ADMINISTRAREA INTEROGATORULUI IN PROCESUL CIVIL

Interogatoriul (marturisirea) reprezinta declaratia prin care una dintre partile aflate
intr-un litigiu recunoaste ca fiind adevarat un fapt, determinand astfel anumite
consecinte juridice impotriva acesteia.
Marturisirea judiciara este obtinuta in cursul judecatii in fata instantei de judecata, prin
intermediul unui set de intrebari formulat de catre partea adversa, careia instanta i-a
incuviintat o asemenea proba . Constituie marturisire judiciara si cea facuta de parte
spontan, fara a fi intrebata prin interogatoriu, instanta consemnandmarturisirea in
cuprinsul incheierii de sedinta.
1. Cand se poate solicita proba cu interogatoriul?
Proba cu interogatoriul va putea fi solicitata de catre reclamant prin cererea de
chemare in judecata, iar de catre parat prin intampinare.
Acest mijloc de proba va putea fi solicitat si ulterior, daca necesitatea probei rezulta
din modificarea cererii de chemare in judecata, nevoia administrarii probei reiese din
cercetarea judecatoreasca si nu putea fi prevazuta de partea interesata sau daca partea
arata ca, din motive temeinic justificate, nu a putut propune in termen proba solicitata.
Instanta va putea incuviinta proba cu interogatoriul si daca administrarea probei nu ar
determina amanarea judecatii (fiind necesar ca partea chemata la interogatoriu sa fie
prezenta in fata instantei), precum si atunci cand exista acordul expres al tuturor
partilor din proces.
In cazul in care instanta de judecata a dispus amanarea cauzei pentru administrarea
probei cu interogatoriul (daca, potrivit dispozitiilor legale, acesta trebuia sa fie
comunicat, sub sanctiunea decaderii dreptului de a administra proba), partea este
obligata ca, in termen de 5 zile calendaristice de la incuviintare, sa il depuna
la instanta.
Facem precizarea ca au calitatea de parti in proces nu numai reclamantul si paratul, ci si
intervenientul (principal/accesoriu) sau persoana chemata in garantie .
In vederea aflarii adevarului, Codul de procedura civila recunoaste si instantei de
judecata dreptul de a ordona din oficiu chemarea la interogatoriu a oricareia dintre
parti.
Chiar daca in unele cauze, procurorul, in calitate de reprezentant al Ministerului
Public, participa in proces, acesta nu poate fi chemat la interogatoriu, intrucat
faptele la care se refera cauza nu sunt fapte personale ale acestuia. Cu privire la
admisibilitatea sau nu a interogatoriului, instanta de judecata se pronunta
prin incheiere dupa ascultarea tuturor partilor.

2. Conditiile incuviintarii interogatoriului

Este de necontestat faptul ca, mai inainte de a fi administrat un mijloc de proba, trebuie
sa fie incuviintat de instanta, fiind necesar ca aceasta, in urma
unei dezbateri contradictorii, sa se pronunte asupra admisibilitatii, pertinentei si
concludentei mijlocului de proba propus, dupa cum prevad dispozitiile art. 237 alin. 2
pct. 7 si art. 255 alin. 1 din Codul de procedura civila.
Comunicarea interogatoriului persoanei juridice, prin atasarea la cererea de chemare in
judecata in etapa administrativa constituie, astfel cum rezulta din chiar denumirea
marginala a art. 203 din Codul de procedura civila, una dintre masurile pentru
pregatirea judecatii, urmand ca, la primul termen de judecata, sa fie discutate chestiuni
privind admisibilitatea, pertinenta si concludenta mijlocului de proba .
In cazul particular al probei cu interogatoriu, pentru stabilirea pertinentei si
concludentei acestuia, instanta trebuie sa cunoasca in detaliu intrebarile propuse si sa le
analizeze mai inainte de a obliga partea chemata la interogatoriu sa prezinte
raspunsurile sale.
Inainte de a analiza conditiile specifice interogatoriului, instanta va realiza o evaluare a
obiectului probei la momentul propunerii de catre parte, cand va pune in discutia
partilor incuviintarea probei solicitate. In acest sens, se va solicita partii care solicita
proba sustinerea tezei probatorii pe care urmareste sa o dovedeasca prin administrarea
interogatoriului. Cu ocazia administrarii probei, instanta ar putea respinge anumite
intrebari daca acestea nu au vreo legatura cu obiectul cauzei, asa cum a fost incuviintat.
Conditiile specifice ce trebuie sa fie indeplinite in cazul interogatoriului presupun ca
intrebarile ce urmeaza a fi formulate sa priveasca numai fapte personale ale
persoanei chestionate, sa aiba legatura cu litigiul si sa poata conduce la
rezolvarea cauzei. Faptele straine partii vor putea fi dovedite cu alte mijloace
de proba .
Ce intelegem prin fapte personale?
Faptele personale privesc actiunile sau inactiunile persoanei interogate aflate in legatura
directa sau indirecta cu pricina al carui obiect este dezbatut in fata instantei
de judecata . Prin actiuni/inactiuni personale se inteleg orice activitati intreprinse sau
pe care ar fi trebuit sa le intreprinda persoana chemata la interogatoriu.
Se pot formula, astfel, intrebari care privesc:
- activitati desfasurate in activitatea de zi cu zi, la locul de munca sau orice alte activitati
desfasurate de persoana interogata;
- sarcinile si atributiile pe care le indeplineste in exercitarea unei activitati;
- modul in care si-a/nu si-a indeplinit o anumita obligatie, etc.

Prin intermediul interogatoriului nu se recomanda a se adresa intrebari ale caror

raspuns sa confirme fapte care sunt dovedite deja prin inscrisuri sau prin alte mijloace
de proba si care nu sunt contestate. In sens contrar, acestea isi pierd din valoare, fiind
uneori chiar ineficiente.
Rolul esential al interogatoriului este de a surprinde adversarul prin formularea unor
intrebari, astfel incat, desi in aparenta, privite in mod individual, nu conduc la o
recunoastere directa, clara, din partea persoanei chestionate, prin imbinarea acestora si
intercalarea lor sa rezulte finalitatea urmarita de cel care a formulat intrebarile.
Este adevarat ca de multe ori, prin proba interogatoriului sunt lamurite multe aspecte in
cauzele judecate, conducand chiar la pronuntarea de solutii doar in baza acestui mijloc
de proba .
O
alta conditie necesara
incuviintarii
probei
cu interogatoriu este
aceea
ca recunoasterile ce pot fi facute de catre partea adversa sa fie in legatura cu
drepturi asupra carora legea le recunoaste partilor posibilitatea de a
tranzactiona.
Marturisirea nu trebuie sa fie permisa atunci cand este in legatura cu un drept al
autorului recunoasterii la care acesta nu poate renunta ori care nu poate face obiectul
unei tranzactii (de exemplu, in actiunile privitoare la filiatie).
In situatia coparticiparii procesuale active (mai multi reclamanti) sau pasive (mai
multi parati), in conditiile art. 60 din Codul de procedura civila, marturisirea unei parti
nu poate fi opusa celeilalte/celorlalte, deoarece, fiind un act personal, ea nu este
opozabila decat partii care o face. Aceeasi regula se va aplica si in cazul in care
exista solidaritateintre parti sau indivizibilitate. Exceptia, valabila pentru ambele
cazuri, o constituie relatarea unor fapte favorabile partilor din proces.
3. Administrarea propriu-zisa a interogatoriului
In situatia in care instanta de judecata a incuviintat proba cu interogatoriul va trebui sa
formulati in scris setul de intrebari pe care doriti sa il adresati partii adverse. In
practica, se procedeaza la intocmirea unui tabel format din doua coloane in cadrul
caruia, in coloana din stanga se vor nota intrebarile, iar in coloana din dreapta se vor
consemna raspunsurile partii interogate.
a) Luarea interogatoriului persoanei fizice
Interogatoriul trebuie inaintat instantei de judecata pentru a proceda la adresarea
intrebarilor partii chemate in acest sens. Interogatoriul nu trebuie sa fie depus la dosar
cu mult timp inainte pentru ca partea adversa sa nu aiba timp sa-si pregateasca
raspunsurile. De aici rezulta elementul surpriza al interogatoriului.

Art. 352 din Codul de procedura civila prevede ca cel chemat in persoana va fi intrebat
de catre presedinte asupra fiecarui fapt in parte. Cu incuviintarea presedintelui, fiecare
dintre judecatori, procurorul (cand participa la judecata), precum si partea adversa pot
pune direct intrebari celui chemat la interogatoriu. Partea va raspunde fara sa poata
citi un proiect de raspuns scris in prealabil. Ea se poate folosi insa de
insemnari,
cu
incuviintarea
presedintelui,
dar
numai
cu
privire
la cifre sau denumiri. Daca partea declara ca pentru a raspunde trebuie sa cerceteze
inscrisuri,
registre
sau
dosare,
se
va
putea
fixa
un
nou termen pentru interogatoriu. Cand ambele parti sunt de fata la luarea
interogatoriului, ele pot fi confruntate.
In cazul in care interogatoriul urmeaza a fi luat reprezentantului legal al
unei persoane lipsite de capacitatea de exercitiu (ex: persoane puse sub
interdictie judecatoreasca) sau cu capacitate de exercitiu restransa (ex. minori),
intrebarile pot fi adresate numai daca sunt in legatura cu actele incheiate si faptele
savarsite in aceasta calitate, desi obiectul litigiului ar putea privi drepturile sau/si
obligatiile persoanei reprezentate.
Consemnarea raspunsurilor la interogatoriu
Raspunsurile la interogatoriu vor fi trecute pe aceeasi foaie cu intrebarile. Interogatoriul
trebuie sa fie semnat pe fiecare pagina de catre presedinte, grefier, de cel care l-a
propus, precum si de partea care a raspuns dupa ce a luat cunostinta de cuprins. In
aceeasi maniera, vor fi semnate adaugirile, stersaturile sau schimbarile aduse,
sub sanctiunea de a nu fi tinute in seama. Daca partea interogata sau cealalta parte
nu vrea ori nu poate sa semneze, se va consemna in josul interogatoriului.
In cazul in care interogatoriul a fost dispus din oficiu, precum si in situatia in
care intrebarile au
fost adresate
direct
de fiecare
dintre judecatori,
procuror (cand participa la judecata), precum si de partea adversa, vor fi
consemnate in incheierea de sedinta atat intrebarile, cat si raspunsurile.
b) Luarea interogatoriului partii aflate in strainatate
In vederea luarii interogatoriului unei persoane care se afla in strainatate, legea instituie
anumite reguli speciale. Astfel, daca nu exista vreo prevedere contrara prin tratate,
conventii internationale la care Romania este parte ori prin acte normative speciale,
partea care se afla in strainatate si este reprezentata in proces printr-un
mandatar va putea fi interogata prin acesta.
In acest caz, interogatoriul va fi comunicat in scris mandatarului, care va depune
raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Daca mandatarul
este avocat, procura speciala certificata de acesta este suficienta.
c) Luarea interogatoriului persoanelor juridice

Statul, celelalte persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice

de drept privat vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va comunica in
prealabil, acesta trebuind sa fie atasat cererii de chemare in judecata in dublu
exemplar, unul pentru instanta, iar celalalt pentru a fi comunicat partii adverse.
Art. 254 alin. 4 lit. c) din Codul de procedura civila stipuleaza ca in acele situatii in care
interogatoriul a fost propus pestetermen si trebuie comunicat in scris partii chemate la
interogatoriu, partea care l-a propus are obligatia de a depune intrebarile
in termen de 5 zile de la incuviintarea mijlocului de proba .
Sanctiunea nerespectarii acestei reguli consta in decaderea partii din solicitarea
respectivei probe, dupa cum stabilesc prevederile art. 254 alin. 1 din Codul de procedura
civila.
Persoana juridica va trebui sa raspunda instantei in scris, pe cat posibil pe formularul
care contine intrebarile, semnat pe fiecare pagina de reprezentantul persoanei
interogate. De asemenea, adaugirile, stersaturile sau schimbarile aduse raspunsurilor
vor trebui semnate de reprezentant, sub sanctiunea de a nu fi luate in considerare. Desi
legea nu prevede ca raspunsul la intrebari trebuie sa fie remis instantei in dublu
exemplar, este necesar sa precizam ca partii care a propus proba trebuie sa-i fie permis
sa ia cunostinta de aceste raspunsuri, inclusiv prin acordarea unei amanari daca
raspunsurile sunt de o complexitate care nu ar putea fi analizate de indata.
Cu titlu de exceptie, asociatii cu drept de reprezentare din cadrul societatilor de
persoane (societate in numecolectiv, societate in comandita simpla, etc.) vor fi
citati personal la interogatoriu.
S-au tot purtat discutii in privinta delimitarii societatilor cu raspundere
limitata ca societati de persoane sau de capital, diferenta constituind-o evolutia si
dimensiunea economico-sociala a acestora. Insa, ori de cate ori aceste societati sunt
constituite dintr-un sigur asociat, este evident ca acesta ar putea fi chemat personal
la interogatoriupentru a relata fapte personale de natura sa conduca la solutionarea
litigiului.
d) Luarea interogatoriului prin judecator delegat sau comisie rogatorie
Pentru persoanele care, din motive intemeiate, sunt impiedicate sa se prezinte in fata
instantei de judecata (boala grava,handicap, varsta inaintata), aceasta din urma poate
incuviinta luarea interogatoriului la locuinta celui chemat sa raspunda, printrun judecator delegat. Acesta poate fi unul dintre judecatorii din completul de
judecata sau chiar tot completul. In acest caz, raspunsurile la intrebari se vor consemna
in prezenta partii adverse sau in lipsa, daca aceasta a fost citata si nu s-a prezentat.
Daca partea ce urmeaza a raspunde la interogatoriu locuieste in circumscriptia unei alte
instante, ascultarea se va putea realiza prin comisie rogatorie.
4. Consecintele neprezentarii la interogatoriu si refuzul de a raspunde

Daca partea chemata la interogatoriu, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la

intrebari sau nu se infatiseaza,instanta de judecata poate considera aceste
imprejurari ca o marturisire deplina ori numai ca un inceput de dovada in folosul
partii care a propus interogatoriul. In aceasta din urma situatie, pentru completarea
probatoriului pot fi admise, atat dovada cu martori, cat si alte probe (inscrisuri,
expertiza, cercetare la fata locului, etc.), inclusiv prezumtiile.
De asemenea, chiar daca partea raspunde la interogatoriu si recunoaste anumite fapte in
conditiile aratate mai sus,instanta de judecata, coroborand-o cu alte probe, poate
inlatura marturisirea, considerand ca nu este sincera.