Forta juridica si efectele juridice ale actului

administrativ
Ca orice act juridic, si actul administrativ da nastere, modifica sau stinge
drepturi si obligati corelative. Ceea ce il departajeaza de celelalte acte sunt
prezumtiile care il caracterizeaza, si anume, prezumtia de legalitate, de
autenticitate si veridicitate.
Potrivit prezumtiei de legalitate, actul se considera a fi corespunzator legii
in acceptiunea larga a termenului, pana cand intervine o situatie juridica prin care
se rastoarna o asemenea prezumtie, cum ar fi desfiintarea actului de catre un organ
competent, prin declararea nulitatii sale sau inscrierea in fals, care este o procedura
reglementata de NCPC, prin intermediul careia se urmareste sa se rastoarne
prezumtia de legalitate a unui act administrativ de care depinde solutionarea unui
litigiu pentru ca acesta sa nu influenteze soarta procesului.
Prezumtiile de autenticitate si veridicitate evoca faptul ca actul, pe de o
parte, emana de la organul exprimat in forma sa exterioara, iar pe de alta parte,
corespunde adevarului.

Cele trei prezumtii confera actului administrativ o forta juridica deosebita din care
deriva caracterul lor executoriu, respectiv regula executio ex officio, potrivit careia
se poate recurge la executarea silita, inclusiv prin forta de constrangere a actului,
fara sa mai fie nevoie de parcurgerea unor proceduri speciale prin care sa I se
confere forta executorie.
Efectele actului juridic:
Sunt consecintele pe care actul administrativ le produce si care sunt, in primul
rand:
a. efecte juridice
b. efecte de alta natura executarea efectiva a unei activitati, prestarea unei
activitati
Efectele juridice trebuie analizate in functie de trei criterii:
a.

momentul de la care actul produce efecte trebuie facuta deosebirea intre:

efectele pe care le produce pentru organul emitent, care apar
chiar in momentul adoptarii sau emiterii actului administrativ (organul
de la care emana actul are obligatia sa il aduca la cunostinta celor
interesati, sa respecte procedurile in ceea ce priveste eventuala
revocare, modificare a lui, sa depuna diligente, in sensul crearii cadrului
in care actul va produce efecte juridice). Trebuie facuta deosebirea intre
obligatia de respectare a unui act sau opozabilitatea obligatie
de a nu face si revine tuturor subiecteleor, si cea de executare
obligatie de a face si care revine destinatarilor actului.
si efectele fata de alte subiecte de drept actul produce efecte
dupa cum are caracter normativ sau individual. Astfel, actele

normative produc efecte de la data publicarii sau de la data prevazuta

in textul ei, ulterioara publicarii ex: OG 2/2001 Rgimul juridic al
contraventiilor actele normative prin care se reglementeaza
contraventii produc efecte in 30 de zile de la data publicarii sau, in
anumite cazuri, intr-un termen mai rapid care nu poate fi mai mic de 10
zile. Actele individuale produc efecte, ca regula, de la comunicare, cu
precizarea ca exista acte pentru care legea obliga publicarea, cum ar fi
hotararile Guvernului sau decretele presedintelui Romaniei, care se
publica in Mo al Romaniei, indiferent de caracter
b. dupa intinderea efectelor actului administrativ trebuie analizata, de
asemenea, prin raportare la caracterul normativ si individual al actului.
Astfel, actele administrative cu caracter normativ produc efecte
juridice pentru toate ramurile dreptului, cu exceptia dreptului penal, dat
fiind faptul ca, potrivit art 73 (3) lit. h) si i), infractiunile, pedepsele si
regimul executarii lor, precum si amnistia si gratierea colectiva sunt de
resortul legii organice. In schimb, actele individuale produc efecte, in
primul rand, pentru dreptul administrativ, dar si pentru alte ramuri de
drept, cum ar fi dreptul muncii (act de numire in functie), dreptul civil (act
de stare civila).
c. incetarea efectelor juridice ale actul administrativ se realizeaza in
modalitatile prevazute de lege, cum ar fi:
- anularea actului
- revocarea (de catre organul ierarhic superior) sau retractarea (de catre
organul emitent)
- abrogarea actului specifica cu pregadere actelor normative,
Parlamentul facand asta, in general, dar se utilizeaza si ca procedura de
scoatere din vigoare de catre organul emitent.