Sunteți pe pagina 1din 12

APARATUL LOCOMOTOR

Alcatuire:
a. oasele si articulatiile care formeaza sistemul osteoarticular-scheletul- cu rol pasiv in
miscare
b. sistemul muscular reprezentat prin muschi cu rol activ in miscare

ANATOMIA SISTEMULUI OSOS


-

alcatuit din oase, organe dure si rezistente datorita compozitiei chimice cat si arhitecturii
sistemului osos oase =aprox.200

Clasificarea oaselor in functie de forma lor:


-

oase late predomina latimea si inaltimea - stern, omoplat, parietal, frontal, occipital
oase lungi predomina lungimea - oasele membrelor (humerus, tibie, femur)
oase scurte cele 3 dimensiuni sunt aprox.egale carpiene, tarsiene
oase neregulate vertebre, madibula, sphenoid, etmoid
oase pneumatic contin cavitati cu aer frontal, maxilar
Exista oase de ex.rotula care se gasesc in grosimea unui tendon se numesc
sesamoide
Exista oase alungite, unde predomina lungimea - coastele si clavicula nu prezinta diafiza
si epifize asa cum au oasele lungi

Pe suprafata osului exista proeminente sau cavitati necesare inserarii muschilor si articularii
oaselor.
STRUCTURA OSULUI
Osul este adaptat functiei de a rezista la presiune si tractiune.
Toate oasele (lungi, late, scurte) sunt invelite la exterior intr-o membrana fibroasa puternic
vascularizata, conjunctiva PERIOSTUL cu rol in cresterea in grosime si sudarea fracturilor.
a. Diafiza (corpul osului)
o tesut osos compact (dur) cu structura tubular
o in centru se afla canalul central cu maduva osoasa rosie la fat (formeaza hematii),
galbena la adult ( deposit de grasimi), cenusie la batrani (fara rol functional)
Epifizele (capetele osului) au in structura lor:

Oasele lungi au in interior - tesut spongios ( format din lamele osoase care se
intretaie si delimiteaza spatii numite areole pline cu maduva rosie cu rol in
formarea globulelor sangelui) si la periferie tesut compact
o Oasele scurte au la interior tesut spongios cu areole iar la exterior tesut compact
o Oasele late au in interior tesut spongios numit diploe iar la exterior o patura de tesut
compact

La locul de unire a diafizei cu epifiza, oasele tinere prezinta cartilajul de crestere responsabil d e
cresterea in lungime a oaselor care inceteaza in jurul varstei de 20 de ani.
Concluzie: in canalul central al diafizei oaselor lungi ca si in areolele osului spongios din
interiorul oaselor scurte si late se afla maduva osoasa
ROSIE - la adult cu rol hematopoietic si se afla in tesutul spongios din
interiorul oaselor scurte si late cat si in interiorul epifizelor oaselor lungi
GALBENA la adult in canalul central din diafizele oaselor lungi si este
bogata in tesut adipos cu rol de rezerva
CENUSIE la persoanele in varsta si nu are rol functional

BOLILE APARATULUI LOCOMOTOR


1. DEFORMATIILE (deviatii) coloanei vertebrale- modif. patologice de ax ale coloanei verteb.

Normala

cifoza

lordoza

scolioza

Cifoza (fig. 2) este deviatia coloanei vertebrale in planul vertical. Cifoza se manifesta prin curbarea
accentuata a coloanei, spre in fata, in regiunea toracica, provocand cocoasa apare la cei care stau mult
aplecati
Lordoza (fig. 3) este o modificare a curburii fiziologice a coloanei vertebrale in zona lombara. Lordoza se
manifesta prin accentuarea curburii, spre in fata.
Scolioza (fig. 4) se manifesta prin aparitia unor curburi ale coloanei vertebrale, mai ales in regiunea
lombara, in plan frontal, coloana luand forma literei "C", urmata de multe ori de o modificare compensatorie
care apare in zona invecinata, coloana vertebrala fiind in forma literei "S". Aceasta deformare "S" vizibila
din spate, poate fi orientata spre dreapta sau spre stanga, in functie de greselile de pozitie ale coloanei.
La copii(adolescent) prima data cresc oasele si apoi muschii!!!!!

2. PICIORUL PLAT ( Platfus)


-

Se turteste bolta piciorului


Talpa vine in contact cu solul pe toata suprafata
pt.tratare se folosesc aparate ortopedice

3. RAHITISMUL
Cauze: - alimentatia defectuoasa deficit de vitamina D, calciu si fosfati, substante nutritive putine( in
special proteine)
Simptome:
oasele isi pot pierde din rezistenta naturala, devin
fragile si se pot rupe usor, chiar in urma unor
traumatisme minore.
malformatii scheletice: in special la nivelul
membrelor inferioare, la nivelul coloanei vertebrale,
pelvisului si sternului. Specialistii au descris
urmatoarele modificari aparute la scheletul pacientilor
cu rahitism: stern in carena, bombat anterior, tibie in
iatagan, cand oasele gambei sunt incurbate,
cifoze, scolioze, sau chiar cifoscolioze (daca
rahitismul apare la copiii mai mari de 2 ani
spasme musculare
- astenie (oboseala)musculara;
- crestere si dezvoltare anormale: copii au o talie mai
mica decat media normala pentru varsta lor;
- malformatii dentare: eruptii dentare intarziate si dinti
cu aspect si structura modificata, smalt poros,
predispozitie la aparitia cariilor dentare.

4. DEBILITATE FIZICA - o stare de slabiciune a organismului, insotita de scaderea rezistentei


fizice si de o vulnerabilitate in fata bolilor.
o provoaca aparitia altor boli TBC, hepatita virala, rheumatism articular si cardiovascular

5. ENTORSELE
o
o
o
o

cauze.: rasuciri, intinderi sau chiar ruperi ale ligamentelor unei articulatii
oasele nu ies din articulatie
articulatia se umfla, este dureroasa, miscarile sunt dificile
primul ajutor: se panseaza articulatia, bandajul se uda cu apa rece

6. LUXATII
o
o
o
o
o

cauze: effort brusc, lovituri puternice


se rup ligamentele
oasele ies din articulatie
simptome: articulatia se umfla, este dureroasa si se modifica aspectul membrului
primul ajutor: imobilizarea membrului intr-o pozitie nedureroasa spital

FRACTURILE - cauze: rupturi ale oaselor


clasificare fracturilor :
o inchisa se rupe osul dar nu iese afara prin piele(piele intacta) se imoilizeaza cu atele
o deschisa se rupe osul si iese afara prin piele. Are loc hemoragia
Primul ajutor se opreste hemoragia(hemostaza) prin aplicarea garoului se
mentine maxim 1,5 ore, daca se de depaseste apare cangrena
Se imobilizeaza membrul rupt
Se transporta la spital

OBOSEALA MUSCULARA - muschiul devine dureros cand nu mai are suficienta glucoza si oxigen,
drapt urmare in muschi se acumuleaza acid lactic
TENDINITA - def: inflamarea dureroasa a unui tendon. Cauza: efort fizic puternic

7. ELONGATII, RUPTURI, INTINDERI


-

leziuni, rupturi ale fibrelor musculare la efort intens, de durata


simptome: durere violenta, hematom (vanataie)

epifiza
hipofiza

glandele paratiroide
Glanda tiroida

Hipofiza sau
glanda
pituitar

Glande
Glande
suprarena
suprarenale
le
pancreas

este o
gland
endocrin
cu
structur
complex
i cu
funcii, de

pancrea
s

ovare

ovare

testicole

asemenea, multiple i complexe.

testicul

este situat n fosa hipofizar a eii turceti a osului sfenoid, pe faa inferioar a encefalului,
naintea tuberculilor mamilari i napoia chiasmei optice
este acoperit de o formaiune a durei mater diafragmul eii, diafragma sellae, nzestrat
cu un mic orificiu prin care trece infundibulul ce unete hipofiza cu tuber cinereum.
o gland de form elipsoidal cu masa de circa 0,5 0,6 g, fiind mai mare la femeie
dect la brbat.
Diametrul transversal este 12 15 mm, iar cel vertical de 5 8 mm. Prin infundibul ea este
strns legat de hipotalamus. Dispune de doi lobi: anterior i posterior. Cel mai voluminos
este lobul anterior, cruia i revine circa 70% din masa total a glandei. Avnd o origine i
structur diferit, lobii hipofizei ndeplinesc i funcii diferite.
Lobul anterior sau adenohipofiza

este constituit din trei poriuni:


o poriunea distal, pars distalis,cea mai voluminoas;
o partea tuberal, pars tuberalis, reprezint sectorul superior al lobului anterior care
trimite o prelungire ataat infundibulului hipotalamusului;
o poriunea intermediar, pars intermedia, aezat la frontiera cu lobul posterior al
hipofizei.
aici se produc civa hormoni, fiecare influennd activitatea unei glande-int:
o hormonul tireotrop (TTH) exercit influen asupra dezvoltrii glandei tiroide i
stimuleaz producerea hormonilor acesteia;
o hormonul adrenocorticotrop (ACTH) stimuleaz secreia hormonilor steroizi de
ctre glandele suprarenale;
o hormonul pancreatotrop (PTH),
o hormonii gonadotropi, influeneaz maturizarea sexual a organismului,
stimuleaz activitatea glandelor sexuale masculine i feminine, creterea
glandelor mamare i secreia laptelui, procesul de spermatogenez, dezvoltarea
foliculelor n ovar, ovulaia:
hormonul foliculostimulent (FSH),
hormonul luteinizant (LH) declaneaz ovulaia i formarea corpului
galben;
hormonul lactotrop sau prolactina (LTH) stimuleaz creterea glandelor
mamare n timpul sarcinii, biosinteza laptelui;
Hormonal somatotrop (HST) particip la reglarea proceselor de dezvoltare
i cretere a organismului tnr.

n poriunea intermediar a hipofizei se produc doi hormoni:


- melanocorticotropina, care regleaz cantitatea de pigment (melanin) n organism,
- lipotropina stimuleaz metabolismul lipidelor.

Lobul posterior sau neurohipofiza,


-

este constituit din partea nervoas, lobus nervosus, care se afl n partea posterioar a
fosei hipofizare, i infundibul, infundibulum, situate posterior de partea tuberal a
adenohipofizei.

lobul posterior, prin intermediul tractului hipotalamo-hipofizar, se afl n strns legtur


morfofuncional cu hipotalamusul i, anume, cu celulele neurosecretoare ale nucleilor
supraoptic i paraventricular.
n lobul posterior al hipofizei se acumuleaz hormonii:
vasopresina - posed faculti vasoconstrictoare i antidiureti 480 ce, fiind numit i
hormon antidiuretic (A.D.H.).
oxitocina, stimuleaz capacitile contractile ale musculaturii netede a organelor cavitare,
ndeosebi a uterului, necesar n decurgerea normal a naterii, intensific secreia de
lapte a glandei mamare n lactaie, inhib dezvoltarea i funcionarea corpului galben.

Rolul principal al hipotalamusului i al hipofizei n activitatea sistemului endocrin este


determinat de particularitile vascularizrii; adenohipofiza i neurohipofiza fiind vascularizate
independent.
La nou-nscut masa hipofizei constituie 0,10 0,12 g; o accelerare a creterii are loc n
perioada pubertii, atingnd la vrsta de 20 ani greutatea de la 0,5 0,6 g. n urmtoarele
perioade masa ei rmne neschimbat. Dup 60 de ani are loc o reducere uoar n masa
acestei glande.

SCHELETUL CORPULUI UMAN


-este reprezentat prin totalitatea oaselor din corp, partile difera dupa rol si forma.
Funciile scheletului
Indeplineste unele functii importante, care sunt necesare pentru supravietuire.

1. Rezistenta, suport i forma: Fara un sistem osos dur si rigid, organismul uman nu poate
sta in picioare, si ar fi doar o punga de tesuturi moi, fara nici o forma adecvata.
2. Protectie a organelor delicate: In zone precum cutia toracica si craniu, scheletul protejeaza
organele interne moi, vitale, cum ar fi inima si creierul de socurile externe. Orice deteriorare
a acestor organe se pot dovedi fatale, prin urmare, funcia de protecie a scheletului este
foarte importanta.
3. Parghie pentru miscari: Muschii scheletici sunt fixati pe suporturile dure, osoase, care
servesc ca parghii pentru mentinerea echilibrului si realizarea diferitelor miscari. Pozitia de
echilibru stabil a corpului uman este cea de ortostatism.
4. Producerea de globule rosii: Oasele, cum ar fi sternul, i maduva osului spongios au rol
hemopoetic (producia de globule rosii).

Scheletul capului
-

alcatuit din neurocraniu care adaposteste encefalul si viscerocraniul, care formeaza oasele
fetei.
la alcatuirea lui iau parte 8 oase:
4 neperechi - frontal, etmoid, sfenoid si occipital
2 perechi temporale si parietale

Scheletul trunchiului
-

Format din coloana vertebrala, coaste, stern la care datorita legaturilor functionale se
adauga si bazinul
Coloana vertebrala segmentul axial al scheletului trunchiului o alcatuita din 33-34 vertebre dispuse una deasupra alteia si impartite dupa regiunile
carora le apartin:
Cervicale
Toracale
Lombare
Sacrale
Coccigiene
o fiecare vertebra e formata din corp vertebral in partea ventrala si arc vertebral in
partea dorsala
o prezinta 4 curburi fiziologice in plan antero-posterior acestea cresc rezistenta si
elasticitatea coloanei mentinand pozitia normala a corpului:
cervicala
toracala,
lombara
sacrala

Coastele sunt 12 perechi de arcuri osoase, primele 10 din regiunea toracala se unesc cu sternul
Sternul - un os lat, pe linia mediana, in partea anterioara a toracelui. La partea superioara se
articuleaza claviculele, iar pe laterale se articuleaza primele 7 perechi de coaste.

Scheletul membrelor
-

membrele superioare se leaga de scheletul toracic prin 2 oase: omoplatul si clavicula.


Membrul superior propriu-zis are 3 segmente:
Bratul alcatuit din humerus
Antebratul radius si ulna solidarizate intre ele printr-o membrana
conjuctiva
Mana alcatuit din oase carpiene, metacarpiene si falange

embrele inferioare se leaga de coloana vertebrala prin cenusa pelviana iar posterior se articuleaza
cu osul sacrum formand scheletul bazinului ( pelvisul) la femei e mai larg si mai scund.
Scheletul membrului inferior este format din scheletul coapsei reprezentat prin femur, scheletul
gambei- alcatuit din tibie si fibula si scheletul piciorului format din oasele tarsiene, metatarsiene
si falange.
Piciorul, adaptat pt.pozitia bipeda are o constructie in bolta, atat longitudinal cat si transversal.

S-ar putea să vă placă și