IZVOARELE DREPTULUI MEDIULUI (continuare):

Codurile: reglementarea care raspunde cel mai bine abordarii globale a problemei
protectiei mediului.
Pana in prezent, nu s-a ajuns la elaborarea unui cod al mediului, insa putem
exemplifica in acest domeniu, ca reprezentand izvoare ale dreptului mediului: codul
silvic, norme din NCC, NCP, NCPC, NCPP.

OUG: reglementarea cadru in acest domeniu este reprezentata de OUG nr.

195/2005 privind protectia mediului, care contine reglementari cu caracter general
referitoare la principiile dreptului mediului,procedura de reglementare a activitatilor
cu impact asupra mediului, factorii de mediu(zgomot,substante etc.) si elemente de
mediu( apa, aer, sol, ariile naturale), principalele reguli ale raspunderii in dr
mediului si sanctiunile in domeniu.
OUG 195/2005 nu reprezinta un cod al mediului.
Alte izvoare:
Ordonanta guvernului, ordine ale ministrilor, hotarari ale guvernului, acte ale
autoritatile publice locale.
Cu privire la actele autoritatilor publice locale facem mentiunea ca e vb in principiu
de hotararile adoptate de consiliile locale in exercitarea atributiilor ce le revin
pentru: asigurarea cadrului necesar furnizarii servicilor publice de interes local
privind protectia si refacerea mediului, conservarea, restaurarea si punerea in
valoare a monumentelor istorice, a patriilor domenilor publice si rezervatiilor
naturale ; si hotararile consiliului judetean si consiliul general al minicipiului
bucuresti, referitoare la deszvoltarea economico-sociala a judetelor.
In acest scop autoritatile administratiei judetene, adopta strategii, prognoze si
programe de dezvoltare economico- sociale si de mediu.Pe baza propunerilor
primite de la consiliile locale, acestea dispun , aproba si urmaresc in cooperare cu
autoritatile publice locale, masurile necesare inclusiv cele financiare pentru
realizarea acesteia.
Caracterele dreptului mediului:
1. Caracter preponderent preventic- majoritatea normelor de protectie a
mediului urmaresc prevenirea degradarii mediului, deoarece, deteriorat,
acesta este imposibil de adus in starea initiala.
2. Caracter dinamic-pentru ca trebuie sa dea raspunsuri rapide problemelor
legate de protectia mediului, fiind astfel un domeniu cu schimbari legislative
frecvente.
3. Caracter mixt- atat drept public, cat si privat.

4. Prezinta o dimensiune nationala, regionala, internationala- exista unele

elemente ale mediului care din punct de vedere juridic se afla sub jurisdictia
unui singur stat, astfel incat vorbim de o dimensiune locala, nationala si
elemente care depasesc jurisdictia unui singur stat-> regionala,
internationala( ele se explica cu atat mai mult cu cat poluarea nu are
frontire).
5. Caracter orizontal- itrucat trebuie sa fie luat in considerare in toate domeniile
de activitate.
6. E un drept de sinteza, cuprinzand institutii, principii tehnice si metode si din
alte ramuri ale dreptului adaptate specificului obiectului sau de
reglementare.Mediul nu poate fi gestionat eficace fara contributia conjugata
a unui ansamblu de reglementari.

Functiile dreptului mediului

1) Functia de organizare si institutionalizare a actiunii sociale in scopul
protectiei si ameliorarii mediului;
2) Functia de promovare a obiectivelor dezvoltarii durabile;
3) Functia de protectie si conservare a mediului;
4) Functia de promovare a cooperarii internationale in domeniu.

Raportul juridic al dreptului mediului

-consta in relatii sociale care iau nastere intre persoane in legatura cu prevenirea si
combaterea poluarii, utilizarea, conservarea, dezvoltarea si protectia elementelor de
mediu, relatii reglementate de normele dreptului mediului;
-raportul juridic de drept al mediului are o serie de trasaturi comune celorlalte
raporturi de drept, dar si trasasuri specifice,anume:

ia nastere intre persoane in legatura cu utilizarea, protectia, conservarea si

dezvoltarea mediului; complexitatea dreptului mediului deriva din
complexitatea protectiei mediului, determinand o varietate de raporturi in
functie de natura activitatii in legatura cu care acestea au luat nastere;
in raporturile juridice de drept al mediuluipot fi subiecti activi sau pasivi orice
persoane, respectiv statul prin organele sale, alte persoane juridice, dar si
persoane fizice
subiectele raporturilor juridice de drept al mediului se afla de regula pe pozitii
de subordonare juridica;

raporturile juridice de drept al mediului se nasc de regula din vointa statului,

exprimata prin lege.

Categorii de raporturi de drept al mediului:

Raporturile juridice de drept al mediului deifera in functie de natura activitatii
in legatura cu care iau nastere, se modifica sau se sting(ex. raporturi in
legatura cu prevenirea poluarii cum sunt cele nascute in cadrul procedurii de
reglementare a realizarii obligatiilor ce le revin persoanelor juridice si fizice
de anu crea poluare prin activitatile desfasurate).
Raportul in legatura cu diminuarea efectelor pagubitoare ale dr mediului care
intervin intre cel ce polueaza si organul competent.
Raportul in legatura cu sanctiunea agentului poluator in virtutea
principiului :,, poluatorul plateste!
Raportul constituit in procesul de imbunatatire si refacere a conditiilor de
mediu intre organul de stat competent si persoana care participa la un astfel
de raport.
Raporturile juridice nascute in procesul realizarii activitatii de dezvoltare
durabila a mediului intre organele de stat competente si persoanele fizice ori
juridice care participa la acest proces.
Raporturile de drept international al mediului cand intervine un element de
extraneitate.

Continutul raporturilor juridice de drept al mediului:

-

este dat de drepturile si obligatiile ce revin subiectelor de drept in legatura cu

utilizarea, protectia, dezvoltarea diferitelor componente ale mediului sau ale
mediului in ansamblul sau, drepturi si obligatii prevazute in reglementarile
cadru si in reglementarile sectoriale.

Obiectul raportului juridic de drept al mediului:

-conduita subiectelor , actiuni sau inactiuni, pe care aceste subiecte sunt obligate sa
le savarseasca;
-e deosebit de variat si complex dat fiind ca atat poluarea in sine, cat si activitatile
pentru prevenirea si combaterea ei sunt complexe si difersificate

Mijloace de protectie a mediului:

in aceasta categorie includem in primul rand mijloacele juridice, apoi cele

tehnice de control si stopare la sursa a emisiilor poluante, masurile
economice si financiare( subventii, impozite, taxe, amenzi, penalizari si
constituirea unor fonduri speciale), educatia si informatia.

Principiile dreptului mediului

consideratii generale
-

sunt acele reguli esentiale de maxima aplicabilitate care stau la baza acestei
ramuri de dr;
prezinta o deosebita importanta in aceasta materie pentru ca :
normele de drept al mediului se gasesc in general in izvoare foarte
diverse , principii care asigura coeziunea interna a ramurii de drept;
dreptul mediului fiind o ramura relativ recenta, dinamica si evolutiva,
trebuie sa gaseasca rapid rapsuns la problemele degradarii mediului si
pentru aceasta atunci cand nu au fost adoptate norme juridice se
aplicau principiile;
ajuta la interpretarea normelor tehnice care uneori ridica probleme
pentru practicienii dreptului;
sunt specifice dreptului mediului , reprezinta argumente pentru
autonomia aceste ramuri de drept.

Clasificarea principiilor dreptului mediului

1) interne si externe(internationale);
2) doctrinare si expres prevazute in lege;
3) traditionale(clasice in materie; ,, poluatorul plateste) si noi (afirmate dupa
anul 1990 si consolidate prin Declaratia de la Rio de Janeiro din 1992->
integrarii cerintelor de mediu la celelalte politici sectoriale, conservarii
biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural,
precautiei in luarea deciziei, principiul retinerii poluantului la sursa, principiul
informarii si participarii publicului la luarea deciziilor etc.);
4) de maxima generalitate si principii speciale aplicabile numai intr-un anumit
domeniu ( principiul proximitatii care e specific regimului juridic al deseurilor);
-departajarea nu este absoluta, astfel un principiu poate avea mai multe
caracteristici in acelasi timp.

Principii interne
A. Protectia mediului constituie un obiectiv de interes major

OUG 195/2005 statueaza expres ca ocritirea mediului reprezinta un obiectiv

de interes public major.Actul normativ mentionat, consacra caracterul de
obiectiv public major nu numai pentru ca valorile generale ale mediului, ci si
pentru cea ce constituie obiecte ale reglementarii cuprinse in legi speciale.
Constitutia Romaniei desi nu consacra expres acest principiu, prevede in art.
135 alin. 2 obligatia statului de a exploata resursele naturale in concordanta
cu interesul national.
Acest principiu are o serie de consecinte juridice precum:
o in materia asociatiilor si fundatiilor una dintre conditiile prevazute de
lege pentru ca o asociatie sau fundatie sa fie recunoscuta ca fiind de
utilitate publica este ca activitatea acesteia sa se desfasoare in
interesul general sau al unei comunitati. (acociatiile de protectie a
mediului indeplinesc aceasta conditie);
o In domeniul exproprierii pt cauza de utilitate publica ,L 33/94,
stabileste ca fiind de utilitate publica, intre altele, instalatiile pt
protectia mediului, sistemele de avertizare si prevenire a fenomenelor
naturale periculoase;
o In privinta exploatarii subsolului unei proprietati imobile private se
arata ca pentru lucrarile de interes general se permite limitarea
dreptului de proprietate;
B. Principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale
-consacrat expres in art.3 lit.a din OUG 195/2005 si fundamenteaza
caracterul orizontal al dreptului mediului;
- necesitatea acestuia rezulta din aceea ca nu se poate realiza o protectie
eficienta a mediului numai prin masuri speciale in acest domeniu, fiind
necesara integrarea cerintelor de mediu in toate celelalte actiuni specifice
politicilor sectoriale cum ar fi:
agricultura, transporturi, industrie, rel mediului privatizat, sanatate.
Imbunatatirea calitatii mediului si asigurarea dezvoltarii durabileimpune armonizarea protectiei mediului cu dezv economica si sociala astfel
incat sa se asigure satisfacerea cerintelor generale prezente, fara a
compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile
cerinte.
Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului coordoneaza activitati
de integrare a cerintelor de protectie a mediului in celelalte politici sectoriale
in concordanta cu cerintele si standardele europene si internationale.
In acest scop, in cadrul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului
functioneaza Comitetul Interministerial pt coordonarea integrarii domeniului
protectiei mediului in politica si strategiile sectoriale la nivel
national.Comitetul este un organ consultativ, fara personalitate juridica.