Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Iepurile de Casa Cresterea Si Valorificare

    Încărcat de

    Nicolin Delia
    11 vizualizări34 pagini
    .

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    .

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    11 vizualizări34 pagini

    Iepurile de Casa Cresterea Si Valorificare

    Încărcat de

    Nicolin Delia
    .

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 34
    mentafie, organismul suferti de foame specificd sau partial, evidentia prin simptome specifice sau neevidentiaté clinic (foame ascuns’). Exi: yfoame“ de vitamine, ,,foame* de caleiu, ,foame“ de iod, ,foame” proteine. = in natura, proteinele sint sintetizate de plante, din substantele exis- tente in sol si in aer, cu ajutorul energiei solare. Prin consumul plantelor de c&tre animale, acestea construiesc, pe seama aminoacizilor din plante, proteine animale, iar din carnea erbivorelor omul isi asigur proteinele proprii. Exista in acest fel o dependent a regnului animal de cel vegetal, producfia vegetal condifionind existenja animalelor, iar productia ani. mala conditionind existenfa omului. Pentru a-si asigura necesitatea de carne, deci de proteine animale, omul a vinat animalele sia reusit sa domesticeascd un numir destul de redus de specii. Astfel, din cele apro- ximativ 1500000 de specii de animale existente omul a domesticit numai cirea 50, printre care se numéra si iepurele de casi. 12. INSUSIRILE PRODUCTIVE ALE IEPURELUI DE CASA Tepurele de casi poate satisface cerintele de bazi ale existentei ept : net omului si anume : Tirana prin camnea sa si imbrdcdmintea prin bitotea lina pe care i le furnizeazi, De asemenea, produce ingriistiminte agricole si este deosebit de folositor ca animal de laborator si experimentari stiin- fifice. El este, totodata, si obiectul unor pasiuni sportive, cs 1.2.1, IEPURELE DE CASA, PRODUCATOR DE CARNE Productia principal a iepurelui de i pri casi este a, gus- toasd, suculenta si cu mare valoare nutritivd. oy aman ok Proteincle din camea iepurelui de casi sint asimilate de citre orga nismul uman in proportie de 90%, fiind o hrand excelentA indeosebi Pentru tineret, indicata si pentru refac i ii st ten Sle erea jesuturilor la bolnavii si con- Gr&simea iepurilor de casi este de culoz i punetul de topire mai scizut, fiind — deci astern oe as Porcine sau de bovine si este asimilatd mai uyor de oltre organismul emului, constituind impreund cu glucidele o sursi bogata de energic. © caracteristica importania a cirnii iepurelui de casi, spre deosebire de alte carnuri, este faptul ci grésimea nu se depune in musculatur’, led, pe de o parte, este bogata in proteine, i s rote ldepunerea de grisimi in organism! a1 deci i lace, a aterosclerozei, a unor boli de ficat, a sterilitajii generate in mare sur de grisimile depozitate anormal in organism. ‘Aceste afecjrun uo mare frecven{a in farile cu un inalt grad de dezvoltare industriala, le efortul fizic al omului este tnlocuit; in majoritate, cu cel al masini. Iat& explicatia faptului ca aceste fri si-au dezvoltat puternic dome- niul cresterii iepurilor de casd, dar cu toate realizirile obfinute, nu le este suficient cit produc gi apeleaza la import. Inci din august 1966, la Congresul mondial de alimentafie, finut la Varsovia, s-a evidentiat deficitul de alimente proteice pe plan mondial si, in mod deosebit, deficitul de carne. Pentru remedierea acestel situajii $-a propus extinderea cresterii iepurilor de casa si selecfia lor in directia objinerii unor producfii mai mari de carne si cresterii precocit&tii. In prezent, iepurii de casa din rasele ,,Neozeclandez alb“ si ,,California® sint cei mai valorosi producatori de carne, atit din punct de vedere calitativ, cit si cantitativ. Trebuie retinut InsA cA din orice ras ar face parte si in orice directie de productie ar fi selectionat, adevarata destinatie a iepurelui de casi este si furnizeze carne multa si buna. cu carnea care provine de la alte specii de animale, carnea iepurelui de casi se situeaza la loc de frunte, confinind 40,15% | substanfi nutritiva fata de 32,62% a c&rnii de gin’, 27,11% a carnii de | pore, 24,61% a cdrnii de vifel si 24,20% a carnii de vacd. Substanja nutritiva a cirnii jepurelui de casi cuprinde 60% proteine, 19% glucide, | 17%) lipide (grasimi) si 4% séruri minerale, cu variafii in plus sau in minus in funetie de rasa, starea de intrefinere, sex, cantitatea si calitatea sortimenielor de nutreturi folosite ca hran’, starea sinatatii iepurelui etc. ©) Carnea iepurelui de cas are 1 380—1 830 calorii/kg. Ea este bogaté tn séruri minerale ; fosfor peste 64%, potasiu peste 29%, calciu 4%, sodiu, iod si altele, care contribuie la calitatea carnii, aceste siruri minerale fiind absolut necesare si solicitate in metabolismul corpului omenese. Randamentul de carne al iepurelui de casa este in medie de 55—60%/, si printr-o alimentafie speciali a iepuroaicelor si a iepuroilor castrafi, acest randament poate ajunge pind la 70—75%. Ca aspect, gust, digestibilitate si valoare nutritiva, precum si ca mod de preparare culinar&, carnea iepurclui de casi se aseamind cu carnea de curcan. Peniru promovarea cresterii iepurilor de casii, s-a extins si se dez- volt’ o variat& colaborare international. Au avut loc consfatuiri ale reprezentanfilor asociatiilor nationale ale eresc&torilor de iepuri de cas din numeroase tari (in anul 1971 la Praga — Cehoslovacia, in 1972 la Popradon — R.P.U., intre 18—21 iunie 1973 la Karl Marx Stadt — Republica Democrat’ German gi la Amsterdam — Olanda), jar in anul 1981 la Timisoara, in Romfnia. La aceste consfatuiri s-a subliniat nece- sitatea intensificarii colaborarii dintre asociafiile cunicule si s-au elaborat masuri in directia selectionarii raselor autohtone si obfinerii unei rase- standard superioare, stabilindu-se si metodele de cregtere care sd raspla- tease’ pe deplin eforturile producstorilor printr-o eficienfé economica sporita. 12.2, IEPURELE DE CASA, PRODUCATOR DE CARNE $I BLANITA Pe ling’ prima destinafie a iepurelui de casi, adicd pentru alimen- tatie, el este si produciitor de blinifa, dar, spre deosebire de prima desiinatie care se realizeazd pe tot parcursul anului, producfia de bidni{é de bund calitate este limitaté la perioada decembrie-martic, cind parul este des, bine fixat in piele si cu cel mai frumos luciu. Blinifele iepurilor de casa sint moi la pipait, usoare la purtat, frumoase gi cilduroase. Daci sint objinute la timpul cel mai potrivit, adicd dup’ ce s-a terminat népirlirea si parul a crescut suficient, destul de des, cu luciu, bine prins in piele ; daca jupuirea iepurilor s-a facut corespunzator si biinifele sint bine prelucrate, ele se pot folosi cu succes la confecfionarea de mantouri clegante si cAlduroase, mansoane, gulere, cciuli, cAptuseli pentru hainele de iarnd, m&nusi imblanite, papuci de casa etc. Datorita coloritului variat, luciului, finefei si rezistenfei la purtat, blinifele iepurilor de casi imita si inlocuiese cu succes blinifele produse de unele specii de animale cu bland ,,de lux“, cum sint blanitele de nurci, jder, vulpe, lutru, zibelin’, hermelina, chinchilla, castor, skong si altele. In plus, blanifele iepurilor de casi revin la un pret de cost foarte scazut, ceea ce le face accesibile maselor largi. (Foto 3, 4, 5, 77, 78, 79). Mérimea blanitelor variaz mult, dup’ rasele de iepuri de casi de la care provin, iar — in cadrul rasei — dupa virsti, sex si gradul de dez- voltare a animalului respectiv. Blanitele iepurilor de casi au eulori diferite : albi, neagra, galbend, roseata, albastra, argintie, ,,chinchilla*, ,,aguti", ,,cangur®, ,,fluture® etc. Varietatea culorilor la pirul gi deci la blinijele iepurilor de casi este multipla Pentru confectionarea de mantouri valoroase este necesar a nuanfa culorii bldnifelor sf fie ott mai uniforms. In acest scop, cresci- torul de iepuri de casa pentru blani va trebui si asigure o anumitA rasi pe care si 0 selectioneze tntr-un anumit specific de culoare si de nuanfé. Trebuie eliminata insA parerea falsA ci ar exista doua feluri de iepuri de cas& : unii care se crese numai pentru blanifa, iar alfii numai pentru carne, Cind se foloseste expresia ,,iepure de casa pentru bland trebuie injeles cA, pe ling’ producfia de carne, are si o blanita valoroasa. Asa este cazul raselor : ,,Chinchilla* (se pronun{a: cincila), denumire provenita de la asemanarea coloritului blanifei cu acela al blanifei anima- Tului salbatic cu bland prefioas’ numit Chinchilla laniger ; ,,Castor-rex*, de la asemanarea coloritului blanifei cu acela al bldnijei castorului ; »Albastru vienez, dupa coloritul albastru al blinifei ete. In cadrul rasei Rec, care are parul seurt de 1—2 em, des si de grosime egali, exista varietaji de iepuri de casi cu blanifa coloraté alb, albastru cu nuanta »Albastrului vienez* sau a ,,Albastrului de Beveren“, castor, chinchilla, gri-perla, havana, lynx, negru, zibelin etc. Prin cresterea iepurilor de casa eronat denumifi ,,de bland si corect denumifi ,,de carne si bland“ se imbina plicutul cu wtilul, realiindu-se venituri substantiale atit din valorificarea cdrnii, cit si din a blénifei. 12.3. IEPURELE DE CASA, PRODUCATOR DE CARNE SI PAR Blanitele fara valoare pentru industria de blinuri, provenite de la animale sacrificate pentru carne sau din alte motive, in perioada de n&pirlire, sau cu blinijele depreciate din diferite cauze, se valorificd pentru productia de pir si de pici. 10 Parul iepurilor de casi se objine de la toate rasele, la toate virstele gi in toate perioadele viefii, inclusiv in cea de napizlire. Este cea mai bund materie prima folositd la fabricarea fetrului pentru paldrii si a pislei. In amestec cu alte fibre intri in compozitia unor stofe si paturi de buna calitate, i : sting Cantitatea si calitatea parului obfinut anual pe cap de animal variaz foarte mult, dupi rasele de la care provine, dupa sex, virstd, mod de hra- nire, perioad’ si mod de recoltare. Cantitafile cele mai mari de par se objin in sezonul rece al anului de la rasele-déiepuri ,,uriasi si cu par fin, des si lung, de Ia femele sau masculi castra{i si, bineinjeles, de la exemplarele sinitoase si bine hranite. O blinifA are cca, 60 g par. /2), Puii iepurilor de casa se nase golasi. Iepuroaica le face culbul, inainte de“fatare, din parul propriu pe care-l smulge de pe conp. Iepurasilor le creste parul in decurs de 30 de zile de la nastere, iar la virsta de 1/—2 Juni n&pirlesc, Nipirlirea dureazi 40—60 zile ; daca blanifele sint periate sau pieptinate se poate objine o prim recolt de par. Napirlirea se rapeti din 3 in 3 luni, pind ce iepurii ating virsta adultdé. Adulfii nu napirlese decit primavara si vara, cu exceptia exem- plarelor din rasa ,,Angora‘, care napirlesc cu regularitate din trei in trei Juni. In practica obisnuité, recoltarea parului de la iepuri se face numai dupa sacrificare. 12.4. IEPURELE DE CASA, PRODUCATOR DE CARNE SI LINA P&rul obfinut de la iepurii de casi din rasa Angora are caracteristici care-] apropie de calitifile linii fine si e cunoscut sub numele de lind Angora, Bl este tors $i folosit pentru confectionarea de pulovere, bluze, veste, fulare, bonete ete. In amestec cu alte fibre : 50% lind Angora -+ 30% lind de oaie + 20%, alte fibre subjiri, se foloseste la confectionares de stofe fine, durabile si foarte cilduroase, recomandabile indeosebi pentru reumatici. (Foto 3). Firele de lina ale iepurelui de casi din rasa Angora av o grosime de 13—20 microni. 12,5, IEPURELE DE CASA, PRODUCATOR DE CARNE SI PIELE Pieile obfinute de Ja iepurii de cas se t&bacesc si se prelucreazé imitind pielea de sarpe, de crocodil, de sopirla etc. si se folosesc la confec- tionarea de genfi, incalfaminte pentru copii, papuci de casa, curele de ceas, produse de marochinirie gi artizanat. (Foto 5, 78). 1.2.6. IEPURELE DE CASA, ANIMAL DE LABORATOR Iepurii de cas& reprezintA un material valoros in cercetarea gtiin- fificd. Ei sint folosifi atit pentru studierea functiilor normale ale dife- ritelor celule, fesuturi, aparate si organe, cit si pentru stabilirea cauzelor generatoare de stiri patologice. 1 Pentru a evidentia importanta iepurelui de cas ca animal de exp: rien{a, de laborator si produc3tor de meteriale biologie, este suficient si aritém cu furbarea, aceasta teribilA si neiertdtoare boald, a fost trata prima dat cu vaccin antirabic pregatit pe iepurele de casi. De asemenea, cancer, boala care secera inca multe mii de vieti anual, a fost provocat, Fig. 1, Iepurele de cas&, animal de laborator 1 — imunizare ; 2 — recoliare singe ; 2—7 precipliarea sf sepa- rarea globulinelor ; 8 gl 9—anticorpl puri ; 20 — gamaglobuline. experimental, prima oar pe iepurele de cas4 in anul 1918, deschizindu-se astfel edi spre cumoasterea eauzelor care provoaci accastii maladie si spre gasirea mijloacelor de prevenire si tratament. Mai aritim , pentru stu- dierea si objinerea anticorpilor, aceste miraculoase proteine cu care orga- nismul se apari impotriva bolilor, iepurele de casi a fost folosit cu succes deplin. 12.7. CRESTEREA IEPURELUI DE CASA CA PASIUNE SPORTIVA Tepurele de casi se creste nu numai pentru produefiile sale valo- roase, care satisfac variate necesit&fi materiale, dar si din pasine pentru pein unor performante deosebite, mai ales in crescatoriile de tip @ Cresetitorul sportiv poate participa la coneursuri gi expozitii eu jepurii de casi realizaji de el. Adeseori, performantele la care ajunge um asemenea crescitor sint spectaculoase. In acest scop, el urmareste dezvoltarea unor anumite caracteristici de productie sau cu nuan{i spor- tiv, realizind chiar rase noi, Pentru aceasta el trebuie si inveje si si aplice legile ereditafii, alimentafiei, biologiei etc. In urma unor astfel de pasiuni si preocupari, s-a ajuns la f de rase de iepuri de casi cu totul deosebifi ca marime, form4, greutate eorporalé, lungime a pirului. Aga de exemplu, este mare diferenta de te intre lepurele de cash ~lfelasul belgian”, care cintireste_7_pind sau chiar mai mult, si ,,pilicul Hermelin™ care nu cint&reste mai it de un kilogram si jumitate. Intre iepurii de cas& din rasa ,Her- melin® si cei din rasa ,,Berbecul englez* exist un contrast izbitor : ,Hermelinul” are urechile scurte, cel mult 5/. cm lungime, drepte, pur- in sus si apropiate una de alta, in timp ce ,,Berbecul englez* are 2 i Ja 65 cm (misurate de la o extremitate a unela la extremitatea celeilalte) si sint blegi, atirnind in mod caracteristic. (Foto 22), Valorificind potentialul genetic al iepurelui de casd si mutatiile aparute si aplicind metode superioare de crestere s-au obfinut adevarate recorduri: iepuroaice din anumite rase care se pot reproduce la virsta de 4—5 luni; iepuroaice care pot fata de 6—9 ori pe an; lao fatare Fig. 2. Gigantul si piticul speciei cunicule alaturi: ,Urtagui belgian® si »piticul Hermelin®. s-au obfinut chiar 18—20 pui; intr-un an s-au objinut 60—80 pui si chiar mai mulfi de la o fepuroaici ; intr-un an, de la o iepuroaicé si fii- cele sale din acel an s-au putut objine 292 pui ; unii iepuragi, la virsta de 3 luni au realizat 43% din greutatea adultului, iar la 6 luni si-au marit pind la de 90 ori greutatea de la nagtere. 13 Datorita precocit&fii $i prolificitapil, in condijii superioare de furajare si erestere intensiva, in decurs de 4 ani, de la o pereche de iepuri de Gas si produgii lor folosifi in continuare la reproductie, s-a ajuns la 12748 exemplare. Dezvoltarea corporala foarte rapid’ a puilor se datoreaz# valorii ridicate a laptelui iepuroaicei-mama care alapteazd. In raport cu laptele produs de alte specii de mamifere, laptele iepuroaicei se situeazii 1a loc de frunie prin con{inutul bogat in substante nutritive : 30,50% fafi de 16,63% al laptelui de scroafa, 16,43% al celui de oaie $i 12,73%) al celui de vacd. Tot astfel, conjinutul in proteine al laptelui de iepuroaici este de 15,544, adici mai mare de peste 2!/, ori decit al celui de scroafi, de peste 3 ori mai mare decit al celui de oaie, de peste 4!/ ori mai mare decit al celui de vac’. Or, este stiut c& proteina este substanja princi- pala din care se realizeazi celulele, iar prin inmultirea celulelor se construiese {esuturile, organele, organismul care creste. Un raport ase- miniitor este si in ceea ce priveste confinutul laptelui in grisimi (10,45%) si siruri minerale (2,56), in special calciu si fosfor, substante esentiale din compozitia nucleului celulelor si scheletului organismelor in crestere. 1.2.8. IEPURELE DE CASA PRODUCE SI INGRASAMINTE AGRICOLE Urina si fecalelg iepurelui de casi sint bogate in substante ong nice, contin mult azot si siruri minerale. Aceste dejecfii constituie un valoros ingrisiimint pentru agriculturd, contribuind la objinerea de pro- ducfii mari in sectoarele : Jegumicol, horticol, spatii verzi. pepiniere, plantatii etc. Sint necesare o mai bund cunoastere gi extindere a folosirii acestui ingrasSmint natural. Prin cresterea in captivitate a iepurelui de casa, jy custi cu podea din griitar, crotinele (cdcdrezele) datorité marimei, formei si consistentei Jor se pot recolta si pastra in pungi sau siculefi pind la valorificare. Bine uscat ¢i ambalat corespunzator, acest bilegar se poate valorifica sila export, ca ingrasémint concentrat pentru fllori. De ase- menea, daci se adaugd o anumitA cantitate din acest balegar se obtine un pamint ingrasat, excelent pentru florile de apartament. In creseitoriile cu efective mari se recomanda ca balegarul sa fie strins si depozitat in gropi, ferit de ploaie, im asa-numitele ,,platforme de bilegar“ Contitatea zilnict de exeremente de la un iepure de casa este, in medie, de 100 de grame, intr-o creseitorie de 100 iepuri de casaé-matcd putindu-se obtine peste 3 tone anual. Calitatea excrementelor iepurelui_de casi s-a stabilit in urma lizelor f&cute la diferite crescStorii. Compozitia chimicd, exprimat: procente, este urmatoarea : = az0t 0,75%o—2,03Y% (fata de 0,3—0,4% a balegarului de fermi) ; — fosfor {sub forma de P,O3) 1,00—3,700/, (fati de 0.4—0,5% a bilegarului de ferma) ; i4 — potasiu (sub forma de KO) 0,20—1,25/) Gata de 0,5—0,6% & balegarului de ferma). eet jepurelui de casi au pH-ul 7,20—9,65% ‘si contin materi organice 37,20—40,03%, caleiu (OCa) 0,923,359). Umiditatea este de 50,97—57,82%. Taté deci ci prin cresterea iepurelui de casi se poate valorifica totul, pind si excrementele, 13. DIN ISTORICUL IEPURELUI DE CASA Pentru o mai bund documentare asupza iepurelui de casi, este folo~ sitor sa-i cunoastem inaintasii, precum si citeva amanunte din istorieul dui. Toate rasele si varietitile de iepuri de casi au la origine un singur sirémos siilbatic : iepurele de vizuind, numit la noi si lapin sau simplu, iepure. Intrucit vin&torii spun iepure si iepuretui de cimp, numit si iepure comun, este necesar ca, pentru inlaturarea confuziei, sA se completeze: cuvintul iepure cu atributul de vizuind* sau ,,de cimp“, dup& cum © vorba de unul sau de altul. Cuvintul iepure provine din limba latina, de la substantivul lepus, iar denumirea lapin provine din limba francez de la ,lapin® Ge eiteste lapen*), cuvint cu ridacina sanserita — lap. Numele stiintific complet al iepurelui de vizuina este ,,Oryctolagus cuniculus® si este format din cuvintele grecesti ,,oryctor care inseamna ,scormonitor® si ,,lagos“ care inseamna ,jiepure“, deci in romAneste ,jiepure care scormoneste®, Cuvintul ,,cuniculus* provine din limba latina 51 inseamna ,,viuind, galerie“, Romani numeau ,,cuniculus* santurile sab~ terane pe care le sipau, in razboaie, pentru a se putea apropia de o loca— litate asediati. Gasind asem&ndtoare aceste galerii cu cele facute de cétre igpurele de vizuind, i-au spus acestuia ,,cuniculus*. Spaniolii ii spun ,,conejo", italienii ,,coniglio*, framcezii ,,conin™ satt conil®, danezii ,,kanin“, germanii ,,Kaninchen* si_,Wildkaninchen". tn limbile slave (rus, polonezi, bulgara etc.), iepurele de vizuind se nume;te jJerolik®, iar in maghiara ,,vadas-nyul* ete. In limba francezé cuvintul ,.lapin“ este folosit incepind din secolul al XVIIl-lea si inseamn& ,iepure mic“, de la diminutivul letus, iepurele de vizuina fiind mai mic ca talie si greutate decit iepurele de cimp, numit in drancez&. ,,livre*. Pentru a face distinctia, ca nume, intre iepurele de vizuind si lepurele de casi, acestuia din urma i se spune ,,hézi-nyul“ in limba maghiaré ; Hauskaninchen“ in limba germana ; ,apin domestique* in limba fran~ cezi ; ,,rabbit® in limba englezi. Tepurele de cimp se mimeste ,,mezei-nyul" in maghiarl ; ,Hase™ gi ..Feldhase“ in germanda ; ,,zaie¢* i limbile slave ; sliepro® tm italiana > Tidvre* in frances’ ; ,,hare“ in englezd ete. 15 Stomacul este simplu, intestinul subtire foarte lung, iar cecul are un volum de zece ori mai mare decit al stomacului. Furajele, inghitite in graba gsi aproape nemestecate, sint depozitate in cec, unde se produce digerarea celulozei, la fel ca gi la rumeg&toare in rumen, fenomen denumit cecotrofie. Crotinele rezultate din prima fazi de digestie sint preluate direct din anus, mestecate si reinghifite pentru a se ‘produce a doua fazi a digestici, Crotincle rezultate dupa aceasta redigestie sint eliminate ca excremente, ‘Lungimea tubului digestiv la iepurele de vieuina (ca si la cel de casi) este de 12 ori lungimea corpului, iar la iepurele de cimp de 91), ori, Aparatul de reproductie la mascul are particularitatea ci testiculele se pot retrage fn cavitatea abdominalé, iar la femcle uterul este dublu, putindu-se produce superfetatia. ® In comparatie cu iepurele de cimp, iepurele de vizuina are perioada de gestatie mai scurt, de 30_zile (fafa de cel de cimp, la care gestatia e de 45 zile) ; fat pui golagi (cei de cimp au par) ; puii au pleoapele Hpite la nastere si nu vad decit dup 7—10 zile (in timp ce puil celui de cimp vad de la nastere) ; puli se hrénese cu laptele matern timp de 21 zile (cei de cimp, dup doua zile de la nastere, se hranesc si cu nutrej), perioada de alaptare fiind determinata de durata formarii danturii si aparatului digestiv corespunzétor hr&nirii cu furaje. Aceste doua specii nu se fmperecheaza i nici pe cale artificial nu pot rezulta ,,leporizi*, adick produsi intre iepurele de vizuind si cel de

    S-ar putea să vă placă și