DIRECTIA FITOSANITARA din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii

Rurale este autoritate de reglementare n domeniul protectiei plantelor, carantinei fitosanitare si a

produselor de uz fitosanitar. Coordoneaza si controleaza aplicarea prevederilor legale specifice.
Schema de Organizare

Compartimentul sanatatea plantelor si combaterea buruienilor

Compartimentul produse fitosanitare si fertilizanti ; Avize si autorizatii

Biroul selectie vegetala si inspectia nationala pentru calitatea semintelor.

Atributii Generale:

organizarea activitatii de protectie a plantelor si carantina fitosanitara pe ntreg

teritoriul tarii,

stabilirea normelor fitosanitare, unice si obligatorii pentru toate persoanele fizice sau

juridice detinatoare de culturi agricole si alte forme de vegetatie utila, precum si pentru cei care
depoziteaza, transporta, importa, exporta si comercializeaza vegetale si produse vegetale;

elaborarea strategiei fitosanitare privind apararea sanatatii plantelor, prevenirea

introducerii si diseminarii pe teritoriul tarii a organismelor de carantina;

coordonarea, ndrumarea tehnica si controlul activitatii n domeniul fitosanitar si al

omologarii si utilizarii produselor de uz fitosanitar;

elaborarea proiectelor de legi, hotarri, ordine si alte acte normative care privesc

activitatea de protectie a plantelor si carantina fitosanitara si regimul produselor de uz fitosanitar, n

scopul mbunatatirii si perfectionarii legislatiei nationale si armonizarii acesteia cu legislatia
comunitara, organizarii, dotarii si functionarii serviciilor nationale fitosanitare;

participa la

elaborarea proiectelor, conventiilor si acordurilor fitosanitare

internationale, privind importul, exportul si tranzitul de vegetale si produse vegetale supuse

controlului fitosanitar,.

controlul aplicarii si respectarii tuturor dispozitiilor legale, normelor tehnice n

domeniul fitosanitar si al produselor de uz fitosanitar;

organizarea unui sistem informational unic n vederea monitorizarii plantelor si

produselor vegetale care se exporta, importa sau tranziteaza Romania;

participa la omologarea produselor de uz fitosanitar si elaborarea (periodica) a

Codexului cu produsele de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate n Romnia;

organizarea la nivel national a politiei fitosanitare;

abilitarea agentilor economici pentru importul produselor de uz fitosanitar n

conditiile legii;

fundamenteaza si face propuneri anual privind necesarul de fonduri pentru actiunile

de protectia plantelor si carantina fitosanitara, finantate de la bugetul de stat;

sprijina activitatea Societatii Nationale de Protectia Plantelor ;

participarea la organismele internationale O.E.P.P., F.A.O., O.M.C., I.U.P.A.C. si

altele;

Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor a emis Ordinul

35, publicat in M.O. nr. 585 / 18.08.2011 care aproba conditiile minime de functionare a

abatoarelor

un padoc acoperit, care sa asigure criteriile de protectie si odihna a animalelor inainte

de sacrificare (nu este obligatoriu daca animalele sunt sacrificate imediat la sosirea la abator si
daca nu sunt transportate de la o distanta mai mare de 50 km);

vestiarul poate sa fie format si dintr-o singura camera, sau doua camere care sa
asigure fluxul alternant al persoanelor de sexe diferite;

toaletele trebuie sa fie intr-un numar suficient, fara ca ele sa se deschida in spatiile de
lucru; sa fie dotate cu instalatii adecvate de spalare, dezinfectie si de uscare a mainilor;

sala de sacrificare, dotata cu instalatii si echipamente care sa previna contactul intre

carne si pardoseli, pereti si dispozitive de fixare;

birou administrativ si tehnic

spatiu pentru depozitarea masei gastrointestinale, subproduse si confiscate;

spatii de frig dimensionate in functie de capacitatea unitatii, unde vor fi depozitate

semicarcasele, sferturile de carcasa si organele, rezultate in urma sacrificarii;

in cazul sacrificarilor de bovine si ovine adulte este necesara existenta spatiului de

frig pentru depozitarea carcaselor pana la primirea rezultatelor privind testarea pentru
encefalopatiile spongiforme transmisibile;

se poate utiliza acelasi spatiu al unitatii pentru mai multe faze de lucru, cu conditia ca
acestea sa fie succesive si separate in timp, iar intre diferitele faze sa se efectueze curatenia si
dezinfectia, dupa caz;

sa se asigure un numar suficient de cutite si alte instrumente de lucru, care sa fie

sterilizate in cate un sterilizator, atat in spatiul murdar, cat si in spatiul curat, dupa caz.
Din punct de vedere al amenajarilor constructive si al instalatiilor interioare:

peretii si pavimentul unitatii trebuie sa fie usor de spalat, de dezinfectat si din

materiale care sa nu permita patrunderea si stationarea apei;

pavimentul trebuie sa permita drenarea apei catre sistemul de canalizare;

tavanul trebuie realizat astfel incat sa nu permita acumularea de murdarie, condens

sau mucegaiuri si, de asemenea, sa fie usor de igienizat si dezinfectat;

usile si ferestrele trebuie sa se inchida ermetic pentru a asigura protectia impotriva

rozatoarelor si a insectelor; ferestrele care comunica cu exteriorul trebuie sa fie protejate de
plase contra insectelor;

capacele canalelor de scurgere trebuie sa fie acoperite cu clopot pentru impiedicarea

aparitiei mirosurilor neplacute;

conductele si cablurile si corpurile de iluminat trebuie sa fie protejate;

sa se asigure apa potabila in cantitate suficienta, din reteaua publica sau din sursa
proprie,

care

sa

fie

verificata

in

conformitate

cu

legislatia

in

vigoare.

Administratorul unitatii de sacrificare are obligatia:

dupa terminarea activitatilor zilnice se asigura, in mod obligatoriu, efectuarea

curateniei si a dezinfectiei spatiilor, aparaturii, instalatiilor si ustensilelor de lucru;

sacrificarea animalelor in unitate este permisa doar cu acceptul medicului veterinar

oficial, dupa efectuarea examenului ante-mortem;

sa asigure trasabilitatea documentata a miscarii animalelor, a procesului de sacrificare

si de livrare a produselor, in acest sens fiind aprobata sacrificarea numai a animalelor
identificate, insotite de certificat sanitar veterinar, si actualizarea bazei de date conform
legislatiei in vigoare;

sa respecte normele privind bunastarea animalelor in timpul sacrificarii prin

asigurarea echipamentelor de contentie si asomare corespunzatoare speciei animalelor
sacrificate;

subprodusele rezultate in urma sacrificarilor trebuie sa fie colectate in mod igienic si

livrate la unitatea de neutralizare;

marcarea si etichetarea carnii se fac in conformitate cu prevederile legislatiei sanitare

veterinare in vigoare;

ACTIVITI DESFURATE DE UNITATEA FITOSANITARA

Urmrete respectarea legislaiei n domeniu;

Execut analize specifice macroscopice i microscopice de laborator la plante i

produse vegetale n vederea determinrii organismelor de dunare i recomand tratamentele

fitosanitare necesare;

Elaboreaz programe anuale de combatere a agenilor de dunare la principalele

culturi agricole;

Emite buletine de avertizare i recomand tratamente fitosanitare.;

Efectueaz sondaje la culturile agricole, n scopul determinrii arealului de rspndire

a organismelor de dunare i stabilete tratamentele fitosanitare optime;

ndrum agenii economici i productorii agricoli individuali cu privire la

executarea tratamentelor fitosanitare, manipularea produselor, prepararea soluiilor, respectarea

normelor obligatorii pentru protecia muncii i a mediului;

Emite certificate de atestare profesional pentru utilizatori, prestatori de servicii i

comerciani de produse pentru protecia plantelor cf.

Emite certificate pentru comer, prestri servicii i de utilizare a produselor pentru

protecia plantelor

Elibereaz certificate de abilitare pentru importul de produse de protecia plantelor,

certificate de abilitare pentru ajutoare/donaii pentru produsele de protecia plantelor din import;

Organizeaz periodic instruirea teoretic i practic a agenilor economici i a

productorilor agricoli privind protecia fitosanitar a culturilor de cmp, a plantaiilor pomicole,

viticole i a produselor agricole depozitate

Europa.eu mediu
Certificarea EMAS-Procesul de certificare EMAS este transparent i independent,
garantnd credibilitatea sistemului. Numai organizaiile nregistrate pot utiliza sigla EMAS.
contribuie la:

reducerea costurilor legate de gestionarea resurselor i deeurilor

minimizarea riscurilor i, eventual, la realizarea de economii/beneficii

respectarea cerinelor prevzute de reglementri

simplificarea normativ privind cerinele de mediu (de exemplu, cerinele privind raportarea
i inspeciile)
Etichetele energetice arat unde se situeaz un aparat pe o scar de la A la G, n func ie de
consumul su de energie. Clasa A (verde) este cea mai eficient din punct de vedere energetic, iar
clasa G (rou), cel mai puin eficient. Cnd majoritatea aparatelor de un anumit tip ajung la clasa A,
mai pot fi adugate cel mult 3 alte clase : A+, A++ i A+++.Etichetele energetice le permit
consumatorilor s economiseasc bani alegnd produse care consum mai puin energie
Cerinele n materie de proiectare ecologic:

sunt adoptate n funcie de produs

stabilesc norme minime privind performana produsului, pentru a reduce impactul asupra
mediului

trebuie ndeplinite de toate produsele comercializate n UE

se bazeaz pe impactul asupra mediului de-a lungul ciclului de via al produsului

(proiectare, producie, distribuie i eliminare).
Directiva 2009/125/CE -directiva privind proiectarea ecologic" nu se aplic n mod
direct ntreprinderilor, ci oblig guvernele rilor UE s se asigure c legislaiile lor na ionale

respect dispoziiile prevzute de aceasta. Pe de alt parte, msurile de punere n aplicare se aplic
direct n toate rile UE i, prin urmare, tuturor ntreprinderilor din UE.

Exist 2 tipuri de cerine:

specifice - care stabilesc valori-limit (consumul maxim de energie, cantit i minime de

material reciclat etc.)

generice - care nu stabilesc valori-limit, dar care pot impune:

ca produsul dumneavoastr s fie eficient din punct de vedere energetic" sau reciclabil"

s oferii informaii privind modul de utilizare i ntreinere a produsului n aa fel nct s

reducei la minimum impactul asupra mediului

s efectuai o analiz a ciclului de via al produsului, pentru a identifica opiuni i soluii

alternative de proiectare pentru o eventual mbuntire.
n

practic, introducerea unei noi cerine minime are drept rezultat interzicerea

comercializrii tuturor produsele neconforme n cele 28 de ri ale UE. Exemplu: becurile cu

incandescen, care au fost eliminate treptat ncepnd din 2009.
Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 21 octombrie
2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinelor n materie de proiectare ecologic
aplicabile produselor cu impact energetic (Text cu relevan pentru SEE).
ACT DE MODIFICARE
Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European i a Consiliului din 25 octombrie 2012
privind eficiena energetic, de modificare a Directivelor 2009/125/CE i 2010/30/UE i de
abrogare a Directivelor 2004/8/CE i 2006/32/CE (Text cu relevan pentru SEE).
SINTEZ
Aceast directiv stabilete cerinele n materie de proiectare ecologic aplicabile produselor
cu impact energetic n Uniunea European.

Directiva nu se aplic pentru mijloacele de transport de pasageri sau de mrfuri.

Parametri de proiectare ecologic pentru produse
Parametrii de proiectare ecologic depind de diferitele faze ale ciclului de via al
produsului:

alegerea i utilizarea materiei prime;

fabricare;

ambalare, transport i distribuie;

instalare i ntreinere;

utilizare;

sfritul vieii.

Pentru fiecare faz, se evalueaz urmtoarele caracteristici ale produsului:

consumul prevzut de materiale, energie i alte resurse;

emisiile anticipate, n aer, ap sau sol;

poluarea anticipat (cum ar fi zgomotul, vibraiile, radiaiile, cmpurile

electromagnetice);

generarea de deeuri prevzut;

posibilitatea de refolosire, reciclare i recuperare a materialelor i/sau a energiei,

lund n considerare Directiva privind deeurile de echipamente electrice i electronice.

Introducerea pe pia i marcajul CE

Orice produs care face obiectul msurilor de punere n aplicare trebuie s poarte marcajul CE
nainte de a fi introdus pe pia.
Supravegherea pieei se asigur de ctre autoritile responsabile, desemnate de statele
membre, a cror sarcin este:

s verifice conformitatea produselor;

s solicite prilor n cauz s furnizeze toate informaiile necesare;

s ia mostre de produse i s le supun verificrilor de conformitate.

Libera circulaie
Statele membre nu au dreptul s restrng introducerea pe pia a unui produs care se
conformeaz cerinelor de proiectare ecologic.
Dac produsul nu corespunde cerinelor de proiectare ecologic, statele membre trebuie s ia
msurile adecvate, care pot merge pn la interzicerea introducerii pe pia a produsului. n acest
caz, statul membru n cauz trebuie s informeze Comisia despre inteniile sale, dac
neconformitatea este cauzat de:

nendeplinirea cerinelor din msura de punere n aplicare relevant;

aplicarea incorect a standardelor armonizate;

lacunele din standardele armonizate.

Eficiena energetic
Directiva 2012/27/UE de modificare a Directivei 2009/125/CE instituie, de asemenea, un
cadru comun pentru promovarea eficienei energetice n UE. Noua directiv stabilete o serie de
cerine n materie de eficien energetic pentru 2014, ndeosebi n ceea ce privete cldirile.

Fiecare stat membru trebuie s stabileasc, de asemenea, obiective naionale indicative n

materie de eficien energetic bazate pe:

consumul de energie primar sau final,

economiile de energie primar sau final sau

intensitatea energetic.

Evaluarea conformitii
nainte de a fi introdus pe pia, orice produs trebuie supus unei evaluri a conformitii
privind toate cerinele de proiectare ecologic.
Dup introducerea pe pia a produsului, fabricantul sau reprezentantul su pstreaz toate
documentele privind evaluarea conformitii efectuate pentru a facilita inspecia din partea statelor
membre, care ar putea avea loc ntr-un interval de zece ani de la data la care a fost fabricat produsul.
Prezumia de conformitate
Se presupune c produsele care poart eticheta ecologic comunitar sunt conforme cu
cerinele n materie de proiectare ecologic prevzute n msura de punere n aplicare relevant.
Comisia are puterea, de asemenea, de a stabili c alte etichete ecologice sunt echivalente cu eticheta
ecologic comunitar.
Standarde armonizate
n cazul n care standardele armonizate nu ndeplinesc pe deplin dispoziiile acestei directive,
statul membru respectiv sau Comisia informeaz n acest sens Comitetul permanent nfiinat
prin directiva privind procedurile de informare n domeniul standardelor i reglementrilor tehnice.
Comitetul va emite un aviz de care Comisia ine seama.
ntreprinderi mici i mijlocii

Comisia are posibilitatea de a ajuta ntreprinderile mici i mijlocii, precum i ntreprinderile

foarte mici, s integreze cerinele legate de mediu, n special eficiena energetic, atunci cnd i
proiecteaz produsele.
Informaii pentru consumator
Fabricanii trebuie s poat furniza consumatorilor informaiile despre rolul pe care l pot
avea n utilizarea durabil a produsului respectiv, precum i despre profilul ecologic al produsului i
despre avantajele proiectrii ecologice.
Aceast directiv abrog Directiva 2005/32/CE.
Context
Exist nc prea multe neconcordane ntre statele membre n materie de proiectare ecologic
a produselor cu impact energetic, ceea ce poate crea bariere n calea bunei funcionri a pieei
interne. Prin urmare, aceast directiv ncearc s mbunteasc armonizarea legislaiilor naionale
n acest domeniu, extinznd totodat domeniul su de aplicare la totalitatea produselor consumatoare
de energie.