Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PLANTELE MEDICINALE
FARMACOGNOZIE
btrne sunt goale i lignificate, iar cele tinere sunt pline, acoperite cu periori mici cenuii.
ntr-o tuf bine ramificat n plin producie se formeaz peste 1000 ramuri cu inflorescene.
Levnica are flori de culoare albastr de diferite nuane. Nu este pretenioas fa de clim,
totui reuete bine n regiunile cu umiditate suficient i cald. Prefer solurile calcaroase
uoare, cu expoziie sudic, dar merge i n terenurile mai grele. Este rezistent la nghe.
Culturile de levnic pot dura pn la 12 ani. Dintre ngrminte prefer blegarul de grajd
i ngrmintele potasice. Se poate cultiva fie prin semine semnate direct n cmp, fie prin
rsaduri obinuite n rsadnie. Semnatul direct n cmp se face toamna sau primvara de
timpuriu. Seminele semnate toamna rsar mai bine. Se seamn cu maina n rnduri la
distana de 60-80 cm folosindu-se 10-12 kg semine la hectar. Din 0,5-1 kg semine se pot
obine rsaduri pentru cultivarea unui hectar. Se mai poate nmuli i prin butai. Ca lucrri de
ntreinere se aplic plivitul i prailele de cte ori este nevoie. Recoltarea spicelor ncepe n
anul al doilea, atunci cnd majoritatea plantelor sunt n plin floare (luna iulie), pe timp
frumos, dimineaa sau seara. Producia de levnic variaz ntre 3000-4000 kg la hectar,
inflorescene proaspete, din care se pot obine 10-15 kg ulei eteric.
Levnica este o bun plant melifer. Ea produce n condiii favorabile mult nectar. Dup
datele din literatur so obine ntre 300 i 600 kg nectar la hectar i chiar mai mult.. Deci se
situeaz ntre cele mai productive plante melifere. Perioada de nflorire este lung de 3-4
sptmni. n mod normal nflorete n prile de sud ale rii noastre (regiunea Bucureti) pe
la mijlocul lunii iunie pn spre mijlocul lunii iulie, nceputul lui august. n prile mai
rcoroase din centrul rii (regiunea Braov) nflorirea ncepe cu cca. 10-15 zile mai trziu.
nflorirea cea mai intens se realizeaz ntre anii al treilea - al aselea de la plantare. medie de
miere poate fi evaluat la 50-100 kg la hectar.
Isopul (Hyssopus officinalis) este o plant
erbacee peren, foarte valoroas din punct
de vedere medicinal, ornamental i melifer,
cultivat, totui, la noi n ar pe suprafee
mici. Se poate cultiva pe orice tip de sol.
Valoarea lui melifer rezid mai ales n
faptul c nflorete de dou ori n an, o dat
n iunie-iulie
Cicoarea nflo
rete n iunieoctombrie
furniznd
nectar i polen.
Producia de
miere este
evaluat la 100 kg/ha.
n cadrul acestei grupe de plante mai fac
parte i alte specii ca: rezeda, ppdia,
rchitanul, voronicul, albstrelele, nemiorul de cmp, scara domnului .
10
Un vlstar din vrful unei plante ce are opt sptmni ar putea avea doar un sfert din potena
aceluiai vlstar cules cteva sptmni mai trziu. nainte de a culege recolta, fumai o serie
de frunze pentru a testa dac sunt destul de potente. Ar mai putea dura cteva sptmni pn
la recoltarea unor plante satisfctoare. Odat ce planta a atins gradul de poten dorit,
recoltai frunze i lstari comparabili de la restul plantelor.
11
Unele varieti se dezvolt mai greu dect altele i deoarece condiiile de cretere variaz att
de mult de la o grdina la alta, numrul de sptmni din grafic nu indic neaprat cnd vor
atinge frunzele gradul maxim de poten. Unele frunze crescute n grdin ating punctul
maxim dup nou sptmni, n vreme ce altele ar putea s nu-l ating dect dup a 15-a
sptmn.
Potena nu crete n mod constant n toat planta; de fapt, fiecare frunz atinge punctul
maxim al potenei n momentul apariiei. Potena nu mai sporete odat ce frunza s-a format,
fapt ce puini cultivatori l observ. Frunza produce n continuare canabinoizi, dar rata de
descompunere o depete pe cea de producere, deci potena frunzelor scade cu ct stau mai
mult pe plant.
A spune c potena crete ar nseamna c frunzele noi care acum se formeaz sunt mai
potente dect cele formate anterior. Biosinteza, sau rata de producere a canabinoizilor, scade
de-a lungul dezvoltrii fiecrei frunze n parte. Fiecare frunz este cel mai potent n timp ce
se dezvolt, i ii diminueaz potena n timp.
Acesta este motivul pentru care lstarii sunt mult mai poteni dect frunzele aflate sub
acetia. Nu trebuie s v preocupe prea mult momentul recoltrii frunzelor dect dac dorii s
cultivai numai grdini vegetative. Frunzele de la baza au rareori efect. Lstarii din vrf de la
o varietate potent au efect chiar i pentru cei mai saturai fumtori.
Lstarii reprezint o cantitate semnificativ doar n grdinile mari, n aer liber. nuntru,
cultivatorii nu recolteaz mai mult de unul sau doi lstari, cantitate suficient pentru a le strni
pofta pentru recolta final de muguri.
Nu ndeprtai toate frunzele sau lstarii dac intenionai s aducei grdina la maturitate.
De fiecare dat cnd culegei frunze, puterea de cretere a plantei scade, iar o plant
desfrunzit se maturizeaz mai greu. Fiecare frunz dezvoltat contribuie cu surplusul su de
energie biologic la creterea plantei. Cnd cultivai pentru muguri, ndeprtai numai frunzele
nglbenite sau deteriorate, sau cteva frunze i lstari dac dorii s fumai.
12
verde-maslinie. Daca sunt maronii inseamna ca si-au pierdut aroma. Frunzele intregi sunt
folosite la gatit, iar cele sfaramate, sau macinate, pot fi folosite daca se doreste intarirea
gustului. Pastrate la adapost de lumina si aer isi pastreaza aroma timp de peste 2 ani.
Dafinul provine probabil din Asia Mica. Astazi creste in toata zona mediteraneeana.
Turcia este unul dintre exportatorii principali. Datorita slabei rezistente la frig, dafinul nu
poate fi cultivat in regiunile nordice. Contrar altor plante mediteraneene, in Europa nu a fost
cultivat in manastirile medievale.
Frunzele de dafin au fost considerate sfinte si asociate cu cultul zeului Apollo in
Grecia clasica. Desi invingatorii la Olimpiade, care aveau loc in onoarea lui Zeus, la fiecare
patru ani, incepand din 776 i.Ch., la Olimpia, erau la inceput decorati cu o coroana impletita
din mladite de maslin, mai apoi au fost rasplatiti cu coroana de dafin. Trecerea de la maslin la
dafin s-a datorat influentei jocurilor pythiene, tinute in onoarea lui Apollo, la Delphi,
incepand cu anul 582 i.Ch. Mai tarziu, imparatii romani au folosit coroana de dafin ca simbol
al zeului Apollo; mai mult de atat, a devenit un condiment apreciat in bucataria romana.
Astazi frunzele de dafin sunt folosite foarte des in bucataria europeana la supe, tocane,
sosuri, muraturi si carnati; de asemenea, cateva mancaruri din peste datoreaza mult acestui
condiment. Spre deosebire de majoritatea frunzelor de plante condimentare, frunzele de dafin
pot fi gatite timp indelungat fara sa-si piarda aroma. Frunzele proaspete sunt foarte aromate si
destul de amare; prin uscare amareala se reduce semnificativ, iar aroma se poate imbunatati.
Dupa ce sunt culese si sortate, frunzele se usuca fara expunere la soare. Frunzele de
buna calitate se recunosc usor nu numai dupa aroma puternica, dar si dupa culoarea verde
stralucitoare. Cu cat culoarea este mai verde, cu atat calitatea este mai buna. Daca sunt
pastrate mai mult de un an, frunzele de dafin isi pierd aroma, capata o nuanta maronie si
14
devin mai amare. Fructele dafinului sunt mai putin cunoscute, desi apar in diverse
amestecuri de condimente.
Datorita gustului robust, sunt potrivite pentru sosuri, mai ales acompaniate de cartofi si
vanat.
Sub denumirea de frunze de dafin se pot achizitiona mai multe plante, desi nu sunt inrudite
nici botanic si nici culinar. In Asia, dafinul indian este inrudit cu scortisoara din Himalaya, iar
dafinul indonezian provine din familia mirtului.
15
RECOLTAREA MUGURILOR
Mugurii se formeaza toamna, iar recoltarea lor se face primvara devreme cnd planta
isi intensifica activitatea ei de vegetatie si timpul permite. Recoltarea se termina cand
solzisorii care acopera mugurii incep sa se desfaca, mugurii plesnesc si se lungesc. n cazul
mugurilor de plop, cnd au rezina n ei cnd luai ntre degete se lipesc. Mugurii se culeg
numai cu mana ciupindu-se de pe ramurile laterale ale arborilor ajunsi la maturitate. Se
interzice ruperea mugurilor terminali de pe tulpina principala a coniferelor, deoarece prin
aceasta va fi oprita cresterea lor in inaltime.
Cercetarile moderne au constatat ca mugurii
au proprietati terapeutice superioare plantelor
mature, ca au o concentratie mai mare de principii
active cu cat sunt mai tineri, si ca prezinta un spectru
mai larg de actiune decat oricare dintre partile
plantei.
In martie, inmuguresc bradul, pinul, plopul si salcia.
asemanatoare
acestuia,
mugurii
se
16
desfacere, cnd au lungimea sub 5 cm. Se rup mpreun cu ramurile subiri. Dup uscare,
mugurii pstreaz un miros aromat i gust amrui, dac se conserv n saci de hrtie.
Preparatele din muguri de pin sunt recomandate, n special, n bolile pulmonare, dar i n
inflamaii ale cilor respiratorii i n boli ale sistemului nervos. Spre deosebire de mugurii de
brad care cresc pofta de mancare, trei, patru muguri de pin, mestecati inainte de masa, scad
pofta de mancare, datorita rasinilor din continut si aromei foarte puternice. Siropul din muguri
de pin are efecte diuretice, depurative si antiinflamatoare.
efect
antiseptic
si
cicatrizant,
17
Mugurii conin ulei volatil n componena cruia ntr betulina, betulol, cariofilen; se mai
conin flavonozide, compui triterpenici. Infuzia, decoctul din frunze i muguri posed aciune
diuretic (la edeme de provinen renal i cardiac) i colagog (la colecistite).
Feb
Mar
Apr
Mai
Iun
X
X
X
X
X
X
X
X
X
18
Iul
Aug
Sept
Oct
Noi
Dec
Conditii de recoltare
Conditiile de recoltare se refera pe de o parte, la caracteristicile meteorologice ale
perioadei in care se colecteaza plantele: vreme calda, fara precipitatii; la unele specii sunt
mentionate momente optime cum ar fi: pe roua (petale de trandafir), si pe de alta parte la
fenofaza optima (momentul de vegetatie in care planta are cel mai bun potential productiv si
calitativ).
Conditiile de calitate
- Caracterizarea biomorfologica si botanica a speciilor privind: aspectul, culoarea,
mirosul, gustul, descrierea botanica macro si microscopica, puritatea (corpuri straine si
impuritati minerale).
- Caracterizarea chimica a plantelor medicinale si aromatice, include determinarea
cantitativa a compusilor chimici raspunzatori pentru efectul terapeutic: glicozizi, alcaloizi,
uleiuri volatile, etc.
- Determinarea nivelului de contaminanti (pesticide si metale grele) din plante. In functie
de destinatia plantelor medicinale si aromatice, acestea trebuie transportate in conditii optime
fie
la procesator, fie pe piata, caz in care distributia trebuie facuta imediat.
19
Salcamul
nflorete primvara trziu, n luna maiiunie.
Salcmul triete n jur de 100 de ani i
face parte din categoria arborilor cu lemn
de esen tare, fiind greu, dur i deosebit
de rezistent la umezeal
Galbenelele.
Recoltarea se executa cand s-au deschis
primele 2-3 randuri de flori ligulate,
incepand cu luna iunie si continuand
pana in octombrie. Recoltarea se face
pe timp insorit, de indata ce s-a ridicat
roua pana seara.
Florile ligulate si antodiile se culeg
manual in cosuri, la inceput la intervale
de 2-3 zile apoi mai rar. Cu cat se
recolteaza mai regulat, cu atat plantele
formeaza mai multe inflorescente.
Lavanda.
Pentru suprafetele mici, unde recoltatul se
poate executa rapid, cea mai potrivita
inflorire pentru recoltare este in faza de 75%.
Acolo insa unde din diferite motive perioada
de recoltare se va prelungi (suprafete mari,
capacitati reduse de prelucrare), se
recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de
inflorire 50% si sa se tremine cel mai tarziu
in faza de inflorire 100%.
Inflorescentele de lavanda se recolteaza
manual cu secera sau cu ajutorul masinilor
speciale montate pe tractoare. Inflorescentele
recoltate se pun in cosuri si se transporta
imediat la unitatile de distilare.
20
Paducelul.
Este un arbust spinos, lemnos, de 2-5 m
ramificat.
Florile albe, dispuse in corimbe, alcatuite
din 5 sepale persistente, 5 petale albe,
cca 20 stamine ovoidate. Infloreste in
mai iunie.Florile se aduna in aprilieiunie, cand sant complet deschise pe
timp uscat si se usuca numai la umbra,
intinse in straturi subtiri .
Rostopasca.
Rostopasca poate fi culeasa de la inceputul
lui mai (sfarsitul lui aprilie), cand incepe
inflorirea, pana la sfarsitul lui noiembrie
Se taie partile aeriene ( flori) cu un cutit si se
transporta la locul de uscare cat mai
repede. In timpul recoltarii mana trebuie
protejata cu manusi daca nu vrem ca pielea sa
capete pentru cateva zile o nuanta galbennegricioasa de la sucul plantei.
O masura de protectie foarte importanta in
timpul recoltarii este ca mana sa nu fie dusa
la ochi, la gura ori in alt loc sensibil,
deoarece Rostopasca este foarte iritanta.
Socul.
Florile mici, albe sau slab
glbui, sunt grupate n
inflorescene umbeliforme,
sunt
hermafrodite,
pentamere.
Recoltarea se face pe timp
frumos, dup ce se ridic
roua tind cu foarfeca sau
cuitul ntreaga inflorescen
imediat de sub locul de
ramificare.
Inflorescenele recoltate se pun la uscare la soare puternic,
21
Ciubotica cucului .
Florile sunt regulate avand 5 sepale
unite intr-un tub care formeaza
caliciul. Caliciul este usor umflat, de
culoare verde-galbuie, acoperit cu
peri. Petalele sunt de asemeni in
numar de 5, unite intre ele in forma
de palnie, formand corola.
Infloreste in lunile aprilie-mai.
Ciubotica cucului creste prin poiene
si pasuni din regiunea dealurilor si a
muntilor.
Lumanarica
Recoltare : nu toate florile de la o
planta se deschid o data, ci
succesiv , incepand de la baza
inflorescentei spre varf. Adunarea
lor se face in aceeasi ordine, treptat
numai in timpul infloritului, in
iunie octombrie. Se culeg pe timp
frumos, numai petale galben-aurii
si se usuca la umbra in incaperi
foarte bine aerisite sau in aer
incalzit la temperatura de 35-40C.
Frunzele se aduna in mai-august si
se usuca la fel ca si florile.
Fumul-pamantului
Planta anuala, pitica, ierboasa, inalta de
20-70 cm, glabra, cenusie.
Frunzele sunt imparipenate, cu segmente
lanceolate, verde pal.
Florile sunt rozacee, viorii, purpurii,
violete, albe spre baza si rosii la varf,
dispuse in raceme terminale. Infloreste in
mai-septembrie.
22
Musetel.
Perioada optima de
recoltare a florilor
de musetel este
determinata de pozitia
ligulelor (albe) si a florilor
tubuloase (galbene). In
momentul deschiderii florii
de musetel, florile ligulate
din jurul receptaculului au
o pozitie de scut, iar florile
tubuloase sunt de culoare
verde. In cateva zile,
ligulele, tind sa se
indeparteze de receptacul si
sa adopte o pozitie plana.
Florile tubuloase de la baza
incep sa se deschida si sa
capete culoarea galbena.
Cand florile tubuloase
de musetel devin aproape
in totalitate galbene, iar
ligulele se apleaca noaptea
spre baza plantei,
consideram ca este
momentul optim pentru
recoltare. Este indicat ca
recoltarea musetelului sa se
realizeze cand in varful
inflorescentei mai exista
totusi cateva flori tubulare inca verzi. Daca se va intarzia recoltarea, inflorescentele
de musetel se vor dezintegra la uscare. In schimb, daca recoltarea florilor de musetel
se va face prea devreme, acestea se vor brunifica foarte usor si vor contine o cantitate
foarte mica de ulei volatil.
Momentul optim pentru recoltare este atunci cand majoritatea florilor din cultura
de musetel sunt pregatite de recoltare. Nu se recolteaza musetelul pe vreme ploioasa!
Momentul optim pentru recoltarea musetelului este dimineata, pana in ora pranzului,
cand in flori se acumuleaza o cantitate maxima de uleiuri volatile. Spre seara, aceasta
tendinta se reduce.
cu mana se culege manual floare cu floare, acest procedeu fiin neeconomic, deoarece
un culegator poate aduna maxim 4 kg de flori intr-o zi
cu pieptenele de cap se dubleaza randamentul
23
Coada soricelului.
Florile sunt grupate in partea
superioara sub forma unor umbrelute.
Recoltare - florile se culeg inainte de
inflorirea completa a plantei.
Perioada de inflorire este cuprinsa in
intervalul iunie-septembrie.
Se culege pe vreme uscata, de
preferinta in miezul zilei, cand are
concentratia maxima de uleiuri
volatile.
Pentru cules, avem nevoie de un
cutitas sau, mai bine, de o foarfeca de
gradina, cu care se taie tulpina
inflorita.
Flori de tei.
Florile de Tilia platyphyllos
(tei cu frunza mare) i T
cordata (tei pucios) formeaz
mpreun produsul Flores
Tiliae oficinalis i se culeg primele la nceputul lui iunie,
celelalte dup circa dou
sptmni, la nceputul
nfloririi, cnd o parte din flori
snt nc n boboc.
Florile de Tilia tomentosa se
culeg cel mai trziu, la
nceputul lui iulie, cu sau fr
bractee, fr a se amesteca cu
cele ale celorlalte dou specii.
Recoltarea se face numai pe
timp frumos, la un interval de
1-2 zile dup ultima ploaie, necesitnd scri duble, foarfeci de pomi cu coada lung
etc. Este de dorit ca tierile de tei care se fac n pduri s se coreleze cu perioada
nfloritului, fiind cel mai lesnicios mod de recoltare.
De la arborii care nu se doboar se recolteaz produsul cu mna sau se taie cu foarfeca
de pomi ramurile tinere de 1 an de pe care se iau florile.
Recoltarea florilor din parcuri, spaii verzi, de pe osele etc. trebuie s se fac n aa fel
nct s nu fie afectat aspectul ornamental al arborilor, floare cu floare sau vrfuri mici
de crengue, evitndu-se dezbinrile de ramuri sau taieri de ramuri mari.
24
Nalba
Florile si frunzele se recolteaza fara
codite, in lunile iulie-august.
Se ususca la umbra in incaperi aerisite,
intinse in straturi subtiri.
Pelin
Florile foarte mirositoare, sant
galbene, dispuse in mici capitule
globuloase, grupate in raceme
terminale. Infloreste in iulieseptembrie
Ramurile florifere in iulie-august,
cand sant complet inflorite.
Potbal
Floarea are culoare galbena-aurie. Florile
au un miros placut si gust fad, se deschid
numai pe vreme frumoasa, iar pe vreme
urata se inchid si se apleaca in jos.
Infloreste din februarie pana in
aprilie.Florile galbene, infloresc foarte
timpuriu primavara;
Florile se culeg in stare de boboci, fara
codite(peduncul), se culeg in prima faza a
infloririi , inainte de a a junge la maturitate
completa; in lunile martie-aprilie. Florile
recoltate se pun in cosuri, ca sa nu se
striveasca
25
Sulfina
Florile mici, galbene , dispuse in raceme
lungi, se dezvolta la subtioara frunzelor .
infloreste in mai- august.
se recolteaza in timpul infloritului (maiaugust). Se usuca la umbra.
Sunatoare
Florile sale galben-auriu , grupate in
umbele, se recunosc usor dupa sucul
rosu pe care il obtinem cand le presam
intre degete.
Se recolteaza atat florile Flores
hyperici cat si herba -Herba hyperici,
in lunile iunie-iulie, cand incep sa se
deschida. Daca se recolteaza mai
tarziu, florile se inrosesc in timpul
uscarii si devin necorespunzatoare.
Florile trebuie sa-si pastreze si dupa
uscare culoarea galben-aurie si sa fie
fara codite. Se admit frunzulite
amestecate printre flori. Nu se admit
flori inrosite.
Talpa Gastei
Florile sunt mici, rozacee, dispuse in
verticile multiflore, axilare. Infloreste in
iunie-septembrie.
Creste pe marginea drumurilor, pe langa
garduri, in locuri necultivate.
26
Ventrilica
Florile sunt mici, de culoare albastru- deschis,
liliachiu, sau alb-roz.
Timpul infloririi este din mai pana in august.
Se culege partea inflorita a tulpinilor.
Cele mai eficiente sant plantele care cresc la
marginea padurilor si sub stejar .
Urzica moarta
Florile sant albe sau alb-galbui,
dispuse axilar ila baza frunzelor.
Infloreste in lunile aprilie-iulie.
Se recolteaza herba sau numai
florile, fara caliciu
Se recomanda intrebuintarea
florilor proaspete, deoarece prin
uscare eficacitatea acestora scade.
Trifoiul rosu
Florile sunt rosii-purpurii , rar albe, dispuse in
capitule globuloase, singuratice
creste prin fanete, pasuni.
se aduna in timpul infloritului, in maiseptembrie si se usuca la umbra.
Toporas
Florile odorate, violete, rosiatice sau albe,
lung pedunculate, singuratice sau aplecate
27
28
RECOLTAREA SEMINTELOR
Se recolteaza la maturitatea deplina, moment recunoscut dupa culoare si forma, ex.:
coriandru, mustar, fenicul, armurariu, castane, macese, salvie, cimbru, craite, roinita,
galbenele, anghinare, patlagina, cicoare.
Semintele trebuie colectate numai de la plantele viguroase, in perfecta stare de
sanatate. In acest fel, nu exista riscul ca boala respectiva sa existe in seminte si sa fie
transferata viitoarei generatii de plante. Pe langa plantele bolnave, se evita recoltarea
semintelor de la plantele care au crescut greu. Pentru recoltare, se aleg acele plante
care au crescut intr-un mod satisfacator, care au inaltimea, vigurozitatea, aroma,
culoarea dorita.
Alte plante de evitat pentru recoltarea semintelor sunt cele hibride. Acestea din
urma se obtin prin incrucisarea a doua plante genetic diferite pentru a obtine un soi
superior. Insa generatiile plantelor obtinute din semintele hibrizilor tind sa aiba
aceleasi caracteristici ca cele ale plantelor initiale, de dinainte de incrucisare (plante cu
polenizare libera). In alte cazuri, semintele hibrizilor sunt sterile si de aceea trebuie
evitate.
Semintele colectate de la plante care se autopolenizeaza au mari sanse sa se prinda
si sa faca plantele dorite.
Pentru recoltarea semintelor, alege o zi insorita si uscata, cele recoltate pe timp umed
putand mucegaii. In cazul rosiilor, castravetilor si ardeilor, este recomandat ca acestea
sa fie foarte bine coapte cand se colecteaza semintele.
Castravetii si dovleceii de vara pot fi lasati pe planta pana dupa primul inghet,
dupa care se separa semintele de pulpa si se usuca semintele la temperatura camerei.
In cazul altor legume sau a florilor, se asteapta pana cand semintele se usuca si se
aduna inainte sa se scuture. Semintele nu trebuie lasate nici prea mult sa stea pe plante
inainte de recoltare.
Semintele florilor pot fi recoltate cand floarea s-a ofilit sau cand aceasta are un
aspect pufos. Plantele cu pastai au seminte bune de colectat cand pastaia s-a uscat si a
devenit maro. Semintele fructelor se recolteaza cand fructul este copt in cea mai mare
parte.
Nu exista un stil anume, tehnica fiind foarte usoara, majoritatea semintelor
recoltandu-se cu mana. Totul depinde de speciile de plante, scopul fiinde sa recoltezi
doar semintele mature, bine uscate. Cand capsulele incep sa se brunifice, se rup de la
baza, deasupra unei coli sau pungi de hartie
si se scutura pana cad semintele.
ARMURARIU (Silybum marianum)
Armurariu este o planta anuala, erbacee de
la care se recolteaza samanta.
De la armurariu se recolteaza semintele
cu ajutorul combinei reglata corespunzator.
Se recolteaza in perioada cand 80% din
antodii sunt uscate, insa inainte ca acestea
sa elibereze samanta, care datorita prezentei
29
papusului este usor imprastiata. Recoltarea se face pe vreme uscata si senina. Samanta
se recolteaza cu combina de cereale
30
31
Proces recoltare
Decojirea copacilor este procesul prin care scoarta este indepartata de pe trunchiul si
ramurile acestora. Aceasta operatiune delicata pare a fi usoara atunci cand e facuta de oameni
experimentati. Echipele specializate in recoltarea scoartei folosesc macete pentru a taia
scoarta felii (cu cat feliile sunt mai mari cu atat e mai bine) si dupa aceea folosesc lama
metalica pentru a dezlipi bucatile de scoarta de copac. Chiar daca munca este istovitoare
"seceratorii" trebuie sa nu distruga membrana dintre trunchiul copacului si scoarta. Daca
aceasta este distrusa atunci copacul slabeste sau poate chiar sa moara. Aceasta membrana este
cea care asigura cresterea copacului. Anul decojirii este foarte important pentru ca urmatoarea
decojire sa fie facuta la momentul optim (dupa 9-10 ani). De aceea dupa decojire se scrie cu
vopsea ultima cifra a anului respectiv ( de exemplu daca decojirea a avut loc in 2001, cifra 1
este imptrimata pe copac). Astfel atat proprietarii cat si autoritatile sunt siguri ca recoltarea
scoartei se face la 9 ani dupa cea dinainte. Aceasta regula impreuna legile padurilor de stejar
de pluta sunt cele care protejeaza stejarii si asigura producerea unei plute de calitate.
Fiecare copac este astfel o sursa regenerabila de materie prima. Pluta este recoltata periodic
din acelasi copac si aceasta recoltare se face de generatii diferite de oameni pana cand copacul
ajunge la 200 de ani. In primii 80 de ani de viata un copac poate produce aproximativ 200 kg
de pluta, cantitate suficienta pentru 25.000 de dopuri de pluta. Cea mai mare recolta de pluta
de pe un stejar a fost inregistrata in 1889 in Portugalia: 1755 kg
32
Scopuri terapeutice
Scoarta copacilor, fiarta, zdrobita sau macinata, vindeca rani, intareste organismul,
ferindu-l de infectiile sezonului rece,si alunga boli dintre cele mai diverse. De-a lungul
timpului, scoarta copacilor a avut diferite intrebuintari pana cand oamenii au realizat ca e
buna ca medicament in diferite afectiuni.
Salcia, primul copac de la noi care infrunzeste primavara, se foloseste de mii de ani
pentru alungarea durerilor de tot felul. Are efecte tonice, antiseptice si antiinflamatoare,
sedative, astringente si antireumatismale.
Decoctul de coaja de salcie este folosit ca leac impotriva
febrei, a nevralgiilor, reumatismului si gutei. Se pun la fiert,
pentru 20 - 30 de minute, doua linguri de planta uscata, in
250 ml de apa.
Crusinul este una dintre cele mai folosite plante de la noi in
caz de constipatie.
De la stejar, in scop terapeutic, se foloseste scoarta
ramurilor tinere, care contine tanini, are gust astringent si
este lipsita de miros. Preparatele din coaja de stejar au o actiune astringenta, combat diareea
acuta, indigestia si hemostatica, reducand sangerarile in
caz de ciclu menstrual abundent, eliminarea de sange prin
tuse ori sange in urina.
Ceaiul din scoarta de stejar se prepara punand la fiert,
pentru 20 de minute, doua lingurite de scoarta maruntita
intr-un sfert de litru de apa. Este excelent in combaterea
febrei, in amigdalita si colici abdominale, faringite,
intoxicatii cu metale grele.
Mesteacanul, un arbore inalt care poate ajunge la 25 - 30 de
metri, are o coaja alba, caracteristica. Cura cu decoct din
coaja de mesteacan are efecte digestive, depurative si
antiulceroase. Decoctul este eficient in ulcerul gastric, dar si
in tratamentul intern al unor boli de piele, cum ar fi acneea.
Maceratul din scoarta de mesteacan este recomandat
impotriva pistruilor si a petelor. Se obtine punand 100 de
grame de scoarta bine uscata intr-un litru de vin rosu.
Amestecul poate fi folosit dupa 8 zile. Se pun comprese pe
zonele afectate de doua ori pe zi.
Ulmul are actiune antiinflamatoare si emolienta asupra
mucoasei intestinale. Este un antioxidant si detoxifiant de
exceptie.
Decoctul din scoarta de ulm diminueaza gazele, este eficient
impotriva ulcerului, colitei, intoxicatiilor alimentare. Este
recomandat, de asemenea, si in diferite forme de anemie si
probleme de coagulare a sangelui. Se prepara punand doua
lingurite de scoarta bine uscata si maruntata la o cana de apa. Amestecul se lasa la fiert zece
minute. Se recomanda cate o cana de decoct neindulcit de trei ori pe zi.
33
Radacinile, rizomii si bulbii se curata prin spalare sub jet puternic de apa rece.
In mod ideal, uscarea se realizeaza aranjand plantele in straturi cat mai subtiri, ajezate
pe rame de lemn prevazute cu tifon, astfel incat aerul sa circule si sa nu fie nevoie de a
intoarce zilnic plantele de pe o parte pe alta. Locul unde se face uscarea trebuie sa fie
uscat, bine aerisit, fara praf sau insecte.
Uscarea se poate realiza si in aer liber, la soare sau la umbra, in functie de principiile
active ale produsului vegetal.
34
Frunzele se usuca la temperaturi mai ridicate (40-60 grade C), direct la soare sau in
locuri foarte calduroase (podul casei), timp de mai multe zile. Aceste temperaturi sunt
necesare deoarece, prin uscare lenta clorofila sufera modificari ce altereaza calitatile
medicinale ale plantei.
Florile se usuca la o temperatura de aproximativ 40 grade C, prin expunere la soare
acoperite cu hartie pentru a-si pastra culoarea si mirosul.
Fructele, semintele si mugurii se usuca la temperaturi ridicate cuprinse intre 40-100
grade C, datorita umiditatii crescute sau a substantelor uleioase care impiedica o uscare
eficienta realizata la temperatura camerei intr-un timp mai lent. Asadar, uscarea acestora
se face in cuptor, la flacara foarte mica, incercandu-se sa se controleze cat mai bine
temperatura.
Partile vegetale care contin uleiuri volatile se usuca la temperatura de 30-35 grade C,
separat de alte plante pentru a nu se transmite mirosul de la o planta la alta.
35
36
38
AMBALAREA I ETICHETAREA
PRODUSELOR VEGETALE
Definirea i clasificarea ambalajelor
Odat cu dezvoltarea i diversificarea productiei de bunuri, asistm la
evolutii spectaculoase i n domeniul productiei de ambalaje, cruia i se impun
cerinte din ce n ce mai complexe.
Din punct de vedere tehnic, ambalajul este definit ca un ansamblu de
materiale, destinat protectiei calittii i integrittii produselor i facilitrii
operatiilor de circulatie tehnic a mrfurilor.
Din punct de vedere economic, ambalajul poate fi apreciat ca un produs
finit oarecare, obtinut n urma unor eforturi materiale, financiare etc.
Institutul de Ambalare din Anglia are o viziune mai cuprinztoare asupra
definirii ambalajului, conturnd n acest sens trei directii.
sistem coordonat de pregtire a bunurilor pentru transport, distributie,
depozitare, vnzare cu amnuntul i consum;
40
Functiile ambalajelor
43
Competitivitatea
tehnico-economic
a
materialelor
destinate
confectionrii ambalajelor este analizat n raport cu functiile pe care trebuie s
le ndeplineasc ambalajele precum i prin prisma ponderii costului acestora fat
de costul produsului.
47
Polietilena - are cea mai larg rspndire datorit pre ului su sczut.
Poate fi:
de nalt presiune, utilizat la realizarea de pungi, folii, saci i alte
ambalaje suple sau semirigide, precum i dopuri, capace, pahare etc.
de medie presiune, utilizat de exemplu pentru ambalarea dulciurilor;
de joas presiune, care, datorit rezistentei mecanice ridicate (la sfiere,
strpungere etc.) i a unei permeabilit i reduse (este adecvat etanrilor
dificile), se utilizeaz pentru confec ionarea recipien ilor cu o capacitate de pn
la 400 kg, a lzilor, navetelor, foliei foarte sub iri (8-10 ) etc.
expandat - folosit la ambalare n special ca material de umplere,
pentru asigurarea protec iei mpotriva ocurilor mecanice.
Policlorura de vinil (Polyvinylchloride - PVC) moale sau dur, se
folosete n industria alimentar preponderent sub form de folii sau butelii.
Polistirenul (PS) este netoxic i insolubil, fiind frecvent utilizat la
ambalarea produselor alimentare proaspete (iaurt, smntn, brnz etc.), a celor
congelate, la preambalarea fructelor i legumelor etc. Polistirenul expandat
mbrac produsul ce necesit a fi protejat, crend n jurul su un strat antioc,
uoar i flexibil; de asemenea, are bune propriet i fonoizolante dar i termice,
fiind utilizat n camerele frigorifice.
Polipropilena (PP) se utilizeaz la confectionarea recipientelor
alimentare pentru dulciuri, gustri, a lzilor pentru transportul produselor calde
de panificatie, a legumelor, fructelor, petelui congelat etc, a lzilor cu pereti
desprtitori pentru transportul buteliilor cu buturi spirtoase, vin, bere, lapte,
buturi rcoritoare etc.
Principalele proprietti ale polipropilenei, care o recomand pentru
confectionarea ambalajelor folosite n scopurile mentionate, sunt: sudabilitate
bun, rezisten la grsimi i uleiuri, impermeabilitate bun la mirosuri, rezisten
chimic etc.
Polietilentereftalat-ul (PET) se utilizeaz la confectionarea buteliilor cu
strat de acoperire din latex care mpiedic (n foarte mare msur) ptrunderea
oxigenului n buturile carbogazoase i evacuarea bioxidului de carbon,
contribuind astfel la prelungirea termenului de valabilitate. Ambalajele de tip
PET au nceput s se foloseasc pe scar larg n industria uleiului, a apei
minerale, buturilor rcoritoare, o etului, buturilor alcoolice etc.
Mai pot fi mentionate materialele plastice compozite (complexe) obtinute
prin asamblarea mai multor tipuri de materiale (tot de natur plastic, sau i de
alt natur). Materialele compozite au caracteristici superioare (rezultate din
cumularea propriet ilor materialelor componente) fiind capabile s rspund
unor nevoi specifice precum ambalarea n vid, ambalarea n gaz inert, ambalarea
produselor supracongelate etc.; sunt utilizate frecvent la ambalarea buturilor
alimentare.
48
51
52
53
numrul lotului;
lista ingredientelor, inclusiv aditivii alimentari (pentru produsul
multicomponent);
masa net, g;
condiiile de pstrare;
data fabricrii;
termenul de valabilitate sau data-limit de consum A se consuma de
preferin pn la sfritul... (luna, anul);
codul de bare (dac exist).
54
CUPRINS
p. 1
Recoltarea plantelor
p.6
Uscarea plantelor
p.34
Conditionarea plantelor
p.36
Ambalare si conditionare
p.39
Cuprins
p.55
Bibliografie
p.56
55
BIBLIOGRAFIE
Constantin Parvu- Universul plantelor ,Editia a II-a,Ed.Enciclopedica,Bucuresti, 1997
Viorica Istudor- Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie
,vol I,Ed. Medicala,Bucuresti, 1988.
Viorica Istudor- Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie,vol III,Ed. Medicala,Bucuresti,2005.
Ciulei, E. Grigorescu, Ursula Stanescu- Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie
,vol I,Ed Medicala, Bucuresti,1993.
I. Ciulei, E. Grigorescu, Ursula Stanescu- Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie
,vol II,Ed Medicala, Bucuresti,1993.
Grd C.E., Duu L.E., Popescu M.L., Pavel M., Iordache A.T., Tudor I. Bazele teoretice i
practice ale analizei farmacognostice , vol. I, Ed. Curtea Veche,Bucureti, 2008
Grd C.E., Duu L.E., Popescu M.L., Pavel M., Iordache A.T., Tudor I. Bazele teoretice i
practice ale analizeifarmacognostice
, vol. II, Ed. Curtea Veche, Bucureti, 2008.
Madalena Palade- Botanica farmaceutica.Sistematicavegetala ,vol II,Ed.
Tehnica,Bucuresti,20009
.*** Farmacopeea Romana ,Editia X,.
56