LUCRARE METODICA NR

2
TEMA: Puntea dentar ntreg
turnat. Fixarea modelelor
nsimulatoare. Modelarea
machetei din cear.
Studenta: Midoni Daniela; Grupa S1403; USMF Nicolae Testemitanu Facultatea
Stomatologie.

NTREBRI DE CONTROL:
1.Simulatoarele. Definiie. Varieti
Simulatoarele
aparate
care
reproduc
n
afara
SS
mandibuleifa de maxil. Pot fi: ocluzoare si articulatoare.

2.
Ocluzorul,
caracteristica.

varieti,

elementele

miscrile

componente,

Ocluzoarele cele mai simple aparate utilizate n practica proteticii

dentare, care imit miscrile mandibulei n plan
vertical.Sunt compuse din 2 ramure articulate n
jurul unui ax asemntor cu o balama, si sunt
meninute la distana dorit cu ajutorul unui
surub
sautij
metalic
situat
vertical.Ocluzatoarele
Biokep
(Ivoclar,
Germania)

repet
miscrile mandibulei n
plan
vertical
si
de
lateralitate.

3.

Articulatoarele, varietile, elementele

componente,caracteristica.
Sunt aparate ce imit miscrile mandibulei n toate planurile si servesc
pentru refacerea morfologiei ocluzale corespunztoare activitii
funcionrii SS. Aticulatoarele anatomice medii si semiadaptabile:
Articulatorul Simplex propus de Gysi foloseste ca principiu de
construire triunghiul Bonwil.
Au 2 rame: superioar => imit maxila; inferioar => imit
mandibula, articulate printr-un complex asemntor ATM. Astfel,
extremitile posterioare ale ramei superioare sunt prezentate de
condilii articulari care alunec pe pantele ce imit tuberculii articulari
situai pe ramura inferioar. Suprafaa acestor pante are un plan de
nclinare meziodistal de 33 si oralovestibular de
17. Aceste suprafee articulare sunt plasate mai
jos si mai posterior fa de locul corespunztor
al acestora n ATM. Locul lor de articulaie n
ATM si al axului intercondilian transversaleste
indicat de o tij transversal cu extremitile
ascuite, solidarizat la rama superioar a
articulatorului. Extremitatea anterioar a ramei

superioare are o tij, vertical detasabil ce menine distana dintre

rame si pe care este instalat o mic tij orizontal, ce indic
marginea interincisival a dinilor centrali inferiori. Totodat, vrful
tijei orizontale si pintenii
de
suport
situai
pe
laturile
verticale
posterioare ale ramurii
inferioare, formeaz linia
median
orizontal
a
articulatorului dup care
se
stabileste
planul
protetic.
Alte tipuri: Monsson,
Wadsworth,
Heit.Articulatoare
adaptabile
reproduc
individual miscari:
cu
nregistrare
intrabucal
cu
nregistrare
extrabucal
u
nregistrare
intra
si
extrabucal.

4. Metoda fixrii modelelor n ocluzoare.

Prin gipsare n relaie centric.
Etape:
pregtirea modelelor, (soclurile se aduc la dimensiunea necesar
si se fac pe ele niste santuri de retenie);
poziionarea modelelor n relaie centric alegerea si verificarea
ocluzorului (dac se realizeaz line miscile de articulare)
ghipsarea modelelor
fasonarea ghipsului
fixarea dimensiunii verticale.

5.Metoda fixrii modelelor n articulatoare.

Fixarea n articulatorul Gysi Simplex:
pregtirea modelelor
pregtirea articulatorului
gipsarea modelelor
6. Varietile de cear utilizate la modelarea machetei
punii dentare ntreg turnate.
La modelarea machetei punii dentare ntreg turnate se foloseste cear
de culoare rosie, albstr si verde ambalat sub form de dreptunghiuri.
Ceara de culoare rosie este utilizat pentru adaptarea machetelor
coroanelor n regiunea cervical, cea verde pentru modelarea feelor
coronare, iar cea albastr pentru modelarea prilor intermediare ale
punilor dentare.
7. Primele picturi de cear sunt foarte fierbini pentru o
aderen mai bun la bont.
Prin adiie se reface forma morfofuncional a suprafeei dintelui, iar
macheta s fie subdimensional n volum cu 0,2-0,28 mm. Macheta nu
trebuie s aib convexiti si margini prea accentuate si se modeleaz
cu 1-2 mm de la marginea viitoarei coroane pentru o aderen bun n
zona coletului.
8. Etapele clinico-tehnice de confecionare a punilor
dentare ntreg turnate.
Clinic prepararea dinilor stlpi, amprentarea, protecia plgii
dentinale;
Laborator realizarea modelului de lucru, modelarea machetei
coroanei din cear, turnarea;
Clinic proba coroanei turnate;
Laborator prelucrarea mecanic, slefuirea si lustruirea;
Clinic proba si fixarea coroanei.
9. Varieti de
praguri cervicale,
tehnica realizrii i
necesitatea.

Praguri subgingivale si supragingivale.

Cu ajutorul pragurilor cervicale obinem un aspect fizionomic mai bun n

cazul retraciilor gingivale. Igiena mai favorabil.
Prepararea dinilor in zona coletal are ca scop adaptarea ct mai
perfect a protezei pariale fixe la aceasta periferie, nchiderea
marginal sau jonciunea dento- protetica. Aceast limit cervicala a
preparaei dinilor intereseaz din mai multe puncte de vedere nivelul
de plasare; configuratia limitei de plasare; posibilitati de creare a
acestora pentru realizarea unor amprente de precizie in cazul in care
aceasta limita e plasata intracrevicular avand ca obiectiv mentinerea
stabilitatii gingiei libere.

Nivelul de plasare

Este stabilit in urma unei evaluari preprotetice a sanatatii parodontale,

aprecierea sulcusului gingival cu sonda parodontala siexamen
radiologic. Menajarea parodontiului marginal respecta principiul
bioprofilactic. Plasarea sub-, juxta- sau supragingival a limitei cervicale
a preparatiei dentare va trebui sa tina cont de varsta pacientului, de
starea de sanatate parodontala a sa precum si denecesitatile
fizionomice. Nivelul de plasare a limitei cervicale a preparatiei
supragingival, juxtagingival sau subgingival se va hotari pentru fiecare
dinte in parte luand in considerare atat avantajele cat si dezavantajele
acestei plasari.

11.Tehnici de realizare a modelului de lucru i auxiliar.

Modelul

din

ghips

poate

fi

realizat

dup tote tipurile de

amprentecunoscute,
ns
calitatea
confecionrii
lui
depinde
de
materialul
utilizatla
obinerea

amprentei.Amprentele obinute din materiale amprentare alginate se

recomand afi tratate cu soluie 2% sulfat de zinc sau soluie 2% sulfat
de potasiu timp de 1-2 minute. Aceasta permite neutralizarea fosfatului
trisodic din alginat si obtinerea unei suprafee netede a modelului.
Turnarea modelului la nceput amprentele se spalbine cu un jet deap
rece, apoi se prepar pasta din ghips, prin malaxarea manual
aumecanic a apei cu pulbere de ghips.Dup prepararea pastei din
ghips trecem la turnarea modelului. n acest scop amprenta splat se
usuc si se depune cu spatula poriunimici de past din ghips pe prile
interne cele mai pronunate aleamprentei. Se vibreaz cu mna sau prin
meninerea amprentei n vibrator pentru ca pasta s ptrund treptat
n toate imprimrile amprentei. Pentru realizarea soclului modelului pe
masa de ghips sau pe o plac de sticl se depun poriuni de past din
ghips de dimensiunileamprentei, peste care se amplaseaz amprenta cu
partea n care a fostturnat pasta de ghips. Ulterior asupra lingurii
amprentare se apas usor pentru solidarizarea poriunilor de past de
ghips din amprent si de pemas avnd grij s nu subdimensionm.
Concomitent, cu spatula senltur surplusurile de ghips. Dup priza
definitiv, se ndeprteazmodelul de pe placa de sticl si se trece la
eliberarea lui de materialul amprentar. Se fasoneaz soclul modelului cu
ajutorul cuitului de ghips sau cu ajutorul aparatlui de soclat.
12.Tehnici de modelare a machetei din cear a punii
dentare ntreg turnate.
Corpul de punte metalic este indicat pentru zonele laterale invizibile ale
arcadelor
dentare.Macheta
lor
reprezint
forma
ce
red

aspectulmorfofuncional
al
dinilor
abseni
cu
dimensiuni
corespunztoare.Modelarea machetei poate fi realizat att dup
tehnica clasic ct sidup cea modern.La confecionarea punilor
dentare din dou buci sunt aplicate procedee prevzute de ambele
tehnici. Iniial se plastific un bloc deform paralelipidic de cear
albastr fabricat n acest scop si se aseazn spaiul edentat. Blocul de
cear este presat manual, nct s prezinteadaptri intime la relieful
spaiului edentat extinzndu se pn la linia cemarcheaz coletul dinilor
lips si la suprafeele proximale ale elementelor de agregare.Peste
blocul de cear plastificat se preseazdinii antagonisti n ocluzia
centric prin aducerea ramurilor ocluzoruluin poziia de cuplare. Astfel,
pe suprafaa ocluzal a blocului din ceardin spaiul edentat rmn
imprimrile suprafeelor ocluzale ale dinilor antagonisti. Dup aceste
imprimri cu spatula de modelat sau cu bisturiul se schieaz prin linii
dimensiunile suprafeelor ocluzale,vestibulare si orale ale dinilor lips
n sens mezio-distal, marcnd astfel mrimea dinilor ce vor fi modelai.
Pentru a evita miscarea blocului decear n timpul modelrii, el se
ncleie de model ntr -un punct din partea oral atingndu ne de cear cu
spatula fierbinte. Ulterior prin rzuiracerei se modeleaz forma
anatomic corespunztoare a dinilor lips.Dup aceasta, prin tehnica
adiiei de cear, se red relieful crestelor de smal, poziia cuspizilor si
a pantelor n relaie centric conform principiilor ocluziei dinamice. n
continuare, cu un instrument cu vrf ascuit, sunt accentuate sanurile
intercuspidiene si faetelecorespunztoare.Suprafaa mucozal a
corpului de punte se modeleaz n raport desituaia clinic. La
modelarea unui corp de punte suspendat, machetaeste detasat cu
atenie dintre elementele de agregare si de pe suprafaamucozal se
secioneaz
un strat de
cear de 1-3
mm n raport
de forma si
topografia
bresei. Dup
aceast
operaiune
macheta este

repoziionatntre elementele de agregare, iar pe suprafaa oral se

modeleaz prelungiri sub form de aripioare plasate pe suprafeele

corespunztoar ale microprotezelor. Aripioarele au scopul mrirei

suprafeelor de lipirentre corp si microproteze si sunt situate n treimea
medie a suprafeelor orale pentru a nu irita parodontul marginal al
dinilor -stlpi, precum si pentru a nu modifica ocluzia.