poate nmuli i prin butai. Ca lucrri de
ntreinere se aplic plivitul i prailele de cte ori este nevoie. Recoltarea spicelor ncepe n
anul al doilea, atunci cnd majoritatea plantelor sunt n plin floare (luna iulie), pe timp
frumos, dimineaa sau seara. Producia de levnic variaz ntre 3000-4000 kg la hectar,
inflorescene proaspete, din care se pot obine 10-15 kg ulei eteric.
Levnica este o bun plant melifer. Ea produce n condiii favorabile mult nectar. Dup
datele din literatur so obine ntre 300 i 600 kg nectar la hectar i chiar mai mult.. Deci se
situeaz ntre cele mai productive plante melifere. Perioada de nflorire este lung de 3-4
sptmni. n mod normal nflorete n prile de sud ale rii noastre (regiunea Bucureti) pe
la mijlocul lunii iunie pn spre mijlocul lunii iulie, nceputul lui august. n prile mai
rcoroase din centrul rii (regiunea Braov) nflorirea ncepe cu cca. 10-15 zile mai trziu.
nflorirea cea mai intens se realizeaz ntre anii al treilea - al aselea de la plantare. medie de
miere poate fi evaluat la 50-100 kg la hectar.
Isopul (Hyssopus officinalis) este o plant
erbacee peren, foarte valoroas din punct
de vedere medicinal, ornamental i melifer,
cultivat, totui, la noi n ar pe suprafee
mici. Se poate cultiva pe orice tip de sol.
Valoarea lui melifer rezid mai ales n
faptul c nflorete de dou ori n an, o dat
n iunie-iulie

Anisonul este o plant erbacee anual. nflorirea se

face neuniform. O singur floare secret cea. 0,5-1
mg nectar, ns nu toate florile dintr-o inflorescen
produc nectar. Producia dup care lstrete din nou
nflorind a doua oar n septembrie-octombrie, cnd
flora melifer este srac. Produce, n medie, 50kg
miere la hectar.nflorete n iunie-iuliedurata nfloririi
fiind de 30 zile, producia de miere este de 100kg/ha.

Feniculul este o plant erbacee bianual sau

vivace. Fiind o plant alogam (cu polenizare
ncruciat) este cercetat de albine n timpul
nfloririi, n lunile de var. n regiunile din
Brgan i Dobrogea, unde se cultiv pe
suprafee mai ntinse i mai compacte, nfloritul
ncepe n a doua jumtate a lui august. nflorirea
dureaz pn n toamn trziu, cnd d prima
brum. Florile feniculului sunt foarte mult
cercetate de albine, cnd ziua este cald. Mierea
de fenicul este colorat nchis, cu miros plcut i
gust de caramel.
Chimionul (chimenul) este o plant bianual
rspndit la noi n flora spontan. Merge bine dup
pritoare care au fost gunoite sau dup rapi ori
cereale de toamn. Se seamn n aprilie cu maina n
rnduri, ntre care se las o distan de 35-40 cm. Se
seamn 10-15 kg la hectar. Merge bine sub o plant
protectoare (coriandru sau mac). Se recomand ca
semnatul s se fac toamna (august-septembrie) i n
cultur pur. Lucrri de ntreinere sunt plivitul i
pritul. Recoltatul se face n prg i se las n snopi
pentru a-i completa coacerea (altfel se scutur pn la
50%). Producia este de 1 000-1500 kg semine la
hectar i 2 000-2 500 kg paie la hectar. Florile produc
nectar abundent care ademenete un numr mare de albine. nflorete n luna iunie.
Angelica medicinal este o plant bienal sau
peren care crete spontan pe lng praie i n
locurile umbroase, n pduri, poiene, depresiuni etc.
Este o plant melifer foarte bun care d albinelor
nectar i polen. n cultur se menine 3-5 ani.
nflorete ncepnd din al doilea an, n iulie i
august. Durata
nfloririi este cca. 2
sptmni. Secreia de
nectar este foarte
abundent, mai mare
dimineaa i spre sear
cnd aerul este cald i
ncrcat cu vapori cu ap. Spre sear, ntre orele 16 i 17 culesul
de nectar se mrete simitor. n anii prielnici ajunge la 5-6 kg pe
zi. Mierea este de culoare roiatic, cu arom plcut i se
cristalizeaz uor.
Nalba mare este rspndit la noi n flora spontan pe marginile
rurilor, pe locurile umede i n special n Lunca Dunrii. Florile
sunt de culoare roz-pal. nflorete prin iulie-august i ofer
albinelor nectar i polen.

Nalba de grdin este o plant bianual sau peren, se gsete

la noi n cultur i rar n flora spontan din Moldova. Nalba de
grdin, ca i celelalte forme de nalb slbatic i cultivate la
noi n ar, nflorete ncepnd din luna iulie pn n toamn
trziu. Mierea este de culoare pronunat deschis. De obicei,
albinele adun i polen de la aceste plante.
Salvia (Salvia
pratensis)este o plant
melifer foarte
valoroas, ntlnit i n flora spontan, cultivat ca
plant ornamental, melifer sau medicinal.
nflorete n iunie-iulie i august. Mierea este de
culoare galben-auriu nchis, cu o arom plcut.
Producia de miere este de 300-400 kg/ha.
Valeriana (odoleanul) este o plant rspndit la
noi n flora spontan din locurile umede, prin
tufiuri, pajiti, praie, n regiuni de cmpie, de deal
i de munte. nflorete n iunie-iulie i ofer
albinelor numai nectar. Uneori din cauza
concurenei cu alte plante melifere care nfloresc n
acelai timp, florile odoleanului sunt slab sau de loc
cercetate de albine.

Anghinarea, nflorete n a doua jumtate a

lunii iulie i dureaz pn la sfritul lunii
august, fiind intens cercetat de albine.

Cimbriorul este rspndit n flora spontan,

nflorete din iunie pn n septembrie, producia de
miere fiind evaluat la cea. 200 kg/ha.

Talpa gtii nflorete din iunie pn la sfritul lunii august, iar

producia de miere variaz de la 230 la 400 kg/ha.

Cicoarea nflo
rete n iunieoctombrie
furniznd
nectar i polen.
Producia de
miere este
evaluat la 100 kg/ha.
n cadrul acestei grupe de plante mai fac
parte i alte specii ca: rezeda, ppdia,
rchitanul, voronicul, albstrelele, nemiorul de cmp, scara domnului .

Organe de plante care trebuie recoltate

- Mugurii (gemmae): se recolteaza primavara, odata cu inceperea circulatiei sevei, uneori
chiar de la sfarsitul lunii februarie. Se recolteaza cand sunt complet dezvoltati, inainte de
deschidere,ex.: muguri de brad, de plop, nuc, coacaz, etc.
- Scoarta (cortex):se recolteaza primavara, dupa inceperea circulatiei sevei, deoarece in
aceasta perioada se desprinde mai usor. De obicei scoarta se recolteaza de pe ramurile si
tulpinile plantelor de cel putin 3 ani, prin incizii circulare practicate la distante de 20-30cm si
apoi longitudinal,ex.:crusin, salcie,etc.
- Frunzele (folium):se recolteaza numai pe timp frumos si uscat. In general momentul optim
se considera a fi perioada de dinainte si pe durata infloririi plantei. Se urmareste recoltarea
frunzelor ajunse la maturitate, intregi, neatacate de boli si daunatori si in vegetatie,ex.:
patlagina, salvie, cimbru, isop, roinita, anghinare, patlagina, potbal, menta, papadie, etc.
- Iarba (herba): se recolteaza in special in perioada de inflorire a plantei. De l a speciile anuale
se colecteaza toata partea aeriana, iar de la cele perene iarba va fi taiata deasupra partii
lignificate,ex.: sunatoare, rostopasca, coada-soricelului, cicoare, sovarf, etc.
- Florile (flores): se recolteaza la un anumit stadiu de imbobocire, determinat in functie de
nivelul de principii active acumulate,ex.: salcam, lavanda, trandafir, soc, paducel, cimbru,
isop, craite, galabenele, etc.

- Semintele (semen): se recolteaza la maturitatea deplina, moment recunoscut dupa culoare si

forma,ex.: coriandru, mustar, fenicul, armurariu, castane, macese, salvie, cimbru, craite,
roinita, galbenele, anghinare, patlagina, cicoare, etc.
- Radacinile (radix) stolonii, rizomii (rhizoma), bulbii (bulbus), tuberculii (tubera): se
recolteaza toamna la sfarsitul perioadei de vegetatie, cand sunt mai bogate in principii active
sau primavara, inainte de intrare in vegetatie,ex.: valeriana, lemnul dulce; menta; obligeana,
stanjenelul; brandusa de toamna; tataneasa, brusture, cicoare.

RECOLTAREA ORGANELOR SUBTERANE

Avnd n vedere c la baza eficienei terapeutice a plantelor medicinale
st relaia substan activ-aciune farmacodinamic, de prim importan
este calitatea materiei prime.
In primul rind dorim sa subliniem faptul ca recoltarea plantelor medicinale
din flora spontana trebuie facuta din zone nepoluate, citmai indepartate de
unitatile industriale, de asezamintele omenesti sicai de acces dintre localitati
(margini de drumuri, cai ferate, soseleetc.)
Plantele medicinal sau vegetale

Primul element pentru obinerea unei materii prime de bun calitate l

constituie, cunoaterea organului de plant cu coninutul cel mai ridicat de
substane active (rdcini, rizomi, pri aeriene, scoare, frunze, flori, fructe,
semine).
Al doilea element important, legat tot de coninutul n substane active, este,
momentul optim de recoltare, n funcie de perioada din zi i condiiile
meteorologice. Alegerea momentului optim de recoltare este condiionat de
stadiul de vegetaie a plantelor (nainte de nflorire, n boboc, nflorit...) i de
anotimp. Avnd n vedere perioada de zi i condiiile meteorologice, n general,
plantele medicinale se recolteaz pe timp uscat, dimineaa, dup ce roua s-a
evaporat sau dup amiaz, pn la apusul soarelui. Plantele cu un coninut de
uleiuri volatile se vor recolta, n special, pe timp noros sau dimineaa, nainte de
rsritul soarelui.
Al treilea element, de ordin tehnic, este, metoda cea mai corect de recoltare.
Pentru protecia plantelor medicinale perene, precum i asigurarea perpeturii
speciei, la recoltare trebuie s se in seama de anumite reguli, importante pentru
viitorii ani. S valorifici raional o zon bogat n plante medicinale, nu
7

nseamn s extermini plantele din zona respectiv. n cazul recoltrii organelor

subterane sau a plantelor ntregi, se vor lsa n zona respectiv suficieni indivizi
care s asigure materialul de nmulire pentru anii viitori. Se vor lsa unele
cantiti, din fructe, care s asigure refacerea plantelor, iar n zonele unde s-au
recoltat plantele n totalitate, se va nsmna terenul cu material de nmulire
din aceleai specii.
Rdcinile (Radix), rizomii (Rhizoma), bulbii (Bulbus) i tuberculii
(Tubera), altfel spus prile subterane ale plantelor, se recolteaz primvara
timpuriu, nainte de formarea mugurilor sau a prilor aeriene ale plantei, sau
toamna trziu dup ofilirea prilor aeriene. La recoltarea acestor organe ale
plantei, datorit lipsei prilor vegetale superioare (tulpini, frunze, flori), se ivesc
cele mai multe confuzii. Si deci, se va acorda o atenie deosebit identitii
botanice a speciilor respective.
In cazul recoltarii organelor subterane sau a plantelor intregi sevor lasa in
zona respectiva suficiente plante care sa asigurematerialul de inmultire pentru
anii viitori. In cazul in care se vor recolta florile sau partile florale cu frunze se
va utiliza foarfece. In niciun caz insa nu se recomanda ca de exemplu pentru
valorificareaflorilor de tei sa se taie ramurile sau chiar copacul insusi.
Recoltareamugurilor este indicat sa se faca din pachetele de exploatareforestiera
de primavara de pe arborii doboriti. Chiar si in cazulvalorificarii fructelor se vor
lasa suficiente fructe care sa asigureperpetuarea speciilor.
Mai jos avem cateva exemple:
Toporasul

Prile subterane ale toporailor - rdcini i rizomi, prezint efecte

expectorante, secretolitice, laxative, depurative i hipotensive. Ele ajut la
8

neutralizarea toxinelor din organism i la eliminarea lor pe cale renal i

intestinal. Ceaiul de rdcini i rizomi de topora, se mai administreaz n
constipaiile uoare sau ocazionale, n cazurile uoare i medii de hipertensiune
i n afeciunile pulmonare. Decoctul mai concentrat realizat din prile
subterane ale acestei plante, prezint proprieti emetice. Ca adjuvant, ceaiul din
rdcini de toporai, se mai poate utiliza n completarea tratamentelor specifice
leucemiei.
Patrunjelul.
Radacinie contin vitamine, saruri
minerale, lipide, protide, glucide si
substante volatile care ii dau aroma
specifica. Patrunjelul se poate utilize
ca planta medicinal ca tonic digestive
in tratarea bolilor de rinichi, de inima,
de ficat, a anemiilor, etc.

Ginsengul ajuta la cresterea fortei,

a capacitatii de concentrare, de
mentinere a atentiei, a randamentului
util, la ameliorarea dispozitiei, a
somnului si la mentinerea tonusului
general.
S-a
demonstrat
ca
imbunatateste motivilitatea spermei si
nivelului testosteronului la barbatii
infertili. Se recomanda in situatii de
stres si in starile care afecteaza
performantele sexuale. Dozele mari
de ginseng sunt utile in scaderea
colesterolului. El regleaza tensiunea arteriala si are efect hipoglicemiant.
Ginsengul stimuleaza functia imuna, iar in viitor, ar putea fi utilizat in
tratamentul HIV. Pe baza unor cazuri de consum de ceai de ginseng pe
perioade lungi de timp, cercetatorii au identificat
un efect protector impotriva unor tipuri de
cancer.
Datorita actiunii imunostimulatoare si
favorabile asupra memoriei, preparatele pe baza
de ginseng sunt considerate ca un remediu in
fenomenele de imbatranire. S-a constatat ca
ginsengul are influenta pozitiva prin intarzierea
procesului de imbatranire a celulelor neuronale,
9

caracteristice varstei inaintate. Preparatele pe baza de radacini de ginseng se

recomanda si in afectiuniele cardiovasculare, in ischemie la nivel cerebral, in
ischemie renala si in formarea elziunilor in ulcerul gastric.

10

RECOLTAREA FRUNZELOR SI A LASTARIILOR

Recoltarea frunzelor i a lstarilor este o activitate foarte nensemnat pentru cultivatorii
experimentai. Cine mai are nevoie de frunze i lstari cnd exist o grmad de muguri
poteni? Cnd cretei marijuana pentru prima oar, vei savura fiecare frunz i lstar. Dac
nu fumai foarte mult, sau dac suntei un nceptor, frunzele sunt satisfctoare, iar lstarii
pot fi devastatori.
Frunzele i lstarii de la masculi sunt la fel de potente ca i cele de la femele, iar potena
lstarilor se apropie de cea a mugurilor maturi, dei puini cultivatori cunosc aceste lucruri.
Un cultivator/fumtor novice ar putea fi foarte satisfcut doar de fumarea frunzelor; lstarii de
la o varietate de calitate pot fi foarte poteni. Pentru a v face o idee despre potena posibil,
mugurii mexicani obinuii din comer aveau ntre 0.5% i 1.5% THC n 1970.
Un vlstar de calitate superioar de sinsemilla din California sau Hawaii n 1988 putea
avea ntre 3% i 6% THC. Astzi, lstarii sunt de dou pn la 12 ori mai poteni dect
mugurii mexicani din comer de acum 18 ani, deoarece dezvoltarea unor varieti superioare
i selectarea prin nmulire au crescut n mod radical potena marijuanei crescute acas n
SUA.
Potena frunzelor i a lstarilor depinde n primul rnd de varietate, apoi de dezvoltarea
plantei din care sunt culei i de poziia frunzelor pe plant . Dac varietatea este cnep
versus marijuana de calitate superioar, nu conteaz cnd culegei recolta, cci frunzele vor
conine puin THC. n cazul varietilor potente, momentul recoltei are o nsemntate
deosebit.
Chiar n lumina unor studii mai recente,acest grafic este nc destul de exact i de util,
ilustrnd modificrile ce apar n gradul de poten al frunzelor noi i al lstarilor pe msur ce
apar.

Un vlstar din vrful unei plante ce are opt sptmni ar putea avea doar un sfert din potena
aceluiai vlstar cules cteva sptmni mai trziu. nainte de a culege recolta, fumai o serie
de frunze pentru a testa dac sunt destul de potente. Ar mai putea dura cteva sptmni pn
la recoltarea unor plante satisfctoare. Odat ce planta a atins gradul de poten dorit,
recoltai frunze i lstari comparabili de la restul plantelor.
11

Unele varieti se dezvolt mai greu dect altele i deoarece condiiile de cretere variaz att
de mult de la o grdina la alta, numrul de sptmni din grafic nu indic neaprat cnd vor
atinge frunzele gradul maxim de poten. Unele frunze crescute n grdin ating punctul
maxim dup nou sptmni, n vreme ce altele ar putea s nu-l ating dect dup a 15-a

sptmn.

Potena nu crete n mod constant n toat planta; de fapt, fiecare frunz atinge punctul
maxim al potenei n momentul apariiei. Potena nu mai sporete odat ce frunza s-a format,
fapt ce puini cultivatori l observ. Frunza produce n continuare canabinoizi, dar rata de
descompunere o depete pe cea de producere, deci potena frunzelor scade cu ct stau mai
mult pe plant.
A spune c potena crete ar nseamna c frunzele noi care acum se formeaz sunt mai
potente dect cele formate anterior. Biosinteza, sau rata de producere a canabinoizilor, scade
de-a lungul dezvoltrii fiecrei frunze n parte. Fiecare frunz este cel mai potent n timp ce
se dezvolt, i ii diminueaz potena n timp.
Acesta este motivul pentru care lstarii sunt mult mai poteni dect frunzele aflate sub
acetia. Nu trebuie s v preocupe prea mult momentul recoltrii frunzelor dect dac dorii s
cultivai numai grdini vegetative. Frunzele de la baza au rareori efect. Lstarii din vrf de la
o varietate potent au efect chiar i pentru cei mai saturai fumtori.
Lstarii reprezint o cantitate semnificativ doar n grdinile mari, n aer liber. nuntru,
cultivatorii nu recolteaz mai mult de unul sau doi lstari, cantitate suficient pentru a le strni
pofta pentru recolta final de muguri.
Nu ndeprtai toate frunzele sau lstarii dac intenionai s aducei grdina la maturitate.
De fiecare dat cnd culegei frunze, puterea de cretere a plantei scade, iar o plant
desfrunzit se maturizeaz mai greu. Fiecare frunz dezvoltat contribuie cu surplusul su de
energie biologic la creterea plantei. Cnd cultivai pentru muguri, ndeprtai numai frunzele
nglbenite sau deteriorate, sau cteva frunze i lstari dac dorii s fumai.
12

Recoltarea frunzelor de dafin

Frunzele, numite adesea foi de dafin.
Industrial, uleiul de dafin este preparat din fructe, care
pot si ele sa fie folosite drept condiment.
Dafinul este o planta lemnoasa subtropicala,
foarte bine ramificata, ce poate atinge inaltimea de 1-2
m, in conditii de camera. Frunzele rigide, pergamentose
au o durata de viata de 2-3 ani. Ele contin uleiuri eterice
cu proprietati terapeutice si aromatizante. Florile apar
mai rar, sunt mici si de culoare galben-verzuie. Perioada de crestere intensa a plantei este din
primavara pana in luna august.
Suporta taierile si se simte mai confortabil in camere racoroase iarna. Tolereaza umbra
si totodata suporta excelent soarele. Temperatura optima in timpul iernii este de 4-8C. Vara
se uda abundent, iar iarna foarte rar, atat cat sa nu se usuce foarte tare pamantul, daca este
tinuta la racoare. Substratul poate fi orice pamant de gradina, proaspat si cu o structura buna.
Prin taieri aplicate la sfarsitul lunii august - inceput de septembrie, coroana plantei poate
capata diferite forme (sferica, piramidala, arbustiva etc). Transplantarea se aplica rar, la 4-5
ani, dar in fiecare primavara este bine sa se inlocuiasca pamantul de la suprafata cu altul
proaspat. Se inmulteste prin butasi care trebuie facuti la sfarsitul verii sau prin desprinderea
drajonilor.
Creste in climate asemanatoare celui mediteraneean, fie cultivat, fie in salbaticie.
Dafinul este un arbore vesnic verde. In zonele calde poate atinge o inaltime de 18 m.
Infloreste in luna mai si face ciorchini de flori albe. Fructele sunt mici, de culoare rosiealbastrie, care mai apoi se transforma in neagra, mari de cca. 12 mm. Frunzele pot fi recoltate
in orice perioada.
Frunzele de dafin sunt ovale, ascutite si netede, au
lungimi intre 2 si 8 cm. Cand sunt proaspete au o culoare
verde inchisa si sunt stralucitoare. Cand sunt uscate au o
culoare verde-maslinie si sunt mate. Aroma este calda si
destul de iute atunci cand frunza este sfaramata, iar acizii
aromatici sunt eliberati. Gustul este foarte aromat si usor
amar.
Frunzele uscate trebuie sa fie intregi si de culoare
13

verde-maslinie. Daca sunt maronii inseamna ca si-au pierdut aroma. Frunzele intregi sunt
folosite la gatit, iar cele sfaramate, sau macinate, pot fi folosite daca se doreste intarirea
gustului. Pastrate la adapost de lumina si aer isi pastreaza aroma timp de peste 2 ani.

Dafinul provine probabil din Asia Mica. Astazi creste in toata zona mediteraneeana.
Turcia este unul dintre exportatorii principali. Datorita slabei rezistente la frig, dafinul nu
poate fi cultivat in regiunile nordice. Contrar altor plante mediteraneene, in Europa nu a fost
cultivat in manastirile medievale.
Frunzele de dafin au fost considerate sfinte si asociate cu cultul zeului Apollo in
Grecia clasica. Desi invingatorii la Olimpiade, care aveau loc in onoarea lui Zeus, la fiecare
patru ani, incepand din 776 i.Ch., la Olimpia, erau la inceput decorati cu o coroana impletita
din mladite de maslin, mai apoi au fost rasplatiti cu coroana de dafin. Trecerea de la maslin la
dafin s-a datorat influentei jocurilor pythiene, tinute in onoarea lui Apollo, la Delphi,
incepand cu anul 582 i.Ch. Mai tarziu, imparatii romani au folosit coroana de dafin ca simbol
al zeului Apollo; mai mult de atat, a devenit un condiment apreciat in bucataria romana.
Astazi frunzele de dafin sunt folosite foarte des in bucataria europeana la supe, tocane,
sosuri, muraturi si carnati; de asemenea, cateva mancaruri din peste datoreaza mult acestui
condiment. Spre deosebire de majoritatea frunzelor de plante condimentare, frunzele de dafin
pot fi gatite timp indelungat fara sa-si piarda aroma. Frunzele proaspete sunt foarte aromate si
destul de amare; prin uscare amareala se reduce semnificativ, iar aroma se poate imbunatati.
Dupa ce sunt culese si sortate, frunzele se usuca fara expunere la soare. Frunzele de
buna calitate se recunosc usor nu numai dupa aroma puternica, dar si dupa culoarea verde
stralucitoare. Cu cat culoarea este mai verde, cu atat calitatea este mai buna. Daca sunt
pastrate mai mult de un an, frunzele de dafin isi pierd aroma, capata o nuanta maronie si

14

devin mai amare. Fructele dafinului sunt mai putin cunoscute, desi apar in diverse
amestecuri de condimente.
Datorita gustului robust, sunt potrivite pentru sosuri, mai ales acompaniate de cartofi si
vanat.
Sub denumirea de frunze de dafin se pot achizitiona mai multe plante, desi nu sunt inrudite
nici botanic si nici culinar. In Asia, dafinul indian este inrudit cu scortisoara din Himalaya, iar
dafinul indonezian provine din familia mirtului.

15

RECOLTAREA MUGURILOR

Mugurii se formeaza toamna, iar recoltarea lor se face primvara devreme cnd planta
isi intensifica activitatea ei de vegetatie si timpul permite. Recoltarea se termina cand
solzisorii care acopera mugurii incep sa se desfaca, mugurii plesnesc si se lungesc. n cazul
mugurilor de plop, cnd au rezina n ei cnd luai ntre degete se lipesc. Mugurii se culeg
numai cu mana ciupindu-se de pe ramurile laterale ale arborilor ajunsi la maturitate. Se
interzice ruperea mugurilor terminali de pe tulpina principala a coniferelor, deoarece prin
aceasta va fi oprita cresterea lor in inaltime.
Cercetarile moderne au constatat ca mugurii
au proprietati terapeutice superioare plantelor
mature, ca au o concentratie mai mare de principii
active cu cat sunt mai tineri, si ca prezinta un spectru
mai larg de actiune decat oricare dintre partile
plantei.
In martie, inmuguresc bradul, pinul, plopul si salcia.

Mugurii de brad cresc in varful crengutelor, ca

niste inflorescente, si sunt usor de recunoscut dupa
culoarea de un verde crud, voios, optimist.
Mugurii de brad au un gust dulce-acrisor si
sunt puternic aromati. Se pastreaza foarte bine la
frigider, in pungi de hartie. Siropul din muguri, un
medicament natural deosebit de eficient, este
recomandat astenicilor, bolnavilor de plamani,
copiilor care nu au pofta de mancare, persoanelor
slabite dupa o boala lunga si grea.
Pinul, o ruda foarte apropiata a bradului, are
proprietati

asemanatoare

acestuia,

mugurii

se

folosesc in acelasi mod, doar ca se recomanda si in

alte afectiuni. Mugurii de pin se recolteaz n lunile
martie-aprilie de pe ramurile laterale, nainte de

16

desfacere, cnd au lungimea sub 5 cm. Se rup mpreun cu ramurile subiri. Dup uscare,
mugurii pstreaz un miros aromat i gust amrui, dac se conserv n saci de hrtie.
Preparatele din muguri de pin sunt recomandate, n special, n bolile pulmonare, dar i n
inflamaii ale cilor respiratorii i n boli ale sistemului nervos. Spre deosebire de mugurii de
brad care cresc pofta de mancare, trei, patru muguri de pin, mestecati inainte de masa, scad
pofta de mancare, datorita rasinilor din continut si aromei foarte puternice. Siropul din muguri
de pin are efecte diuretice, depurative si antiinflamatoare.

Mugurii de plop negru se pot recolta de la

sfarsitul lui februarie pana la inceputul lui aprilie,
preferabil inainte de dezvoltarea frunzelor, direct
de pe ramuri. Mugurii sunt ovoizi, luciosi, rasinosi
in interior, de culoare brun-deschis pana la brun.
Au o arom dulce-amruie, foarte asemntoare cu
a propolisului. De altfel, mugurii de plop sunt
considerai un adevrat "propolis vegetal", cu
proprieti excelente de prevenire i combatere a infeciilor, de stimulare imunitar a
ntregului organism, de combatere a bolilor aparatului respirator.
Mugurii de plop se usuc ct mai repede, pentru a se evita desfacerea lor. Se folosete
uscarea natural pe rame, rogojini, hrtie, n strat subire, pentru a nu se lipi, n spaii bine
aerisite.
Au

efect

antiseptic

si

cicatrizant,

antiinflamator, expectorant, diuretic si analgesic,

datorita salicinei.
Salcia este primul copac care infrunzeste
primavara. Alaturi de frunze si scoarta de pe ramurile
tinere, de la salcie se recolteaza si mugurii, la
inceputul primaverii. Maceratul din muguri de salcie
se recomanda in insomnie, isterie si tulburari
psihosomatice.
Mesteacanul . Arbore cu scoara alb i neted n tineree, crpndu-se la btrnee.
Mugurii se recolteaz de pe ramurile tinere prin strujire.

17

Mugurii conin ulei volatil n componena cruia ntr betulina, betulol, cariofilen; se mai
conin flavonozide, compui triterpenici. Infuzia, decoctul din frunze i muguri posed aciune
diuretic (la edeme de provinen renal i cardiac) i colagog (la colecistite).

Perioada optima de recoltare a mugurilor

Denumirea Ian
plantei
Ienupar
Pin
Plop
Vasc

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

X
X

X
X
X
X

X
X
X

18

Iul

Aug

Sept

Oct

Noi

Dec

RECOLTAREA FLORILOR VEGETALE

Plantele medicinale si aromatice pot fi obtinute din flora spontana sau prin cultivare, la
recoltarea acestora fiind necesara indeplinirea acelorasi conditii cu mentiunea ca la speciile
recoltate din flora spontana trebuie evitata recoltarea excesiva, in vederea prevenirii disparitiei
acestora.
Recoltarea plantelor medicinale si aromatice, reprezinta prima etapa in prelucrarea
primara a produsului vegetal, prin care acesta este pregatit pentru utilizarea in diferite ramuri
ale industriei.
Recoltarea plantelor medicinale si aromatice, facuta in conditii optime este determinanta
pentru obtinerea unei materii prime de calitate si in aceeasi masura pentru un randament de
prelucrare crescut..
Recoltarea organelor necorespunzatoare, premature sau tardive, uscarea neglijenta sau
conservarea neadecvata pot duce la compromiterea produsului vegetal (herba).
Modalitati de recoltare
- Mecanizat (mai putin frecvent in flora spontana) cu combina, pluguri, dislocatoare,
cositori si tocatoare;
- Manual: seceri, coase, cutite, cazmale, piepteni speciali;

Conditii de recoltare
Conditiile de recoltare se refera pe de o parte, la caracteristicile meteorologice ale
perioadei in care se colecteaza plantele: vreme calda, fara precipitatii; la unele specii sunt
mentionate momente optime cum ar fi: pe roua (petale de trandafir), si pe de alta parte la
fenofaza optima (momentul de vegetatie in care planta are cel mai bun potential productiv si
calitativ).
Conditiile de calitate
- Caracterizarea biomorfologica si botanica a speciilor privind: aspectul, culoarea,
mirosul, gustul, descrierea botanica macro si microscopica, puritatea (corpuri straine si
impuritati minerale).
- Caracterizarea chimica a plantelor medicinale si aromatice, include determinarea
cantitativa a compusilor chimici raspunzatori pentru efectul terapeutic: glicozizi, alcaloizi,
uleiuri volatile, etc.
- Determinarea nivelului de contaminanti (pesticide si metale grele) din plante. In functie
de destinatia plantelor medicinale si aromatice, acestea trebuie transportate in conditii optime
fie
la procesator, fie pe piata, caz in care distributia trebuie facuta imediat.
19

Salcamul
nflorete primvara trziu, n luna maiiunie.
Salcmul triete n jur de 100 de ani i
face parte din categoria arborilor cu lemn
de esen tare, fiind greu, dur i deosebit
de rezistent la umezeal

Galbenelele.
Recoltarea se executa cand s-au deschis
primele 2-3 randuri de flori ligulate,
incepand cu luna iunie si continuand
pana in octombrie. Recoltarea se face
pe timp insorit, de indata ce s-a ridicat
roua pana seara.
Florile ligulate si antodiile se culeg
manual in cosuri, la inceput la intervale
de 2-3 zile apoi mai rar. Cu cat se
recolteaza mai regulat, cu atat plantele
formeaza mai multe inflorescente.

Lavanda.
Pentru suprafetele mici, unde recoltatul se
poate executa rapid, cea mai potrivita
inflorire pentru recoltare este in faza de 75%.
Acolo insa unde din diferite motive perioada
de recoltare se va prelungi (suprafete mari,
capacitati reduse de prelucrare), se
recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de
inflorire 50% si sa se tremine cel mai tarziu
in faza de inflorire 100%.
Inflorescentele de lavanda se recolteaza
manual cu secera sau cu ajutorul masinilor
speciale montate pe tractoare. Inflorescentele
recoltate se pun in cosuri si se transporta
imediat la unitatile de distilare.

20

Paducelul.
Este un arbust spinos, lemnos, de 2-5 m
ramificat.
Florile albe, dispuse in corimbe, alcatuite
din 5 sepale persistente, 5 petale albe,
cca 20 stamine ovoidate. Infloreste in
mai iunie.Florile se aduna in aprilieiunie, cand sant complet deschise pe
timp uscat si se usuca numai la umbra,
intinse in straturi subtiri .

Rostopasca.
Rostopasca poate fi culeasa de la inceputul
lui mai (sfarsitul lui aprilie), cand incepe
inflorirea, pana la sfarsitul lui noiembrie
Se taie partile aeriene ( flori) cu un cutit si se
transporta la locul de uscare cat mai
repede. In timpul recoltarii mana trebuie
protejata cu manusi daca nu vrem ca pielea sa
capete pentru cateva zile o nuanta galbennegricioasa de la sucul plantei.
O masura de protectie foarte importanta in
timpul recoltarii este ca mana sa nu fie dusa
la ochi, la gura ori in alt loc sensibil,
deoarece Rostopasca este foarte iritanta.

Socul.
Florile mici, albe sau slab
glbui, sunt grupate n
inflorescene umbeliforme,
sunt
hermafrodite,
pentamere.
Recoltarea se face pe timp
frumos, dup ce se ridic
roua tind cu foarfeca sau
cuitul ntreaga inflorescen
imediat de sub locul de
ramificare.
Inflorescenele recoltate se pun la uscare la soare puternic,

21

Ciubotica cucului .
Florile sunt regulate avand 5 sepale
unite intr-un tub care formeaza
caliciul. Caliciul este usor umflat, de
culoare verde-galbuie, acoperit cu
peri. Petalele sunt de asemeni in
numar de 5, unite intre ele in forma
de palnie, formand corola.
Infloreste in lunile aprilie-mai.
Ciubotica cucului creste prin poiene
si pasuni din regiunea dealurilor si a
muntilor.

Lumanarica
Recoltare : nu toate florile de la o
planta se deschid o data, ci
succesiv , incepand de la baza
inflorescentei spre varf. Adunarea
lor se face in aceeasi ordine, treptat
numai in timpul infloritului, in
iunie octombrie. Se culeg pe timp
frumos, numai petale galben-aurii
si se usuca la umbra in incaperi
foarte bine aerisite sau in aer
incalzit la temperatura de 35-40C.
Frunzele se aduna in mai-august si
se usuca la fel ca si florile.

Fumul-pamantului
Planta anuala, pitica, ierboasa, inalta de
20-70 cm, glabra, cenusie.
Frunzele sunt imparipenate, cu segmente
lanceolate, verde pal.
Florile sunt rozacee, viorii, purpurii,
violete, albe spre baza si rosii la varf,
dispuse in raceme terminale. Infloreste in
mai-septembrie.

22

Musetel.
Perioada optima de
recoltare a florilor
de musetel este
determinata de pozitia
ligulelor (albe) si a florilor
tubuloase (galbene). In
momentul deschiderii florii
de musetel, florile ligulate
din jurul receptaculului au
o pozitie de scut, iar florile
tubuloase sunt de culoare
verde. In cateva zile,
ligulele, tind sa se
indeparteze de receptacul si
sa adopte o pozitie plana.
Florile tubuloase de la baza
incep sa se deschida si sa
capete culoarea galbena.
Cand florile tubuloase
de musetel devin aproape
in totalitate galbene, iar
ligulele se apleaca noaptea
spre baza plantei,
consideram ca este
momentul optim pentru
recoltare. Este indicat ca
recoltarea musetelului sa se
realizeze cand in varful
inflorescentei mai exista
totusi cateva flori tubulare inca verzi. Daca se va intarzia recoltarea, inflorescentele
de musetel se vor dezintegra la uscare. In schimb, daca recoltarea florilor de musetel
se va face prea devreme, acestea se vor brunifica foarte usor si vor contine o cantitate
foarte mica de ulei volatil.
Momentul optim pentru recoltare este atunci cand majoritatea florilor din cultura
de musetel sunt pregatite de recoltare. Nu se recolteaza musetelul pe vreme ploioasa!
Momentul optim pentru recoltarea musetelului este dimineata, pana in ora pranzului,
cand in flori se acumuleaza o cantitate maxima de uleiuri volatile. Spre seara, aceasta
tendinta se reduce.

Moduri de recoltare a musetelului:

-

cu mana se culege manual floare cu floare, acest procedeu fiin neeconomic, deoarece
un culegator poate aduna maxim 4 kg de flori intr-o zi
cu pieptenele de cap se dubleaza randamentul
23

cu recoltatori speciali, denumiti piepteni de musetel.

Coada soricelului.
Florile sunt grupate in partea
superioara sub forma unor umbrelute.
Recoltare - florile se culeg inainte de
inflorirea completa a plantei.
Perioada de inflorire este cuprinsa in
intervalul iunie-septembrie.
Se culege pe vreme uscata, de
preferinta in miezul zilei, cand are
concentratia maxima de uleiuri
volatile.
Pentru cules, avem nevoie de un
cutitas sau, mai bine, de o foarfeca de
gradina, cu care se taie tulpina
inflorita.

Flori de tei.
Florile de Tilia platyphyllos
(tei cu frunza mare) i T
cordata (tei pucios) formeaz
mpreun produsul Flores
Tiliae oficinalis i se culeg primele la nceputul lui iunie,
celelalte dup circa dou
sptmni, la nceputul
nfloririi, cnd o parte din flori
snt nc n boboc.
Florile de Tilia tomentosa se
culeg cel mai trziu, la
nceputul lui iulie, cu sau fr
bractee, fr a se amesteca cu
cele ale celorlalte dou specii.
Recoltarea se face numai pe
timp frumos, la un interval de
1-2 zile dup ultima ploaie, necesitnd scri duble, foarfeci de pomi cu coada lung
etc. Este de dorit ca tierile de tei care se fac n pduri s se coreleze cu perioada
nfloritului, fiind cel mai lesnicios mod de recoltare.
De la arborii care nu se doboar se recolteaz produsul cu mna sau se taie cu foarfeca
de pomi ramurile tinere de 1 an de pe care se iau florile.
Recoltarea florilor din parcuri, spaii verzi, de pe osele etc. trebuie s se fac n aa fel
nct s nu fie afectat aspectul ornamental al arborilor, floare cu floare sau vrfuri mici
de crengue, evitndu-se dezbinrile de ramuri sau taieri de ramuri mari.
24

Nalba
Florile si frunzele se recolteaza fara
codite, in lunile iulie-august.
Se ususca la umbra in incaperi aerisite,
intinse in straturi subtiri.

Pelin
Florile foarte mirositoare, sant
galbene, dispuse in mici capitule
globuloase, grupate in raceme
terminale. Infloreste in iulieseptembrie
Ramurile florifere in iulie-august,
cand sant complet inflorite.

Potbal
Floarea are culoare galbena-aurie. Florile
au un miros placut si gust fad, se deschid
numai pe vreme frumoasa, iar pe vreme
urata se inchid si se apleaca in jos.
Infloreste din februarie pana in
aprilie.Florile galbene, infloresc foarte
timpuriu primavara;
Florile se culeg in stare de boboci, fara
codite(peduncul), se culeg in prima faza a
infloririi , inainte de a a junge la maturitate
completa; in lunile martie-aprilie. Florile
recoltate se pun in cosuri, ca sa nu se
striveasca
25

Sulfina
Florile mici, galbene , dispuse in raceme
lungi, se dezvolta la subtioara frunzelor .
infloreste in mai- august.
se recolteaza in timpul infloritului (maiaugust). Se usuca la umbra.

Sunatoare
Florile sale galben-auriu , grupate in
umbele, se recunosc usor dupa sucul
rosu pe care il obtinem cand le presam
intre degete.
Se recolteaza atat florile Flores
hyperici cat si herba -Herba hyperici,
in lunile iunie-iulie, cand incep sa se
deschida. Daca se recolteaza mai
tarziu, florile se inrosesc in timpul
uscarii si devin necorespunzatoare.
Florile trebuie sa-si pastreze si dupa
uscare culoarea galben-aurie si sa fie
fara codite. Se admit frunzulite
amestecate printre flori. Nu se admit
flori inrosite.

Talpa Gastei
Florile sunt mici, rozacee, dispuse in
verticile multiflore, axilare. Infloreste in
iunie-septembrie.
Creste pe marginea drumurilor, pe langa
garduri, in locuri necultivate.

26

Ventrilica
Florile sunt mici, de culoare albastru- deschis,
liliachiu, sau alb-roz.
Timpul infloririi este din mai pana in august.
Se culege partea inflorita a tulpinilor.
Cele mai eficiente sant plantele care cresc la
marginea padurilor si sub stejar .

Urzica moarta
Florile sant albe sau alb-galbui,
dispuse axilar ila baza frunzelor.
Infloreste in lunile aprilie-iulie.
Se recolteaza herba sau numai
florile, fara caliciu
Se recomanda intrebuintarea
florilor proaspete, deoarece prin
uscare eficacitatea acestora scade.

Trifoiul rosu
Florile sunt rosii-purpurii , rar albe, dispuse in
capitule globuloase, singuratice
creste prin fanete, pasuni.
se aduna in timpul infloritului, in maiseptembrie si se usuca la umbra.

Toporas
Florile odorate, violete, rosiatice sau albe,
lung pedunculate, singuratice sau aplecate

27

Florile se recolteaza in aprilie-mai,

Procese tehnice de recoltare

In functie de organul plantei medicinale si aromatice care se recolteaza , se utilizeaza o serie
de procese tehnice dupa cum urmeaza:
Taierea se realizeaza prin segmentarea transversala a plantei, o singura data la o inaltime de 710 cm fata de sol, distanta solicitata de cerintele agrotehnice de exploatare a utilajelor.
Aceast proces tehnic se realizeaza cu dispozitive specializate tip foarfeca, cositori, vindrovere fara
valturi de strivire echipate cu aparate de taiere cu dublu cutit.
Tocarea se realizeaza prin segmentarea multipla, la anumite lungimi a plantelor taiate, cu
ajutorul toctorilor mecanice sau combine de furaje.
Ruperea se realizeaza prin creerea unei tensiuni in tija florala, cu o forta tip soc, tragand de
florile si inflorescentele plantelor medicinale si aromatice sau cu o forta constanta . Un
cilindru rotativ , interacioneaz cu rotorul mobil pentru a efectua separarea capului florii de
tulpin. Cilindrul si rotorul se rotesc in sensuri opuse cu viteze periferice mai mari dect viteza
de deplasare transversal a mainii pentru a induce tensiune n tulpina plantei angajate n
vecintatea capului florii i elibereaz de tensiune tulpina n vecintatea rdcinilor, n timp ce
floarea este desprins de tulpin dup ce aceasta este antrenat de micarea cilindrului rotativ.

28

RECOLTAREA SEMINTELOR
Se recolteaza la maturitatea deplina, moment recunoscut dupa culoare si forma, ex.:
coriandru, mustar, fenicul, armurariu, castane, macese, salvie, cimbru, craite, roinita,
galbenele, anghinare, patlagina, cicoare.
Semintele trebuie colectate numai de la plantele viguroase, in perfecta stare de
sanatate. In acest fel, nu exista riscul ca boala respectiva sa existe in seminte si sa fie
transferata viitoarei generatii de plante. Pe langa plantele bolnave, se evita recoltarea
semintelor de la plantele care au crescut greu. Pentru recoltare, se aleg acele plante
care au crescut intr-un mod satisfacator, care au inaltimea, vigurozitatea, aroma,
culoarea dorita.
Alte plante de evitat pentru recoltarea semintelor sunt cele hibride. Acestea din
urma se obtin prin incrucisarea a doua plante genetic diferite pentru a obtine un soi
superior. Insa generatiile plantelor obtinute din semintele hibrizilor tind sa aiba
aceleasi caracteristici ca cele ale plantelor initiale, de dinainte de incrucisare (plante cu
polenizare libera). In alte cazuri, semintele hibrizilor sunt sterile si de aceea trebuie
evitate.
Semintele colectate de la plante care se autopolenizeaza au mari sanse sa se prinda
si sa faca plantele dorite.
Pentru recoltarea semintelor, alege o zi insorita si uscata, cele recoltate pe timp umed
putand mucegaii. In cazul rosiilor, castravetilor si ardeilor, este recomandat ca acestea
sa fie foarte bine coapte cand se colecteaza semintele.
Castravetii si dovleceii de vara pot fi lasati pe planta pana dupa primul inghet,
dupa care se separa semintele de pulpa si se usuca semintele la temperatura camerei.
In cazul altor legume sau a florilor, se asteapta pana cand semintele se usuca si se
aduna inainte sa se scuture. Semintele nu trebuie lasate nici prea mult sa stea pe plante
inainte de recoltare.
Semintele florilor pot fi recoltate cand floarea s-a ofilit sau cand aceasta are un
aspect pufos. Plantele cu pastai au seminte bune de colectat cand pastaia s-a uscat si a
devenit maro. Semintele fructelor se recolteaza cand fructul este copt in cea mai mare
parte.
Nu exista un stil anume, tehnica fiind foarte usoara, majoritatea semintelor
recoltandu-se cu mana. Totul depinde de speciile de plante, scopul fiinde sa recoltezi
doar semintele mature, bine uscate. Cand capsulele incep sa se brunifice, se rup de la
baza, deasupra unei coli sau pungi de hartie
si se scutura pana cad semintele.
ARMURARIU (Silybum marianum)
Armurariu este o planta anuala, erbacee de
la care se recolteaza samanta.
De la armurariu se recolteaza semintele
cu ajutorul combinei reglata corespunzator.
Se recolteaza in perioada cand 80% din
antodii sunt uscate, insa inainte ca acestea
sa elibereze samanta, care datorita prezentei
29

papusului este usor imprastiata. Recoltarea se face pe vreme uscata si senina. Samanta
se recolteaza cu combina de cereale

MUSTAR ALB (Sinapis alba)

Mustarul alb este o planta anuala, erbacee, de la
care se recolteaza samanta.
Epoca optima este situata in faza maturizarii
depline a semintelor, care se coloreaza in galbenauriu, intraga planta fiind de culoare galbena.
Aceasta epoca este recomandata in cazul in care
cultura se recolteaza cu combina de cereale. Daca
recoltarea se face in doua faze, se va incepe mai
devreme de epoca indicata, prin taiere cu cositoarea
si se va treiera pe brazda cu combina.
Modul de recoltare
Recoltarea direct din lan se face cu combina de recoltat cereale .La recoltare
trebuie sa se acorde atentie mare reglarii combinei, pentru a reduce cat mai mult
pierderile prin scuturare sau prin ramanerea fructelor in resturile de tulpini. Recoltatul
in doua faze impune folosirea vindroverului sau a masinii de recoltat mazare cu cutit,
care lasa plantele taiate in brazda. Taierea tulpinilor trebuie facuta cat mai sus posibil.
Dupa uscarea fructelor, plantele de mustar vor fi treierate cu combina pregatita cu
pick-up.

30

PATLAGINA (Plantago lanceolata)

Patlagina -este o planta perena, erbacee, de la care se
recolteaza frunzele pentru procesare si samanata pentru
infiintarea culturii.
Semintele de patlagina se recolteaza in al doilea an de
vegetatie, cand 70% din inflorescente s-au brunificat si
semintele au culoarea specifica speciei Inflorescentele se
taie cu secera, se usuca pe platforme betonate, se treiera
la stationar cu combina de cereale, iar samanta se
conditioneaza.
VALERIANA (Valeriana officinalis)
Valeriana este o planta perena, erbacee, de la care se
recolteaza radacina si semintele.
Semintele de valeriana se formeaza in al doilea an de
vegetatie, se maturizeaza esalonat si se scutura foarte
usor din inflorescenta recoltandu-se in mai multe etape.
Pe masura ce semintele ajung la maturitate (cand 20%
din seminte a aparut puful si au culoarea galben-brun).
Se recomanda scuturarea inflorescentelor in cosuri
captusite cu tifon sau hartie, de cateva ori, apoi taierea
inflorescentelor cu secera, dimineata, pe roua, asezarea
lor pe platforme acoperite, pentru maturizarea restului
semintelor si treierarea cu batoza sau combina (reglarea
vantului trebuie sa se faca cu atentie).
GALBENELE
Recoltarea se executa cand s-au deschis primele 2-3
randuri de flori ligulate, incepand cu luna iunie si
continuand pana in octombrie. Recoltarea se face pe timp
insorit, de indata ce s-a ridicat roua pana seara.
Semintele de galbenele se recolteaza la maturitatea
deplina, cand au un aspect cafeniu si se desprind cu
usurinta din inflorescenta. Florile ligulate si antodiile se
culeg manual in cosuri, la inceput la intervale de 2-3 zile
apoi mai rar. Cu cat se recolteaza mai regulat, cu atat
plantele formeaza mai multe inflorescente.De pe un hectar se realizeaza productii
medii de 15-30 g flori ligulate in stare proaspata sau 40-90 g inflorescente
proaspete.Din loturile destinate producerii materialului de inmultire, care se recolteaza
cu combina sau manual cu secera, se pot obtine productii medii de 6-8 g seminte/ha.

31

RECOLTAREA SCOARTEI COPACILOR

Proces recoltare
Decojirea copacilor este procesul prin care scoarta este indepartata de pe trunchiul si
ramurile acestora. Aceasta operatiune delicata pare a fi usoara atunci cand e facuta de oameni
experimentati. Echipele specializate in recoltarea scoartei folosesc macete pentru a taia
scoarta felii (cu cat feliile sunt mai mari cu atat e mai bine) si dupa aceea folosesc lama
metalica pentru a dezlipi bucatile de scoarta de copac. Chiar daca munca este istovitoare
"seceratorii" trebuie sa nu distruga membrana dintre trunchiul copacului si scoarta. Daca
aceasta este distrusa atunci copacul slabeste sau poate chiar sa moara. Aceasta membrana este
cea care asigura cresterea copacului. Anul decojirii este foarte important pentru ca urmatoarea
decojire sa fie facuta la momentul optim (dupa 9-10 ani). De aceea dupa decojire se scrie cu
vopsea ultima cifra a anului respectiv ( de exemplu daca decojirea a avut loc in 2001, cifra 1
este imptrimata pe copac). Astfel atat proprietarii cat si autoritatile sunt siguri ca recoltarea
scoartei se face la 9 ani dupa cea dinainte. Aceasta regula impreuna legile padurilor de stejar
de pluta sunt cele care protejeaza stejarii si asigura producerea unei plute de calitate.
Fiecare copac este astfel o sursa regenerabila de materie prima. Pluta este recoltata periodic
din acelasi copac si aceasta recoltare se face de generatii diferite de oameni pana cand copacul
ajunge la 200 de ani. In primii 80 de ani de viata un copac poate produce aproximativ 200 kg
de pluta, cantitate suficienta pentru 25.000 de dopuri de pluta. Cea mai mare recolta de pluta
de pe un stejar a fost inregistrata in 1889 in Portugalia: 1755 kg

32

Scopuri terapeutice
Scoarta copacilor, fiarta, zdrobita sau macinata, vindeca rani, intareste organismul,
ferindu-l de infectiile sezonului rece,si alunga boli dintre cele mai diverse. De-a lungul
timpului, scoarta copacilor a avut diferite intrebuintari pana cand oamenii au realizat ca e
buna ca medicament in diferite afectiuni.
Salcia, primul copac de la noi care infrunzeste primavara, se foloseste de mii de ani
pentru alungarea durerilor de tot felul. Are efecte tonice, antiseptice si antiinflamatoare,
sedative, astringente si antireumatismale.
Decoctul de coaja de salcie este folosit ca leac impotriva
febrei, a nevralgiilor, reumatismului si gutei. Se pun la fiert,
pentru 20 - 30 de minute, doua linguri de planta uscata, in
250 ml de apa.
Crusinul este una dintre cele mai folosite plante de la noi in
caz de constipatie.
De la stejar, in scop terapeutic, se foloseste scoarta
ramurilor tinere, care contine tanini, are gust astringent si
este lipsita de miros. Preparatele din coaja de stejar au o actiune astringenta, combat diareea
acuta, indigestia si hemostatica, reducand sangerarile in
caz de ciclu menstrual abundent, eliminarea de sange prin
tuse ori sange in urina.
Ceaiul din scoarta de stejar se prepara punand la fiert,
pentru 20 de minute, doua lingurite de scoarta maruntita
intr-un sfert de litru de apa. Este excelent in combaterea
febrei, in amigdalita si colici abdominale, faringite,
intoxicatii cu metale grele.
Mesteacanul, un arbore inalt care poate ajunge la 25 - 30 de
metri, are o coaja alba, caracteristica. Cura cu decoct din
coaja de mesteacan are efecte digestive, depurative si
antiulceroase. Decoctul este eficient in ulcerul gastric, dar si
in tratamentul intern al unor boli de piele, cum ar fi acneea.
Maceratul din scoarta de mesteacan este recomandat
impotriva pistruilor si a petelor. Se obtine punand 100 de
grame de scoarta bine uscata intr-un litru de vin rosu.
Amestecul poate fi folosit dupa 8 zile. Se pun comprese pe
zonele afectate de doua ori pe zi.
Ulmul are actiune antiinflamatoare si emolienta asupra
mucoasei intestinale. Este un antioxidant si detoxifiant de
exceptie.
Decoctul din scoarta de ulm diminueaza gazele, este eficient
impotriva ulcerului, colitei, intoxicatiilor alimentare. Este
recomandat, de asemenea, si in diferite forme de anemie si
probleme de coagulare a sangelui. Se prepara punand doua
lingurite de scoarta bine uscata si maruntata la o cana de apa. Amestecul se lasa la fiert zece
minute. Se recomanda cate o cana de decoct neindulcit de trei ori pe zi.

33

USCAREA PLANTELOR VEGETALE

Uscarea plantelor medicinale este unul dintre cei mai importanti factori care poate influenta
calitatea acestora, imediat duparecoltare. Prin uscare, produsele vegetale se stabilizeaza,
datorita inactivarii enzimelor continute.
Plantele trebuie uscate imediat dupa recoltare si sortare, pentru ca apa continuta
favorizeaza (sub influenta luminii si a oxigenului din aer) o serie de reactii chimice si fizice
care degradeaza produsul si micsoreaza cantitatea initiala de principii active. Principiile active
sau substantele active sunt responsabile pentru efectele tarapeutice ale plantelor medicinale.
Plantele nu trebuie sa inceapa sa transpire, pentru a impiedica mucegairea, ori fermentarea
acestora.
Prin eliminarea apei din produsele vegetale se poate evita formarea unor compusi noi, care
sa modifice efectele curative ale plantelor medicinale. Uscarea produce, in cazul anumitor
plante, schimbari benefice care accentueaza efectele terapeutice (spre exemplu continutul in
uleiuri esentiale al semintelor de chimen se dubleaza dupa un an de zile).
Uscarea plantelor duce la o micsorare considerabila (40-85%) a greutatii si volumului
acestora, schimbandu-li-se forma si culoarea initiale.
Uscarea plantelor se poate realiza in doua modalitati, iar in articolul de fata prezentam
prima varianta.

in mod natural, la temperatura ambianta, la soare sau la umbra.

artificial cu ajutorul unor etuve speciale sau cuptoare.

Durata uscarii naturale variaza in functie de produsul vegetal si de anotimp. Astfel, in cursul
verii frunzele, florile si ierburile se usuca in decurs de 3-7 zile. Radacinile sau scoartele se
usuca mult mai lent timp de 20-30 de zile.
Reguli generale de uscare a plantelor medicinale:

Imediat dupa recoltare, plantele se sorteaza si se indeparteaza partile patate, atacate de

insecte, mucegaite sau putrezite, precum si corpurile straine. Uneori este necesara
spalarea plantelor pentru indepartarea mizeriei sau a pamantului. Spalarea se face rapid
sub jet de apa rece astfel incat sa se evite dizolvarea unor principii active in apa.

Radacinile, rizomii si bulbii se curata prin spalare sub jet puternic de apa rece.

In mod ideal, uscarea se realizeaza aranjand plantele in straturi cat mai subtiri, ajezate
pe rame de lemn prevazute cu tifon, astfel incat aerul sa circule si sa nu fie nevoie de a
intoarce zilnic plantele de pe o parte pe alta. Locul unde se face uscarea trebuie sa fie
uscat, bine aerisit, fara praf sau insecte.

Uscarea se poate realiza si in aer liber, la soare sau la umbra, in functie de principiile
active ale produsului vegetal.

Scoarta, ramurile si lemnul se usuca de obicei la temperatura obisnuita, de 24-25

grade C, deoarece avand umiditate relativ scazuta, pot fi uscate lent, intr-un interval de
timp ceva mai mare (20-30 de zile). Dupa uscare, unele produse vegetale pot fi folosite
imediat, iar altele dupa o anumita perioada de timp. Spre exemplu scoarta de crusin se
pastreaza un an dupa uscare si apoi este folosita. Scoarta proaspata de crusin produce
efecte secundare neplacute precum greata, stare de voma, dureri de stomac.

34

Frunzele se usuca la temperaturi mai ridicate (40-60 grade C), direct la soare sau in
locuri foarte calduroase (podul casei), timp de mai multe zile. Aceste temperaturi sunt
necesare deoarece, prin uscare lenta clorofila sufera modificari ce altereaza calitatile
medicinale ale plantei.
Florile se usuca la o temperatura de aproximativ 40 grade C, prin expunere la soare
acoperite cu hartie pentru a-si pastra culoarea si mirosul.
Fructele, semintele si mugurii se usuca la temperaturi ridicate cuprinse intre 40-100
grade C, datorita umiditatii crescute sau a substantelor uleioase care impiedica o uscare
eficienta realizata la temperatura camerei intr-un timp mai lent. Asadar, uscarea acestora
se face in cuptor, la flacara foarte mica, incercandu-se sa se controleze cat mai bine
temperatura.
Partile vegetale care contin uleiuri volatile se usuca la temperatura de 30-35 grade C,
separat de alte plante pentru a nu se transmite mirosul de la o planta la alta.

Cum stim ca un produs vegetal este corect uscat?

O planta medicinala uscata corect ramane intreaga, pastrandu-si mirosul caracteristic.
Frunzele si florile uscate corect se incretesc si produc un zgomot caracteristic la zdrobirea cu
degetele: se sfarama cu mici trosnituri.
Fructele uscate se pot si ele zdrobi cu degetele, iar cand se lovesc intre ele produc un zgomot
sec.
Scoartele si radacinile uscate la indoire trebuie sa se rupa cu zgomot. Scoartele prin uscare
iau forma de tuburi sau jgheab, iar suprafetele radacinilor devin striate.

35

CONDITIONAREA PLANTELOR VEGETALE

Conditionarea consta in aducerea produselor vegetale la normele de calitate
standardizate: se selecteaza de partile degradate sau de impuritatile ramase, se taie la
dimensiunile cerute, se pulverizeaza, se mai tin putin in incaperi cu o umiditate relative a
aerului de 24-26% pentru a isi recapata elasticitatea.
Albastrele (Centaurea cyanus)
Materia prima: -flori lungi de 11 - 14 mm si late de 6 - 8
mm recoltate in timpul infloririi cu peduncul de maximum
1 cm. Florile discului au culoare violacee, iar cele
marginale albastra. Au gust dulceag, usor astrigent.
Conditionarea plantei:
-Se indeparteaza inflorescentele decolorate, trecute in
fructificare
Armurariu ( Silybum marianum / Carduus marianus )
Materia prima: fructele - achene lungi de 6-7 mm, netede,
de culoare galben-bruna pana la brun-negru, uneori brune
cu pete mai inchise. Fara miros sau gust caracteristice.
Conditionarea plantei: - fructele recoltate se
conditioneaza

Cicoare (Cichorium intybus)

Materia prima: partea aeriana a cicorii (herba) - formata
din partile aeriene ale plantei recoltate in timpul infloririi.
Frunzele bazale sunt lungi de 15 - 20 cm, late de 1 - 5 cm,
ovale, usor sinuoase pe margini si paroase pe fata
inferioara (mai ales pe nervura mediana); frunzele
tulpinale sunt mai mici, lunguiete pana la lanceolate.
Antodiile sunt geminate (dispuse cate 2 alipite) sau
aglomerate, cu flori ligulate de culoare albastra, sesile sau
scurt pedun-culate.
Conditionarea plantei: - Partea aeriana se curata de tulpini lignificate, ca si de frunze
brunificate sau ingalbenite.

Cimbru (Thymus vulgaris)

Materia prima: partea supraterestra (herba): formata din
partile aeriene nelignificate ale plantei recoltate inainte de
inflorire.

36

Conditionarea plantei: - Inainte de a se pune la uscare, din produs se indeparteaza tulpinile

groase si alte impuritati.
Cimbrul de gradina (Satureja hortensis)
Materia prima: Herba Saturejae - formata din ramuri tinere cu frunze
opuse, scurt petiolate , lungi de 1 - 3 cm, late de 2 - 5 mm, cu
marginea intreaga de culoare verde, cu flori mici de culoare alba-roz.
Mirosul este placut aromat, mai pronuntat prin frecare, gustul
pronuntat aromatic.
Conditionarea plantei: - inainte de a se pune la uscare, din produs se
indeparteaza tulpinile groase si alte impuritati.
Craite (Tagetes patula, Tagetes erecta)
Materia prima: Momentul optim de recoltare il constituie
deschiderea a peste 70% din florile linguate.
Conditionarea plantei: - sunt indepartate receptaculul,
impuritatile si corpurile straine.

Fenicul (Foeniculum vulgare)

Materia prima: fructe de fenicul (fructus): deoarece fructele
de fenicul se scutura usor si trebuie sa aiba o culoare verzuie
cu usoare nuante brune pentru a corespunde necesitatilor de
consum, ele se recolteaza in doua faze.
Conditionarea plantei: fructele de fenicul trebuie
conditionate pentru a elimina
din ele corpurile straine. La conditionare cu selectorul se folosesc site in urmatoarele
dimensiuni: sita mica cu orificii rotunde de 3 - 3,5 mm, cu deschizaturi dreptunghiulare de 3,5
- 4 mm; sita mare cu orificii rotunde de 2 - 2,5 mm, cu deschizaturi dreptunghiulare de 2,5 - 5
mm, precum si sitele de panza de sarma numerele 14 -16 -18.

Musetel (Matricaria camomilia)

Materia prima: - flori compuse dispuse in antodii
heterogame late de 15 - 20 mm, rar mai late, cu involucru
semiglobulos; receptaculul emisferic sau conic, inalt de
aproape 6 mm si lat de cea 2 mm este gol la interior.
Conditionarea plantei: - Musetelul trebuie vinturat si ciuruit
prin ciurul mecanic sau manual care are 2 site confectionate
din tabla groasa de 1-1,5 mm: cea superioara cu ochiuri de 11
mm, iar cea inferioara de 7 mm. Prin aceste operatii se
37

urmareste eliminarea ierburilor, impuritatilor, resturilor de pamint, separarea musetelului pe

loturi, ca si racorirea produsului.
Patlagina (Plantago lanceolata.)
Materia prima: frunze (folium Plantaginis lanceolatae) - sunt de
forma alungit-lanceolata, ascutite la varf, cu petiol subtire si
lung, cu nervuri paralele mai vizibile pe partea inferioara, lungi
de cca 20 cm si late pana la 4 cm, cu marginea intreaga sau
indepartat denticulata.De culoare verde specific.
Conditionarea plantei: - din produs se inlatura tulpinile,
frunzele ingalbenite si cele atacate de insecte.

Roinita (Melissa officinalis L.)

Materia prima: frunzele (Folium Melissae)recoltate in timpul
infloririi.
Conditionarea plantei: - Partea aeriana poate fi conditionata
sumar pentru a fi prelucrata in stare proaspata pentru ulei volatil
sau poate fi uscata.

38

AMBALAREA I ETICHETAREA
PRODUSELOR VEGETALE
Definirea i clasificarea ambalajelor
Odat cu dezvoltarea i diversificarea productiei de bunuri, asistm la
evolutii spectaculoase i n domeniul productiei de ambalaje, cruia i se impun
cerinte din ce n ce mai complexe.
Din punct de vedere tehnic, ambalajul este definit ca un ansamblu de
materiale, destinat protectiei calittii i integrittii produselor i facilitrii
operatiilor de circulatie tehnic a mrfurilor.
Din punct de vedere economic, ambalajul poate fi apreciat ca un produs
finit oarecare, obtinut n urma unor eforturi materiale, financiare etc.
Institutul de Ambalare din Anglia are o viziune mai cuprinztoare asupra
definirii ambalajului, conturnd n acest sens trei directii.
sistem coordonat de pregtire a bunurilor pentru transport, distributie,
depozitare, vnzare cu amnuntul i consum;

cale de asigurare a distributiei la consumatorul

final, n conditii optime i cu costuri minime;
functie tehnico - economic care urmrete
minimizarea costurilor la livrare.
De altfel i termenul englez packaging este destul
de cuprinztor, extinzndu-se asupra mai multor functii
ale ambalajelor, cu accent pe latura comercial: protectie,
conservare, uurint n utilizare, comunicare (prin
grafic, etichetare), facilitarea vnzrii.
Ambalarea i pstrarea plantelor vegetale se fac
dup uscare, n saci (din material natural sau hartie) sau
n lzi; altfel plantele se degradeaz i pierd o parte bun
din principiile active.
Ambalarea prilor ierboase se face pe timp noros
sau dimineaa, cnd nu este prea cald, spre a se evita
sfrmarea lor.
Prile de plant se pun n lzi, saci de hrtie, saci
de pnz sau baloturi presate, conform standardului
pentru fiecare plant.
39

Florile se ambaleaz n general n saci de hrtie

sau n lzi cptuite cu hrtie. Frunzele i iarba se
ambaleaz n saci sau saltele de pnz. Cnd se
pstreaz mai mult timp este bine ca ele s se preseze
n baloturi.

Rdcinile se ambaleaz n general n saci de pnz, dar pot fi i ele

presate.
Plantele ambalate vor fi etichetate, punndu-se o etichet n interiorul
sacului sau ambalajului respectiv, iar una n afar, pe ambalaj. Pe etichet se
trece denumirea plantei, att cea popular, ct i cea tiinific, prile de plant
care sunt ambalate (rdcini, iarba, frunze, flori) i eventual dac vrei s avei o
idee, greutatea lor.
n ceea ce privete clasificarea ambalajelor
utilizate pentru produsele vegetale, aceasta poate fi
fcut dup mai multe criterii:
dup natura materialului din care sunt
realizate: ambalaje din hrtie i carton; ambalaje din lemn; ambalaje din metal;
ambalaje din materiale plastice; ambalaje din materiale textile; ambalaje din
materiale complexe;

40

 dup forma de prezentare: lzi, cutii, pungi, saci, borcane, butelii,

flacoane, tuburi, bidoane, butoaie, canistre, caserole;
dup domeniul de utilizare: ambalaje de transport terestru, maritim sau
aerian; ambalaje de prezentare i desfacere;
dup modul de circulatie: ambalaje refolosibile;
ambalaje nerefolosibile;

dup relatia cu mediul ambiant: ambalaje biodegradabile; ambalaje

care nu sunt biodegradabile.

Dintre principalii factori care trebuie avuti n vedere pentru alegerea

ambalajului optim mentionm:
- caracteristicile produsului care se ambaleaz;
- conditiile de transport i manipulare, cu influen ele i solicitrile
care intervin;
- caracteristicile i aptitudinile materialelor de ambalaj;
- metoda de ambalare;
- cheltuielile ocazionate de realizarea i transportul ambalajelor.

Functiile ambalajelor

n epoca modern circulatia mrfurilor fr ambalaj este aproape de

neconceput, discutndu-se tot mai mult de sistemul bicomponent produsambalaj (la nivel mondial aproximativ 99% din productia de mrfuri este
ambalat) i rolul su n economia modern. Ambalajul, ca nsotitor al mrfii pe
tot circuitul productor-consumator, trebuie s ndeplineasc o multitudine de
cerinte, grupate n literatura de specialitate n trei functii principale: conservarea
i protectie a calittii produselor; manipularea, transportul i depozitarea;
promovare produselor.
41

2.1. Functia de conservare i protectie a calittii produselor alimentare

Rolul primordial al ambalajelor este cel de protectie a produselor i de
asigurare a celor mai bune conditii pentru mentinerea valabilittii lor. Aceast
functie vizeaz n principal dou aspecte:
Conservarea produsului prin protectie fat de factorii externi, aflati
n mediul nconjurtor, cum sunt:
factorii fizici (umiditatea relativa a aerului, particulele de praf din
atmosfer, lumina, temperatura etc.),

factorii chimici i fizico-chimici (aer, ap, oxigen, CO2 etc.),

factorii biologici (microorganisme, insecte etc.).

Din punct de vedere fizic, ambalajul trebuie s protejeze produsul de

ocurile mecanice care l-ar putea deforma, comprima, tasa etc. De asemenea, el
trebuie s actioneze ca o barier, stopnd sau diminund la limite normale
ptrunderea luminii, a temperaturii sau a altor agen i fizici care ar putea conduce
la deteriorarea nsuirilor calitative ale produselor.
42

Din punct de vedere chimic i fizico-chimic este foarte important ca

produsul s nu intre n contact cu substan e chimice agresive cum sunt H2, NH3,
SO2, CO2, prin intermediul vaporilor, gazelor produse de substan ele volatile
(hidrocarburi, fum, parfumuri etc). n acest caz, rolul de barier vizeaz i
transferul gazos din interior ctre exterior, pentru a evita pierderea aromelor
specifice produsului, deshidratarea acestuia, pierderea gazelor introduse n
ambalaj n scopul conservrii produselor etc.
Protectia biologic vizeaz mentinerea calittii igienice i microbiologice
a produselor alimentare. n acest scop, ambalajele trebuie s mpiedice att
ptrunderea microorganismelor existente n atmosfer sau care pot fi preluate la
contactul cu anumite suprafe e, persoane etc., ct i crearea condi iilor
favorabile apari iei i dezvoltrii germenilor patogeni.
Pstrarea intact a calittii i cantittii produselor ambalate. Unii
compui din structura produselor pot intra n reactii chimice nedorite cu diferite
substan e din compozitia ambalajelor. De aceea, alegerea materialelor din care
sunt confectionate ambalajele aflate n contact direct cu produsul prezint o
deosebit important n cazul produselor. Ea trebuie s tin cont de tipul
produsului (starea de agregare, coeziune etc.), de chimismul propriu (se aleg
materiale inerte chimic fat de produs i mediu) i de tehnologia de conservare
aplicat nainte sau dup ambalare (pasteurizare, sterilizare, congelare).
Legislatia european i national contine prevederi concrete referitoare la
propriettile ambalajelor care vin n contact cu produsele. Materialele din care
sunt confectionate acestea trebuie s fie stabile din punct de vedere fizicochimic, nepermitnd eliberarea unor molecule care pot trece n produs.
Transferul nedorit de substan e din ambalaj n con inutul produsului se poate
produce atunci cnd rmn molecule libere din masa materialului de ambalaj.
De asemenea, ambalajul nu trebuie s influenteze caracteristicile
organoleptice ale produsului vegetal. Tot n scopul evitrii formrii substantelor
nedorite, aplicarea desenelor pe ambalaje se face pe partea care nu intr n
contact cu produsele.
Normativele n vigoare interzic folosirea pentru ambalaje a hrtiei
provenite din deeuri; din categoria maselor plastice sunt acceptate policlorura
de vinil (PVC) i polistirenul, iar ambalajele metalice trebuie vernisate pentru a
evita coroziunea.
Ambalajul trebuie s protejeze produsul i mpotriva pierderilor
cantitative produse prin evaporare, pulverizare, frecare etc.

43

Aceast functie are ca scop facilitarea transportului, manipulrii,

stocrii i distributiei produselor. n timpul manipulrii, sistemul
bicomponent produs-ambalaj este supus unui numr mare de operatii care
contribuie substantial la creterea cheltuielilor, motiv pentru care s-a
impus rationalizarea operatiunilor din circuitul tehnic al mrfurilor.
2.2. Functia de transport - manipulare - stocare
Ambalajul trebuie s permit adaptarea
introducerii produselor la viteza mainilor i a
benzilor de lucru precum i deplasarea n diverse
planuri, ntoarceri etc., fr rsturnri sau stopri pe
benzi sau utilaje de lucru. De asemenea, proiectarea
ambalajelor trebuie s aib n vedere facilitarea
accesului la produs, simplificarea controlului,
inventarului, recep iei, tampilrii, marcrii etc.
precum i stocarea n diverse sisteme fr rsturnri.
Ambalajul influenteaz n mod substantial cheltuielile de transport, prin
form, greutate i volum propriu (mai mult sau mai putin corelat cu volumul
produsului).
Forma i mrimea ambalajelor utilizate pentru transport i depozitare
trebuie s permit stivuirea uoar a acestora n depozite precum i manevrarea
lor cu mecanisme speciale; pe perioada
depozitrii ambalajele trebuie s protejeze
produsele prin preluarea presiunii rezultate n
urma opera iei de stivuire. Ambalajul de
depozitare trebuie s prezinte pe suprafa a sa
semne avertizoare i nscrisuri referitoare la
condi iile de depozitare, indica iile de stivuire i
eventualele precau ii de manipulare.

2.3. Functia de promovare a produselor vegetale

n conditiile economiei de piat, ambalarea a devenit un instrument de
marketing foarte eficient. Ambalajul modern nu se mai limiteaz doar la
protejarea produsului, ci constituie un mijloc de comunicare ntre produs i
client, devenind un element strategic al ntreprinderii pentru comercializarea
produselor proprii. Pentru a ndeplini acest rol de intermediar, ambalajul trebuie
s asigure o informare ct mai complet asupra produsului respectiv,
contribuind la creterea sentimentului de ncredere n calitatea oferit de
44

productor. Un ambalaj estetic i care

este purttorul unor informatii utile
despre produs (caracteristici, mod de
utilizare, termen de valabilitate etc.)
atrage
atentia
cumprtorilor
i
favorizeaz
luarea
deciziei
de
cumprare.
n conditiile comercializrii prin
autoservire, ambalajul individual (de
prezentare), specific celor mai multe
produse vegetale, este expus pe rafturi i
gondole prelund arta vnztorului
(vnzator mut) i actionnd ca factor psihologic asupra cumprtorilor
potentiali prin stimularea vnzrilor ctre acetia.
Aa cum se spune c haina face pe om i ambalajul contribuie la
formarea primei impresii despre produs, transformndu-se ntr-un suport al
publicit ii la locul de vnzare. Mai mult, exist destul de multe persoane, care,
atunci cnd achizitioneaz un produs au n vedere i posibila reutilizare a
ambalajului, deci un dublu beneficiu pentru aceeai sum de bani.
Aa cum se spune c haina face pe om i ambalajul contribuie la
formarea primei impresii despre produs, transformndu-se ntr-un suport al
publicit ii la locul de vnzare. Mai mult, exist destul de multe persoane, care,
atunci cnd achizi ioneaz un produs au n vedere i posibila reutilizare a
ambalajului, deci un dublu beneficiu pentru aceeai sum de bani.
Pentru ndeplinirea functiei de promovare a produselor i implicit de
cretere a volumului vnzrilor, ambalajul trebuie s ndeplineasc anumite
conditii, precum:
s atrag atentia cumprtorului potential care trebuie s identifice n
mod clar i spontan produsul i marca;
s permit situarea produsului n grupa de referin creia i apartine
(produs alimentar) ct i n universul specific mrcii al crei purttor este;
s fie uor de recunoscut prin form, grafism, culoare, vizibilitate,
lizibilitate sugernd o idee precis despre produs; s-a demonstrat c, n
momentul vizualizrii produsului, cumprtorul sesizeaz mai nti culoarea,
apoi desenul i marca; n cazul mrfurilor alimentare, culoarea ambalajului, este
bine s fie asociat cu anumite caracteristici ale produsului; grafica trebuie s fie
simpl, expresiv, compatibil cu produsul reprezentat punnd n valoare unele
elemente utile precum: denumirea produsului, modalitti de utilizare, marca
45

fabricantului etc; forma ambalajului trebuie s in cont i de modul de utilizare

(consum) al produselor, condi iile de pstrare, modul de recuperare al
ambalajului;
schimbarea ambalajului trebuie s contribuie la creterea ncrederii
clientilor traditionali, atrgnd totodat noi consumatori;
s pun n valoare caracteristicile principale ale produsului, pentru a fi
uor deosebit de celelalte produse similare;
s existe o perfect concordan ntre ceea ce prezint i ceea ce
contine, pentru a nu induce n eroare cumprtorul;
s nu creeze impresia unei cantitti mai mari la cumprare;
s fie purttor clar al mrcii, etichetelor, textelor explicative, pretului i
imaginii produsului pentru a realiza o bun i facil comunicare cu poten ialul
cumprtor;
s fie adaptat vnzrii de mas, n cazul produselor oferite prin servire
liber;
s faciliteze transportul;
s fie comod de utilizat (de ex: sistem de deschidere, eventual i
renchidere simplu, s aib un coeficient de greutate corespunztor );
s rmn n stare func ional (bun container pentru alte produse) sau
s fie uor de pliat, sau reciclat ecologic dup utilizare.
n concluzie, forma de prezentare a mrfii are aproape aceeai importan
ca i produsul n sine, caracteristicile estetice ale ambalajului reprezentnd
elemente strategice ale ntreprinderilor productoare, cu o importan din ce n
ce mai mare n realizarea func iilor de marketing.

Materiale utilizate pentru confectionarea ambalajelor destinate

produselor vegetale

Competitivitatea
tehnico-economic
a
materialelor
destinate
confectionrii ambalajelor este analizat n raport cu functiile pe care trebuie s
le ndeplineasc ambalajele precum i prin prisma ponderii costului acestora fat
de costul produsului.

3.1. Materiale celulozice

Materialele celulozice de in nc o pondere destul de important pe piata
ambalajelor (cca 40% din total).
46

Hrtia i cartonul se preteaz bine la diverse tratamente fizico-chimice,

precum i la combinarea cu materiale de alt natur, asigurnd ndeplinirea
diverselor functii impuse ambalajelor. n acest sens, mentionm cteva exemple:
hrtia utilizat pentru confectionarea ambalajelor poate fi netratat
(inferioar, obinuit sau superioar), tratat (cerat, metalizat, acoperit cu
polimeri etc.) sau special (creponat, anticorosiv etc.).
n cazul cartonului ondulat simplu, se practic tratarea hrtiei cu un
amestec de polietilen, vinil, cear (carton tip Pevimax Well) n scopul
asigurrii rezisten ei la umezeal, grsimi i seuri;
caerarea cartonului pe o parte cu hrtie, iar pe cealalt parte cu folie de
aluminiu (carton tip Alco-papertex), obtinndu-se o rezistent superioar la
lovire, fisurare, umezeal, precum i o bun pretabilitate pentru prelucrare
(tiere, tan are, perforare etc.);
cartonul caerat cu folie de polietilen asociat cu folie de aluminiu este
utilizat cu succes la ambalarea produsele alimentare lichide ce necesit a fi
nchise ermetic i sterilizate la temperturi foarte nalte (ex: sistemul Tetra-Pak);

3.2. Materiale plastic

Materialele plastice prezint o puternic
ascensiune n ponderea ambalajelor, ctignd din
ce n ce mai mult teren prin preluarea locului
ambalajelor traditionale. Ele se gsesc ntr-o mare
diversitate i au proprietti deosebite ce confer
ambalajelor greutate foarte redus, suplete sau
reciclare rigiditate, opacitate sau natural sau
artificial,
proprietti
igienico-sanitare
corespunztoare.
Materialul plastic este un produs sintetic de natur organic, anorganic sau
mixt, care se poate modela uor, la cald sau rece, cu sau fr presiune; n
alctuirea sa intr compui macromoleculari ob inu i prin polimerizare,
policondensare sau alte procedee similare.

47

Polietilena - are cea mai larg rspndire datorit pre ului su sczut.
Poate fi:
de nalt presiune, utilizat la realizarea de pungi, folii, saci i alte
ambalaje suple sau semirigide, precum i dopuri, capace, pahare etc.
de medie presiune, utilizat de exemplu pentru ambalarea dulciurilor;
de joas presiune, care, datorit rezistentei mecanice ridicate (la sfiere,
strpungere etc.) i a unei permeabilit i reduse (este adecvat etanrilor
dificile), se utilizeaz pentru confec ionarea recipien ilor cu o capacitate de pn
la 400 kg, a lzilor, navetelor, foliei foarte sub iri (8-10 ) etc.
expandat - folosit la ambalare n special ca material de umplere,
pentru asigurarea protec iei mpotriva ocurilor mecanice.
Policlorura de vinil (Polyvinylchloride - PVC) moale sau dur, se
folosete n industria alimentar preponderent sub form de folii sau butelii.
Polistirenul (PS) este netoxic i insolubil, fiind frecvent utilizat la
ambalarea produselor alimentare proaspete (iaurt, smntn, brnz etc.), a celor
congelate, la preambalarea fructelor i legumelor etc. Polistirenul expandat
mbrac produsul ce necesit a fi protejat, crend n jurul su un strat antioc,
uoar i flexibil; de asemenea, are bune propriet i fonoizolante dar i termice,
fiind utilizat n camerele frigorifice.
Polipropilena (PP) se utilizeaz la confectionarea recipientelor
alimentare pentru dulciuri, gustri, a lzilor pentru transportul produselor calde
de panificatie, a legumelor, fructelor, petelui congelat etc, a lzilor cu pereti
desprtitori pentru transportul buteliilor cu buturi spirtoase, vin, bere, lapte,
buturi rcoritoare etc.
Principalele proprietti ale polipropilenei, care o recomand pentru
confectionarea ambalajelor folosite n scopurile mentionate, sunt: sudabilitate
bun, rezisten la grsimi i uleiuri, impermeabilitate bun la mirosuri, rezisten
chimic etc.
Polietilentereftalat-ul (PET) se utilizeaz la confectionarea buteliilor cu
strat de acoperire din latex care mpiedic (n foarte mare msur) ptrunderea
oxigenului n buturile carbogazoase i evacuarea bioxidului de carbon,
contribuind astfel la prelungirea termenului de valabilitate. Ambalajele de tip
PET au nceput s se foloseasc pe scar larg n industria uleiului, a apei
minerale, buturilor rcoritoare, o etului, buturilor alcoolice etc.
Mai pot fi mentionate materialele plastice compozite (complexe) obtinute
prin asamblarea mai multor tipuri de materiale (tot de natur plastic, sau i de
alt natur). Materialele compozite au caracteristici superioare (rezultate din
cumularea propriet ilor materialelor componente) fiind capabile s rspund
unor nevoi specifice precum ambalarea n vid, ambalarea n gaz inert, ambalarea
produselor supracongelate etc.; sunt utilizate frecvent la ambalarea buturilor
alimentare.
48

Costul ambalajelor din materiale plastice rmne nc destul de ridicat

datorit materiei prime (petrolul i derivatele sale) utilizate la confec ionarea lor.
Astfel, n cazul unor produse precum margarina, lactatele, mutarul etc.,
ambalajul reprezint 20% din costul de produc ie, putnd ajunge ns i la 70%
n cazul apei minerale.
3.3. Materiale metalice
Materialele metalice sunt utilizate pe scar larg n trile
industrializate, ocupnd un loc important n confectionarea ambalajelor
destinate industriei alimentare. Materialele utilizate n acest scop sunt:
otelul, aluminiul i materialele combinate (material plastic, carton i
metal). La alegerea tipului de material metalic trebuie avute n vedere
aspecte precum:

caracteristicile produsului ce urmeaz a fi ambalat i n special valoarea

pH-ului (produsele acide agresive pot da reac ii chimice nedorite la contactul cu
un anumit material metalic);
metoda de umplere a ambalajului (la cald, la rece, sub presiune),
temperatura i timpul de sterilizare;
posibilitatea efecturii unor tratamente speciale.
Garantia mentinerii calittii, conferit prin procedeele de conservare a
alimentelor, este dependent de unele propriet i ale ambalajului precum:
etaneitate, impermeabilitate la oxigen i vapori de ap, barier pentru
ptrunderea microorganismelor.
Cutiile metalice sunt supuse unor tratamente moderne pentru prevenirea
unor incidente precum: aa zis-ul gust metalic reclamat uneori de
consumatori, dizolvarea metalelor n produs, decolorarea produsului,
declanarea unor reac ii chimice ntre produs i metal.
49

Aluminiul este un material cu propriet i deosebite: este netoxic, are o

greutate mic, nu absoarbe lichidele sau grsimile, nu favorizeaz dezvoltarea
bacteriilor, asigur o impermeabilitate perfect, prezint o mare rezisten
termic (poate fi sterilizat), este opac, maleabil, poate fi atacat doar de solu ii
acide sau bazice foarte puternice. Aceste caracteristici l recomand ca un
excelent material ce poate fi utilizat singur sau n combina ie cu alte materiale la
confec ionarea ambalajelor destinate alimentelor i buturilor. Cu toate acestea,
el de ine o
pondere redus n totalul materialelor utilizate n acest scop, datorit costului su
ridicat (cca 51% din costul de produc ie n cazul dozelor pentru bere i buturi
rcoritoare).

Lemnul i subprodusele sale

Lemnul este cel mai vechi material

utilizat pentru confectionarea ambalajelor,
datorit bunei sale rezistente la solicitrile
mecanice i la uzur. n ultimii ani ns,
din cauza reducerii exploatrii masei
lemnoase la nivel mondial, ponderea
utilizrii sale n industria ambalajelor a
sczut considerabil (la 3-8% din total),
fiind substituit din ce n ce mai mult cu
materialele plastice i cartonul ondulat.
Pe lng aspectele de ordin
economic, substituirea lemnului este datorat i altor cauze. Astfel, n func ie de
anumi i factori de influen (parametrii mediului nconjurtor, umiditatea
proprie, vitezele de sorb ie i desorb ie, capacitatea caloric a produselor
ambalate, eventualele orificii de ventila ie sau pori etc.) n structura sa se pot
forma adevrate microclimate favorabile dezvoltrii microorganismelor i
circula iei insectelor.
De asemenea, lemnul are un con inut bogat n substan e organice i
anorganice (rini, substan e tanante, uleiuri eterice etc.) care pot influen a
caracteristicile organoleptice ale produselor,
motiv pentru care, este utilizat n special la
confec ionarea ambalajelor mari, de
transport.
3.5. Sticla
Sticla este cel mai vechi material
utilizat pentru confectionarea buteliilor i
borcanelor destinate ambalrii produselor
50

vegetale lichide i pstoase. Avantajele pe care le prezint, o recomand ca

material ideal pentru scopul mentionat; astfel:
este un material igienic, uor de splat, dezinfectat i sterilizat;
este transparent, permiynd vizualizarea produsului de ctre
consumator; totodat poate fi i colorat, n cazul n care produsul necesit
protectie mpotriva radiatiilor luminoase;
nu influenteaz caracteristicile organoleptice ale produselor;
nu permite ptrunderea vaporilor, gazelor, lichidelor;
este inert din punct de vedere chimic, neexistnd riscul declanrii
unor reactii chimice la contactul cu constituientii produsului;
rezist bine la presiuni interne ridicate, fiind recomandat pentru
ambalarea ampaniei, cidrului etc.;
materia prim folosit la ob inerea sticlei este relativ ieftin i
suficient.
Datorit greuttii mari i rezistentei slabe la ocurile mecanice i termice,
sticla este concurat puternic de materialele celulozice, plastice i metalice. Cu
toate acestea, ultimele realizari ale tehnologiilor de fabrica ie (sticla ultrauoar,
sub ire, rezistent la ocuri termice i incasabil) deschid noi perspective ale
utilizrii sale ca material de ambalare.
4. Metode i tehnici moderne de ambalare a produselor vegetale
n conditiile economiei moderne, caracterizat prin extinderea i
modernizarea pietelor, prin orientarea mai pronuntat a productorilor ctre
consumatori, industria ambalajelor este n plin expansiune, numeroase
companii investind n facilit i moderne de produc ie care s le permit
transpunerea n practic a celor mai recente realizri tiin ifice n domeniu.
Productorii de ambalaje se orienteaz spre tehnologii care s permit
reducerea consumului de materie prim, creterea productivit ii muncii att la
confec ionarea ambalajelor ct i la ambalarea produselor, creterea duratei de
conservare i valabilitate a produsului, combinarea diverselor tipuri de materiale
n scopul creterii performan elor ambalajelor, reducerea impactului asupra
mediului nconjurtor; mai nou, pe pia a ambalajelor au aprut dispozitive care,
ataate pe ambalaje, msoar anumi i parametri de mediu pe ntreg circuitul
produsului, de la productor la consumator.

51

Ambalarea n folii contractibile.

Folia contractibil este o folie de material plastic, etirat n momentul

fabricrii i care prin nclzire revine la pozitia initial. n cazul produselor
alimentare, se practic ambalarea sub vid n folie contractibil transparent i
nchidere prin termosudare (ambalarea tip skin).
Ambalarea n atmosfer modificat i
ambalarea n vid se practic n special la
produsele sensibile la ac iunea oxigenului (ex:
carnea i preparatele din carne), care ar putea
fi degradate chiar de cantit i foarte mici de
oxigen (rmase n ambalaj) pe parcursul unei
pstrri mai ndelungate. Cele dou metode au
acelai scop (eliminarea oxigenului), alegerea
uneia sau alteia fiind condi ionat de ctre
caracteristicile produsului ce urmeaz a fi
ambalat.
Ambalarea n atmosfer modificat
const n extragerea oxigenului din interiorul
ambalajului i introducerea n locul lui a unor gaze inerte cum sunt azotul i
doxidul de carbon. Metoda este indicat pentru produsele sensibile la presiune i
contraindicat produselor sensibile la frecare.
Azotul (N2) este inert, inodor i pu in solubil n ap i grsimi; scopul
folosirii sale este reducerea oxidrii grsimilor.
Dioxidul de carbon (CO2) este un bun agent bacteriostatic i fungistatic
care reduce viteza de multiplicare a bacteriilor aerobe i mucegaiurilor.
Dei oxigenul este n general evitat n procesul ambalrii, exist i cazuri
n care este utilizat drept component n formarea amestecului gazos. De
exemplu, la ambalarea crnii, prezen a oxigenului men ine culoarea roie a
produsului i mpiedic apari ia germenilor patogeni anaerobi din genul
Clostridium.

52

 Ambalarea n vid const n reducerea presiunii aerului din interiorul

ambalajului cu ajutorul unei instala ii speciale. Este indicat pentru produsele
sensibile la frecare, asigurnd pstrarea integrit ii acestora i contraindicat
produselor sensibile la presiune, care pot fi deteriorate sau distruse.
Ambalarea cu pelicule aderente const n aplicarea pe produs a unui strat
rezistent i impermeabil din material peliculogen care, dup uscare, protejeaz
suprafa a acestuia (de ex: la brnzeturi).
n arealul preocuprilor care vizeaz asigurarea mentinerii calittii
produselor alimentare pe traseul productor - consumator, au aprut dispozitive
care ataate ambalajelor, au capacitatea de a nregistra evolu ia parametrilor de
mediu suporta i de ctre produs pe ntreg traseul men ionat.
Un astfel de dispozitiv este Thermocron-ul, care poate indica abaterile
temperaturilor de la gama prescris, precum i data (perioada) n care s-a produs
acest lucru, permi nd identificarea cauzelor care au condus la deprecierea
produselor. Dispozitivul este un minicomputer care include: termometru, ceas,
calendar, o memorie pentru nregistrarea temperaturii i o memorie adi ional n
care se pot nscrie date referitoare la transport.
Etichetarea produselor vegetale

Etichetarea ambalajului de desfacere a produselor trebuie s conin

urmtoarea inf ormaie:
inscripia Fabricat n ...;
denumirea
ntreprinderii-productoare,
adresa,
telefonul
(locul
destinaiei
vnztorului,
ntreprinztorului i importatorului);
denumirea complet a produsului;

53

 numrul lotului;
lista ingredientelor, inclusiv aditivii alimentari (pentru produsul
multicomponent);
masa net, g;
condiiile de pstrare;
data fabricrii;
termenul de valabilitate sau data-limit de consum A se consuma de
preferin pn la sfritul... (luna, anul);
codul de bare (dac exist).

54

CUPRINS

Cultura plantelor medicinale

p. 1

Recoltarea plantelor

p.6

Uscarea plantelor

p.34

Conditionarea plantelor

p.36

Ambalare si conditionare

p.39

Cuprins

p.55

Bibliografie

p.56

55

BIBLIOGRAFIE
Constantin Parvu- Universul plantelor ,Editia a II-a,Ed.Enciclopedica,Bucuresti, 1997
Viorica Istudor- Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie
,vol I,Ed. Medicala,Bucuresti, 1988.
Viorica Istudor- Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie,vol III,Ed. Medicala,Bucuresti,2005.
Ciulei, E. Grigorescu, Ursula Stanescu- Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie
,vol I,Ed Medicala, Bucuresti,1993.
I. Ciulei, E. Grigorescu, Ursula Stanescu- Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie
,vol II,Ed Medicala, Bucuresti,1993.
Grd C.E., Duu L.E., Popescu M.L., Pavel M., Iordache A.T., Tudor I. Bazele teoretice i
practice ale analizei farmacognostice , vol. I, Ed. Curtea Veche,Bucureti, 2008
Grd C.E., Duu L.E., Popescu M.L., Pavel M., Iordache A.T., Tudor I. Bazele teoretice i
practice ale analizeifarmacognostice
, vol. II, Ed. Curtea Veche, Bucureti, 2008.
Madalena Palade- Botanica farmaceutica.Sistematicavegetala ,vol II,Ed.
Tehnica,Bucuresti,20009
.*** Farmacopeea Romana ,Editia X,.

56