Anatomia Patologica

,,Coloana Vertebrala a
Medicinei bazata pe
dovezi

Dr. Adrian Dumitru

Introducere
Anatomia
patologica=Morfopatologia=Patolo
gie
Anatomia
patologic este stiinta
care se
ocup
cu studiul suferinta
cauzelor +
(etiologia),
mecanismul
(gr. Pathos/=
Logos/Logiaaparitiei (patogeneza) si stabileste diagnosticul
=cuvant/stiinta)
final al bolilor pe baza studierii schimbrilor
structurale si functionale macroscopice si microscopice a
organelor, esuturilor, celulelor si a structurilor subcelulare
pana la nivel molecular, survenite in urma unei
suferinte/boli, totul in lumina si in completarea datelor
clinice.

Istoric

In perioada antica istoria anatomiei patologice se

confunda cu istoria medicinei. Are tangente cu
stiintele naturale, religia si filosofia.

Edwin
Smith 1500
I.Hr.

Imhotep 26502600

Hippokrates of Kos
460 c. 370 i.Hr.

Askleipion din Kos

Anatomia patologica in perioada medievala

Paracelsus

Andreas Vesalius

Scuola Medica Salernitana

Renasterea in Medicina

Intemeietorii Anatomiei Patologice

moderne
Descoperirea microscopului (Leuwenhoeck). Descoperirea celulei 1665, de

catre Robert Hooke (din fragmente de pluta)

Rudolf Virchow in Die Zellularpathologie: procesul patologic este
determinat de leziuni celulare, exprimarea unei boli depinzand de numarul
celulelor atinse de leziuni
Punerea bazelor histologiei de catre Bichat, care introduce notiunea de tesut
Elaborarea teoriei celulare de catre T. Scwann, 1838, conform careia celula vie
este elementul de baza al organizarii tuturor animalelor si plantelor
Elaborarea teoriei diviziunii celulare de catre R. Virchow, conform careia
celulele noi se formeaza prin diviziunea altor celule.
Prima clasificare empirica a cancerelor: carcinoame, sarcoame, neoplazii
hematologice, neoplazii ale sistemului nervos
Victor Babes, 1889 descrie pentru prima data in citoplasma nucleilor din
corpul Amon corpusculii rabici care ii poarta numele
Incepand cu a doua jumatate a sec al XVIII-lea aproape toti clinicienii
se pregateau sa coboare la subsol pentru a-si verifica la necropsie
diagnosticul pus la patul bolnavului, astfel ca toti clinicienii erau si
anatomopatologi
Laennec descrie ciroza hipertrofica micronodulara,
W. Stokes leziuni ale cordului si arterelor,
Th. Hodgkin descrie limfomul care ii poarta numele

Procedee de examinare

Examenul

macroscopic:

apreciaz
dimensiunile organului/ leziunii, modificrile de form,
culoare, volum, greutate, consisten ale organului, precum i
gradului i ntinderea modificrilor suferite de esuturile bolnave n
comparaie cu esuturile sntoase. Recoltarea de probe pentru
examinare microscopic se face att din regiunile afectate ct i din
regiunile aparent normale.

Examenul

microscopic:

examinare
la
microscopul optic a fragmentelor recoltate examinate ca atare sau
folosind diferite metode de prelucrare i colorare histopatologic

Alte

metode:

metoda
imunopatologic/imunohistoc
himica, metoda molecular,
metoda
citopatologic,
metoda
electronomicroscopic, metoda citogenetic
,
metoda
citometric

DIAGNOSTIC
FINAL !!!

Materiale si Metode ale Anatomiei

Patologice
Autopsia/Necropsia

Materiale si Metode ale

Anatomiei Patologice
Preparatul histopatologic:

Recoltare Fixare (Decalcificare)

Deshidratare Clarificare Parafinarea
Sectionarea Etalare Colorare Examinare

Materiale si Metode ale

Anatomiei Patologice

EXAMENUL EXTEMPORANEU = metoda rapida (10-15

minute) de diagnostic microscopic, in decursul interventiilor
chirurgicale. Rezultatul examenului extemporaneu se comunica
sectiei si contine numai afirmarea sau infirmarea
malignitatii, fapt comunicat pe buletin histopatologic separat
pentru examen extemporaneu. Este obligatorie prelucrarea la
parafina a fragmentului tisular examinat la examenul
extemporaneu

Modelarea fragmentului tisular sectionare

montare+inglobare inghetare sectionare
etalare si montare pe lama colorare (H.E. sau
albastru de toluidina) examinare

Coloratii utilizate
Hematoxilina (hemalaun)- Eozina coloratia
standard/uzuala
Rezultatele sunt : nucleu - albastru-violet i
citoplasma - roz-rou

Haematoxylum campechianum L

Alte coloratii utilizate

Van Gieson
Tricrom Masson
Impregnare argentica Gomori
Rosu de Congo
Metoda PAS
Coloranti pentru lipide (Sudan,Scharlach, Oil Red)
Coloratia Pearls/Albastru Prusia
Coloratia Masson-Fontana
Albastru toluidina
Albastru Alcian

Giemsa
Coloratia Gram
Coloraia Ziehl Neelsen
Coloratia cu orceina
Coloratia tricroma Mallory
Coloratia Weigert
Coloratia tricroma Heidenhain's AZAN

Bibliografie:
1. Curs de anatomie Patologica. Editia a II-a
revizuita si adaugita, Maria Sajin, Adrian
Costache, Ed. Cermaprint, 464 pag., Bucuresti
2005,
2. Indrumar de lucrari practice de morfopatologie
parte generala, Mariana Costache, Gabriel
Becheanu, Ed.Universitara Carol Davila,
Bucuresti, 2007
3. Indrumar de lucrari practice de morfopatologie
parte speciala, Gabriel Becheanu, Mariana
Costache, Ed.Universitara Carol Davila,
Bucuresti, 2007
4. Robbins & Cotran Pathologic Basis of Disease,
9th Edition- Hardcover July 9, 2014 (sau alte
editii)
5. Histology: A Text and Atlas, with Correlated
Cell and Molecular Biology, 6th Edition Paperback
October 15, 2010 by Michael H. Ross PhD
6. Histology for Pathologists Hardcover
September 29, 2006 by Stacey E. Mills MD
http://www.epathology.ro/
http://www.pathguy.com/
http://www.pathologyoutlines.com/

Evaluarea studentilor
Prezenta la lucrarile
practice este
OBLIGATORIE (2
absente
nerecuperabile)
3 teste
(anuntate)/semestru =
50% din examenul
practic
Examen practic 2
preparate
microscopice. 5- Nota
minima de promovare