ORGANIZATIA MONDIALA A SANATATII

Student:GRIGORE ANDREEA
Specializare:RISE II

Organizaia Mondial a Sntii (OMS sau WHO acronimul n limba englez a

denumirii World Health Organization) cu sediul central la Geneva a fost nfiinat la 7 aprilie
1948, avnd n prezent 193 de state membre. Are reprezentane n 147 de ri i 6 birouri
regionale.Organizaia Mondial a Sntii este o organizaie internaional care are rolul de a
menine i coordona situaia sntii populaiilor pe glob.
Rolul organizaiei, conform constituiei OMS, este meninerea n cea mai bun stare a
sntii populaiilor pe glob. Strategia de combatere a bolilor a fost formulat n Declaraia de
la Alma-Ata (1978) din Kazahstan.Concepia despre sntate i despre meninerea ei prin
strategia combaterii bolilor este formulat n Charta de la Ottawa (1986).
Organizaia Mondial a Sntii este responsabil pentru gestionarea unor probleme de sntate
la nivel mondial, stabilirea agendei de cercetare n domeniul sntatii, stabilirea normelor i
standardelor, elaborarea de politici bazate pe dovezi.
Organizaia Mondial a Sntii ofera suport tehnic pentru ri, monitorizeaza i
evalueaza starea de sntate i abordeaz cele mai complexe provocri ale strii de sntate a
populaiei n secolul 21.
Scopul Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS) este atingerea nivelului de sntate cel
mai nalt de ctre toi oameni. Lucrul acestei organizaii n domeniul HIV i SIDA este
concentrat asupra creterii rapide a tratamentului i ngrijirii, n paralel accelernd prevenirea i
consolidarea sistemelor de sntate, astfel nct rspunsul sectorului sntii la epidemie este
mai eficient i cuprinztor. OMS definete i dezvolt norme i ghiduri tehnice efective,
promoveaz relaii de parteneri i asigur suport strategic i tehnic Statelor Membri. Organizaia
contribuie la baza global de cunotine privind SIDA prin susinerea supravegherii,
monitorizrii i evalurii, revizuirea evidenei pentru intervenii i promovarea integrrii
studiului n prestarea serviciilor de sntate.

Organizaia Mondial a Sntii: Oamenii ar trebui s limiteze ascultatul de muzic la o

or pe zi.

Organizaia Mondial a Sntii (OMS) sftuiete populaia s limiteze timpul de ascultare

a muzicii la o or pe zi, pentru protejarea auzului, n condiiile n care 1,1 miliarde de adolesceni
i tineri sunt n pericol de deteriorare permanent a auzului, ascultnd muzic "prea mult, prea
tare".
Potrivit unui raport al OMS, playerele audio, concertele i barurile sunt "o ameninare
serioas", transmite bbc.com. Cifrele publicate de OMS arat c 43 de milioane de oameni, cu
vrste ntre 12 i 35 de ani sufer de pierderea auzului, iar incidena acestei probleme este n
cretere. n cadrul grupei de vrst amintite, potrivit OMS, jumtate dintre oamenii din rile
bogate i cele n curs de dezvoltare au fost expui unor niveluri periculoase ale volumului
sunetului produs de dispozitivele personale de redare a muzicii. De asemenea, 40% din populaia
acestor ri a fost expus unor niveluri periculoase de zgomot n baruri i cluburi. Proporia de
adolesceni americani care sufer de pierdere a acuitii auditive a crescut de la 3,5%, n 1994, la
5,3%, n 2006.

Organizatia Mondiala a Sanatatii: Numarul imbolnavirilor din cauza chimicalelor din

alimente trebuie sa fie un semnal de alarma.
Numarul persoanelor care se imbolnavesc din cauza chimicalelor din alimente si a

microorganismelor, cum ar fi Salmonella, ar trebui sa fie un semnal de alarma, in conditiile in

care oamenii au acces mai mare la alimente transportate de pe un continent pe altul, potrivit
OMS.
Siguranta alimentatiei este tema din acest an a Zilei Mondiale a Sanatatii, sarbatorita in
fiecare an in 7 aprilie, pentru a marca intemeierea Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), in
1948. OMS estimeaza ca numarul cazurilor de boli transmise prin alimente este mult mai mare
decat cel raportat, riscurile fiind sporite de complexitatea lantului alimentar. Potrivit OMS pentru
Europa, lantul alimentar este mai mare si mai complex decat oricand, iar dezvoltarea
demografica, culturala, economica si a mediului, respectiv globalizarea comertului, a turismului
si migratiei, imbatranirea populatiei, schimbarea tendintelor si obiceiurilor consumatorilor, noile
tehnologii, situatiile de urgenta, modificarile climaterice si fenomenele meteo extreme aduc cu
ele riscuri din in ce mai mari pentru sanatatea alimentatiei. Faptul ca subestimam semnificativ

numarul de persoane care se imbolnavesc din cauza chimicalelor din lantul alimentar si a
microorganismelor obisnuite, cum ar fi Salmonella si Campylobacter, ar trebui sa fie semnale de
alarma in numeroase domenii implicate in lantul alimentar. O eroare de functionare in siguranta
alimentatiei, in oricare dintre elementele lantului, de la mediul inconjurator, productia primara,
procesare, transport, comercializare, si pana la livrare sau preparare in casa, poate avea
consecinte semnificative asupra sanatatii si economiei, spune Zsuzsanna Jakab, directorul
regional OMS pentru Europa, citata intr-un comunicat de presa transmis cu ocazia Zilei
Mondiale a Sanatatii. Potrivit acesteia, sistemele actuale de supraveghere si raportare din
Regiunea Europeana OMS sunt limitate si identifica doar o mica parte din cazuri. Aceasta
raportare deficitara este mai accentuata in tarile cu capacitate mai scazuta a laboratoarelor si cu
sisteme de supraveghere mai putin dezvoltate.

Organizatia Mondiala a Sanatatii: Europa se confrunta cu o epidemie de obezitate pana in

anul 2030.
Europa va trebui s fac fa unei veritabile epidemii de obezitate pn n 2030, a avertizat

Organizaia Mondial a Sntii (OMS) n previziunile sale, anunate miercuri, n cadrul unui
congres european pe tema obezitii desfurat la Praga. Potrivit unui studiu realizat la comanda
biroului regional european al OMS de la Copenhaga, aproape toat populaia irlandez adult va
fi supraponderal sau obez pn n 2030, se arat ntr-un comunicat de pres emis de
organizatorii congresului. Astfel, 89% dintre brbaii irlandezi ar urma sa fie supraponderali
pn n 2030, dintre care 48% obezi, fa de 74%, respectiv, 26% n 2010. n rndul femeilor
irlandeze, proporia celor supraponderale va crete de la 57% n 2010 la 85% (dintre care 57%
obeze) n 2030. O persoan este considerat supraponderal atunci cnd indicele de mas
corporal (IMC, care corespunde raportului dintre greutate i ptratul nlimii) depete 25. O
persoan este considerata obez atunci cnd IMC trece de 30. Previziunile sunt, de asemenea,
destul de alarmante i pentru Marea Britanie, cu 33% dintre femei obeze n 2030, fa de 26% n
2010 i cu 36% dintre brbai fa de 26% n 2010.
Grecia, Spania, Suedia i Republica Ceh vor nregistra la rndul lor creteri semnificative ale
numrului de aduli obezi. n Grecia, spre exemplu, proporia de brbai i de femei care vor
suferi de obezitate ar urma s se dubleze, de la 20% n 2010 la circa 40% n 2030, n timp ce n

Spania, proporia de brbai obezi ar urma s creasc de la 19% la 36% n aceeai perioad.O
mare majoritate din cele 53 de ri incluse n acest studiu ar urma s nregistreze o cretere a
numrului de persoane obeze i supraponderale n rndul populaiei adulte.Doar n cteva ri
rata de obezitate/de supraponderabilitate va rmne la acelai nivel sau va scdea. Una dintre
aceste ri este Olanda, unde doar 8% dintre brbai vor fi obezi n 2030 fa de 10% n
2010.Potrivit unor date publicate anterior de OMS, n 2014, peste 1,9 miliarde de aduli erau
supraponderali la nivel mondial, dintre care mai mult de 600 de milioane erau obezi.