Sunteți pe pagina 1din 12

INSTITUTII POLITICE CURS 14-27.05.

2015-AUTORITATEA
JUDECATOREASCA
1)INSTANTELE JUDECATORESTI sunt reprezentate in Romania
de catre: a)ICCJ; b)curtile de apel; c)tribunalele; d)tribunale
specializate; e)instantele militare; f)judecatoriile.Organizarea
justitiei are in vedere asigurarea respectarii dr si lib fund ale
persoanei prevazute in aj internationale referitoare la dr omului si
garantarea respectarii Const si a legilor tarii.Obiectivul de baza e
asigurarea respectarii dr la un proces echitabil si judecarea
proceselor de inst jud in mod impartial si independent de orice
influente.
ICCJ e singura inst suprema din tara,cu pers jur ce asigura
interpretarea si aplicarea unitara a legii de celelalte inst jud.Se
compune din pres,vicepres,4 pres de sectii si judecatori.Pres si
vicepres sunt numiti de presedintele tarii pe 3 ani,la propunerea
CSM.Pres,vicepres si 9 jud alesi pe 3 ani in adunarea generala a
jud,cu reprezentarea fiecarei sectii formeaza Consiliul de
conducere al ICCJ.ICCJ are 4 sectii: s. civila si de proprietate
intelectuala,s.penala,s.comerciala si s.contencios administrativ si
fiscal. Ea are un dublu rol: a)e o inst jud ce indeplineste atributele
de judecata ca celelalte inst jud ;b)e o inst de casatie(asigura
interp si aplicarea unitara a legii de celelalte inst jud,pronuntand
decizii de interpretare obligatorii pt toate inst jud din Romania).
Curtile de apel sunt inst cu pers jur in cirscumscriptia carora
functioneaza mm tribunale si tribunale specializate.In cadrul lor
functioneaza sectii sau complete specializate pt cauze
civile,penale,comerciale,cu minori si de familie,contencios admin
si fiscal,conflicte de munca si asigurari sociale,maritime si fluviale
etc.
Tribunalele sunt inst cu pers jur ,organizate la nivelul fiecarui
judet si al mun Buc.In circumscriptia unui tribunal sunt cuprinse
toate judecatoriile din judet sau din Bucuresti.In cadrul lor

functioneaza sectii sau complete specializate pt cauze


civile,penale,comerciale etc.
Tribunalele specializate sunt inst fara pers jur care pot
functiona la nivelul judetelor si al mun Buc.Ele preiau cauzele de
competenta tribunalului in domeniile in care se infiinteaza:
penal,comercial,minori si familie,contencios admin si
fiscal,conflicte de munca si asigurari sociale,maritim si fluvial etc.
Instantele militare sunt : tribunalele militare,Tribunalul Militar
Teritorial Bucuresti si Curtea Militara de Apel Bucuresti.Inst
militare au fiecare statut de unitate militara si judeca la sediul
acestora.Pt motive temeinice inst poate dispune ca judecata sa se
desfasoare in alt loc.
Judecatoriile sunt inst fara pers jur organizate in judete si in
sectoarele mun Buc.In cadrul judecatoriilor in functie de natura si
nr cauzelor se pot infiinta sectii sau complete specializate.(ex
minori si familie).Completele si sectiile specializate pt minori si
familie precum si tribunalele specializate pt minori si familie
judeca atat infractiunile savarsite de minori,cat si cele savarsite
asupra minorilor.
2)Ministerul Public e alc din procurori ce isi desfasoara
activitatea potrivit prin legalitatii,imaprtialitatii si controlului
ierarhic.Ei sunt sub autoritatea min justitiei si nu beneficiaza de
inamovabilitate.MP face parte atat din org jud cat si din cea
admin.Procurorii MP isi desfasoara activitatea in parchete
organizate pe langa fiecare inst jud,ei conduc si supravegheaza
activ de cercetare penala a politiei judiciare.MP reprezinta
interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept,dr si lib
cetatenilor.MP e org in parchetele de pe langa inst jud : Parchetul
de pe langa ICCJ,parchetele de pe langa curtile de apel,de pe
langa tribunale si de pe langa judecatorii.
Parchetul de pe langa ICCJ coordoneaza activ parchetelor din
subordine ,are pers jur proprie si e condus de procurorul general

ajutat de un prim-adjunct si un adjunct.Procurorul general e numit


pe 3 ani de catre Pres Rom,la propunerea min justitiei,cu avizul
CSM si exercita direct sau prin procurori desemnati controlul
asupra tuturor parchetelor.In cadrul Parchetului de pe langa ICCJ
functioneaza DIICOT,structura specializata in combaterea
criminalitatii organizate si terorismului si DNA,structura
specializata in combaterea infractiunilor de coruptie.
3)Consiliul Superior al Magistraturii e garantul independentei
justitiei,e situat intre cele put jud pe o parte si pur executiva si
legisl pe alta parte.E alcatuit din 19 membri,14 alesi din randul
jud si procurorilor(9 jud si 5 proc),2 sunt numiti de Senat din
reprezentantii societatii civile si 3 fac parte de drept din
Consiliu(min justitiei,procurorul general al Parchetului de pe langa
ICCJ si pres ICCJ).Mandatul e de 6 ani,Pres Rom prezideaza
lucrarile CSM la care participa dar nu e membru CSM. CSM e
condus de un pres ales din randul membrilor(doar din cei 14 jud si
proc) pe 1 an,mandatul nu se reinnoieste.Pres CSM conduce
lucrarile Consiliului si il reprezinta in relatiile cu tertii,hot CSM se
iau cu votul secret al mb acestuia si sunt definitive si irevocabile.
Dpdv al atributiilor CSM propune Pres Rom numirea in functie a
jud si proc cu exceptia celor stagiari,are rol de inst de jud in
domeniul rasp disciplinare a jud si proc,propune Pres numirea jud
in functii de conducere de la ICCJ,avizeaza propunerile min
justitiei pt functiile de conducere de la Parchetul de pe langa ICCJ
si alte atrib prev de lege pt garantarea independentei justitiei.
PUTEREA JUDECATOREASCA : justitie= ideea de
dreptate,echitate si egalitate in fata legii(lato sensu) si totalitatea
institutiilor prin care se exercita actul de justitie(inst de
jud,magistr,avocati,executori jud)-stricto sensu.Justitia e un
serviciu public exercitat de catre institutii specializate ale
statului,e un serv public al statului si chiar un monopol al acestuia
deoarece numai inst statului pot exercita acest serviciu. Justitia e
baza a societatii,a devenit un reper al dreptatii,echitatii la care

apeleaza oamenii cand sunt nedreptatiti,trebuie sa ii apere pe cei


slabi in fata celor puternici si pe cei drepti in fata celor
nedrepti.Obiectivul justitiei trb sa fie dorinta oamenilor de a nu fi
nevoiti sa apeleze la serviciile sale,rolul justitiei e sa faca dreptate
cu orice pret si sa aplice legea indiferent de situatie.
Prin autoritate judecatoareasca intelegem atat inst jud,cat si
MP,CSM, prin putere judecatoreasca se intelege doar jud ce
functioneaza la inst de judecata.Justitia se realizeaza doar de inst
jud,e reprezentata de inst jud si de jud care functioneaza in cadrul
lor.MP si CSM nu intra in componenta puterii jud.Doar jud
alcatuiesc put jud pt ca beneficiaza de inamovabilitate care e cea
mai puternica garantie a indep justitiei,a jud si a bunei
administrari a actului de justitie.In baza ei jud nu poate fi
revocat,retrogradat sau transferat si nici avansat fara
consimtamantul sau decat in conditiile legii.Inamovabilitatea
judecatorilor e definita ca o protectie acordata jud,constand in
garantarea imposibilitatii revocarii,destituirii sau transferarii
contra vointei acestuia,in afara unei proceduri disciplinare,in
formele si in conditiile prevazute de lege.
PRINCIPIILE PE BAZA CARORA SE REALIZEAZA JUSTITIA
1)PRINCIPIUL LEGALITATII- art 124-justitia se infaptuieste in
numele legii iar jud sunt indep si se supun numai legii.Principiul
are in vedere 2 aspecte : a)instituirea,organizarea si functionarea
justitiei conform legii ; b) aplicarea de catre justitie a unor
sanctiuni prevazute de lege. Instituirea unui tip de justitie se face
numai prin lege,org si functionarea justitiei se realizeaza numai in
conformitate cu legea,e o trasatura a statului de drept unde
numai legea trb aplicata si nu vointa arbitrara a unor pers sau
institutii.Jud trb sa aplice legea la situatia concreta pe care o au
de judecat,ei nu pot crea legi,cel mult pot sa interpreteze normele
juridice la cazul litigios de rezolvat,el are obligatia de a interpreta
legea in sensul aplicarii ei.

Al 2-lea aspect se refera la legalitatea infractiunilor si a


pedepselor aplicate,nicio pedeapsa nu poate fi stabilita sau
aplicata decat in conditiile si temeiul legii,legea trb sa stabileasca
acele fapte sociale care trb sanctionate,modul de sanctionare si
pedepsele aplicabile pt incalcarea acestor norme de conduita in
societate.
2)PRINCIPIUL INDEPENDENTEI JUSTITIEI- are in vedere indep
justitiei ca putere in stat fata de celelalte puteri ale statului si
indep jud.In ce priveste indep put jud fata de celelalte puteri,art
1,alin 4 statul se org potrivit principiului separatiei si echilibrului
puterilor-legisl,executiva si jud.Justitia e una din cele 3 clasice
puteri din teoria separatiei puterilor,e cea care aplica dreptul in
situatia in care nj sunt incalcate,stabilind sanctiuni in sarcina celor
care incalca normele.
In privinta indep jud ,aceasta e o garantie a indep put jud fata de
celelalte puteri,numai prin asigurarea unei indep reale a jud se
poate realiza o indep a justitiei.Indep jud trb analizata din 2
perspective: indep functionala si personala.Cea functionala
presupune ca inst care judeca sa aiba o indep fata de celelalte
autorit ale statului si sa nu sufere ingerinte din partea statului,a
justitiabililor sau a altor pers interesate.Indep functionala nu
inseamna indep fata de lege pt ca intreaga justitie se infaptuieste
in numele legii,dar ea nu exclude controlul pe care inst superioare
il exercita asupra jud de la o inst.
Indep personala priveste statutul judecatorului.Prin lege trb sa se
asigure jud o serie de garantii menite sa acorde acestora o indep
personala,garantii ce privesc modul de
recrutare,inamovabilitatea,durata numirii pe functie,stab
salariului prin lege,lib de exprimare,pregatirea continua a jud,rasp
jud,stab unor interdictii si incompatibilitati.Toate garantiile legale
oferite pt indep jud trb dublate de un comportament al jud de
loialitate si de respect pt lege.

3)PRINCIPIUL ACCESULUI LIBER LA JUSTITIE-accesul liber la


justitie e chiar un dr fundamental.Accesul liber la justitie nu
presupune accesul la toate structurile jud ori la toate mijl
procedurale prin care se infaptuieste justitia sau la toate caile de
atac reglem de lege. Dreptul la un proces echitabil trb sa se
asigure respectarea unor principii fundamentale precum
contradictorialitatea,dr de aparare,egalitatea,cu toate
consecintele ce decurg din ele.Procesul trb sa se desfasoare dupa
o procedura contradictorie,cu respectarea dr de aparare si a
egalitatii armelor.Elem fundamental al dr la un proces echitabil e
exigenta ca fiecare dintre parti sa dispuna de posib
suficiente,echivalente si adecvate pt a-si sustine pozitia asupra
problemelor de drept si de fapt si ca nici una din parti sa nu fie
defavorizata.Solutionarea cauzelor trb sa se faca intr-un termen
rezonabil,care se raporteaza la ficare caz,in functie de durata
procedurii,natura pretentiilor,miza litigiului,complexitatea
procesului,comportamentul autorit competente si al
partilor,dificultatea dezbaterilor,exercitarea cailor de atac etc.
4)PRINCIPIUL UNICITATII,IMPARTIALITATII SI EGALITATII
JUSTITIEI PT TOATE PERSOANELE- unicitatea justitiei inseamna
ca intreaga justitie se infaptuieste de un singur sistem de organe
jud,indiferent de natura litigiului.Const interzice infiintarea de inst
extraordinare.Unicitatea nu inseamna o sg inst de jud si nici
excluderea ierarhizarii inst jud in cadrul sistemului,nu inseamna
excluderea posib stabilirii unor competente diferite pt fiecare
categorie de instante in parte si nici posib infiintarii unor inst
specializate pt anumite litigii.
Impartialitatea justitiei e in stransa legatura cu indep ei.Daca
indep se refera la indep fata de celelalte puteri ale
statului,impartialitatea priveste modul de org si functionare a inst
si modul de actiune al jud.Pt impartialitate e nevoie intai de
independenta.Impartialitate= lipsa prejudecatilor,a unor idei

preconcepute sau a unor favoruri din partea jud.Exista garantii


care ofera justitiabililor un proces corect si impartial.
Egalitatea justitiei presupune folosirea acelorasi reguli
procedurale si acordarea unor dr procesuale in mod egal tuturor
partilor din proces.Toate pers au dr sa fie judecate de aceleasi inst
jud si dupa aceleasi proceduri legale.Egalitatea nu inseamna
unifromitate pt ca fiecare litigiu dedus in fata inst de jud are
caracteristicile sale.Exista necesitatea existentei unei
jurisprudente unitare in aceeasi materie.
5)PRINCIPIUL DR LA APARARE-dr la aparare e si un dr
fundamental prevazut in legisl interna si in documentele
internationale(DUDO).Are 2 sensuri: dr oricarei pers de a beneficia
de un aparator calificat(avocat) si posibilitatea oricarei persoane
de a beneficia de toate garantiile oferite de lege pt dovedirea
nevinovatiei in cursul unui proces.Continutul dr la aparare are in
vedere toate acele garantii oferite de lege si puse la dispozitia
oricarei pers pt a se putea apara in cursul unui proces.In
procesele penale daca partile nu isi permit angajarea unui
avocat,statul va asigura din oficiu un avocat acestora.Daca pers
invinuita nu cunoaste lb romana legea da posibilitatea asigurarii
unui interpret.Partile pot face apel la toate mijl de proba pt
apararea dr lor sau pt a-si demonstra nevinovatia.Ajutorul public
judiciar se acorda in orice cauze cu exceptia celor penale,el poate
fi solicitat de orice pers fizica care nu face fata cheltuielilor unui
proces sau a unei consultatii juridice pt a-si apara un dr sau
interes legitim in justitie.
6)PRINCIPIUL PREZUMTIEI DE NEVINOVATIE-prez de nevinov
e un dr fund al omului si un principiu de realizare a justitiei.Prez
de nevinov e si suportul dr la aparare ,aplicarea acestei prezumtii
inseamna ca o simpla acuzare nu poate constitui vinovatie.Pana la
ramanerea definitiva a unei hot jud de condamnare pers judecata
beneficiaza de prez de nevinov.Caracterul relativ al prez de
nevinov face ca ea sa functioneze pana la momentul dovedirii

vinovatiei prin probe certe si nu conform unor


aparente/supozitii.Prez de nevinov functioneaza pe toata durata
procesului pana la ramanerea defin a hot jud de condamnare.

7)PRINCIPIUL UTILIZARII LIMBII OFICIALE SI A LIMBII


MATERNE IN JUSTITIE-a)utilizarea lb oficiale a statului,lb
romana ,ca lb de desfasurare a procedurilor in inst de jud;b) posib
utilizarii lb materne de catre cetatenii romani apartinand
minoritatilor nationale in cadrul procedurilor
judiciare;c)posibilitatea pt cetatenii straini si apatrizi care nu
inteleg sau nu vorbesc lb romana de a lua la cunostinta de toate
actele si lucrarile dosarului ,de a vorbi in instanta si de a pune
concluzii,prin interpret.
8)PRINCIPIUL JUSTITIEI CA MONOPOL DE STAT-monopolul
acestei activitati reiese din faptul ca activ de judecata nu poate fi
exercitata in stat decst de catre jud.In cadrul inst de jud participa
numai jud.Jud sunt indep si se supun numai legii.Ei sunt numiti in
functie de Pres Rom si beneficiaza de inamovabilitate.Functia de
jud e incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu
exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.In ce
priveste participarea la completele de judecata a unor
persoane,altele decat judecatorii,Const da aceasta
posibilitate,cazurile concrete fiind stabilite doar de lege.Un alt
argument este faptul ca organele judiciare au obligatia legala de a
se pronunta in litigiile in care au fost sesizati.Jud nu pot refuza sa
judece pe motiv ca legea nu e clara ori este incompleta.
9)PRINCIPIUL PUBLICITATII SEDINTELOR DE JUDECATA-art
127-sedintele de judecata sunt publice,cu exceptia cazurilor
prevazute de lege.La ele pot participa atat partile implicate in
proces,cat si alte pers straine care vor sa asiste la
proces.Publicitatea e o garantie a corectitudinii si impartialitatii
jud,dar si a indep acestora.Sunt situatii in care sedintele nu sunt

publice datorita specificului situatiei,desi nu sunt publice,hot jud e


pronuntata in sedinta publica.
10)PRINCIPIUL FUNCTIONARII JUSTITIEI PE CRITERIUL
IERARHIEI-Ierarhia se observa din modul in care Const Rom
stabileste prin cine se realizeaza justitia,art 126 face o enumerare
prin care stabileste practic o anumita ierarhie,la fel si legea
304/2004 privind organizarea judiciara.Ierarhizarea inst de jud trb
interpretata in leg cu gr de jurisdictie.In Romania exista dublul
grad de jurisdictie,decizia unui jud de la o inst inferioara poate fi
analizata inca odata de un jud de la o inst superioara in grad.
Raporturile juridice dintre autoritatea judecatoreasca si
celelalte autoritati publice
1)Raporturile cu Parl-A)Raporturile put jud cu Parl-toata
activ instantelor se deruleaza potrivit legilor adoptate de Parl,Parl
stabileste prin lege inst jud,nr lor,competentele lor si procedura
potrivit careia se desfasoara activ jud.Jud trb sa se supuna legii in
activ de jud si legea stabileste infractiunile si pedepsele aplicabile
acestora.
B)Raporturile MP cu Parl-procurorii de la parchetele de pe
langa inst jud isi desfasoara activ in baza legilor adoptate de
Parl.Legea stabileste parchetele,nr lor,competentele procurorilor
si procedura de derulare a activitatii procurorilor.Infractiunile si
pedepsele sunt stabilite tot prin lege.Procurorii intervin in activ
Parl prin sanctionarea faptelor de natura penala pe care mb Parl le
savarsesc.
C)Raporturile CSM cu Parl-CSM isi desfasoara activ in
conformitate cu legea adoptata de Parl,atributiile si procedura de
lucru a CSM sunt stabilite de lege.In cadrul CSM sunr si 2 mb
,reprez ai societatii civile,numiti de catre Senat(Camera
Parl).Ceilalti mb ai CSM sunt validati de catre Parl.Anual,CSM
prezinta Parl rap de activ.

2)Raporturile juridice cu Presedintele RomanieiA)Raporturile put jud cu Pres:


a)Numirea judecatorilor-Pres,la propunerea CSM,numeste si
revoca jud,cu exceptia celor stagiari ,prin efectul numirii jud devin
inamovibili.Odata numiti,Pres nu ii poate revoca pt ca beneficiaza
de inamovabilitate,revocarea nepunadu-se face decat in baza
deciziei unui organ jurisdictional.
b)Numirea pe unele functii de conducere ale instantelor
Pres Rom,la propunerea CSM ,numeste si revoca in/din functiile de
conducere ale ICCJ.Pt inst inferioare,Pres nu are nicio
atributie.Numirile facute de presedinte nu au nicio influenta
asupra indep si inamovabilitatii jud,pt ca acestea sunt date de
lege si nu de pers care semneaza actul de numire.ICCJ poate sa il
judece pe pres pt infractiunea de inalta tradare sau poate sa
verifice legalitatea actelor lui.
c)Acordarea gratierii individuale Pres Rom poate gratia orice
pers si pt orice fapta.Gratierea individuala e un act intuitu
personae atat cu privire la emitent fiind vorba de o manifestare
unilaterala de vointa a unei autorit publice,cat si cu privire la
beneficiar,situatia si identitatea personala a acestuia fiind un
elem hotarator in emiterea decretului de gratiere individuala.
B)Raporturile MP cu Pres Rom: a)Numirea procurorilor
Pres Rom la propunerea CSM ,numeste si revoca procurorii cu
exceptia celor stagiari,dupa numire procurorii beneficiaza de
stabilitate,doar jud devin inamovibili.
b)Numirea pe unele functii de conducere ale parchetelor
Pres la propunerea min justitiei si cu avizul CSM numeste si
revoca in/din functiile de conducere ale Parchetului de pe langa
ICCJ.Aceasta procedura e const deoarece procurorii isi desfasoara
activ sub controlul min justitiei care raspunde pt eficienta
parchetelor si trb sa vegheze la conducerea parchetelor.

C)Raporturile CSM cu Pres Rom-privesc pe de o parte numirile


si revocarile jud si proc cu exceptia celor stagiari si numirile si
revocarile in/din functiile de conducere ale ICCJ sau ale
Parchetului de pe langa ICCJ si atributia Pres de a prezida lucrarile
CSM la care participa.
3)Raporturile juridice cu Guvernul- A)Raporturile put jud
cu Guvernul Guv e autorit statului care asigura gestionarea pol
interne si externe a tarii,stabileste politica bugetara a statului,are
prerogative legislative si negociaza tratate internationale,toate
aceste atributii au efect asupra activ judecatorilor,ei fiind obligati
sa se conformeze legilor statului care transpun politicile interne si
externe ale Guv. Inst de jud au posib verificarii pe calea
contenciosului admin actele admin emise de Guv,cu exceptia
celor care privesc rap cu Parl si a celor de comandament cu
caracter militar.
B)Raporturile MP cu Guvernul-procurorii functioneaza sub
autoritatea min justitiei ,care este mb al Guv,proc au obligatia
respectarii legilor emise de catre Guv ,pe calea delegarii
legisl,proc sunt cei care pot pune sub acuzare mb Guv daca ei
savarsesc fapte penale.
C)Raporturile CSM cu Guvernul-CSM ca garant al indep
justitiei are obligatia de a respecta legile si de a pune in aplicare
politicile guvernamentale stabilite prin legi si care privesc activ
justitiei.In componenta CSM intra si min justitiei,in cal sa de mb al
Guv si de institutie,in subordinea careia se afla si isi desfasoara
activ proc.
RASPUNDEREA MAGISTRATILOR: 1)Raspunderea civila
statul raspunde patrimonial pt prejudiciile cauzate prin erorile
judiciare,raspundere stabilita in conditiile legii si nu inlatura rasp
magistr care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava
neglijenta.Magistr nu raspund decat in cazul in care se dovedeste
ca au actionat cu rea-credinta sau grava neglijenta,care sa se

constate prin hot jud definitiva.In toate celelalte cazuri,in care


statul a fost responsabil patrimonial pt erorile judiciare savarsite
de magistr,acestia nu raspund.
2)Raspunderea penala-are in vedere situatia in care un magistr
savarseste fapte penale in leg cu cauza pe care o are de
instrumentat.E prevazuta suspendarea din functie a magistr
impotriva caruia s-a pus in miscare actiunea penala sau
eliberarea din functie a celui condamnat definitiv pt o infractiune.
3)Raspunderea disciplinara- CSM are rol de inst de jud prin
sectiile sale,in domeniul rasp disciplinare a jud si proc ,in aceste
cazuri,drept de vot in cele 2 sectii CSM au doar mb alesi,nu si cei
de drept.Hot CSM pot fi atacate la ICCJ.Sanctiunile merg de la
avertisment si diminuarea indemnizatiei lunare pana la
excluderea din magistratura.