Argentina

1.1 Asezare i accesibilitate

Argentina, oficial Republica Argentina este o republica federal din America de Sud. Se
nvecineaz la nord cu Bolivia i Paraguay; la nord-est cu Brazilia, la est cu Uruguay i
OceanulAtlantic; la sud cu Oceanul Atlantic i la vest cu Chile. Capital i cel mai mare
ora din ar este Buenos Aires.

1.2 Populaie
Populaia Argentinei era, n 2001, de aproximativ 37.384.816 persoane, dintre care o
treime triesc n sau lng Buenos Aires. Aproximativ 90% din populaie este de origine
european. O mic parte a populaiei este metis. Datorit imigrrii masive, ntre anii
1850-1940, au sosit n Argentina aproximativ 6.608.000 de imigrani spanioli, italieni,
dar i francezi, englezi, ucraineni, polonezi, germani, rui, irlandezi, scandinavi,evrei.
Argentina gzduiete i numeroi rezideni din rile vecine, cum ar
fi Bolivia sau Paraguay, dar i un numr tot mai mare de imigrani asiatici, majoritatea
din Hong Kong, Taiwan sau Coreea.
Studii recente realizate de cercettori ai Universitii din Buenos Aires (UBA Universidad de Buenos Aires) au demonstrat c 56% din argentinieni au material genetic
de la popoarele precolumbiene, dar numai 10% din populaia actual ar fi pur
indigen.89% din populaie triete n zone urbane, astfel, o mare parte din suprafa a
rii este puin populat.

Suprafaa
n total: 2.766.890 km m
Teren: 2.736.690 km m
de apa: 30,200 sq km
Grupuri etnice
alb (de cele mai multe ori spanioli si
italieni) 97%, mestizo (amestec de alb si
stramosi amerindiene), amerindiene, sau
alte grupuri non-alb de 3%
Religii
nominal Romano-Catolica 92% (mai
putin de 20% practica), Protestanta 2%,
2% evrei, alte 4%

1.3 Limba
Limba oficial este spaniola. De asemenea, se vorbesc italiana i engleza.
Datorit intonaiei italiene, accentele standard ale limbii spaniole difer de cele ale altor
ri. Spaniola-argentinian este cunoscut pentru tendina sa de yesmo: grupul ll i
sunetul y" echivalente cu i, sun mai mult ca i j. O alt diferen fa de spaniola
clasic este utilizarea pronumelui la persoana a doua singular vos (exp: vos habls, n loc
de t hablas). Vocabularul argentinian include, de asemenea, regionalisme, argouri, dar
i cuvinte mprumutate din alte limbi (de exemplu: engleza).

1.4 Valuta
Moneda naional este peso-ul (cu codul ISO4217 ARS), care are ca subdiviziuni 100 de
centavos. Simbolul utilizat n Argentina pentru peso este $. Bancnotele (de cte 2$, 5$,
10$, 20$, 50$ i 100$), au imprimate pe ele personaje istorice ale secolului al XIX-lea.
Monedele au valori de 5, 10, 20 i 50 de centavos.

Limbi
Spaniola (oficial), italiana, engleza,
germana, franceza
Independena
9 iulie 1816 (de Spania)
Ziua Naionala
Ziua Revolutiei, 25 mai (1810)
Executivul
sef de stat: Presedintele FERNANDEZ
DE Cristina Kirchner (din 10 Decembrie
2007); Vice President Julio COBOS (din
10 Decembrie 2007)
Moned
Peso argentinian (ARS

Organizarea administrativ i politic

Argentina este format din 23 de provincii, un district federal care cuprinde zona
oraului Buenos Aires i cteva suburbii, un sector argentinian n Antarctica i cteva
insule n Oceanul Atlantic.
Cel mai mare ora este capitala Buenos Aires, cu o populaie de aproximativ de
12.000.000 locuitori. Alte orae importante sunt Cordoba, oraulport Rosario, Mendoza, La Plata, i Mar del Plata.
Conform Constituiei din 1853, Argentina este o republic federal, condus de un
preedinte asistat de un consiliu de minitri. Puterea legislativ este format de un
congres naional constituit din Senat i Camera Deputailor.

Economie
Economia argentinian se bazeaz, n primul rnd, pe agricultur, dar, n ultimele
decenii, s-a dezvoltat mult industria extractiv (datorit zcmintelor de crbune i
petrol) i industria manufacturier (prelucrarea produselor petroliere, textil,
chimic,alimentar). Exportul Argentinei se bazeaz pe produsele agricole (carne,
cereale, ln). Importurile constau n echipamente tehnologice, chimicale, metale,
lubrifiani.

PIB (PPC) estimri 2014

- Total793,779 miliarde $[4]
- Pe cap de locuitor 18.917 $[4] (locul 56)
PIB (nominal)
estimri 2014
- Total404,483 miliarde $[4] (locul 29)
- Pe cap de locuitor 9.640 $[4] (locul 69)
Gini (2010)

44,49[5] (mediu)

IDU (2013)
(locul 45)

0,811[6] (foarte nalt)

Raport macroeconomic al tarii

I. Analiza indicatorilor macroeconomici
Indicatori PIB
macroeco
nomici
2011
462.
7
2012
557.
7
2013
603.
2

PIB/c.lo
c
13,768

Crestere
Rata
economic Somaju
a
lui
8.4
7.2

14,801

0.8

15,039

2.9

Datoria
externa

Moneda
nationala

%industrie
in PIB

%agricult
in PIB

%servicii
in PIB

25.5

Rata
inflati
ei
9.5

29.8

20.0

7.5

66.5

4987

7.2

23.6

10.8

38.4

20.9

10,3

67.8

5832

7.1

22.6

11.0

25.7

21.2

10.9

68.2

7214

Dinamica macroeconomic
4

Salariul
mediu

Gradul de
competiti
vitate

Fig. 1. Evoluia PIB

Argentina beneficiaz de resurse naturale bogate, o populaie cu un grad nalt de educare, sectorul
de agricultura orientat spre export si o baz industrial diversificat. Acum 100 de ani, Argentina
era una dintre cele mai bogate ri, ns crizele economice, ineficiena politicii fiscale i monetare
de la sfritul secolului XX au condus la ruinarea economic i politic a statului ntre anii 19982001. n decembrie 2001 a fost recunoscut starea de default, cea mai mare criz economic din
istorie. Revenirea Argentinei a avut loc n timpul mandatului lui E. Duhalde i N. Kirchner, cnd a
fost stabilit paritatea fix a pesosului fa de dolarul american, au fost majorate taxele de export i
facilitate posibilitile de creditare. Astfel, Argentina a prezentat o cretere stabil de 9% a PIBului real ntre anii 2003-2006, reuind n 2006 s ntoarc datoriile ctre FMI, reducnd serviciul
datoriei externe.
Sursa: The World Bank, Country Assistance Strategy, 2006
Fig. 2. Structura economiei

Structura economic
Economia Argentinei este structurat dup cum este afiat n fig. 2, principalul aport la PIB-ul
rii fiind adus de ctre servicii, urmate de industrie. Ramurile principale ale industriei ca aport la
economia Argentinei sunt cele a industriei textile n special, industriei alimentare, industria
chimic i petrochimic, dar n ultima vreme o tot mai mare importan ctig industria
constructoare de maini, metalurgia. Agricultura, dei contribuie doar cu 9% la PIB-ul Argentinei,
este apreciat pe plan mondial, prin produsele sale de calitate (floarea-soarelui, soia, struguri i
lmi, gru i porumb, ceai, tabac, arahide, produse din carne).
Sursa: The World Bank, 2006

Economia financiar
Moneda naional a Argentinei peso (ARS) a cunoscut o revigorare n 2002, cnd a fost fixat paritatea fix de 1:1 fa de dolarul
american, iar imediat dup depirea crizei a cunoscut un grad redus de devalorizare, astzi stabilindu-se un curs de 3 peso pentru 1 dolar
american.
n perioada crizei economice, inflaia a depait 41%, peso-ul argentinian fiind refuzat de majoritatea comercianilor ca mijloc de plat.
Dup redresarea situaiei i pn n 2006, inflaia a fost sub 10%, n prezent fiind de 10,9% cu o tendin de cretere. Pentru a opri
tendinele inflaioniste, se estimeaz o cretere a presiunii fiscale, ceea ce cumulat cu stagnarea salariilor ar putea duce la ncetinirea
ritmului de cretere economic.
Imediat dup criz, gradul de ndatorare a Argentinei depaea 100% din PIB, dar rezultatele favorabile din ultimii ani au permis
ntoarcerea creditelor contractate, n prezent datoria public fiind de 64% din PIB.

Fig. 3. Rata inflaiei

Sursa: The World Bank, Country Assistance Strategy, 2006

II. Raport pe tara privind fluxurile comerciale si financiare

Denumirea
Tarii/
Principalii
indicatori

Analiza comertului exterior

Analiza fluxurilor financiare

Import/
Bunuri,

Expor/
Bunuri,

Impor/
servicii

Expor/
servicii

Valoarea
Balantei
comerciale

mil. $

mil. $

2011

74.3

84.1

30.9

23.3

410

63,13

2,68

46,26

-2,27

2012

68.0

80.2

8.5

4.5

260

64,32

2,48

43,22

-1,17

2013

73.7

81.7

8.3

1.8

500

65,25

2,72

30,53

4,78

Intrari
ISD

Iesiri
ISD

Transferuri
curente

mil. $

mil. $

mil. $

Soldul
balantei de
plati

Relaiile comerciale internaionale

9

Dup anul 2003, exporturile Argentinei au un grad anual de cretere de 11,6-13,5%, avnd o pondere de 23-24,5% din PIB. Importurile au
ritmuri de cretere asemntoare celor ale importurilor, reprezentnd circa 19% din PIB. Produsele agricole reprezint 58% din totalul
exporturilor. Argentina este unul dintre cei mai mari exportatori de gru, porumb, carne crud i preparat, pete. 40% din produsele
agricole sunt exportate n forma lor brut, pe cnd 60% sunt comercializate dup prelucrare. n anul 2004, Argentina stopeaz exportul de
gaze n Chile i ncepe importul din Bolivia, dat fiind creterea necesarului energetic al rii. Argentina import utilaje i maini grele,
produse din mas plastic, substane chimice.
Dup cum se vede n fig.4, balana comercial este n favoarea Argentinei, exportul fiind o surs sigur de venit prin taxele aferente
bunurilor exportate.
Principalele destinaii ale exportului sunt Brazilia (17,5%), Chile (9,5%), China (7,5%);
importul se realizeaza din Brazilia (34.8%), SUA (12.6%), China (9.1%), Germania
(4.5%).

Fig. 5. Investiii strine directe

Sursa: The World Bank Group,Argentina at a glance,
working paper, 2006

Investiiile strine directe

n prezent, investiiile strine directe sunt estimate la
6
miliarde USD, Argentina fiind pe locul 38 n lume dup nivelul investiiilor atrase. Dup redresarea
economic din 2003, investiiile cunosc o majorare considerabil, Argentina ctignd ncrederea
investitorilor strini de la an la an.
Reforma fiscal a atras i ea investitorii de peste hotare cu un impozit pe profit de numai 6%
Argentina se numr printre rile cu cel mai benefic climat de investire din perspectiva impozitrii
(valoare medie a impozitului pe profit din zon este de 21,8%).
Sursa: The World Bank & CIA, The World Factbook, 2006

10

Organizatii internationale la care este membra Argentina:

Asociatia Latinoamericana de Integrare (ALADI).
Banca Africana de Dezvoltare (BAFD)
Banca Interamericana de Dezvoltare (BID)
Banca Mondiala (BM)
Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD)
Sistemul Tarilor Bazinului La Plata (CIC)
Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru America Latina si Caraibe (CEPAL)
Corporatia Andina de Dezvoltare (CAF)
Fondul Monetar International (FMI)
Piata Comuna a Sudului (MERCOSUR)
Organizatia Statelor Americane (OEA)
Organizatia Mondiala a Comertului (OMC)
Sistemul Economic Latinoamerican (SELA)
Fondul Financiar pentru Dezvoltare al Bazinului La Plata (FONPLATA)
Uniunea Natiunilor Sudamericane (UNASUR

Argentina este membru MERCOSUR (Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay) din martie 1991, cand a fost semnat tratatul de la
Asuncin. In luna iulie 2006, s-a semnat aderarea Venezuelei ca membru al MERCOSUR, urmand ca fiecare stat membru sa ratifice
aceasta. Pana in prezent au ratificat Argentina, Brazilia si Urugay. La a 43-a Reuniune a Consiliului Pietei Comune (Mercosur), care a
avut loc pe 29 iunie 2012, s-a hotarat suspendarea drepturilor Paraguay de a face parte din organismele Mercosur si intrarea Venezuelei ca
membru al Mercosur, aceasta avand la dispozitie 3 ani pentru a-si adapta legislatia comerciala si fiscala la cea a tarilor Tratatului
Sudamerican.
Cu unele exceptii, schimbul de bunuri la nivel subregional este liber de taxe vamale si bariere netarifare. Sectorul auto si cel al
productiei de zahar au regimuri speciale in cadrul comertului interzonal, urmand a fi complet liberalizate ulterior. Pentru a fi considerat
produs national, valoarea materialelor, energiei si manoperei incorporate pe plan local trebuie sa fie de minim 60%. De asemenea, s-a
stabilit o schema generala pentru liberalizarea comertului cu servicii intr-un termen maxim de 10 ani, iar pe termen mediu, se prevede
eliminarea barierelor din calea mobilizarii fortei de munca si coordonarea politicilor macroeconomice intre statele membre.

11

Din 1995, tarile MERCOSUR au stabilit o politica comerciala uniforma fata de terti, respectiv au adoptat Tariful Extern Comun
(AEC) care acopera peste 85% din produsele comercializate de MERCOSUR, iar nivelul taxelor vamale variaza, astazi, intre 0 si 22%
pentru intreg universul bunurilor. Sunt in curs negocieri pentru aplicarea in totalitate a AEC.
La a 43-a Reuniune a Consiliului Pietei Comune (Mercosur), care a avut loc pe 29 iunie 2012, statele Mercosur au convenit ca,
fiecare stat, in limita a 200 pozitii tarifare, sa aiba dreptul sa mareasca taxele vamale extra-Mercosur peste nivelul Tarifului Vamal Extern
Comun (maxim 22% ), pana la limita nivelului consolidat (35%) in cadrul OMC.

Dispute internaionale
Argentina n continuare exprim preteniile teritoriale asupra insulelor Falkland, controlate de Marea
Britanie (dup ocuparea militar a acestui teritoriu n 1982 i renunarea la prezena militar n
1995). Preteniile teritoriale se extind i asupra teritoriilor din Antarctida, controlate de Marea
Britanie i Chile.

Alte aspecte transnaionale

n prezent, Argentina se confrunt cu problema traficului de persoane, fiind principala destinaie pentru persoanele traficate din Paraguay,
Bolivia, Brazilia, Republica Dominican, Columbia, Chile.
Din aceasta cauz a fost inclus n Tier 2 Watch List, alturi de celelalte ri care nu prezint rezultate n combaterea traficului de
persoane.

12

III. Raport pe tara privind fluxul uman

Denumirea
Tarii/
Principalii
indicatori
2011

HDI

Nr:
popul
atiei

Gr. de
migrati
e

Gr. de
natalitat
e

Gr. de
mortalitat
e

Sperant
de viata

Gr. de
alfabetiza
re

%pop.
urbana

% pop.
rurala

Total forta
de munca

0.804

40.6

-98,789

18.7

7.9

76.20

97

91%

3,611,417

18,600,897

40.25

28.5

2012

0.806

41.0

-99,867

18.5

7.8

77.14

98

91%

3,576,617

18,850,709

40.29

15.1

2013

0.808

41.5

-99,999

17.9

7.7

77.51

98

90%

3,542,825

19,092,526

40.39

14.9

13

forta de
forta de
munca
munca
feminina masculina

Populaie
Argentina cunoate o cretere constant a populaiei de 1% anual. Astfel, la nivelul anului 2005, conform studiilor UNESCO, populatia
Argentiei se ridica la 38,7 milioane, n 2006 raportul Bncii Mondiale menioneaz 39,1 milioane, iar pentru anul 2007 se estimeaz o
populaie de 40,3 milioane (conform The World Factbook de CIA). Populaia activ reprezint 38% din total populaie, dar are un ritm
de cretere mai alert (2,4%).
mbuntirea condiiilor de trai, precum i participarea Argentinei la proiectul Bncii Mondiale de asisten strategic (cu obiectiv
principal cel de eradicare a srciei acum 26,9% din populaia rii triete sub limita srciei, rata omajului fiind de 8,7%) a condus la
creterea speranei de via pn la 72,6 ani pentru barbai i 80,24 ani pentru femei n 2007 (valori estimate pentru 2008 n The World
Factbook de CIA).
Fig. 6. Sperana de via

Educaie
Rata alfabetizrii este cea mai nalt din zon (97,2%), fiind egal pentru ambele sexe. Cheltuielile
cu educaie au crescut ca volum, dar au sczut ca pondere n PIB i n Cheltuielile Publice, datorita
unui ritm de crestere a produsului intern brut superior celui de crestere a cheltuielilor cu educaia.
UNESCO, n studiul Statistics in brief (2005) nu a determinat probleme serioase n
domeniul educaiei.
Fig. 7. Ponderea cheltuielilor
publice cu educaia n PIB
Sursa: UNDP, Human Development Report, 2007

Sursa: UNESCO,
Statistics in brief, 2005

14

Sntate
Populaia Argentinei crete cu 0,938% pe an, rata natalitii (16,53 nou-nascui la 1000 persoane pe an) depind rata mortalitii (7,55
decedai la 1000 persoane pe an). Totui, ritmurile de cretere a populaiei ar fi i mai mari, dac rata mortalitii infantile nu ar fi de 14,29
decedai la 1000 nou-nscui (ceea ce plaseaz Argentina printre primele 150 de state din lume cu cea mai mare rat de mortalitate
infantil).
n prezent, se aloc circa 15% din bugetul rii pentru cheltuielile cu sntatea, rezultatele fiind iustrate n fig.6 Sperana de via, unde se
observ o ameliorare a acestui indicator.

Fig. 8. Ponderea cheltuielilor publice cu sntatea n PIB

Sursa: World Health Organization, Core Health Indicators, 2005

15

IV. CONCLUZII GENERALE

Argentina beneficiaz de resurse naturale bogate, o populaie cu un grad nalt de educare, sectorul de agricultura orientat spre export si o
baz industrial diversificat. Acum 100 de ani, Argentina era una dintre cele mai bogate ri, ns crizele economice, ineficiena politicii
fiscale i monetare de la sfritul secolului XX au condus la ruinarea economic i politic a statului ntre anii 1998-2001. n decembrie
2001 a fost recunoscut starea de default, cea mai mare criz economic din istorie.
Economia argentinian se bazeaz, n primul rnd, pe agricultur, dar, n ultimele decenii, s-a dezvoltat mult industria extractiv (datorit
zcmintelor de crbune i petrol) i industria manufacturier (prelucrarea produselor petroliere, textil, chimic,alimentar). Exportul
Argentinei se bazeaz pe produsele agricole (carne, cereale, ln). Importurile constau n echipamente tehnologice, chimicale, metale,
lubrifiani.

Sursa:
www.unctad.org
www.europa.eu
www.worldbank.org
www.imf.org
www.wef.org
www.un.org

16