Sunteți pe pagina 1din 68
@lnticipatia Revist% lunar’ de literaturd si arti SF Socios eu capital de editat{ de S.C. ,STINTA & TEHNICA S.A. Nr, 550/551 Editorial Bogdan-Tudor Bucheru Pavel D. Constantin IN NOAPTEA NUNTI - 45 GENERATIA PRO SI SF-ul - | Pavel D. Constantin VISUL LUI GREG - 52 Fiction si Nonfic SAPTE FELURI DE A RATA - 3 Dan D. Fareag | SFANTA LUPTA Florin Patea IMPOTRIVA RAULUI - 54 GANGLAND ~ 6 Hyde Park Bob Shaw SCRISOARE DE LA LUMINA UNOR ZILE CITITORI - 57 DE-ALTADATA - 8 Dictionar SF Andrei Valaehi Mihaela & Cristian Ionescu RULETA & DICTIONAR SINETIC MOLDOVENEASCA (Il) - 14 DE LITERATURA SF - 62 Consiliul de administratie Tehnoredactor “Abonamentele se pot face la IOAN ALBESCU ~ director. PAVELD. CONSTANTIN oficiile postale. NICOLAE NA Copeya direct lar JORG POD IoNUy BANUTA Cititori din si “i “s Difweurea abona prin RODI irector adjunct corn. BARELIUC PO BOX 33.37 CONSTANTIN PETRESCU CRISTIAN ANGHELESCU Fax: 004-1-312 94 32 Director economic an ou fe TEODORESCU Goni: 403401 BASA-SMB ke Cod fiscal: R 1578216 eductor literar MIHAI-DAN PAVELESCU Tiparul: ia FED Tipografi Lei RTT Grupul Drago Print au Telex: 11995 resei Libere nr. 1, Licriva o — hog doy PAVEL D. CONSTANTIN Generatia PRO si SF-ul 7 1 unm’ cu citeva decenii, psihologul [2 Abraham Maslow s-a gandit sé pun’ in ordine tebuintele amencsti 5 is teria nevoilor unvane™, Le-a ordonat intr-o forma piramidala, la bazi agecindu-le pe cele primare: de adipost, de securitate, de brant si de sex. Pe undeva pe la mijloc, eu a . Se gisese necesitiiile de afiliere, de ingelegere, de stima, de frumos si de inbire impéirtsitt. In vaeful piramidei ar trona cea mai luminoasi gi mai payin accesibiki dintre wale: nevoia de autorealizare. in ceva ce ne priveste, stim cat se poate de prost la acest capitol, foarte puyini dintre conafionalii nostri izbutind si ajung’ in varful buclucagei wpiramide a lui Maslow” Dintre ei, mai mult de dou’ treimi sunt de virsti medic gi fnaintatt, o zecime pani in 30 de ani si, cu multé ingiduing’, cirea dow procente stb 20-18 ani, Lucru foarte ingrijoritor dack lwim in considerare ata de windepiirtatul* si .banalul viitor al nagiei Cotidianele public aproape stiptimanal stivi si articole despre ,migeatia creierelor romé- negti*, sondajele de opinie ne arati [rt dubii citi adolescenti ar pitrlsi tara dacti Hi sar ivi ocazia, iar firmele particulare, cele ebui si absourbi forja de munci tind, vefuzd st angajeze absolvengi, in ciuda facilitijilor fiscale oferite de stat, pe motiv ef nu au experien(a. In aceasti situatic, tineretul roman, evi- dent mai liber gi mai desettusat ca nic dati, pe fondul unei cere crize a amoritayi care ar anticipatia de stat, educajionale si familiale, incearc’ si compenseze lipsa de atemjie cu care este tratat de citre societate printr-un teribilism care genereaz’ (degenereazi) deseori (in) violengi. Cel mai recent exemplu este odi- oasa crim’ din Cismigiu, sivargitt cu o bestialitate incredibil, sub ochii_nepisitori ai ,gardienilor mori Cum sa ajuns la asa ceva? Un posibil rispuns ar fi vicierea comunitijilor de tineri, inet de Ja cele mai fragede varste. prin intermedi! unor programe de degene- rare cultural, moral si spiritual, prin care Ja un se urmareste menginerea camenilor nivel superficial de refleejic, astfel incat individul sA poati fi controlat mai ugor, sa devin consumatorul ideal. (Pared am citit ceva SF pe tema asta, nu-i asa?!) Jamele care cheam& la imbogajire rapidi inund’ absolut toate posturile de radio si televiziune din Romania, ziarele abundi de femei goale care asteapti sit le suni, pe bani grei, ca sti-{i sopteasc obscenititi la ureche, nue serial si film de lung metraj care si nu conjind miicar 0 scent de vi Jeng, iar informajiile despre cataswofe natu: rale, conflicte interetnice, acfiuni de contra- band transnational, atentate © mori si scandaluri sexuale prezidentiale sunt primele care se dau pe post la emisiunile de stiri, Acesta este Noul Mediu in care isi duce cxistenta adolescentul de azi, un soi de Om Nou, care face parte din Gen PRO gi ciruia i se inoeulea: sentimentul e& aparjine a sute de tei Generatii EDITORIAL Este chiar medial in care suntem nevoifi si ne creslem copii, efrora nu le mai putem acordla alenfia cuveniti, prea inerancenalt s% atingem noi tngine piscul .piramidei Ini Maslow Dincolo de sloganurile noilor ideologii referitoare 1a dreptwile, libertiile si valoa- rea omului, se pare ci societatea modem’, condlusii cle companii transnafionale, de ide- ologii anticrestine, de pofta nesiivast de putere si bogitie, de impersonalul me pune nici un pret pe om ca_personalitate. EL teebuie inrobit in propriile-i pa pate in jurel Kicomici sia sexului, aflate acolo, jos, la baza piramidei. Astfel, nu va avea puterea, voinja, dorinta de a schimba aceast lume eare-i eu hee neste poftele primordiale. Omul nu mai rimane decit un individ posesor de ,drep- wii’, derizoria in ansamblul existentei, Din (cawza) pacate(lor) se profileaz tot_mai clas, in viitorul apropiat, 0 societate ostili modu- lui de viati traditional rominese, crestin, gi chiar ostiki unei vieti dest¥surate in limitele banului sim Ce legiturl au toate astea cu science- fiction-wl? La prima vedere, doar una tangen- Dar dact acceptim ci visul cu ochii deschigi este cel mai la indemani fiin{ei umane fa virsta adolescenjei, © s-a impi- mantenit ide ei SF-ul este literatura tineretului, atunci rolul pe care aceasta il poaie juca in formarea spiritual a viitoralui adult se contureaz cu deosebiti pregnanpi. Din nefericire, tol mai multi lume, de la copii plint la bitrini, si-au Ricut o parere eronati despre SE, in filmele de gen pre- zemtate pe micile ecrane de aceleagi posturi care invitt la imbogiire printr-un_ simplu telefon, abundi SF-ul catastrofic, lumile viitorului sunt 2ugeivite in culori sumbre, societigile umane sunt bolnave de violengi si chiar eroul principal, care ar trebui si lupte penta bine, recurge la violente inima- ginabile pentru a apropia fericitul dezno- dimant. Cu riscul de a pirea nostalgic". invit pe loli cilitorii acestei reviste si lase liber’ ca lea spre inima lor acelei literaturi SE ni lor *50-"60, in care ,,beirupismul” societqii de tip socialist se regisea Ia fiecare pagin’, modalitate de infiptuire a binelui, care. chiar dacd nu era decit idealizati, ne pe noi, adolescengii acelor ani, si ne gin dim la viitoarea societate tn care aveam sa ne ducem traiul ca ta un paradis in care tehnica de ultima ori avea si fac’ oamenilor mai veselA si mai frumoasi. Nu spi et ar trebui si revenim la lipul acela de Literatur istele noastre SE, ci cloar ci ar trebui si lwim paryile bune ale acelei literaturi sis le inserim in povestile noas- tre de acum, in locul scenelor in care abunda, de cele mai multe ori forjat, sexul si vio lenga, duse La extrem Generatia PRO, care nu stiv citeste SF, poate fi ,eadusti la viaji” — cred asta cu trie! — tot eu ajutorul SF-ului, tue ecru pe care tot mai multe cluburi gi cena eluri din gari Lar putea face printt-o impli care reali in viaje adolescentului roman, Har noua, ficktorilor de literaturi si de reviste, ne revine sarcina si luptim, cu putinele arme jurnalistice de care dispunem, din Picate destul de invechite fai de cele ale yesticilor, pentru a diminua impactul mesa. jelor PRO cu care mass-media bombardenzi clip& de clip& imaginea varfului .pitamidei lui Maslow“ din minfile gi sufletele viito- vilor pirin{i ai (irii romfnesti. $i webuie si mai fim congtienyi de un lucru: cli fn fala atacului coneentrat la care tineretul © supus, singura sansi de supravie- (ire spirituaki rimane refntoareerea Ia invii- Uiturile biblice, la Biseric’, pe care nici portile iadului nu o vor putea birni SA ne ajute Dumnezeu! anticipatia Sapte feluri mmulfimea dezolati gi fals vesel a ra- tatilor, a celor numifi, in mod milos- tiv, scriitori minori. Se spune ca junca* acestora din urma este sii fertilizezc’* solul literar, Sau subsolul, dac& vrei, din moment ce numele lor apar, cand apar, in subso- lurile paginilor de istorie literaré. Adeviratul lor destin este uitarea, Celor eu vieti cient de lungi le este dat si o cunoascd personal, Pe cfind numele celor realizali sunt rostite si serise din ce in ce mai des, ale Jor sfargese prin a le spune ceva doar celor din cercul stramt al scriitorilor Domnia contemporan’ a avdio-vizualului a marit_mult expeditivitatea acestor execu literare, inainte vreme, necealizatul literar igi putea piistra mai indelung iluziile. Putea chiar si moar cu ele intacte, Astizi lucru- rile merg mai repede. Revistele literare au tiraje confidentiale, iar editurile sunt intere- sate de foarte pufini autori roméni. Dac nu reugeste si piltrundi in presa vorbiti sau in vreo publicajie de mare tiraj, prin apariii sistematice, respectivul s¢ trezeste margina- lizat inu-un timp record. Practic, inceteaz’ si mai existe ca seriitor, rimanandu-i si risfoiase’, nostalgic sau doar nedumerit, filele ingalbenite ale cdryilor sale. »Viclenia destinului* este fntefitd in ceca ce ii priveste pe scriitorii manierigti. Acestia concep literatura inte-un mod riscant. Arta lor combinativa, ,anticlasicismul" programa- tic, furia innnoitoare, modul lor ,negativist stirnesc idiosincras criticilor literari. De regulti, manieristii se vad neglijagi si l4saqi 1 umbra prozatorilor realiza{i se afki anticipatia VOICU BUGARIU dE A RATA pe dinafae’ doar pentru e& modalitifi s¢ motive lite nuserisele lor nici macar nu sunt citite, din principiu, Ei sunt Wisati sii intre pe usa principals Literaturii doar dact namentul maximalist al unui Borges. Perm sivi cu povestitorii debili si cu romancierii plicticosi, pentru simplul fapt ci acestia sunt ,ancora(i in realitate", critieii devin bruse nemilosi si disprequitori cdind se allt in fafa unor texte manieriste Cum rateazit prozatorii_manieristi din Romania? Exist mai molie edi, Unele sunt cele pareurse in mod traditional de scriitorii minori. Altele sunt specifice 1, Pseudo-veleitarul. A avea veleitaiti li- terare nu fnseamn’i neaptirat neputing’ cre atoare. Putem presupune c& exists veleitari falgi. Ei aman la nesfargit clipa cand igi vor da mitsura. De ce? Fiindci se complac in simwlarea unei cariere literare. Ei dau tarcoale Literaturii, nu {in neapirat s-0 po: sede“, amintind de seductitorii fanfaroni al clror palmares este imaginar. Nu putini par a acuza ciudata satisfactie de vanitate a bei becului maneat de leu. Este cumya nobil sti fii contemporan cu marele cutare, sil cu- nosti personal, si disculi cu el uneori, ba chiar sti fii prieten intro oarecare nvisuri Publicarea citorva texte asigurd un astfel de statut, Autoral lor rimane in stadiul de ves nici promisiune, inclusiv pentru el fasusi Pe misuri ce anii tree, situatia pseudo-vele: itarului devine tot mai delicati. El adopti postura ,cternului adolescent", dar vine vn mea cind pierde pin’ si visul vag ci FRAGMENTE GRITIGE itor de-adevaratelea. tansformarea Ini putea deveni un sc! Accastii mutajie sem intr-un veleitar pur si simplu. 2. Animatorul. Strimogut animatorul literar este Mecena, in Romania ,epocii de ‘, animatorul incuraja, de asemenea, scrii- dar folosea banii statului, El era spe- cializat mai ales in autori atragi de literatura ce foloseste modalitati si motive SF. Insti- tuia animatorului a prosperat in climatul ulltapermisiv al consfiturilor, convenfiilor $i cenaclurilor. Animatorii eran persoane capa- bile si deconteze cheltuiclile sefigtilor, pri juite de prezenja la asemenca manifestiri. Competenta literark a animatorului nu se punea niciodat’ in discutie. El! era emulul lui Heliade Radulescu, indemnandu-i pe tineri s& scri¢ cit mai mult. Din cand in cAnd, totusi, el comitea unele texte literare, de reguld nesemnificative. In aceast ultima’ privin\i, Adrian Rogoz este exeeptia care confirma regula, Destinul actual al fostilor animatori flecté ciudajenia institutiel. In virtutea iner- liel, ei mai organizeazi cate un simpozion sau. consfatuire, degi acestea sunt in mod vidit anacronice, virtualii seriitori fiind prin excelenji niste persoane obligate si se des- curce pe cont propriu, Sunt animatorii nigte martiri, demni de a fii ,canonizali" pentra sacrificial lor impre- sionant? A pierdut literatura niste texte im- portante_pentra c& animatorii n-au avut timp si serie? Ruspunsul la aceste intrebiiri poate fi dat doar de un prozatot manierist. Acesta are de scris ronie, un text unde anima- tori. sunt prolifi 3, Traducatorul. Cind o persoand pre: ocupata de literatura se indrigosteste de o alté limba decft cea mater’, apare un tra- ducitor. Cazul extrem si pur este cel al exclu- sivismului. Reprezentanjii lui se angreneazi intr-o acjiune de aprofundare, ce dureaza decenii si se incheie, practic, 0 dati cu pe- rioadele active din existentele respectivilor. Criticii waducerilor pledeazi cXlduros pentrt caracterul creator al transpunerii unor texte literare dintr- limba in alta, Traductitorii sunt, de altfel, primiti in uniunile de creatie i sunt considera’ nigte scriitori. Existi si cazurile unor mari prozatori ilustrayi inclusiv prin traduceri. De obicei, in 4 cazul lor nu este vorba atat despre atasa- mentul fay de o limba strain, edt de afini- tatile descoperite la lecturé. Un autor strtin fi place into asemenea misuri, neat res- pectivul, ca suprem omagiu, ii inval’i limba si fi uanspune textele. De obicei, nu se produce o profesionalizare, traducerile de seriitor fiind mai degrabi subiective decat fidele. S-ar putea gisi exemple contrare acestei scheme de comportament, Unii. prozatori sau ,mutat" fntr-o alti limba, reugind sa serie (mai mult decit) plauaibil. Aljii s-au exprimat in mai multe fimbi. Cutumele li- teraturii manieriste par a fi in mod special compatibile cu asemenea emigrari_ lingvis lice, Totugi, cel putin la prima vedere, ca- zurile ilustre lipsesc, exceptia fiind Borges, care si-ar fi seris unele texte in englezi, Rateazi traductorii nigte cariere de pro- Ca si in cazurile precedente, rispun- in de domeniul conjecturilor, Este lenti, in schimb, deplina satisfactie a unor traducitori romani contemporani, ‘pan’ mai icri autori manieristi destul de prolifici. In loc si regrete timpul_ pierdut cu traduce- rile, acestia ne lash si infelegem c& prozele Jor au fost niste exercitii conjuncwurale, aban- donate fra ei 4. AmericanofiluW/anglofilal. Cazul celui cAzut inur-o trans& admirativa ireversibila fata de limba englezi/americand seaman celui_al traducttorului. Impactul cu literatura manieristi scrisi in englezi este atat de puternic, incit respectivul incepe sii regrete in seeret faptul ci mu s-a niseut la Los Angeles sau micar Ia Londra. Urmarea este © anumiti aversiune, congtientizati sau nu, pentru limba romana, Ar fi prea simplu daci am invoca snobismul clasic, manifestat in cultura noastrd prin preferinta pentru greaci si apoi pentru francezi. Se pare ca limbile popoarelor mai mici suferi o perma- nent agresiune din partea limbilor de mare circulatic. Astizi, in ceca ce ne priveste, ,atacul” culturii americanefengleze este extrem de puternic, neputand fi comparat cu vreo .agresiune™ similari din trecut. Televi- iunea, muzica pop-rock, literatura mani- cristi (indiferent daca foloseste modalitai horror, fantastice sau SF) fi asigura an- glofilului cantitiji industiale din drogul siu intelectual. Preocupat de evolujia americanei anticipayia contemporane, a jargoanclor acesteia, autorul nostru potential uiti ci gi-a dorit, candva, si devini scriitor saw/si critic roman, Cazul lui este, probabil, cel mai dramatic. In faja sa se afla douk posibilitati. Prima este folo- sirea limbii iubite in textele poprii, cu ape: lul discret si umilitor la profesionisti, vor- bitori nativi de limba englezi. A doua este indrzneala amatoristie#l de a da drumul” unor texte stingace, ilustrat& de Cornel Robu in antologia Twelve, masuri a pen- dularii masochiste gi neputincioase fntre dou’ culturi. 5. Amatorul. Cand wn animator nu are disponibilitayi organizatorice gi nici apetit pentru directoratul de opinie, rimane un simplu amator. Adicio persoand preocupaté in mod superficial de literatura, capabili si dea la iveali citeva texte mai mult sau mai putin reugite. Ca si pe animator, il caracte: rizeazA o anumitt frivolitate intelectual, ne- reprobabili, la urma urmelor, Spre deosebire de pseudo-veleitarul prezentat mai sus, ama- torul nici micar nu nutreste intentia de a deveni scriitor. Fl are, fara indoial’, o fire ferieiti, cunoscute find dificuleyile puse de Literatura Manieristé in fafa celor doritori 5-0 ,posede” Amatorul ideal este nici micar un rind in viaja lui, menqinin- du-se intr-o expectativa filasofict, Rareori se intaémpli astlel, practic niciodati, Doritor sa insimanjeze macar simbolic literatura manierist{, amatorul d& la iveali catev texte si inte in ,istoria fiterari, Mircea Oprigi, in scrierea sa dedicat’ .anticipaiet ii wateaz’ pe amatori cu toath ca si cand ar fi vorba despre nigte scriitori aulentici, Ca efect, cartea res- pectivi are dimensiuni mari, ceea ce dai bine, Dar nu mai mult. 6 Rebelul. ,Generatia “90" a produs un personaj interesant si dramatic: autorul rebel, sosit in literatura cu toate tibulatiile si sfasierile rocker-ului (drogat sau nu). Rezultatul editorial a fost volumul Motocen- tauri pe Acoperisul Lumii, Editwra Karmat Press, Ploiesti_ 1995. O claborare colectivi ullrasocantd, remareabili prin efortul lingvistic si speculativ. Accasti antologic a fost incununarea incercarilor frenetico-semi- docte, dar autentice, ale revistei Jusnalul 1 care mu publick anticipayia FRAGMENTE GRITICE ‘Fin directia impunerii unui grup sia unei direc\ii literare. O carte nedataté, apairuti probabil in acest an, Ia aceeagi editura, lamureste si mai mult profilul literar al belului". De altfel, ca aparjine unei colectii intitulate aRebel. Este, de asemenea, un opuscul co- lectiv, dedicat formatici rock Led Zeppelin. Intreg programul literar al grupului de la wJurnalul S.P." se reghsegte in biografia alcttuiti (in colaborare) de Danu{ Ivinescu (un prozator foarte talentat). Fapt ee plirea neclar in naivele — si totusi puternice prin inceritate — texte de directie din ,Jumalul "se Limuseste, Respectivul grup literar a incereat si transleze in literatura filozofia ethosul rocker-ului, a persoanei preocu- pate obsesiv de un anumit fel de muzict. O jneercare intrucatva ,impotriva naturi“, arta cuvantului find, in mod esential, deosebité de cea a sune' tentat altceva, iar cAtiva dintre ei, au rimas. In’ principiu, grupul de nalul S.F.“ putea i poate, deci, si reu seasci. Dar cat de indepirtaté este deocam- dati aceasti reugita! Cat de posibilé, dar mprobabila! Cu mult mai previzibila es ratarea, alunecarea treptati in renuntare, in idolatria wana, neputincioas’. Un semn al acesteia din urma poate fi considerata insigi cartea mentionati. (Zeppelin von Rock), Re- Wwangat in postura destul de comoda a unui rocker, un prozator renun{i ta lupta literard cauti ze eapabili st tnlocuiasc’ Litera- tra, 7. Indecisul. Un caz curios este cel al prozatorului/eriticului ineapabil si adapte o atitudine univoc’ faji de literatura. El nu practica nici disprequl ,canonic** fay de li- teratura manieristé i nici nu Juptt fini re- zerve pe baricadele ,contraculturii, Tot in- cercand s& argumenteze c& Literatura este una singur’, cl alunect treptat in egec, find repudiat de ambele ,,tabere*, Destinul lui gste 0 ratare ceva mai complicata, dar real. Ti rimane sa distileze“, din indecizia lui, o brumi de notorietate. In aceasta aciune, sanscle lui sunt minime. clor. Poetii simboligti n-au geniali, FLORIN PATEA e strizile din Gangland lumina P ajunge atrofiat, bolnava, zibreliti, Lumini de flictri. Lumina de laser. Lumin’ de neon. Rar — prea rar — peste zidurile rouse de lepri se prelinge cate 0 razi de soare. Mai des vine ploaia si mingaic cu degetele umede caldarimul ciuruit. Prin noiembrie, zApada imprumuti ilo © aparengi de puritate indoielnict, cenusic, pe care inflorese grabnie bali de ulei si pete de sfnge. Aerul e dens, pirabil, ingreunat de fum, gaze de esapa- ment gi jeturi de abur care fasnesc din con- ducte fisurate. Prin el, clidirile pe jumitate disteuse apar ca © pastire, sau mai degrabi ca un vis sinistru de care vrei si nu-ti mai amintegti A fost nevoie de ani, tehnologie gi un fel de sadism deturnat asupra obiectelor pentru ca zona urband s& capete infitisarea actuali. Peste eliidirile din Gangland s-au agternut straturi succesive de semne, graffiti paranoice, palimpsest de rini si tatuaje pe pielea minerali a oragului, Ficcare zid, fie care fajad%, fiecare stilp si grinda poarti urme. De dalti, De graser. De sfnge. De explozii, Hipertext ilizibil, cronici a istoriei urbane, Peste carcasele eviscerate ale cladirilor se ese © rejea multietajati de cabluri, gri- tare metalice gi jevi, semiinaté pe alocuri cu sasiuri de automobile, antene parabolice onate gi panouri fotoelectrice ciuruite. Hatisul a fost instalat pentru a ingreuna manevrele aparatelor de zbor, ins’ di im- presia c& a fost intins de un paianjen mon- struos, creatura’ hidoasd cu carapace de 6 crom si membre actionate hidraulic, care Paindeste din umbra, pregitindu-se sii soarbii vlaga oragului paralizat, In timpul zilei, Gangland este inert, rece Pe strizi nu tree decit gunoaiele purtate de vant. Ici-cole, faladele vandalizate cu colti prifuiti de sticli sparti. La amiazi, un fel de clarobscur cenugiu izbuteste si rizbati pan jos, lumindnd fntructtva nemigcarea si Weerea clidirilor in descompunere. Fulgi de funingine tee prin aer, ca niste fluwri in- doliaji. Oragul pare at&t de mort, ineat s-ar putea auzi cum creste iarba, Dar in Gang Jand iarba nu mai creste de mult. Noaptea, ins, inflorese lun nigte roiuri de licurici risipite intro gradina piirisiti. Scantei de la aparatele de suduri. Lasere pentrn detectarea |intei, Jeturi de napalm. Focuri. Faruri, Proiectoare a cliror lumin& violenti, nemiloasti, parcurge stra- turile succesive de incflceali metalic’ pen- tru a baleia cerul otravit. Noaptea se aude torsul felin al motoa- relor ceramice. Tranciineali de deee-jay. Rapait de arme automate. Franturi de mu- zick, Scragnet metalic, Din adaneurile pi- mantului ure vuiete surde, ca gafaitul unor demoni ingropai de vii. Noaptea, Gangland se trezegle, iar glasul stu compus din mii de zgomote suprapuse rosteste povesti intu- necate. Prin act tree in zbor reptile cu aripi mem- branoase, a c&ror anverguri atinge zece metri. Minielicoptere teleoperate se strecoari prin ochiurile {estiturii metalice, zumtind ca niste bondari. Cateodati acul nemilos al unui proiector le gintuiegte in aer, si pe cer anticipajia infloreste cu zgomot de tunet © crizantemi din flXckri gi. seantei, Pe strizi alunecti motociclete, viespi de crom si email negru. Uncori, din beanit risar vehicule blindate, iar alleori pavajul se cutcemurs sub pagii agili ai unor umbre imense, monsgtri cuira a citror trecere trimite trepidatii pani fn maruntaiele p&- mantului, Gangland este locul unde giisti de ado- lescenti isi disput teritorii, tronsoane de infrastructuri, informafii, Este rezervatie, lk borator si poligon, Aiei sunt testate noile tehnologii. Salbaticii urbani din Gang) ind folosesc uni impotriva altora arme, echipa- mente gi programe care, nu peste mult timp, vor fi utilizate de mercenarii zaibatst rilor in conflictele dintre megacorporatii. rimele destinate rescrierii codurilor chimice de fidelitate ale funcionarilor-cheie, nanomecanismele utilizate in spionajul in dustrial, programele menite si semene hao- sul fn refelele competitorilor, tebnicile sub- liminale proietate pentru cucerirea de noi piefe, toate trec mai intdi prin Gangland, care penetrare a unei baze de date, fie care foc de arma, fiecare migcare de acolo sunt urmirite cu aten{ie in Tsukuba, in Kansai, in Silicon Valley si in habitatele din punetele Lagrange, Un delicat de fore, menjinut intre fragmentatele entitii politice locale prin trafic de influenf’, san- taje multiple si bani grei de cdtre trusturile orbitale, le permite adolescen{ilor si se vaneze netulburai unit pe Sub seria de impacturi aleatorii ale con- flictelor dintre gasti, aria urban’ igi schimba Jent configurajia, devenind zi de zi mai strani¢, mai cindatti. Un hipergraffito vizibil de pe orbiti. Cercetarea hartilor s-ar dovedi zadarnica. Locurile de importan{i strategic nu fi gureazii niciodatt acolo. anticipatia GANGLAND Desen de Marian Descomu BOB SHAW Lumina UNOR 2! ile de-altAdataA Scriitor consaerat de science fiction, Bob'Sh: fel mulfi autori ai genului, de formatie tehinico-sti induslinle giziarist, Incepand cu anul 1977 se sta- proiactant de avioane, expert in problem bileste definitiv in Anglia, iar din 1975 se dedi Debuteaza in 1954, in‘revista Nebula revista stindard creatie literara ‘cons fue: Tee Zero Man (1971), Ofbilt of Stars (1976); Meduse ~ povesti, dintre care ami gi Ship of Strangers (1978). Povestirea Light ef Other Day ral revista Analog, continuatoarea nu mai putin faim (n. 1981 in Iranda de Nord) este, ca de alt- tific — fiind pe rand inginer constructor, lusivitate scrisului. lon’cu povestirea Aspect, urmata do c i, revine tn. 1965 cu sta New Worlds — saz&. apoio perioada de light Walk (1967), The (1970), Graund pe.1976—A Wreath 977), precum gi volume de ‘Cosmic Kaleidoscope (1976) yeren 1303) ea ‘ Prezentim, a fost publicata in 1966 mn 1s@| Astounding Science Fiction. Candidand la premiul ,Nebula* din anul respectiv, povestirea -a stabilit lui B.S. reputatia de scriitor, fiind totodata gicea mai cunoscuta si mai des aniologata. Ulterior a fost incorporata, impreund cu doud continuari, in romanul Other Days, Other Eyes (1972). sus pe serpentinele pieptise ale (diumului ce ducea spre timutul cu sticli lent Nu tai vzusem niciodati cum arati o astfel de ferm& gi la inceput mi s-a parut pufin cam straniu ~ un efect accentuat de imaginatic side tmprejurtiri. Motorul_ma- sinii trigea Jin gi silenjios in aerul inedircat de umezeali, asa inedt aveam senzatia ck suntem purtafi pe meandrele drumului intr-o Jiniste parc supranatural’. La dreapta no: tri, povarnisul muntelui se indulcea intr-o vale cu pini seculati, de o ineredibil& per- fectiune, si peste tot se vedeau rame mari cu sticlt lent& puse acolo si absoarbi lu- mini. Reflectaté de barele de sustinere impotriva vantului, cite-o rai din lumina asfingitului mai selipea fugar, creand iluzia de migeare, dar, de fapt, nu era nici fipenie L sand satul fn urmi, am luat-o fn 8 de om primprejur. Sirurile de geamuri sta teau aga de ani de zile pe coasta muntelui, privind inti spre valea cu brazi, iar oa- meni veneau s& le curefe numai in toiul noptii, cnd prezenja lor vie nu se putea imprima in sticla avid’ de lumini Erau de-a dreptul fascinante, dar nici Selina, nici eu nu scoteam o vorbi despre ele, Cred ci era atita uri intre noi, incat amandoi am gisit de cuviingi ci e mai bine sii Uicem, pentru ca resentimentele noastre si nu ating’ nimic din ce aparea now in preajma noastrd. Plecarea in vacant, ince- peam si-mi dau seama, fusese o idee stu- pidi de la bun tncepwt. Crezusem cA asa tot! se va rezolva de la sine, dar, binein- feles, f-0 putea face pe Selina si nu mai fic fnstircinati si, inci si mai riu, n-o putea stircinatai. Ape- situajii dispe- anticipatia rate, am emis si noi obisnuitele considerafii, in sonsul ef da, desigur, ne-ar plicea si nou si avem copii, dar... nu chiar acum, mai tirziu, mai ineolo, cfnd le-o veni tim- pul. Sarcina Sclinci ne costase slujba ei foarte bine plitité gi, odatt cu ca, si casa cea nowd pe care tocmai eram pe cale s-o cumpirim si la care acum nici nu ne mai puteam gandi cu ce castigam ew scriind poezic. Dar adevarata sursa a iritiirii noastre era faptul ci trebuia si recunoastem direct si fri menajamente ch oamenii care spun ci vor copii, dar mai tirziu, nu-i vor, de fapt, niciodati... Tremuram de enervare nu- mai la gandul e& gi noi, care ne crezuseriim atit de deosebiti, cizusem acum in eterna eapeand biologic’, laolalt cu toate crea- turile ce se impreund orbeste de cand Jumea, Drumul ne purta de-a lungul versantului sudic al lui Ben Cruachan si incepeam si intrezirim departe, in faja, apele sure ale Auanticului, Tocmai redusesem viteza ca si contemplu mai bine privelistea, cand am observat Uiblia, prinsi pe un_stalp ca, de poarti, pe care seria: .STICLA LENTA Calitate Extra, Vand ieftin = J.R. Hagan“. Un impuls subit, si-am oprit pe margine, iar nervii mei resimtiri dureros 2 turile ier- burilor_aspre pe caroseria masini. ~ De ce-am_ oprit? Surprinsé, Selina igi intoarse spre mine capul blond argintit, pe- dant pieptinat. — Ulle ce serie aici, Hai pin’acolo si vedem despre ce-i vorba. S-ar putea ca pre- jurile si fie convenabile pe-aici sul cu care Selina refuzi ideea suna strident de-atata dispret, dar eram prea prins de ideea mea ca si mai stau s-o ascullt. rational, mi stipfinea convingerea ci ficind ceva extravagant si teiznit vom ajunge iar pe linia de plut = Haide, am spus, miscarea 0 s& ne fact ‘bine, Am stat si-aga prea mult la volan. Didu din umeri ca s’-gi manifeste ined ‘© dat dispreyul, si-apoi icsi din masini’. Am urcat pe © potecd format din trepte inegale de lut batatorit, proptite in legSturi de nuiele. Poteca serpuia printre copaci care ascundeau priviril varful dealului; la capatul ei am dat de o ferm& cu o casi seund% in centru. Dincolo de clidirea mici de piatri, ramele inalte cu sticlt lenti stiteau ajintite spre un peisaj in fala ciruia anticipatia LUMINA UNOR ZILE DE-ALTADATA rimaneai iri grai: panta masivului Crua- chan coborand lin spre apele lui Loch Linnhe. Majoritatea geamurilor erau perfect transpa~ rente, dar crau gi uncle intunecate, ca niste panouri de abanos slefuit. Ne apropiariim de casi stbaténd curtea frumos pietruita, cind un barbat inalt, de varsti mijlocic, intr-o haind cenusic de tweed, se ridicl si ne Bicu semn, Sezuse pan& atunci pe zidul scund de piatri care inconjura curtea, fumand din pip’ gi privind citre casi, La fereastra din fala stitea o femeie tantra, fntr-o rochie portocalie, cu un baiejel in brafe, dar la apropierea noas- tri se intoarse nepisitoare si disparu ini- untrul casei. — Domnul Hagan? am intrebat nesigur. = Da, cu. Ali venit sh vedefi sticla, pre- supun? Fi, atunci n-afi gresit drumul, Hagan vorbea rispicat, cu urme din accentul col juros al scofienilor de la munte, care suni alat de aseminitor eu irlandeza pentru o ureche neexersaté. Avea intipiritd pe fayi una.din acele expresii de suferinyi calmé ce pot fi intalnite doar la cantonierii in varsté si la filozofi. = Da, am spus. Suntem fn vacanii. Am vazut anunjul dumneavoastra. Selina, care de obicei ¢ fireascd si comu- nicativa. cu striinii, acum nu zicea_nimic, Privea intruna spre fereastra rimasi goali, cu © expresie care mi s-a plirut usor con- trariati. = De la Londra venifi, Ce mai, aga cum va Spun, afi nimerit exact unde trebuia = gi-afi picat chiar la moment potrivit. Nevasti-mea si cu mine nu prea vedem multi lume pe-aici aga devreme, acum, la-nceput de sezon. — Ce si-nteleg din asta, ¢4 am putea cumpira de-aici nigte sticld fri si fic nevoie si ne ipotecim asa? ~ Ei, acuma, vedeti si dumneavoastr’, vise Hagan zambind dezarmat. Mi-am dat pe [afi toate cirfile si-am renuntat la avan- tajele pe care le-ag fi putut avea in afacerca asta, Rose, asta-i nevasti-mea, zice cd nu ma mai inva{ minte niciodati. Da’, de-aia, hai si stim jos gi si discutim. Aratt spi zidul de piati, apoi se witi cu indoialé la fusta, albastrd imaculaté a Sclinei. Asteptaii pani aduc un pled din casi, Hagan sonticdi gribit si int in cas’, inchizdnd usa dupa el. 9 LUMINA UNGR ZILE DE-ALTADATA ~ Poate ci n-a fost, in fond, o idee prea grozavi si venim aici, i-am goptit Selinei, dar ai putea ce] pujin si te por{i amabil cu omul! Nasul meu imi spune ci putem face © afacere buna. — Halal afacere, spuse ea pe un ton voit grosolan, Nu se poate sii nu fi observat chiar si tu ce vechituré de rochie poartt nevasti-sa, N-o si lase mai nimie din pret pentru nigte stiini. — Aia era nevastti-sa? ~ Sigur c& aia cra nevastii-sa. = Ca si vezi, am spus eu mirat. Ori- cum, fncearcd si fii politicoas’ cu el. Nu ma face si mi simt prost Selina pufni de furie, dar totugi afigct un zambet de circumstan{’i cand Hagan isi ficu din now aparijia, asa ci m-am mai destins un pic. Ciudat cum de poli iubi o femeic sim acelasi timp si nu-ti doresti altceva decit s-o calee temul Hagan t un pled scoyian pe zidul scund de piatri gi, ayezndu-ne pe el, ne-am dat seama, doar pe juni’tate constienji, cum iesim din cadrul nosirw citadin de viati si ne integrim intr-un tablou rural, Pe oglinda ndepartati_a lacului, dincolo de privirile meret la pand& ale ramelor cu stick lent, umn vapor trasa leneg o linie alb& spre sud. Aerul tare de munte ne inunda pared pli- mani cu mai mult oxigen decit cra nevoie. Muli din crescitorii de stiekt de pe incepa Hagan, cfnd © vorba de strini, aga ca dumneavoastri, fi due cu vorba ne- gustoreste, bigdndu-le bine in cap cit ¢ de frumoast toamna prin piirtile astea Argyll. Sau primfvara, sau iarna, dupa caz. Ew unul nu m& {in de’ asa ceva - doar orice prost tic ct un loc care n-aratt bine vara, nraratl bine niciodati, Ce plirere av Am dat din cap aprobator. = Eu atata zie: uitaji-vi numai bine la coasta asta impiduriti care intra in lac, domnule... ~ Garland. — Domaule Garland, Asta cumpirati, dact luati_sticli de la mine, si niciodat narati_ mai bine ca-n clipa de fai. Sticla-i acum in fazi perfect, nici una nu are o grosime mai mick de zece ani... si-un geam a iista, de patru picioare, nu vi cost decat dow’ sute de fire = Douti sute! Selina era socatii. Cu-atéta-] 40 la Galeri iau si de le Scenedow, de pe Bond Stree: Hagan zimbi ribdater, apoi_ ma privi drept in ochi, scrutitor, ca st vadi daci eu, cel pufin, ma pricep la sticla lenti destul ca si pot aprecia ceea ce ne oferea, Prequl eerul era mult mai mare decat sperasem, dar... 0 grosime de zece ani! Sticla ieftin’ pe care-o giiseai pe la magazinele Vistaplex sau Paneo-rama era, de fapt, sticki obinguiti poleité cu un strat de sticli lenti nu mai gros de zece sau doutisprezece luni. ~ Nu-njelegi, drag, i-am spus Selinei, deja hotirat si cumpar. Sticla asta o si ne tint zece ani sie sim faz. — $i ce-nseamn’ ci-i in fazii, tine pasul cu scurgerea timpului si-atdta tot, nu? Hagan fi adresii un nou zimbet, numai ei, dindu-si seama c& in ce ma priveste nu mai avea nevoie sd se ostengasct. — Alita tot, ziceji! Tertagi-m’, d-ni Gar- Jand, dar am impresia c& nu apreciati cum metit{ aceasti_minune, penttu ci ¢ nevoic de adeviirate minuni de precizie inginereasci pentru a realiza o simpli bucatd de sticl’ fn fai. Cand spun ci sticla e groasi de zece ani, inseammi ci lumina are mevoie de zece ani ca si treacd prin ca. $i ficcare din pe care le vedeli acolo e gros de umind — mai mult dect dublul pind la cea mai apropiata stea! Aga cl, Vi dali seama, 0 variafie a grosimii reale de-o singura milionime de milimetru ar insemna... Se opri din vorbi pentru o clipd gi ri- mase Uicut, cu privirea inti la casa, Mi-am dezlipit si cu privirea de la oglinda lacului gi-am viizut-o iar pe femeia cea tint’, care apiruse din nou la fereastr’, Privirea lui Hagan, incircaté parc de-o lacomi adorajie, mai Ricu si mi simt stingherit, si-n acelasi timp m& convinse ci Selina nu avusese drep- tate. Dupi cate stiam din propria-mi expe. rienyi, nici un barbat nu se with in felul Asta la o nevasti, cel pujin nu fa a lui, proprie. Fata mai rimase in raza vederii noastre timp de cAteva clipe, cu rochia rispndind (© lumina caldi, apoi ‘se-ntoarse si se_pierdu iarigi in cameri. Bruse gi inexplicabil, dar perfect limpede, ma stribiitu acut senzatia c& cra oarba. $i presimfirea ci Selina si eu clizusem poate inoportun in miezul unei inclestiri pasionale Ia fel de violentt ca a noastrit, anticipayia M& scuzai, igi reveni Hagan, am crezut ci Rose vrea sii mi cheme si-mi spun% ceva. Aga, si unde rimasesem, d-ni Gar- land? Zece ani-lumin’ comprimayi intr-un centimetru, Am fncetat si-l mai ascult spunc, pe de-o parte pentru ci eu unul eram deja convins, iar pe de alta, mai an- zisem povestea sticlei lente de multe ori firk s¥ injeleg ins% niciodat prea bine pe ce principii se bazeaz. O cunostinti de mea, om de formatic stiinjifict, incercase odat si ma Limureascd spundndu-mi si-mi imagines vizwal un panou de sticli lent ca pe o hologram’ care nu are nevoie de li mina polarizati emis de un laser pentru a-gi reconstitui informajia vizual, si in care fie- re foton de lumini are de’ trecut printr-un tunel spiralat aflat in exteriorul razei de piare a fiectirui atom din componenta sticlei. Accastt perki, asa o consideram, de incomprehensibilitate nu numai ci nu-mi spunea nimic, dar m& econvinse inci o dati cio minte atat de non-tehnic constituiti cum era a mea are a se preocupa mai mult de efecte decat de eauze Cel mai important efect inochi omului de rind era ci lumina avea nevoie de timp indelungat ca s& treaei printr-un strat de sticli lent. Sticla nowt era intotdeauna n grt ca pleura, fiinded nici o razi de lumina’ nu trecuse inci prin ea, dar odatl asezati in preajma unui lac de munte, si zicem, Desen de Gabriel Ristes anticipayia LUMINA UNOR ZILE DE-ALTADATA peisajul incepea si strabat prin ea, poate peste un an sau mai mult, Daci sticla era aluncl luati de acolo si instalatt intr-un apartament mohorat de la oras, pe fereastra apartamentului respectiv se vedea - timp de un an ~ privelistea Iacului de munte. Si-n (ot timpul acelui an aveai in fafa ochilor nu doar un simplu tablou imobil, oricat_ de veridic, ~ ci puteai vedea cum apa clipo- eeste in bitaia soarelui, animale ticute se apropic si se adape, piistirile brizdear’ ce nul, noaptea vine dupa zi, si anotimp dup’ anotimp. Pana intr-o zi, peste un an sau poate mai mult, cand frumusejea peisajului din capilarele subatomice se termina, si- atunci fereastra Hisa din now si se vad privelistea familiar’, cenusic, a oragului Pe ling frapanta noutate ce-i asigura atractia, suecesul comereial se baza si pe faptul ci posesiunea unei privelisticchivala perfect, din punct de vedere psihologic, cu posesiunea efectiva a terenului, Pan’ si ulti mul locatar de la subsol isi putea odihni privirea pe parcuri imtinse pierzindu-se in neguri — gi cine ar fi putut si spun’ ci nu erau_ale lui? Un om care posed’ efectiv gridini amenajate si domenii intinse nu-si petrece timpul edutind fntruna dovezile pal pabile ale posesiunii sale, tivalindu-se pe paméntul ce-i apartine, pipaindu-l, mirosin- du-l, gustindu-l. Tot ccea ce primeste de la pamanturile s LUMINA UNOR ZILE DE-ALTADATA de lumina si, 0 dati cu aparigia sticlei lente, aceste tipare de lumin& puteau fi luate cu sine in galerii de mind, in submarine, in celyle de inchisoare. Ta mai multe randuri am comis gi eu, personal, mici tentative literare asupra aces tui miraculos eristal, dar peniru mine tema este alat de inefabil poetics incdt, paradoxal, rimane inaccesibilt poeziel - cea pe care-o pot eu serie, cel putin. Si-apoi, lot ce se putea serie mai bun s-a si scris deja. Cu inspiratia presimjirii si-a prestiinjei, au scris astfel de versuri oameni care-al murit cu mult inainte de-a se descoperi sticla lenta. Cum ag fi putut spera, de exemplu, si-l pot cgala vreodati pe un Moore, care seria cand wAdes in pacea nopfii linistite, Cand somnu-si umfli apa-nuuneei © cald Amintire-mi mai tinite Lumina unor zile de-alttidat3. Cajiva ani doar gi sticla lenti se trans- formase dintr-o curiositate stiinjificd intr-o industrie pe scari larg’. $i spre uimirea noastri, a poetilor — a acelora dintre noi care raman la convingerea ci frumusejca (iiegte chiar dact florile mor — subtertu giile si tertipurile de ordin comercial la care a recurs noua industrie nu se deoscbeau cu nimic de cele pareticate de oricare alti ra. muri industrialé. Existau geamuri panora- mice de prima calitate care se vindeau la pre{uri exorbitante, dup& cum existau gi geamuri de calitate inferioari, considerabil mai ieftine. Grosimea, misurati in ani, con- ia un factor important in calculul pre- jului, dar mai exista si problema grosimii reale sau a fazei. Chiar gi cu cele mai perfectionate teh- nici ingineresti, reglarca grosimii_rimanea pani la urm& o chestiune de nimereali, O discrepanji grosolani putea insemna, de exemplu, ci un geam proiectat s& fie de cinci ani grosime, iegea de cinci ani si jumi- tate, aga inet lumina care ina vara aplirea de cealalti parte a sticlei la vreme de iarnd Aceste deregliri de faza isi aveau, desigur, gi ele farmecul lor — aga, de exemplu, multi muncitori im tura de noapte aveau preferinje pentru faze temporale in regim propriu ins, in general, costa mai mult daci voiat si cumperi geamuri panoramice care tinea 12 ct mai exact pasul cu timpul real Sclina mu arita deloe convins’, nici dupi ce Hagan termini de vorbit. Clatina din cap aproape imperceptibil si mi-am dat seama c& Hagan nu nimerise cel mai bun drum spre bunivoinja ci. Pe neasteplate, casca argintic a plrulul fi fu rivisitt de O palit de vant rece stimnitt din senin, odat% cu stropi_mati Pari nori ~ Va semney un acum pe loc, am zis cu abrupt, simfind cum ochii verai ai Selinei trianguleazi cu furie pe fafa mea. — Putefi aranja dumneavoastel cu tr portul? — Ei, transportul nu-io problem, zise Hagan, tidicéndu-se in picioare. Dar’ n-afi vrea mai bine si Iva{isticla chiar acum cu dumneavoastra? — P&i, sigur ci da.., dae n-aveti_nimic impotrival. M-am simiit rusinat de fncrederca lui firk rezerve fayi de petecul de hartic semnat de mine. = Atunci, sit vii scot un geam din ramt Agteptali aici. Nu dureazii mult pant tree intr-o rami portabili, Hagan o Iwi schio- patand in josul pantei spre sirwrile de gea- muri, dine care uncle ofereau o priveliste fnsoriti spre apele lacului Linnhe, in timp ce altele erau voalatc, iat citeva, pur gi simpli, negre. Selina igi stranse gulerul de fa bluzd fn jueu) gatulur — Ar fi putut micar si ne invite untcu. Imi inchipui ci nu tec chiar asa de multi dobitoci pe-aiei ca st-gi permit st-i trateze cum fi vine, Ficind un efort si nu iaw in scam’ sulta, m-am concentrat asupra cecului pe completam. Un strop indesat de ploaie imi cizu pe incheicwra de la deget, Ritindu-se apoi pe hartia de culoate 10% — In regu, am. spus, hai si ne ad&pos- tim sub strengina casei pimi se-ntoarce omu’. Niipfircd ce esti, am continual in gind sim- find c& toati situajia se deterioreaz’ ireme- diabil. Dobitoc am fost end te-am lat pe ne de nevasti, Dohitoc patentat, dobitocul dobitocilor — ci m-am Risat prins in. carligul ala din mine pe caret {ii agijat in tine, de n-o si mai scap din el cite zile-oi mai avea, de-oi mai avea, n-ay mai avea anticipatia Cu o gheara ascujiti infipvi-n stomac, am ajuns gi eu in fuga la zidul casei, pe urmele Selinei. Dincolo de geam, camera mare $i alent dereticati, cu focul de carbuni arzind, era goali, dar se vedeau juctriile copilului imprigtiatle pe jos. Cuburi”cu lit rele alfabetului si © roaba de culoarea mor- covului proaspit rizuit. Sttiteam inc la fe- reastr si priveam induntru, cand baiawl veni fn fugi din cealali& camera si incepu s& dea cu picionul in cuburi, Nu ma observa. Cfteva clipe mai tarziu, femein cea tandr’ intra si ca in camer’ si ridick in brale, il lua apoi la subsuoari, rizind radioas’, din toati inima, Veni apoi ia fereasira, aga cum mai ficuse si inainte. Le-am zimbil din re- flex, dar nici ea, nici copilul nu-mi rs» punsera, Ace de gheajaé imi cuprinsera fruntea. Oare si fie orbi amandof? M-am tras te: pede din dreptul ferestrei © scurti exclamajie innabusité a Sel ma Rieu si mii-ntore spre ea. = Pledul! imi . I face leoarc’. Travers in fugd curtea sub rafalele ploii smulse pitratul rogu de pe zidul sur si se- ntoarse-n fugi drept spre usa casei. Ceva mi se zbatu silbatic in subcongtient: = Selina, am mai apucat s& str deschide! Dar era prea tarziu. Apucase si imping’ fn Lituri usa de Jemn cu cu palmele la guri, privind in interior M-am dus la en gi i-am Juat pitura din mana, fri ca degetele-i moi si opuni veeo rezisten{a. In timp ce inchideam Ja loc usa, mi-a alunecat si mie privirea peste interiorul casei. Camera dereticat’ si curaté in care vizusem femeia cu copilul nu era, de fapt, decit un talmes-balmes dezolant de mobile harbuite, ziare vechi, haine ponosite si vase murdare. Duhnea a ume: a rasiti. Singurul lucru pe care Fam recunos- cut dintre cele vizute pe foreasieS era mica roabi, decolorat’ si rapt. am pus Zivorul pe ust si s& uit imediat cele care triiese singuri, uni sti-gi (int casa-n rlinduiald; alii, pur si sim- plu, mu stiu: asta-i tat Selina era alb& ca varul la fapit = Nu injeleg. Nu injeleg nimic = Sticla lent funcjioneaz% in ambele enticipatia LUMINA UNOR ZILE DE-ALTADATA suri, iam spus bland. Lumina poate si si jas dintr-o casi, asa cum si intra, ~ Wrei si spui o¥...2 ~ Nu stiu, Nu ne priveste, Vino-{i in fire acum... uite-] pe Hagan care ne-aduce sticla noastri, Gheara din stoma incepu sti mai slabeasea, Hagan intrk in curte aduednd o rama de forma alungiti acoperita eu pla intins cecul, dar cl mu-si mai lua och la faja Selinei. Parea si-si fi dat din primul moment scama ci degetele noastre neprice pute scotociseri prin sufletul lui, Selina fi ocolea privirea. Arita imbitrinitt si bolnava si_stitea ct ochii afintili undeva pe linia orizontului — Due eu piitura, d-le Garland, spuse Hagan fntrun tarziu, Nu trebuia si’ vi de- anja. ~ Nici un devanj. Poftim cecul, ~ Multumesc. Inck nu-3i lua ochii de la Selina, cu un fel de implorare ciudati in priviri. Mi-a feut pkicere si tratez cu dum- neavoastrii, Plicerea a fost de partea mea am spus eu, la fel de convenfional si de gol, Am Juat rama grea si am condus-o pe Selina pre poteca ce ducea la gosea. Amt ajuns in capul treptclor, alunecoase acum fn urma ploii, si-n ace! moment Hagan vorbi din nou: Domaule Garland! M-am intors spre el fr tragere de inima. ~ Nea fost din vina mea, zise el apisat. Un sofer din asta bezmetici care fug de la locul faptei i-a lovit in plin pe amandoi acum gase ani, pe drumul de Oban. Biiatul mavea decit sapte ani, Am si eu dreptul si plistrez ceva de la Am dat din cap fri nici un cuvant gi am luat-o in jos pe potec’; 0 sprijines Selina findnd-o strdins lang& minc, ‘simtindu cu emofie brajele inelestate in jurul meu La o cotituri am mai aruncat o privire ina- poi prin sita ploii si Iam viizut pe Hagan, cu umerii lui patra, sezind pe zid exact in Jocul unde-! viieuscm prima dati, Stitea cu ochii tinté la casi, dar n-ag fi potut_spune daci era sau mu cineva la fe- roasted Prezentare si traducere: Joana Robu 413 ANDREI VALACHI Ruleta moldoveneascA (Urmare dé eurniral trecat) ; nterogatoriul de la raion a fost scurt, proape formal relatie subversiva cu Ciobanu, Pani la m-am speriat degeaba. fine, nu degeaba, toati po- vestea va riméne Inregistratt undeva, in niste athive, iar daci vreodat& voi intra in dizgrajia unei organizatii importante, a vreunui no- condamnari cat mai grele. I-am rugat pe cei de la raion s&-mi copieze caietul pe o discheté. Mi-au in- tampinat cererea cu reticent, incat am fost silit si i cu ei, si pentru ci iam destiinuit lui Kaleaghin temerile mele despre presupusa legituri a decedatului cu cazul de ma ocupam, colonelul a dis- qcutat cu cine trebuia si am primit copia doritt. —s oa sourmaurmei, nu aveam de ce si fiu suparat de implicarea mea in toati povestea asta... De fapt, Lari PY, aera a A i we 14 anticipajia chiar nu eram suptrat, ci numai_nelinistit. Speram ci jumalul Iwi Ivy mi va ajuta si fac putin’ lumi’ in pro- priul meu interes. me jimi pierd mingile. in- nebunesc, ma raticesc in labirintul ji de sine, mai robotizez, Ucid, ucid zilnic... Copii, femei, birbati — fara deosebire de rast, sex, reli- gic... in numele egalitiqii proclamate in Constitugia federativa. Cred ci acesta este sen- sul fntregii povesti, Imperiul nu mai are nevoie de oameni, ci de roboli, Mare descoperire, Ivy! Pretutindeni unde te duci primul tucru care fi se spune este st asculti ordinele, si nu gan- desti, deoarece pentru gén- dire... federajia are oameni de stiinya, intelectuali care numai asta fac — cum spune sergentul. Aproape ci duc lipsa Universitayii. De din Caucaz, treptele tocite de vreme ale Universitaii moscovite imi par desprinse dintr-un peisaj paradisiac. iu, imi aduc perfect aminte — mediul studentese nue deloc un rai. Siiracie, droguri, prostitutie, turnito- rie... imi aduc aminte de tot, imi aduc aminte inst si de micile momente de rezis- tenga, de cedarile Pol-ului, de Trina, de Maga, de nop- tile ineeate in polemici intense, de diminejile care te surprindeau cu lumina du- reroasi in patul cu perdeluji al unei fete frumoase. anticipatia Cine te-a trimis aic biicte? m-ar intreba tata daei ar mai wai. Nimeni, tati, nimeni. Da, tata nu m-ar jerta — fi-am spus eu... Eram un idealist, cre- deam ci frontul © preferabil lagita|ii din clmine, cola- boririi eu Secret-ul si cu Biroul Studenjese de Partid, ci © preferabil bulinei_verzi care ma& agtepta dup’ ter- minare... Ce idiofenie, spe- ram ca prin moarte si aflu ce © viata, credeam c&-mi pot ingropa aici, pe campul de lupti, ura, disperarea gi furia care ma striveau in timpul studenjiei. Le-am in- gropat, adevarat, dar od cu cle mam ingropat si pe mine sub miile de cadavre carbonizate, prinire carcase de tancuri gi elicoptere, printre copii care scineese gi mame muribunde, Cre- deam c% foamea, oboseala si singele m& vor face s& tei: ¢ mai adevaral deeat in oragele murdare, suprapopu- late, mincinoase ale conti- nentului Federagiei... dar ele nu meau ficut decit si mor mai adevarat... sA mor in mine Nu pot injelege de ¢ ne-au trimis in sprijin uni de droizi. La ordinul comi sarului, al cipitanului, al Partidului gi-al lui Nikita, noi ucidem cu la fel de mult singe rece, suntem aproape la fel de precigi si, de ce si nu ne gindim gi la econo- planului trienal, mult mai putin costisitori. si mai ugor de inlocuit. Cand am venit aici cre- deam ci musulmanii sunt RULETA MOLDOVENEASCA rai, ci islamismul e mai riu dect comunitarismul, Uni dintre noi ine mai cred ra- hatul propagandistic pe care ni-l servese comisarii, Rasa noastra este rea, Uneori ii privesc pe copii pe care fi ucid si, desi mor akfturi de fiecare dintre ei, nu m& pot impiedica si nu vid in ei pe cei care-ar fi putut de- veni viitori cilti ai uma- nit’; E cert ca sunt incon- stient. Jurnalul acesta a eiizut pe mainile unui poli- truc mai zclos, ar putea fi proba decisiv’ pentru con- damnare. Sunt prudent, cat se poate de prudent, dar lumitorii fae parte inte grantt, aga cum stic toati lumea, din viaja noastr gi este greu sa {ii un secret intr-o comunitale mare. Pro- babil cf aici, pe front, sunt mai in siguranyi, Lumea este obositi, incrincenaté de suferine gi, cu excepiia co- misarilor si a turnitorilor, nimeni nu se prea intere- seazi de acuratejea lin politice pe care o urmezi. Sasa, siberiamul, mi pan- deste de la un timp cam in- sistent, Cred ci la urmitorul atac va cadea pentru patric. Se pare ci Dumnezeu, cand a viut eX se ingroagt gluma, a cam slers putina de pe front, Cineva tot tebuie si-i find locul, s& mai impu- Kineze gurile spurcate; de ce nu cu? ee 15 RULETA MOLDOVENEASCA Teri am avut un vis. Unul special. M& aflam intr-o camera circular. Pe peretele rotund se aflau ingirate tot soiul de ecrane si dispozi- live care nu stiam la ce serves, iat din trei in trei metri, in faja acestor dispo- itive se afla cite un opera tor uman. Operatorii aveau fixate pe cap nigte cagti schematizate, un soi de clisti RealVirt, eu terminale pentru urechi si ochi. Eu mi aflam in centrul camerei, intr-un fotoliu gigantic de piele. Un individ fnalt, avand in jur de patruzeci de ani, a luat loc fntr-unul din alte doua fou libere din fata mea gi a inceput si-mi vor- beasc’. Imi stia numele, datele personale, Credeam ci fusesem narcotizat, arestat gi condus intr-un centru de interogatoriu al Agentiei Militare... dar tipul care-mi yorbea nu piirea deloc agre- siv ici nu-si manifesta dorinta de-a m& face si marturisesc dugminia pe care © purtam popoarelor Federati Cred ci, dim- potriva, individul dorea de le mine sil ascult. $i apoi, cei de la Agentia Militari, stiu asta de la Babcencko, care a fost anchetat acolo, nu sunt atit de subtili incat 88 foloseascd tehnici pentru torturarea atestatilor, oamenii Jor sunt prea brutali gi vio- lenfi pentru a ingdui ca o magini si le faci gmunca. Individul din vis mi-a in- drugat © istorie fantastic’, Era, dupi spusele sale, se- eretar | al Conducatorului Misc&rii de Eliberare, Lup- 16 tau impotriva comunitarismu- lui, impotriva fortelor Fede- rative... in viitor, 72. ani dup data curenti... dar se aflau intr-o situatie critic’, Migcarea era pe cale si fie fstrusi si numai un singur lucru 0 putea salva... 0 mi- siune in trecut, in 2012, in timpul primului Congres comunitarist. Eu eram ales pentru a ajuta la succesul misiunii — pentru c& eram sensibil la emisia cerebrala anti-crononicd (nici macar n-a catadiesit si-mi explice despre ce este vorba) si pentru ci eram animat de sentimente anticomunitariste. continua s& vorbeascd, dar, bruse, m-am revoltat impotriva irealismului po- vestii, m-am ridicat gi am plecat din incipere.... M-am trezit tn ad&postul in care agleplam contraatacul anunjat de comandament, Nu stin ce s& cred, sunt de-a dreptul socat. ul avea o inkinjuire static’, dar perfect logic’, lipsité de ru- perile de ritm aberante ale unui vis normal, SA fin intr- adevir ales de cei din viitor pentru a ajuta la rasturnarea comunismului? Acum, fiind treaz, gandul imi pare atat de absurd incat incere sd-1 uit... Dac n-a fost decat un vis, in mod sigur mu se va mai repeta, iar daca... Nu, nu poate fi... RE Atacul musulmanilor a fost zdrobitor. Am fost siliti si pirisim pozifiile, lisind in urma pierderi masive. Din plutonul meu au murit mai bine de zece oameni, iar alji gase au fost riniti. Din fericire, trupele noastre au fost int&rite cu ..prospi- tri si am plecat spre refa- cere. Ce irosire! Daci am fi avut acesti cameni la mo- mentul atacului, am fi facut faji musulmanilor. Saga a c&iut ca un brav erou, cu faja fnspre ina- mic... dar impugeat pe la spate. Imi persist fn memo- tie ochii s&i mici gi cruzi, ranjetul cu care intimpinase vestea condamnarii lui Bihac pe care tot el il turnase. Mulji colaboreaz’ cu diferite organe de supraveghere ale Partidului, dar Saga o fieea din plicere, Dumnezeu fl va ierta,,. cand se va intoaree cu faja spre noi! Pe mine mu ma doare nici in ¢ daci are de gind si mi ierte. Stiu numai-c& am facut ce tebuia sa fac, $i totugi, oricat de geros ar fi fost atacul, pen- tru mine imine de un inte- res secundar. Aici, in cazar- mi, oamenii din viitor m-au contactat din nou. in vis, binefn{eles. Acclasi tip de data trecuti — Alioga Tru- blan. Pirea suptrat cil am pintrerupt -transmisia intem- pestiv’, Din cate am injeles, ei m& pot contacta oricind, dar eu pot refuza, pur gi simplu, comunicarea cu ci enunfindu-mi aceasti doringi, ‘Mi-a spus ci-mi injelege re- ticentele, dar ch mi va con- vinge ci nu sunt nebun, ci nue doar un simplu vis Pentru aceasta, mi-a spus cd generalul diviziei noastre, anticipatia Ivan Cernomirdin, va fi luat prizonier in timpul noptii de citre un comando iranian si apoi executat in cursul zilei urmitoare. Avea drepiate. La pranz, in vreme ce plutonul meu igi lustruia armamentul, in dormitorul nostru au fost adugi inet doi soldati, ordo- nanjele lui Cernomirdin, Bi ne-au suflat vestea ci gene- ralul fusese riipit in timp ce inspecta aripa estich a fron- tului. La mai putin de o ori, ascuns intr-un ungher dintr-o magazie pentru ca si trag un pui de somn, imagi- nea dinaintea ochilor mi s-a Intunecat si am véeut din nou pe acel Trublan: Ai vlizut ci am avut dreptate?* mi-a spus el ranjind. De data asta nu mai inctipea indoiald ci tveaba ¢ adeva- rai — eram in picioare, per- fect treaz, iar ei mi contac- taser... Doar daci nu cumva Inchei aici, pentru ci se apropie adunarea de seard. M& duc sa ascund jurnalul in rezervorul tancului. Aici, in unitate, trebuie si fiw prudent. ake Trebuie si asigur securi- tatea Mesagerului. Acest nume de cod acoper’ de fapt un agent care va ta: versa timpul cu misiunea de a-l lichida pe Nikita, pe vremea cand era un simplu secretar raional. Tot nu ma pot obignui cu gandul ca sunt in contact cu viitorul. Data trecut{ am incereat si-1 anticipatia RULETA MOLDOVENEASCA descos pe Trublan despre cele ce se vor intampla, dar acesta a fost mai mult decat evaziv, justificandu-se cu faptul ci o durati prea mare a legiturii de comunicare temporale mi-ar putea afecta stinitatea. Sunt confuz si ameyit de toatl povestea asta, Nu-i floare la ureche s& fii con- tactat de un om care se va haste peste trei decenii gi st fii amestecat fntr-un complot ce va avea loc cu cinci ani ainte de a te nagte tu i suji. L-am intrebat_ ce-mi rezerva mic viitorul — voi muri incercand si-i ajut?, yoi reugi? Mi-a rispuns cf nu are stiingi de soarta mea, deoarece: refeaua lor a pier- dut legatura cu banca de date a armatei regulate inci inainte de a se decide si mi foloseasc’, Nu m-am hotarat inci sti ajut, dar Trublan discuti ca gi cum ar fi un lucru de Ja sine injeles. Mi-a spus ct primul Iueru pe care tebuie si-l fac este si dezertez. © spunea cu aerul unui om care nu fnjelege ci pen- wu dezertare risc, in cel mai optimist ¢az, doudzeci de ani in mincle de uraniu de pe Sokolov. eRe Acum trei zile m-au prins dormind in timpul des- tinat ingeijirii_armamentului. M-au dus fn camera ofijeru- lui de serviciu, iar aici cei doi sergenti de gard m-au batut pan’ am lesinat. Apoi mi-au legat dou’ sfori de maini si m-au scufundat, pana Ja brtu, in latrin’, Am vomat de multe ori. Chiar si dupi ce stomacul mi se golise, inci mai vomitam un lichid verzui. M-au {inut acolo cateva ore, timp in care mainile mele, stranse de legituri, mi s-au invinetit riu de tot, La Bisarea intu- nericului m-au scos din rahat, Iau pus pe alt soldat s& m& dezbrace si m-au spilat cu furtunul. Credeam c& s-a terminal, eram atat de usurat ci m& scoseseri din cloact incat, dact as mai fi putut rosti ceva, le-ag fi mulqumit. Ma ingclam insi... nu se terminase. M-au violat. AmAandoi ser- genjii si apoi un caporal, pricten cu ei. Altidata, o asemenea umilire m-ar fi determinat si ma sinucid. Armata inst a stiut cum si ne distrugi si ultimele cimi- file de mandrie omeneasct, mi aduc aminte polemicile de la facultate, de gindivea mea din acele timpuri... wNe pot lua orice, dar ma gi demnitatea, nu gi indepen- dena interioar’. Nu pot sit he asupreased decat trupu rile, nu gi mingile, nu gi fletele*. Doamne, ce naivi mai cram! Ei iji pot Ina orice, ifi pot lua mandria, Hi pot lua gandurile, ii pot lua de sine... Ti pot reduce viata la primordi latea instinctului supravic- juirii, Am constatat ei, pe misuri ce viaja mea devine tot mai sarac&, prin pierde- rea unor dimens ale, cu att mai mult 0 pre- quiese, CU att mai mult imi 7 RULETA MOLDOVENEASGA, este fried si n-o pierd Fpisodul acesta m-a con- vins stl ajut pe Trublan, oricine ar fi fost el: haluci- nafie sau realitate ce va si vie. Trebuic si dezertez inaimte de a-mi rupe i ultimele legituri cu umani- lalea, ee Teri am trecut granija in Moldova, Am calculat pant acum ci dezertarea mea a facut nu mai pufin de trei= zeci de victime. Tot ie eau prins si pe Alexei. Imi pare rlu pentru pusti. La urma urmei, eu am fost cel care Ia convins si ma ur- meze... dar nu i-am_ sugerat s& treaci pe acast. Era din Tiraspol si, fiind la num teizeci de kilometi, a insis tat sd teaci si-si vada mama, M:am impotrivit cat am putut, dar el o finea pe a lui, aga c& l-am lasat s& plece. Urma si ne intatnim peste dowd zile la lagi... Azi dimireafi ajunsesem in Chigindiu iam intrat intr-o bodeg’ de la periferie si beau 0 cafea, Cu gandul la Alexci, am introdus 0 mo- ned& in anticul terminal Net din crfgmi. Mama lui mu- rise de inim& rea — sustinea ziarul Novaia Moldova — cand aflase c& fiul ti dezer- tase, iar sora lui, 0 bun’ co- munitaristi, csttorit’ cu un nomenclaturist, i] turnase MM-ului. In vreme ce ci team articolul, nenorocitul de barman n-a gisit altceva de ficut decdt si-mi aduc spaltul lang terminal. Pe 18 monitor, sub titlul de o schioapi: ,Dezertorii, se afla poza mea gi a lui Alexei, asa incat tipul na putut si nu le remaree. A fiicut nigte ochi de mele, semn ci, in ciuda barbii mele si a ochelarilor de soare, mz identificase. I-am araitat dis- cret automatul si a fost de acord si m& tnsojeasca la baie. Ingaima mereu ci nu este tumitor, dar nu-mi pu- team jneredinfa viata si mi- siunea in mAinile acest nenorocit, aga incat am fost silit si1 lichidez, Uneori, cand meditez la destinul meu, fiori de gheati imi stribat trupul si sufletul. Realizez cat de radical m-a schimbat rizboiul... si totusi imi vine greu st-1 recunose in acest ucigag lipsit de scrupule de astizi, pe stu- dentul ticsit de idealuri de acum citiva ani... Doi Numai doi ani au fost de ajuns pentru a transforma un om sensibil gi cult intr-un droid ucigas. Nu ucid miicar din placere. Ades: aproape ci imi dorese si fie aga... ar insemna e& mai am un suflet. Nu, cu u din calcul, mecanie, ca 0 magin’, David mi-a falsifieat u pasaport cumptrat cu yer falgi de la un evrew muri- bund. L-am convins si-mi plistreze prenumele. Trebuie si-mi caut un aliat care st fie Ia locul co- municat de Trublan. Eu n-am voie si mi expun... Trublan a recunoscut cf cu am fost ales pentru simplul motiv ci eram singurul pe care au reugit s&- contac- teze clar... se pare ch am o sensibilitate neobisnuita la transmisiile crononice. Din armaté am dezertat cu gindul ci Alexei va fi acela care fl va proteja pe Mesagerul.... Acum dowa zile, incercind s& aflu vesti noi despre el, am dat peste filmul executici lui. RR Citirea jurnalului ma ab- sorbise in aga miisura, incAt uitasem si-mi iau ralia de paine inainte de inchiderea punctului de distribugic. Cand, in sfargit, am Iuat scama la intunericul de afard, cra prea tarziu. Nu aveam altceva de fieut decit si ma cule cu stoma- cul gol sau si cer de la vecini... Cine mi-ar fi im- prumutat mie un colt de Paine, privilegiatwlui c&pitan de Pol? Nu mi amigesc. in shujba si pozitia mea nu-ti prea faci prieteni Pe cand imi munceam astfel gandurile, monitorul computerului s-a luminat brusc cu un mesaj de la Martin. Am acceptat legi- tura. P&rea obosit si neli- nistit. = Vieau si-{i vorbesc! s-a precipitat el, uitind de orice formula de politeye. = In legituri cu...? — In legatura cu...! mi-a confirmat cl. Nu, a rispuns el gestului meu, nu pot s’-{i wansfer nimic pe Net, tre- anticipayia buie st ne vedem. Am sii spun mai multe. = Unde vrei st ne imal nim? = in Piayi. Peste o ori, A fatrerupt legttura dupa ultima silab’. Am rimas fixand fundalul rogu pe care stema albastri 3D a Fede- ratiei se rotea victorioast, Martin cra agitat, de-a drep- tul inspaiméntat. Am uitat pe dati de paine. Era limpede ci Matin descoperise ceva... Oare de ce mi chemase prin Net? Cred ca isi imagina cf exis- tau ganse mari ca terminalul meu s& fic urmirit de Secret Ijele povestii in care mi descopeream implicat se combinau in zeci de vari- ante, uncle aproape realiste, altele de-a dreptul fantastice. Inc nu venise cand am ajuns acolo. M-am_plimbat pe rondul unde odinioari fu- sese statuia lui Cuza, refu- zand pe rind serviciile a tei prostituate. Piala, centrul vechi al oragului, era bine luminati, Neoanele portocalii luceau straniu prin perdeawa de ceayi, dandu-mi impresia ci m& aflu cufundat intr-un imens iaurt cu aroma de portocale... Amintirea asta vine din timpuri strivechi, preunioniste, cand comertul incepuse si ia o aluri occi- dental’, in ciuda nenorocitu- Ini la de pregedimte. Acum, la iaurt si produsele lactate nu au dreptul decit femeile cu copii mici si nomencla- turistii, iar primele doar in canul in care se giiscste aga ceva in comert, Despre por- tocale, ce sh mai vorbese anticipajia Uncori simt ci as dori sai vin o ploaie, un potop care si-mi spele creierul de amintiri. Mi-ar fi mai ugor si (riliesc... tuturor ne-ar fi mai_ugor. Sirena unei salvari ma smulse din amorjeali. Un- deva trebuie si se fi imbol- nivit un politruc, un secre- Wirag de partid, un mahir Dac esti simplu lefegiu, in apropierea orelor de int dictic ma are sens si suni la Salvare, chiar dact tragi st mori. Din ceafa portocalie se desprinse 0 umbri masival Era Mai ~ Buna, Alex! ~ Buna. Cred ci tebuie si ne Rimurim repede, pen tru ed se apropie Interdietia. Eu am permis, dar n-ag vrea ‘si fiu silit si te conduc acast, pina in Lunca. Apropo, am vorbit cu un prieten de la Habitajie si cred cio sti rezolv problema. In Iumina tulbure, Martin parea imbatranit cu 2ece ani Se balansa de pe un picior pe altul gi furiga imprejur priviri ingeijorate. — Nu-mi spui pentru ce mai chemat?! ~ Desigur... mormii cl, numai ci... E yorba despre problema aia. — Bineinteles. Ce omule, ce te nelinigteste? A tugit incurcat si § apropiat gura de urechea mea: — Seeret-ul. Nu- mi-ai spus ci e bigat si Secret-ul in toatl (reba asta, A fost randul mew sti-mi dreg voeea stanjenit, incer- efnd si guisese 0 explicagis ai, RULETA MOLDOVENEASC) = Imi pare rau, n-am stiut cui si mA adresez, Oricum, ce te priveste pe tine?! — MA priveste. Sunt sunt... sti, dupi treaba_ ai cu tata, eam in pericol si eu gi maicii-mea, aga incat, cand ni s-a propus... M-am ineruntatn ritor, | — fncerci simi spui ei esti turniitar la Secret’! ~ Da, mi-a raspuns el plecandu-si fruntea, O clipa cre mai tarziu sia, iniiljat din now privirea, N-am avut alti cale... si-apoi era mai mult © chestie formal, le ,ciri- peam" tot soiul de ineptii, doar stii ci oamenii nu se mai expun in discuii di- recite... in! Nu © ne- fici. Sunt sigur ch ai fost’ silit s-o faci, Nu injeleg ins’ ce legituri are asia cu noi gi afacerea noas- tr?! — M-au contactat azi aerul ci stiau despre conver sajia avuti fn statia de sub pia. = Eu mu le-am spus ni- mic... Poli si mi crezi! Se poate totugi sk mai fi. ume rit si si fi fnregistrat con- versajia, Poate cf si in clipa aceasia... - Nu, acum nu cred. Near trebui, = Pe dracu’. M-ai sunat pe Net si ¢ foarte posibil = A fost un mesaj di- rectional, destinat terminalu lui iu, ruit- muljumiti unei jucirii ficute de mine. Orice alt terminal conectat nat me~ pe linia ta a rece; 19 RULETA MOLDOVENEASCA sajul plin de paraziqi, Cu- rijarea lui dureazi cateva ore, aga incdt nu vid cum, decit dacd cumva... In fond, trebuia si te vid gi Secret-ul stia asta, — Crede-mi, Martin, in afara acestei afaceri, pentru care mi s-au promis niste avantaje, n-am nimic de-a face cu Secret-wl! Nu sunt agentul for, nu sunt informa tor... A facut citeva secunde, apoi a izbuenit: = Nu mai infeleg! Si-a aprins o {igart, a tras adine fumul in piept, apoi La expirat, dindw-si c: pul pe spate, Mi-am aprins si cu o mahoreit. O umbra s-a desprins din obscuritatea unui coll, venind fm fugit spre noi. L-am vazut cu coada ochiului § in urmatoarea clipi jineam fn man& un pistol. Omul eam la cinci metri in acel moment. S-a aruncat brusc pe burti, alu- necand necontrolat pe dalele ude de marmuri pan’ la picioarele mele. = Te rog, last-mi si te iubesc! a gemul rigugit’ umbra. Mi-ami’ desclestat lent de- getul de pe trigaci. inci o fractiune de secundi gi i-ay fi eburat creierii. — Lasi-ma si fiw sclaval tu! Dii-mi voie si te iu- bese! Ptiu', am icnit eu in directia nenorocitulei. Pleaci! $terge-o pani nu ma suplir. ~ Nu ma prigoni. Lasi- mi si te iubesc, Privirea zdrenqirosului 20 culeat la picioarele mete radia un verde-fosforescent, Mi-am ridicat ochii spr Martin. Cercetatorul impic © cu figara opriti in aer. ~ Nu trebuia si te speriit E numai un solar", witi-te la fosforescenja pupilelor lui. = Am crezut ci ai de gand si mi impugti! a bai- guit Martin tt-un tarziu. — Lasi-ma sa te. Lam tras drogatului_ un picior in stomac. Geamitul lui de durere a stripuns acut Uicerea nocturn’ a pie- tii, transformandu-se mai apoi inu-o erizi de tuse. = Hai si plecim de-aici! L-am apucat de bral pe Martin si ne-am departat gribiti, = Hi mulumese, stipan am auzit in urmi suspincle jalnice ale solar-ului — Numai de nu lua dup noi, am murmurat eu, intorcdndu-mi privirea peste umir am vitzut_pe drogat sd se WGrasch ina- poi spre intunericul din eare se zimislise. — Si nu mai spui_nicio- dati asemenea prostii, m-am intors iar spre Martin. Nici- odati mu-fi voi face nici un fel de ru Nu liu daci m-a- crezut. Nici micar nu si-a ridieat privirea din varful pantofilor. Poate cl avea dreptate sil nu ma creada, = Spuneai ci nu mai injelegi. Despre ce e vorba?! ezitat o clip’, dup’ care a intrebat precipita = De ce mi-au dat case — Ce casetii? = Mi-an inmanat 0 ca- seta pe care urma si {i-o prezint drept decodarea fa- cuti de mine a semnalului de pe Net. Eu ined nu reu- sisem s& gisese functia dup’ care se migca acea modu- atic prin toaté banda de freever Am vizionat case- «desi mise interz a am fost speriat si gocat de ceea ce am vazut. Un individ care sustinea c& este din viitor cerea uciderea unui cilator temporal care uma si apart in timpul nostru. O cerea in numele unei Revoluyii care se petrece in timpul lui... o re- voluyi je apropie de ure- chea mea si imi sopti: anti- comunitarista Grimasa mea La Picut si adauge grabit: = $i eu mam gandit ci e vorba de un montaj al celor de la Secret. Ei bine, din curiogitate am continuat s& vanez semnalul si, in cele din urma, am descoperit me- toda de decodare si corclare a discontinuititilor Iwi de frecvenqi. Cineva care are legituré cu electronica des- coperi usor — frecvenjele sunt schimbate dup 0 mo- dulo 6, iar unda este com- pus’ din doui unde care... ~ Treci peste asta, deta- ile tehnice le vom discuta altidati, la o bere. Deci, ai reusit sh decodezi singur semnalul. — Da. E acelasi lucru ca cel de pe caseta Secret- ului... numai cl pe caseti mesajul este tliat. Incd nu am reusit s%-1 recompun in totalitate, dar, pe lang cele citeva imagini care se te- anticipayia gisesc in tnregistrarea secre- listilor, am gisit si vreo zece secunde care mu se afl acolo, Jueru e m-a fieut si cred c& fi sea oferit un mesaj_ trunchiat, Am aruncat figara pe da- lele sparte ale piajetel. O caseti, un _mesaj trunchiat, o misiune deja rezolvati, un dezertor, © revolujie care apare in mesaj, dar gi intr- un jurnal personal... Po- vestea incepea si ia am- ploare si m% simyeam direct vizat de finalitatea ci si lecum intr-un sens pozi tiv. = Nu ma privi aga, mur- mors Martin, N-am niet un rispuns. Istoria asta ma naw. ceste gi pe mine, Primul meu gand, acela al unui ce- Uijean normal, este si spun ct (otul nu-i deca o glum’ proasti. E insii o glumi proast periculoasii, mai pe- riculoasi decat_ un glonte in frunte, Nu vad cine, in tim purile noastre, s-ar amuza si mixeze un astfel de mesaj pe ComNet, tisedndu-si numai pentru a juca o farsi... gi apoi, pregtitirea mea stintified m& indeamnd si mu exclud posibilitatea unei comuniciri extratempo rale. In orice caz, chiar daci este vorba de o farsi, nu am posibilitayi de dete minare a locului de unde se emite... nu se poate spune acelasi lueru gi despre Secret. — Nu-{i mai bate capul, Martin. E o eursi care imi este destinat’. Ine’ nu stiv ce au cul mine, nu sliu care este scopul lor final, dar anticipatia sunt aproape sigur ci mi vor, Incearc si refaci tot_mesa- Jul, desi... — Degi ce? «Desi probabil, trunchie- rea lui © tol o curs dea lor." ~ Nimic. Tu incearct s&-1 pui cap la cap c&t mai re- pede gi nu uita semi trimiti © copi Mi-am privit ceasu unsprezece si jumi- m spus. Nu mai cir- cul nimic la ora asta si un taxi pan’ in Luncd ti-ar manca salariul pe o stiptt- min’, Vino cumin Cand am ajuns la cel mai apropiat terminal stradal mi-am introdus cartela si am format numirul echipajului ‘TREL — Kraicheck?! Cum naiba se face ci esti ta stradi? - Am ffcut schimb de turd cu Mirict. isi boteazi copil ~ Bun crestin, da” cam prost. Dact se afl, se cheami c& gi-a bigat un bolovan Ia dosar, Uite care este treaba: vreau si vii cw masina tn Piaga Central si sie] duci pe un prieten de-al meu acasti = nu mai are Limp pina la stingere, iar ew mai am cateva probleme de rezolvat. Se poate?! = Pentra dumneavoastrs, oricind, to’ar' ge cipitan — Te-am ficut om, ma, Martin! Dact te vad vecini c& te aduce Pol-ul acasa, nu-ti mai trece nimeni_ prin Faye — Da, si nici n-o simi mai vorbeaset nimeni pani la moarte, imi rispunse cl RULETA MOLDOVENEASCA amérat, Nu stiu cum mam trecit amestecat ta tot rahi tl asta, - Da’ w crezi cf eu fac de pliicere afaceri cu. Secret- ul? Suntem prea mici si ne impotrivim tivilugului ace: tei masinirii_politice... tr buie si ne pliem dupi ea daci nu ne-am_plictisit de viagi. Hai, capul sus, poate ci lasitatea va eastiga ba- Ulia noastra cu istoria, poate ci vom prinde timpuri mai_ bi Am auzit ci Nikita pregiitegte —_nigte schimbiri in organcle de conducere. El cliting neiner din cap. ~ Selii se schimba, opri- marea imine. Tu aj lumea ta, hi-teh- ica gi pasiunea pentru ca te ajuti si treci peste mix ria cotidiand, Eu tocmai di aceasti mizcrie imi eastig painea, stan cufundat in ca de dimineati si pani seara... Un claxon rasun’ strident fn tacerea noptii din pares rea hoteului ,Maregal Kul kov', ttindu-mi fraza. — A venit Kraicheck! Si nu-l facem si astepte: Inainte de a se urea in maging, Martin se risuei bruse spre mine: — Era si uit cel mai im- portant lucru. ‘Tine! Ti-am copiat caseta pe o discheti Scuzd-ma ci te-am binuit, - ...de lueriitura eu Se- eret-ul?! E normal, nu-ti f% probleme. Tu n-ai au7i mic, mai, lentule! S-au numai de bine. or eee 21 RULETA MOLDOVENEASCA Nu m-am dus acasi. Eram, pur si simplu, tero- rizat de vesti, Secret-ul imi vroia capul, nu ine%pea in- doial; Kaleaghin urmérea si m& implice fntr-o afacere neortodoxa politic. De ce fnsi acum si de ce un plan atat de minutios pentru o persoand lipsitt de putere ca mine? In fala unui ordin de arestare a Secret-ului, ni meni, nici chiar Prim-ul raional nu putea face ni- mic... doi martori falsi si, in mai pujin de o siptt- mani deveneam o afacere clasati, o amintire... doar daci nu cumya imi doreau capul la modul prop Chiar si in cazul acesta ar fi fost mai simplu sisi pun’ aprofesionistif® la bitaie, Simjeam nevoia si beau ceva, dar restaurantele se inchiseseré inci de la ora zece, Ajunsesem in Cantemir ~ numele &sta Lau pistrat pentru e& principele fusese un mare prieten al poporului slav... mi-am amintit de vorbele profesorului meu de istorie din liceu, care ne repeta, contrazicind icoriile oficiale romane, cA princi- pele nu era un erou, ci un Widitor de fara. Pe profesor Lau saltat in urma eu cijiva ani, Era prea biitran ca. st-l trimiti in Siberia sau pe o stajie orbital’ si mai avea gi ceva pile, dar nu s-a l&sat pani ce nu Iau seos de nebun ca sa-i ia catedra, A murit in condiii ciudate, la mai pujin de un an dupa proces. Imi riticeam descumpanit pagii pe strada desfundari 22 cand mi-am amintit de ,,Bu- geala. Era un local semi- clandestin aflat la parterul unui bloc din apropiere. il jinea un jigan, Coreodel Cragmei i se spunea asa din pricina-deselor bali cu care se incheiau serile pe care liganul le organiza pentru »prieteni. Pol-ul a fneereat de nenumiarate ori s& in- chid& spelunca dar, de fie- care dati, Corcodel gi toi consumatorii de Ia el, decla- rau c& era o simpli petre- cere tovarigeased prin care sirbitoreau depiisirea planu- Jui trienal. Chiar gi aga gi tot am fi infundat, pentru 4 aveam dovezi sul dar tipul ungea de fiecare datk mahari din aparatul judiciar si, pan’ la urma, a: il scoteau basma cu- ralé. Ultima oari cand am auzit de el tocmai tsi adu- sese un Opel — singura ma- gin striink nowi pe care o vedeam adusi in Lagi dupi Unire (chiar si nomencla- turigtii care si-ar fi putut permite una, preferau masini productia federagiei pen- tru ca si nu batt la ochi). In cele din urm& Pol-ul s-a cam plictisit si-1 aresteze pe Corcodel. Se ajunsese la un acord tacit. Pentru o apa- renji de normalitate, 0 daté la trei-patru luni se ficea o descindere la ,Bugeali gi i se aplicau citeva amenzi pentru lucruri minore: deran- jarca ordinii publice, adunare fri scopuri politice dupk Interdictie, s.a.md., iar el pliitea fri sf cracneasca. Toati lumea era mulpumita. Pol-ul isi fticea datoria, Cor- codel ficea bani, iar con- sumatorii beau dup& ora de erdictic. Cine-a mai rimas uitat in toat&é schema asta’?! Lefegiii prosti si cinstiti, cafi vor mai fi... da” cui fi past de ci? Cand am ajuns acolo, petrecerea cra in toi. Feres- trele erau acoperite cu paturi dar diniuntru razbitea mu- zic& ligineasc’, lipete de femei si zgomot de pahare ciccnite. Am intrat in hol gi am aprins bricheta, Pe pe- rejii igrasiogi se puteau citi tot felul de inscriptii sca- broase, serise in rust, ventased gi englezi. In aer sé pluteau duhori pest lenjiale de subsol inundat, urind si boraturd. Pentru o secunda, imaginandu-ma in situafia de a lacui aici, m-am intrebat ce fel de viaji ay avea... apoi ins% mi-am amintit de locatari - pe care fi interogasem mai demult’ in legiwurd cu Corcodel: doud curve, un bejiv, un mogneag {fenit gi surd, vrco wei bignijari refu- giaji din Gruzia, cu totii clicnti regulayi ai tiganului La urma urmei, poate ci ¢ adevarat ci viata ti di fie- cdruia cat meriti. Am batut la usa pe care cineva mézgillise cu vopsea fosforescent&: ,,Corcodele, o si- ia’ gatlejul! Di mana me 0 so merlestit’. in apartament zgomotul s-a diminuat si dupa o secundd am auzit bazditul camerei de filmat eare se Xase pe mine. — Imediat, s4fuli! Vin, baiet’ intr-o instant anticipayia Dupa jumitate de minut incepuré si ficine yalele automate. Usa se deschise si in prag m& intampina pro- prietarul, vaicirindu-se: = Aoleu, dom’ s&f, iar ma cileati?! Dac’ mai phi- tese o amindi o si-mi moart copilagii di foami. Da’ ce rau oi mai facut acu’ — Stai linistit, mi codele! lam potolit eu. Treceam pe aici si, cum mi a Picut sete gi ora-i tar- rie... Expresia feted lui a venit si completeze aerul gmecher care si-l pistrase in priviri chiar si in vreme ce-si pla gea de mild, Ranjetul I larg, de om care fntrezaireste © afacere, fi ridict coljurile mustifii groase, figtinesti. Stiam ce+i trece prin minte — venisem ca sii-mi iau cieepuul = N-ai noroc, tigan N-am venit si-mi bagi spa- gti. am venit pur si simplu si beau un pihiirel pe bar mei. - Da’ cum si nu, sifuli, si trai! Tot ce vi doresti moara: vin, beri, voded, rachie... Si 0 fetigcan’ ca’s treaci timpw’ mai usor. = Da’ vad ca esti bine blindat, i-am spus cu ochii la sistemele de supraveghere gi blocare a usii — Ag Cor Omu" muncitor fs faci mul{ dus- manii, Da’ poftiti in east c& aci nime’ nu vi doresti niu’. ~ Dat la care n-avea -a Hisat_mesajul direct pe usi? Team intrebat eu urmindti-I printee petre- cirefii eu figuri dubioase anticipatia RULETA MOLDOVENEASCA interioare ale unor sani bine are imi aruncau privieicir- ‘cumspecte. - Ca ili, dom’ saf, si triiifi, numa’ cf sireacu, acu odihnesti somnu’ di veci. Mi-am rotit privirea prin camera. Era un loc greu de suportat, dar m-am hotarat s4 rimin. Cred ci mizeria apartamentului rima cu sta- rea mea sufleteased de mo- ment, Cele opt persoane continua s& tact si atunce priviti tiioase, Prefai- cindu-m% ci-mi_potrivese mai bine cimas: pan- taloni, mi-am deschis sacoul, lisind liber vederii tocul automatului, ~ Vad, mii, Corcodel, ci oaspefilor tii li s-a cam Wiat cheful de petrecere i neag vrea si le cligunez cu cova. EI sa incruntat spre mus- terii gi le-a strigal repede ceva pe figdneste amestecatit cu rusi din care n-am in- jeles decdt ce va zgai — Si merjim in alti parti, st tri! Serviabil, se repezi spre un dulap, il deschise cu cheia si, spre marea mea mirare, seoase de acolo o sticla de Metaxa. Sa fi tot trecut vreo zece ani de cfind nu mai gustasem din aceastit licoare a zeilor olimpieni. Se risti din nou, in acelagi amalgam neinteligibil, la privi lacome ale chefli- ilor. Din camera de alaturi isi facu aparitia o pustoaici de cincisprezece ani, colo- rata si ea, Era imbracati fntr-un capot murdar, des- cheiat in fay, lisind vederii parul pubian si marginile rotunjiti, Se tranti intr-un fotoliu liber gi isi aprinse o jigard. Nimeni nu-i acorda atentie, probabil pentru ck facusert de prea multe ori cunostingi intima’ cu ca. In urma ei, in sufrageri¢ intra un figan de vreo patruzeci, cu o burti revarsati peste blugi. Cocodel fi spuse aces- tuia sf vin cu noi, Am te cut printr-un holigor prin care burtosul abia incipea gi am intrat in camera din spate, Credeam c& aici este un soi de separeu sau ca- mera in care trdieste pa: tronul, dar am descoperit cH era de fapt cazinoul" de la ,Buseala". Douk mese {ineau grupati opt oameni, din care trei bine imbricaii, = Unde si mai ineipem mii, Corcodel?! nu mai sunt miear scaune liber Tiganul inst tmi fic ua semn linistitor dezvelind in dosul unei perdele 0 scar’ interioara, Pe aceasti sclrigi se urca la etaj. Tiganul gras, cunoscindu-si limitele, dupi ce arune’ 0. privire suparati scirijci tnguste, spuse ci ne urmeazi pe casa scirii. — Da’ bini, mi, Corco dele, nai avut guri sf spui ci merjim la ita)? = Asa s-o mai ingragat fratili ista a meu, ei-i ca un bivol, mi Eimuri Corcodel. — Mai, mai, am exclamat eu intrand in apartamenul de deasupra, Eram intr-o cameri mich, curati, in care, intr-un col{, bazaia un aparat de aer condijionat, $-au 23 RULETA MOLDOVENEASCA schimbat mult lucrurile de cand n-am mai fost eu pe aici. Atunci neaveai aparta- mentul sta. ~ Aveam, gifuli, da’ far" selit pi dindiuntru. §-apoi ti mult de cand nu y-am mai vitzut fejisoara. Camera era fntr-adevar aranjaté cu foarte mult prost gust, dar mi incerca 0 ugu- rare la gandul ci nu voi fi silit s& suport duhoarea din apartamentul de jos. Mi-am rotit privirea, Oglinzi, un ta- blou cu pisici, nelipsita car- peti cu ,Ripirea din serti, un terminal de ultimul tip — probabil unul striin, si un tablou de familie care infi- tiga un prune in fundul gol pe o blan’ de... naiba stie ce. ~ Alas eu can’ iram mic tari... Venit aci, siifuli! M-am tras in unghiul po- trivit si am sesizat ct poza era stereoscopicl si ¢%, din porifia accea, imi infiisa un Corcodel adolescent. ~ Haioast poz! videt numa’ holo- grama cu piranda mea si cu puradeii! I-n dormitor, la pirandi, — Nu, mai bine s-o 1 sim pe altédatt. S& n-o trezim pe doamna, In camera intr’ gafaind ca un taur infuriat cel pe care Coreodel mi-l prezen- tase ca fiind frate-su, S-au ristit uaul Ja altul pe figd- neste si am reugit astfel si aflu ci pe griisan il cheami Manila sau Minili sau... = Da’ lua loc, mi pofti umil Corcodel, M-am cufundat in fotoli- 2a ul de piele. Din amabilitate si orgoliu, jiganul a inceput si-mi arate cum se poate regla automat, dint-un mi- nuscul panou de comanda de pe brajul fotoliului, ~ E bine asa, e bine, lasi-mi. Mai, Corcodel! — Aoleu, io mu vreau de- cAt si vi simfi{ ca un bas- tan! Da’ ce zae eu, suntet bagtan. A umplut trei pahare cu Metaxa si am cioenit cw Coreodel si cu Manila — Si sta bine-n frunte st wi Corcodel. , se pee’ si Manila gifaind Stiteau in picioare fn faja mea si dup’ cite dons pleciciuni respectuoase de fieeare, diduri pe niacul, de parc ar voded Russia“, In relajiile cu {iganii mi incearct deauna sentimente confuze. Ji dispreuiese pentru mizeria in care tfiesc, pentru ci nu au méandric, demnitate, dar, pe de alti parte, imi este imposibil si nu-i admir pen- tru modul in care stin s% icjuiasc’, speculand toate slibiciunile oamenilor in folosul propritt. Fac parte dintr-o rasi pe care n-am niciodati s-o infeleg, foarte labili, melancolici si totugi violent’, umila, dar care reugeste si-i umileasct ilalti prin averi fabu- loase, obfinute exclusiv din ingelitorie gi corupjie. Nu sliu nici un regim social care ar putea st-i ingenun- cheze cu adevarat, = Luafi loc, ci-mi_siali in capt Cum in cameri mai era numai un fotoliu disponibil, Coreodel il ocupi, iar Ma- nila nu mai avu altceva de facut decat si-si dea drumul direct. pe covorul afgan pufos, — Ce mi tot sifesti, mai Corcodel?! Bogajii nu am, tuo duci de mii de ori mai bine decat mine, putere nici atit, dact n-am reugit si te bag nici macar pe-un an intreg in parnaie. .. ~ Pai, le-avet pi toate la’ndemani da’ nu li vret, murmuri Corcodel furigindu- mi o privire sireati pe sub gene. Io si am fruntea “mneatale, ahha... iram acu’ regili Tagului. ~ Fugi de-aici, Coreo- dele. Crezi ci e asa mare lucru si fii eXpitan? — Nui rau si fi capitan, da’ eu vorbeam di noua funte. Ca doar di asta m-am holbat spiriet la mata cin’ at in ust = Ce ,funje*, mai omule? Sunt cipitan si, daci nu se intampl& vreo minune, n-o iu mai mult de maior i va veni timpul de pensie. ~ Aoleu, sifuli, da’ mata ti pitesti di mini, incepu el aproape supirat, téti Iumea Sli ci mata ist din nou’ sif di la Sicrit. Am crezut eX nu aud bine, ~ Poftim? Cine te-a pa- calit cu asta? — Mancai-as, pai vaz cf nu sti. Apai io cridiam ef sti, cf doar pila matali {-0 ff zs cumva. ~ Ce pili, ce gef la Se- anticipatia Corcodele nu-s_nibun st vorbise in dodi. Pai, Manila azi o vinit di la Moscova sf jaci asti vesti_mi-o zis. Zai gf ty, mai bulane, Iu” dom sit! Auzindu-se strigat, Ma- nila, care pani atunci lan- cezise apatic pe covor te- sri si holb& op: dumeriti spre frate - Zai, mf prostule, st Iu’ dom sf ck nu mi crede efi mai marele di la Secret. Manila se muljumi si aprobe bovin din cap. = Pai, cum de titi voi, dack eu n-am aflat nimic. - Aoleu, da” noi avem posla noasti? figiniase’, cari ni spuni tot ci s-intampl. Omu’ trei? si stie ca's nu moart prost, ea bow’ ista di frati-miu. Da’ io tot cridiam ci sti{, cf nu ziciam cf mu v-o spus aaia dita cintra, — Mi, tu esti sigur? Lam fntrebat eu inca stupefiat. — Si n-am parti di par pi piept, si-mi sart ochi dac’ vi mint, imi riispunse Coreodel solemn. Poat’ nu v-o zis pen’ ca si fie surpriza, Dac’ vrey’ vi spun si numele lu” ala carili v-o pus 58f pi Sicritul din Moldova Veche. = Ziemi-l mai, Corcodus! — Aolew, cf Fam uitat... cum ii zici... mi, tu dormi di faj cu buiaru’, handica- patuli. Grasul tresiti din nou gi ridicl. 0 privire vinovatt spre frate-su, apoi mormai ceva tn figtineste, Corcodel fl mai boscorodi in aceeasi limb’, apoi fi repeté intre- anticipatia RULETA MOLDOVENEASCA, barea. — li romanas, di p-aci, dom's8f, raspunse fatr-un tarziu Manila. Zice ck 0 fo" profisor di rust da’ nu-i_mai stiu, picatili mele, numili. Nu aveam nevoie de ume. Cunosteam un singur profesor de rust de origine romani care si fi avut acces spre nivele moscovit ale Puterii, Sangheli, un ba- sarabean care-mi fusese pro- fesor in liceu. Pe vremea aceea eram inebunit de Dos- toievski, Tolstoi si ceilalti Cum la scoalt puteai alege dou dintre limbile stwaine: francezi, englezi gi rus care se predau, mi-am ales engleza si usa. Multi lume spune c& sunt dotat pentru limbi straine. Probabil ca aga gi este, pentry ci, de exemplu, pot vorbi rusa fare accent sau cu diferite ac- cente specifice popoarelor din Federajie. Sangheli Asta sa fnscris in Partid imediat inainte de dizolvarea_plu- ritiqii parlamentare. Nicio- dati n-am putut Injelege cum de a fficut asta un om atit de inteligent si sensi ca el. Poate c& timpul il ase, poate cA pur gi mirosise dincotro cine stie? Pa- siunea mea pentru limba nasi, discufiile din clast, de Ja banchet, trebuie si ma fi mareat in mintea lui ca un mare iubitor al nafiei sla- vone... gi acum, ajuns mare in Comitetul Director al Par- tidului, intit de mine. — Sangheli?! am intrebat eu, mai mult formal, Chipurile lai Manila gi simplu bate vantul. Corcodel s-au luminat simul. tan, amandoi geabindu-se si incuviingeze. ~ Mai, cu trebuie s& plec acasi, le-am spus dand peste cap restul de coniac din pa- har. Vestea pe care mi-ati dato m-a zgalyait si nu mai pot sta. in realitae vroiam si ma gindese im linigte la impli- cafiile acestei numiri si la legira pe care o avea cu Kaleaghin. Ce imi pregitea Kaleaghin? Intr-un cor de proteste zgomotoase, Corco- del si Manila m-au condus pani la usa. inainte de a iesi, Corcodel mi-a intins sticla de coniac inceputi, = Si sirbatoriji bucuria, sifuli, cu pretinii. ‘Am privit indelung sticla si am facut un gest pentra care, alttidatti m-ag fi bles- temat... am fuat-o gi i-am gi multumit. Viata e prea scurt{ ca si n-o trdiesti.. mai ales ci a mea s-ar pu- tea dovedi mai scurti decit mizam. Am trecut repede prin duhoarea din casa scirilor. In stradi am inspirat avid aerul cefos si poluat, M-am grabit spre casi, decis sa termin de citit jurmalul lui Ivy inainte de a mi culca. numai ci nu puteam si bi- nuiesc oroarea ce mA astepta acolo. BER - Trebuie, Nadia! Tre- buie s-o faci, pentru mine, pentru copilul nostru. Dact in ultimal moment al vietii ag gti cf voi sunteji in sigu- 25 RULETA MOLDOVENEASCA ranti, mear ajuta foarte mull, mar ajuta si mor Gri teama, Nadia stiitea intinsi pe canapea, pe jumitate intoar- si, ferindu-si chipul tnlacri- mat de privirea Ini, Refuzi tcuti, dand din cap. ~ Ascultt, femeie! ributni el bruse. Daci mi iubesti, trebuie 3-0 faci. Ea se risuci bruse spre el. Ochii ei negri striluceau infuriati. = Ce treab’ are relatia fintre noi eu iubirea? Sunt curva ta si copilul din mine e un accident si nicidecum o dovada de dragoste, Tam- pit mai esti! — Nu vorbi prostii, Na- dia! url Trublan infuriat. Pe cine vrei si paciilesti cu teatrul tiu melodramatic? Ai inceput prin a fi curva mea si am terminat prin a ne iubi, Ti ofer unicul bilet de iegire din capeana asta, pen- wu c& supraviefuirea ta gia copilului sunt singurele lu- cruri care mai conteazt pen- tu mine gi pentru cf... nu mai cred in Cauza, Chiar daci acest bilet pentru trecut ar putea fi folosit pentru a salva situajia dezasiruoasi in care ne aflim, nu mai vreau s&-1 ajut pe acest bastard. Pare obosil, se Hist pe un colf al canapelei, lings Nadia. Privirea i ‘opri pe imaginile care continuau si se deruleze pe ecranul de perete. Brau o inregistrare de dinainte de rizboi — un alt Alioga, o alti Nadia - frumogi si stupizi, plini de iubire, absen{i la lumea ce, curand, avea si se pribu- 26 seasci.. Ochii i se umpluri de lacrimi, Apiiri-te de invazia amin. tirilor! Apiri-te de imaginile tecutului — pentru ting nu mai exist trecut, prezent sau ‘or, ci numai suferin{’, 0 suferingi atemporali, lipsita de reper... si agteptarea, acea lungi si grea asteptare a inevitabilului, a iremedia- bilului inchise Conex-ul gi ima- ginile picriri intr-un nor de seantei, Pe ecran rimase un buchet de trandafiri, Trublan ixt © clipa florile si-apoi scuipa cu ciudé pe podea, = Nu sti... incepu el greu... nu sli ce a fost agi in camera Statului Major La ora 5:30, in zorii zilei, am contraatacat in regiunea nordic a Moldovei gi la sud, peste Prut. Speram ct mai putem incercui grupul central de armate ale ina- micului, Era ultima noastri gansii de redresare a rizbo- iului, sans&... fn care nu mai credea nimeni. Situatia a luato razna si... si Con- ducitorul, in loc sii ordone retragerea pe positiile vechi... Doamne! Se opri wemurand, fixind cu ochii strilucitori un colt de tavan. — A impins armata tot mai departe, spre un dezas- tru total... spre pozitii inex- pugnabile. Am picrdut trei sute de mii de oameni... trei sute de mii... Poate c& pentru tine mu inseamn’ deed o ciftd dar eu fi ve- deam... ultimul satelit scipat de speed-erele celorlalji ne transmitea imagini de pre- uutindeni de pe linia frontu- lui, Batalioane tntregi ing! lite in oceane de foe. vizii de blindate carbonizate fn mai putin de zece minu- te... singe... singe... Am mai vizionat b&t&lii, am viigut_mulji oamenimurind, dar intotdeauna mureau cu un scop.., pentru Cauza si pentru Victorie... Agtia de azi au murit degeaba, intr-o batilie dinainte pierduta. micckiriji nu atat de bombe si raze ucigase, nu de speed-ere sau tancuri, cat de furia sinucigasi a generalis. simului. E nebun, ¢ dement! Unl& si arunc& divizie dupa divizie intr-o lupti absurda, ca gi cum si-ar fi propus si ne ia pe tofi in groapi cu el. Nadia isi ingropi faa in umérul lui, hohotind, Se im- brijigart vicui minute lung in cele din urm&, Alioga igi recipita stipanirea de sine destul ca s& continue. ~ Din cauza asta vreau ca tu sh evad cauza asta nu mai dau nici dowd eredite pe acest rizboi. Ea igi ily privirea si il cerceti aproape cali, Pari si spuni nimic. Trublan in- {elese c-o induplecase. — Trebuie s& ne gribim... Mesageril Morfii urmeazii sii plece maine, dar nu vom mai agtepta pand atunci. Juliagrad-ul poate cidea din moment in moment gi nu vom mai avea energie pen- tru ruperea cfmpului cro- nomic, La noapte vei pleca spre trecut. Misiunea Mesa- gerului, cred e& tii de acum, este sil ucidi pe anticipaya Nikita, in vremea cand era un simplu seeretar raional, Tu nu vei face nimic din toate astea... iti voi da do- cumente, bani... tot de ce vei avea nevoie pentru a te integra in societatea din 2012, = De ce? Neag putea oar... — Sa-l ucizi pe Nikita?! Ji-ai dubla riscurile, Primul nostru agent, Volodea, a reugit sii treact Pauza, dar a fost ucis pe eand incerea si intre fm casa lui Nikita. Chiar i aga, esti tn pericol de a fi_ucisé in Pauz’, la fel ca Nikolai Rasukin. Nu, te vei duce in 2012 gi vei da nastere copilului meu gic. ili vei gisi un barbat decent, cumsecade, care sit aibi grij de tine. Nu, nu spune nimie! Vei vedea dup’ ce ajungi acolo. Plee acum, si organizez apirarea Juliagradutui. Se ridic& gi iesi tnainte ca Nadia si mai poatt spune ceva. Dupé ce usa eamerei se inchise in urma sa, Trublan se pribusi in genunchi pe podeaua rece de metal. = Ai Doamne! grija de noi, Wee Tntrand in cas’, ochii mi s-au oprit pe Iedul de aver- tizare al terminalului.... fu- sesem cautat. Mi-am aruncat balonsaidul pe cuier si m-am repezit spre media-computer. Ma agteptam si fie Ka- leaghin. In schimb cra Mar- tin... fusese el... existase el. anticipatia RULETA MOLDOVENEASCA ~- Am uitat si-{i spun cl... Nu apucase sd rosteasea mai mult, pentru ci urletul unei femei fi tic fraza. - Maria, strigi el si se ridict, fugind spre un capit al garsonierei, Camera vi- deo, urmarind microfonul aflat la gulerul lui Martin, se ridicd si am putut vedea intreaga incipere. Martin s. oprit socat fn usa bucittiri - Dumneze... Maria! Asasinilor! Un siiierat seurt si Mar- tin s-a pliat in dowd, lovit probabil in stomac. S-a ri sueit sia fugit din camer’, A tidicat o privire incarcatt de url spre camer’ si a spus printre din = Turntitor Mai Trei suierituri si Martin a prins si alunece spre pai- mant. Chipul stu a rtimas pani in ultima secundi in- erancenat de uri. Asasinul, un individ masiv, cu chip bolovinos, s-a aplecat peste el pentru a verifiea roadele muncii sale. In cadrul ugii camerei s-a oprit un alt vid, imbricat ca orice ofijer Secret care se respect, intr-o haint de piele lungi, stransi pe talic. Dupi o secund’ Iam recunoscut pe Volodea ~ seful serviciului de Curijatorie* de la Se- cret-ul raional, = Imbecilule! a ricnit Volodea spre subordonat, riisucindu-se instantaneu cu spatele. Terminatul e deschis pe comunicare... Asasinul se precipiti pa- nicat spre terminal si ima- nenorocit! ginea se stinse. Am rimas impietrit_mi- nute in gir, fixand fundalul albastru gi stema Federatici, Rajiunea ma indemna s&-mi parisese apartamentul gi si gisesc o ascunzitoare, micar pana in zori, dar nu ma puteam migca, nu puteam si m& mai ridic din scaun, Am incercat si-mi repet cu voce tare ceea ce imi rosteam in minte, dar n-am reugit si spun decat ,,Dumnezeule!", ca si cum Al de Sus ar fi avut vreun amestec in toatl treaba asta. Nu... El n-are cum sa fie amestecat. Imi amintesc... Eram absolvent, vroiam si cred in Dum- nezeu, dar atcocitatile care se petreceau in jurul meu mi flceau sit blestem, sil urisc... pani intr-o zi, cind mi-am spus cf, poate ci totusi, Biblia minte, poate ci Dumnezeu mu ate nici o putere, ci numai compasiune pentru cei ce sufera. Mic, compasiunea Lui imi ajunge. Intr-un tarziu, fnur-un suprem efort de voing’, am reugit si m& smulg din in{epenire si m-am impleticit spre usa. in mod cert, pani acum, Volodea si amicul sau au reugit si identifice numirul la care sunase Martin. Poate c& fn chiar ipa asta urcd sedrile. Am deschis prudent usa aparta- mentului, finand pistolul in mana, gata de ripost’. Casa sedrilor era cufundati inu-un intuneric si o tacere de cavou, M-am intrebat ce pu- team face... sd nu uit jur- nalul lui Ivy. M-am intors si mi-am luat reportofonul ar RULETA MOLOOVENEASCA, portabil si discheta. Nu stiam dac& reportofonul ma are baterli, dar nu mai pu- team pierde timpul ciutind altele noi prin casi, Unde si-mi petrec noap- tea? Afari ¢ prea frig. Ag putea si mi intore la Cor- codel... E prea departe. De- sigur, mai aveam ine’ multi cunoscuji, dar erau oameni nevinovati, nu puteam si le adue Seeret-ul pe cap. Mi am amintit, ca ultim’ so- Ingie, de useatoria de la ultimul eta L-am gasit, E inginer, un fost luptitor La categoria grea, Stie s& foloseasci o ami, a facut rizboiul din Mongolia, in ‘36. L-am ci noscut Ia bulinari, in statia de_metrou. leri I-am fntrebat pe Trublan de ce nu-gi trimite oamenii direct in 2012. Mi-a explicat c&, in cazul unor salturi prea lungi in timp, se produce un fenomen de supraincireare energetic a dispozitivului care asigura cAlStoria temporal’. Acesta este motivul penta care au nevoie de o pauzi in trans- misia cronomici, vreme in care Mesagerul va fi silit si stalioneze in timpul nostru, Bineinjeles, mai aveam o multime de intrebiri, dar Tmblan a replicat ci tchno- mediumul prin care comu- im ajunge repede intro fazii critich si de accea dis- cufiile noastre trebuie sit se educdi pe viitor la fatrebari strict pragmatice, referitoare 28 la misiune. Urmeaza s& aleg locul unde va apirca Mesagerul Neapirat undeva in Neamt, aproape de granifa eu boz- gorii, pentru c& transmisia este numai temporal’, neim- plicdnd o alti pozijionare fayi de locul de plecare Am diseutat_ mult cu Vaniugka, inginerul. E pujin dus, asta mi-a i atras tenjia la el. Trebuia procur o arma, Am fficut rost de frei... Le-am dat it fe la nigte contrabandig la Poiand ca si cumpar armele. Nu le-a convenit pretul oferit de mine, aga cit am impugcat pe tofi trei. am povestit totul Ini Va- niuga, Am dus o incredibilé muned de convingere ca si-i certific ci cram in conta direct cu vi ce are de pi pind la Neamy si vede ce se intimphi acolo. Dack apare, Mesagerul fi asigur’a protectia pret de un sfert de ori, iar dack nu, se cheami ci a ficut o plimbare la munte si se intoarce acasil. E un individ cumsecade Vaniuga asta, chiar dacé ¢ cam ficnit, Mi-a fficut rost de o gazd& unde nu mi s-au cerut acte, Nu de alta, dar taiul in tunelele de_metrou, printre drogati, copii fugiti de acasi si demengi, nue chiar sinitos. Am chiar gi terminal, dar il {in inchis. Ce naiba ag putea face cu el? Nu mi pricep prea bine la chestii din astea si-apoi mi-a zis unul din armata ci Netul si programele TV din sunt ticsite cu semnale “i care prostesc, indoctrineazi ‘Ag putea comunica, dar cu cine? Probabil toate termi nalele prietenilor si cunos- cufilor mei sunt finute sub supraveghere. Ai mei nu au asa ceva, la ci in sat curen- ul se intrerupe zile intregi, Am avul sansa sil gisese pe Vaniusa, desi stiam ca rise mult mizind towl pe el dav nu aveam alti solutie Omul era plin de probleme: asi, la serviciu — cu po- litrucul uwzinei, ca si nu mai vorbese de problemele meta- fizice care fl fraimantau, ace- leagi care m& incercau si pe mine inainte de a lua ho tirarea s& exeeut ordinele Ini Trublan. Ew n-am fieut altceva decit s&-i explic ce liber m& simt facand aceas- la, senzafia silbaticl pe care pesemne © are un animal al pidurii, Nu mi indoiese ci, mai devreme sau mai tarziu, se va gisi cineva care si-mi vind de hac... dar voi muri ca un barbat, cu arma fn man, luptand pentru dina mea, pentru propriaemi independent’. Iam spus tot ce gindesc si lui Vaniusa, jam explicat simplu devine totul dup’ ce ai pasit Dincolo, dup& bariera le- gislativa, represiv’ a Impe- riului... si el a injeles. Are un sacou foarte nos- lim, fiewt dintr-o exeelenti stofi de tweed in carouri... ae Vanea a reveni cinci de la Neam| Mesagerul a veni orul luptit anticipayia impotriva comunitarismului, deci oamenii se vor trezi candva la viali!! Tot! a decurs fri probleme, in fabrica aia abandonata. Me- sagerul a stalionat prey de cateva minute in aer la edjiva metri, cu ochii inchigi ca gi cum ar fi fost in tans, apoi a disparut. Ah, ce mi-ag fi dorit si fiu de fast Apoi, dup’ primele mo- mente de exaltare, am rea- lizat.... Nimic nu ‘intam- plase, nimic nu ssa schim- bat. Lam explicat Ini Vanea si el s-a posomorit asemeni mic. Am incercat st ma arit increzitor, si incurajez, dar sunt hotérat ca la urmatorul contact si-i cer socoteali lui ‘Trublan. eee si cind i-am reprosat c& nimic nu se schimbase, mi-a spus c& nu este ade- vilrat, cA daci ag sti istori ag fi aflat c& in 2012 a avut loc o tentativa de asa- sinat indreptata asupra Ini Nikita, care a csuat, Mesa~ gerul find omorat, Iam spus cA stiu de ea, ca ori- cine stie de ea, pentru ci nici macar un politruc de tineret nu uit’ si menji- oneze in discursurile oma- giale ci Preaiubiwl a fost victima unui mérgav atentat al puterilor anticomunitariste. Trublan m-a asigurat ci, inainte de ieri, Nikita nu fu- sese fina nici unui atac gi ci nu putem percepe modi- ficarea istoriei in mod con- stiemt pentru c& nu avem anticipatia repere, ¢{ numai el si coi- alti camarazi ai siti, de la capatul de linie unde se afl, pot sesiza aceste I eruri prin aga mumitele inre- gisteiri hipnotice: $i totusi ag fi putt jura ca Nikita... Peste tei zile vor trimite inci un Mesager. Vanea tre- buie din now sa-i asigure protecjia. N-a mai fost de acord. Cred ch tipul ¢ de fapt isteric, maniaco-depresiv, ceva de genul iista... sau poate ¢ doar un tip extrent de slab! Dezamigirea de acum o siptimén’ Ia dis- trus, La intors pe dos. Avi a urlat la mine ef toad po vestea ¢ doar o cacialma a unui nebun, nu exist revolutic, nici un Mesager, ch toate sunt elu- cubrafii_ ale unei mini bol- nave... M-ar fi descumpiinit daci nu mi-ag fi pus ace- leasi intrebiiri ieri. Inchis in cameri, rupt de talk lumea reali, am meditat cu toati profunzimea de care sunt in e la Trublan lui, la comunitarism, la dezertarea mea, Ja adevar. Mi-am re gisit increderea cind mi-am dat seama ci insusi Vanea mi-a pavestit ci Mesagerul a sosit in locul hotirat de mine gi la timpul preeizat de Trublan. Am incercat si-i explic asta, dar el nu vroia si m& asculte... spunea ci Mesagerul © doar o iluzic ‘optics pe care eu i-am pro- voeat-o, cf Lam drogat,.. E RULETA MOLOOVENEASCA nebun! Cum orice revolujie se face pe principiul ci scopul mijloacele, mi-am_ cil- cat pe inima si lam ame- ninjat cima predau Secret- ului ea il voi turna. Ti povestisem de toate peripe tile mele: de dezertare, cr me gi toate celelalte, asa incdt m-a crezut Si dac&d intr-adevtr totul nue decit un vis nebunese de-al meu?! fn fond, cu mam wiizut nici un Mesager poate ci Vanea a dorit atat de mult sa-l vada, incat gi La imaginat... $i ce dack?! Nu mai am alti cale de urmat, Orice drum ag urma la capat mii asteapti moar tea... Intr-un fel sau altul tot voi ajunge la Liberiate, faniuga © mort. La fel 3i Mesagerul, De data asta Iam insojit la Piatra. Nu mai aveam ineredere sii! las singur. Trebuia si am certi tudinea ci va ajunge la intalnire, A fost grew si fac rost de acte de cilitorie, dar David m-a scos si din aceasti situajie. Evident, mu chiar din altruism, desi ne cuinoastem bine, ci pentru bani grei. L-ag fi ucis ca si seap de problema pkitii, dar probabil voi mai avea ne- voic de el (si mu uit — car- (elele mele de alimente sunt pe terminate). L-am asteptat_ pe Vanea in ovag pin’ la ora S. Cand a inceput s& se intunece mean dus stl caut la locul respectiv, Nu Lam gisit nici 29 \AULETA MGLDOVENEASCA pe el, nici pe cel din vitor, pe nimeni... M-am ascuns in fabrica ptrasit’. Peste noapte, Trublan ii-a spus ci mu are habar de soarta Mesagerului, X istoria nu a suferit nici o modificare perceptibil’. A doa Zi mi-am dat seama ci innoptasem la numai 30 de metri de o masinti a Seeret-ului, Au plecat cam pe la pranz Dumnezeule!, ce foame mi-a mai fost. Apoi m-am_plim- bat prin fabric, desi imi era limpede ce soarti im- piryiser’ Vanea gi Mesa- gerul. In mijlocul unci hale am gisit pe jos mai multe billtoace de singe si inci una pe niste sciri la cftiva metri depirtare. Mai era gi © um ceva mai incolo, tot in curte, casi cum un foe uriag ar fi parjolit pimantul M-am bucurat totugi, pentru ci acestea sumt, dupa pa- rerea mea, semne ci Vanea avusese timp si-l impuste miicar pe unul dintre se- eretisti, RR M-am hotirat si riman un timp la Pagcani, pentru cA lasul devenise prea eald pentru mine. M-am adipostit intro magherniji de la mar- ginca orasului, la o babi betiva, Cand Trublan m-a contactat din nou, i-am_ po- vestit pajania, L-am vizut profund tulburat, L-am intre- bat de unde stiuseri cei de la Secret de toate astea Astfel am aflat ci forjele Imperiului au metodele lor 30 de masurare a cimpului cro- nomic gi c& pot calcula cu aproximajie locul si timpul de intalnire, dup’ care emit si ei un mesaj subtemporal, care ajunge pe Net, de unde poate fi descifrat de cei care dispun de aparatura gi pregiitire tehnic’... de Se- eret. Lam intrebat de ce igi imagineazi cf eu ay putea infrunta Sectet-ul, Mi-a ris- puns sincer cf nu crede aga ceva, dar ci este dator s& incerce orice pentru sporirea ganselor Mesagerului de a trece peste Pa Iam spus c& urméitoarea fncercare nu poate fi mai devreme de o siptimand, acum ¢{ Vanea a murit, M-a privit lung gi apoi a ras trist. ,Daci mai rezistim o siptimana!“, a murmurat el. N-am ce face, mort nu i-ag putea ajuta cu nimic gi tre- buie si ma gindesc la si- tuajia in care Vanea sau omul lui Trublan nu au murit i ,,ciripesc", ER Teri am fost in talciocul din lagi, Mi-a fost frie’, dar nu sa fntamplat nimic, doar ©&, pe o tarab& de. pe aleca vechiturilor am giisit... haina Jui Vanea. Era gauriti gi fne& mai avea pete de sange, Telalul, un mogneag_pontos, mi-a spus e& frate-su_spila cadavrele 1a morga spitalului regional si cd-i Picuse cadou haina asta pitat’ de singe. Vanea fusese dus acolo im- preunt cu un alt biirbat, amandoi morti, iar actele comptetate ariiteu ci au fost ucisi pe granifa cu Ungaria, in Carpati, Am cumpirathaina, m-am jintors la gazda pe care mi-o gisise Vanea (nu tebuia si-mi fic fricd — ca- davrele fuseser’ duse in aceeasi zi in care se intam- plase incidentul) si am spi lat-o cu detergent pani ce am reugit si-i cura, complet petele de singe. Apoi am plans... mu stiu ce m-a apu- cat, dar am plans. Nu pens tru Vanea, nu pentru egec... Spre dupi-amiazi a butut cineva fn ust, Am crezut ci © Secret-ul, M-am dus cu automatul la ug, dar nu era decit vecinul meu de palier, pujin abjiguit, care dorea faci cinste. I-am spus, spre marea lui dezamigire $i enervare, si se care naibii la el in apartament. oe Lumina cenusie a neji cobora prin geamlac, insinuandu-se in uscdtorie igrasioas& precum a molimi prin orag, Mi-am ridicat ochii de pe ecranul mono- crom al portabilului spre fe- reastra sparti, Noaptea ri- misese in urma, moartea lui Martin, spaimele mele fcu- seri pasul spre inapoi, ci pitind tn mintea mea con- tena cefoasi a unor intampliri. onirice. Fusese noapte agitati Imobili, dar agitatti, animati de zgomote stranii care ma ficeau. si ma crispez, cu pistolul pregatit, indreptat i anticipajia spre usa pe jumdtate smulst din balamale a camerei, 0 noapte strAb%ituté de spaime nejustificate, de presenti mente imposibil de definit Singurul lueru la care mi pot gandi, singurul care conteazi pentru mine, este faptul c&i trliesc o noud di mineaja. Fapuil mi nedu- merea, ma nelinigtea... ab- surd, ma nedumereste faptul 4 nimeni viaja mea, Noaptea treeuti a fost alarm’ de gradul zero sectoril unde mi aflu. Cind am auzit bocancii care tro- paiau pe scari mi-am pre gatit pistolul si eram gata si jes gis trag in necunoscuti. Din feticire am auzit ricne- wil unui sergent, care anunja evacuarea imobilului gi m-am ascuns printre vechi- turile pe care locatarii le-au ingrimadit ‘in usciitorie. Un soldat a deschis usa si a verificat sumar fncaperea. Undeva, in unul din blo- curile din zona fusese pla- io inclreditur’l explozibil& si armata o eliuta. Vacarmul celor care coborau in adi- postul de Ia subsol m-a trezit din spaima. Trebuia st iau 0 decizie: fie coboram, cu riscul de a da nas in nas cu eriminalii trimigi dup inine, fie rimaneam aici, expus unei mor{i stupide, ca victim’ a unui atentat tero- rist... Pe dracu’, terorist! Poate ci era o inscenare destinati a m& scoate in stvadi, prizonier al unci mulfimi isterizate de fric’, in care asasinii s-ar fi topit repede, lisind responsabili- nu a atentat la anticipaiia RULETA MOLDOVENEASCA tatea crimei in contul unor ipotetici teroristi... $i dact in clidire exista intr-adeviir © bombil! Trebuia si ra man, Doua ore mai tarziu, cam pe la trei, odati cu zgomotul surd al exploziei, am realizat ci facusm ale- gerea corecta, Sunetul sirenelor, fipetele Hinitilor, urletele militarilor au frimantat strada pani iniante de crapatul zorilor. Nu stiu ce s-a intamplat in stradi, ceva nu a mers bine in jocul de-a teroristii.... sau, pentru. veridicitatea scenariu Jui, s-au hotirat tn ultimul moment si mai adauge si efteva vietime. N-am avut nici macar curajul si ma ure pe seara de servicin pe acoperig pentru ca, dacit militarii m-ar fii zatrit, ay fi fost adiugat ta numirul de- eedatilor. Acum insi cartierul ¢ din now linistit... dar eu tot nu pot scipa de privirea plimé de unis lui Martin, A murit_ considerdndu-mi tes- ponsabil de moartea sa, blestemandu-ma. Totul & ireal dar, Ja fel ca intr-un cosmar in care esti constient c& visezi, amintirea ochilor lui cpr lucind de manic m& tortureaz’ ca gi cum ar fi murit cu adevarat. Dar a murit eu adeviirat! LL. o RULETA MOLDOVENEASCA Am coborit weptele scd- ri blocului targdindu-mi obosit picioarele. In aparta- ment m-a intimpinat un mi- ros inchis si Kicerea fiuitoare a celibatului. Mi-am amintit de femeie... nu de nevastt- mea, ci de cele zece-cinei- sprezece femei care au ra mas aici peste noapte.., Nu am iubit pe nici una gi to- tusi pe toate. De fiecare dati, dupii ce EA adormea, continuam s& veghez obscu- ritatea camerei, s&-i veghez respirajia, prezenia, si-i mén- gai pirul si fruntea, mulyu- mindu-i in gand pentry acel ceva nedefinibil care 0 fnso- (ca pani in camera 3i sufle- tul meu. Unele dintre ele ar fi dorit si-mi rman alfituri, In astfel de momente, in astfel de dimineji citadine, ineiircate de ceaji, de ploaie murdari si singuritate, mi bistem pentru celibatul pe care |-am ales... apoi vine ziua de munca, nopjile de alergitur’ pe urmele infrac- torilor si toate aceste depri- mari se ascund adane fnli- uatrul mew, intr-o Zona in- tim& pe care o usucd, 0 ucid fri ca micar si mai obosese si mai constientizez, Ce naiba ma cramponez de viaja asta nenorociti? Privirea mea se plimba prin incipere, incercind parci A giseasci un singur motiv. Peste oboseala fizict se asezi o istovire interioar’, sentimentala. E unul din acele momente care te co- plesesc, din ce in ce mai des, pe masuri ce inaintezi in virsti, cfind faci socoteli gi bilanjul ifi apare tot mai 32 dezastruos. Coplegit de ri- ceala clipei, ma trantesc pe pat, indiferent la soarta mea, Cu’ doar jumitate de ort in urm& tremuram pentru viata mea, iar acum; impotriva oricérei ratiuni, sunt hotirat sa ma cule chiar aici. Ciu- dat... La naiba, © mult prea de dimineayi pentru ca si ma Jas bantit de metafizicd. Am sé dorm, am sa ma cufund in witare, am sh evadez din catastrofa care este viata, am sf trag corti- na peste team’, peste ra- fiune, peste instinetul de conservare... Cu un ge apuc telecomanda termi lui si il invalidez pentru co- municare, apoi mi fntore cu fafa in pern& gi incerc s% pling. Lacrimile se inci- pijancazi si refuze sf ude pustiul ochilor mei... eee vine baiatu"! am mormait eu clitinandu-ma pe picioare. Nu mai bateji ca animalele in usa mea, fir-a-fi voi st fiji ai dracu- 1 c-O s-0 scoatefi din (atani. Eram aproape gata si deschid cand mi-am amintit totul: asasinarea lui Martin, de Kaleaghin... M-am dat repede la o parte din fata ugii gi mi-am edutat tocul. I lisasem ag’jat de spitarul scaunul din faja terminalului. Am scos pistolul si am re- venit la usd. — Cine e gi ce naiba vrei? ~ Hai, mi, Dumitrescule, n-o mai fa pe nebunul si deschide usa, ei se with ve- cinii la mine. Bat de zece minute! Era colonelul. Pulsul meu s-a accelerat mai abitir decat © Toyota Tornado. Prima mea idee a fost si trag ‘cA- teva gloanje prin usi... Si ce rezolvam cu asta? Kalea- ghin nu era singur si, chiar daei reugeam si le fac de petrecanie la tofi, nu aveam unde fugi. Asta trebuia s& riman& ultima opjiune, Tre- buic st viid dack nu putem ajunge la o inelegere cu Secret-ul gi abia dupi egu- area tratativelor st-mi folo- sese automatul. Poate ch mai exist © cale sti-mi sal- vez pielea. La urma urmei dact ar fi vrut si mi ucida, near fi batut la ug’. — Deschid, dar si nu faceti prostii, i-am avertizat, Tin un TT cu piedica ridi- i, Indreptat asupra_ugii ~ Mai bine ai griji si nu faci tw prostii! rfispunse rece colonclul dup’ 0 se- cund’. Nimeni nu-fi vrea riul, esti destul de degtept ca si injelegi ci tot ce vrem este si vorbim. Am trecut repede pe sub vizor, de partea cealalti a tocului usii. in clipa aia am blestemat faptul ci nu-mi instalasem un supraveghetor video pe usi. Ag fi stint cum trebuic si-i primese, Am tras ineet langul de si- guranti si am intors yala. Cu un gest zmuneit, am deschis uga si m-am tras in spate, aptecat. in cadrul ugii nu stiitea decit Kaleaghin, ranjindu-mi dispretuitor, Grimasa i se anticipatia sterse instantaneu de pe chip gi intra, inchizand uga fark si acorde nici cea mai mici atentie atitudinii mele riz- boinice. ~ Nu fi tampit, Sasa, mur- mori el asezandu-se pe mar- ginea patului. Sti si tw ch dacd te vroiam mort nu mai apucai si te irezegti Am lasat fncet pistolul jos. Colonelul a remarcat sticla de Metaxa in care nu mai rimasese decdt o sin- gura guri si a schijat un gest interogativ spre mine. — Pot? - Nu. Spune-mi ce vrei de la mine, m-am ristit eu. Nu te wita aga enigmatic ca un Sfinx, spune-mi ce joc face Seeretul cu mine, Vreau adevarul, tot adevarul, desi am ji cu o plrere despre afacere. Nu mai spune?! Pai, dai drumul! Mi-am ‘inghijit cu greu saliva. Nu m& puteam im- piedica si nu incerc © sen- zajie de umilinj’ in faja aerului de superioritate cu care mi trata, $tiam e& ati- tudinea lui se datoreazi pozijici privilegiate pe care © dejinea in societatea mol- dovencasci, unei indelungi practici a imunititii totale. Ca de fiecare dat’ cand cineva imi aminteste c& sunt un timid nativ, cind se foloseste de aceasti timidi- tate pentru a ma domina, m-am fnfuriat cumplit. Cu un gest brusc, am indlfat psitolul si am tras un glont care a trecut la cajiva cen- timetri de tampla colonelu- Ini. Secretistul a scipat sti anticipatia RULETA MOLOOVENEASCA cla din man’, iar tenul lui a cipitat culoarea tavanului meu igrasios din baie. Glon- {ul a plesnit sec, infiginde- se tn rama ferestrei ~ Ce-a fost asta? m-a in- trebat printre dingi. = O glumi! am fAnjit ew satisficut ci inversasem ra- portal de forje, Un superior igi poate ingtidui din cand in cand o glum’ cu un sub- ordonat, nu-i asa? — Ai aflat, deci, mui- muri colonelul recipitandu- si calmul. Mi gindeam c& ya fio surprizt. Cine te-a anunjat? Sangheli tm per- soana? N-avea cum, pentru ci linia ta a fost suprave- gheati in permanenyi. = De c¢ Lafi ucis pe Martin Ivan Katurin? Bruschejea intrebiarii_ mele era gfindit{ s&-1 surprind’ pe fostul meu coleg. In loc de asta, ¢] gi-a permis s& afi- geze un nou zambet, de aceast{ dat& lipsit de ironie ostentativa, ~ A fost o greseald, mi-a nispuns flirk si clipeasca. Nimie altceva decat 0 nefe- riciti greseala. [am spus lui Vanea Liukorski — nu-l sti, @ unul nou — si-l suprave- gheze cu cea mai mare atenfie, pentru ci ¢ implicat intr-o afacere de care de- pinde intreaga stabilitate a Federagiei. injelegi, binein- jeles, la ce md refer! Martin Asta al Mu n-a gusit altceva mai bun de facut decat si te sune folosind un bruiaj pentru acoperirea semmalului “util. Idiotul de Vanea m-a cdulat, nu m-a gasit pentru ea... in fine, probleme per- sonale, si atunci s-a gandit sii salveze singur Federatia, aga tncat Ia timis pe Vo- lJodea gi pe un alt amic la apartamentul inginerului, ut mind ca apoi si se depla- seze la tine. Din fericire, ‘Vanea, intre timp, s-a gandit sd incerce si ma localizeze prin senzorul vital gi astfel a reugit si dea de mine la timp ca s&-{i salvez curul nenorocit, Nu vita cA numai mie imi datorezi faptul c& Poti sh te joci acum ou pis- tolul ca un cowbay! Ultimele cuvinte le ros- tise pe un ton atat de iritat, ineét mi-am dat seama ca nu joacd teatra gi c& s-ar putea si spund adevirul. ~ Binefnjeles ci Vanea nu glia cine esti... cine vei fi, dar asta mu fi scuzd inifiativa, Acum ¢ inchis in beciul sedinlui nostru din Copou si asteapti si i se hotirascd soarta. M-am gan- dit si-l pistrez un timp, pand la numirea ta oficial’, pentru cazul in care... ai planuri pentru el. M-am relaxat intr-o oare- care mésuri si m-am agezat pe un scaun, in celiflalt colt al camerei. ~ S& te cred? |-am intre- bat cu retorie pe Kaleaghin, El a ridicat din umeri si si-a fntors privirea-de la mine spre fereastra pe care jueau cateva raze de soare. Era prima zi, dupi multe sdp- Uimani, cAnd soarele de toamna indriznea s& spargit smogul orasului gi, culmea, si poposeasci in camera mea... Doar pentru cateva clipe, apoi, razele se ascun- 33 RULETA MOLDOVENEASCA seri inapoi in spatele zidului cemusiu al norilor. ~ Sunt nei multe lucruri de Hmurit, am continuat eu, Ai stiut tot timpul de imi nenja numirii mele, m pus st ma implic intr-o afa- cere deja rezolvatii... Kaleaghin se ridici bruse in picioare. - Ai mai multe alterna- tive decat creai, Poti si rami aici si, fh agteptarea deciz de la Centru, si incerci si deslugesti adevirul, poti si vii cu mine gi sti-ti spun cu adevarul sau, de ce nu... poti si ma impusti si st mai traiesti maxim cateva zile, hiiwit de Secret, - Unde vrei si te inso- fesc? A deschis larg ochii. Mi- rarea lui era foarte naturalé, — La intalnirea de aseari, Martin nu fi-a dat o dis- chet?! M-ag mira, pentru ei, de obicei, urma milime- tric instructiunile care i se dideau. ~ Miea di n-am apucat 5-0 ionez. Mi-am petrecut noaplea fn uscatoria blocului, agteptindu-i pe cri- minalii_ ti. ~ Nu-s ai mei, fi pliteste statul. Zii, ce faci = Ce naiba vrei de la mine, Kaleaghin? Eram bine- mersi, aveam o viaf’i nu fericiti, dar mulyumitoare in conditiile actuale gi a trebuit st apari tu si cu’ Sangheli si ma bigati fn rahat. Vrei sefia Secret-ului_ moldov. nesc? Ia-o, omule gi bagii-gi- © tii tu unde. Din partea mea poji si te speli cu ea pe cap, nu mi-am dorit nici- a4 odat sti fiu ef. ybucnirea mea nu i-a migcat nici un _mugchi facial. Am ficut cajiva pai prin camer’, gesticuland eu méina fn care jineam pistolul. — Nu te injeleg? Vrei mi compromifi ca sit-mi locul? Nu © nevoie ~ renunt de bund voie. Stiu c& nui pot refwza in mod oficial dar, dac& im ajuti, imi faci acte false, imi gisesti 0 slujbi in alt raion si... — Esti tampit, Alexandru. M-am intors spre cl, Mia fixa cu o privire crudi, dar sincer. — Imi bag picioarele intr. © astfel de sefie, a urmat el dup cateva secunde, Vrei si slii de ce m-am. stréduit si te scot din Secret? Pentru ci plirerea mea sin- cert este 4 egti un imbecil plin de naivitate, cu un ca- racter juvenil pe care nu se poate pune baz, Ideea ta nu face dec&t sti-mi fntireas- cd plrerea, Tu chiar crezi cf un om ca mine gi-a putea dori “si devin stipan peste niste piriinoi moldo- veni. Mam fncruntat, dar n-am sos nici un stinet. S-a Kisat moale fntr-un scaun de Han- gi fereastra si si-a intors chipul de 1a mine. Lumina mohorati a zilei, sau poate gindurile ce-i strabate mintea, fi atenuarti expresia facial’. Parea aproape uman, = Nu te supira, Alex, a urmat el eu glas molcom N-am nimic eu tine sau cu moldovenii, dar locul meu nu este aici, $tii eX un mos- covit nu ajunge aici decat a i dupi ce-a cAlcat pe bec Locul acesta © un exil. Po- vestea mea e simpli si n-am nimic de ascuns, desi numai Moscova o stic. M-am cul- cat cu cine nu trebuie, fata unui stab... Nu ranji, n-am Ricut-o din caler pur si simplu pentru ci imi pRicea = pe vremea aceca eram alt- fel. Accasti tampenie m: acs pe marginea pripasti ori mi autoexilam aici, unde puteam spera cit sunt destul de departe de mania stabului ori, dact rimaneam in Mos- cova, urma si fiu dat afar Secret, purtnd in dosar stampila. ,NESIGUR, lucru care mi-ar fi ruinat viata. Virginitatea fetei trebuia pli- tit fntr-un fel. Sunt o fire slabi, Fata mahirului ma iubea si poate ci dacii ale- geam co-a de-a doua vari- anti lucrurile s-ar fi aranjat in timp... M-ag fi cisttorit cu ea si aluinei tat-su.., dar la fel de bine se puteau a- ranja prin decesul meu pre~ matur, N-o si erezi ceea spun: am fost intotdea- una o fire slab’. Am ales varianta cea mai putin ris- canti, cu gindul ci mai des vreme sau mai tirziu afa- cerea va fi dati uitirli si ma voi putea intoarce in oragul unde m-am_naiseut. Acum vreo trei luni am Inaintat pentru a treia ark © cerere de transfer. Eram aproape sigur cl ataia ani de Lins, atatea eazuri rezol- vate cu succes mi-au d chis drumul spre capital’. Cererea mi-a fost returnavt in mai pujin de 48 de ore eu un aviz defavorabil. Nu anticipayia stiu ce si mai cred... cine- va, acolo, la Moscova are interesul ca exilul meu si se prelungeasca pani la moarte. — Mi se rupe inima, am incercat eu si-l iau peste picior, dar vocea isi pier- duse tonul acid, Poate ci totusi era vorba de altceva decat sefia Secret-ului, Ade- varul este ce niciodati pani acum nu vazusem in Kalea- ghin un om, ci numai o maginirie dedicati carierei, meschin’ si egoisti, eu acii- uni perfect calculate... chiar si acum cand imi mirturisea tn treeut evident dureros pentru el, eu injelegeam ch situatia prezenti nu era deeit un plan minugios pregitit. ~ Nu te agtepta la mild din partea mea, am conti- nuat pe cea mai inghetaté tonalitate de care eram ca- pabil. Nu te-am recunoscut niciodati ca pricten, si nu astepti compasiune din partea mea ~ Singur Iucru pe care astept este ca, in pofida cre~ tinismului tu, zise intorean- du-se din nou spre mine, sa-{i cunosti interesul. E ade- virat, te-am bagat intr-un joc periculos fara acordul tau, dar stiu ca, daca-l joc Dine; amandol aM!-vom-avea decat de cdgtigat. ~ Ce anume? Ce as avea eu de efstigat de aici? A offat exasperat. ~ Un prestigiu care te-ar face de nedoborat. Cei de la Centru sunt teribil de spe- tiati de toatd povestea asta, 0 rezolvare pozitivi pe care anticipajia RULETA MOLDOVENEASCA ti-as treee-o in cont te-ar face inexpugnabil si nimeni nu fi-ar refuza nimic... nici macar un transfer la Mos- cova pentru o persoank nedorit’. cum sunt eu. Doar nu ereai ci o numire atat de neasteptat’ te-ar putea face o figura populari in rindul secretigtilor de aici. Afacerea asta este drumul tXu clitre faim’, glorie si stabilitate in cadrul Secret- ului gi este biletul meu pen- tru jet-ul_moscovit. = $i daci nu mi intere- seazi? A ricamat si a ficut un gest larg cu mainile - Trebuie s& te intere seze! Esti bigat in treaba asta pan’ Ja gat... poate nu chiar pan’ la gat, dar ered 8 se poate rezolva. Mi-am reluat cursa iritata prin camera. Stiam ci are si motivul, are si mijloacele si ma infunde = Hai, mai Saga... = Nu-mi mai spune Sag am ribufnit eu ind pis tolul spre cl. = Injelege ci nu ai decat de castigat. Eu am facut toati munca, iar tu vei culege laurii. Am coborat pistolul. Ho- Uirdrea mea fusese deja Tuati, era o hotirire care nu mai fina de liberul arbitru, ci numai de imprejuriri, de logicd si de credinja ci, oricat Lag uri pe colonel, el cra singurul care ma putea scoate cu fafa curat’ din toati afacerea asta, = Unde te gandeai si metgem? I-am intrebat cu jumitate de glas. = Cum unde? La intal- nirea cu. Mesagerut! ~ Bi, te Sper ci {i ideile. Am ridicat privirea din ecran si am intalni albastti, cu lueiri de ojel, ai lui Volodea, Un zfimbet ironic ii spanzura in colful au ai mai Kimorit? mai limpezit une-i, Kaleaghin, sii nu mai ranjeascd asa. M& plictiseste! Lai auzit, Volodea, a intirit scrios Kaleaghin spre cel tl. Nu te sfituicsc si te pui rau cu viitorul tin sef. Nu mise para Volodea il ingrij perspectiva... De CA stie ch nu voi supr acestei zile. Temerile mele reniiscur’. M-am prefeut mi scarpin ca si simt sub costum forma asiguranti a pistolului »Da-mi un singur prilej gi Voi avea grit si pkitesti pentru moartea lui Martin, lepra! Privirea mea alunect de pe chipul boloviinos al lui Volodea pe cimpul gilbui de la_periferia fostului Ba cau. in fai sirul ruinelor cenugii se ridica gi cobora precum dantura ciobiti a unui boxer care a pierdut ultimul meci din viaja hui. De pe marginea drumului, panourile verzi avertizau in- trarea in zona moart’, Vizionasem fntreaga iar gisteare, + . RULETA MOLDOVENEASCA, - Cred eh acum esti convins ci afacrea © reala si are o mizi extrem de mai — Imperiul, am_murmurat eu fart si-mi fntore faja de la fereastra. = Spune-mi, de ce naiba li-ai luat pe sub balonsaid haina asta verde in carouri? Nu cit m-ar deranja, dar.. E mancati de molii. I-am rinjit lui Kales peste umir. = Molii de plumb, Sim- pli superstigic, am continuat dup& o secundi, Ce te face si-l erezi pe individul Asta si nu pe Trublan, cel despre care vorbea Ivy? Singur ai spus ch miza © mare, eu ag supralicita - spun ci e¢ uriaga, exclude o decizie Iuaté pe baza unei convin geri personale. ~ MA stii prea bine ca si crezi asa ceva! Am desco- perit insti nigte amici de-ai Ini Ivy care ne-au asigurat in covorul gros al ierbii, pani ce ma trezesc inotind intr-un Jan de ver- deat, M& opresc si sar de cAteva ori, incercand si privese peste varfurile ierbii. 98 Nu stiu incotro ma indrept, nut sti prea bine nici micar unde ma aflu, nu sti ce vreau... sti doar ct irebuie si-L ucid. Inaintea mea se ivesc ca din senin alti doi gardieni, M& arunc spre cel mai apropiat, dar fire lungi de iarbi mi se infisoari in jurul gleznelor si mu reugese si ma dezlipese de sol. Impulsul ma dezechilibreaza si m& trezese trantit pe spate, fixind cu ochi fnli- crimati cerul spuzit de stele din spatele chipului schi- monosit de uri al gardianu- lui. Tar stelele cad, patul armei coboar’ spre fruntea mea, stelele explodeaz%, ni vele imi sfigie privirea... si ma descopir inaintea Dick- Tatorului. E uriag, prelin- gindu-se in fnalt spre n sfargirea unei bolte singerii. Mantia lui are o culoare deschis&, rogiaticd precum nisipul Saharei. EL E TOTUL, EL E PUSTIUL, imi rispunde gindurilor un glas ce rezo- neaz’ in spatele frun{ii mele Apoi, DickTatorul isi aplecd chipul infasurat in glugi. Coborarea imi pare cai dureazi secole, dar stiw ci merit si agtept... pentru ci la capitul ef ma asteapti Adevirul. Voi afla adeva- ratele LUI wasitri, voi afla cine este omul sau dum- nezeul impotriva c&ruia am fost trimis si lupt. Nu are chip, nu are fat... nu aga cum m-as fi asteptat, De sub glugi iese un glob alcdtuit din mili- oane de fajete hexagonale, plate, asemeni unor ecrane. Seamini cu un gigantic ochi de musci. Migcarea i-a desfticut poalele mantiei... si observ, prin rostogolirea ur tului mew de groaza, ca nil are picioare — sub man- tie © doar un postament de cadavre, singe, oase, carne gi multe alte Jucruri pe care, mintea mea chircitt de groa. ZA nu le poate recunoaste. - DiekTatorul trebwie si tiiasct, rupe obscuritatea unul din ecranele uriasului glob. Pe ecran se profileazi chipul celui din inregistrarea de pe ComNet, Dac& el moare dicktatura va continua sub forme mascate, apiisarea social’ nu va urea niciad: la cota de explozie si masa- erul va dura intru:mereu, Dicktatura este 0 boali si, ca orice boali, trebuie dusi Ja bun sfarsit pentru a im- piedica recidiva. Pari Dick- Tator, boala se va perpetwa subteran gi va izbucni fas efnd mii de vietim = Tu esti DickTatorul, n-am de ce si te ascult, stig spre el cu © voee piti- giiatd, strangulati de teama, Incere si mi reped spre chipul uriag, dar picioarele nu mi se misci. Coborati i des- spre podea, ac muri a sili Coiele mu int fo marmurk, murmur fnuntrul meu un glas go- vaielnic de muritor. Jar Isus, iar EL, ce vrea?, ce vrea?, © numai treaba mea, © suferinja mea, e moartea mea. — Evident ch vrei ca anticipayia DickTatorul si triiasci pen- tru cé tu egti_acela, continui cu gi furia imi dezleagi gla- sul. Cuvintele mele aleargi aproape materiale sub cerul singeriu, reverberandu-mi inapoi fn urechi ecouri_am- plificate care mi cutremuri de durere. DickTatorul SUNTEM NOL imi rispund milioanele de ecrane, fuminate pe dati. De pe fiecare se distinge un alt chip, femei, barb: copii. — Toti? chighi strivit. — Toli. Cadavrele noastre fl sprijina, ochii nostri il ajuti si vada, gandurile noastre rele il ajutd si meargii, Globul se roteste si pe cel mai apropiat ecran se jeazi chipul lui Ivy. — Trebuie stil ucizi. Nu asculta cuvintele lor, ale LUI, sunt inselatorie, Uite, Kanga tine se afl um joy- stick. Apleacite si ia-l in mana. Apast. pe butonul osu. — Nu, mu Bf asta, fiule! Un spasm m-acutremu- rat. Era tail meu, decedat in wrm& cu gase_ ani intr-un sanatoriu de Oprire a Nepu- linjei, unul din acele centre de euthanasie. Am aflat imediat dup ce Lau ridicat gi am incereat si intervin pentru ael scoate de acolo, dar era prea tarziu, Mi s-a explicat c exista un ordi potrivit ciiruia rudele celor eu func{ii superioare in apa- ratul de stat erau ucise ime- diat dupa internare... Am plans, am but mult si apoi am uitat, Iam ascuns pe anticipatia laicd-meu in spatele unor amintiri controlate, suporta- bile, — Nu f% asta, pentru ed vei distruge omenirea — $i tu esti aici?! am murmurat_printre lacrimi, = Toji suntem aici, chiar gi tu esti aici, mi-a rispuns el cu calm, Mor{i sau vii, suntem aici. Toati omenirea este inchisi in acest Dick- Tator, omenirea este acest DickTator, Priveste! Prin fafa ochilor mi-au defilat zeci de chipuri cuno- scute si, in cele din urm’, ochiul de musc& si-a oprit rotirea aducdndu-mi in faq insisi {aja mea. = Nu aptisa butonul. deste-te, ce este preferabil moartea umanitajii sau dic: tatura? — Ce vrei st-mi spui? Ca umanitatea nu poate exista far dictatura? Zambetul chipului de pe ecran s-a insinuat ironic spre mine. = Abia acum ai injeles?! Desigur, iubitule. Umanitatea este dicktawri... Nu mi ! In orice tip de rela- tie dintre oameni unul dic- wari; exist cel care suferti si cel care provoaci aceasti suferingi — cA 0 provoacs cu bueurie sau tristeje nu inseamn’ nimic, important este ci o provoaci perfect constient, a doua zi rolurile se inverseaz’ si caruselul se va invarti in felul acesta... cat timp nu vei apisa bu- tonul. — APASA-L! urli: Ivy spre mine, cu iisturi sehi- monosite de uri. Nimeni nu jan: RULETA MOLDOVENEASCA merit sit Ideii; (ira Li noastré nu exist si dacd nu existi, moartea nu ne poate atinge pe nici unul. Privirea-mi_ se perind’ spre Ivy, spre taici-meu, spre mine, spre Kaleaghin, spre tofi ceilali, spre buton si nicdieri nu gisesc un ris- puns. Dar Dumnezeu...? Milioanele de chipuri ale Dictatorului fmi sispund ew tot atétea hohote de ras care se intrepitrund fntr-un va- arm general, se amestect, unindu-se tarciu in sunetul unui vaiet... care ma cotro- peste, imi macin’ congtiema intr-un ocean de durere ce ureti, urcl, urcii, imi ineack gandurile, unul cate unul pana cand, ajuns in Prag, mi hotirise. Apis pe buton. Zgomow! infernal imi plesneste urechile in vreme ce un Hichid rogu gi cald ma stropeste pe fai. Lupt si mi dezmeticese. Bolta sin- gerie gi cerul curge peste mine. Un alt zgomot, la fel de puternic Printre pleoapele abia deschise il zitesc pe Volo- dea cizut de-a lingul ban- chetei din fala, cu creierii zburali, iar soferul a di pirut, dar in dreptul locului lui, in geamul separator se deschidé o gauré mare care se risfir’ in suvife. Trezit bruse, imi caut cu infrigu- rare pistolul si nul gisesc. Intorcandu-ma, dau cu ochii de Kaleaghin. Imi face eadou unul din zdmbetele sale gi mi (imteste cu... pro- priul mew pistol. 39 RULETA MOLDOVENEASCA = Te-am trezit, asa cum mai rugat, la destinajie! face el, aplecindu-se i deschi- zind portiera de pe partea mea, Coboara, Saga! Cobor gi inspir aerul rece de munte. Suntem Ja captul unui drum forestier, Ma incearci un gand d evadare, dar renunj, Cel mai apropiat capat al lizierei e cam la doudzeci de metri si nu cred ¢-ag avea multe sanse sii ajung la adapostul umbrei dintre copaci. Ora twebuie si fie trecuti de cinci. Obscuritatea inserarii se strecoark deja prin ceata montani. E frig si imi tnve- lese strans balonsaidul in jurul trapului. - Mai avem de mers cam jumitate de ori pani la punetul de triangulajie co- municat, il privese pe Kaleaghin peste capota nistrencei. isi fereste ochii si arati o directie. — Intr-acolo! Hai, mergi inainte. Gesturile bruste nu sunt siinditoase. ifi seurteazi viaja, — Ai inceput si vorbesti asemeni ,,Curigitorului, am mormait eu conformandu-ma, Arunc © ultima ochiadi spre cadayrul lui Volodea. Nu credeam c-am s-ajung si-i regret moart ~ Poate ci spicitul lui a intrat in tine. Kaleaghin nu mi-a ris- puns. N-avea de ce. M& pu- tea ierta. Muribungilor li se iarti totul. Am mers cateva minute direct prin padurea rari de brazi, dup& care am ajuns la o c&rare. 40 ~ Nu te abafi de a firul potceii nici un milimetru, mi-a soptit Kaleaghin din spate, si nici nu accelerezi ritmul. Soapta lui s-a potic- nit in imensitatea eodrului ~ Nu stiam ci mai exis- 4 asemenea paduri, m-am mirat eu cu glas tare. Aerul tare si urcugul, poate si fri- ea, imi thiau respiratia, N-ai de gind sii-mi explici care ¢ seenariul?! Nu de alta, dar nag vrea si m& incure in ul fn care m-ai distribuit. ~ Aici suntem pe o pro- prietate guvernamentali, te- zervata vandtorii.., pentru sefii din raionul moldove- nese. Dact ai fi ficu parte din... protipendad’ ai fi... stint Gafaitul lui ma ingtiin- feazi ci urci la fel de greu ca si mine. Poate c-ag putea si m& intore fulgerator § Nu, de ce ag face-o? Nu mai simt nimic, ca si cum aerul rece ar fi amor{it in mine orice speranti sau do- rinji de viaja. — Din nefericire... pentru line... n-ai st faci parte... niciodati, Bu insti da, Dupli ce voi salva Federatia, im- piedicandu-fi totddald pla- nurile margave... fracturind migrarea temporal a Agen- tului... eu voi conduce Se- cretul moldovenesc. - Deci despre asta cra vorba! am thicotit eu. Doar atat. — Si vedem dacd fi se vor plirea la fel de nostime si cele cateva gloante pe care ereierul iu le va giiz- dui curand. M-am impiedicat si m-am. trezit intins pe jos, pe stra- tul umed de ace de brad ingilbenite. Cand m-am ridi- cat, radeam de-a binelea. Mi s¢ pirea absurdi amploarca acestei conspiratii menite s& ma indeparteze dintr-o func- tie pe care n-o doream... Mi se pirea ine si mai absurd ci cu trebuia si mor pentru acest luert - De ce nai spus asa?? M& repet, dar te asigur ca fi-ag fi dat slujba fri si-yi port nici un resentiment, — Nu fi idiot, Saga! Ni- meni nu demisioneazi dintr- o functic fn care a fost numit de Moscova, Nu pu- team s¥ te ucid, pur si sim- plu, pentru ci moartea ta li s-ar fi piirut suspect celor de la Centru, aga incit te-am inglobat in Planul Zina de dupi*, cu un rol pe care nici nu |-ai fi gandit. = $i anume? Intotdeauna ai fost un element nesigur, motiv pen- tu care ai gi fost dat afart din Secret. Nu stiu ce-a fost in capul acelui Sangheli de riscat poritia pentru a insista in numirea ta, Eu n-am facut nimic, decat si int&rese cele serise in do- sarul vu, = Nu divaga, colega! Spune-mi cum sund scena- sul, = Ajungem si acolo. Tu esti un camarad de-al Ini Ivy, complicele Ini direct. M-ai indus in eroare in ceea ce priveste locul aparitiei Agentului temporal. Fiind wprieteni* de ataia ani, m-am bazat pe informagiile tale, motiv pentru care am anticipatia dezinformat Centrul. Ivy te-a convins ci tebuie si ma omori gi pe mine pentru a »decapita Secretul din Mol- dova, Cu pretextul ci ne duci la adevaratul loc al apariiei Agentului, ne-ai tart in zon&, sperand st ne omori... ~ Numai ci w ai fost mai rapid si mai viclean decat mine gi ai reugit si-mi dejoci planurile, nu-i aga? Nu fnainte fast ca eu st apuc si-i impuge pe ceilalti doi secretigti care, in treacat fic spus, s-ar fi putut dovedi pentru tine nigte martori in- comozi, — Exact. - De ce naiba si w fi informat cu despre toatl aceastti poveste? = Ca si ne ascunzi ade- virul mesajului de pe Net. — Atunci, de ce si vi fi dezinformat in ceca ce pri- veste locul aparitiei? Nu are sens, — Ba are, puigor, Pentru aceleagi motive pentru care o fac eu: nu doreai si-ti rigti laurii in defavearea celor de la Moscova. ~ Bine, dar nu... Mi-am inghijit protestele. Aveam dreptate cand spu- neam ef Incrurile nu se lea- gi, asta o tia gi Kaleaghin, dat mu fnsemna c& plaaul lui nu va reusi, Nu era un plan prost. Un raport bine construit putea ascunde toate inadvertentele sub poliloghia propagandistict. Principalete dovezi fuseseri constituite: cei doi secretisti impuscaji cu pistolul meu, copia calc tlui lui Ivy stocati pe ter- anticipatia RULETA MOLDOVENEASGA minalul de acas&, intalnirile mele cu acesta, probabil fil- mate pe ascuns, moartea Jui Martin - de ce nu?.. = $i Martin?! = Lai ucis pentru ca iti descoperise jocul dublu pe care il fliceai. = Aga mi gindeam si eu, [i dai seama ins’, co- lonele, ci totul sun ca intr- un serial politist ‘de mana a n-gpea de pe Net, ~ Dac-ai sti ce le mai plac sefilor de la Moscova serialele astea! Ajunsesem intr-un lumi- nig, Afar era aptoape intu- neric. Un colt de cer dezve- lea o stea strlucitoare. — Frumos loc si mori! am murmurat eu impicat cu soarta ce m-astepta, - Nu-i in- toarse Kaleaghin apringfind o lantern, Nu-mi piisa ci urma si mor... cred ci de fapt nici nu vroiam s& accept lucrul acesta, desi cra mai mult decat firesc, dact urnvireai firul logicii Ini Kaleaghin. Doar cf... eram in pragul mor{ii gi nu ficusem ni care si-mi garanteze c-am tit cu adevdrat. Poiana se deschidea deasupra unei tape. O mare de brazi cobo- ra intr-acolo. Undeva in vale licireau prin ceaga densi cAteva luminife... ca in co- pile, m& agteptam si aud din nou litratul cdinilor, si mii gribese spre casi, unde bunica imi pregitea mimi- liga mea cu lapte. = Migci, m-a intrerupt din visare secretistul. ~ Un singur lucra aj vrea si te mai fntreb, am spus eu r&sucindu-mai spre el. Lamina orbitoare a lantemei cu halogen ma ficw sit clipese, =z ~ De ce au m-ai ucis inci de la masini? © ticere adanct se. List asupra plidurii, rupti- numai de raza de lumina care ve- nea dinspre_ silueta Lui Kaleaghin, = Pentru eii-mi pare rit de tine, rosti el dup o pau. pentra c& stin c& n-ai nici o vind si m-am_ gandit ci vrei sk vezi cu prop Ui ochi_ tre Agentului, punctul final al afacerii care te-a_doborat. Glasul fi era sincer gi trist. MA simfeam ca in Miorita, Eram pregitit sit mor, desi nu stiam prea bine de ce o fac, jar el cra trist cA mu-si poate sttipani arivismmil care] Picea si im- pingi Ia pierzanic un vechi cunoscut. — Nu c&uta sensuri, Ale- xandru, urma el pe acelasi ton dezolat. Mergi inainte © s& vedem impreun’ tre- cerea, si-apoi am sa te impuge, S& nu-mi porli pict! a & Frigul imi intrase adanc in oase. Agteptam de aproa- pe o ori in poian’, La un metru mai doparte de mine, Kaleaghin pirea si nu ia in seami zipada ce incepuse si curgi din cerurile intune- cate, Lanterna din i arn cercul defrisa Eram incon- a RULETA MOLDOVENEASCA pe de centrul poienii, colo nelul instalase un reflector puternic, dar il pastra stins pentru a-i menaja acumula- tori — Cum vom gti, pe intu- neric, cind se va produce tecerea? Lanterna aia a ta va deceda curdnd. = Vom sti, vom sti, mur muri secretistul, Sim teach prin cap c& fir lan- term’ nu fi-ag putea zbura creierul. Am un sistem de ochire gi urmarire special construit pentru ,vanditoarea' pe timp de noapte. S-ar pu- tea si nu te vad, dar fii gur ci moartea tot te va ajunge. — MA& gandeam ci... = Inchide pliscul ali oct Sunt obosit, congelat ca un macrou in galantarul uawi magazin, si mu vreau si-{i ascult diseursurile. Ai rib- dare, pujin ribdare, curind sc va termina totul. Avea dreptate, gliam ci pentru mine curand totul va fi istorie. Cu toate acestea nu reugeam si mi gandesc Ja moarte. Strivit de @ ciu- dati gi nemaiintalniti senza: jie de abulie, nu mi sim- jeam in stare si intreprind nimic, lumea reali imi piirea suspendati la o distangi in- tangibil pe care nici © ho- Urare de-a mea n-o putea stribate. Glasul instinetului de supravituire continua si-mi sfredelease congtiinga, inte zadamnicd incercare de-a mi trezi din amorjeala. muri- bund ce-mi distrusese vo- inja. in mintea mea_persista 42 inst dilema cogmaruluiavut pe drum, in masin&; apis butonul sau nu?! Era genul de intrebare de al c&rui r&s- puns depindea tol: angoa- sele mele, supraviejuirea mea, insugi, sensul_ primordial al existenjei... ca gi cum Dumnezcu m-ar fi ales pen- tru a afla Riidieina Viepii gi a Monti, Aveam sentimentul c& devenisem un gura, un Ales din ale clrui {eluri dis- plruseri motivatiile omenesti Alesul cure poate deseoperi infinitul. In raport cu acest sentiment inalpitor, dar gi coplesitor, supraviefuirea mea devenea 0 problematic’ mes- ching si neinteresanti, La urma urmei nimic nu ma mai lega de acest pimant, instsi viaja mea devenise o anti- camer a morfii, plini de nelinisti si agteptari_nefina lizate, 0 miai care nu mai merita atentic. Lumina lanternei colone- lului deschidea in poiani o potecd albistruie peste co- vorul alb al zipezii. M-am intors, incercand si descopir ceva in privirea sa, un re- gret, o decizie, ceva. [si qi- nea fruntea aplecati tn jos, fix, imobil, inet 0 secundi m-am gindit ci murise. = Stil, Alexandra! a spus el, iar glasul stu istovit s-a ridicat deasupra ticerii_mie- zului de codru preeum un vultur bitin aflat in pragul mori, Am clipe in care mi ntreb de ce fac toate astea, apoi privese in jur, oragul gi mareea neagri a distruger si imi spun: .Dupi mine, potopul!". Acum insi, prins in aceasti pidure, in aceasti Wicere neutri, m& incearci tot felul de resentimente im- potriva felului meu de-a fi. — Poate ci nu vrei si faci ceea ce vei face! am incer- cat cu anemic, — N-am dreptul si gan- desc aga, mi-a ripostat el, cu un glas devenit Daci as ceda sla moment, stu cl maine m-a blestema... ¢a si nu mai vorbim ci orice slibiciune se pliteste scump in lumea in care triim noi, cei din Secret, — Cui spui tu asta! Este... — Nu stii nimic, Esti rupt de realitatea Secretului ac- tual. Inainte, cand cideai aga cum ai piit tw, eral ue- cut pe linie moarti, Acum ins... linia este moarti la modu propti. Cei care egu- cazi sunt mai aspru pedep- siti chiar decdt dusmanii co munitarismului,.. = Spune-mi, |-am intre- rupt eu pe colonel, vreau s& stiu un Iucru inainte de a muri. E 0 curiozitate perso- naki. Chiar crezi in toati gar- gara asta propagandistici? Nu mi-a rispuns decit o ticere inghejati. = Pastreazi-{i intrebitrile pentru tine, a spus el intr-un tarzin eu 0 voce neutri. — E curiozitatea unui con- damnat la moarte, i-am rea- mintit eu. = Ti-am mai spus, singu- riitatea acestui loc blestemat imi amestect ideile, mi-a mar urisit el stanjenit, cu jumi- tate de glas. ~ E un loc binecuvantat, sihastric, care te ajutt si afli adevarul, anticipatia = In ora cred intotdea- una. E o cteding{ care intr’ in contvadictie cu glasul_ra- iunii, dar pe care mi-am plistrat-o de-a lungul anilor, un motiv al existenjei mele. Acum, insi, orele astea po- uecute in mijlocul pidurii, fri nici un megafon, fra slogane, fri Net si stirile lui propagandistice, firs cer- cul abitual de politruci eu are ma intalnesc, mi-au zguduit convingerile, m-au facut simi uit credinga. Multumese! Si-a tidicat ochii si ne-am privit cateva momente, apoi cl si-a intors faga. draculw mi-a aruneat el infuriat. Nu ma privi cu ochii agtia Kicrimati de ciprioari, o& lot te voi ucide... insi nu vreau si suffir, ~ Frigul ma face si pl M-am oprit si m-am risu- cit spre centrul poienii. O lumina difwzi infrunta lumi- na istoviti a lamternei. - Nu te migea, a guierat Kaleaghin repezindu-se spre reflector, Jetul de luming orbitor al acestuia a méivalit de-a latul poienii, oprindu-se varfurile brazilor. in cen- trul acestui wb de luming, strania strilucire continua s& se delaseze net, un con inecat in zeci de culori, cu varful in jos, care se des- flicea ciitre cer. Am asteptat cAteva _mi- nute alituri de colonel, améndoi cu risuflarea taiatt — Ai fost prezent si data trecuti? Iam intrebat gafa- ind de cmojie. Nu trebuia si apari? anticipatia ~ Nu stiu. Stiteam unul King& altul, uitand amandoi de condijiile noastre de victim’, respectiv efliu, concentrali pentru a nu pierde nici © secundi din miracolul Trecerii, In miezul conului de Tumind au apirut milioane de particule multi- colore, un fel de licurici care au prins s% zboare in cere, infigsurandu-se intr-un inel. Totodata, atmosfera s-a in- cilzit, ficind covorul subyire de zdpadi si se topease’, Dinspre con a inceput si adie o brizi calda, din ce mai puternict, pe masuri ce inelul particulelor se comprima spre centrul su. Apoi, fra nici un aver- tisment, a urmat ceva ase- meni unei explozii, Un flash orbitor ne-a ars ochii, odati cu suflul ce ne-a ridicat in get, aruncindu-ne mai multi metri in spate. Nu gtiu cat timp am ziicut inconsticnt dar, ni, am vazut-O. M-am ridicat si am fnaintat clitinandu-ma spre centrul poienii, acolo unde, sus- pendat& in interiorul conului de lumina, se rotea Femeia. P&rea un exponat intr-o ga- lerie de arti... in cea mai mare galerie de arti a na- turii, Nu putea avea mai mult de teizeci de ani gi era brunet - pirul if plutea rivagit in jurul capului, ca si cum ar fi fost scufundati, fn api. Ajungind tn apro- piere, am ramas impietrit de frumusejea ei. N-avea alte haine decdt 0 c&magi lungt care fi ascundea in integime trupul, cu excepfia picioare- lor de la glezne in jos. RULETA MOLDOVENEASGA Privirea mea s-a ridicat spre baza conului care se prelingea zeci de metri cdtre cerul intunecat. Era un spec- tacol grandios, acea superhit femeie adormité, rotindu-se deasupra pliméntului precum © balerind in centrul celei mai neobignuite scene din lume, un con fosforescent, aflat intr-o poiani din mie- cul salbatic al unui codru. M-am agezat in faja ei si am inceput s&-i urmirese rotirea lent&, de exponat, pas cu pas, inconjurand conut, golindu-mi minica de yocea care imi amintca de colonel, de adevéirul tristului univers prin care imi ti ele Prime de ving. = La o parte, Smuls din reveria con templafiei, m-am rasucit i Iam vézut pe Kaleaghin ridi- candu-se dintr-o tuft, fixan- du-mi cu pistolul, Ficusem un cere complet si ma& aflam din nou intre el gi Agent... prostii. — Nu fi tampit, Kalea ghin, iam zimbit eu secre- tistului, N-ai si tragi — nu poji impugea aceast femeie, nu poate fi ca Agentul ‘Undeva existi o greseali, = Di-te dracului la o parte, pentru cit oricum voi trage, url colonelul, Chipul Jui cra contorsionat de o uri pe care n-o puteam inteleg Nici pe mine nu mi pu- tcam injelege, ragiunea fyi pierduse orice putere asupra mea. Ag fi putut sii colonelului arma cat ti fusese incongtient, chiar si-1 ucid, mai aveam ganse si musamalizez afacerea Zia 43 RULETA MOLDOVENEASCA dar toate aceste jionale se scufun dau unul dupa altul in facut subteran, adane si linigtit th care pluteam in acea clip’. Trage, trage, colonele! i-am xispuns eu calm, rete’ gandu-m& pas cu pas spre centrul de lumina. N mit dau la © parte, n-am si ma mai las condus de in stinctul de conservare si nai s-o Impusti pe femeie. — Nu fi campit, a Kitrat Kalcaghin. Se apropiase la va metti de mine si am citit in privirea Iwi hotararea de a trage. Fugi, aleargi in pidure, nimic nu pierdut ~ joack-ti ultima gansi! Ce vei face? Lisind sa moara femeia ucizi umanitatea, perpeluczi comunitarismul si tortura lui, condamni omenirca la alte sute de ani de selavie. $i dact totusi Ivy au mijea? Si daci mintea? Cine sunt eu am sit poate face trupul meu impotriva armei Ini Kaleaghin? M-am trezit sciildat de lumini, Intrasem in conul fosforescent alaturi de fe- neie. Mai sunt cAteva se- cunde pani se va definitiva Trecerea, url disperat leaghin, ‘Am atins-O si i-am_sim- nu? fit trupul cald sub varful degetelor mele. Pistolul a tunat si du- rerea mi-a stripuns fiecare fibri a corpului... Ochii mei au coborat si am privit sub balonsaid — prin una din cele cinci giuri ale sacoului a |agnil sfnge. Al doilea glonj, al treilea — au teeut prin giurile bainei Ini Ivy. Patru, cinei gi am crezut ca totul sa terminat.., Apei, in vreme ce am inceput si mei preling spre pamant, am auzit suieratul celui de-al gasclea. Tristejea si dezami- girea m-au invadat asa cum buruienile si uitarea acoperi mormintele .De ce naiba ai _murit? m-am pomenit intrebindu-mi in vreme ce poiana, colo- nelul gi codrii se desfiiceay in miliarde de particule mul ticolore, Alexandr inirebare campiti Da?! Pune bare inteligenti wDe ce naiba ai wii Am ridicat din umeri si am oftat, Privirea mi inaljat din iarba primavac talic’ pe care zicea intins’ femeia moart’ catre cerul insangerat de apus. Era tarziu si ebuia si mi in tore la cabani. In vreme ce coboram poteca printre brazi, gandurile mele se inecan in neliniste si fricd de vitor In urma mea codrul se to- pea in aburi de ceati negri, ascunzindu-se in uitare gi inexistentf. asta e 0 Tu o intre- s-a anticipajia Tn Noaptea NUNTii e Bojohn il irita cumplit im- P bulzeala din nanti, agezarea efe- mera a samunilor nomazi. Cu cat se chinuia mai mult si se {ind aproape de ghidul siu, cu atit era mai convins ef nu facuse o alegere bund, in fond, cu creditele pe care va tebui si le pkiteasc’, ar fi putut gsi un loc mult mai sigur gi mult mai plicut. - Mai repede! ii sopti Cob Amuschy, consilierul Scrviciului de Plasament Stra- legic, care fl tndruma de peste dout o suri prin furnicarul n&scut in marginea degertului, 1a poalele Muntilor Alep. Ti era deosebit de antipatic omuleyul acesta, in care era nevoit si-si puna toate sperantele. Dupi ce cizuseri de comun acord asupra detaliilor tranzactiei la sediul SPS-ului, fusese abandonat in seama con. silierului Amuschy, care il tara acum prin gloata de samuni nespilati si pe jumatate silbatici... Arita jalnic ultimii adep{i ai vechiului imperiu de pe Sama... ~ Priveste! fl indemn’& consilieru! oprindu-se bruse, Ea ¢ mircasa... fl ag- teapti pe Rodar. ‘Centrul atentici tuturor celor din jur era o mic& tribund improvizati de la care, agitindu-si bratele, 0 femeic vorbea cu un glas tundtor, insufletind multimea ce ii anticipatia BOGDAN TUDOR BUCHERU Moto: »Timpul descoper’ toate Iucrurile." Erasmus, Adagia insolea fiecare fraz’ cu de [upté. Lipsit de amp si optici, care tocmai i se laboratoarele SPS-ului, Bojohn nu putea auzi clar ce spune si nici nu reugea sii wArease’ prea bine chipul. Ace frumoasa prinjest Salefi? $tia ati ante despre ca, incat realitatea -I impresionii deloc. La nici treizeci si cinci de ani, femeia ingropase nu mai pujin de patru birbali, tofi fiind ucisi de ciitre republicanii care, de la detronarea gi executarea ultimului fmpirat, Piceau legea pe Sama. Trecuser’ peste o sut{ de ani de la moartea lui Hajin al Vi-lea, zis cel Gras, 0 perioadi de total deeddere — aga vor consemna majoritatea tratatelor de istoric, - Hai! il impinse Amuschy. Trebuic st ajungem in muni inainte de apustl soarelui. Mai privi cfiteva clipe la printesa in- vesmantat’ in alb, apoi tsi puse in migcare cu mare grentate picioarele. = Asculti, Cob! ii vorbi el dup’ ce il prinse din urmi. Mi-ai spus ci trebuie sti ajungem la templul din munji... Atun de ce n-am aterizat direct acolo? De ce m-ai pus s& stribat ore intregi prin desert, iar acum, prin invalmaseala asta? ale yi strigtte extinpasera fn 45 IN NOAPTEANUNTIL incetineasc’. mersul, ghidul isi fntoarse capul spre el, Lisind si i se adi fata scofileiti si ochii giilbui. - Nu pricepi?! rispunse el soptit. Degertul ¢ complet nesupravegheat, pe ind zona mwuntilor si a nantei este fnje- sali cu agenti ai guvernului si risctim si picim in capul vreunuia... Te asigur 0% n-ar fi fost deloc placut... Bojohn inghiji in see gi continu’ si meargi in vicere alaturi de consilier, bles- temind in gind clipa in care se hotirdise si apeleze la serviciile SPS-ului, Poate nu ra prea taraiu si renunje la contract. Nu plitise inc’ Oamenii cu care igi incrucisa pasii in limp ce sé striduia si se fini aproape de Cob Amuschy fi pirean din ce in ce mai straini, mai primitivi. in fond, fl despirjea de ei o distant cnorm’ si numai_ situatia lui disperat |-a adus in acest loc atat de vechi. Afacerile lui, majoritatea ilegale, nu merseseri prea grozay. Tar acum ineurease socolelile unor barosani ce-i juraserd ‘Azbunare crunti... Va trebui si pliteasca cu toatt agoniseala sa pentru a se ingropa definitiv aici, in speranfa c& nimeni nu-l va gisi si-i cear’ socoteali. Tristé per- spectiva pentru cineva aflat in pragul a patruzeci de. ani... Sub mantaua groasii gi rigid’, Bojohn nu se simjea deloc confortabil, dar era nevoit si se immbrace la fel ca toti cei din acest loc. Simind ci se sufocd, Risase gluga jos, desi Amuschy il sfituise sti n-o fact. Barba aspri gi pletele proas. pat implantate deveniser’ insuportabile pentru cl. Nowa lui fizionomie fi era total string - in doar zece ore, SPS-ul fi oferise o alti identilate. Ia stai putin! se opri Bonjohn, su- fland din greu. N-am putea face rost de- un aeroglisor? il intrebi pe Cob, — Nu e bine, clitin’ nemuljumit din cap celiilalt. Risciim si nesocotim legile.. Astfel de amanunte nu sunt consemnate gi nu Je putem controla, — Fii serios, Cob!... Nu putem_ gregi cu nimic dack ne usurim drumul. Haide, omule, trebuie si ai ceva bani la tinc! — Nu ¢ bine, repeti consilieral, varan- du-si mainile in buzunarele mantalei, = De ce nu? Eu acopir toate cheltu- iclile, ai uitat? se abjinu cu greu Bojohn s& nu-gi iasi din fire. Nu-i convenea de- anticipayia loc faptul c& depindea de un om ce-gi alesese acest aspect deplorabil, dat de trupul sfrijit gi de mainile contorsionate ce atfrnau asemeni unor crengi rupte. - Nu pricepi ci riscim enorm?... Suntem nigte intrusi aici gi oO initiativa, oricdt de mie’, presupune un tise imens pentru noi doi. Nu putem schimba ceea ce deja s-a intémplat. Cauze diverse, imposibil de previizut, ne vor anihila efor- turile de modificare... si, foarte probabil, chiar pe noi... Haide, mai repede! incheie Amuschy. Strangand din dinti, Bojohn se supuse igi urmi nesuferitul ghid spre marginea e7irii cuprinse de febra pregitirilor nup- fiale. Printre corturi si magini, tot mai multi birbayi, femei si copii se’ stringeau fn jurul locului in care Salefi, printesa de al e&rei glas ascultau cu sfinenic, tsi astepta mirele s{ coboare din munti. Neluaji in seama de nimeni, cei doi reusira curind si piriseasci nanta. Bojohn isi ridic& privirea spre piscurile batrane care, de milenii intregi, se impotriveau degertului. Dintr-o dati nu mai dispretui pe acesti iameni_ silbiticiti, urmasi ai pionierilor care colonizasera Sama, construiser’ un imperiu, taiser’ pentru acesta si aproape muriser’ odati cu el. Aveau si fie rasplatii curand pen- tru fnerancenarea lor, dar ei n-o stiau... Poate ci nu va fi prea plicut, totusi, st- gi triiascd restul zilelor printre ci, caliu- zindu-i spre victorie... spre miretia noului imperiu. Pitrunseser adinc prinwe versanjii de piatrti albicioast cind cilauza se opri pentru clip’. = Trebuie si ne gribim! La ora asta Rodar a parisit templul, mai mult ca sigur, vorbi Cab. Numai de mers in grab’ pe muchiile stancilor nu-i ardea in acea clipa Lui Bojohn, ins& deja nu mai avea de ales. il urma pe imperturbabilul consilier, sperfnd si-l intampine pe Rodar, viitorul impiirat anticipayia NOAPTEA NUNTII din neamul Baras, inainte ca acesta st ajungi in vale, acolo unde! agteptau samunii pentru a-f petrece la nunti. $i dupa ce-l va fntalni... De fapt, nu i se spusese nimic despre modul in care va avea loc substituirea. Amuschy nu mergea chiar pe drum, ci il urma ‘strecurandu-se prin_ spatele blocurilor de piated ce-1 marcau. Incercand si arate acceagi precaufie, Bojohn aproape c& se tara in spatele lui, Calea spre tem- plul Alep, unde Rodar, marepul condu- citor se retrigea in momentele de cumpiind pentru a se reculege, serpuia stingaci, urednd. eu greutate printre varfuurile zdrenquite. ~ Jos! porunci ghidul, tragdndu-l in umbra unei stanci, apoi fi facu semn si lack gi-i arti cu mana ceva, in fafi, Chinuindu-se pana fa lacrimi si vada despre ce era vorba, ziri in cele din urma trupul unui om, chircit la randul siu in spatele unui bloc de piatri. - Nu ne imine decAt si asteptim, yopti_ consilierul, Degi nu infelegea ce se intampli, Bojohn increme! lipit de zidul rece, carecum multumit de faptul c& mu mai uebuia si goneasci, La fel de nemiscat astepta, de cealalté parte a drumului de munte, necunoseutul. Un zgomot slab ajunse la ei, anunfand venirea altei persoane gi, intr-adevar, din bucla franti a potecii se ivi un birbat. inalt si chipes, cu barba deasi si parul Jung, era, fra nici-o indoiald, Rodar. Purta pantaloni negri, foarte largi si o tunic& cenugie, exact vesmintele pe care Je avea gi Bojohn pe sub pelerin’. Sc apropie cu pasi mari, hottirati, fri grija. Fulgerul alb fi spulbera capul, doborandu-1 in mijlocul drumului. Pagii asasinului fugar se topiri repede inapoia stincilor ce mascau calea spre templu, Bojohn urmitise uimit crima, nevenin- du-i s& cread& cit totul se petrecuse atat de repede, atit de simplu. Se uitX nesigur 47 IN NOAPTEA NUNTIL spre Amuschy, asteptind ceva care si-l linigteasc’i, dar ranjetul abia schijat al acestuia fl tulburd si mai mult. — Republicanii astia... Avem cale li- bera, il indemn’ ghidul s& iasi din as- cunzitoare, apoi se indrepti spre cadavru si, dup ce-i smulse colierul din aur masiv de pe picpt, il tari, tragandu-l de picioare, chiar in locul in care pandise asasinul. Gata, pune-i asta gi esti Rodar, spuse consilierul fntorcindu-se lingd Bojohn gi, in timp ce acesta igi prindea la gat lanjul cald inc, fi cu semn st-l urmeze. Trebuie si alergim!... Daca soarcle apune si n-ai ajuns la vale, nunta se anuleazi. incepurd s& fugi din ce in ce mai repede, fmpiedicdndu-se deseori. Cu fiecare pas, cu fiecare salt, Bojohn realiza tot mai mult cl ireversibilul se petrecuse: el era acum Rodar Baras, viteazul samun, la auzul al c&rui nume mii si mii de inimi tesireau pline de speranti si mandrie. Nu mai era un om, un simplu om fnchis in scoarfa neplisitoare a isto- riei, ci era un simbol! Era cel care va ridica din cenus noul imperiu, mai mare si mai puternic ca oricare altul... Sama va deveni centrul lumii cunoscute pentru milenii fntregi. Urcase in spinarea timpului, acum mergea odati cu valu! si nu mai exista cale de intoarcere... $i aga cum orice abatere de la liniile de cémp temporal era eliminata in mod spontan, tot aga era garantati realizarea actiunilor esenfiale ce definese acea portiune a cimpului... Nimic nti va putea sta in cale! Plin de avant, nu observase c&-l lisase in urmi pe Amuschy gi se opri nehordrat, in clipa in care in faqai i se deschise imaginea pantei apasate de fnserare. Luminile se aprinseseri deja, deschiz&nd un euloar de sedntei fn mijlocul corturilor, pana la poalele muntelui. fl agteptau. = De aici ne despirjim, spuse con- silicrul, gafaind din greu. Da-{i mantaua 4B jos si las& colierul la vedere... Apartine de secole celor din neamul Baras. - Da, da... Sti Este si azi ‘imparatului — Pot considera, deci, ci s-a contractul fntre tine gi Serviciul sament Strategic? — Da, putefi incasa nenorocitele alea de credite... Sper st merite banii pe care-i dau! ~ Pretul este foarte bun, ¢crede-mil... Ne-a costal enorma concesionarea acestui interval de timp... $i nici un client nu s-a plans de noi pan& acum... in fond, iti garantim ci nimeni din timpul nostra nu va interveni in acest sector atata vreme cit vei trai... Nimeni nu va ajunge la line... Asta ii doregti, nu? Bojohn igi intoarse spatele gi se indrepti cu pagi mari spre agezarea din vale. Mergea aproape fir si sesizeze ce se falampli in jurul s&u, cuprins de o dogoare interioaré cum nu mai triise in la. gatul incheiat de Pla- : thane Le gg 3 4 -anticipaia toaté viata sa. Totul mersese prea repede... gi, de aici inainte, lucrurile vor curge si mai rapid. Cunogtea aproape fiecare am&nunt al viefii lui Rodar si, totugi, nu se simfea in stare si-si intre in rol.- Era exact opusul personajului siu, mu facuse niciodatt ceva cit de edt impor- tant, Samunii i primiri in liniste, legd- nandu-si doar Ficliile si armele deasupra capetelor. Stia ca aga le era obicciul, cA vor sirbitori maine, in zori, dup’ impli- nirea casitoriei, dar ticerea lor ii aceentua nesiguranta. Trase aer adinc tn piept, striduindu-se s& nu para intimidat de privirile lor ce amestecau veneratia cu bucuria. Trebuia si se poarte cat mai firesc. in mijlocul nantei i intampina mireasa. Invesmantaté intr-o rochie pur- purie, prinfesa Salefi il saluté cu o simpli inclinare a capului si, dup’ ce fi raspunse cu acelagi gest, Bojohn se las’ condus spre alam, singura clidire a agezitrii, o imens& constructie cu ziduri de piatra. Barbatul cerceté discret femeia gi, de aproape, fu surprins de misterul ce-l ris- pindea chipul ei, in’sprit de soare si de vant, tonturat tn luminile palpfitoare de parul blond-castaniu, Intraré si, dup ce st&biitura un labi- rint de coridoare, pitrunseri fntr-o inci pere Semiintunecata, cu peretii mascati de sus pand jos cu draperii grele. Bojohn se indrepti, alituri de sofia sa, spre patul ce domina camera. — MA& intore in cateva clipe, sopti prinjesa zambind, apoi, dind la o parte faldurile de langi ea, disp&ru in ceea ce el banui a fi baia. R&mas singur, birbatul inspectd rapid podeaua acoperita cu lespezi mari de piatri, peste care se scurgea stofa ce fm- brica zidurile. O singurd masufi joas’ completa goliciunea camerei, sustinand Jampa minuscul’, a c&rei lumina firava se pierdea neputincioas& in jur. anticipatia IN NOAPTEA NUNTIL Pentru prima dati de cfnd pusese piciorul pe Sama, Bojohn se simfca sti- pan pe situatie. Urmau pentru el patruzeci gi trei de ani de glorie, mai mult decat gi-a dorit vreodat{ s&i t&iasct... Tar urmagii sii vor conduce galaxia... O vor conduce chiar si in ziua fn care cl va fi obligat si bati la poarta SPS-ului, pentru a se intoarce in tim gi va inehide bucla, aga cum cer legile implacabile... $i, oricum, avusese griji si-3i asigure un mic avantaj, eludand regulile SPS-ului Se agezi si, cu mare atentic, isi scoase de sub unghia degetului mic al mainii minuscule implanturi-amplifi- . $i le introduse sub pleoape, apoi recuper’ si amplificatorii acustici, pe care-i strecuré in urechi. Aveau sa-gi @iseascd singuri calea si, in foarte scurt timp, vor ajunge Ia locul lor, devenind activi. Multumit ci rezolvase problema, Bo- john se intoarse spre locul unde dispiruse femeia. Incepu sii perceap’ apa ce curgea, semn cé auzul fi devenea tot mai bun, Mai sesiz& si o risuflare strtini, foarte aproape si, uimit, privi spre faldurile de Hing’ el. O flactira strilucitoare ii distruse feasta, lisfindu-i trupul inert si cad’ pe agternut. Dintre cutele ce acopereau zidul patului ristri o siluet’ neclari, care se strecur’ prin incipere intr-o liniste deplin’, disparand afar’. Cob Amuschy aparu dupa cAteva momente din ascunziitoarea pe care drape- ria i-o oferise cu dirnicie in coljul opus si, luand colicrul celui mori, mormai pen- tru sine: - Republicanii agtia!... E al saptelea client pe care ni-l elimina. Nici nu-gi inchipuie cat ne ajuté afacerile prin efor- turile lor zadarnice de a menjine guver- nul. Intorefndu-se spre locul de unde iegise, consilierul vorbi cu glas scazut: - Vino, totul e in regula!... Mai repede, printesa o sa apara dintr-un 49 Iw NOAPTEA NUNTH moment in altul, il indemna pe birbatul fnalt, cu p&rul lung si barba aspr, care Se apropie gi-gi puse peste tunica cenusic Janjul simbol al neamului Baras, Dupai ce-l privi cateva clipe pe riposatul mire, Amuschy impinse jos. cadavrul si, prinzindu-l de picioare, il trase dupa el. — Bine c& armele astea nu last urme, sopti_noul Rodar. Consilierul incuviinté ugor din cap, apoi sc opri in ugii. = Deci, contraciul este indeplinit! con- semni cl formal si, Piri si mai astepte acceptul celuilalt, sc retrase cu griji din camera nuptial, ducind cu el corpul Lui Bojohn pe tntunecatele culoare ale alamu- lui. Se deplasa cu dificultate pe lespezile picrdute in bezn’, impovirat de nimasitele celui de-al gapielea Rodar. Amuschy se gindi ci pe Salefi republicanii reugiserd s-o ucid numai de trei ori pin’ acum, ceca ce dovedea o oarecare skibiciune din partea lor. Ajuns in apropierea iesirii din alam, consilierul se fmpiedic’ de un trup fntins pe jos. Probabil ci asasinul doborase una din garzi in fuga sa - E cazul simi ugurez sitaia, mor- mii Cob pentru sine si, varandu-si mina stngi sub pelerin’, scoase un mic obiect paralelipipedic, ugor fosforescent, pe eare- rasuci intre degete. Apoi lovi cu piciorul in corpul celui pe care-l cirase cu el. Hai, Bojohn, si mergem afara! Bojohn se ridici buimac gi, cu pagi nesiguri, tl urma in exterior = Ce s-a intamplat? ing lndu-se speriat spre Amuschy. — Ai murit., Un agent guvernamental SPS-ul a hotirat — nu stiu din ce considerente — si te recruteze. Vei fi unul dintre consilierii nogtri, Asta dupa ce {bine meseria = Ce tot s Cum si fiu mort?... $i de ce-au incremenit toate lucrurite? se uit’ Bojohn in jurul su, observand in- spiimantat cum oamenii si obiectele injepeniser’ in pozitii dintre cele ma bizare. Pani si flckrile inghejasera, accentuind nefirescul situatiei. Doar n-a stat timpul in loc! inghiti el in sec. — Era gi cazul siti dai seama! rispunse lipsit de chef consilicrul, Asta-i principala parte a muncii nostre, continu’ el si, extrigandu-gi de sub pelerin’ o mick agenda, incepu s-o cerceteze. In ima el, ui- anticipayia aceste. momente, fiecare unic, pe care noi le numim secvente, actionim pentru a produce cvenimentele ale ciror cauze riman ascunse de obicei Strecurandu-se printre oamenii tmpie- titi, Cob ajunse ling un grup de barbati ce priveau fix spre zarurile rimase in aer. Dupa ce verifick fn caiet, risuci cu mare grija unul din cle. Apoi, in timp ce Bojobn il urmarea palid la fata gi total dezorientat, consilierul se fndrepti spre o femeic excesiv de grasi, care levita intr-o pozijie ilar’, si-i plimb& un obiect minus- cul in jurul pieptolui, ~ Obeza asta, vorbi Amuschy, si sufere un atac de cord peste minute si eu trebuie si ma asigur se va intampla... = Si dack gregegti? prinse glas Bojehn. Sau daci nu vrei si faci ceea ce tre- buie?... Un alt consilier va interveni intr-o secvenf% ulterioari — © imposibil si faci modificiri in aceeasi secven{’ — gi va corecta eroarea, iar eu voi fi pedepsit... poate chiar cu disparitia. Oricum, sunt mort, ca si tine... Dar se fntimpli foarte rar... Luerurile trebuie si se desftigoare exact cum au fost consemnate, = Dar de unde gtii cum intamplat?! Cum pofi s& stii totul? - O intreagi echipi cerceteazi acest segment temporal gi, din secven{& in secventti, cartografiazi evolutia evenimen- telor — sper si fiu si cu avansat curdind printre ei... Cei din formajia mea vin si sigur indeplinirea celor consemnate. E 0 bucli, un fel de sistem fnchis, in care cauza si efectul coincid... — Nu se poate aga ceval... Trebuie si existe un inceput si un final, un punet spre care s& curgé totul, = Daci spui tu, Bojohn, zambi Cob sprijinindu-se de flacra unei tore, Simi zici gi mie cind vei gisi acel punct! — Nu te cred! insist Bojohn, aproape tebuie cite’ ca aga s-au anticipatia IN NOAPTEA NUNTII urland. Noi cum ne mis sth?! n dact timpul @ oprit timpul lor... Datoritt teh- alt nologiei SPS-ului, noi_ne deplasim in . Eo alth dimensiune, ce-i aga gr - Ar wrebui si fim gi noi tot intr-o bucli, cum spuneai adineauri r suntem! exclam’ con- ‘al, ugor iritat de nefnerederea celui- lait. Probabil ec alti, dintr-un egalon superior, se ocup de noi in aceste clipe. ~ Nu pricep, sopti Bojohn total dezori- entat. SP: Cum s-a pornit totul?... = N-am rispuns la toate... ° afli cAte ceva dac& stai pe lang mine. Sx mergem acum, ci mai am multe de facut in secvenja asta, incheie Amuschy. Apoi, urmat tndeaproape de noul consilier in devenire, porni prin alamul topit in nemigcare. 5 nidugeal, ele ciudatu- Am fnting mana pe noptier’t, apoi 7 on rez, NM pans foe Sk lui cogmay gi am aprins tampa am privit spre Rona, Dormea linisliti, cw un zambet calm pe buzele-i pline, ctr- noase, totdeanaa wmede. Ea nu avea { motive pentru a avea cogm: Eu, ‘Nici acum ou-mi putcam domoli tespi- rajja. MA simfcam obosit si sperial, Mi-am trecut degetele prin pair si m-am_ sailtat, rezemandu-mi de speteaza inal a patu- lui. Trebuia si mé duc is un psihiatru, sa-i spun despre visele mele... despr outile acelea de reptilt... despre nagterea mea... dintr-un ow de rept... Rona s-a miscat gi a intredeschi ochii, Si-a sters pleoapele grele cu dosul palmelor si m-a privit mustitor, — Co faei, iar nu poli st dormi? m-a intrebat. Ca de ficcare dati, nam avut curajul si-i spun despre cosmacurile mele, ceva m-a opril... Nimic neobisnuct, am ciiutat s-o linigtese. MA chinuie 0 idee S-a ridicat, la randul ci, agezindu-si capul pe picptul meu = Cred car trebui si-mi spui ce te frimanti, Greg. Simt ci acum nu mai ¢ vorba de vreuna cin povestile tale ciu- date...! ~ E ceva banal, Rona. Ar fi mai_ bine si dormi... 82 A dat coljul plapumei la 0 parte gi s-a rezemat fntr-un cot. Intensitatea privirilor ci mi (intuia aproape dureros. — Esti rivagit de tot, Greg! Tar pielea lie umeda si lipicioasi.., de pare-ai fi reptili! Am avut bruse un spasm violent gi cutremuriitor, si-am deslugit in ochii Ronei spaima. Nu m-am putut abjine auzind comparajia ci... — Trebuic si-mi spui ce se petrece! mi-a poruncit, pe un ton ce nu admitea nici un refuz. Mi-am dat seama ci venise vremea sa mirturisesc taina chinuitoare. = De vrco tre siptimani, din dou’-n dou nopti, am un cosmar..., i-am zis cu glasul intretdiat de frici, o fried ce pornea din adancul fiinjei, urefind néivalnic citre cugetul ce gi-aga mi-cra destul de zdruncinat, Mi nase... dintr-un ou de rep- tila! Rona m& privea eu atentie, ridicatt in gezut, cu pieptul gol palpitind la fiecare respiratie, agteptand s& continui. — E groaznic in oul acela, am reluat murmurand. E cald, e stramt si m& inviluie un fel de clisi, care miroase aga de tare ci-mi vine si-mi vars matele! Simt cum tree zilele, una dupi alta, intr-o monotonie ucigttoare, iar eu crese acolo gi locul devine din ce in ce mai nein cfipator, mai greu de suportat... Nerdb- darea mea se accentueaz’ continu, pint cind nu mai rezist gi sparg coaja oului anticipatia cu o lovitur’ puternici de coada! atunci_m& trezes Maina ei imi gsterse noile broboane de sudoare ce-mi n&pidiser% fruntea. = Si-acelagi lucru fl visezi de fiecare dati?! m4 intreb% ingrijorata. — Da, fi rispund cutremurdindu-ma. Tac gi inchid ochii. Migcarile ami au devenit mangaieri si o simt cum se apropie de mine, cum se lipeste de trupul meu, simt trupul ci gol presandu-mi cor pul si-mi aminiesc c& mai devreme, tn urmi cu doar citeva ore, am facut dra- goste mai bine ca niciodaté. A refuzat protectia, prima oaré dup’ nu stiv cat timp... — E, totusi, numai un vis, Greg aud soapta bland’ Langit buzcle mele. = Da, aprob. Numai un vis. imi las buzele in voia gurii ci si-un gind imi spune sarcastic, riscolitor: $i A nui aga?... © string in braje gi ma rostogolesc impreun’ cu ea in asternut. Corpul ci cald m& fne&lzeste si pe mine gi-n scurt timp valurile amorului ne fneacd, ne aca- pareazi... Scancetele ei devin gemete, migcile-i cive ale coapselor se transforma tn zvareoliri o aud, deodata, gand de durere la urechea mea: — Aaaah! Aaaa, Gree Unghiile-i kicuite mi se infig adéne in spate si ma ridic buimac, dezorientat, irk _ sii ingeleg ce se petrece. Fata fi e erispatt de durere gi-si indreapté palmele spre pantec, fntr-o incercare de a ealma cumva rSul din-néuntru. — Rona, strig innebunit de spaimi. Rona, ce ai?! e ceva... in mine!? bolboro- seste, cu ochii iegiti din orbite de groaza si durere. Tese... M& reped la intrerupitor gi aprind lumina. Si- ti anticipatia ‘VISUL LUI GREG ~ Rona... Rona..., murmur niiuc, ne- sliind ce si fac, Apue telefonul si formez numvirul de Ja ambulangi. Cineva, la celilalt capital firului, imi rispunde dupa al treilea apel. dar nu mai am timp s& vorbesc. Dintre picioarcle sotiei mele irupe un val de singe, improsefind cearsafurile albe gi, cu un galgait obscen, un ou uriag 1ese la lumina, purtand pe el cheaguri purpurii si-o urm& de placenti... Ochii Ronei il privese innebuniti pentru o clip. si-apoi trupul fntreg fi elacheaz’i, cufundandu-se fntr-un legin salvator. ~ Oh, Doamne-Dumnezeule!! murmur ingrozit gi cad fn genunchi la marginca patului. Oul, oul pe care-I visam fn cogma: rurile mele, era acolo, in pat, intre picioarele Ronei... niiscut de Rona... gi din el... din el urma s& iasi... si ies... it priveam gi simjeam cum pare’ pulseazit sub ochii mei, ghiceam sub coaja lui murdar& reptila dinduntru, sufocandu innebunind din cauza mirosului fetid ce-o jnconjura, dorind cu ardoare sf iasi... si ies afarat Coaja s-a spart fn buctii, nimiciti de © puternich lovituri de coadi si reptila... am iesit afari! Nu mai stiw de sunt cu ori ¢.., Ochii-mi mici gi reci privesc incordaji pulpele pline de sange ale femeii gi limba-mi despicatit purcede la 0 ultima curtijire a trupului-gazdi. Macar alata lucru mai pot face pentru ca... pen- tru Ron Cand termin, cobor din pat eu migciri rapide, ies din dormitor si m& indrept spre bueditirie. Ure pe dulapul din perete, sparg plasa gurii de aerisire si pitrund pe cog, in intuneric. Jos, in canale, mai ag- leapt ceilalti. Nu va mai dura mult si-n curind vom fi destui pentru... 53 DAN D. FARCAS Sfanta luptA impotriva rAului ee iecare dint noi a auzit ori a F citit in copilarie basmul cu Fat Frumos Zmeul cel ru. Cand seau Tuat la bitaic, am stat cu topii cu suflctul la gurl pentru a vedea cine va fi invingatorul, si ne-am bucurat_nespus atunci cand a invins cel bun" si a fost ucis cel ru", La aceasta se mai adi- uga si bucuria ci cel bun era, pe dea- supra gi frumos, in timp ce raul era hidos. in cele din urm& am plans de emotie cand Fait Frumos a luat-o de nevasli, drept recompensa, pe Ieana Cosfneaza ori pe fica fmpiratului, [storia are ncnumirate variante. Pen- Wu cililorii revistci ,Anticipatia* cea mai cunoscuta dintre ele este cea a pa- mantenilor (buni si frumogsi) opugi invadatorilor extraterestri (ri gi ura{i). Rezultatul este, de regula, acelasi. Cam att pe partea de fiction. Conexiunca nonfiction ma obligt inst la niste reflecyii, desi suspectez c& ag pu- tca fi considerat de unii cinic sau prea terre @ terre. Tare mi-e teami ca in realitate povestea cu FAl Frumos a art lat putin altfel. Cam aga: a fost odati, (are demult, doi mardeiasi, unul mai grovav decit celilalt. Si intro bund zi s-au inciierat pentru o prada oarecare: © frumoasi, um regat etc. Si s-au_batut cumplil, pani ce unul a invins, punéind mana pe miza inedierarii, iar celailalt a 54 fost expediat in lumea umbrelor, Dupii aceasta au apiirut comentatorii (ag. fi zis sfulirii, dar cuvantul nu figureaz’ in DEX): istoricii, menestrelii sama, evi dent in slujba puternicului zilei. Astlel, mardeiagul supravictuitor a fost infigiyat in chip de Fat Framos (si bun), iar in- vinsul in chip de c&pciun impoviirat de toate relele pimantului, mai marc, mai ficilos gi mai urat decat fusese in reali- tale, spre gloria inving%torului (de mor tuiss... 224...). Un alt model, inventat tot in pale- olitic, dar tot atat de viguros, este urmia. torul: tribul meu este bun, wibul de peste deal este fu. Nimic nu este m demn de gloric decft si ucid pe cineva din tribul celélalt, cu atat_ mai mult cu cit gi ci au ucis de mult pe unii din wibul meu. Evident, peste deal functi- oneazii acceagi logicd, intr-un cer vicios fara de sfargit, numit- de unii selectic darwinista. Daci cineva doregte un exemplu re- lativ recent pentru modelele de mai sus, n-are decat si se gindeasc’ la bataia dintre Stalin si Hitler. Ce frumos pirea supravictuitorul la un moment dat... Tar daci n-ar fi existat si restul lumii, eomunismul ar frumos pentru foarte multi vreme, Cat despre ,,restul lumii, stim bine ci are si el destule picate, chiar dack azi se incearci pla- anticipayia lui .FAt Frumos in zona aceasta. MA& ingrezesc fnsi gandindu-m& ci se putea intampla si invers, ca celiilalt si cagtigator, Am fi aflat mult mai repede despre gulaguri si mult mai tar- ziu despre holocaust... Dar, mai ales, cel bun ar fi fost cel elu, iar col ru cel bun. sarea Vina pentru toate cele de mai sus este, in bund miisurk, faptul cit o mare parte a omenitii suferd de o regretabil’ deformajic a percepfici, numitt mani- heism. In mintea multora, toate feno- menele umane, sociale, supranaturale care se petree in jurul nostra, nv sunt decat manifestari ale luptei dintre binele universal si rau! universal. N-ag vrea si ereez impresia ci ag nega existenja unor criterii generale de bine" sau de atau", valabile pentru inweaga omenir nici cH ag bagateliza lupta pentru idea- lurile inalte. Vreau doar s& atvag atengia asupra mari relativilaji a acestor cate- ales, asupra imenselor peri- cole care se pot ascunde tn spatele uti- lizarii lor. Pentru a infelege cat este de paguboasi aceasti viziune, ajunge sine amintim ciile baricade se ridicd gi azi in diverse lo ale lumii in’ spiritul siu. Cei care stau de o parte gi de alta sunt gala sa se lupte inte ¢i pani la ultima suflare, in numele acestui_ mod de a vedea lucrurile; pentru ci si cei stau de o parte a baricadei si cei de pe partea cealalti, sunt convingi, ca pe wremea triburilor paleolitice, ci cei buni sunt ci, iar cei rfi ceilalti... S& ne windim, de pildi, la mandria si emotia care ne umple sufletele cfind ne aducem yminte cum ecroii nostti OMmorau inamicii in rizboi; acecasi mandrie si emotie umple, desigur, inimile celor care igi adue aminte de eroii lor, cei omoriyi de eroii nosh, sau eci care i-au omorat pe car anticipajia FICTION §1 NON-FICTION eroii ostri in mod paradoxal, istoria, rel cunoasterca in general, posed’, pe ling’ meritcle lor respectabile si incontesta- bile, si acest simbure otrivit, Mai gc- neral vorbind — si am avut ocazia s-0 spun gi cu alte ocazii — putine pericole sunt mai mari pentru omenire decat convingerea definerii unui adevir abs ut si definitiv. Dac’ am aceasti con- vigere, nu mai are nici un sens (nu-i aga?) sil ascult pe cel care afivmi alt- ceva decit stiu cu; dack cu defin ade- viral, cel co m& contrazice nu poate fi dec&t un partizan al neadevarului, deci al riului universal (de cite ort n-a f hulit ,spiritul care neagd toil” daci cel ce vrea si ma conving’ face prea multi giltigie, al reduce definitiv la Gicere este un mare bine pe care-l pot face semenilor mei... fatto posi- bili ilustrare a mecanismelor intole- ranfei... Ca exemplu putem da comupis: mul ,,stiingifics, detinitor al adevirului obicctiv® despre trecutul si viitorul omenirii, care spunea clar; .cine nu-i cu noi este Tmpotriva noastra’, Din tericire marea majoritate a oamenilor s-a 1i- murit in acest sens, dar cate alte situalii similare nu mai persist inci... Literatura SF a beneficial din plin, cel pufin de la faimosul roman al lui H.G. Wells, Razboiul Lumilor, de acest ipar (noi buni, ci ri). Dar nici cirfile nonfiction, de pild&i cele dedicate feno- menului OZN, n-au rimas mai prejos, desi aici spiritul maniheismului a fost mutat uncori in constelajii, Yom invaja astfel ci cei din Arcturus sunt cei buni, cei din Orion sunt cei mii, sau oh vizi- tatorii blonzi ne vor bincle, iar cei cenugii raul, ci unii sunt ingeri, iar ceilal{i demoni. Unii contactati sunt convingi ci Loti extraterestri sunt rai, 58. SINON-FICTION alii cA tofi sunt binevoitori, alfii cred ci fiimjele care ne viziteaz’ sunt din dou’ categorii, finand de Forfele Lumi- nii si de Forfcle Intunericului, oti admit ca extraterestrii sunt de dou& feluri: buni si indiferenfi, s.a.m.d. in realitate, Iumea, mai ales lumea unor fiinte ganditoare, nu poate fi nicio- dati descrisi, la modul maniheist, doar in alb gi negru. Tar aceasti afirmatie este cu atét mai valabil’, cu cat lumea la care facem referire este mai com- plextl. Pacienjii cxaminali dupit presu- puse ripiri datorate OZN-urilor au afir- mat, nu o data, ci au constatat un amestee deconcertal, de bine gi de miu, in comportamentul ripitorilor lor, Exist® autori care seapa de dilem& fntr-un mod neasteptat, amintindu-si ca, tn fond, plusul si minusul curentului elec- tric sunt cole care, impreuna, pun in miscare motoarele. Cei mai multi dintre cei ce cred suntem vizitati de fiinge venite din alte planete sau de pe un alt Uirém considera ins& ci acestia ne sunt atit_ de mult superiori, incat notiunile lor de bine si .riu“ ne vor fi mereu inaceesibile. Revenind la tema SF a invadatorilor sau, mai general, a luptei dintre civi- lizatiile cosmice, este bine si aceentuim din nou marea diferengi in timp care va despiirti astfel de civilizagii. Dac exist supercivilizalii in genunile Universului sau pe lramuri_.paralele“, acestea sunt, aproape sigur, cu sute dé milioane de poate chiar cu miliarde de ani, mai avansate decal noi, Strimogul nostru de acum un miliard de ani era un vierme. Vizitatorii aceia au intervenit poate, ca, din acel vierme, si devenim ceea ce am devenit. Oricum, distanla dintre Ei gi noi, pe scara evolufici este mult mai mare decat distanta dintre noi gi 56 caprioara, sau pore, sau taur, animale pe care le ucidem fark a simfi c& fa- cem un ,rdu“, Argumentele gi repro- gurile pe care le-am putea ridica noi faqi de comportarea vizitatorilor (si nimic nu ne indreptijeste sé credem ci acestia ar dori vreodati st ne ucidéi), ar fi mult mai ridicole decat argumentele pe care le-ar putea ridica, prin absurd, un miel, contra uciderii sale de Pagti. Injelegem, agadar, nu numai faptul c& binele si raul — aga cum le concepe cineva = pot sta laolaltd, in aceeasi fiingt, dar si faptul c%, in relafiile dinte speci aflate pe palicre diferite de evo- luie, nofiunile de bine si rau au sem- nificajii transfigurate. Masurand cu miasuri paméantesti, despre reprezentantii unor supereivilizajii nu s-ar putea spune dec&t ci (vorba filosofului) sunt dincolo de bine si de rw Exaltarea din creatiile science-fiction cand este vorba de lupta dintre ,,binele universal" si raul universal (,,The Good and The Evil"), dincolo de unele merite educative, poate implanta te- meinic, fn mintile crude si simplu- mo- bilate, partizanate, xenofobii, extremisme si intoleran{e extrem de paguboase in viitor, Pot oare autorii nostri de lite- ratura SF, inteligenti gi morali, sa re- nunte la drogul verificat al cligeului cu »FAt Frumos" si si devini apostolii unui ecumenism“ in care lofi cei hitra- ziti cu darul gandirii, cu partile lor bune si rele, indiferent de unde ar veni, si se considere frati? anticipatia HYDE-PARK StimatA red Sunt o taniri de 25 de ani care citeste Anticipagia ori de cite ori ti da voie difuzarea. Poate c& scrisoarea mea nu sugereazi, micar in aparen{é, prea multe conexiuni cu domeniul SF, dar am {inut si va seriu in legitur’ cu un subiect de care mi-a amintit articolul intre ,pri- vacy“ si mitociinie al dlui Dan D. Fareag (nr. 548/549). Este vorba despre curentul New Age, despre care, am cu impresia, din ce im ce mai mult& lume vorbeste cw prea mare uguringi si de cele mai multe ori fn necunosting’ de cauz’ (dl Farcas nu pare sit se gseased fn vreuna dintre aceste douii situafii nefericite). Sentimental meu este ci pe unii ca mine, fir nume, fark chip gi Mri experienfi, nu prea se @iseste nimeni st-i asculte. Asa ci mi-am luat inima in dinti si, nu ca antitezt (, ci in completarea atétor puncte de vedere pe subiecte stiingifice si tehnice publicate in aceasti prea-greu-de-gisit revista, ag vrea si-mi dau si eu cu parerea fntr-un subiect puternic legat de nojiunea de pri- vacy, Ideca despre care vreau si va vorbesc a inceput si se contureze pentru mine cu destul timp in urma gi s-a tot consolidat cu fiecare articol de ziar sau frazi — aruncati mai mult sau mai pugin la timplare pe vreun post de televiziune - care avea vreo legitur’ cu subiectul ce m& intereseazi. Am ceva concret in min- te: New Age reprezinté — dupi parerea mea si a multor altora — unul dintre cele mai mari pericole ideologice ale acestui sfarsit de mileniu. Aceasti ,,religic“ a anticipatia ACTIE, Noii Ori Mondiale in fapt un sata- nism maseat, si prin aceasta mult mai periculos. Insemnele sale sunt prezente peste tot, de la banala bancnot% de un dolar (capul de vultur, piramida cu ochiul atoatevazator gi inscriptia Novus Ordo Seclorum), pani la siglele unor institutii oficiale (printre care gi unele banci roma- nesti, c& doar n-o st ne lipseascd tocmai noua falii), nelipsind nici editurile spe- cializate (apropo, n-aji cumpirat niciodata © carte editatié de Trustul Lucis?). New Age include multe fafete pe care tot omul de rand are senzatia ch le cunoaste de cand veacul si care apar absolut nevino- vate; celebrul grup francez de muziek am- bieniaki Era, care si-a transmis mesajele subliminale timp de un Revelion intreg, pe Pro TV este doar un exemplu (de fapt toati muzica ambiental’ francezi, de ori- entare New Age, confine mesaje sublimi- nale; este un Iueru cunoseut in Franta, dar noi suntem prea ,,proaspeti* in dome- niu). Dupa cum cu siguranyi gtiji, New Age produce si .apocrife“ fn care, in anii din viata Lui care lipsese din Biblic, Tisus este trimis in India sau in Tibet, ca si se »Spiritualizeze“, ci doar de asta avea El nevoie. De fap, cu. mare seninitate, uni pro- motori ai migciirii New Age din toati lu- mea, oameni cu importante functii oficiale si cu tupeu pe mlsur, trec peste legea Subversivititii si public Iucr&ri tn care demoleazi si infiereazd crestinismul, pro- punand ,,un foc vesel de tabara* cu Scrip- turile gi toate celelalte serieri erestine s7 HYDE-PARK (Nu degeaba Nietzsche e fruncea in con- cepjiile New Age). $i, probabil c& 5 Masoneria fmparliseste cu entuziasm ase- menea idei cre{c. Ca si alji celebri_ ,.for- matori de opinic™. ,,Preasfintia” sa Maha- rishi cel vizilat de naivii Beatles si de altii ca ei era chiar de piirere ci pentru nedemnii de crestini nu exist’ loc in Noua Era, a Iumina Straca Shirley MacLaine, care a devenit ,evanghelista New Age‘ — cel pufin aga a proclamat-o Newsweek —, e de pirere, printre alte tampenii, ci ajunge si spui tare si cu for ,Eu sunt Dumnezeu, ca si gi fii Garigi, Biblia are alte pireri). C& una e si tinzi spre Dumnezcu gi alta sil te crezi a fi El nu reise din putul gandirii dum- neaei; fn schimb, cu una am citit proze ale unor seriitori de SF atei dectarayi, in care problema fn speji era pusti in mod corect gi... sine ira et studio... Pe de alti parte, scriitori cu mintea ceva mai treaza au avut curajul sit afirme ci Noua Ordine Mondial’, elimin’ pe Dumnezeu din sistem si il zeific’ pe Lucifer“. Pe Langa marea (ranzitie care are loc acum Ja nivel mondial, a noastra, cu reformele si cu truqulestii ei, ¢ 0 bial billiceal% cu instru- mentul prin nisip. Aga cum o arali si mumele, deja-reli- gia New Age se vrea a fi in antitezi cu »WVechea Era", a evreilor si a cregtinilor, fn acest spirit, dreptul omului la via, li- bertate si proprietate este repus in dis- cujie. Organizaiile internationale o fac din ce in ce mai pregnant. Dac& vi se pare ci sunt paranoici, vi asigur ef nu sunt singura gi cl imi asum riscul catalogtvii; doar v4 rog sa aveti bunitatea de a citi pant la capat si am incredere cf mu ma yeti judeca tn avans. Celebra ,,Biblic Cornilescu", sau Bib! britanict, pe care majoritatea bucure: tenilor (si nu doar ci) au cumparat-o cu seninatate dupi Revolujie si pe care o 58 risfoiesc din c&nd in cand, ,la oca este un alt exemplu. La o citire foarte atent’, afi observa cl Fecioara Maria, in viziunea ierodiaconului Dimitvie Cornilescu (ce nume sugestiv!), cel care a si fost rispopit din aceast{ cauzii, nu era deloc fecioari, ci sojia sau chiar, ta unele vari- ante, nevasta (!) lui Iosif, c& Tisus — al Ciarui nume este seris ,Isus, ceea ce in- seamn’ ,magar* — era un fiu oarecarc, cel mult intaiul nascut, nicidecum Fiul Siu Cel Unul Naiscut, aja cum sta scris tn Biblia adevérat (sunt silité s& dau un epitet care se potriveste ca nuca in pe- rete), ci sintagma ,chip cioplit’ a fost fnlocuiti peste tot cu ,igoans", ci Dumnezeu este, printre allele, nebun gi slab, si mule asemenea ,bucurii*. (Eu instimi am citit cu seninatate, ani la rand, fraza fn care era numiti nevasté a lui Josif fnc& fnainte de a primi Duh Sfant, si tol nu mi-am dat seama de ,eroare™. Apoi cineva mi-a deschis ochii, iar alt- cineva mi-a vandut o BIBLIE. Si ca sé termin cu accastit parantezii, sofia“, in limba Scripturilor, era femeia care nu-gi consumase cisnicia, pe cand ,nevasta” era femeia la casa ei, et sot viril gi cu copii de hrinit), Foarte nevinovati pare (radu- cerea pani vom ajunge tofi la unirea cre- dinjei — exprimare foarte dragi Pctto- rilor de prozeliti - in loc de .unitatea credinjei, La fel intreducerea unui nevi- novat ,numai" (,numai prin credinja in Tisus* — am preferat si seriu cu doi de i), care, in contextul mai larg al para- grafului, pe care nul voi mai reproduce aici, a hrnit conceptia multor secte ci se poate ucide, insela, fura pentru ,binele credinjei, cu singura condifie de a mir turisi credinta in Iisus, Interesanti este $i bogiitia semanticé meniti si inlocuiascé termenul ,clasic de Tad: spre exemplu, Locuinja morjilor“ (grosolan’ denaturare); mai sunt ,,nefiinta i ,lumea umbrelor, anticipatia in New Age mai c Shambala, care diferite sensuri, in functic de secta care di cu gura despre ¢a. Semnul Fiului omu- lui, litera T (sau tau), a dispiirut complet din traducerea aceasta. C4 au fost inlocuiji cu , fifi berbecilor* e dema de tot hazul, desi eu una nu vid cu ce-l deranja asa de tare sintagma pe wspopitul nea Corni... Ca s&i nu mai vor- bim de faptl ci ,.Dumnezeu a ales lu- crurile josnice ale lumii si lucrurile dis- pretuite", in loc de ,pe cele de neam de jos ale lumii, pe cele nebiigate in sea- mia...“ (din nou nota bene: unele tradu- ceri oficiale! au folosit sintagma ,de neam prost"). Tot din traducerea intentionat modificatt si din ristilmacirea Scriptu- rilor, Pieute de Comilescu si nu numai de cl, a rezultat si alti idee New Age: revi- gorarea forjclor raului la sfargitl acestui mileniu (deoarece ,,miile de ani* din tex- tele originale au fost traduse la singul © mie de ani). Serialul Millenium exact pe ideea asta se bazeazi. De aici si pana la biblii cu spiritisme gi mantre, de aici si pant la .nimeni nu ajunge la Domnul decit prin mine, Joseph Smith", nu e decat un pas. Jar de aici pind la tampe- nie gi obtuzitate, chiar mai putin. Dack textul acesta mi-ar fi fost servit pe post de prozi SF, lag fi Iuat ca atare, las fi judecat din punet de vedere al stilului gi al originalitiyii si ag fi tras concluzii con- forme cu gustul meu, Dack. Apoi, domnul Titi Dinc’, pe care fl stimez in mod. deosebit, inviti c&teva per- soane in emisiunea domnici sale de la TVR 2; printre acestea, domnul Cornea, reprezentant al Grupului de Dialog Social. Subicctul: recentul scandal iscat de con- troversa dintre Liga Stadengilor din Uni- versilatea Bucuresti si gruparea studentilor de la Filozofie, pe tema religici in spatiul universitar, Domnul Cornea a propus, la modul cel mai serios, © solutie ,ecume- anticipayia HYDE-PARK nici* in cel mai pur spirit New Age, si anume construirea unui templu (nota bene = templele n-au absolut nimic cu religia. noastri) de reculegere pentru toate cultele reprezentate fn randul studentilor. Ei bine, imaginea mi se pare cel pujin ilar’: eu, ortodox4, vin si ma reculeg fn acest. templu; dup’ mine, icoanele bizantine tre: buic scoase de pe pereti si tnlocuite cu slatui, pentru ci vin niste colegt catolici: in urma for trebuie si dispari totul, pen- wu colegii luterani; pentru musulmani sunt pregatiji papucii la usi gi se instalea semiluna... $i aga mai departe, S-ar spune ci unii oameni nu au deloe simul ridicolului, dar m& tem ci nu acesta este aspectul cel mai grav al problemei. [deca diui Cornea imi aminteste c& a existat candva chiar 0 secti care se numea ,.Tem- plul popoarelor; prin '77 sau "78, tala Jones, seful sectei, gi-a striins discipolii gi i-a otrivit, astfel incat aproape o mie de timpifi au intrat fn istorie sub denumirea popular’ de ,Secta sinucigasilor. (Insist pe ideea cA aceasti paralel’ mu are nimic de-a face cu dl Cornea, ci doar eu faptul c& lucruri de genul acesta nu tebuie 1: tate cu atita largheje; in mod cert, dom- nia sa habar n-avea despre ce vorbeste, din nefericire. Sau poate din fericirc.) Si-mi aduc aminte, cind il ascult pe dl Cornea, de o vorbé a Pirintelui Cleopa: ¢ buna cartea, cum si nu, dar degeaba zece biblioteci citite gi un car de minte, daci nai o firami de spiritualitate. Siptimanile trecute, fntr-un articol pe aceeagi temé din ,Libertatea", domnul Dan Petrescu se lamenta pe marginca acestei re de ,fanatizare a mediului uni- dandu-gi cu piirerea ci religia gi Universitatea sunt notiuni perfect contra tante!! Mi se pare o afirmayie irespon- sabili, iar dact aceasta este si realitatca, atunci chiar ci nu stim bine, (De altfel, zice Domnul in Biblic, .Inmultiti-va, 59 HYDE-PARK umpleti p&méntul sil stipanigi, Or, cum am putea stapani plimantul firs dezvottare, fark educatie, Mra culturs, fra sting?) Pe de alti parte, am injeles ci Liga n- bitut cu pumnul in masa si n-a cerut obligativitate in chestiunea conferinjelor. Dar nici dictatura unei minoritati nu ¢ chiar cea mai bunit idec. Ma fntreb de ce ti se introduc cursuri de religie in clasele primare, pentru ca mai tirziu, in faeultate, sii qi se interzic’ audierea unor astfel de cursuri. E ca si cum s-ar spune ci pe cei mici, prosti fiind, fi pntem tndopa cu prostioare, dar celor mari trebuie si le dim hrani adeviirata pentru spirit, adiek darwinism cu fora. wCrede si nu cerceta, li se arumci in fags celor care susiin c& sunt credinciogi. ,,Bi- goji, fanatici* gi alte asemenea. In_primul rand, dintre tofi cei care fsi etaleaz’ astfel _superioritatea intelectului lor format pe tiparele nfei_ moderne” si care igi numéirs cu inedntare circumvolutiunile, nici unul n-a avut curiozitatea s& caute acest ,Crede gi nu cerceta“ fn Biblie. Nu lar fi gtisit; ar fi gasit fn schimb acel in- demn al lui lisus, .Cercetafi-le pe toate’. Tar chestia cu ,.fanatismul" mi se pare ine’ gi mai comicd, dat fiind c& nici o persoané de genul amintit mai sus n-a reugit si-mi dea o definitie corectt si acceptabilé a acestui termen. Dar exist aga ceva fn ortodoxie? Mi s-a dat exem- plul Inchizifici, dar, si-mi fie cu iertare, acela era fanatism antireligios, adici o alitudine care incilea aproape toate porun- cile biblice, in primul rand pe cea care spune ,S& nu ucizi*, Cu ceva timp in urma, aj fi introdus in aceastit scrisoare 0 frat de genul: Vi rog si nu ma con- siderali vreo bigot, vreo fanatict ineu- iat. Acum fnsti m-am mai_degteptat gi refuz si seriu asa o prostie. imi amintese ch, de Pasti, la Stirile Pro TV ni s-a pre- zentat © procesiune a — citez = ,,fanati- 60 cilor religiosi din..." Filipine, parc’. Acestia strabiteau oragul autoflagelindu-se gi se opreau in piafa central, unde sc lisa crucificati pentru citeva ore, chi- purile fn numele Mantuitorului. Or, din cate stin cu, Biserica interzice flagelarea ca fiind o profanare a propriului corp, care este templul lui Hristos; cat despre crucificarea ,,fanaticilor’, Biblia spune cit Petru insusi s-a considerat nedemn de o asemenea onoare si lea cerut romanilor macar si-l fintuiasci invers, cu capul in jos; wfanaticii™ prezentati la televiziune nu pireau si aiba astfel de scrupule. $i atunci, mi intreb, cum pofi denumi_,,fa- natici religiogi* asemenea indivizi paraleli cu crestinismul? Tot la Pro TV am ascultat a chestic ciudati, 0 comparatie formulati de dna Caragea - apropo de ,omul trebuie si pari ceea ce este", vezi vestimentagia “im- pust de Bisericd, ,la fel ca si in regimu- rile dictatoriale“, rosteste domnia sa cu scninitate si di exemplul lui Hitler, ca sé fie mai bine infeleasi... O astfel de reto- tic, in ansamblul diseutici, poate n-a sunat iv in auz, dar vi rog si o cititi acum si si Vi gandigi cat este de depla- sati. Pentru a va clarifica pe deplin starea de nepliccre care m-a cuprins la auzul acestei comparalii, am si vi amintese ci una dintre ideile fundamentale ale migedrii New Age este noua rasi superioara* care urmeazii a se nagte in locul celor slabi (aici sumt vizate in special populatiile lumi a teia), dup ce muli si multe se vor distruge in acest scop nobil (apropo de justificarea réului prin denaturarea Scripturilor). De altfel, una dintre cele mai titrate promotoare ale migcarii New Age s-a clutat prin creieri gi a produs un adevarat strigit de lupta: locuitori ai lumii, ave{i de ales - ori acceptati de buna voie noua religic, ori muriti de bund voie si nesiliti de nimeni", (Parca Hitler a anticipajia soris ceva asemanitor: ,....am dreptul de a extermina milioane de indivizi ai rase- lor inferioare...") Tar Albert Pike, mason celebru, a scris cu manuja Ini ci e drept si chiar recomandat si fie sacrificati, la propriu, unii oameni in folosul altora, care se cred buricul injelepciunii (vezi Biblia gi ce zice ca in chestiunea asta) Bagca, alde Weishaupt a declarat a priori drept nedemn de a fi mason orice individ care n-are inima s& curme o viati. De fapt, ce si ne mai incurcim cu Maso- neria, adoratoarea Marelui Arhitect al Uni- versului, Lucifer, care, zic ci, © tol una cu Dumnezeu? in contrapondere, culegerea aceea de ,,istorioare pentru progti* care sc cheam& Biblie zice: ,...dar vine ceasul cand cel care vi va ucide va crede ch aduce inchinare lui Dumnezeu (loan, 16:2), Raul nue nou, gi asta a favorizat im- presia de ,inradicinat", ,arhicunoscut", deci athiacceptat. Traducerea Iti nea Cori, de pild’, a fost realizat{ in deceniul al doilea al acestui secol si a fost impust de Societatea biblicd britanicd, ce sc ocupa cu furnizarea ci in orice colt al lumii, in pericada interbelici, Azi, Biblia britanicd este folositi masiv in toata lu- mea, nu doar denaturfind sensul Scrip- turilor, dar dand gi un periculos tneles ideii de ecumenism, De ca se leagt si un alt nume trist, Tudor Popescu (mu Cris- tian!), tudorismul fticind furori pe la ince- putul secolului si nefiind chiar ingropat nici acum. Nu $tiu cAté indreptiire am, dar dup’ parerea mea (si nu numai a mea), o mare problemi a zilelor noastre este ci spunem cu prea multi usuringt ,Biblia zice“, ce", wlisus zice“, fir si fi citit de fapt ce tice Biblia, cea zis lisus. Este 0 greseali pe care am intalnit-o frecvent gi in lite- ratura SF a tinerei generatii din Roméania, mai precis in unele texte care propun o anticlpajia reinterpre re a unor biecte biblice, un alt unghi de vedere, pornind inside la xfapte biblice™ false. Problema noastri este marele si generosul spirit ecumenie atat de prost Tatcles. (Si Biserica Scicnto- logic’, bine inipanal cu budism gi bine aré ecumenicad, alat timp deneazi procente insem- nate din averca jor; nu mai vorbesc de 1 Crest cca fondatt de un inspector de post din Prana...) Problema noaste’ este propeiul nostra: nu- air de cil orgoliu. Cel putin proba contratie. Deja incep sii v exed cu, pant la d fnte-o noui lumin’d celebra maxirn urméitoral secol ori va fi relisios, ovi nu va fi deloc. Ca gi explicatia dovi de Soljenifin pentru zecile de milioane de crime comise in numele comunismului: Oamenii |-au uitat pe Dumnezen™. Privind in wey na, fmi dau seama c& m-a cam luat salul, sim pol decdt si vi muljumesc decd ati ajans cu cititul pana aici, mai ales ct mule legiuni directe cu SF-ul nu prea are textsl men.. de tot respectul meu Va asigur Pent conformitate, Ons Frante PS. Insist pe ideca ci ne mi-am pro- pus o apologic a religici in amtitezi cu stiinta, pentru simplul motiv c& eu, una, nu le vid in antitez’. Si si gtiyi cf tot agtept cu ineredere zina in care nu voi mai putea curnptira hactie igienieX Birk ca cineva sau ceva verifice/seaneze cartela sau cipul sti-mi MIHAELA & CRISTIAN IONESCU »Anticipatia*: Uitlul sub care si-a reluat mai 1990 ,Colecfia de poves- fantastice’, stopati tn mod in 1974 la numirul 466. Pentru a aceasti continuitate, noua serie a marca debutat cu nr. 467. Conducerea efectiva a le asigurati de foan ALBESCU PODINA. Ilustratii de, Walter SS, Emil BOGOS, Valentin TANASE, Marius GHERGU 3.2. revistei ¢: ANTIM, Val (Romania): Albastru gi portocaliu fntr-o lumind argintie, Cle- mentina’* (1990). ANTIN, Mibu: pseudonimul lui Mihai CONSTANTIN (Romania; n. 13.04.1947 Bucuresti); Restul n-a fost vicere™ (1968); yintoarcerea lui King Kong" (1971); Dialog necunoscut* (1972); abirintul timpului" (1973); Un oltean in Lund (1974); Alt dialog necunoscut*. ANTOCI, Marin V. (Romfnia; n. 1956 com, Stefanesti/Botosani); membru al grupului de copii care au compus, in colectiv, povestirea .Vasul ce plutea pe mare" (1970). ANTOHI, Sorin (Romania; n. 20.08, 1957): licentiat (1984) al facultatii de filologie din Tagi - secjia englezi/francezi, cu teza Characters of Apocalypse in American Literature“; profesor si critic literar. Eseul (SF): Utopia: Discurs asupra obiectului* ANTOHI, Victor (Romania): ,,Flecarul™ Dictionar sintetic de literatura SF a ——— (1991), ANTOINE, Vincent (Franta; n. Futur C.V, ... No Future“ (1986). 1969): ficéo-cientifi- ja, in 1961; Antologia brasileira do ca“: volum editat in Brazi include texte de autori loc ANTON, Emile (Franja): On se bat sur la Lune“. ANTON, Ludwig (Germania; nm. 1872 —m. %): ,,Briicken itber den Weltraum* (1922); Die japanische Pest" (1922); »Der Man im Schatten (1926). ANTON, Robert (Franta): premier jour (1960). wAvant Ie ANTONESCU, Raz zeii se supun destinului. (Romania): Si * (1993). ANTONI, A. & JACOBSON, A. (Franta): Studiul: ,,Des Anticipations de Jules Verne aux réalisations d’aujoud" hui (1930). ANTONOV, G. (Rusia): ,,Ortis - Desyatnaya planeta‘ (1978). ANVIL, Christopher: pseudonimul lui Harry C. CROSBY (S.U.A.). Debut in 1952 cu povestirea ,,Cinderella, Inc.“ pub- licaté in revista ,,Imagination™. Alte scrieri: ,,The Prisonier (1956); ,,Pandora’s Planet (1956); ,Mind Partners“ (1960); The Day the Machines Stopped" (1964); anticipatia »Sabotage* (1966); .Warlord’s World" (1975); The Steel, the Mist and the Blazing Sun“ (1980). APPEL, Benjamin ($.U.A.: 0, 1907 = m. 1977): ,The Fun House" (1959) = »The Death Master“ (1974). Studiul: The Fantastic Mirror: Science Fiction Across the Ages (1969) APPIANI, della morta" Virginio (Italia): 1902), al segreti APPLETON, Victor (5.U.A.): pseudo- nim reprezentandu-i pe mai mulfi autori care au participat la claborarea seriei »Tom Swift"; dintre accstia pot fi amintiti Howard R. GARIS, Harriet ADAMS si alti. Din titlurile acestei seri (care a debutat fn anul 1910!!!) meriti rejinute: »Tom Swift and His Motor-Cycle* (1910); ,,Tom Swift and His Electric Rifle’ (1911); {Tom Swift and His Giant Cannon™ (1913); ,,.Tom Swift and His Flying Lab* (1954); Tom Swift and His Repelatron Skyway“ (1963); Tom Swift: The Black Dragon” (1991). APOLLINAIRE, Guillaume: pscudo- nimul lui Wilhem Apollinaris de KOSTROWITZKY (Franja; n. 28.08.1880 Roma — m. 9.11.1918 Paris): poet, proza- tor, dramaturg si critic de arti, adept al modernismutui; combatant in Primul R.M. Serieri (SF surmale“ (1905); ..Le toucher # distance“ (1910) (Pipaitul la distanji“); Le guide“; Le cigare Cox-City*; Un *Amphion faux messie au Histoires et aventures du baron d’Ormessan‘. Colabortrile sale cu James ONIMUS au fost publicate sub pscudon- imul comun Henri DESNAR. Domeniul fantastic: ,,La_ disparition d’ Honoré Subrac* (,,Disparijia lui Honoré Subrac‘); »Le matclot d’Amsterdam* (,,Matelotul din Amsterdam"); Le passant de Prague“; Larose d’Hildesheim*. anticipatia DICTIONAR SF Chlegere: .L’Hérésiarque et Cie.“ (1910), Apollo": fanzin cu existen|d cfemert, editat in Belgi: »APOLLO“. an{a de citre un jurin format din 10 membri (3 autori, 3. edi 4 fani) celui mai bun roman SF (original sau tradus) publicat in cursul anului precedent. Palmares: 1972 — Roger ZELAZNY (,,The Isle of Dead*/“L'lle des morts“); 1973 = John BRUNNER (Stand on Zan: “Tous a Zanzibar“); 1974 — Norman SPINRAD — (,,The Iron Dream‘/“Réve de fer); 1975 - Ian WATSON (The Embedding“/ “L’Enchassement"); 1976 - Robert SIL- VERBERG (Night wing: il la _nuit*); 1977 ~ PI (,Cette chere humai HERBERT (Helistom’s Hiv de Hellstrom“); 1979 - Frederik POHL (,Gateway"/"La Grande Porte"); [980 - John VARLEY (,Persistane of Vision‘/“Persistane de la vision“); 1981 - Kathe WILHELM (Juniper Time“/“Le temps des génévriers“); 1982 ~ Scott BAKER (,Symbiote’s Crown‘/*L'Idiot wi"); 1983 — Michel IEURY (,.L’Orbe et la roue"); 1984 — Serge BRUSSOLO (Les semeurs d’abimes“); 1985 - Gene *-E (The Citadel oft a citadelle de I’ Autarche* 2 BEAR (,,Blood Music“/“ La musique de sang“); 1987 - Tim POW- ERS (Anubis Gate“/“Les _voies d’Anubis“); 1988 ~ GJ. ARNAUD (seria wLa Compagnie des Glaces"); 1990 — Joél HOUSSIN (,,Argentine*). Dupi 1990, acest premiu nu a mai fost acordat. premiu literar acordat in APOSTOL, Dan (Romfnia): expert in probleme de 0.Z.N.-logie, paleoastronau- tic’, enigme etc. Impreun& cu solia sa, Rodica BRETIN, a publicat cele trei numere ale antologici ,Antares - F* (1991-1992), 63 DICTIONAR SF APOSTOLIDES, Alex (S:U.A.j 1. 1923): Sandy Had a Tiger (1958). APRIL, Jean-Pierre (Canada/Quebec): wba machine a explorer la fiction (1984); ,,Berlin — Bangkok“ (1990). Culegere: |,Télétotalite (1984). ARABESKOV, Lev (Rusia): ,.Konkurs mistera Gonkinsa* (1924). ARAGONES, Edmundo Domingues (Mexic): (,Arborele magic’). ARAMATA, Hiroshi (Japonia): Ciclut (in 10 parti) intitulat (,,Povesti despre Orasul Imperial“) (1987; premiul .Seiunsho"), ARAMA, Horia (Romania; n. 4,11,1930 agi): absolvent al §colii de literatur’ ,Mihai Eminescu‘; poet si prozator. Debut in 1964 cu povestirea Qmul care’ are timp“ (revazut& ulterior fn 1966 si 1974). Alte scrieri: .Prictenul BIP" (1964); .,Femeia cosmic’ (1965; teatru); ,Cazul Tui Tric Laurentin (1966); »Focuri de artificii (1966); ,PARiria de pai* (1966); ,Moartea pis&rii sigeati“ (1966); .Esecul (1966); ,,Pianul preparat al lui Electronicus (1966); Titi si furtu- na solara* (1966); .Lumile stau de yorba" (1966); .Spirala vie" (1967); ,Cosmo- nautul cel trist® (1967); ,,Ciumatul’ (1967); ,Cameleonul (1967); ,Minciuna" (1967); .Forma* (1967); _,,Controversata problema lui zero* (1967); .Nu in faya oglinzii (1969); ,,Tarmul interzis* (1972); »Vanatorul" (1972); ,Linigte in eter“ (1972); ,Un brad in cosmos“ (1974); ~Memorie* (1974); ,Gregeli de tipar™ (1974); ,,.Dorinja* (1974); ,,Peluza" (1974), ~Complotul* (1974); .Reminiscenyi (1974); ,,Visul* (1974); ,,Noua Cartagina (1974); ,,Vizitatorul’ (1974); 31 martie" (1974); ,Hoful de buzunare“ (1974); Plimbare in doi* (1974); ,.Transmisia“ (1974); Verde Aixa* (1976); Joc de 64 socictate* (1976); ,Cetatea Soarelui* (1978); Planeta urata (1978); De la catedri* (1983); ,Lnalt& dresura (198, wAudienta public’ (1983), ,,.Morbu qa ; ,Probabilitate unu“ (1983); ,,Test j; sPlaneta celor doi sori (1985); Catacombele* (1985); Ora de lecturi* (1989); Nici m&car o criz&“ (1990); »Miracol" (1990); ,Sfera de aur (1991): »O lume de cuvinte“ (1992). Culegeri: wMoartea p&strii-sigeati" (1966); ,,Cos- monautul cel trist* (1967); ,,Palaria de pai (1974); ,Dincolo de paradis* (1983), Studi: ,Colectionarul de insule* (1981); wInsulele fericite* (1986); 0 insul& pe cer* (1991). Domeniul fantastic: »Dumnezeu umbla desculf* (1968); “Cititorii tn ziduri“ (1975); ,.Cartea pe care nu am seris-o" (1975); ,Bazarul* (1975); Dupa betie* (1975); Incident in catedrali* (1975); Jocuri de apa" (1975); ,Cavalerul albastru (1975); ,,Castanietele hegre“ (1975); Pani de lumina’ ja Escorial* (1975); ,Toaleta matinala a strizii® (1975); Scent cu evantai* (1975): in zori, cind au loc executiile* (1975), »Autodafé* (1975); ,Sala_de asteptare" (1975); ,O legend (1975); »Portolak* (1975); ,,Pretext pastoral” (1975), Culegere: ,,Jocuri de apa (1975). ARAMA, Ion (Romania; n. 18.10.1936 Bucuresti): absolvent (1954) al Liceului de marin’ din Galati; ofifer de marina; licenfiat al Facult{tii de limba gi literatura roman’; prozator si publicist. Scrieri (SF): ,Stipinul oceanului (1971). ARANGO, Angel (Cuba; n. 1926): Culegeri: ,A donde van los cefalomos?* (1964); NEL planeta negro” (1964); “Robotomaquia® (1967); ,El fin del caos licga quietamente" (1971); El arco. itis del mono“ (1980); Transparencia“ (1982); ,,Coyunctura'’ (1984). anticipatia MIHAI-DAN PAVELESCU. Ana la revenirea, probabil P din numarul viitor, a ru- bricii de carte semnataé de Toma Ritner, va propun cateva semnale de publieatii despre care dorim sa aiba viafa cat mai lunga. Revista String este, probabil, una dintre ,veterancle” publicisticii SF romanesti de dupa 1990. Sub conducerea Mihaelei Muraru- Mandrea si cu un excelent colectiv redactional (Liviu Radu, Robert David gi Ana-Maria Negrila), publi- catia se pare ca si-a gasit directia si formatul. Am in fata ultimele doua numere - 7 (noiembrie 1997) si 8 (trimestrul I 1998) -, ambele tematice. Primul este dedicat religiei si SF-ului, al doilea politicii si SF-ului. Cei interesati de achi- zitionare sau de colaborari se pot adresa la: C.S.P.S.F. - Editura Tornada, tel: 7813.72.37, sau la redactie: B-dul Iuliu Maniu 11A, bI.D3, ap.74, sector 6, Bucuresti, Ficliuni, literatura si artele imaginarului este o .publicatic 14 editata de Omnibooks r. G. V. Popescu, nr.7, Satu Mare, 3900, tel: 061/715852, fax: 061/71229 Ajunsa la numarul i se pare cea mai ambiti incercare din spatiul science ficti romanesc $i aceasta nu numai pentru ca cele doua numere au impreuna peste 300 de pagini [!). Redactorul-sef, Horia Nicola Ursu - diriguitor al colectiei Fa ahrenheit a editurii RAO -, are mai multe nume sonore ca redactori asociati (lonu{ Banuta, Voicu Bugariu, Radu SRL, Pavel Gheo, Liviu Radu si Lau- rentiu Turcu) si o paleta larga de preocupari. News Letter SF este exact ceea ce arata tithul - un buletin (lunar) de informatii, dar si de literatura science fiction, creat de cluburile (cenaclurile?} bucurestene Planetar SF, Star Trek, Solaris, Ratacitorii ¢ Altherna Terra SF. In mod vadit singura sursa de informare prompia despre evenimente din fandom (pe linia fostului JSF), buletinul a alens Ja numarul 5 (iunie 1998) ealizat de un colectiv de redactie cuprinzand zcce nume. dintre care le voi aminti pe primele trei: Bogdan-Tudor Bucheru, Clau diu Tufan si Traian Badulescu. Adresa de contact este Claudiu Tufan, CP 77-141, 1.3, Bucu- resti, E-mail claudiu@hansi.dep- germ.pub.ro sau nisf@usa.net. Cele irei publicatii amintite mai sus nu sunt, din pacate, difuzate pe plan national, ci doar pe baza de comenzi, abonamente eéte. la redactii. Cu totul altfel au stat lucrurile in privinta ultimei reviste pe care v-o prezint: Forum SF, publicata de editura Forum, str. 1. Cam- pineanu, nr.20, cod 70709, Bucuresti, tel/fax 312.67.31. Avandu-! drept coordonator pe liderul celebrului JSF, Adrian Banufa, revista beneficiaza de ¢ tributie na{ionala, dar dupa pri- mele trei numere a incetat (tempo- rar) sd mai apara, pregatind o schimbare a formatului. Siting wilpoch Revista ,Anticipafia’ apare, incepand cu mr. 544/545 — dupa com ofi| potut observa - din doua im doug luni, avand| 64 de pagini. Pentru a nu plerde mir on numar si fara sa facefi din cautarea el pe ~'0%G © preocupare constanta, va putefi abona iciimijand contravaloarea abonamentulul pe on an — 29.000 lei -, fie direct la redactice (pe adresa: Cornel Daneliuc, P-ta Presei nr. 1, Bucuresti, sector 1, cod 79781), fie in contul nosiru = 403401 = la Banca Agricola SA, SMB, Frejul abonamentului ramane neschimbat intreaga Perioada de un an, pana la expirarea luli, aceasta insemnand ca vefti primi 6 numere de revista! In curaénd va apdrea ALMANAHUL ANTICIPATIA I9 98 sare va putea fi procurat de le redactic: (printr-o comanda scrisaé sau tele- fonica) cu plata ramburs, ori de ia chioscurile RODIPET sav de la difwzoril particulari.