Sunteți pe pagina 1din 9

Vectori liberi.

Consideram E3 spatiul euclidian trei-dimensional ntalnit n geometrie, construit cu ajutorul unui sistem axiomatic. Elementele lui E3
se numesc puncte si vor fi notate A,B, C,.... Vom nota cu V3 spatiul
vectorilor liberi subordonat spatiului euclidian E3 . Elementele lui V3

se numesc vectori liberi si se noteaza fie prin AB, atunci cand originea
A E3 cat si extremitatea B E3 sunt precizate sau prin u, v, etc. S-a
obtinut astfel o aplicatie

: E3 E3 V3 , (A, B) = AB,
ale carei proprietati sunt prezentate mai jos.
Propriet
ati:
A1)
u V3 si O E3 exista un unic punct A E3 astfel ncat

u = AB. Aceasta proprietate poate fi rescrisa astfel: O E3 aplicatia

O : E3 V3 , definita prin O (A) = OA este bijectiva. Pentru


aplicatia inversa 1
ste notatia:
O : V3 E3 se mai folose

O + u := 1
u) = A u = OA.
O (
Punctul A = O + u este extremitatea vectorului u aplicat n punctul O.
In acest caz mai spunem ca A este translatia de vector u a punctului
O.

A2)
u, v V3 , definim u + v = AC, unde u = AB si v = BC. In
acest mod avem:
(A, B) + (B, C) = (A, C), A, B, C E3 (identitatea lui Chasles)
Relativ la adunarea vectorilor si nmultirea cu scalar reali se obtine
ca V3 este un spatiu vectorial real de dimensiune 3.
Datorita proprietatilor A1) si A2) avem ca (E3 , , V3 ) poseda o structura de spatiu afin real de dimensiune 3.
Conform proprietatii A1), aplicatia O este o bijectie, ceea ce ne
permite sa transportam structura de spatiu vectorial a lui V3 pe E3 .
Trebuie remarcat nsa ca aceasta structura depinde de punctul O.
Probleme:
P1) Fie punctele A1 , A2 , ..., An E3 si scalarii 1 , 2 , ..., n R,
astfel ncat 1 + + n = 1. Definim punctul P = 1 A1 + 2 A2 +

+n An daca exista O E3 astfel ncat OP = 1 OA1 +2 OA2 + +

n OAn . Sa se arate ca punctul P nu depinde de alegerea punctului O.


Observatie. Punctul P se poate defini folosind aplicatia O astfel:
1
2
n
P = 1
O ( 0 (A1 ) + 0 (A2 ) + + 0 (An )).

In acest caz spunem ca punctul P este o combinatie afina a punctelor


A1 , A2 , ..., An sau baricentul acestui sistem de puncte cu ponderile 1 ,
2 , ...,n . Punctele P, A1 , A2 , ..., An se numesc afin dependente.
P2)
i) Fie punctele A 6= B (afin independente). Atunci pentru orice alt
punct M avem ca A,M, B sunt coliniare daca si numai daca sunt afin
dependente, ceea ce nseamna ca 1 , 2 R astfel ncat 1 + 2 = 1
si M = 1 A + 2 B.
ii) Fie punctele necoliniare A, B, C (afin independente). Atunci pentru orice alt punct M avem ca A, B, C, M sunt coplanare daca si numai
daca sunt afin dependente, ceea ce inseamna ca 1 , 2 , 3 R astfel
ncat 1 + 2 + 3 = 1 si M = 1 A + 2 B + 3 C.
Observatie. Trei puncte A, M, B sunt coliniare daca si numai daca

vectorii AM si M B sunt coliniari (liniar dependenti). Aceasta nseamna

ca R astfel ncat AM = M B. De aici se obtine ca


1

OM =
OA +
OB, O E3 .
(1)
1+
1+
Aceasta relatie poate fi rescrisa astfel:
1

M=
A+
B
1+
1+
si deci punctele A, M, B sunt afin dependente. In acest mod obtinem
ca dreapta AB este submultimea lui E3 formata din toate combinatiile
afine a punctelor A si B, ceea ce nseamna ca AB = {M E3 ,
R a. i. M = A + (1 )B}.

Pentru o dreapta vom nota = {AB, A, B }. Se obtine ca


este un subspatiu vectorial unu-dimensional al lui V3 pe care l numim
spatiul vectorial director al dreptei .
Obtineti o caracterizare asematoare pentru interiorul segmentului
[AB] si pentru semidreapta [AB.
In mod asemanator avem ca patru puncte A, B, C, M sunt coplanare

daca si numai daca vectorii AM , BM si CM sunt coplanari (liniar


dependenti).
P3)
i) Se considera patru puncte A, B, C, D E3 , M mijlocul segmentului

[AD] si N mijlocul segmentului [BC]. Sa se arate ca AB + DC = 2M N .


Folosind aceasta relatie sa se deduca teorema liniei mijlocii ntr-un
trapez.

ii) Se considera un trapez isoscel ABCD. Sa se exprime vectorul DC



n functie de vectorii AB si AD.
P4) Fie O punctul de intersectie al diagonalelor patrulaterului ABCD.

i) Sa se arate ca ABCD este trapez daca si numai daca O este


punct interior unuia dintre segmentele ce uneste mijloacele a doua laturi opuse.
ii) Sa se arate ca ABCD este paralelogram daca si numai daca O este
punct interior fiecaruia dintre segmentele ce uneste mijloacele a doua
laturi opuse.
iii) Sa se arate ca ABCD este pralelogram daca si numai daca M

E3 are loc relatia M A + M B + M C + M D = 4M O.


P5) Fie AB si CD doua coarde perpendiculare ale unui cerc cu centru

n punctul O. Daca AB CD = {M } sa se arate ca M A+ M B + M C +

M D = 2M O
P6) Se considera triunghiul ABC si A1 , B1 , C1 mijloacele laturilor
BC, CA si respectiv AB.

i) Sa se arate ca AA1 + BB1 + CC1 = 0.
ii) Demonstrati, folosind calcul vectorial, ca medianele unui triunghi
sunt concurente ntr-un punct G.
iii) Sa se arate ca G, centrul de greutate ntr-un triunghi ABC, este
unicul punct care satisface una din urmatoarele relatii echivalente:

(G1)
GA + GB + GC = 0,

(G2) M A + M B + M C = 3M G, M E3 .
iv) Centrul de greutate, G, al triunghiului ABC coincide cu centrul
de greutate al triunghiului A1 B1 C1 si deci este unic determinat de una
din urmatoarele relatii echivalente:

(G3)
GA1 + GB1 + GC1 = 0,

(G4) M A1 + M B1 + M C1 = 3M G, M E3 .
v) Se considera punctele A, B, C C(O, R). Sa se arate ca ABC

este echilateral daca si numai daca OA + OB + OC = 0.


vi) Sa se arate ca B1 = {AB, AC} si B2 = {BB1 , CC1 } sunt baze

la fel orientate n V2 = {M N , M, N (ABC)}. Sa se determine



coordonatele vectorilor BC si AA1 relativ la cele doua baze.
Solutie:

i) Exprimam vectorii AA1 , BB1 si CC1 n functie de vectorii core
spunzatori laturilor triunghiului ABC. Avem AA1 = AB + BA1 . A1 fi

ind mijlocul segmentului [BC] obtinem ca BA1 = (1/2)BC = (1/2)(AC



AB). Inlocuind obtinem
1
1
1
AA1 = (AB + AC) sau echivalent A1 = A + B.
2
2
2

(2)

Relatia (2) se poate deduce direct din (1) pentru = 1. In mod


asemanator avem:
1
BB1 = (BA + BC),
2
1
CC1 = (CA + CB).
2

Adunand membru cu membru cele trei relatii si folosind faptul ca P Q+




QP = 0, P, Q E3 obtinem AA1 + BB1 + CC1 = 0.
ii) Consideram punctul
1
1
1
1
G = A + B + C M G = (M A + M B + M C).
(3)
3
3
3
3
Vom arata ca punctul G, numit centru de greutate al triunghiului,
apartine fiecareia din medianele triunghiului ABC. Din relatia (3), care
defineste centrul de greutate, pentru M = A, obtinem:
2 1
2
1
AG = (AB + AC) = (AB + AC) = AA1
3
3 2
3
si deci punctele A, G, A1 sunt coliniare. In mod asemanator se obtine
ca punctele B, G, B1 si respectiv C, G, C1 sunt coliniare.
iii) Punctul G definit de relatia (3) este unicul punct care satisface
(G2). Ramane sa demonstram echivalenta relatiilor (G1) si (G2). Pentru aceasta avem urmatoarele echivalente:


GA + GB + GC = 0 GM + M A + GM + M B + GM + M C = 0

3M G = M A + M B + M C, M E3 .

iv) Folosind AA1 + BB1 + CC1 = 0 se obtine ca (G1) echivalent cu
(G2) si (G3) echivalent cu (G4).
v) Triunghiul ABC este echilateral daca si numai daca O, centrul
cercului circumscris, coincide cu centrul de greutate G al triunghiui.
Deoarece G este unicul punct care satisface relatia (G1), avem ca

ABC este echilateral daca si numai daca OA + OB + OC = 0.
vi) Deoarece A, B, C sunt necoliniare obtinem ca B1 este o baza n
V2 . In plus avem:


(BB1 , CC1 ) = (AB, AC)

1 1/2
1/2 1

1 1/2
3

si
= > 0.
1/2
1 4

Se obtine ca si B2 este baza n V2 si cele doua baze sunt la fel orientate.

Deoarece BC = AB + AC, coordonatele vectorului BC n baza B2


sunt date de

X =

1 1/2
1/2 1

!1

1
1

4
=
3

1 1/2
1/2 1

1
1

2/3
2/3

Aceasta nseamna ca BC = (2/3)BB1 (2/3)CC1 ,


P7) Se considera segmentele necoplanare OA, OB si OC si paralelipipedul construit pe acestea. Sa se arate ca diagonala OD a paralelipipedului intersecteaza planul ABC n centrul de greutate al ABC.

P8) Fie ABC si punctele M, N, P astfel ncat AM = CB, BN =

AC si CP = BA. Sa se arate ca ABC si M N P au acelasi centru
de greutate.
P9) Se considera tetraedrul ABCD si GA , GB , GC si GD centrele de
greutate ale triunghiurilor BCD, CDA, DAB si respectiv ABC.

i) Sa se arate ca AGA + BGB + CGC + DGD = 0.
ii) Demonstrati, folosind calcul vectorial, ca medianele AGA , BGB ,
CGC si DGD ale tetraedrului ABCD sunt concurente ntr-un punct G,
numit centru de greutate al tetraedrului. Demonstrati ca punctul G
apartine deasemeni segmentelor care unesc mijloacele muchiilor opuse
ale tertraedrului.
iii) Sa se arate ca G, centrul de greutate al tetraedrului ABCD, este
unicul punct care satisface una din urmatoarele relatii echivalente:

(G1)
GA + GB + GC + GD = 0,

(G2) M A + M B + M C + M D = 4M G, M E3 .
iv) Centrul de greutate, G, al tetraedrului ABCD coincide cu centrul
de greutate al tetraedrului GA GB GC GD , acesta fiind unic determinat
de una din urmatoarele relatii echivalente:

(G3)
GGA + GGB + GGC + GGD = 0,

(G4) M GA + M GB + M GC + M GD = 4M G, M E3 .
v) Se considera punctele A, B, C, D S(O, R). Sa se arate ca

tetraedrul ABCD este regulat daca si numai daca OA + OB + OC +

OD = 0.

vi) Sa se arate ca sistemele de vectori B1 = {AB, AC, AD} si B2 =

{AGA , BGB , CGC } sunt baze contrar orientate n V3 . Sa se determine

coordonatele vectorului M N relativ la cele doua baze (M este mijlocul


lui [AB] si N este mijlocul lui [CD]).
Observatie. Relatiile (G1) si (G2) pot fi folosite pentru a caracteriza
centrul de greutate al unui sistem finit de n puncte A1 , A2 , ..., An . Astfel
exisa si este unic un punct G pentru care una din relatiile urmatoare
echivalente este adevarata:
n
X

GAi = 0,
(G1)
i=1

(G2)

n
X

M Ai = nM G, M E3 .

i=1

P10) Teorema lui Menelaus.


i) Se considera punctele necoliniare A, B, C si M AB, N BC,

P CA astfel ncat AM = M B, BN = N C si CP = P A. Sa se
arate ca punctele M, N, P sunt coliniare daca si numai daca = 1.
ii) Se considera punctele necoplanare A, B, C, D si M AB, N

BC, P CD, Q DA astfel ncat AM = M B, BN = N C,

CP = P D si DQ = QA. Sa se arate ca punctele M, N, P, Q sunt


coplanare daca si numai daca = 1.
P11) Teorema lui Ceva. Se considera punctele necoliniare A, B, C

si M AB, N BC, P CA astfel ncat AM = M B, BN = N C

si CP = P A. Sa se arate ca AN, BP si CM sunt coconcurente daca


si numai daca = 1.
P12)
i)Fie sistemul de n puncte A1 , A2 , ..., An E3 si numerele reale m1 ,
2
m , ..., mn astfel ncat m1 + + mn 6= 0. Sa se arate ca exista si este
unic punctul I care satisface una din urmatoarele relatii echivalente:
(I1)

n
X
i=1

(I2)

n
X

mi IAi = 0.

mi M Ai = (m1 + + mn )M I, M E3 .

i=1

Punctul I se numeste centrul de greutate al sistemului de puncte A1 ,


A2 , ..., An cu ponderile (masele) m1 , m2 , ..., mn .
ii) Fie sistemul de n puncte A1 , A2 , ..., An E3 si numerele reale
m1 , m2 , ..., mn astfel ncat m1 + + mn = 0. Sa se arate ca vectorul
c =

n
X

mi M Ai

(4)

i=1

nu depinde de alegerea punctului M E3 .


Observatie
i) In cazul m1 = m2 = = mn 6= 0, punctul I definit de una din
relatiile echivalente I1 sau I2 este centru de greutate al sistemului de
puncte A1 , ...., An definit de una din relatiile echivalente G1 sau G2.
ii) Deoarece vectorul c definit de relatia (4) nu depinde de alegerea
punctului M E3 putem rescrie aceasta relatie astfel:
c =

n
X

mi Ai , m1 + + mn = 0.

(5)

i=1

P13) In triunghiul ABC, notam cu a, b si respectiv c lungimile


laturilor BC, CA si AB.

i) Sa se demonstreze pe cale vectoriala teorema bisectoarei (interioare


si exterioare).
ii) Sa se exprime vectorii liberi asociati bisectoarelor interioare si exterioare ale triunghiului ABC n functie de vectorii liberi corespunzatori
laturilor triunghiului si lungimile acestora.
iii) Demonstrati, folosind calcul vectorial, concurenta bisectoarelor
interioare (exterioare) ale unui triunghi.
iv) Demostrati ca I, punctul de intersectie al bisectoarelor interioare
ale unui triunghi ABC, este unicul punct care verifica una din urmatoarele
relatii echivalente:


(I1) aIA + bIB + cIC = 0.

(I2) aM A + bM B + cM C = (a + b + c)M I, M E3 .
Enuntati o caracterizare asememanatoare pentru centrele cercurilor
exnscrise triunghiului ABC.
Indicatie. Daca AA1 este bisectoarea interioara a unghiului (BAC)
1 1

atunci vectorul AA1 este coliniar cu AB + AC. Exista deci R


c
b
astfel ncat

1 1

AA1 = AB + AC .
c
b
Deoarece punctele B, A1 , C sunt coliniare, conform relatiei (1) se obtine

bc
ca + = 1, de unde se obtine ca =
si deci punctul A1 mparte
c b
b+c
b
segmentul [BC] n raportul .
c
Pentru un triunghi ABC, asociem varfurilor acestuia A, B si C ponderile a, b si respectiv c. Centrul de greutate al sistemului de puncte
B, C cu ponderile b, c este punctul A1 unic determinat de relatia vectoriala:
b
c

AA1 =
AB +
AC.
b+c
b+c

Se poate demonstra ca AA1 este bisectoarea interioara unghiului A.

Pentru bisectoarea exterioara AA2 , punctul A2 este centrul de greutate


al sistemului de puncte B, C cu ponderile b si -c, n cazul b > c. Aceasta
nseamna ca:
c
b
A
C.
A2 =
bc
bc
Pentru concurenta bisectoarelor interioare se arata ca acestea sunt
concurente n centrul de greutate I al sistemului de puncte A, B, C
cu ponderile a, b si C. Punctul I, centrul cercului inscris n triunghiul

ABC, este dat de:


I=

a
b
c
A+
B+
C.
a+b+c
a+b+c
a+b+c

P14) In triunghiul ABC, notam cu D, E, F punctele de contact al


cercurilor exnscrise triunghiului ABC cu laturile [BC], [CA] si respectiv
[AB]. Sa se demonstreze ca [AD], [BE] si [CF] sunt concurente ntr-un
punct N. Punctul N se numesste punctul lui Nagel si este dat de:
N=

a + b + c
ab+c
a+bc
A+
B+
C.
a+b+c
a+b+c
a+b+c

P15) Fie trei puncte necoliniare A, B, C. Pe dreptele AB si AC, de


aceeasi parte a dreptei BC, se considera punctele M si N astfel ncat
[BM ] [CN ]. Aratati ca dreapta care uneste mijloacele segmentelor
[MN] si [BC] este paralela cu bisectoarea interioara a unghiului BAC.
P16) Pe laturile AB, BC si CA ale triunghiului ABC se considera

punctele M, N si respectiv P astfel ncat AM = k M B, BN = k N C

si CP = k P A, k 6= 1. Sa se construiasca triunghiul ABC cunoscand


triunghiul MNP.
Solutie Pentru a construi triunghiul ABC, trebuie sa exprimam vectorii de pozitie ai punctelor A, B, C n functie de vectorii de pozitie ai
punctelor M, N, P. Pentru un punct arbitrar O E3 , conform relatiei
(1) avem ca:
1
k

OM =
OA +
OB
1+k
1+k
1
k

ON =
OB +
OC
1+k
1+k
1
k

OP =
OC +
OA.
1+k
1+k
Rezolvand acest sistem se obtine:
1
k
k2

OM
+
ON
+
OP
2
2
2
1k+k
1k+k
1k+k
k2
1
k

OB =
OM +
ON +
OP
2
2
2
1k+k
1k+k
1k+k
k
k2
1

OC =
OM
+
ON +
OP .
2
2
2
1k+k
1k+k
1k+k

OA =

Pentru a vedea cum putem construi triunghiul ABC folosind triunghiul


MNP si relatiile anterioare sa consideram un caz particular. Pentru

k = 1 avem A = P + M N , B = M + N P si C = N + P M .

P17) Sa se construiasca un patrulater ABCD, cunoscand centrele


de greutate GA , GB , GC si GD ale triunghiurilor BCD, CDA, DAB si
respectiv ABC.
P18) Fie ABC n care AA1 , BB1 si CC1 sunt ceviene concurente.
Sa se arate ca exista un triunghi cu laturile paralele si congruente cu
cevienele date daca si numai daca A1 , B1 si C1 sunt mijloacele laturilor
triunghiului ABC.
Solutie. Exista un triunghi cu laturile paralele si congruente cu ce
vienele AA1 , BB1 si CC1 daca si numai daca AA1 + BB1 + CC1 = 0.
Vom nota cu , , rapoartele n care A1 , B1 si C1 impart laturile
BC, CA si respectiv AB. Conform teoremei lui Ceva avem ca = 1.

Deoarece A1 imparte segmentul [BC] n raportul rezulta ca BA1 =

A1 si deci:
1

AA1 =
AB +
AC.
1+
1+

Asemanator deoarece CB1 = B1 A si AC1 = C1 B se obtine:



1

AC si CC1 = AC +
AB.
BB1 = AB +
1+
1+
Adunand precedentele relatii se obtine:

AA1 + BB1 + CC1 =


AB +
AC.
(1 + )(1 + )
(1 + )(1 + )

Folosind si faptul ca = 1 se obtine ca AA1 + BB1 + CC1 = 0 daca
si numai daca = = = 1.
P19) Date doua triunghiuri ABC si MNP, sa se arate ca exista un
triunghi cu laturile paralele si congruente cu AM, BN si CP daca si
numai daca cele doua triunghiuri au acelasi centru de greutate.
P20) Se considera triunghiul ABC. Sa se determine locul geometric

al punctelor M pentru care vectorul M A + M B + 2M C este coliniar


cu un vector nenul u V3 .

Solutie Daca D este mijlocul segmentului [BC] atunci M A + M B =

2M D. Vom nota cu E mijlocul segmentului [DC] si obtinem M A +



M B + 2M C = 2(M D + M C) = 4M E. Locul geometric al punctelor M

pentru care M E este coliniar cu un vector nenul u V3 este dreapta

care contine puntul E si are ca spatiu vectorial director = {


u,
R}.