Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
11 October 2010
tags: AXA, Oglinda Vremii, ziar ortodox, publicatie ortodoxa, oceanografie
ortodoxa, scara, credinta, religie, ortodoxie
by AXA
Scris de Dan BDULESCU
Exist i o astrologie revelat a lui Dumnezeu, adic o nvtur despre
lucrarea acestor corpuri cereti. S ncercm s schim pe scurt, elementele
eseniale ale acestei astrologii.
Aici se vede c pmntul este fcut la nceput, fiind aadar centrul creaiei
vzute, iar cerul se afl i se rotete n jurul lui. Deci el nu este o planet, ci
reperul central i staionar n jurul cruia se nasc celelalte corpuri numite
lumintori i stele. Lumintorul mare este soarele iar cel mic este luna. Dar
atenie! i ei se socotesc a fi planete! Stele se numesc acele corpuri fixe ce se
rotesc mpreun cu cerul de la rsrit la apus.
Pentru cei ce vor ntreba: Dar unde scrie aa ceva n Scriptur? vom indica
faptul c am folosit i vom folosi n continuare i surse patristice tradiionale:
Dar cei ce sar peste anuri folosesc cuvintele acestea ale Scripturii pentru
aprarea horoscopului i spun c viaa noastr depinde de micrile cereti; de
aceea i haldeii citesc n stele semne ale ntmplrilor din viaa noastr
Ce spun ei? Spun c ntlnirea stelelor mictoare, adic a planetelor, cu stelele
din zodiac (Sfntul Vasile cel Mare Hexaimeron )
n vremea naterii trupeti, iubitoare de oameni i mntuitoare a Domnului,
care pentru noi s-a fcut, s-a artat magilor o stea (Matei II, 2), care nu era
dintre stelele fcute la nceput. i lucrul acesta este vdit din aceea c steaua
mergea cnd dela rsrit la apus, cnd dela miaznoapte la miazzi, cnd se
ascundea, cnd aprea, iar aceasta nu este rnduiala i firea stelelor. (Sfntul
Ioan Damaschin Dogmatica)
n legtur cu steaua din Betleem, Sfntul Ioan Gur de Aur a dezvoltat amplu
problema ei n mai multe omilii:
- Dar ce spun ei?
1
- Ei spun: Iat c s-a artat o stea la naterea lui Hristos! Deci aceasta-i o
dovad c astrologia este adevrat. Dac Hristos S-a nscut dup legile
astrologiei, pentru ce mai spunei voi cretinii, c Hristos a pus capt
astrologiei, ca a artat c destinul nu are putere, c a nchis
- De unde vom cpta rspuns la aceste ntrebri?
- Chiar din cele scrise n Evanghelie. Ca n-a fost una din stelele cele multe,
dar, mai bine spus, dup prerea mea, n-a fost nici stea, ci o putere nevzut,
care a luat chip de stea, se vede n primul loc din mersul ei. Nu este, nu este
vreo stea care s mearg pe cer cum a mers steaua aceasta; noi vedem c i
soarele i luna i toate celelalte stele merg de la rsrit la apus; steaua aceasta,
ns, mergea de la miaznoapte la miazzi, ca aa se afla Palestina fata de
Persia. n al doilea loc, i din timpul n care s-a artat putem vedea ca steaua
aceasta n-a fost una din multele stele. Nu se vedea noaptea, ci ziua namiaza
mare pe cnd strlucea soarele; putere pe care n-o au nici stelele, nici luna; c
luna depete n strlucire pe toate celelalte stele, dar cnd se ivesc razele
soarelui, se ascunde ndat i dispare. Steaua aceasta, ns, prin mrimea
strlucirii sale, a biruit i razele soarelui; strlucea mai tare dect ele; lumina
mai puternic, dei era alt lumin
Mai mult: cnd steaua a ajuns deasupra Pruncului, steaua s-a oprit. Iar ca o
stea, cnd s se ascund, cnd s se arate i n sfrit s se opreasc dup ce iar
s-a artat, nseamn c era o stea cu o putere mai mare dect a unei stele
obinuite. (Discuii despre Steaua de la Betleem n care se aduc dovezi contra
susintorilor astrologiei)
nvaii spun c printre aceti lumintori sunt apte planete; ei spun
deasemeni c ele au o micare contrar cerului. Din pricina asta le-au numit
planete. Ei spun c cerul se mic de la rsrit ctre apus, iar planetele de la
apus ctre rsrit; iar cerul trage mpreun cu el pe cele apte planete prin
micarea lui, pentruc este mai iute. Numele celor apte planete sunt acestea:
Luna, Mercur, Venus, Soarele, Marte, Zeus sau Jupiter, Saturn. n fiecare zon
a cerului se afl una dintre aceste planete.
La cea dinti, adic cea mai de sus, Saturn.
La cea de-a doua, Jupiter.
La cea de-a treia, Marte.
La cea de-a patra, Soarele.
2
Aa suna legea lui Dumnezeu dat poporului ales. Dar, din pcate, chiar i
acetia s-au abtut n repetate rnduri de la ea, crmuitori i popor deopotriv:
IV Regi XXI, 3-7
mpratul Iosia, ajutat de arhiereul Helchia a luat msuri drastice de strpire a
cultului astrologic idolatru: IV Regi XXIII, 4-16.
Sfinii Prini osndesc astrologia fr echivoc: Sfntul Vasile cel Mare
(sec. IV):
Dar cei ce sar peste anuri (proverb despre cei care ncearc cele imposibile)
folosesc cuvintele acestea ale Scripturii pentru aprarea horoscopului i spun
c viaa noastr depinde de micrile cereti; de aceea i haldeii citesc n stele
semne ale ntmplrilor din viaa noastr. Cuvntul Scripturii este simplu: S
fie spre semne; dar ei spun c aici nu e vorba de schimbrile vzduhului, nici
de schimbrile anotimpurilor, ci de soarta pe care o avem n via.
Ce spun ei? Spun c ntlnirea stelelor mictoare, adic a planetelor, cu stelele
din zodiac, dup forma pe care o au cnd se ntlnesc unele cu altele,
determin cutare i cutare natere; iar alte raporturi acelorai stele determin o
soart diferit.
Poate c nu-i fr de folos pentru lmurirea acestor lucruri s iau cuvntul mai
de sus. Nu voi spune nimic de la mine, ci voi folosi chiar cuvintele astrologilor
pentru a-i combate, ca pe cei cuprini mai demult de aceast rtcire s-i
tmduiesc, iar pe ceilali s-i ntresc, ca s nu cad n rtcirea aceasta.
(Hexaimeron)
Sfntul Ambrozie al Mediolanului (sec. IV):
nc unii au ncercat a nfia feluri naterilor, soarta ce-o va avea tot omul ce
s-a nscut. ns lucrul acesta nu este numai plin de deertciune, ci nici nu
aduce vreun folos celor ce vor s afle i este i cu neputin celor ce fgduiesc
c vor afla. Cci ce este mai lipsit de folos dect a face pe cineva s rmn tot
cel s-a nscut? Nimeni, dar, nu se cuvine a-i schimba viaa sa, starea sau
nravurile i a cuta prin aceasta s fie mai bun, ci s rmn n credina sa. i
nici nu-l poi luda pe cel cinstit, nici osndi pe cel necinstit, ca unul ce se
bizuie pe soarta naterii sale
Cci acolo unde rnduit legea sorii, osteneala rmne nerspltit.
(Hexaimeron)
6
Ziua I 18 martie
Ziua IV21 martie, apariia lumintorilor, echinociu de primvar aflat n zodia
Berbec sideral (simit), care corespunde identic n acest moment cu cea
tropical (gndit), gradul 1.
Ziua VI 23 martie, crearea omului. Practic, aceeai configuraie astral!
ncepnd cu ziua a VIII-a (duminic 25 martie), micrile astrale sunt cele
cunoscute. n acest caz, innd cont de rata de 1 zi la 300 de ani rezult c n
timp de 7514 ani s-a ntrziat cu 7514 : 300 adic 25 de zile i aprox. 3 minute
(2 minute 24 s.). Aceast ntrziere se reflect n poziia astrologic pe care
tocmai am studiat-o.
25 DECEMBRIE: DATA ADEVARATA A NASTERII DOMNULUI! de
Pr. Dan Badulescu
Postat de admin pe 12 Dec 2008 la 04:20 pm | Categorii: Duminici si Sarbatori
- Noime vii pentru viata noastra, Marturisirea Bisericii, Parinti si invatatori,
Portile Iadului Print
dat mrturisit de ntreaga cretintate cel puin din veacul al V-lea ncoace.
Chiar i astzi, cei de pe aa numitul stil vechi (iulian, tradiional) tot pe
25 decembrie srbtoresc, data de 6 ianuarie este cea de pe noul calendar
(gregorian, modernist, civil)! Iat spre exemplificare o ultim gselni
relatat de telegraph.co.uk. ce se poate citi pe net pe site-ul Mediafax:
Astronomii susin c Iisus s-a nscut n luna iunie[1]
LONDRA / 15:06, 9.12.2008 Astronomii australieni susin c Iisus s-a nscut
n luna iunie, dup ce au cartografiat apariia stelei de Crciun, despre care
Biblia spune c i-a condus pe cei trei magi pn n Betleem, la locul naterii lui
Cristos, informeaz telegraph.co.uk. Astronomii au descoperit c steaua care
i-a condus pe cei trei magi pn la locul naterii lui Iisus a aprut deasupra
Betleemului n urm cu dou milenii, pe data de 17 iunie, nu pe 25 decembrie.
Cercettorii susin c steaua de Crciun a fost, cel mai probabil, o aliniere
spectaculoas a planetelor Venus i Jupiter, care s-au apropiat att de mult,
nct au nceput s strluceasc mpreun, dintr-o dat, ca un singur far
luminos. Astronomul australian Dave Reneke a folosit un software complex
pentru a cartografia poziia exact a tuturor corpurilor cereti i pentru a alctui
harta nocturn a cerului, aa cum a aprut ea n realitate, deasupra Pmntului
Sfnt, n urm cu peste 2.000 de ani. Aceast analiz a relevat existena unui
eveniment astronomic spectaculos, n jurul datei la care s-a nscut Iisus.
Reneke a spus c cei trei magi au interpretat, probabil, acest eveniment
luminos de pe cer ca fiind semnalul pe care l ateptau. Astfel, ei au urmat
calea indicat de aceast stea, ctre locul naterii lui Iisus, la o iesle din
Betleem, dup cum a fost descris scena n Biblie. Studiile n general
acceptate au plasat aceast natere n intervalul cuprins ntre anii 3 .Cr. i 1
d.Cr. Folosind Evanghelia dup Matei ca punct de referin, Reneke a
determinat c acest eveniment planetar luminos s-a produs pe data de 17 iunie,
n anul 2 .Cr. Acelai astronom, care este, totodat, i editorul revistei Sky
and Space, a declarat: Avem un software care poate s recreeze cu exactitate
cerul nocturn, aa cum era el n oricare noapte din secolele trecute. Venus i
Jupiter s-au apropiat foarte mult n anul 2 .Cr. i de pe Pmnt preau s fie o
singur stea strlucitoare, a explicat Reneke. Noi nu susinem c era chiar
steaua de Crciun, dar mi se pare c este totui cea mai puternic
explicaie gsit pn n prezent, a adugat astronomul australian.
12
Decembrie este o dat arbitrar, iar oamenii au acceptat-o ca atare, dar asta
nu nseamn c aa s-a ntmplat n realitate, a continuat Reneke.
Astronomul australian a declarat c teoria lui nu reprezint n niciun caz o
ncercare de defimare a religiei, ci dimpotriv, rezultatele sale vin n sprijinul
religiei, din moment ce un corp strlucitor a luminat cerul deasupra
Orientului exact n perioada descris de textele religioase. Teoriile anterioare
au speculat ideea exploziei unei supernove sau trecerea unei comete. Reneke
consider c, prin micorarea ariei de cercetare, tehnologia actual a oferit
cea mai convingtoare explicaie de pn acum.
Acestei oapte a vrjmaului i vom opune spre mrturisire i zidire
nvtura adevrat a Bisericii, aducnd cuvintele Sfntului Ioan Gur
de Aur. Ele au fost rostite n Rsrit unde nc se prznuia n veacul al IV-lea
Naterea odat cu Botezul pe 6 ianuarie. Dar, prin lucrare dumneziasc, acolo
a ajuns vestea prznuirii adevrate de la Roma, a datei de 25 decembrie. Pentru
a risipi nedumeririle legate de aceast inovaie, Sfntul a inut o Cuvntare
din care am preluat fragmentele necesare. n ea a atras atenia asupra
legturilor: Naterea Domnului pe 25 decembrie nseamn zmislirea
(Bunavestire) pe 25 martie, i naterea Sfntului Ioan Boteztorul pe 24
iunie, toate acestea legndu-se una de alta n cel mai armonios chip. Acest
lucru este foarte important de menionat, deoarece, din pcate circul n
mediile noastre bisericeti ideea c aceste date sunt pur i simplu conveionale
fictive i simbolice, i au fost fixate mai trziu de ctre Biseric prin
cretinarea unor srbtori pgne care celebrau solstiiile. Astfel Crciunul ar
fi fost aezat lng solstiiul de iarn pentru a simboliza creterea Soarelui
(Hristos) i a zilelor, i descreterea Sfntului Ioan Boteztorul.[2]
i dorina mea s-a ndeplinit. Nu sunt nici 10 ani mplinii de cnd aceast zi sa fcut cunoscut i iat c ea strlucete prin rvna noastr ca i cnd ni s-ar fi
predat din veac i de muli ani, aa c poate s o numeasc cineva cu dreptate,
srbtoare nou i veche. Nou pentru c ea de curnd ni s-a fcut cunoscut,
veche pentru c ea ndat s-a fcut asemenea cu srbtorile cele mai vechi i
aa zicnd a ajuns aceiai msur a vechimei cu dnsele. Precum plantele cele
nobile, cnd se pun n pmnt ndat i repede cresc la nlime, aa aceast
srbtoare, care la apuseni era demult cunoscut, iar la noi abia acum de civa
ani s-a adus, aa de repede a crescut i aa de multe roade a adus, precum i voi
vedei, biserica fiind plin pn la refuz de mulimea credincioilor Deci ca
un printe al vostru ntru slujire, voi ncerca a vorbi spre folosul vostru, pe ct
mi st n puterile mele i ct darul lui Dumnezeu mi va da. Deci ce dorii voi
s auzii ntru aceasta zi? Ce altceva dect s vorbim despre aceast zi. Eu tiu
c muli nc i acum nu sunt lmurii ntru sine despre aceast srbtoare. Unii
sunt pentru dnsa, alii mpotriv, i n toate locurile se vorbete despre dnsa.
Unii aduc mpotriva ei c este nou i abia de curnd introdus, alii ntresc c
nc i proorocii au prevestit Naterea lui Hristos, i c ea este cunoscut i
stimat din timpurile cele vechi de ctre toi apusenii: de la Tracia pn la
Cadix. Ei bine despre aceasta zi vom vorbi noi! Cci aceasta zi mcar c nu se
tie prea multe despre dnsa, se afl la noi n aa de mare cinste, este lucru
dovedit c ea cnd va fi mai mult cunoscut, se va bucura de o rvn mult mai
mare. O ct mai mare ptrundere ce vei dobndi despre ea prin vorba mea, va
mri i mai mult plecarea noastr ctre dnsa.
Din articolul citat: Astronomii au descoperit c steaua care i-a condus pe cei
trei magi pn la locul naterii lui Iisus a aprut deasupra Betleemului n urm
cu dou milenii, pe data de 17 iunie, nu pe 25 decembrie.
Sf. Ioan Gur de Aur: Eu am trei dovezi, din care noi cunoatem ca
acesta este timpul n care S-a nscut Domnul nostru Iisus Hristos, Cuvntul
lui Dumnezeu. Steaua a adus pe magi de la rsrit, porunca Cezarului a dus pe
Maria n cetatea ei printeasc, care s-a numit de prooroci ca loc de natere a
lui Hristos. Dar pentru ca se pot face nc mai lmurit, dovada c ziua e
astzi este cu adevrat ziua naterii lui Hristos, v rog s luai minte, cci
lucruri ce s-au petrecut de demult voiesc a le readuce n memoria noastr i a
aduce legi vechi, pentru a face dovada a tot ce spun Deci dac o dat pe an
14
acesta poi s te ncredinezi uitndu-te la lun; dei este cu mult mai mare
dect stelele, totui pare c este aproape de toi locuitorii lumii rspndii pe o
ntindere att de mare de pmnt. Spune-mi, te rog, cum ar fi putut steaua s
arate locul aa de ngust al ieslei i al colibei de n-ar fi prsit nlimea aceea,
de nu s-ar fi pogort jos i n-ar fi stat chiar deasupra capului Pruncului? Acest
lucru l las evanghelistul s se neleag cnd spune: i iat, steaua carea au
vzut la rsrit nainte aducea pre ei, pn viind a sttut deasupra unde era
Coconul. (Matei II, 9) Iat, dar, cte pricini ne arat c steaua aceasta nu
era una din multele stele ale cerului i c ea nu s-a artat potrivit legilor care
guverneaz creaia vzut. i iat, steaua carea au vzut la rsrit, nainte
aducea pre ei (Matei II, 9). C pentru asta s-a i ascuns steaua, ca magii,
pierzndu-i cluza, s fie silii s ntrebe pe iudei i s se fac tuturora
cunoscut naterea lui Hristos. Dup ce au ntrebat i dup ce au avut dascli
pe dumanii lui Hristos, steaua iar s-a artat. Trebuia, deci, ca steaua s-i
duc chiar la locul unde S-a nscut. De aceea, ndat ce-au ieit din Ierusalim
s-a artat steaua i nu s-a oprit nainte de a ajunge la ieslea naterii. Minunea a
urmat minunii. Amndou erau pline de minune: i nchinarea magilor i
mergerea stelei naintea lor; erau ndestultoare s atrag chiar pe cei cu totul
mpietrii la suflet Mai mult: cnd steaua a ajuns deasupra Pruncului, steaua
s-a oprit. Iar ca o stea, cnd s se ascund, cnd s se arate i n sfrit s se
opreasc dup ce iar s-a artat, nseamn c era o stea cu o putere mai mare
dect a unei stele obinuite i venind steaua s-a oprit chiar deasupra capului
Pruncului, artnd c dumnezeiesc este Pruncul. Oprindu-se, steaua i-a fcut s
se nchine Pruncului, nu ca nite simpli barbari, ci ca unii din cei mai nelepi
dintre barbari. Vezi ce rost mare a avut steaua? n afar de profeie i de
interpretarea arhiereilor i crturarilor, magii au dat atenie i stelei (Discuii
despre Steaua de la Betleem n care se aduc dovezi contra susintorilor
astrologiei)
Articolul: Cercettorii susin c steaua de Crciun a fost, cel mai probabil,
o aliniere spectaculoas a planetelor Venus i Jupiter, care s-au apropiat att
de mult, nct au nceput s strluceasc mpreun, dintr-o dat, ca un
singur far luminos. Astronomul australian Dave Reneke a folosit un software
complex pentru a cartografia poziia exact a tuturor corpurilor cereti i
pentru a alctui harta nocturn a cerului, aa cum a aprut ea n realitate,
17
creaiei vzute, iar cerul se afl i se rotete n jurul lui. Deci el nu este o
planet, ci reperul central i staionar n jurul cruia se nasc celelalte corpuri
numite lumintori i stele. Lumintorul mare este soarele iar cel mic este luna.
Dar atenie! i ei se socotesc a fi planete! Stele se numesc acele corpuri
fixe ce se rotesc mpreun cu cerul de la rsrit la apus.
Pentru cei ce vor ntreba: Dar unde scrie aa ceva n Scriptur? vom indica
faptul c ne-am folosit i vom folosi n continuare i de surse patristice
tradiionale:
- Sfntul Vasile cel Mare (Hexaimeron)
- Sfntul Ioan Damaschin (Dogmatica)
n legtur cu steaua din Betleem (Matei II, 1-2, 9), Sfntul Ioan Gur de Aur a
dezvoltat amplu problema ei n mai multe omilii (Discuii despre Steaua de la
Betleem n care se aduc dovezi contra susintorilor astrologiei).
Cum se explic micarea planetelor prin zodii? Desigur, nu prin micarea de
rotaie (circular), ci printr-o micare n sus i n jos a planetei respective ce
este fixat de cerul ei, cam n felul urmtor:
n Cartea Facerii se vede c pmntul este fcut la nceput, fiind aadar centrul
creaiei vzute, iar cerul se afl i se rotete n jurul lui. Deci el nu este o
planet, ci reperul central i staionar n jurul cruia se nasc celelalte corpuri
19
numite lumintori i stele. Lumintorul mare este soarele iar cel mic este luna.
Dar atenie! i ei se socotesc a fi planete! Stele se numesc acele corpuri
fixe ce se rotesc mpreun cu cerul de la rsrit la apus.
S-ar putea pune pe bun dreptate i urmtoarea ntrebare: Referatul din Cartea
Facerii este relatat de ctre Moise la mult vreme de la desfurarea
evenimentelor. (Pentru cei ce primesc cronologia tradiional, ar fi la aprox. 34000 de ani de la Facerea lumii.) Dar pn atunci ce spunea revelaia?
La aceast ntrebare avem un rspuns, tradiional, ce poate fi numit i apocrif,
coninut n crile de cronologie bisericeasc numite Hronograf. Potrivit
acestor surse vrednice de crezare, primul om care a primit descoperirea
aezrii i micrii corpurilor cereti, deci a cosmologiei i astrologiei a fost
Set, al treilea fiu al lui Adam, n jurul anului 300 de la Facerea lumii.
Observm i modalitatea ei supranatural: Set este rpit la cer 40 de zile de
ctre nger.
n paralel cu seminia binecuvntat a lui Set, fiii oamenilor au existat i
urmaii lui Cain, care s-au abtut de la poruncile lui Dumnezeu, i au fost
iniiatorii magiei, ocultismului, vrjitoriei, ghicitului, idolatriei i
politeismului.
S vedem acum apariia i istoricul astrologiei din perspectiva bisericeasc:
Uitnd de unul Dumnezeu, viu i atotputernic, rsritul czuse de-a lungul
vremii sub stpnirea firii omului i, ntruct stelele sunt corpurile cele mai
puternice din lumea zidit, aceasta nseamn c ei se aflau sub stpnirea
stelelor. Popoarele rsritene credeau c stelele erau fiine vii i puternice care
stpneau att toate lucrurile fcute de pe pmnt, ct i vieile oamenilor.
Popoarele rsritene le idolatrizau privindu-le pe unele ca fiind bune iar altele
rele. Ele semnificau zei buni sau ri, care nviorau sau ardeau cu ochii lor
nvpiai, pstrnd sau omornd viaa. Oamenii aduceau jertfe, chiar i jertfe
omeneti, att zeilor buni, ct i celor ri, pentru a ctiga bunvoirea zeilor
buni i a ndeprta vrjmia celor ri. Pentru a scpa de aceste credine
populare nepotrivite cu nelepciunea omului, nvaii din rsrit au nceput s
caute n stele i s vad ce pot aduce ele n vieile oamenilor. Ei au fost primii
care au fcut tiina stelelor: aceea pe care o numim astrologie. Totui, aceast
tiin nu a adus oamenilor libertate, ci a descoperit o nrobire i mai mare i
team i mai mare. Craii de la rsrit au descoperit c stelele nu erau de fapt
zei, aa cum credeau oamenii, ci, c influena lor puternic asupra tuturor
lucrurilor vii de pe pmnt era att de mare i cu o precizie att de matematic,
nct nici o fiin vie nu era n stare, printr-o frm de spaiu sau printr-o
20
S din centru reprezint soarele. N este nord, iar S este sud. ncepnd deja din
anul 2, soarele a ieit deja din zodia Berbec i a intrat n Peti unde se afl i
astzi. Este exact ceea ce ne arat i confirm observaiile astronomice actuale:
echinociul de primvar are loc n constelaia zodiacal Peti!
25
26
aplicat calendarul iulian din prima zi, lucrurile ar fi stat n felul urmtor:
Ziua I
18 martie
Ziua IV
21 martie, apariia lumintorilor, echinociu de primvar aflat
n
zodia Berbec sideral (simit), care corespunde
identic n acest
moment cu cea tropical (gndit), gradul 1.
Ziua VI
23 martie, crearea omului. Practic, aceeai configuraie astral!
ncepnd cu ziua a VIII-a (duminic 25 martie), micrile astrale sunt cele
cunoscute.
S ia aminte acei ce cred, nelai fiind de vrjmaul, c pot fi n acelai timp i
buni cretini i adepi ai astrologiei.
Acest tip de credincios se ntlnete din ce n ce mai des dup 1990 mai ales n
rndul femeilor, ce vin la biseric i cerceteaz n paralele i diferite publicaii
i persoane implicate n astrologie. i culmea! primesc uneori de la aceti
specialiti ndemnul de a cere preotului s le citeasc moliftele Sf. Vasile cel
Mare, fie n biseric, fie la domiciliu legat de sfetanie. Acolo se zice: Aa,
Dumnezeule, gonete de la robul tu (N) toat lucrarea diavolului, toat vrajba,
toat fermectura, slujirea idoleasc, vrjirea cu stelele, cutarea n stele
Ce cred acetia c poate s nsemne: vrjirea cu stelele, cutarea n stele,
dac nu astrologie i horoscop?
Cercetarea serioas, att cea teologic-duhovniceasc, ct i cea tiinific
astronomic, dovedete cu prisosin c astrologia omului este o rtcire n
ambele direcii, fcnd parte din domeniul magiei, ocultismului i divinaiei,
avnd aceleai trsturi inspirate de acelai izvor: diavolul.
Nu putem sluji n acelai timp la doi stpni, iar lumina i ntunericul nu au
nici o prtie.
Sf. loan Gura de Aur
Discuii despre Steaua de la Betleem in care se aduc dovezi contra
susintorilor astrologiei
Textul de fata este extras din volumul Omilii la Evanghelia dupa Mateii
colectia PSB in traducerea Pr. D. Fecioru (pe pg. 4)
Iar daca S-a nascut Iisus in Betleemul Iudeii, in zilele lui Irod mparatul, iata
magi de la rasarit au venit in Ierusalim zicnd: Unde este mparatul iudeilor
care S-a nascut? Ca am vazut steaua Lui in rasarit si am venit sa ne nchinam
Luii (Matei 2, 1-2).
28
tulburat si poporul s-a nelinistit, cind au auzit din gura magilor ca au venit sa
se inchine imparatului iudeilor, Care S-a nascut.
- Dar magii n-au prevazut asta!
- N-ai nici un motiv sa graiesti asa. Chiar de-ar fi fost tare prosti, atita lucru
puteau sa-si inchipuie ca se duc intr-o tara unde imparateste un alt imparat si ca
daca vestesc un alt imparat decit imparatul de atunci isi vor atrage asupra lor
moartea.
Atunci ce i-a facut sa vina sa se inchine unui prunc infasat in scutece? Daca ar
fi fost barbat in puterea virstei s-ar putea spune ca se asteptau la vreun ajutor
din partea lui de venea peste ei primejdie, dar si asta ar fi fost cea mai mare
prostie, ca un persan, un barbar, care nu avea nici o legatura cu poporul iudeu,
sa vrea sa plece de acasa, sa-si paraseasca tara, rudele si cunoscutii, ca sa se
duca si sa se supuna unei imparatii straine.
II
Daca asta ar fi fost o prostie, apoi cele facute de ei mai pe urma ar fi fost o
prostie si mai mare.
- Care?
- Sa plece indata dupa ce au facut o calatorie atit de indelungata, dupa ce s-au
inchinat Pruncului, dupa ce au tulburat pe toata lumea! La drept vorbind, ce
simbol imparatesc au vazut? Au vazut doar o coliba, o iesle, un Copil in
scutece si o Mama saraca. Cui i-au dus darurile? Pentru ce? Oare era pentru ei
lege si obicei sa cinsteasca asa pe imparatii nou nascuti de pe fata intregului
pamint? Aveau, oare, datoria sa colinde mereu toata lumea si sa se inchine,
inainte de urcarea lor pe tronul imparatesc, celor despre care stiau ca vor
ajunge imparati, chiar daca sint de origine joasa si neinsemnata? Asta n-o poate
sustine nimeni. Asadar pentru ce I s-au inchinat? Daca s-au inchinat pentru
niste cistiguri imediate, atunci ce se asteptau sa primeasca de la un Copil si o
Mama nevoiasa? Iar daca s-au inchinat pentru niste cistiguri viitoare, de unde
puteau sti ca-si va aminti, de tot ce-au facut ei, Copilul Caruia I s-au inchinat
pe cind era in scutece? Si daca si-ar fi spus ca Mama are sa-I aduca aminte de
toate, apoi nici asa nu erau vrednici de lauda, ci de pedeapsa, ca L-au aruncat
pentru atita lucru intr-o primejdie atita de mare. De altfel se vede din
Evanghelie ca Irod tulburindu-se, il cauta, se interesa de El si incerca sa-L
omoare. Cel care vesteste peste tot locul ca va ajunge imparat cineva care in
copilarie nu-i decit un simplu muritor, nu face altceva decit sa se arunce in
ascutisul sabiei si sa aprinda nenumarate razboaie impotriva lui.
Ai vazut cite lucruri absurde se ivesc, daca judecam omeneste si dupa simtul
comun venirea magilor? Si nu-s numai atitea, ci poti gasi si mai multe, care
pun probleme si mai mari decit cele amintite.
30
evanghelistul sa se inteleaga cind spune: iSi iata steaua mergea inaintea lor,
pina a venit si a stat deasupra unde era Prunculi (Matei 2, 9).
Iata, dar, cite pricini ne arata ca steaua aceasta nu era una din multele stele ale
cerului si ca ea nu s-a aratat potrivit legilor care guverneaza creatia vazuta.
III
As putea fi intrebat:
- Dar pentru care pricina s-a aratat steaua?
- Ca sa mustre nesimtirea iudeilor si sa le ia orice cuvint de aparare pentru
nerecunostinta lor. Pentru ca Cel nascut avea sa puna capat vechii vietuiri,
pentru ca avea sa cheme intreaga lume la inchiderea Lui - ca avea sa fie
inchinat si pe apa si pe uscat -, de aceea chiar de la inceput deschide
neamurilor usa, voind sa instruiasca pe ai Sai prin cei straini. Pentru ca iudeii
n-au tinut seama
de profetii lor, care necontenit le vorbeau de venirea Lui, Dumnezeu a facut sa
vina niste pagini, dintr-un pamint indepartat, sa caute pe imparatul nascut
printre ei, si astfel sa afle iudeii din gura persilor ceea ce nu voisera sa afle de
la profeti; si astfel sa se convinga de nasterea lui Hristos, de vor fi oameni cu
judecata; dar de se vor impotrivi, sa fie lipsiti de orice aparare.
Ce cuvint de dezvinovatire ar mai putea gasi iudeii ca n-au primit pe Hristos
dupa ce au avut marturiile atitor profeti, dupa ce au vazut ca magii L-au primit
numai prin aratarea unei stele si ca s-au inchinat Celui nascut? Ceea ce au
facut cu ninivitenii trimitind pe Iona (Iona 1, 2), ceea ce au facut cu
samarineana (Ioan 4, 7) si cananeanca (Matei 15, 22), aceea au facut si cu
magii. De asta le si spunea Hristos: iBarbatii niniviteni se vor scula si-i vor
osindi! imparateasa de la miazazi se va scula si va osindi neamul acestai
(Matei 12, 41-42). ii vor osindi, ca aceia au crezut in El pe temeiul unor
marturii foarte slabe, pe cind iudeii n-au crezut, desi au avut cele mai puternice
marturii.
- Dar pentru ce Dumnezeu, mi s-ar putea spune, i-a adus pe magi prin aratarea
stelei?
- Si ce-ar fi trebuit sa faca? Sa le trimita profeti? Magii n-ar fi primit marturia
profetilor! Sa le trimita glas din cer? Nu l-ar fi luat in seama! Sa le fi trimis
inger? Dar si pe acesta l-ar fi trecut cu vederea! De aceea Dumnezeu lasa la o
parte toate aceste marturii si, facind mare pogoramint, ii cheama pe o cale
obisnuita lor: le arata o stea mare si deosebita de celelalte stele, ca sa-i
minuneze si prin marimea si prin frumusetea infatisarii ei, dar si prin felul
mersului ei. Pavel a facut la fel: elinilor le vorbeste pornind de la altarul de pe
Aeropag (Fapte 17, 22-31), aducind ca marturie pe poetii lor; iar iudeilor, care
traiau dupa lege, le vorbeste pornind de la taierea imprejur si de la jertfe.
Pentru ca fiecare om iubeste acelea cu care este obisnuit, de aceea atit
32
IV
Trebuie, insa, sa ne intoarcem la inceputul cuvintelor citite din Evanghelie.
- Care este inceputul?
iIar daca S-a nascut Iisus in Betleemul Iudeii, in zilele lui Irod imparatul, iata
magi de la rasarit au venit in Ierusalimi (Matei 2, 1).
Magii mergeau dupa steaua care ii conducea si au crezut; dar iudeii n-au crezut
nici pe profeti, desi le vorbisera in urechile lor.
- Dar pentru ce evanghelistul ne-a spus si timpul si locul nasterii lui Iisus,
zicind: iin Betleemi si: iin zilele lui Irod imparatuli? Pentru ce ne-a vorbit si de
datoria lui Irod?
- Pentru ca mai era un Irod, acela care omorise pe Ioan Botezatorul (Matei 14,
112), acela era tetrarh, pe cind acesta imparat. Evanghelistul a aratat de
asemeni si timpul si locul nasterii lui Iisus, pentru ca sa ne aminteasca niste
profetii vechi. Dintre acestea, una a profetit-o Miheia, spunind: iSi tu,
Betleeme, pamintul lui Iuda, nicidecum nu esti mai mic intre domnii lui Iudai
(Mih. 5, 2); alta a profetit-o patriarhul Iacov, aratindu-ne exact timpul si dindune un mare semn al venirii Lui: iNu va lipsi domn din Iuda, nici povatuitor din
coapsele lui, pina vor veni cele gatite lui si Acela va fi asteptarea neamurilori
(Facere 49, 10)
Merita, insa, sa raspundem la intrebarea: De unde le-a venit magilor gindul sa
se duca sa se inchine lui Hristos si cine i-a indemnat?
Dupa parerea mea, lucrul acesta nu se datoreste numai stelei, ci si lui
Dumnezeu, care a pus in miscare sufletul lor, asa precum a facut si cu
imparatul Cir, determinindu-l sa elibereze pe iudei din robie (Iezdra 1, 1-11).
Dumnezeu n-a facut asta nimicindu-le libera vointa. La fel si cu Pavel, l-a
chemat printr-un glas de sus (Fapte 9, 4-6), iar prin aceasta a facut cunoscut si
harul Sau, dar si ascultarea lui Pavel.
- dar pentru ce dumnezeu n-a descoperit tuturor magilor nasterea lui Hristos?
- N-aveau sa creada toti; acestia erau mai inclinati a crede decit ceilalti.
nenumaratele neamuri au pierit, dar profetul Iona a fost trimis numai la
niniviteni (Iona 1, 2); doi tilhari au fost pe cruce, dar numai unul s-a mintuit
(Luca 23, 39-43).
Vezi-le virtutea magilor nu din aceea ca au venit in Palestina, ci si din aceea ca
au vorbit cu indraznire cu Irod. ca sa nu-i dea impresia ca sint niste inselatori,
ai spun d steaua care i-a calauzit, de lungimea drumului, graindu-i cu
indraznire: iAm venit sa ne inchinam Luii (Matei 2, 2). Nu s-au temut nici de
minia poporului, nici de tirania imparatului. De aceea eu cred ca acesti magi au
ajuns si in tara lor dascali concetatenilor lor. Daca nu s-au ferit sa faca asta in
Iudeea, apoi cu atit mai mult au avut curajul sa vorbeasca acasa la ei, mai ales
34
unei invataturi mai clar e si mai precise si pentru magi si pentru iudei. Si astfel
dusmanii adevarului sint siliti sa citeasca inaintea lui Irod si a magilor, fara
voia lor, scrierile care vorbeau despre adevar, sint siliti sa talmaceasca profetia,
chiar daca n-o talmacesc toata. Au vorbit numai de Betleem si ca din el va veni
Cel ce pastoreste pe Israel, dar n-au mai adaugat continuarea profetiei, ca sa
linguseasca e imparat.
- Si care-i continuarea profetiei?
- iSi iesirile Lui dintru inceput, din zilele veacului!i (Miheea 5, 1).
- Dar pentru ce Hristos, daca avea sa vina din Betleem, a trait dupa nastere in
Nazaret si a intunecat profetia?
- N-a intunecat-o, ci a lamurit-o mai mult. Tocmai faptul ca Mama Sa locuia in
Nazaret arata ca nasterea lui Hristos in Betleem s-a facut potrivit rinduielii lui
Dumnezeu. De aceea n-a plecat indata dupa nastere, ci a mai ramas inca
patruzeci de zile, ca sa dea prilej celor ce voiau sa cerceteze totul cu deamanuntul. Ca multe erau cele ce indreptateau o astfel de cercetare pentru cei
ce ar fi voit sa examineze in mai de aproape lucrurile. Cind au venit magii in
Ierusalim, tot orasul a fost puternic tulburat si odata cu orasul si imparatul; a
fost adus ca marturie profetul Miheea, au facut mare sfat si s-au mai intimplat
in Ierusalim si alte fapte, pe care Luca le povesteste cu de-amanuntul; de pilda
cele cu privire la Ana si la Simeon (Luca 2, 25-38), la Zaharia (Luca 1, 5-25),
la ingeri si la pastori (Luca 2, 8-18). toate acestea sint indestulatoare pricini
pentru cei ce vor sa examineze mai de aproape lucrurile, ca sa descopere cele
petrecute in Betleem. daca magii, care venisera din Persia, au cunoscut locul
nasterii lui Hristos, apoi cu mult mai usor puteau sa-l afle locuitorii
Ierusalimului. La inceput, la nastere, Hristos s-a aratat iudeilor prin multe
minuni; dar pentru ca iudeii n-au voit sa-L vada, a stat un timp ascuns; apoi,
printr-un alt inceput, Sa descoperit cu mai multa stralucire (Matei 3, 13-17).
Acum nu magii, nici steaua, ci Tatal L-a propovaduit de sus; si Duhul S-a
pogorit atragind glasul acela peste capul Celui botezat; si Ioan, cu toata
indraznirea, striga de-a lungul intregii Iudei, umplind cu invatatura sa tinuturile
locuite si nelocuite; si marturia minunilor si pamintul si marea si toata zidirea
slobozeau stralucit glasul despre El. La nasterea Sa s-au petrecut atitea minuni
cite puteau sa arate in liniste pe Cel venit pe lume. Si ca sa nu spuna iudeii:
iNu stim cind S-a nascut si nici in ce loci, Dumnezeu a rinduit venirea magilor
si celelalte pe care le-am spus. Deci iudeii nu pot avea nici o scuza ca n-au
cercetat cele ce se petrecusera.
II
Uita-te cit de precise sint cuvintele profetiei! Profetul n-a spus: iVa locui in
Betleemi, ci idin tine va iesii (Miheea 5, 2). Deci profetia spune ca se va naste
acolo. Dar unii iudei au nerusinarea sa spuna ca aceste cuvinte s-au spus
36
despre Zorobabel. Cum s-ar putea sustine asta? Doar iiesirile luii n-au fost
idintru inceput, din zilele veacului! i Cum s-ar putea aplica lui Zorobabel
cuvintele de la inceputul profetiei idin tine va iesii, cind Zorobabel nu s-a
nascut in Iudeea, ci in Babilon? De aceea a si fost numit Zorobabel, pentru ca
acolo s-a nascut. Cei care cunosc limba siriana inteleg cuvintul Zorobabel. Pe
linga cele spuse si timpul de mai tirziu intareste marturia. Caci ce spune
profetia?
iSi tu, Betleeme, nicidecum nu esti cel mai mic intre domnii lui Iudai (Matei 2,
6).
Profetul arata pricina stralucirii Betleemului spunind ca idin tine va iesii. Si
nimeni altcineva n-a facut stralucit si vestit locul acela, ci numai Hristos. Dupa
ce S-a nascut vin sa vada ieslea si locul colibei oameni de la marginile lumii.
Acest lucru l-a aratat mai dinainte profetul spunind: iNicidecum nu esti cel mai
mic intre domnii lui Iudai, adica intre conducatorii de semintii. Prin aceste
cuvinte a cuprins si Ierusalimul. Dar nici asa iudeii n-au luat in seama profetia,
desi folosul ii privea pe ei. Aceasta e pricina ca profetii nu vorbesc la inceput
atit de vrednicia lui Hristos cit de binefacerile facute de Hristos iudeilor. Cind
Fecioara a nascut, ingerul zice: iVei chema numele Lui: Iisusi; si adauga: ica
El va mintui pe poporul Sau de pacatele salei (Matei 1, 21). Iar magii n-au
spus: iUnde este Fiul lui Dumnezeui, ci: iCel ce S-a nascut, imparatul iudeilori
(Matei 2, 2). in profetie iarasi nu s-a spus: iDin tine va iesi Fiul lui Dumnezeui,
ci: ipovatuitor Care va pastori pe poporul Meu Israeli (Matei 2, 6). Ca profetul
trebuia sa vorbeasca la inceput cu mai mult pogoramint, si ca sa nu-i
scandalizeze, dar sa si propovaduiasca mintuirea lor, spre a-i atrage mai mult.
Primele marturii, cele din timpul de dupa nastere, nu spun ceva deosebit despre
Hristos, cum spun marturiile despre minunile savirsite mai tirziu de El, care
vorbesc mai lamurit despre slava Lui. Asculta ce spune profetul despre copiii
care-I cintau imne dupa savirsirea multelor Sale minuni: iDin gura pruncilor si
a celor ce sug ai savirsit laudai (Psalmi 8, 2); si iarasi: iCa vor vedea cerurile,
lucrul degetelor talei (Psalmi 8, 3). Aceste din urma cuvinte il arata Creator al
universului. Profetia spusa despre El dupa inaltare, il arata de aceeasi cinste cu
Tatal: iZis-a Domnul Domnului meu: sezi de-a dreapta Meai (Psalmi 109, 1),
iar Isaia spune: iCel ce S-a ridicat sa conduca neamurile; in El vor nadajdui
neamurilei (Isaia 11, 10).
- Dar pentru ce, m-ar putea intreba cineva, profetul Mihneia spune ca
Betleemul nu este cel mai mic intre domnii lui Iuda, cind satul acesta a ajuns
vestit nu numai in Palestina, ci in toata lumea?
- Cuvintul profetului a fost adresat deocamdata iudeilor; de aceea a si adaugat:
iVa pastori pe poporul Meu Israeli, cu toate ca a pastorit lumea intreaga. Dar,
37
care il spune si Pavel: iTrebuia sa va graim voua mai intii cuvintul Domnului;
dar pentru ca v-ati judecat pe voi nevrednici, iata ne intoarcem la neamurii
(Fapte 13,46). Iudeii ar fi trebuit sa alerge dupa ce au
auzit de la magi, daca mai inainte nu crezusera; dar n-au voit. De aceea, pe
cind iudeii dormeau, paginii au alergat inaintea lor.
V
Sa cautam deci sa fim si noi ca magii! Sa ne liberam de obiceiurile cele
paginesti, sa ne departam mult de ele, ca sa vedem pe Hristos; ca si magii nu
L-ar fi vazut daca nu s-ar fi departat mult de tara lor. Sa ne departam de
lucrurile cele pamintesti, ca si magii, atita vreme cit erau in Persia, vedeau
numai steaua; dar cind s-au deparat de Persia au vazut pe Soarele dreptatii; dar,
mai bine spus, nici steaua n-ar fi vazut-o daca nu s-ar fi ridicat de-acolo cu
rivna. Sa ne ridicam, ar, si noi. Lasa-i pe toti ceilalti sa se tulbure! Noi sa
alergam la casa Pruncului! Sa nu ni se potoleasca dorul chiar daca imparati,
popoare si tirani ne-ar taia drumul! Asa, vom departa din calea noastra toate
greutatile. Ca si magii n-ar fi scapat de primejdia ce le venea din partea
imparatului, daca n-ar fi vazut Pruncul. inainte de a-L vedea, erau inconjurati
din toate partile de frica, de primejdii, de tulburari; dupa ce I s-au inchinat
liniste si siguranta! Acum nu-i mai primeste steaua, ci ingerul, ca, prin
inchinare ajungind preoti, I-au adus si daruri. Paraseste, dar, si tu poporul
iudeu, orasul tulburat, pe tiranul ucigas, nalucirea cea lumeasca, grabeste-te
spre Betleem, unde este casa piinii celei duhovnicesti. Esti pastor? vino si vei
vedea pe Prunc in coliba! Esti imparat? Nu vii sa-L vezi? Atunci nu ti-i de
folos porfira imparateasca! Esti mag? Asta nu te impiedica deloc, numai daca
vii sa-L cinstesti si sa I te inchini Lui, nu ca sa calci in picioare pe Fiul lui
Dumnezeu! Fa aceasta cu cutremur si cu bucurie! Pot sta impreuna bucuria si
cutremurul! Vezi sa nu fii ca Irod si sa spui: iCa venind, sa ma inchin Luii si
venind sa vrei sa-L ucizi!
Ca lui Irod se aseamana toti cei care se impartasesc cu nevrednicie cu sfintele
taine! iUnul ca acesta, spune Pavel, va fi vinovat fata de trupul si singele
Domnuluii (I Corinteni 11, 27), pentru ca au in ei insisi pe mamona, pe tiranul
pe care-l supara imparatia lui Hristos, tiran mai nelegiuit decit Irod. mamona
vrea sa stapineasca si trimite pe cei ai lui sa se inchine lui Hristos numai de
forma, dar il junghie cind i se inchina. Sa ne temem, dar, ca nu cumva sa avem
chip de rugatori si de inchinatori, dar cu fapta sa facem cele potrivnice. Cind
vrem sa ne inchinam, sa aruncam totul din miini! De avem aur sa-l dam lui
Hristos, sa nu-l ingropam in pamint! Daca barbarii aceia I-au adus atunci aur
ca sa-L cinsteasca, cine esti tu de nu dai nimic celui ce are nevoie de ajutor?
Aceia au facut atita drum ca sa vada pe Cel nascut, dar tu ce aparare mai poti
avea cind n-ai de trecut nici o ulita ca sa cercetezi pe un bolnav sau pe un
41
Aa suna legea lui Dumnezeu dat poporului ales. Dar, din pcate, chiar i
acetia sau abtut n repetate rnduri de la ea, crmuitori i popor deopotriv:
i se ntoarse (Manase) i zidi cele nalte carele surp Ezichia, tatl lui, i
ridic jertfelnic lui Vaal i au fcut desiurile10, n ce chip a fcut Ahaav,
mpratul lui Israil, i se nchin la toat puterea cerului i sluji lor. i zidi
jertfelnic n Casa Domnului, n ce chip zice Domnul: n Ierusalim voi pune
numele Meu!". i zidi jertfelnic la toat puterea cerului ntr-amndou
curile Casii Domnului." (IV Regi XXI, 3-7)
mpratului Iosia, ajutat de arhiereul Helchia, a luat msuri deosebit de drastice
spre a strpi idolatria astrologic:
i porunci mpratul Helchiei, preotului celui mare, i preoilor ndoirii i
celor ce pzsc pragul, ca s scoat din biserica Domnului toate uneltele
cele fcute lui Vaal i desimei i a toat puterea cerului, i le arse pre ele
afar din Ierusalim, n Sadimoth al Chiedrilor, i puse rna lor la Vethil. i
au ars pre homarimii^ care i-au dat mpraii ludei i tmia ntru cele nalte
i ntru cetile ludei i ntru mprejurele lerusalimului i pre cei ce tmia lui
Vaal i soarelui i lunii i la mazorothi i la toat puterea cerului." (4
mprai XXIII, 4-14)
Este tiut faptul c, nu numai popoarele din Mesopotamia i Persia antic s-au
ocupat cu studiul astrelor. Acesta cuprindea n acelai timp i astrologia i
astronomia, cele dou desprindu-se mult mai trziu, n timpul perioadei
iluministe (sec. XVIII). Astfel se cunosc realizrile egiptenilor, grecilor,
chinezilor, aztecilor, druizilor celi, ba chiar i ale dacilor. Sanctuarul de la
Sarmisegetuza cuprinde fr tgad ruine ale unui observator astronomic.
Preocuprile astrologice au avut, desigur, i un aspect foarte pragmatic. Acest
lucru este logic, avnd n vedere nclinaia trupeasc i lumeasc a
ntemeietorilor acestei tiine czute, seminia cainit. Chiar dac aceasta a
pierit cu totul n timpul potopului, duhul lor a continuat, continu i va lucra
pn la sfritul veacurilor.
n ce ar consta atunci diferena ntre astrologia bun" i cea rea"? Vom afla
acest rspuns, nelegnd pentru ce a fost necesar ca omul s cunoasc
micrile cerului, fiind iniiat n acestea, dup cum am vzut de ctre
Dumnezeu: ^Lui, adic omului - n scopul cruia a ngduit El i mrii s se
lase strbtut (de corbii), mpodobind totodat pmntul cu nesfrita
felurime a plantelor. Lui i-a dat putere peste jivinele care miun n adncuri, i
peste zburtoare. Pe el l-a nzestrat cu puterea cunoaterii, ca s poat
mbria toate tiinele, dndu-i spre contemplare pn i alctuirea cerurilor,
nvndu-l ciclurile soarelui, fazele lunii, orbitele planetelor i poziiile
stelelor fixe." 12
10
Dumbrav. Jertfelnic idolesc. Cf. Biblia 1688, p. 937
48
11
*
Elinii spun c prin rsritul apusul i prin conjuncia acestor stele, a soarelui
i a lunii se conduc destinele noastre. Cu acestea se ocup astrologia. Dar noi
susinem c ele sunt semne de ploaie, de secet, de frig, de cldur, de
umezeal, de uscciune de vnturi i de alte asemenea, dar nici ntr-un caz
semne ale faptelor noastre, cci noi am fost fcui liberi de Creator i suntem
stpnii faptelor noastre. Dac facem toate din cauza micrii stelelor, facem
cu necesitate ceea ce facem; iar ceea ce se face cu necesitate nu este nici
virtute nici viciu...
Noi spunem c stelele nu sunt cauza celor care se ntmpl, nici a producerii
celor care se fac13, nici a distrugerii celor care pier, ci mai degrab semne ale
ploilor i ale schimbrii aerului'""1"4 Deci, folosul cunoaterii poziiilor i
micrilor planetelor i stelelor a fost un legat n primul rnd de meteorologie
i agricultur, iar mai trziu de cltorii, n special navigaia pe mri i oceane.
Aa au folosit astrologia (i calendarul) fiii lui Dumnezeu", adic setiii. Dar
s nu uitm c n acelai timp triau fiii oamenilor", cainiii, care au folosit
aceleai cunotine n scopuri lrgite, nebinecuvntate de Dumnezeu. Care au
fost aceste scopuri?
Conform firii czute n pcatul cunotinei binelui i rului, curiozitatea
cunoaterii viitorului s-a mpletit cu dorina de a controla i manipula aceste
cunotine n folos propriu egoist. Cunoaterea viitorului este n mod firesc
inaccesibil oamenilor. Ea este n mod providenial ncredinat de Dumnezeu
unor vase alese, proorocii i sfinii cu darul nainte vederii. Dar cainiii,
magicienii, ocultitii, fiind, ca i tatl lor diavolul, lipsii de aceste harisme, au
cutat s le suplineasc prin tot felul de tehnici divinatorii. Una din cele mai
importante i folosite a fost tocmai astrologia. Prin studiul amnunit al
poziiilor i micrilor planetelor i stelelor s-au fcut diferite predicii, de la
nivel personal, pn la cel social. Acestea se potriveau uneori, astfel c cei
nelai de ele cptau o i mai mare ncredinare n valabilitatea tiinei" lor.
Un alt domeniu nengduit al astrologiei a fost cel al profilului psihologic",
aa cum am spune astzi. i anume, stabilirea n funcie de momentul naterii a
aa numitului horoscop, ce ar determina n funcie de zodie, planete, case,
ascendent, etc. anumite trsturi de caracter: nsuiri, caliti, defecte. Apoi se
puteau stabili anumite compatibiliti sau incompatibiliti ale diferitelor
persoane pe baza hrii astrologice natale.
Sfinii Prini i scriitori bisericeti au ntrit la unison osndirea astrologiei:
Tertulian (Sec. III)
ntre diferitele ndeletniciri ale oamenilor nu se poate s nu observm unele
arte sau profesii care nlesnesc nchinarea la idoli. De astrologi nici nu se face
49
clipite din cele aizeci vrei s punem c a trecut n acest timp? Trebuie
neaprat apoi s fie gsit steaua horoscopului, nu numai n care parte din cele
dousprezece pri ale zodiacului se gsete, ci i n care parte din aceast a
dousprezecea parte i n care din cele aizeci de pri n care am spus c este
mprit; sau, ca s fie msurtoarea ct se poate mai exact, n care din cele
aizeci de pri din primele aizeci de pri se gsete steaua. i aceast
cercetare amnunit i neneleas a timpului trebuie neaprat fcut, spun ei,
cu fiecare planet, pentru a afla n ce legtur st ea cu stelele fixe i ce figur
formau ntre ele atunci cnd s-a nscut copilul.
Deci, dac este cu neputin s cunoti exact clipa n care s-a nscut copilul, iar
cea mai mic greeal a stricat totul, se fac de rs i cei care se ocup cu
aceast tiin, care nu e tiin, dar i cei care se uit cu uimire la ei, ca la unii
care ar putea s le cunoasc destinul
lor.
15
Apud. Pr. Rodion, Oameni i demoni, Mnstirea Sltioara, 1996
16
1 Corinteni XV, 52: ntru necurmat vreame, ntru clipeala ochiului."
Dar ce concluzie trag ei din toate aceste cercetri ? Cutare, spun ei, va fi cu
prul cre i cu privirea strlucitoare, pentru c s-a nscut n zodia berbecului,
c aa arat acest animal; dar va fi i mare la suflet, pentru c berbecul are n el
fire de conductor; va fi i darnic, dar i strngtor, pentru c animalul acesta
leapd lna fr prere de ru i i-o dobndete uor datorit firii sale. Cel
nscut n zodia taurului va fi rbdtor n nenorociri i muncitor, pentru c
taurul trage la jug. Cel nscut n zodia scorpionului va fi btios prin
asemnarea cu acest animal. Cel nscut n zodia cumpenii va fi drept, din
pricina egalitii talerelor cntarelor pe care le folosim. Ce poate fi mai de rs
dect acestea? Berbecele, de care tu legi naterea omului, este a dousprezecea
parte a cercului, n care soarele atinge semnele de primvar; cumpna i
taurul la fel; fiecare din aceste zodii sunt cte a dousprezecea parte din aanumitul ciclu zodiacal. Deci, dac spui c n ciclul zodiacal stau cauzele
principale care determin viaa oamenilor, pentru ce atunci caracterizezi firea
oamenilor care se nasc dup dobitoacele care triesc printre noi?
VII
i astrologii nu se mrginesc numai la atta! Ci chiar voia noastr liber, care
este stpna fiecruia din noi - adic svrirea virtuii i a viciului -, ca i
cauzele faptelor noastre sunt i ele fcute de astrologi dependente de cele de pe
cer. A-i combate este de-a dreptul ridicol; dar pentru c muli sunt stpnii de
aceast rtcire, poate c e bine s n-o trecem sub tcere.
Mai nti s-i ntrebm pe acetia: Se schimb, oare, poziiile stelelor de
nenumrate ori n fiecare zi? C sunt stele care se mic necontenit, aa
numitele planete; unele din ele se ajung mai repede unele pe altele; altele i
51
fac mai ncet micrile lor de revoluie, aa c de multe ori n acelai ceas se i
privesc unele pe altele i se i ascund; iar cei care fac horoscopul spun c n
timpul naterilor are foarte mare putere dac cel care se nate este privit de o
planet fctoare de bine sau de o planet fctoare de ru. Adeseori aceia,
negsind timpul n care s dea mrturie planeta cea fctoare de bine, din
pricina necunotinei uneia din acele foarte mici seciuni a zodiacului, atunci ei
aaz acel moment ntr-o parte a zodiacului n care se afl destinul cel ru. C
m silesc s folosesc chiar cuvintele lor. n spusele lor ns este mult prostie
i nc mai mult necredin. C stelele care fac ru mut cauza rutii lor
asupra Creatorului stelelor. Dac rul vine datorit naturii stelelor, atunci
Creatorul este autorul rului; iar dac fac rul cu voina lor cea liber, urmeaz
c ele sunt fiine care tiu s fac alegerea ntre fapte i c folosesc micrile
lor n chip liber i cu de la sine putere. Dar este mai mult dect o nebunie s-i
imaginezi aa ceva despre cele nensufleite! Apoi ce mare nesocotin este s
nu mpri binele i rul fiecruia dup meritul lui, ci cutare s fie fctor de
bine pentru c o planet s-a aflat n cutare loc, iar cutare s fie fctor de rele
pentru c a fost vzut de cutare planet i iari s-i piard rutatea dac
planeta i schimb puin poziia! Dar destul despre acestea! Dac n fiecare
clipit de vreme stelele trec de la o poziie la alta, iar ntre aceste nenumrate
schimbri,
^Respinsesem deja prezicerile neltoare ale astrologilor i nelegiuitele lor
aiureli. ^Nebridius mi zicea deseori c aceea nu este o art de a prezice
viitorul. Presupunerile oamenilor - zicea el - au adesea puterea sorii i multe,
prin faptul c sunt spuse, au s se ntmple n viitor fr tirea acelora care le
afirm. Oamenii dau peste ele tocmai prin faptul c nu tac. Tu mi-ai procurat,
deci, un prieten care consulta cu struin pe astrologi, dar nu cunotea tiina
lor, ci, cum am spus,i consulta din curiozitate, care tia totui ceva pe care
zicea c-1 auzise de la tatl su, dar nu-i ddea seama ct valora acel ceva, ca
s drme numele acelei arte.
Ei bine, acest brbat cu numele Firminus, care printr-o nvtur liberal se
formase n arta oratoriei, consultndu-m, ca pe unul pe care-1 iubea mult, cu
privire la anumite afaceri ale sale, n care se mrise sperana lui lumeasc, m-a
ntrebat ce cred eu n legtur cu constelaiile sale. Eu ns, care ncepusem s
trec de partea lui Nebridius, n legtur cu aceast problem, nu am refuzat de
a face presupuneri i de a spune ceea ce mi venea n minte, dar adugam c
toate acele lucruri, dup convingerea mea, sunt vrednice de rs i lipsite de
temei.
Sf. Vasile cel Mare Omilii la Hexaimeron, Eofia, Bucureti, 2004, pp. 135-142
17
52
adeseori ntr-o zi, figurile lor formeaz nateri mprteti, pentru ce nu se nasc
n fiecare zi mprai?" 17
FericitulAugustin (sec. IV-V)
^Oare, totui, prin acel btrn mi-ai lipsit sau ai ncetat s vindeci sufletul
meu? n adevr, deoarece ajunsesem s-i fiu mai apropiat i m ineam strns
de convorbirile cu el -cci erau plcute i serioase -, cnd a aflat din
convorbirile cu mine c m dedasem studiului crilor cu horoscopuri, m-a
sftuit cu bunvoin i printete s le arunc i s nu cheltui zadarnic grija i
osteneala necesear lucrurilor folositoare, pentru acele deertciuni, spunnd
c el nvase att de bine acele cri, nct, n primii ani ai vieii sale, voise s
fac din Astrologie o ocupaie din care s-i duc viaa i credea c dac putuse
s neleag pe Hippocrate putuse desigur s neleag i acele scrieri. i nu
pentru alt motiv le prsise dup aceea, ca s urmeze medicina, ci numai
pentru c nelesese c sunt foarte false i, om serios cum era, nu voia s-i
ctige existena nelnd oamenii. Dar tu, zice, care ai cu ce s te ntreii
ntre oameni, practicnd retorica, urmezi totui aceast neltorie cu liber pasiune, nu din nevoia de ctig. Cu att mai mult trebuie s m crezi n ceea ce
am spus despre aceea, eu care m-am silit s-o nv att de perfect, nct am voit
ca numai din practicarea ei s triesc. ntrebndu-1 eu cum se face c multe
adevruri erau spuse de ea, el mi-a rspuns, cum a putut, ca ntmplarea, care
este rspndit peste tot n natur, face acest lucru. Cci clac din paginile unui
poet oarecare, ce cnt i este atent la cu totul altceva, cnd l consult cineva
iese de multe ori, n mod minunat, vreun vers n armonie cu tema, zicea el,
atunci nu este de mirare dac ntr-un suflet omenesc, dintr-o nclinare
superioar, suflet care nu tie ce se petrece n sine, sun ceva, nu printr-un
meteug, ci prin ntmplare, ceva care s se potriveasc cu lucrurile sau
faptele celui care ntreab.
18
Fer. Augustin Confessiones (Mrturisiri), Ed. I.B.M. al B.O.R., Bucureti,
1994, pp. 138-140
19
Sf. Grigorie Palama, 150 de capete fireti, teologhiceti, nravnice i
practice" n Filocalia, vol. II, Universalia", 2001, pp. 257-263
20
Ierom. Nicodim Sachelarie, Pravila bisericeasc, Parohia Valea Plopului,
Prahova, 1999, p. 516
21
Pidalion Neam
^Dar faptul c, privind aceleai constelaii, spuneam lucruri diferite, dac
spuneam adevrul, iar dac a fi spus aceleai lucruri, a fi spus un neadevr,
ngduie concluzia foarte sigur c acele lucruri oare se spuneau potrivit
adevrului, dup cercetarea constelaiilor, nu erau afirmate potrivit unei
metode tiinifice, ci la ntmplare, iar cele afirmate fals nu se datorau
cunoaterii metodei tiinifice, ci minciunii i ntmplrii."18
53
Situaia cerului la data de 21 martie 2006, privit din Bucureti, ora local
12:24. A se observa poziia soarelui, aflat n centrul diagramei n zodia Petilor
(Pisces, pe diagram ntre 0 - 30), i foarte aproape de zodia Vrstorului
(Aquarius, pe diagram ntre (0) 360 - 330) Surs: Your Sky,
www.fourmilab.ch
Cei care vor compara aceast diagram cu cea a momentului similar, furnizat
de un program astrologic de genul celor consultate n prezent de ctre
astrologi, vor fi frapai de decalajul de mai mult de o zodie ntreag dintre cele
dou. Cum pot astrologii explica acest lucru?:
Zodiac tropic i zodiac sideral
Prof. Constantin Popovici nota 1), p. 2 n Matei Vlastar : Despre Sntele
Pasce", Cernui, 1900.
dousprezecia ntia. Iar dac aceasta dousprezeci se nsemna cu numirile:
nceputul lunilor, capul cercului, deschiderea cursului planetelor", apoi
57
este Era Petilor i c se apropie Era Vrstorului (se simte deja nceputul
trecerii spre ea)."28
Aceast explicaie pare a lmuri lucrurile i a-i scoate din impasul jenant pe
astrologi, dar n realitate lucrurile se complic i mai mult pentru ei. Zodiile de
pe zodiacul tropic devin simple intervale simbolice i vibraionale", n vreme
ce constelaiile, adic zodiile" din zodiacul sideral rmn realiti vizibile! n
mod curent i astrologii i clienii lor amestec i confund cele dou zodiace,
mai ales c zdrobitoarea majoritate a celor din urm nici mcar nu are habar de
existena lor diferit. i atunci ne mai putem mira de datrile fanteziste gen
1904 sau 1910 sau 1917, dup alii la 5 februarie 1962 (cnd s-a produs o
anume grupare a planetelor)29... 1997 sau 215430" Acestea ne aduc aminte de
28
Surs: http://www.eastrolog.ro/astrologie-abc/initiere-in-astrologie/002_ceeste-zodiacul.php
29
Vezi nota 23. Dar la acea dat, soarele se afla n_ Capricorn (zodiacul
sideral, cf. Your Sky). El se afla n Vrstor conform zodiacului tropic", dar
aici astrologii se contrazic, ntruct erele" de cte 2 160 de ani sunt
determinate de precesia echinociilor exclusiv n _ zodiacul sideral!
30
n sfrit, data corect n zodiacul sideral! (Pe cel tropic, se menine cu
hotrre Berbecul). Dar ce ne facem cu new age-ul nceput n sec. XX? Mai
sunt vreo 100 de ani pn atunci, noi aflndu-ne n
S ia aminte acei ce cred, nelai fiind de vrjmaul, c pot fi n acelai timp i
cu Hristos i cu veliar, adic i buni cretini i adepi ai astrologiei.
Acest tip de credincios se ntlnete din ce n ce mai des dup 1990 mai ales n
rndul femeilor, ce vin la biseric i cerceteaz n paralele i diferite publicaii
i persoane implicate n astrologie. i - culmea! - primesc uneori de la aceti
specialiti" ndemnul de a cere preotului s le citeasc moliftele Sf. Vasile cel
Mare, fie n biseric, fie la domiciliu legat de sfetanie. Acolo se zice:
continuare n era veche" a zodiei Petilor (cretinism, dualism, conflicte, etc.)
Zorii" se ntind cam multior, iar datele propuse n sec. XX mai au oare vreo
nsemntate?
31
http://www.eastrolog.ro/astrologie-abc/initiere-in-astrologie/002_ce-estezodiacul.php
32
Idem
33
Idem
34
Armand G. Constantinescu Cer i destin Ananda Kali, 1999, p. 297
35
Ibidem, p. 298
datrile la fel de serioase ale sfritului lumii, aa cum au fost ele expuse din
acelai spaiu otrvit de ereticii mileniti mormoni, adventiti i martori ai lui
Iehova^
59
33. Despre Sf. Duh, Migne, P. G. XXXII, col. 159: v mpijpdr.-c^i -:o!(p x'jf/.vs'.v nsnioTsuTat,".
34. Sf. Teodor Studitul, op. cit., col 411.
35. Dogmatica, ed cit., p. 80.
36. Serghie Bulgacov, Scara lui lacov, Paris 1929, p. 142.
37. Idem, ibidem, p. 143 i urm.
38. E. Gilson, Le thomisme, Paris 1927, ed. IH-a, p. 158. '
39. Idem,
ibidem, p. 157.
Explicaia este faptul c, dei nemateriali, ei snt mrginii, circum scris!,
cum spune Sf. Vasile 33), ei nu pot fi peste tot n acelai timp, cci
numai Dumnezeu poate aceasta, Hristos fiind la zmislirea Sa, i n Fe cioara i pretutindeni 34).
Sf. loan Damaschin, rezumnd gndirea patristic de pn la sine, se
pronun: ,,Care este ns natura i definiia fiinei lui (a ngerului),
numai Ziditorul o tie. Se spune c este necorporal i imaterial n raport
cu noi, deoarece tot ceeace se pune n comparaie cu Dumnezeu, singurul
incomparabil, este grosolan i material. Numai dumnezeirea este realitate
imaterial i necorporal" ss).
Am insistat pn acum cu o ntreag serie de citate, pentru a se vedea cit
de atent este teologia Sfinilor Prini n a pstra echilibrul n termenii
cu care este desemnat natura ngerilor. Dac unii au afirmat o oarecare
materialitate a lor, alii au slvit spiritualitatea lor desvrita, ca fiind
mini pune, luminile de a doua; dac alii i-au considerat tot aa de imate riali ca Divinitatea nsi, ceilali le-au atribuit o oarecare substanialitate
pentru a covri evlavia, care nu poate considera o natur creat, ca fiind
aceeai fire cu a lui Dumnezeu. O precizare categoric ntr-o direcie sau
n alta, ducea la eroare.
Astfel, de pild" n teologia veacului nostru, Serghie Bulgacov tinde
totui a contopi att de mult sfinenia ngerilor cu cea a Duhului, nct
ajunge s afirme c ngerii nu au o natur proprie, alta dect cea
dumnezeeasc: ei n-au natur proprie, snt dumnezei creai" 3 6), zice
teologul rus, i continu n alt loc: ,,Ei n-au o natur deosehita3e cea
divin. Dei ea le este dat ca la nite creaturi, totui ea fiind dat,
constituie deja nsi fiina lor" 37).
Pentru ortodoxia noastr, afirmaia aceasta pare o exagerare i vom vedea
ulterior n ce msur este. Pentru moment ns, punem alturi afirmaiile
teologului catolic E'tienne Gilson, n aceeai materie; el spune c ngerii
nu se deosebesc de Dumnezeu prin aceea c snt mai materiali; ei nu
au niciun fel de materie, ci, ,,pur inteligen, form simpl i liber de
orice materie", ei n-au totui dect o cantitate limitat de fiin" 38). Cu
69
79