Sunteți pe pagina 1din 11

INSTITUTII POLITICE CURS 13-26.05.

2015-CCR
CCR e unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania,e
independenta fata de orice alta autoritate publica si se supune
numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.Scopul
CCR este garantarea suprematiei Constitutiei,ea e garantul
principiilor fundamentale de organizare si functionare a statului
avand in vedere faptul ca respectarea Constitutiei,a suprematiei
sale si a legilor este obligatorie(art 1 din Const). Scopul CCR nu
trebuie confundat cu functia presedintelui de a veghea la
respectarea Constitutiei.Vegherea la respectarea Constitutiei nu
inseamna ca presedintele este si garantul suprematiei Constitutiei
pt ca art 142 spune ca doar CCR e garantul suprematiei
Constitutiei.
La respectarea Const nu vegheaza doar presedintele,ci toate
autoritatile statului ,potrivit competentei lor.Controlul aplicarii si
respectarii Const de toate institutiile statului e unul
general,cuprinde toate formele activitatii statale si este efectiv
,adica se concretizeaza prin toate formele si caile de control
statornicite intr-un stat.Atributia de a veghea la respectarea Const
si la buna functionare a autoritatilor publice e realizata prin
celelalte prerogative const ale presedintelui:
a)dr de sesizare a CCR cu obiectii de neconstitutionalitate asupra
unor legi adoptate de Parl
b)dr de a cere CCR solutionarea unor conflicte juridice de natura
constitutionala aparute intre autoritatile publice
c)dr de a initia la propunerea Guvernului,revizuirea Constitutiei
d)dr de a organiza un referendum consultativ cu privire la
probleme de interes general.
Judecatorii CCR CCR e formata din 9 judecatori numiti pe o
durata de 9 ani,fara posibilitate de prelungire sau reinnoire a
mandatului.3 jud ai CCR sunt numiti de CD,3 sunt numiti de Senat

si 3 de Presedintele Romaniei(art 142 si L 47/1992).Toti jud sunt


numiti de autoritatile publice alese prin vot universal.Conditii ce
trebuie indeplinite pt a fi numit jud la CCR: inalta competenta
profesionala,o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica
sau in invatamantul juridic superior.
Componenta CCR se innoieste cu 1/3 din jud din 3 in 3 ani ,fiecare
dintre autoritatile publice competente sa numeasca jud urmand
sa desemneze cate un jud.Pt a asigura aplicarea sistemului de
reinnoire,primii judecatori au fost numiti pe 3,6 si 9 ani de catre
autoritatile competente,care au desemnat cate un jud pt fiecare
dintre aceste durate. Jud sunt independenti in exercitarea
mandatului si inamovibili pe durata acestuia;dupa numire ei
depun individual in fata Presedintelui Rom si a presedintilor celor
2 Camere ale Parl,juramantul de credinta,data de la care incepe
exercitiul mandatului lor.
Numirea judecatorilor : a)depunerea candidaturilor la Comisia
juridica a fiecarei Camere a Parl de catre gr parlamentare,de
deputati si de senatori+ un CV si actele care fac dovada
indeplinirii conditiilor de numire
b)audierea candidatilor de catre Comisia juridica a Camerei Parl
care numeste judecatorul
c)intocmirea raportului Comisiei juridice ,care trebuie sa se refere
motivat la toti candidatii
d)prezentarea in Camera a candidaturilor,la propunerea BP si pe
baza recomandarii Comisiei juridice
e)audierea candidatilor in plenul Camerei
f)votul cu maj absoluta,al membrilor Camerei
g)depunerea juramantului individual in fata Pres Romaniei si a
presedintilor celor 2 camere ale Parl

Numirea jud se face numai cu acordul prealabil exprimat in scris


al candidatului.Pt jud numiti de presedinte,nu se aplica etapele
enumerate mai sus,el este singurul responsabil de modul de
selectie a candidatilor pt aceasta functie,el trebuie doar sa
respecte conditiile const si legale de numire.
Mandatul judecatorilor durata mandatului este de 9 ani ,a fost
stabilita pt asigurarea continuitatii activitatii CCR si adaptarea in
ansamblu a compozitiei ei prin inlocuirea 1/3 din totalul jud din 3
in 3 ani.Mandatul jud CCr incepe de la data depunerii
juramantului.Depunerea juramantului marcheaza momentul de la
care incepe exercitarea functiei de judecator ,iar nedepunerea lui
impiedica exercitarea atributiilor de jud al CCR.Incetarea
mandatului intervine la expirarea termenului pt care a fost numit
sau in caz de demisie,de pierdere a dr electorale,de excludere de
drept ori de deces dar si in situatiile de incompatibilitate sau de
imposibilitate a exercitarii functiei de judecator mai mult de 6
luni.
Incompatibilitati art 144 stabileste ca functia de jud al CCR e
incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia
functiilor didactice din invatamantul superior.Incompatibilitatea
nu se refera si la magistratii asistenti ai CCR,care nu fac parte din
organul deliberativ de jurisdictie,regulile care li se aplica lor in L
124/2000 si Regulamentul de organizare si functionare a CCR.Jud
nu pot face parte din partide politice,sunt obligati sa-si
indeplineasca functia cu impartialitate si in respectul Const si sa
se abtina de la orice activitate sau manifestare contrare
independentei si demnitatii functiei lor.
Raspunderea judecatorilor pe toata perioada exercitarii
mandatului,jud CCR nu pot fi trasi la raspundere juridica pt
opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor.Acest lucru
reflecta independeta jud.Raspunderea juridica a jud poate sa
imbrace atat forma raspunderii penale cat si a celei disciplinare.

Imunitatea judecatorilor nu exonereaza jud de raspundere pt


faptul ilicit ,ci e o garantie procedurala in sensul ca masurile
prevazute de lege vor putea fi luate dar numai dupa ce anumite
autoritati extrajudiciare cenzureaza faptele imputabile,existenta
lor reala si dupa ce se verifica implicarea jud in acesta fapta.Fiind
asimilati cu inaltii demnitari de stat,jud CCR beneficiaza de un
regim special de imunitate,ei neputand fi arestati sau trimisi in
judecata penala decat cu aprobarea BP al CD sau al Senatului,sau
cu aprobarea presedintelui,la cererea procurorului general al
Parchetului de pe langa ICCJ .Competenta de judecata pt
infractiunile savarsite apartine ICCJ.Presedintele CCR e asimilat cu
presedintele ICCJ iar ceilalti jud cu vicepresedintii ICCJ.
Independenta si inamovabilitatea judecatorilor jud CCR
sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe
durata acestuia.Independenta e asigurata prin sistemul de
incompatibilitati si prin interdictia de a face parte din partide
politice si de faptul ca mandatul nu poate fi reinnoit.
Organizarea CCR-jud aleg prin vot secret presedintele
acesteia,pe o perioada de 3 ani,mandatul lui poate fi
reinnoit.Alegerea se face prin buletine de vot,sub conducerea
celui mai in varsta jud,in 5 zile de la reinnoirea Curtii.E declarat
pres,cel ce obtine maj voturilor judecatorilor.Legea prevede 2
tururi de scrutin.Atributiile presedintelui sunt prevazute de legea
organica privind organizarea si functionarea Curtii si in
Regulamentul acesteia.
Plenul CCR-activitatea CCr se desfasoara mereu in plen,Curtea
lucreaza legal in prezenta a 2/3 din nr jud,plenul decide cu votul
maj jud,cu exceptia situatiei in care CCR se pronunta din oficiu
asupra initiativei de revizuire a Const,cand e nevoie de votul a 2/3
din jud.Plenul conduce activitatea de ansamblu a Curtii,in
competenta sa fiind aprobarea Regulamentului de org si
functionare a CCR,aprobarea bugetului si a programului de relatii
externe.

Magistratii asistenti ai CCR- din ei fac parte prim-mag


asistent,mag asistenti sefi si mag asistenti,numiti in
functie,potrivit legii.Ei isi desfasoara activ sub conducerea pres
Curtii.Poate fi numita ca mag asistent pers care indeplineste
conditiile prevazute pt numirea mag asistenti de la ICCJ.
ATRIBUTIILE CCR
1)Controlul AJ-ea exercita controlul de const al legilor si al
actelor cu forta echivalenta legii,in mod exceptional se pronunta
si cu privire la alte aj.2 modalitati de exercitare a controlului:
a)control a priori-inainte ca legea sa fie promulgata si sa intre in
vigoare.E un control prealabil,exercitat in abstracto(s.n. si obiectie
de neconst).E un control care se face pe cale de actiune.
b)control a posteriori-asupra unei legi deja in vigoare.E un control
concret(s.n. si exceptie de neconst),asigura accesul deplin al
persoanelor la jurisdictia CCR.E un control care se face pe cale de
exceptie.
Controlul faptelor juridice- nu toate faptele jur sunt verificate
dpdv al const,ci doar cele care au legatura cu exercitiul puterii de
stat.
2)Obiectia de neconstitutionalitate- art 146- CCR se pronunta
asupra const legilor inainte de promulgare la sesizarea Pres
Rom,a unuia din pres celor 2 Camere,a Guv,a ICCJ,a Av Pop,a unui
nr de cel putin 50 de dep sau 25 de sen si din oficiu asupra
initiativelor de revizuire a Const.
3)Exceptia de neconstitutionalitate-controlul pe baza ei are
caracter concret.Ea e o garantie const a dr si lib conferite
cetatenilor pt apararea lor impotriva unor eventuale erori ale
legiuitorului prin instituirea unor reguli neconst.Ea reprezinta un
incident ivit in desfasurarea unui proces in fata inst jud,constand
in contestarea legitimitatii const a unei prevederi legale dintr-o
lege sau ordonanta de care depinde judecarea cauzei.Avand ca

obiect o dispozitie legala de care depinde solutionarea


cauzei,exceptia de neconst e caracterizata ca fiind o aparare de
fond dar si un mijloc specific jurisdictiei const pt exercitarea
controlului de const,cu o semnificatie proprie in procedura civila
sau penala.
Sesizarea CCR se dispune de instanta in fata careia s-a ridicat exc
de neconst printr-o incheiere motivata ce cuprinde p.de vedere
ale partilor si opinia inst asupra exceptiei.Nu pot face ob exc de
neconst prevederile legale a caror const a fost stabilita prin
control a priori si cele constatate ca fiind neconst intr-o deciei
anterioara a Curtii.Pot fi verificate urmatoarele:
a)Legile-se are in vedere legea ca aj al Parl,promulgat de
presedinte dupa procedura din Const.Ob exc de neconst il poate
forma numai o prevedere legala in vigoare,prin exceptie pot fi si
legile sau ordonantele sau dispozitiile din legi sau din ordonante
ale caror ef jur continua sa se produca si dupa iesirea lor din
vigoare.
b)Ordonantele Guvernului- atat OG cat si OUG.Daca CCR e
sesizata cu o exc de neconst a unei dispozitii dintr-o lege de
aprobare a unei ordonante,ea isi extinde controlul si asupra
ordonantei,ale carei prevederi nu pot fi disociate de legea de
aprobare.Sunt exceptate de la acest control pe cale de exceptie
orice alte AN ,altele decat legile sau ordonantele precum hot
Guv,ordinele ministrilor,normele metodologice etc.
4)Controlul constitutionalitatii : a)tratatelor sau al altor
acorduri internationale- se face la sesizarea unui din pres celor 2
Camere,a unui nr de cel putin 50 de dep sau cel putin 25 de
sen.Daca un tratat la care Romania urmeaza sa faca parte
cuprinde dispozitii contrare Const,ratificarea lui poate avea lor
doar dupa revizuirea Const.
b)regulamentelor Parlamentului- la sesizarea unuia din pres celor
2 Camere,a unui gr parl sau unui nr de 50 dep sau 25 sen.E un

control de conformitate,se exercita numai in liminae litis,nu e nici


sistematic,nici din oficiu,e unul posterior ,dupa ce regulamentul a
intrat in vigoare.
c)initiativelor de revizuire a Const- legile const formeaza obiectul
singurei atributii exercitate de CCR din oficiu,e singurul caz in care
exista control sistematic.Avand ca obiect proiectele de lege sau
prop legisl pt revizuirea Const ,are caracter preventiv si abstract.
d)initiativelor legislative populare-CCR face un control de const
privind respectarea procedurii de initiere a unor propuneri
legisl(minim 100000 de cetateni cu dr de vot si respectarea
limitelor materiale privind initiativa).
e)Hotararilor Camerelor Parlamentului-la sesizarea unui din pres
celor 2 Camere,a unui gr parl sau unui nr de 50 de dep sau 25 de
sen.Aceste hot pot avea caracter normativ dar si individual.Legea
nu face precizari cu privire la care din cele 2 tipuri de hot se poate
pronunta CCR.
6)criteriilor constitutionale pt accesul in functie,exercitarea si
indeplinirea atributiilor de Presedinte al Romaniei 3 categorii de
atributii ale CCR:
a)controlul respectarii procedurii pt alegerea Pres Rom si
confirmarea rezultatelor sufragiului
b)constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul in
exercitarea functiei prezidentiale
c)avizarea propunerii de suspendare din functie a Pres Rom
7)respectarii procedurii de organizare si desfasurare a
referendumului si confirmarea rezultatului acestuia-ref se poate
organiza in urmatoarele situatii:
a)la cererea Pres Rom,dupa consultarea cu Parl, in probleme de
interes national

b)pt demiterea Pres Rom


c)pt aprobarea revizuirii Constitutiei.
8)controlul constitutionalitatii activitatii partidelor politice-sunt
neconst partidele sau organizatiile care prin scopurile sau
activitatea lor militeaza contra pluralismului politic,a principiilor
statului de drept,a suveranitatii,a integritatii sau a independentei
Romaniei.CCR hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect
const unui pp.Competenta Curtii e limitata numai la acele
asociatii politice care au ca rol sa contribuie la difinirea si
exprimarea vointei politice a cetatenilor.
9)solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre
autoritatile publice-se face la cererea Pres Rom,a unui dintre pres
celor 2 Camere,a primului-ministru sau a pres CSM,aceste litigii
pot privi conflicte intre 2 sau mai multe autoritati const cu privire
la continutul sau intinderea atributiilor lor,decurgand din
Const.Sunt 3 conditii ce trebuie indeplinite cumulativ pt
interventia CCR pt solutionarea unui conflict:
a)Conflictul sa fie juridic
b)Conflictul sa fie de natura constitutionala
c)Conflictul sa fie intre autoritati publice.NU intra aici puterile
publice,organizatiile sindicale,patronale,pp ori asociatiile.
Procedura in fata CCR prin realizarea controlului
constitutionalitatii ,CCR realizeaza o functie publica;procedura de
control este de drept public.Exc de neconst nu priveste numai
apararile paratului,intimatului,inculpatului,ci si ale
reclamantului,recurentului,contestatarului,acuzatorului impotriva
obiectiilor partii adverse,fiind de ordine publica.Ea poate fi
invocata de parti,de instanta sau MP.Exc de neconst e o exc de
fond,poate fi invocata oricand,in orice faza a desfasurarii
procesului dar si al punerii in executare a hot jud.Dupa ce este
invocata,cel care a invocat-o nu poate ulterior sa renunte iar

solutionarea ei nu poate fi intrerupta ori suspendata.In timpul


solutionarii ei,partile ce se afla in fata CCR au posibilitatea de a
pleda la CSJ.
Regulile ce se aplica in fata inst constitutionale sunt diferite de
cele in fata inst civile sau penale pt ca si activ ei e diferita de a
inst jud.Institutia recuzarii judecatorului constitutional-daca se
aplica jud de la inst jud nu se poate aplica si celui de la inst
const.Acesta nu judeca litigiul dedus in fata inst jud,ci se pronunta
doar cu privire la const unei norme legale aplicabile
litigiului.Solutia finala care intereseaza partile din litigiu este luata
de inst jud ce sesizeaza Curtea cu exc de necons.Jud const apara
ordinea const si suprematia Const iar obiectivitatea lui in hot
pronuntata nu poate fi pusa la indoiala in functie de gradul de
rudenie sau afectiunea fata de una din parti.Deciziile CCR nu sunt
luate de un jud anume,eliminandu-se astfel posibilitatea unei
decizii partinitoare fata de una din parti.Printre instantele in fata
carora avocatul nu poate pleda sau pune concluzii datorita
existentei unei incompatibilitati legate de gradul de rudenie cu
jud instantei respective nu se numara si CCR.
Nu poate exista motiv de abtinere pt jud const in cazurile in care
un avocat ruda a sa ar apara in fata CCR interesele clientului sau
legate de ridicarea unei exc de neconst.Daca abtinerea sau
recuzarea jud de la inst jud e intemeiata pt ca sunt motive ce ar
putea altera actul de justitie si s-ar crea inegalitate intre
justitiabili,abtinerea sau recuzarea jud const nu poate fi primita pt
ca munca a e de a corecta inadvertentele dintre legi si Const si
scaparile legiuitorului in adoptarea unor legi contrare Const.Jud
const trebuie sa vegheze la respectarea suprematiei Const si nu
este cel care imparte dreptatea uneia sau alteia din partile din
proces.El rezolva o problema ce intereseaza intregul sistem
normativ al statului,nu interesele unei anume parti implicate in
proces.

Munca jud const se bazeaza pe corelarea si interpretarea


normelor in concordanta cu Const,un rol deosebit il are avocatul
care nu doar ridica probleme de necons,dar si ofera solutii acelor
probleme.Activ avocatului vine in sprijinul magistratului de la
CCR.
Actele CCR CCR adopta decizii,hotarari si emite avize.Specific pt
justitia constitutionala nu e autoritatea de lucru judecat,ci
obligativitatea erga omnes ,fiind un efect ce se apropie de cel al
legii si nu de cel specific hot jud definitive.Deciziile si hot CCR se
pronunta in numele legii,rezulta caracterul jurisdictional al acestor
acte.Exista 3 tipuri de decizii:
1)decizii care se bazeaza pe compararea textelor criticate cu cele
constitutionale
2)decizii care in interpretarea textelor constitutionale privitoare la
dr omului dau prioritate reglementarilor internationale,cand
acestea sunt mai favorabile
3)decizii care se fundamenteaza pe determinarea continutului
conceptelor constitutionale
Reglem const si legale prevad expres efectul pt viitor al deciziilor
CCR,aplicandu-se principiul general al neretroactivitatii,deciziile
se bucura de autoritate de lucru judecat absoluta sau relativa
dupa cum e vorba de respingerea sau admiterea exc de
neconst.Deciziile CCR de solutionare a unei exc de neconst sunt
definitive,efectele difera dupa cum e o decizie de confirmare sau
infirmare a const dispozitiei atacate,efectele deciziei sunt erga
omnes.
Deciziile,hot si avizele CCR se publica in MO,P1.Jud care a
votat impotriva unei decizii a plenului Curtii poate formula opinie
separata sau recurenta care se publica in MO,P1,impreuna cu
decizia.Deciziile ,hot si avizele se redacteaza in scris de magasistent care a participat la dezbateri,sub indrumarea jud-

raportor.Termenul de redactare e de cel mult 30 de zile de la


pronuntare.Deciziile,hot si avizele se certifica de presedintele CCR
si de mag asistent care a participat la dezbateri si primesc nr in
ordinea inscrierii lor in condica de sedinta separat pt decizii,hot si
avize.Toate deciziile CCR date in solutionarea obiectiilor si exc de
neconst prin care se constata neconst unei legi sau ordonante au
ca rezultat obligarea Parl sau a Guv de a pune de acord
prevederile neconst cu dispozitiile Const.Pana la realizarea acestei
obligatii prevederile neconst raman in vigoare,dar se suspenda
aplicarea lor.Dupa 45 de zile de la publicarea in MO a deciziei de
neconst a CCR,daca obligatia de mai sus nu a fost realizata,legile
si ordonantele respective isi inceteaza efectele.