Sunteți pe pagina 1din 306

ARTÅ, STIL, COSTUM

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României


Adina NANU
Art~, stil, costum
text: Adina NANU

Manual avizat de Ministerul Educa]iei [i cercet~rii


nr. 1592, luna XI, 2006

ed.: Noi Media Print, 2007


ISBN: 978-973-7959-75-1
ADINA NANU

ARTÅ, STIL, COSTUM


CUPRINS

p.10 Arta, stilul [i moda în decor [i costum


p.12 Decor [i costum
p.13 Mesajul social [i politic al costumului
p.14 Idealul uman, ]el al artei costumului
p.15 Stil [i mod~
p.17 Individualitate [i spirit colectiv
p.18 Mijloace artistice de expresie în costum

p.21 I Costumul în preistorie [i antichitate


p.22 Costumul în preistorie / Bl~nuri în grote
p.22 Epoca pietrei cioplite
p.23 Epoca pietrei [lefuite
p.24 Epoca bronzului
p.24 Epoca fierului
p.21 Costuma]ia popoarelor primitive / Pictura direct pe piele
p.27 Costumul în Egiptul Antic / Silueta piramidal~
p.30 Costumul în Mesopotamia / R~sucirea [alului [i a turnului zigurat
p.31 Costumul sumero-akkadian
p.31 Costumul asiro-babilonian
p.33 Costumul în Creta [i Micene / P~r cârlion]at [i spirale de bronz
p.36 Costumul în nordul Europei în epoca bronzului / Mini-jupa din mormântul de stejar
p.38 Costumul în Grecia antic~ / Construc]ii necimentate [i ve[minte necusute
p.38 Epoca homeric~
p.38 Epoca arhaic~
Stilul doric
Stilul ionic
p.42 Epoca clasic~
p.45 Epoca elenistic~
p.46 Pe teritoriul României
p.47 Costumul în India / Temple din sculpturi [i îmbr~c~minte din bijuterii
p.49 Costumul etrusc / Italia înaintea Romei
p.51 Costumul în Roma antic~ / Curba arcului în faldul togii
p.56 Costumul în afara Imperiului Roman / Pantaloni [i coarne în p~durile transalpine
p.56 Costumul popoarelor de strep~
p.57 Costumul dacilor [i al daco-romanilor
p.60 St~pânirea roman~ în Dacia
p.63 II Costumul în Evul Mediu
p.64 Costumul Imperiului bizantin / Luciul m~t~sii [i al mozaicului
p.70 Pe teritoriul României
p.71 În Rusia
p.72 Costumul european feudal / Mantii ca ziduri de incinta
p.72 Costumul în secolele VI-IX, stilul carolingian
p.74 Costumul în secolele X-XII, stilul romantic
p.79 Pe teritoriul României
p.80 Costumul în stil gotic / Nervuri de piatr~ [i pantofi ascu]i]i
p.90 Pe teritoriul României
p.91 Costumul popoarelor islamice / Arabescuri cioplite [i brodate
p.91 Costumul Imperiului Arab
p.91 Costumul de[ertului arabic
p.92 Costumul califelor islamice
p.92 Costumul indo-persan
p.94 Costumul Imperiului Otoman

p.97 III Costumul în epoca Rena[terii


p.98 Costumul în Italia secolului al XV-lea / Revenirea idealului antic
p.102 Costumul în stilul Rena[terii italiene din secolul al XVI-lea / Fibre musculare în plus
p.105 Costumul german în epoca Reformei / Ferestruici [i crevase
p.107 Costumul spaniol în perioada Contrareformei / Palatul m~n~stire [i corsetul de fier
p.109 Costumul din ¥~rile de Jos în secolul al XVI-lea / Dansul ]~r~nesc
p.112 Costumul francez în vremea Rena[terii / Fa]a în form~ de inim~
p.114 Costumul în Anglia secolului al XVI-lea / Broderii elisabetane
p.118 Costumul românesc în secolele XV-XVI / Caftanele ctitorilor
p.121 Costumul din America precolumbian~ / ßarpele cu pene
p.125 IV Costumul în secolul al XVII-lea
p.126 Costumul în cadrul stilului baroc / Ziduri ondulate [i mantii fluturânde
p.128 Costumul burghez olandez în secolul al XVII-lea / Case curate [i gulere scrobite
p.131 R~spândirea costumului olandez, în Fran]a, în Anglia, în America
p.133 Costumul la jum~tatea secolului al XVII-lea / Fustanela olandez~
p.136 Costumul în stil clasic francez / Pere]ii de oglinzi pentru peruca Regelui Soare
p.140 Costumul în ¥~rile Române în secolul al XVII-lea /
Rozete cioplite în piatr~ sau cusute cu fir
p.144 Costumul tradi]ional în China / Case de por]elan [i haine de m~tase
p.147 Costumul în Japonia / Flori pictate pe kimono

p.153 V Costumul în secolul al XVIII-lea


p.154 Costumul în stil rococo / P~stori pudra]i în p~duri aurite
p.161 În alte ]~ri
p.164 Costumul englez din secolul al XVIII-lea / Haina de c~l~rie pe fotoliul Chippendale
p.169 Costumul francez în stilul Ludovic al XVI-lea / Peruca cu cor~bii
p.175 Costumul Imperiului Otoman în secolul al XVIII-lea / Turbane [i [alvari
p.176 Costumul în ¥~rile Române în secolul al XVIII-lea [i începutul secolului al XIX-lea /
Giubele [i cepchene
p.181 VI Costumul în secolul al XIX-lea
p.181 Costumul european în primul sfert al secolului al XIX-lea /
De la neoclasicism la empire
p.187 Costumul în cel de-al doilea sfert al secolului al XIX-lea /
Suflete romantice în saloane Biedermeier
p.193 Costumul \n ¥~rile Române \n prima jum~tate a secolului al XIX-lea /
Jos i[licul, sus p~l~ria
p.196 Costumul în al treilea sfert al secolului al XIX-lea /
Cupola metalic~ [i crinolina
p.201 Costumul în ultimul sfert al secolului al XIX-lea / Impresionismul [i turnura
p.206 Costumul în România în a doua jum~tate a secolui al XIX-lea /
Jobenul [i malacof-ul
p.210 Costumul Africii Negre / Fuste [i acoperi[uri din frunze
p.212 Costumul pieilor ro[ii / Scalpuri pe haine [i pe cort
p.215 Costumul eschimo[ilor / Cu hanoracul în caiac
p.217 VII Costumul în secolul al XX-lea
p.218 Costumul la 1900 / Linia serpentin~ Art-Nouveau [i cea dreapt~ Modern Style
p.230 Costumul \ntre 1900 - 1914 / Rochia sac [i p~l~ria lighean
p.235 Costumul în epoca primului r~zboi mondial 1914-1918 / Pr~bu[irea prejudec~]ilor
p.238 Costumul între 1920 - 1930 / B~ietana în stil cubist
p.245 Costumul \ntre 1930 - 1940 / Paris sau Hollywood?
p.250 Costumul în epoca celui de-al doilea r~zboi mondial (1939-1945) /
Întrecerea pe toate fronturile
p.253 Costumul între 1950 - 1960 / New look [i Rock’n Roll
p.258 Costumul între 1960 - 1970 / Cosmonau]i, Pop [i Hippies
p.268 Costumul între 1970 - 1980 / Punck [i Kitsch
p.274 Costumul între 1980 - 1990 / Postmodernii erei postindustriale
p.282 Costumul între 1990 - 2000 / Stres [i relaxare
p.291 Costumul la începutul mileniului al III-lea / Sfâr[itul modei
p.295 Cum vor ar~ta nepo]ii nepo]ilor no[tri?

p.302 Bibliografie
Vermeer de Delft,Tân~r~ la virginal
1675, Londra, National Gallery
ARTA, STILUL ßI MODA ÎN
DECOR ßI COSTUM
Bucuria culorilor: femeie din Turcana-Kenya La fel cu toate celelalte obiecte de art~,
costumul are o func]ie practic~, o func]ie de
comunicare [i una estetic~.
realizat~ prin mijloace plastice specifice. (Am Practic, \mbr~c~mintea r~spunde nevoii de
\ncercat un studiu sistematic al aplic~rii acestora, ap~rare a corpului de intemperii (prin purtarea
\n Arta pe om, Editura Compania, 2001.) bl~nurilor, impermeabilelor etc.). Dar chiar \n
Ne propunem \n acela[i timp s~ prezent~m ]inuturile calde, vestimenta]ia redus~ la
costumul nu izolat, rupt de ambian]a general~ minimum nu lipse[te. În acest caz,
\n care s-a n~scut, ci integrat stilului din care ne\ndeplinind un rol practic, s-a invocat ca
face parte, [i pe care \l ilustreaz~ la fel de bine motiv pudoarea, o no]iune al c~rei \n]eles a
ca [i un monument, o pies~ de mobilier, un variat \ns~ foarte mult \n timp [i spa]iu (istoric [i
tablou sau o sculptur~. geografic). Rezultat al prejudec~]ilor impuse de
Vom parcurge pe scurt istoria artelor, a[ezând \n clasa dominant~, morala a condamnat de
prim-plan costumul sau mai bine-zis chiar omul fiecare dat~ dezvelirea acelor p~r]i ale corpului
fiec~rei epoci, a[a cum s-a \nf~]i[at acesta pe sine, care erau acoperite cu ve[minte \n acel moment
recreându-se prin \mbr~c~minte, – a doua piele – (de exemplu, \n secolul al XVII-lea \n Spania
\n acord cu ambientul vie]ii sale – al treilea \nveli[. eticheta nu \ng~duia s~ se vad~ nici m~car
Prin aceste straturi ocrotitoare [i totodat~ pantofii unei femei, pe când azi, pe strad~, este
expresive se produce o comunicare vizual~ cu ar~tat buricul).
DECOR ßI COSTUM semenii, uneori chiar mai direct~ [i mai Atunci de ce se \mbrac~ oamenii, deosebindu-se
conving~toare decât prin cuvinte. de toate celelalte vie]uitoare? În primul rând
Orice om, pe orice treapt~ de civiliza]ie, este un Ca [i arhitectura, mobilierul, ceramica, textilele pentru a comunica, prin aspect, rolul pe care \l
„creator“, uneori f~r~ s~-[i dea seama, \ntr-un etc. care laolalt~ alc~tuiesc cadrul vie]ii omului, joac~ \n organizarea [i ierarhia comunit~]ii.
domeniu pasionant: propria imagine. De la costumul depinde de nevoile materiale [i Privind o p~l~rie, po]i citi locul ocupat de
tatuaj la alegerea unei cravate, procesul de spirituale ale societ~]ii, \n dezvoltarea ei istoric~. purt~tor \n colectivitatea din care face parte
crea]ie este acela[i: fiecare \ncearc~ prin hainele Suferind prin purtare o uzur~ mai rapid~, (de la coroan~ la [apc~ etc.).
sale, prin amploare, ritm, culoare [i celelalte costumul se schimb~ cel mai repede, oglinde[te Modificarea \nf~]i[~rii fizice a omului se ob]ine
mijloace de expresie plastic~, s~-[i modeleze o cel mai prompt ne\ncetata evolu]ie a civiliza]iei. prin utilizarea mijloacelor artistice comune
\nf~]i[are cât mai apropiat~ de idealul pe care
dore[te s~-l reprezinte \n via]~, corectându-[i
eventual imperfec]iunile. Dup~ cum sculptura Cele trei func]ii ale decorului [i costumului:
nu poate exista decât cioplit~ \n lemn sau \n utilitar~, de comunicare, estetic~
piatr~ sau turnat~ \n bronz, iar pictura prinde
fiin]~ \n culoare, \n domeniul costumului „haina
face pe om”, cum a remarcat de mult
\n]elepciunea popular~.
Lucrarea de fa]~ \ncearc~ s~ priveasc~ imaginea
uman~ din alt punct de vedere decât cel
cotidian, atr~gând aten]ia cuvenit~ asupra
aspectului „artistic“ al crea]iei vestimentare,

12
sculpturii [i picturii, [i \n general tuturor chinezoaicelor din nobilimea feudal~. practice [i comode. Moda dominant~ a fost, de
imaginilor vizuale. Dimpotriv~, \n epoci de izbând~ a unor idei fapt, \n toate timpurile moda dominatorilor
Înc~ din preistorie, rolul [efului de grup (trib etc.) democratice – de exemplu \n Italia Rena[terii, (E.Thiel, Geschichte des Kostüms, p.7).
sau al vr~jitorului, apartenen]a la o anumit~ apoi \n Republica Burghez~ Olandez~ de la
comunitate sau alta erau marcate prin semne \nceputul secolului al XVII-lea – era preferat tipul
grafice sau pete de culoare simbolice organizate omului activ, viguros, \nve[mântat \n haine Ro[u, culoare nobiliar~::
Sf. Martin împ~r]indu-[i mantia cu un s~rac,
în compozi]ii expresive.
secolul al XII-lea, Catalonia, Spania, Muzeul Vich
De atunci [i pân~ acum, imaginea uman~ [i-a
atins ]elul de comunicare extraverbal~ cu atât
mai impresionant [i mai conving~tor, cu cât s-a
apropiat mai mult de valoarea operei de art~.

MESAJUL SOCIAL ßI POLITIC AL


COSTUMULUI

Costumul reflect~ cel mai direct condi]iile [i


raporturile sociale. Prestigiul politic a fost \n
toate timpurile exprimat prin \nf~]i[area fizic~ a
reprezentan]ilor puterii, la fel cum trecerea de
partea eroilor zilei a fost afi[at~ prin adoptarea
genului de \mbr~c~minte al acestora. De aceea,
nu e posibil~ \n]elegerea costumului de la un
moment dat f~r~ cunoa[terea coordonatelor
istorice [i politice din ]ara [i epoca respectiv~.
Fiecare genera]ie [i-a impus concep]iile estetice
[i idealul propriu despre om, de care \ncerca s~
se apropie \n \nf~]i[area exterioar~ prin
mijlocirea tuturor procedeelor de \mpodobire:
machiaj, coafur~, costum etc.
Astfel, \n epocile de suprema]ie aristocratic~ –
\n Burgundia secolului al XV-lea sau \n Fran]a
secolului al XVIII-lea – ideea de maxim~
frumuse]e [i elegan]~ era legat~ de fine]ea [i
delicate]ea corpului cu ]inut~ gra]ioas~.
Costumul demonstra independen]a fa]~ de
munca fizic~, nepermi]ând decât anumite
mi[c~ri (prin strâmt~ri, v~luri, corset, tren~, co[
sus]inând fusta). Acela[i rol \l aveau unghiile
excesiv de lungi [i picioarele legate ale

13
IDEALUL UMAN, ¥EL AL ARTEI Baudelaire (Curiozit~]i estetice, p.183). Fiecare
COSTUMULUI cultur~ [i-a conturat chipul unui erou preferat, a
c~rui \nf~]i[are [i fizionomie moral~ a fost
„Ideea pe care omul [i-o face despre frumos descris~ \n literatur~ [i teatru [i a fost
se \ntip~re[te \n toat~ g~teala lui, \i bo]e[te reprezentat~ concret \n picturile [i sculpturile
sau \i scrobe[te haina, \i rotunje[te sau marilor mae[tri.
\ndreapt~ ]inuta [i, cu timpul, se insinueaz~ Fidias [i \ntreaga pleiad~ de arti[ti care au adus
subtil \n tr~s~turile chipului. Omul sfâr[e[te gloria Atenei antice, ca [i Michelangelo sau
prin a fi ceea ce ar vrea s~ fie“, scria Ti]ian \n Rena[terea italian~, [i-au datorat

Eroul ideal al Rena[terii: Michelangelo, David


(1512), Floren]a

Costumul a ar~tat \ntotdeauna dimensiunile


relative ale oamenilor pe scara social~. Faraonul
egiptean era supradimensionat prin tiara \nalt~ [i
prin mantia larg~, ca [i, mai târziu, regii prin
coroana [i pelerina de hermin~. Distan]area
st~pânitorilor de masa poporului s-a f~cut [i pe
linie economic~, avu]ii folosind materiale
scumpe ca [i forme des re\nnoite (moda).
Cei afla]i la putere au \ncercat, de obicei, s~ se
impun~ [i prin mijloacele dreptului [i moralei,
emi]ând legi [i regulamente vestimentare,
stabilind privilegii de rang [i interdic]ii
sanc]ionabile prin pedepse (legi condamnând
\nc~lc~rile rangurilor pot fi citate \n mai toate
epocile). În apusul Europei, ]~ranilor le erau
interzise culorile vii, mai ales ro[ul. Printre
revendic~rile care au pricinuit r~zboiul ]~r~nesc
german din 1525 figura [i cea de a se putea
\mbr~ca \n ro[u.

Mu[chi sugera]i prin ve[minte: Tizian,


Portret de b~rbat (1506), Londra, National Gallery

14
Este foarte interesant de comparat nudurile
considerate ideale \n fiecare epoc~: atletice \n
antichitatea greco-roman~, suple [i unduioase
\n evul mediu gotic, planturoase \n Rena[terea
italian~ [.a.m.d. Trupurile par s~ fi fost
modelate de haine [i nu invers.

STIL ßI MODA

Istoria artelor plastice ca [i istoria costumului nu


Stilul anilor ‘20: Le Corbusier, Vila Savoye, au cunoscut repet~ri, fiecare genera]ie
Poissy (1929)
exprimând un nou crez. Imaginile create de
mâna omului au variat \n decursul istoriei la
succesul \ntrup~rii depline a unor imagini pe nesfâr[it, dar nu la \ntâmplare, orice cunosc~tor
care contemporanii lor le presim]eau numai; ei putând lesne stabili c~rei faze de civiliza]ie,
au cristalizat \n siluete concrete p~reri ce c~rui stil [i c~rei regiuni \i apar]ine un anumit
„pluteau \n aer“, r~mânând pân~ la ei ve[mânt, un scaun sau un vas.
inaccesibile. Astfel, unele opere de art~, ca Astfel, [i \n costum, ca [i \n artele plastice [i
David de Michelangelo, au dobândit decorative, se pot distinge mai multe sensuri
semnifica]ia unui manifest, au devenit ceea ce ale termenului stil.
Henri van Lier numea „imagine-idee-for]~“, 1. În sens restrâns, stilul define[te expresia
adic~ o imagine \nf~]i[ând o idee cu sens artistic~ unitar~ a unei singure personalit~]i
generalizator, devenit~ prin \ns~[i \ntruparea ei creatoare.
concret~ o for]~ de mobilizare a aspira]iilor A avea stil \nseamn~ s~ fii capabil s~ realizezi un
mul]imii c~tre ]elul de perfec]iune propus de ansamblu al \nf~]i[~rii individuale, original [i de o
artist ([i imitat prin costuma]ie). oarecare calitate. Gabrielle „Coco“ Chanel
(1883-1971), credincioas~ modului ei de via]~
activ, creativ, liber, a purtat mereu ve[minte co-
mode, practice, din jerse suplu, cu forme simple,
Stilul anilor ‘20: Mies Van der Rohe, Scaun (1927)
animate doar de coliere din bijuterii artificiale,
create de arti[ti. Ea a r~mas \n istoria costumului
mai ales prin taiorul cu fusta dreapt~ [i jachet~
larg~, ne\ncheiat~, tivit~ pe margini (unde se
toce[te) cu un material contrastant.
2. Într-un sens mai larg, termenul „stil“ define[te
expresia artistic~ a unei epoci, formularea
concret~ a unui ideal estetic colectiv.
Începându-[i cariera dup~ primul r~zboi
mondial, când femeile intrau \n profesiuni
Stilul anilor ‘20: Coco Chanel (1928)

15
Moda mereu nou~, inspirat~ din trecut: Pierre Cardin,
Parada, 1975, Paris

r~zboi mondial, „ new look-ul “ lui Dior Spre deosebire de stil, care – definind fie o
alt~dat~ rezervate b~rba]ilor, Coco Chanel a revenea la femeia-floare, gra]ioas~ [i fragil~. schem~ formal~, un curent artistic, istoric sau
[tiut s~ preia experien]a de un veac a Crea]ia lui Coco Chanel a marcat astfel stilul na]ional, fie doar manifest~rile unei singure
„costumului“ masculin, care ascunde trupul, \ntregului secol al XX-lea. personalit~]i – se desf~[oar~ lent, moda
remodelându-l \n forme geometrice regulate, 3. Într-un sens [i mai larg, „stilul“ define[te o reprezint~ succesiunea rapid~, deseori
f~r~ a-i stânjeni libertatea de mi[care. schem~ stilistic~, un ideal formal general, unilateral~, a unor forme artistice a c~ror
Linia lansat~ de Coco Chanel se \nscria \n aplicabil eventual mai multor epoci, cum ar fi principal~ calitate este noutatea. Moda e o
ambian]a func]ionalist~ a arhitecturii [i clasicismul sau opusul acestuia, barocul. reac]ie fireasc~ \mpotriva tocirii aten]iei datorit~
mobilierului „cubiste“, produse de [coala În aceast~ accep]iune costumele realizate de obi[nuin]ei, prin re\nnoirea \nf~]i[~rii umane.
Bauhaus sau de Le Corbusier, care au definit Coco Chanel ]ineau de clasicism, pe când cele Pentru aceasta, ea \nregistreaz~ cu
stilul modernist al anilor ‘20. Costumele cu ale Elsei Sciaparelli se \nscriau \n curentul sensibilitatea unui seismograf tendin]ele [i
eticheta CC au supravie]uit \ns~ demod~rii, au anticlasic al suprarealismului. preferin]ele elementelor celor mai active pe
fost purtate mai departe [i \n anii urm~tori, [i 4. Se poate vorbi [i de un stil na]ional, \n acest caz plan estetic ale societ~]ii.
\n epocile unor mode extrem de feminine, ca determinat tocmai de o structur~ clasicizant~, Moda ar fi, astfel, câmpul de experimentare din
\n anii ‘30, când Elsa Sciaparelli crea, dup~ specific~ artei franceze dintotdeauna. care se aleg elementele statornice ce vor
ideile lui Dali, p~l~ria suprarealist~ \n form~ de Toate aceste exemple relev~ caracterele contura stilul unei epoci (cazul Coco Chanel).
pantof, sau \n 1947, când, dup~ al doilea permanente ale unor manifest~ri artistice. Via]a modei cunoa[te dou~ momente:

16
1 – crearea unei inova]ii frapante, \nvior~toare, INDIVIDUALITATE ßI SPIRIT Cu aceste considera]ii \ns~ discu]ia se
care aduce nota excitant~ de fantezie necesar~ COLECTIV deplaseaz~ numai cu un pas mai departe, f~r~
pentru a fi perceput~ ca fiind ceva nou. A[a, de a se \ncheia, deoarece \n fiecare ]ar~ [i epoc~
pild~, dup~ primul r~zboi mondial fusta s-a Copierea servil~ a modei este un fenomen gustul \n art~ ca [i \n materie vestimentar~ s-a
scurtat pân~ sub genunchi. invers propor]ional cu dezvoltarea gustului schimbat necontenit.
2 – imitarea inova]iei pe scar~ larg~, pân~ când individual, a personalit~]ii (\n sensul unui nivel Costumul comunic~ prin form~ [i culoare,
aceasta devine banal~, comun~, iar ridicat cultural [i artistic) [i a posibilit~]ilor de \nainte de a \n]elege cu cine avem de-a face,
uniformizarea treze[te pofta de altceva nou. De crea]ie original~. O anumit~ \ncadrare \n moda
exemplu \n perioada amintit~, pentru ca fusta s~ curent~ e \ns~ un fenomen legitim, explicat prin
Arta în costum, Valentino Boutique,
salte \n noul dans „charleston“, \n fiecare sezon integrarea voluntar~ a omului \ntr-o Grazia, 13 martie 1988
s-au ad~ugat pe poale col]uri, franjuri etc. colectivitate, ca o retragere prudent~ \n
Inovatorii trebuie s~ ocupe pozi]ii culturale anonimat. Filozoful Émile Chartier-Alain
privilegiate pentru a sluji drept modele [i spunea: „Moda este un ad~post din care ie[i \n
celorlalte categorii sociale. În secolele trecute diverse moduri studiate, te faci remarcat doar
privirile tuturor se \ndreptau c~tre aristocra]ie, cât [i când vrei“ (Vingt leçons sur l’art, pag.
\n secolul al XIX-lea spre cânt~re]ele de oper~, 124). De la anonimatul absolut al m~[tii
\n secolul al XX-lea spre stelele de cinematograf (purtat~ curent pe strad~ la Vene]ia \n secolul al
sau vedetele muzicii u[oare etc. XVIII-lea) sau la pierderea voit~ \n mul]ime,
Moda \nseamn~ \mprosp~tare. Chiar atunci pentru a nu atrage aten]ia (]inuta „incognito“)
când sunt preluate elemente din trecut, ele sunt [i pân~ la vedetism sau frond~, costumul a fost
lansate cu titlu de noutate [i integrate unor noi manevrat \n decursul timpurilor cu toate
ansambluri. În 1923 dezgroparea [i expunerea nuan]ele cu care cochetele \[i ascundeau sau \[i
mumiei faraonului Tutankamon a generat o ar~tau zâmbetul de dup~ evantai.
mod~ trec~toare a ornamentelor egiptene. Între ostenta]ie [i lipsa total~ de originalitate
În decursul timpului au fost experimentate mai sunt posibile nenum~rate atitudini, iar c~utarea
toate posibilit~]ile de modificare a imaginii celei mai bune dintre ele a stârnit \n toate
umane, astfel \ncât istoria costumului poate fi epocile discu]ii \nfl~c~rate. Solu]ia ideal~ g~sit~
folosit~ ca o surs~ inepuizabil~ de idei. de cei mai serio[i participan]i la aceast~ etern~
Senza]ionalele nout~]i ale modei nu sunt de controvers~ a fost \ntotdeauna cam aceasta: s~
fapt decât alte combina]ii ale acelora[i forme nu te iei dup~ nimeni, ci s~ alegi ce-]i st~ mai
„retro“. Pierre Cardin a organizat \n 1975 o bine, punându-]i \n valoare personalitatea; \n
parad~ de mod~ alc~tuit~ numai din relu~ri din acela[i timp \ns~ s~ nu ie[i prea tare din
secolele trecute, altfel interpretate. Primul comun, ci s~ p~strezi m~sura. Scriitorul
model este inspirat din evul mediu, evocând Baldesar Castiglione, de pild~, descriind
asimetria coloristic~ a secolului al XV-lea, al \nf~]i[area eroului ideal al Rena[terii \n cartea
doilea adaug~ unui costum de lucru atemporal sa Curteanul (publicat~ \n 1528), relata
man[ete surprinz~toare, al treilea arboreaz~ p~rerile curente ale umani[tilor italieni: „cu
jacheta mini [i gluga gotice, al patrulea condi]ia s~ nu contravin~ obiceiurilor [i s~ nu
cercurile crinolinei, al cincilea picioarele legate se opun~ profesiunii purt~torului, ve[mintele
din 1914, ultimele costumele c~lug~rilor. s~ fie pe placul fiec~ruia, cum \i st~ mai bine“.
\n ce categorie mare de oameni se \ncadreaz~ hârtie, fiecare epoc~ alegându-[i din ceea ce romantic, \n care for]ele firii ap~reau
individul respectiv, prin anun]uri oficiale (ale avea la dispozi]ie ce i se potrivea. covâr[itoare, iar silueta uman~ era diminuat~,
uniformelor militare, [colare sau ale Astfel, \n Rena[tere silueta tindea c~tre blocul efilat~, spiritualizat~, redus~ la un contur
taxatorilor, personalului medical etc.) sau compact, fie sferic, fie cubic, realizat prin catifele alungit. În gotic sau \n stilul 1900, trupurile
neoficiale (ale hainelor civile, care deosebesc groase, v~tuirea sau \mbl~nirea hainelor. Atât aveau suple]ea unor lujere, unduind \n curbe
pe func]ionari de studen]i sau sportivi etc.) operele sculptorilor, ca Michelangelo, sau ale dinamice, iar natura s~lbatic~ p~rea a cotropi
Desigur, exist~ [i p~c~leli [i travestiuri; pictorilor, ca Ti]ian, cât [i crea]iile vestimentare \ntreg cadrul vie]ii.
creatorii \n diferite domenii ale artelor plastice exprimau raportul dintre om [i univers de tip La fel de sugestive sunt culorile cu care
au folosit \n toate epocile – ca [i azi – prilejul clasic (omul era plasat \n centrul crea]iei, oamenii s-au \mpodobit \n toate timpurile,
costum~rii pentru a-[i exercita fantezia [i a dominând natura). exprimându-[i starea sufleteasc~. În Rena[tere,
experimenta variate „compozi]ii plastice“. Acest raport era r~sturnat \n arta de tip epoc~ vital~ prin excelen]~, \n care erau
Pentru a g~si un \ndreptar \n confuzia pre]ui]i oamenii activi, curajo[i, femeile ca [i
modelor, Baldesar Castiglione sf~tuia \n b~rba]ii purtau haine \n culori vii, primare, mai
lucrarea citat~: „Gândi]i-v~ \n ce fel dori]i s~ ales ro[u-aprins (ca \n portretele lui Rafael).
fi]i stima]i [i alege]i-v~ costumul \n Dimpotriv~, \n epoci de domina]ie a
consecin]~“, atr~gând aten]ia c~ oricât~ misticismului, coloritul s-a stins, redus la negru,
valoare ar avea un om, dac~ va \mbr~ca alb [i auriu, reflexele lumân~rilor p~rând a
ve[minte \n carouri multicolore va fi luat, smulge din \ntuneric doar fe]ele prelungi cu
inevitabil, drept bufon sau nebun. ochii mari (ca \n portretele lui El Greco).
În paginile care urmeaz~ au fost alese, din
nesfâr[ita istorie a costumului, câteva
MIJLOACE ARTISTICE DE exemple ilustrând aspectele artistice ale
EXPRESIE ÎN COSTUM crea]iei vestimentare, integrate \n unele
dintre stilurile europene cele mai cunoscute.
Toate artele vizuale se exprim~ prin: desen, Crea]iile unor popoare de pe alte continente
contraste de lumin~ [i umbr~ care modeleaz~ au fost incluse doar \n m~sura \n care au
formele, culoare [i prin materialele în care se \nrâurit la un moment dat moda european~,
întrupeaz~. ßi \n costum propor]iile de f~r~ a putea fi urm~rite \n toate etapele
ansamblu ale siluetei, contururile ca [i detaliile dezvolt~rii lor. Vestimenta]ia de pe teritoriul
\nf~]i[~rii umane sunt stabilite prin desen. României este doar pomenit~ \n treac~t,
Remodelarea volumelor trupului prin ve[- urmând s~ fie expus~ pe larg \ntr-un alt volum.
minte, a capului prin coafur~ ]ine de arta
sculpturii; iar utilizarea culorilor \n machiaj sau
haine pentru a ob]ine anumite efecte, spre a
trezi reac]ii emo]ionale, apar]ine artei picturii.
Pentru realizarea practic~ a idealurilor de
frumuse]e uman~ prin costum, s-au folosit de-a
lungul istoriei felurite materiale, de la bl~nurile
din preistorie [i pân~ la ]es~turile sintetice
Inv~luire sau dezv~luire:
actuale, de la trainicele zale de fier la rochia de Issey Miyake, Vogue, martie 1999

18
Bl~nuri [i p~l~rii cu pene s-au purtat întotdeauna.
Scenografa Alina Herescu \n Costum 1910, colec]ia Adina Nanu.

19
Tronul lui Tutank Amon,
secolul al XIV-lea î.Hr.
Muzeul Cairo-Egipt
COSTUMUL ÎN PREISTORIE
ßI ANTICHITATE
Simbol al fertilit~]ii: Venus din Willendorf, Viena,
30.000 î.Hr., Naturhistorisches Museum

de os sau de corn de ren pe care le foloseau


drept unelte sau arme.
Printre reprezent~rile umane erau figuri
feminine, cioplite \n os sau piatr~, cu volume
exagerate (Venus Steatopige), probabil
simboluri ale fertilit~]ii.
Idealul uman • Într-o vreme când oamenii
tr~iau culegând ce g~seau [i depinzând de
norocul luptelor cu fiarele, s-ar putea ca
depozitele de gr~sime s~ fi fost \nsemnul
bun~st~rii, al superiorit~]ii râvnite, alc~tuind un
ideal de frumuse]e, ca [i azi \n unele triburi
africane unde so]ia e cump~rat~ la greutate.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Arca[ii, pictur~ rupestr~, Ti-n-Tazarift,


Se crede c~ \n preistorie se practica, la fel ca [i Tassili, Africa, cca. 3500 î.Hr.

ast~zi \n anumite regiuni ale Africii sau Australiei,


ungerea corpului cu gr~simi pentru a-l ap~ra de [i coad~ era \mbr~cat~ de vr~jitori, obicei
COSTUMUL ÎN frig, soare sau insecte, ca [i ornamentarea continuat \n Egiptul antic de preo]i, care se
PREISTORIE pictural~ a pielii prin desen [i culoare. În pe[teri distingeau prin bl~nurile lor de leopard.
s-au g~sit vopsele \n batoane, ca rujul de buze, În paleoliticul superior oamenii ar~tau probabil
Blænuri în grote \n 17 culori diferite, cele mai frecvente fiind ca eschimo[ii de azi, \nfofoli]i \n bl~nuri
albul, negrul [i ocrul pân~ la ro[u, având \ncheiate cu nasturi de os, deseori grava]i. În
EPOCA PIETREI CIOPLITE probabil un sens magic [i simbolic. ]inuturile mai calde bl~nurile acopereau doar
(Paleoliticul superior, aproximativ În picturi, oamenii erau deseori reprezenta]i unele p~r]i ale corpului sau erau \nlocuite cu
40000–10000 \.Hr.) goi, poate din necesit~]i de cult sau pentru c~ fibre vegetale. O realizare \nsemnat~ a fost
se \nf~]i[au chiar a[a \n lupte sau la vân~toare. arg~sirea pieilor – probabil cu tanin din plante
De timpuriu, ace[tia au recurs \ns~ probabil la
Se presupune c~ str~mo[ii no[tri tr~iau \n cete, \mbr~c~minte, folosind materialele ob]inute
Megali]ii din Stonehenge,
asigurându-[i existen]a din cules [i vân~toare [i prin cules (plante) [i vân~toare (blan~, piele, Wiltshire, Anglia, 2000 î.Hr.
ad~postindu-se \n adâncul unor pe[teri os, penaj).
\ntunecoase. Modul sincretic al cunoa[terii determina,
Cadrul artistic • Cu gândul mereu la lupta cu desigur, credin]ele \n posibila fuziune dintre
fiarele, care trebuiau s~ le asigure hrana [i regnuri, \n preluarea de c~tre om a unor \nsu[iri
bl~nuri calde, dar care puteau s~ le aduc~ [i ale fiarelor r~puse, prin purtarea bl~nii,
moartea, ei \ncercau s~ fixeze imaginea coarnelor sau penajului etc. (probabil legat~ de
animalelor pe pere]ii grotelor sau pe buc~]ile practici magice). Întreaga blan~ cu cap, gheare

22
EPOCA PIETREI ßLEFUITE
(Neoliticul, 7000–2500 \.Hr.)

Omenirea a cunoscut prima revolu]ie tehnic~,


\nceputul st~pânirii naturii de c~tre om, prin
agricultur~ [i cre[terea vitelor domesticite. Noile
activit~]i [i stabilizarea grupurilor umane au
determinat alc~tuirea unor colectivit~]i
Neolitic [i epoca bronzului, r~zboi de ]esut, complexe, matriarhale. Gânditorul [i Femeia [ezând, Cernavod~,
statuet~ de la C\rna, ]es~tur~ mileniul IV î.Hr., Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie
Cadrul artistic • Create de mâna omului,
locuin]ele lacustre, dar mai ales menhirii [i
– pentru a deveni mai suple. S-au g~sit unelte dolmenii, cu semnifica]ie religioas~ sau Idealul uman • Paralel cu dezvoltarea gândirii
pentru prelucrarea bl~nurilor – ciocane f~r~ funerar~, au \nsemnat \nceputul arhitecturii. abstracte, reprezent~rile umane sau animaliere
coad~, din piatr~ cioplit~, r~z~toare, g~uritoare, Aten]ia pentru ritmuri, numere [i dimensiuni, din sculpturi sau picturi au evoluat c~tre o
ace din oase, cu urechi fine pentru p~r de cal – necesare socotirii timpului, a dus la stilizarea [i stilizare mai sintetic~, abstractizat~, ca \n
ca [i urmele unor \mpletituri din ierburi sau schematizarea imaginilor. Pentru p~strarea „Gânditorul“ de la Cernavod~.
[uvi]e din piele formând plase de prins pe[te, grânelor sau a cenu[ii mor]ilor au fost modelate Ve[mintele cunoscute erau probabil bonete [i
plase de ]inut p~rul [i ve[minte. cu mâna vase de ceramic~, \mpodobite cu c~me[oaie, din pânz~ de in sau stof~ de lân~, la
Piesele principale de \mbr~c~minte erau: pe motive incizate sau pictate, iar fibrele vegetale \nceput ]esute \n fâ[ii \nguste, \nf~[urate pe
cap, plasa [i probabil c~ciula de blan~, pe trup, sau animale au fost ]esute cu dungi [i figuri trup. Inciziile de pe unele statuete, interpretate
[or]ul sau fusta cu franjuri din frunze sau fibre geometrice la r~zboaie rudimentare. de unii arheologi drept tatuaje, par a indica mai
vegetale, lân~ sau fâ[ii din piele etc. (ultima s-a
transmis [i \n epoca bronzului cu aceea[i form~, Paleolitic: Vr~jitor în piele de ren,
dar executat~ din materiale ]esute) sau fusta Pe[tera Trois Frères, Ariège, (Pirenei) Fran]a
Costume din blan~ din Cogul Lerida [i
compact~ din blan~, u[or rotunjit~ \n fa]~, Secans Teruel, Spania
p~strându-[i coada, a[a cum apare \n picturile
rupestre din Cogul-Lerida, Spania, ca [i capa
r~scroit~, rotunjit~, \nchis~ \n fa]~ cu be]i[oare
\n form~ de T.
Din scoici, din]i, oase, pietre se f~ceau amulete
[i podoabe, coliere, diademe, br~]~ri etc.
Num~rul [i frumuse]ea acestora a crescut pe
m~sura dezvolt~rii schimburilor comerciale, dar
mai ales \n func]ie de organizarea social~,
f~când necesare deosebiri vizibile \ntre grupuri,
familii, vârste, func]ii [i ranguri.

23
degrab~ drapaje, (ca broboada r~sucit~ \n jurul Podoabele (br~]~ri, catarame), dar [i ornamentele PE TERITORIUL ROMÂNIEI din epoca bronzului
bra]elor din Creta sau Micene) sau pantalonii armelor aveau ca motiv dominant sârma de s-au p~strat figurinele de lut de la Cârna
similari celor din India (dhoti). În picioare erau bronz r~sucit~ \n melc sau spiral~. (studiate de arheologul Vladimir Dumitrescu). Pe
\nc~l]ate opinci din piele. În morminte s-au În Sardinia, \n cet~]i cu ziduri rotunde, s-au g~sit siluete feminine foarte stilizate, simbolice sunt
g~sit [i numeroase podoabe din scoici sau din]i multe statuete de bronz cu forme foarte indicate podoabe la gât, broderii pe mânecile
de animale, purtate de preferin]~ de b~rba]i simplificate [i surprinz~tor de expresive, c~m~[ii, pe man[ete [i pe piep]i, ca [i
(mii de scoici erau \n[irate de la centur~ pân~ la reprezentând r~zboinici cu c~[ti \mpodobite cu cing~toarea bogat ornamentat~, fusta \n form~
genunchi, \ntr-un mormânt aproape de coarne, o preoteas~ cu gest de ofrand~, o mam~ de c~trin]~ \n fa]~ [i opreg cu franjuri la spate. E
Menton, Fran]a). cu fiul ei \n bra]e etc. Ve[mintele lupt~torilor erau frapant~ asem~narea cu costumul popular
practice, scurte, cele ceremoniale lungi [i largi. b~n~]ean.
Pentru nevoile ]~rilor lipsite de metal s-au
EPOCA BRONZULUI dezvoltat transporturile (cu vase sau care cu
(mileniul II \.Hr.) ro]i) [i nego]ul (din Danemarca \n Creta, din EPOCA FIERULUI
Caucaz \n Anglia etc.). (mileniul I \.Hr.)
O nou~ revolu]ie tehnic~ a fost determinat~ de Leg~turile sunt atestate de prezen]a unor
descoperirea metalelor [i a metalurgiei, \ncepând podoabe de chihlimbar nordic \n sudul Europei Odat~ cu dezvoltarea armelor (s~bii, pumnale,
cu aurul [i bronzul (din cupru [i cositor). [i a unor scoici mediteraneene \n nord. s~ge]i) ca [i a scuturilor, c~[tilor [i pieptarelor
din metal dur, b~rba]ii r~zboinici au preluat
conducerea, instituind patriarhatul. Începe [i în
Statuete de bronz Nuraghi, din sudul Europei istoria scris~, ap~rut~ în unele
Sardinia, Roma, Muzeul Preistoric p~r]i ale lumii înca din mileniile 2-3 î.Hr.
(cuneiformele mesopotamiene, pictografia
egiptean~, scrierea chinez~).
Pentru reconstituirea decorului [i a costumului
din preistorie s-a \ncercat compararea modului
de via]~ al oamenilor din trecutul \ndep~rtat cu
cel al unor popula]ii primitive, aflate pân~ nu
demult \ntr-un stadiu asem~n~tor de civiliza]ie.

24
Picturi pe piele din Noua Zeeland~, ¥ara de Foc,
Australia - deformarea capului, a mu[chilor

COSTUMA¥IA CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI de]inerea unor privilegii ([i totodat~ pre]ul
POPOARELOR Specific~ unui stadiu primitiv de civiliza]ie pare ob]inerii acestora). Forma capului era modificat~
PRIMITIVE s~ fi fost \ntotdeauna nu atât vestimenta]ia, pân~ de curând la unii indieni americani, legând
cât modificarea aspectului trupului \nsu[i, [i strângând craniile copiilor \ntre scânduri de
Pictura direct pe piele schimbarea coloritului natural prin pictare, lemn. În Egiptul antic, \n vremea faraonului
remodelarea lui prin automutilare, \ncrustarea Amenophis al IV-lea, ca [i nu demult \n unele
podoabelor direct \n carne. triburi africane, erau folosite procedee similare
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Izolate geografic, Sculptural • Remodelarea corpului prin pentru a da capului forma ]uguiat~ care indica
anumite colectivit~]i din Africa de Sud automutilare era o modalitate de a demonstra apartenen]a la p~tura st~pânilor, prin
(bo[imanii), America de Sud (locuitorii ¥~rii de
Foc) sau Australia, au r~mas timp \ndelungat
dependente de clim~ [i de resursele naturale,
ceea ce explic~ asem~n~rile modului lor de via]~
[i ale crea]iei artistice cu cele din preistorie.
Cadrul artistic • Calitatea imaginilor era de obicei
asociat~ unei semnifica]ii simbolice, pictura
corporal~ ca [i masca neputând fi concepute \n
afara dansurilor [i cântecelor rituale.
Idealul uman exprima dorin]a de a dobândi prin
mimare [i travestire puterea unor fiare vânate
sau a unor for]e necunoscute; de exemplu, \n
unele triburi australiene corpul indigenilor era
acoperit cu p~r lipit cu sânge, imitând un bivol.
Femeie din Noua Guinee Papua[ din Insulele Solomon

25
B~[tina[ii din Noua Caledonie ]ineau \n urechi colectivitate (rangul, activitatea, sexul, vârsta).
obiecte, ca \ntr-un buzunar. Alteori, erau menite s~ sprijine lupta omului
Mul]imea cercurilor de metal purtate \n jurul \mpotriva for]elor cunoscute sau necunoscute,
gâtului de frumoasele femei-girafe din Mandalay precum cercurile pictate \n jurul gurii sau al
determina extensia patologic~ a coloanei ochilor, ca o barier~ magic~ \mpotriva
vertebrale [i o rigiditate a ]inutei care dovedea duhurilor rele.
dreptul de a nu munci fizic. În r~zboi, culoarea ro[ie a fost mereu folosit~
La unele triburi africane, gura cu buze l~]ite, ca pentru a inspira teroare du[manului [i a masca
platouri, se presupune c~ era o m~sur~ de v~rsarea de sânge. Indienii americani erau
ap~rare a vie]ii fetelor amenin]ate s~ fie r~pite numi]i „piei ro[ii" nu din cauza culorii lor
de arabi, pentru a deveni sclave \n haremuri, naturale, ci din cauza machiajului. La fel, la
arabii practicând s~rutul, necunoscut \n triburile romani, comandan]ii de o[ti victorio[i erau
de culoare amintite. purta]i \n triumf picta]i pe fa]~ [i pe piept cu ro[u.
Pictural, toate popoarele primitive au practicat Contribuind la deosebirea taberelor vr~jma[e \n
vopsirea trupului \n diverse forme [i culori aplicate lupte, culoarea slujea uneori [i la camuflare
direct sau prin [tampilare (ca aztecii), sau fixarea (b~[tina[ii din ¥ara de Foc, dintr-o regiune
Femeie Saros, Congo
unui desen \n piele prin tatuaj. Obiceiul a fost \nz~pezit~, se vopseau \n alb, la fel cum se
p~strat de marinari pentru ca trupurile lor s~ \mbr~ca armata finlandez~ pe timp de iarn~ \n cel
imposibilitatea de a c~ra greut~]i pe cap. ßi \n poat~ fi identificate dup~ naufragiul cor~biei. de-al doilea r~zboi mondial).
secolul nostru, \n timpul regimului nazist \n S-au utilizat [i adaosuri \n relief – lut, fibre Interpretarea afectiv~ a culorilor nu a fost \ns~
Germania, când rasa arian~ era privilegiat~, vegetale, grâne sau pene lipite pe piele. Rolul mereu [i peste tot aceea[i: de pild~, \n tribul
unii p~rin]i se pare c~ au \ncercat s~ modifice \nsemnelor [i al ornamentelor era \n primul Athuabo din Africa r~s~ritean~ culoarea bucuriei
forma capului copiilor lor (Broby Johansen, rând de a indica locul [i rolul fiec~rui individ \n era negrul.
Body and clothes, p.14). Pentru a p~rea mai
voinici, indienii americani, la fel ca papua[ii din
Noua Guinee, \[i legau coatele [i genunchii cu
ajutorul unor br~]~ri de metal, provocând
umflarea bra]elor [i a picioarelor. Femei-girafe din Mandalay
Ca o afirmare a bog~]iei, asigurând suprema]ia,
primitivii \[i integrau valorile propriului trup: nasul
era g~urit pentru a atârna baghete sau inele din
aur sau argint sau a \ncrusta pietre pre]ioase (ca
[i \n India), iar urechile erau perforate pentru
purtarea cerceilor. La unele triburi din India sudic~
sau la papua[i str~pungerea lobului urechii era o
ceremonie religioas~ asem~n~toare cu botezul la
cre[tini. La kaffiri cerceii erau rezerva]i doar
b~rba]ilor. La unii negri din Zambezi urechile
atârnau pân~ la umeri, cu lobul l~]it [i str~b~tut
de o gaur~ prin care se putea trece bra]ul.

26
Piramidele de la Gizeh, Egipt, Imperiul Vechi

templele [i mormintele cu forme geometrice


regulate, statice, ca piramidele. Sculptura [i
pictura fixau aspectele durabile ale \nf~]i[~rii
omului, \n compozi]ii clare, cu volume
compacte, folosind materiale trainice.
Tipul uman ideal • Armonia cosmic~, echilibrul
COSTUMUL ÎN EGIPTUL suprem erau \ntrupate \n figurile faraonului [i a
ANTIC sorei-so]iei lui, având ca principale calit~]i:
propor]ii de \not~tor, ]inut~ solemn~ – fixat~ de
Silueta piramidalæ legea frontalit~]ii – expresie de lini[te,
netulburat~ de pasiuni p~mânte[ti. Costumul
sublinia m~re]ia prin supradimensionare,
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Între mare [i de[ert, compozi]ie simetric~ [i bog~]ia decora]iei.
valea Nilului oferea condi]ii prielnice de via]~. Peruca albastr~ sau verde completa aspectul
Clima cald~ nu cerea \nvelirea corpului, dar artificial, bizar, de extraterestru, al faraonului –
costumul oglindea diferen]ele sociale din care f~cea parte din lumea zeilor.
imperiul sclavagist oriental dintre clasele Prin contrast, sclavii ap~reau \n sculpturi [i
st~pânitoare, privilegiate (faraon, nobili [i picturi m~run]i, reda]i realist, cu atitudini [i
preo]i) [i mul]imea sclavilor. Stabilitatea gesturi fire[ti de munc~.
orânduirii din mileniile III – I \.Hr. a determinat [i
pe cea a tipurilor vestimentare. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
Cadrul artistic • M~re]ia, for]a [i permanen]a Îmbr~c~mintea strâns~ pe corp punea \n
statului erau reprezentate plastic de palatele, valoare silueta elegant~, mulând formele, cu
drapajul masat \n fa]~, simetric.
Gândit pentru a fi v~zut de la distan]~, Zei]a Hathor [i faraonul Seti,
1300 î.Hr. Paris, Luvru
Scaun egiptean, Imperiul Nou,1300 î.Hr. costumul faraonului realiza \n~l]area staturii,
Muzeul din Cairo necesar~ apari]iei \n public, prin tiare sau peruci
voluminoase, robe largi. COSTUMUL BÅRBÅTESC
Sculptural, ve[mintele modelau trupul \n Pe cap, p~rul negru, cre] era tuns scurt, ceva
volume mari, simple, stilizate cu linii drepte [i mai lung la spate. Faraonul [i aristocra]ii purtau
curbe regulate. peruc~ lung~ din p~r sau fibre vegetale,
Pictural, coloritul era franc, având ca fundal colorat~. Barba era ras~, dar pentru ceremonii
albul pânzei, \nviorat de pete vii, contrastante, faraonul purta o barb~ fals~, tronconic~.
de verde, albastru, c~r~miziu. Faraonul se distingea prin basmaua (klaft) din
Materialele folosite erau ]es~turile din fibre pânz~ v~rgat~ sau mitra format~ din coroana
vegetale (in), lâna fiind considerat~ impur~ [i alb~ a Egiptului de Jos (bonet~ \nalt~) [i
interzis~ \n templu. coroana ro[ie a Egiptului de Sus (borul),

27
piesa de baz~, constituind \mbr~c~mintea
obi[nuit~ a sclavilor, dar [i a aristocra]ilor \n lupte Broboada-klaft, tiara Egiptului de Sus [i de Jos, tiara cu
sau la vân~toare. Acesta avea forme variate de pene de stru], coif de r~zboi
pantalon scurt sau de fustanel~, putând fi din
pânz~ dreapt~ \ntins~, drapat~ sau plisat~,
apretat~ cu ap~ de orez [i uscat~ la soare,
sus]inut~ \n talie de un cordon din pânz~, marcat
cu numele st~pânului scris \n hieroglife, pentru
sclavi, iar pentru aristocra]i, din piele cu pl~ci din
Diferite forme de [enti
metal emailat.
Gulerul-pelerin~, ]esut sau brodat, cu aplica]ii
de metal, email sau pietre semipre]ioase, se
purta doar cu [enti sau peste rob~. C~ma[a, o
tunic~ necroit~, r~scroit~ rotund la gât, cu [li] \n
fa]~, ar~ta ca [i azi gandura arab~. Roba era
alc~tuit~ la fel, dar dintr-un dreptunghi cât de
dou~ ori \n~l]imea omului, r~scroit pentru cap
mai jos de jum~tate, pentru ca, \mbr~cat~, s~
trag~ poalele \n sus la mijloc, aducând faldurile
\n centru. Lucrat~ din pânz~ groas~, opac~ sau Mantie-guler-[enti, tiparul mantiei,
fin~, transparent~, dreapt~ sau plisat~, se purta costum preo]esc
cusut~ sau liber~ pe p~r]i, cu sau f~r~ cordon,
dar mereu cu amploarea strâns~ \n fa]~. ßalul
mare era drapat pe umeri, prins \n cordon.
Ca accesorii, principalele podoabe erau
Akhenaton [i Nefertiti, secolul al XIV-lea î.Hr. pectoralul, br~]~rile [i inelele cu forme
Paris, Luvru geometrice, regulate, din aur, cu email [i pietre
semipre]ioase. Preo]ii aveau ca semn distinctiv o
semnificând st~pânirea asupra \ntregii ]~ri. El piele de leopard pe um~r.
]inea \n mâini papirusul, emblema Egiptului de În picioare, faraonii purtau sandale \mpletite
Sus [i nuf~rul, al Egiptului de Jos, iar ca \nsemne din fibre vegetale, \mpodobite uneori cu aur [i
ale puterii cârja (harponul), biciul, m~ciuca [i email, pe când sclavii umblau descul]i. Silueta feminin~, mantie, tiparul ei, fusta [i tiparul ei
crucea cu bucl~ (anc).
Natura divin~ a faraonului [i a familiei sale era COSTUMUL FEMININ
indicat~ de ornamente simbolice, cum era cobra Pe cap, machiajul scotea \n relief formele mari Con de parfum, ureus, [oimul [i globul zei]ei Isis
(ureus), semnul soarelui ata[at \n frunte la o ale chipului, ochii erau contura]i cu negru \n
diadem~ orizontal~ (la fel ca azi lampa medicilor form~ de pe[te [i cu umbre verzi pe pleoape.
oreli[ti) sau [oimul indicând descenden]a din P~rul era tuns scurt sau lung pân~ la umeri,
zeul Horus, fiul lui Osiris, fiul Soarelui. perucile mai bogate decât cele masculine. O
Pe trup, un [tergar \nnodat peste [ale ([enti) era panglic~ sau o diadem~ legat~ orizontal, rigid~,

28
EVOLU¥IA COSTUMULUI
În Imperiul Vechi memfit (2780 – 2280 \.Hr.), \n
perioada marilor piramide, costumul era sobru,
triunghiul regulat stând la baza structurii
compozi]ionale.
În Imperiul Mijlociu (2065 – 1660 \.Hr.),
costumul s-a complicat suprapunându-se mai
multe straturi ([enti, tunic~, rob~).
În Imperiul Nou (1580 – 950 \.Hr.), mai ales \n
epoca lui Amenophis al IV-lea (1361 – 1340
\.Hr.), rafinamentul \ntregii culturi s-a exprimat [i
\n costum; tipul ideal de frumuse]e s-a schimbat
\n favoarea unei siluete fragile, unduioase, cu
capul ]uguiat, gâtul lung, sub]ire, umerii l~sa]i.
¥es~turile fine ale ve[mintelor erau plisate, apoi
drapate savant, cu o cap~ peste tunic~.
La sfâr[itul Imperiului Nou, o dat~ cu pierderea
libert~]ii [i cu decaden]a artistic~, a pierit [i
originalitatea costumului, invadat de forme

Fata vân~torului; Mormântul lui Menna, Nofretete, secolul al XIV-lea î.Hr.,


cca.1420 î.Hr., Teba Berlin, Aegyptisches Museum

\nnodat~ la spate, avea prinse pe frunte cobra str~ine, de franjuri [i culori stridente etc.
sau o floare de lotus. Un con a[ezat pe cre[tet (perioada sait~ 655 – 332 \.Hr., ptolemeic~
con]inea o unsoare parfumat~ care se topea 332 – 30 \.Hr.), dup~ care Egiptul, devenind
\ncet. So]ia faraonului purta coroana de pene a provincie roman~ (30 \.Hr.), a adoptat \n parte
zei]ei Isis, o pas~re ([oim sau erete) a[ezat~ pe vestimenta]ia cuceritorilor.
cre[tet, cu aripile deschise [i coborâte sau o Sandale de aur, New York,
mitr~ rigid~ (ca de exemplu, Nofretete). Metropolitan Musseum
Pe trup, fusta, având aceea[i larg~ \ntrebuin]are
[i acela[i rol ca [i [enti-ul, era din ]es~tur~
Sandale din paie, Egipt, Muzeul din Cairo
dreapt~, \nf~[urat~ \n jurul trupului pân~ sub
sâni, fie strâns~ de un [nur trasat prin tivul de
sus sau de un cordon, fie ]inut~ de una sau de
dou~ bretele. Era completat~ deseori de gulerul
rotund, lat, ca o cap~. Roba, [alul, podoabele [i
sandalele erau la fel cu cele b~rb~te[ti.

29
Turnul zigurat al lui Marduk din Babilon,
de sprâncenele \mbinate deasupra ochilor
secolul al XI-lea î.Hr., machet~
bulbuca]i, cu privirea fix~.

zigurate forma specific~ de piramid~ \n trepte, CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI


care se reg~se[te [i \n turbane. Cl~dirile erau N~zuind c~tre \mbinarea virtu]ilor umane cu
acoperite la suprafa]~ cu c~r~mizi sm~l]uite \n \nsu[irile fiarelor, ca \n imaginarii tauri \naripa]i
culori str~lucitoare, cu care costumul se acorda cu cap de om, sumerienii purtau la \nceput
prin tonuri vii [i bijuterii sclipitoare din aur [i pelerine sau fuste din blan~ sau din ]es~turi
pietre scumpe. imitând blana (kaunakes). Apoi, costumul
Idealul de frumuse]e • Via]a plin~ de lupte mesopotamian a evoluat adoptând cele dou~
cerea for]~ fizic~, iar st~pânii impuneau prin solu]ii fundamentale de \mbr~care: drapajul,
etalarea ostentativ~ a bog~]iei. Pe primul plan folosit de popula]ia din sudul c~lduros, [i
COSTUMUL ÎN era b~rbatul, femeia ducând o existen]~ croiala, adus~ de invadatorii din nordul mai
MESOPOTAMIA retras~. Regii [i \nal]ii demnitari apar \n statui cu friguros. Începând din mileniul al II-lea cele
trupul scund, dar robust, puternic dezvoltat \n dou~ procedee s-au combinat, compunând
Ræsucirea øalului øi a turnului zigurat l~]ime, cu musculatura brutal reliefat~, cu capul costumele specifice asiro-babilonienilor.
masiv, cubic, f~lcos, cu tr~s~turi accentuate, Sculptural, costumul sublinia, \n toate cazurile,
nasul [i buzele groase, cu expresia fioroas~ dat~ masivitatea trupului, alc~tuindu-i prin fusta
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Ca [i Nilul, Tigrul [i
Eufratul asigurau fertilitatea p~mântului \n
„]ara dintre râuri“, creând condi]ii prielnice Întruchiparea idealului uman: Taurul înaripat din Intendentul regelui din Mari,
Khorsabad, secolul al VIII-lea î.Hr., Paris, Luvru mileniul III î.Hr., Paris, Luvru
pentru apari]ia unora dintre primele civiliza]ii ale
umanit~]ii. În Mesopotamia s-au succedat statele
sclavagiste sumero-akkadian (\n mileniul III \.Hr.),
babilonian (\n mileniul II \.Hr.), asirian (secolele
XIV-VII \.Hr.), neobabilonian (\n secolele VII-VI
\.Hr.), dup~ care teritoriul a intrat \n componen]a
Imperiului persan (secolele VI-IV \.Hr.).
Regiunea a avut o dezvoltare sacadat~, mereu
\ntrerupt~ de inunda]ii sau r~zboaie, dar
ren~scând de fiecare dat~, mai cu seam~
datorit~ traficului comercial intens. De[i mereu
alte popoare cuceritoare [i-au impus
st~pânirea, fondul popula]iei locale a r~mas
constant, ceea ce explic~ relativa stabilitate a
culturii [i a costuma]iei, f~r~ a atinge, desigur,
permanen]a din valea Nilului.
Cadrul artistic • În ora[ele puternice, ap~rate de
ziduri groase, masive, materialul de baz~ era
lutul (c~r~mida), care a impus turnurilor

30
COSTUMUL
SUMERO-AKKADIAN
(mileniul al III-lea \.Hr.)

COSTUMUL BÅRBÅTESC
Pe cap, cre[tetul era ras, \n schimb barba era
lung~. Regii [i demnitarii purtau toc~ plisat~,
turban din band~ r~sucit~ (amintind turnurile
„zigurate“) sau tiar~ cilindric~.
Pe trup, la \nceput se \mbr~ca doar o fust~ din Costumul masculin asiro-babilonian: osta[,
demnitar, regele Asurbanipal, rege, preot,
blan~, strâns~ \n cordon, având la spate coada secolul al VII-lea î.Hr.
animalului, apoi, corpul era acoperit de un [al
din lân~, drapat, formând mantie [i fust~, cu
franjuri [i aplica]ii din discuri (paiete), m~rgele mormântul reginei ßubad din Ur (2500 \.Hr.)
de aur sau de aram~ etc. din aur cu email alb [i albastru, alc~tuit~ din
În picioare, doar demnitarii \nc~l]au sandale. cunun~ de frunze de plop, cercei mari, coliere
Costumul militar • Comandan]ii purtau casc~ [i inele de aur.
de aur, cu urechi [i coc, solda]ii bonet~ de piele
[i o band~ lat~ de piele b~tut~ \n ]inte, ap~rând
pieptul, um~rul stâng [i spatele. Armele erau COSTUMUL
scuturi, suli]e, s~bii, topoare. ASIRO-BABILONIAN
Assurnasirpal cu coif cu coarne,
(mileniul al II-lea – jum~tatea
Londra, British Museum
COSTUMUL FEMININ mileniului I \.Hr.)
Silueta nu diferea mult de cea masculin~.
lung~ \n clopot o baz~ larg~, stabil~, pe când Pe cap, p~rul lung era piept~nat cu coc [i Înnisiparea deltei a mutat centrele comerciale
liniile curbe ale drapajului sau ale bonetelor coade, strâns \n fileu. spre nord, unde au \nflorit ora[e ca Babilon,
r~sucite \n spiral~, ca [i buclele m~runte ale Pe trup erau acelea[i piese de \mbr~c~minte: Ninive etc. Sub influen]a muntenilor veni]i din
p~rului sau ornamentele arcuite ale bijuteriilor fust~, cap~, în picioare sandale. Doar nord a ap~rut croiala tunicii (cu mâneci, pentru
creau sugestia unei energii \ncordate. podoabele erau mai bogate, ca parura din ambele sexe) peste care se drapa [alul
Pictural, impresiona bog~]ia culorilor stofelor ca asimetric, elementul constant al costumului
[i str~lucirea podoabelor metalice, a paietelor [i mesopotamian, preluat de \nving~tori de la
m~rgelelor. \nvin[i. ¥es~turile s-au perfec]ionat [i
Materialul folosit era \n special lâna, sub form~ de diversificat, producându-se stofe de lân~ [i
blan~ sau ]esut~ \n stofe cu motive variate, dând pânzeturi somptuoase, intens colorate, bogat
consisten]~ drapajului. ornamentate, cu motive ]esute sau brodate cu
cercuri, p~trate sau rozete.

COSTUMUL BÅRBÅTESC
Cunun~ mesopotamian~ din frunze de aur, Pe cap, p~rul lung, cre] era ondulat ca [i barba
cca. 2500 î.Hr., New York, Metropolitan Museum lung~. Regii [i demnitarii purtau fes conic cu

31
ciucure lung pân~ la talie, cei diviniza]i tiara mesopotamian s-au f~cut sim]ite \n costumul
semisferic~ sau cilindric~, având coarne de purtat de per[i, st~pânitorii locurilor \ntre 540 -
metal prinse cu panglici pe frunte. 330 \.Hr., contemporani cu civiliza]ia Greciei
Pe trup, peste tunica strâns~ pe corp, regii [i preo]ii antice. Veni]i ca [i mezii din regiunile muntoase
\mbr~cau [alul lung, cu franjuri, drapat de jos \n ale Turkestanului, unde purtau haine specifice
sus, trecut peste um~r. popula]iei de step~ – bonet~ frigian~, tunic~ [i
Înc~l]~mintea consta din sandale cu inel pe caftan, pantaloni lungi [i cizme – per[ii au
degetul mare sau pantofi \nchi[i, adu[i de adoptat o ]inut~ de gal~ tot atât de somptuoas~
munteni. Costumul era completat de elegante ca [i aceea din vechiul Babilon. Amplificarea
accesorii: umbrel~, evantai, baston, lan] cu siluetei nu era \ns~ realizat~ prin [aluri r~sucite, ci
cilindru-pecete, ca [i de bijuterii, cercei lungi, prin l~rgimea unor robe croite, cu poale trase \n
bandouri cu rozete de metal pe frunte, coliere sus \n fa]~ (probabil prin deplasarea spre fa]~ a
\n mai multe [iruri, br~]~ri multe, cu rozete, r~scroielii gâtului) [i cu mâneci plisate \n evantai.
inele, talismane. ¥inuta solemn~, bog~]ia ]es~turilor viu colorate,
Arma civil~ era pumnalul prins de centur~. \mpodobite cu motive \n rozete, barba [i p~rul
buclat, ca [i unele piese ca pantalonii lungi [i
COSTUMUL FEMININ pantofii [nurui]i, alc~tuiau un contrast izbitor cu
Avea acelea[i componente: tunica [i pelerina simplitatea [i suple]ea costumului grecesc din
sau [alul. Din 1200 \.Hr. a fost men]ionat aceea[i vreme.
obiceiul acoperirii fe]ei \n public, preluat mai Fenicienii, care au dominat comer]ul \n primul
târziu de mahomedani. mileniu \.Hr., au r~spândit produsele
mesopotamiene \n lumea Mediteranei.
Drapaj feminin neosumerian din Tello, EVOLU¥IA COSTUMULUI
cca. 2150 î.Hr., Paris, Luvru
Ultimele ecouri ale sistemului vestimentar

Exerci]iu: descifrarea drapajului feminin din Tello,


Universitatea Na]ional~ de Arte, Bucure[ti
Palatul din Cnossos, Creta, cca. 1450 î.Hr.

stând pe vârful picioarelor; \n decora]ie domina


linia \n spiral~ din podoabele de sârm~ de bronz
r~sucit~, reg~sit~ [i \n decorul vaselor de
ceramic~, [i \n cârlion]ii coafurilor.
Tipul uman ideal nu mai tindea s~ \ntrupeze
imaginea zeului, etern [i inaccesibil, ca \n Egipt,
ci \[i g~sea perfec]iunea \n tinere]e, gra]ie [i
elegan]~. Vârsta preferat~ era mai aproape de
adolescen]~, iar calitatea principal~ era
agilitatea gimnastului.

COSTUMUL ÎN CRETA CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI


ßI MICENE Ve[mintele conturau siluete de dimensiuni mai
reduse, subliniind mi[carea. Importan]a sporit~
Pær cârlionflat øi spirale de bronz a femeii \n societatea cretan~ (ea putând fi [i
preoteas~) explic~ dominanta feminin~ a
costumului.
COSTUMUL ÎN CRETA Sculptural, corpul era sub]iat prin talia
strangulat~, ca de viespe, accentuat~ de pozi]ia
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Insula Creta, la cambrat~. Pariziana, fresc~, Palatul din Cnossos,
distan]~ egal~ de Europa, Africa [i Asia, a fost Coloristic, documentele oferite de picturile Creta, Muzeul Heracleion
o verig~ de leg~tur~ \ntre continente, un centru murale redau costume cu o cromatic~ vie, (vi[iniu
comercial [i cultural \nsemnat \ntre 2000 – [i albastru ca marea).
COSTUMUL BÅRBÅTESC
1400 î.Hr. (\n vremea Imperiului Mijlociu
Pe cap, peste p~rul negru lung, \n [uvi]e
egiptean [i a celui babilonian). Dup~ erup]ia
ondulate, cu bucle pe frunte, prin]ii purtau
vulcanic~ distrug~toare din insula Santorini,
coroane de flori sau pene.
civiliza]ia cretan~ a fost transplantat~ pe solul
Pe trup, singura \mbr~c~minte era un [enti de
european \n Peloponez, la Tirint [i Micene, \ntre
pânz~, acoperind [alele, care avea, spre
1500 – 1100 \.Hr., fiind asimilat~ de civiliza]ia
deosebire de cel egiptean, o form~
grecilor pe la anii 1000.
triunghiular~ cu un col] ascu]it \n fa]~, tras \n
Cadrul artistic • Cl~direa tipic~, palatul, cum
jos de greut~]i, eventual de o re]ea cu perle, [i
era cel din Cnossos, avea propor]ii pe m~sura
putea fi alc~tuit din dou~ piese separate, fixate
omului, spre deosebire de imensitatea
\n cing~toare [i l~sând coapsele descoperite.
zdrobitoare a construc]iilor egiptene, [i era
Talia era strâns~ \ntr-un cordon lat din piele, ca
prev~zut cu instala]ii asigurând confortul
un corset. Drept bijuterii, bra]ele [i picioarele
(sistem de \nc~lzire, ascensor etc.). Coloana-
goale erau \mpodobite cu br~]~ri colorate.
]~ru[, sub]iat~ la baz~, sugera silueta uman~ Vas de Kamares, Creta, Muzeul din Phaistos

33
Costume cretane Prin]ul cu flori de crin, Cnossos,
secolul al XIV-lea î.Hr.

tipic~ era fusta larg~, cu benzi orizontale, COSTUMUL ÎN MICENE


probabil volane sau fuste suprapuse, prins~ \n
talie cu cordon-corset. Cuta vertical~ a fustei, În cetatea cu ziduri ciclopice, locuitorii purtau
din mijlocul fe]ei, rezultat~ probabil din costume de tip cretan, dar mai groase,
\mp~turire, a f~cut pe unii cercet~tori s~ cread~ adaptate condi]iilor climaterice mai aspre.
c~ este vorba de o fust~-pantalon. Deasupra,
un [enti r~scroit pe coapse d~dea efect de [or].

Costum micenian: osta[, ornament, femeie

Zei]a cu [erpi, secolul al XVI-lea î.Hr.,


Cnossos, Creta, Muzeul din Heracleion

COSTUMUL FEMININ
Pe cap, p~rul era piept~nat cu cârlion]i rotunzi
pe obraji (accroche-coeur). Ochii mari,
apropia]i, erau foarte farda]i.
Pe trup, bustul era uneori dezgolit, ca \n Egipt,
vesta format~ dintr-o broboad~ necroit~, având
doar spate [i mâneci scurte; uneori aceasta era
\nlocuit~ de tunica de origine asirian~. Piesa

34
Tauromachia, fresc~, cca. 1450 î.Hr., Palatul din
Cnossos, Creta, Muzeul din Heraclion

35
COSTUMUL ÎN NORDUL
EUROPEI, ÎN EPOCA
BRONZULUI
Mini-jupa din mormântul de stejar

CONDI¥II DE DEZVOLTARE Între 1500 – 1200


\.Hr., \n timp ce \n Egipt \nflorea Imperiul Nou, \n
Mesopotamia domina Babilonul, iar civiliza]ia
micenian~ se afla la apogeu, \n nordul Europei
tr~iau popula]ii \n stadiul epocii bronzului.
Îndeletnicindu-se \ndeosebi cu naviga]ia,
vân~toarea, cre[terea vitelor, nordicii erau
pricepu]i \n lucrarea lemnului, cioplindu-[i
cor~bii, case [i morminte.
Se presupune existen]a unor schimburi
comerciale cu regiunea mediteranean~, c~reia
ace[tia \i furnizau chihlimbar, primind \n schimb
scoici, podoabe de bronz spiralate de tip cretan
[i poate [i anumite forme de \mbr~c~minte.
Idealul uman e greu de reconstituit, din lipsa
imaginilor reprezentând pe cei care au tr~it pe
atunci. În schimb, \n Danemarca [i Germania
s-au p~strat costume \ntregi \n morminte din
trunchiuri de stejar, despicate, scobite ca albii,
apoi \nchise ermetic [i izolate de aer cu p~mânt
[i pietre, [i ulterior acoperite de mla[tini, care
le-au asigurat conservarea pân~ \n secolul al
XX-lea, când au fost g~site.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI


Clima mai aspr~ cerea \nvelirea cu ve[minte mai
groase, strânse pe trup [i variind dup~ sezon.
Sculptural, silueta era u[or \ngro[at~ prin
\mbr~c~minte, un strat de haine era mulat pe
corp, l~sând libertatea mi[c~rilor, al doilea,
Podoabe din sârm~ de bronz, Halle larg, asigura un plus de c~ldur~, conferind
Landesmuseum fur Vorgeschichte totodat~ prestan]~.

36
de baie era r~sucit~ o tunic~ necusut~, \nchis~
pe un um~r cu o curea de piele [i nasturi de os
sau de bronz, strâns~ \n talie cu un [nur de
lân~. Deasupra se purta o pelerin~ oval~,
formând guler-[al.
Printre piesele de \mbr~c~minte din morminte
mai figura un [al \ngust. Drept \nc~l]~minte,
pulpa piciorului era \nvelit~ \n obiele, ca [i
laba, vârât~ \n opinci [nuruite, f~cute din piele
sau blan~.

COSTUMUL FEMININ
Pe cap, se folosea plasa din p~r de cal sau
boneta \mpletit~, ca un p~trat \ncre]it \n frunte
[i la ceaf~.
Pe trup, se \mbr~ca o bluz~ kimono, de croial~
ingenioas~, \mpodobit~ cu dantele cro[etate, [i o
fust~ de var~, scurt~, (mini) r~sucit~ de dou~ ori
\n jurul taliei, f~cut~ din [nururi prinse sus [i jos,
amintind fusti]a de fibre vegetale purtat~ de

Costum feminin mini, Costum b~rb~tesc din Trindhoj,


Copenhaga, Statens Museum for Kunst Copenhaga, Statens Museum for Kunst

Pictural, despre culorile costumului se [tie prea africani, sau alt~ fust~ de iarn~ – lung~ (maxi).
pu]in; lâna era probabil vopsit~ cu esen]e Ca \nc~l]~minte, ciorapii-obiele [i opincile de
vegetale, mai ales \n brun [i galben. piele erau ca [i cele b~rb~te[ti.
Materialele folosite erau groase; la \nceput croite Principalele accesorii erau podoabele-bijuterii
din bl~nuri, hainele erau \n al II-lea mileniu \.Hr. din sârm~ de bronz \n spirale, catarame, br~]~ri,
din ]es~turi de lân~, unele flau[ate, imitând inele etc. [i paftaua, ca un scut bombat, prins~
blana, \mpodobite cu cus~turi sau \mpletituri. de femei pe piept sau la cing~toare, r~mas~
pân~ azi \n costumul popular din nordul
COSTUMUL BÅRB ÅTESC Europei.
Pieptenii, pomezile [i cu]itele de ras g~site \n Aceasta s-a p~strat în costumele din nordul
morminte dovedesc \ngrijirea p~rului [i Germaniei ajungând pân~ în Transilvania o dat~
raderea b~rbii. cu migra]ia sa[ilor, împodobindu-se ulterior cu
Capul era acoperit cu o bonet~ \nalt~, turtit~ \n pietre semipre]ioase [i asortându-se cu celelalte
Costum feminin de var~, costum b~rb~tesc,
v\rf, din blan~ sau ]es~tur~ de lân~ mi]oas~. costum de iarn~ (sus), tiparele lor (mijloc),
podoabe, cordonul [i acele scufiei.
Pe trup, peste pantalonii scur]i ca ni[te chilo]i c~ciul~, bonete [i opinc~ (jos)

37
Templu în stil doric, Parthenonul,
secolul al V-lea î.Hr. Atena, Acropole

material, ca \n Orient. Costumul a urmat fidel


evolu]ia general~ a stilurilor grece[ti, reflectând
dezvoltarea concep]iei generale antropocentrice,
\n diferitele ei etape.

EPOCA HOMERIC Å
(secolele IX–VIII \.Hr.)
COSTUMUL ÎN GRECIA Din Iliada [i Odiseea reiese c~, \n condi]iile de
ANTICÅ via]~ rudimentare din epoca r~zboiului troian,
grecii purtau haine simple dar viu colorate,
Construcflii necimentate øi veøminte potrivite tenului mediteranean [i soarelui
necusute puternic.

CONDI¥II DE DEZVOLTARE Pe teritoriul grecesc EPOCA ARHAICÅ Femei în peplos doric, Vasul François,
– \n Peloponez, insulele M~rii Egee, coasta de (secolele VII–VI \.Hr.) secolul al VI-lea î.Hr., Floren]a, Museo Archeologico
vest a Asiei Mici [i sudul Italiei, mai târziu \n
Macedonia – s-a constituit, \ncepând din Ca urmare a mi[c~rilor popula]iei (acheene, doriene, COSTUMUL BÅRBÅTESC
secolele IX – VIII \.Hr., civiliza]ia elenic~, element ioniene), s-a diferen]iat portul regiunilor vestice de al Pe cap, p~rul lung, bogat, coborând pe frunte,
fundamental al civiliza]iei europene. Clima celor estice (redat \n detaliu pe vasele de lut cu era rulat \n coc sau \mpletit \n coad~ [i prins cu
relativ blând~ din aceste teritorii \ng~duia siluete negre). cordelu]~ sau panglici; barba era \nsemnul
acoperirea sumar~ a corpului, iar ocupa]iile În Apus, \n special \n sudul peninsulei italice, \n vârstei mature.
principale – naviga]ia [i p~storitul – cereau cadrul ordinului doric, \n ambian]a cl~dirilor cu
haine comode. Evolu]ia societ~]ii grece[ti spre volume masive, robuste, \n statuile arhaice s-a
democra]ia sclavagist~ a redus pr~pastia dintre cristalizat noul ideal uman, armonios construit, Costume în stil doric

extremele sociale, p~strând doar pe cea dintre al Greciei antice.


cet~]enii liberi [i sclavi.
Cadrul artistic • Templele, ca [i statuile Greciei STILUL DORIC
antice nu impresionau prin dimensiunile
zdrobitoare, ca \n Egipt sau Mesopotamia, ci Trupul s~n~tos nu era ascuns, ci doar acoperit
erau cl~dite mai pe m~sura omului, stârnind de haine, uneori foarte sumare, realizate prin
admira]ia datorit~ armoniei depline a tuturor draparea ]es~turii necroite.
p~r]ilor componente. În contextul culturii Sculptural, costumul modela volume cilindrice,
grece[ti, bazat~ pe ra]iune, frumuse]ea era statice, animate pictural de culoarea motivelor
asociat~ structurii compozi]ionale clare, mai decorative ]esute \n materialul suplu, dar gros,
mult decât bucuriilor tactile stârnite de al stofei de lân~ gen homespun.

38
COSTUMUL FEMININ
Pe cap, p~rul bogat era strâns \n coc la spate
sau era l~sat \n [uvi]e ondulate pe umeri.
Pe trup, tunica (peplos) era o ]es~tur~
dreptunghiular~, r~sucit~ \n jurul trupului, \n
form~ tubular~, destul de strâmt~ [i rigid~,
prins~ pe umeri cu ace (spatele peste fa]~),
marginea r~sfrânt~ formând un ilic. Cele dou~
ace-bro[e erau legate \ntre ele cu un l~n]i[or.
Templul în stil ionic dedicat Victoriei f~r~ aripi, Pelerina (himation) avea dimensiuni de [al mic
secolul al V-lea î.Hr., Atena
sau de broboad~ mare.

STILUL IONIC

Pe trup, tunica (chiton) dreptunghiular~, prins~ În est, corespunzând ordinului ionic de pe


pe um~r, era scurt~ pentru uzul zilnic [i lung~ coasta Asiei Mici, arhitectura [i decora]ia aveau
pentru ceremonie, \mpodobit~ cu motive forme mai elegante [i delicate, mai bogat
decorative (dedesubt se purta, probabil, o ornamentate, cu unele influen]e orientale,
leg~tur~ pe [ale, gen [enti). Pelerina (himation) coloana sub]ire cu caneluri fine [i capitel cu
de aceea[i form~, drapat~ liber, mai mic~ volute fiind uneori \nlocuit~ de cariatid~. ßi
pentru militari sau mai mare pentru civili \mbr~c~mintea era mai luxoas~, mai ales cea
(hlamida) era purtat~ [i singur~, f~r~ chiton. feminin~, din pânz~ sub]ire apretat~ [i plisat~
În picioare cet~]enii liberi \nc~l]au sandale, pe cu unghia, stând mai ]eap~n~, mai pu]in
când sclavii umblau descul]i. mulat~ pe corp. Peplos-ul (similar chitonului Cor~, secolul al V-lea î.Hr., Atena,
b~rb~tesc) era de l~rgime dubl~ (pentru plisare) Muzeul de pe Acropole

[i ridicat \n talie printr-un cordon ascuns,


Vasul Hercule, 520 î.Hr., Paris, Luvru formând un fald ca o basc~ (kolpos). Costum b~rb~tesc în stil ionic
Friza Parthenonului,
secolul al V-lea î.Hr., Atena, detaliu

40
Friza Parthenonului,
secolul al V-lea î.Hr., Atena, detaliu

41
Friza Parthenonului, secolul al V-lea î.Hr., Atena

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI


Dup~ r~zboaiele cu per[ii, \n epoca mi[c~rilor
patriotice, \n costum s-au accentuat tr~s~turile
locale, vizibile mai ales \n draparea liber~ a
hainelor pe corp.
Sculptural, ]es~tura supl~, prins~ doar u[or pe
umeri [i \n cordon, sublinia atitudinea trupului,
c~zând \n falduri verticale \n pozi]ie dreapt~ [i
EPOCA CLASICÅ formând pliuri oblice la cea mai mic~ mi[care, ca
(secolele V – IV \.Hr.) \n pasul schi]at de cariatidele Erechteionului.
Pictural, coloritul era intens [i variat, redat fidel de
Odat~ cu formarea stilului clasic grecesc, la figurinele de Tanagra, [i nu de statuile de
Atena s-au contopit ordinele doric [i ionic \n marmur~ alb~.
construc]iile Acropolei, ca \n templul Materialul folosit era stofa din lân~, ca \n costumul
Parthenonului. din cadrul stilului doric, dar mai sub]ire [i mai
Idealul de frumuse]e cel mai \naintat al societ~]ii u[oar~.
de democra]ie sclavagist~, rezultat dintr-o
armonioas~ dezvoltare psihofizic~, plin de for]~ COSTUMUL BÅRBÅTESC
[i demnitate, a fost \ntrupat de sculpturi, ca de Pe cap, p~rul era tuns scurt, \n bucle, fa]a tinerilor
pild~ Doriforul de Policlet, Zeus sau Atena de
Fidias. Pornind de la observarea direct~ a nudului
pe terenurile de sport, arti[tii plastici au formulat Cariatid~, templul Erechteion,
antropometria clasic~ greac~, descoperind \n secolul al V-lea, Atena, Acropole
rela]iile dintre p~r]i [i dintre acestea cu \ntregul o
armonie organic~. Între etajele fe]ei era, de
asemenea, un raport echilibrat, nefiind exagerate era ras~, pe când b~trânii sau demnitarii aveau
nici fruntea, asociat~ cu activitatea intelectual~, [i barb~ (ca Zeus [i Pericle). Se purtau p~l~rii din
nici maxilarele, exprimând for]a, iar nasul grecesc, piele sau fetru, rotunde, f~r~ bor, ca o jum~tate
\n continuarea frun]ii, f~r~ scobitur~ \ntre ochi, de sfer~ (pilos) sau \nalte, cu bor, ca aceea a lui
contopea etajul superior (cerebral) cu cel median Hermes (petasos), sau boneta frigian~, cu mo]
legat de sim]ire. Simetria perfect~ dintre partea spre fa]~ (\ntâlnit~ [i azi \n Portugalia sau Italia).
dreapt~ [i cea stâng~ d~dea fe]ei statuilor clasice Pe trup, un [tergar \nnodat, formând un fel de
o lips~ de expresie, o impasibilitate inuman~. slip, era singura \mbr~c~minte a sclavilor la
Aceasta ar putea fi explicat~ probabil [i prin muncile câmpului, la culesul strugurilor sau
modelele actorilor din teatru care, purtând m~slinelor. Sclavii mai purtau, eventual, un chiton
masc~, nu jucau prin mimic~, ci doar prin scurt prins pe amândoi umerii sau doar a[ezat pe
gesturi vizibile de la distan]~. um~rul stâng, l~sând mâna dreapt~ liber~.
Simetria fe]ei: Capul blond, secolul al V-lea î.Hr.,
Chitonul scurt era \mbr~cat zilnic [i de sportivi sau
Atena, Muzeul de pe Acropole

42
Drapaje grece[ti în epoca clasic~: chiton-peplos
simplu, cu diploidion, cu colpos, cu diploidion
[i colpos, himation masculin [i feminin
me[te[ugari. Pentru ceremonii, demnitarii [i
oratorii, dar [i actorii [i muzican]ii se \nve[mântau
\n chiton lung pân~ la glezne.
Pelerina (himation) era drapat~ f~r~ a fi prins~. Ea
se purta [i f~r~ chiton, putea fi a[ezat~ oblic pe
um~rul stâng, l~sând um~rul drept gol, sau se
putea \mbrobodi pân~ la b~rbie. Ca s~ cad~ bine,
avea greut~]i cusute la col]uri.
În picioare se purtau sandale.

COSTUMUL MILITAR
Pe cap, coiful metalic se deosebea prin creasta ca
de coco[, alungit~ antero-posterior, ap~rând de
sabie coloana vertebral~.
Pe trup, peste chitonul de lân~, scurt, era
\mbr~cat~ cuirasa ca un pieptar, acoperind tot
trunchiul, din piele sau pânz~ cu pl~ci de metal,
completat~ de ap~r~toare pentru bra]e (brasarde)
[i picioare (jambiere). Pelerina scurt~ (clamis) din
lân~ c~lduroas~, ro[ie-brun~, acoperea umerii,
l~sând libere mi[c~rile.
Armele erau: sabia cu teac~ dreptunghiular~,
lancea, pumnalul [i scutul circular bombat.

COSTUMUL FEMININ
Pe cap, coafurile puneau \n valoare p~rul bogat,
Statuet~ de Tanagra, secolul IV - I \.Hr., piept~nat simetric, cu c~rare la mijloc [i coc Statuet~ de Tanagra, secolul IV - I \.Hr.,
Paris, Muzeul Luvru Berlin, Antiquarium

43
Atena cu casc~, secolul al V-lea \.Hr.,
Atena, Muzeul de pe Acropole

sus]inut de panglici sau e[arf~ lat~. Culoarea


preferat~ era blond-ro[cat (de exemplu coafura
„lampadion“). Pe strad~, capul era acoperit cu
basma r~sucit~ [i legat~ la spate sau cu p~l~rie de
pai cu co[ule], peste himation.
Pe trup, tunica (peplos) larg~, drapat~ era piesa
principal~ purtat~ prin cas~, permis~ [i sclavelor.
Nu mai avea motive ]esute, ci doar borduri
colorate, [i era despicat~ pe dreapta sau cusut~.
L~rgimea ]es~turii putea fi l~sat~ de pe umeri pe
bra]e, formând mâneci prinse cu nasturi din loc \n
loc. Cu timpul, volanul r~sfrânt (diploidion) a
devenit o pies~ separat~, ca o bluz~. Mantia
(himation) era obligatorie pe strad~, acoperind
capul [i l~sând s~ se vad~ doar ochii [i nasul. Victorie legându-[i sandaua, secolul
În picioare se \nc~l]au sandale. al V-lea \.Hr.,Templul Victoriei Aptere, Atena

44
Ca accesorii, p~strând efectul de ansamblu al
siluetei, bijuteriile erau m~runte, putând fi
v~zute doar de aproape, [i suple, ca [i faldurile
mobile ale ve[mintelor, fiind, de aceea,
alc~tuite din piese mici, articulate cu l~n]i[oare, P~l~rii grece[ti necusute
formând coliere, cercei, br~]~ri.

bogat~, mascând propor]iile. ßi \n costum au


EPOCA ELENISTIC Å p~truns mode asiatice cerute de luxul curtean.
(secolele III - I \.Hr.) S-au introdus \n Grecia bumbacul [i m~tasea, \n
insula Cos se ]esea un nou material foarte
În noile state-monarhii orientale sclavagiste – sub]ire, „coan“, rochiile erau brodate cu fir de
\nchegate pe ruinele imperiului lui Alexandru aur [i argint, bijuteriile erau mai complicate.
cel Mare din secolul al IV-lea \.Hr.– cultura [i-a Costumul de teatru avea rolul de a contura
pierdut treptat caracterul democratic, iar arta personajul \n condi]iile scenei \n aer liber,
m~sura uman~, ajungându-se la corectând prin supradimensionare efectul de
supradimension~ri \n arhitectur~ [i decora]ie (ca emaciere a luminii. Figura era amplificat~ prin
de exemplu \n mausoleul din Halicarnas). În masc~ (n~scut~ \n serb~rile dionisiace), aceasta
Egipt, Mesopotamia, Pergam, Rhodos etc. având rolul de a fixa [i accentua tr~s~turile
tradi]iile grece[ti s-au \mbinat cu cele orientale. personajelor interpretate doar de b~rba]i [i de a
Principiul frumuse]ii ob]inute prin perfecta dirija vocea ca o pâlnie. Executat~ din pânz~
armonizare a formei a fost \nlocuit cu
predilec]ia pentru o ornamentare str~lucitoare,
Draparea peplosului,
exerci]iu Universitatea Na]ional~ de Arte Bucure[ti

Sofocle, secolul al V-lea î.Hr.,


Roma, Museo Laterano
Coafuri [i bijuterii din Grecia antic~

apretat~, modelat~ [i pictat~, strâns~ cu curele,


masca a evoluat \n pas cu sculptura, de la surâs
stereotip arhaic la lini[te clasic~, apoi, \n
elenism, la grimas~.
Supradimensionarea era ob]inut~ prin peruca
\nalt~ (oncos), v~tuirea costumului, \mpodobit
cu ornamente mari [i intens colorate, ca [i prin
\nc~l]~mintea special~, cu talpa groas~ pân~ la
30 de centimetri (coturni).

PE TERITORIUL ROMÂNIEI
Grecii au \ntemeiat colonii pe ]~rmul M~rii
Negre, la Tomis (Constan]a), Callatis (Mangalia),
Histria etc. Statuetele din lut colorate de tip
Tanagra, lucrate aici, redau fidel costuma]ia
purtat~ \n aceste centre, cu care localnicii geto-
daci aveau, desigur, schimburi continue.

Sanda greceasc~

Stilul lui Scopas: Grecoaic~ pe strad~,


secolul al II-lea î.Hr., N.Y., Metropolitan Museum

46
Templul lui Lakshmana din Khajuraho,
secolul al XI-lea, India

Buddha (care a tr~it \n secolul al V-lea \.Hr.) era


la \nceput pomenit \n imaginile sacre doar
aluziv – \n fa]a tronului s~u gol se vedeau pe jos
doar urmele t~lpilor lui.
Dup~ incursiunea grecilor, Buddha a fost
reprezentat \n drapajul specific acestora, dar cu
un aspect mai conven]ional. Semnele lui
distinctive sunt protuberan]a din vârful capului
(simbolizând \n]elepciunea) [i urechile mari cu
lobul alungit de purtarea cerceilor \n vremea cât
a tr~it princiar (sugerând c~ aude tot ce se
petrece \n lume).
Cadrul artistic • Arta Indiei s-a distins \n toate
timpurile printr-o luxuriant~ vitalitate, exprimat~
atât de arhitectura templelor cu forme prolifice

Cuplu, relief din Nagarjuniconda Amaravati,


secolul II - IV, India
COSTUMUL ÎN INDIA
de vegeta]ie exotic~ (de exemplu cele de la
Temple din sculpturi øi îmbræcæminte Mavalipuram sau Ellore, din secolele VI–VIII),
din bijuterii cât [i de sculptura [i pictura reprezentând
oameni sau animale, cu volume expansive,
siluete unduioase.
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Civiliza]ia Indiei, ale Idealul de frumuse]e \n India a fost \ntotdeauna
c~rei \nceputuri dateaz~ din mileniul al III-lea, impregnat de o fireasc~ senzualitate, prezent~
ca [i cele din Egipt sau China, s-a afirmat cu [i \n imaginile care \mpodobeau templele;
deosebit~ originalitate \n epoca de \nflorire a trupul se \nf~]i[a ca o plant~ plin~ de sev~,
Greciei antice, \n prima jum~tate a mileniului neted, rotund, cu gesturi gra]ioase de dans.
I \.Hr., când brahmanismul ca [i budismul Din evolu]ia milenar~ a costumului indian se
consemnau aspra stratificare social~ a statului desprind câteva constante.
sclavagist.
Leg~turile cu celelalte state ale Orientului Antic, CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
apoi cu lumea mediteranean~ (prin campaniile Clima cald~ nu cerea acoperirea corpului, \n
lui Alexandru cel Mare) au permis unele schimb nevoia unor distinc]ii sociale foarte
interferen]e, vizibile atât \n artele plastice, cât [i complicate a dus la diferen]ieri costumare,
Apsara din Tra-kien, Campa, Tourane,
\n costum. prin form~ [i culoare (vizibile \n special \n
Vietnam, Musée Archéologique

47
bumbacul (ca m~tasea \n China, inul, \n Egipt cu pantaloni de tip dhoti, era drapat principalul
sau lâna, \n Mesopotamia), \n ]es~turi sub]iri, ve[mânt, un v~l dreptunghiular (sari) acoperind
str~vezii. [oldurile, trecând oblic peste piept [i putând fi
Bijuteriile de aur sau de argint cu pietre tras pe cap \n prezen]a str~inilor.
pre]ioase constituiau o component~ \nsemnat~ Picioarele erau goale.
a costumului, lan]urile [i colierele atârnate la Bijuteriile erau bogate, plasate pe \ntreg corpul.
gât, \n talie, pe coapse [i la \ncheieturi alc~tuind Pe aripa nasului era prins un inel sau era
uneori singura \mbr~c~minte a personajelor \ncrustat~ o piatr~ pre]ioas~ (d~ruit~ de
sacre [i a dansatoarelor. logodnic [i menit~ s~ stea mereu „sub ochi“),
urechile erau perforate de jur \mprejur de câte
COSTUMUL BÅRBÅTESC zece g~uri pentru cercei, mai multe coliere
Pe cap, turbanul era purtat de hindu[i, precum erau petrecute dup~ gât [i \n jurul taliei, br~]~ri
[i de musulmani mai târziu, marcând deosebiri strângeau \ncheieturile mâinilor [i gleznele, iar
Femeie în sari, secolul al II-lea, Mathura,
India, Muzeul de Arheologie
de religie, cast~, sect~, familie (cel mai inelele \mpodobeau degetele de la mâini [i de
frecvent era alb [i ro[u, putând avea toate la picioare.
culorile curcubeului, rar negru). Fa]a era ras~,
marea varietate a turbanelor) ca [i prin averea uneori cu barb~. EVOLU¥IA COSTUMULUI În evul mediu (secolele
etalat~ \n mul]imea bijuteriilor. Pe trup, deseori gol, peste [ale era \nnodat doar X – XV), India a fost ocupat~ treptat de
Ve[mintele de baz~ erau necroite (pantalon, un [tergar. Dintr-o bucat~ mai mare de ]es~tur~ musulmani, rezultatele asimil~rii creatoare a artei
mantie, turban), asemenea celor grece[ti, dar r~sucit~ \n jurul fiec~rui picior puteau fi drapa]i islamice fiind vizibile mai ales \n epoca urm~toare
drapate \n linii [erpuite. pantalonii lungi (dhoti), prin[i cu cing~toare. Rena[terii europene (secolele XVI – XVII).
Sculptural, trupul era pus \n valoare, strâns Picioarele erau goale sau cu sandale. În aceast~ perioad~ arta Indiei a fost cunoscut~
mulat de drapaj, reliefând volume mari, sferice mai ales prin circula]ia unor obiecte de art~
sau cilindrice. COSTUMUL FEMININ decorativ~ ca armele damaschinate sau [alurile
Pictural, acestea erau unificate de pete mari Pe cap, p~rul negru, bogat, era strâns \ntr-un de Ka[mir. În perioada st~pânirii islamice,
de culoare, \n cadrul c~rora intervenea, ca o coc mare, l~sat pe ceaf~. deoarece musulmanii cuceritori erau opri]i de a
vibra]ie m~runt~, decorul imprimat sau brodat Pe trup, \n antichitate, ]inuta de ceremonie fiind lua ceva de la femei, indienii \[i investeau
ca [i lic~rirea bijuteriilor. Coloritul cuno[tea o cu bustul gol – ca \n Creta – mai târziu o bluz~ averea \n bijuteriile so]iilor lor.
infinit~ bog~]ie de nuan]e, peste dou~ sute. scurt~ cu mâneci scurte ([oli) acoperea doar
Materialul principal al ve[mintelor era \n India pieptul. Peste o fust~ lung~, eventual \nlocuit~ Diferite moduri de a drapa sariul indian [i draparea
pantalonului dhoti, reconstituirea autorului
Flautist, Mormântul leoparzilor,
secolul al V-lea î.Hr.,Tarquinia

sculptur~ [i o pictur~ remarcabile prin vigoare [i


ritm, creând premisele artei romane (de
exemplu Apollo din Vei, amintind statuile
zâmbitoare grece[ti, picturile reprezentând
dansuri din Mormântul leoparzilor etc.).
Idealul de frumuse]e uman~ era mai robust
decât cel grecesc, cu trupul mai bine legat; prin
costum se urm~rea alungirea siluetei (cu
ajutorul bonetei \nalte [i al pantofilor cu vârful
ascu]it), \n sensul statuetelor filiforme g~site \n
morminte, care l-au inspirat pe Giacometti.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI


Îmbr~c~mintea pornea de la cea de origine
mesopotamian~, cu c~ma[a croit~, cu mâneci,
ca [i de la cea greceasc~, drapat~ liber, p~strând
cele dou~ straturi, dar acordând o mare
Osta[i etrusci, Roma, Vila Giulia
importan]~ himationu-lui, care va deveni toga.

COSTUMUL ETRUSC Ofranda cupei, Mormântul baronului,


secolul al VI-lea î.Hr., Tarquinia

Italia, înaintea Romei

CONDI¥II DE DEZVOLTARE Arta, ca [i costumul


etrusc, au format veriga de leg~tur~ \ntre
tradi]ia precedent~ greceasc~ [i cea urm~toare,
roman~, Etruria având un rol similar cu cel al
Cretei \ntre Egipt [i Europa.
Etruscii, veni]i din Asia Mic~ la \nceputul
primului mileniu \.Hr., au format principala
popula]ie \n centrul peninsulei italice, \ntre
fluviul Arnus la nord [i zona Pompei la sud,
atingând apogeul culturii \n secolele VI – V \.Hr.
Cadrul artistic • Influen]a]i de civiliza]ia [i arta
Greciei arhaice, dar [i de cele orientale, etruscii
au creat o arhitectur~ proprie, fortificat~, o

49
Dans, Mormântul din Ruvo, secolul al V-lea \.Hr.
Napoli, Muzeul Na]ional

Sculptural , costumul \ncerca s~ amplifice Pe trup era \mbr~cat un chiton drapat sau o
trupul atât pe vertical~, prin lungirea extre- tunic~ strâns~ pe corp. Pelerina purtat~ cu sau
mit~]ilor, cât [i pe orizontal~, prin draparea f~r~ chiton era \ns~ piesa cea mai important~.
mantiei pe lat. ¥es~tura dreptunghiular~, colorat~, eventual
Pictural, etruscii preferau culori tari, majore, cu borduri contrastante, era pliat~ pe
vizibile \n picturile funerare. diagonal~ [i a[ezat~ \n diferite feluri: pe spate,
Materialele folosite par s~ fi fost foarte diverse, ca o pelerin~, sau \n fa]~ cu capetele aruncate
dup~ originea lor european~ sau asiatic~. peste umeri sau \nf~[urat~ ca o fust~ lung~. În
toate cazurile, cutele curbe ale drapajului
COSTUMUL B ÅRB ÅTESC prefigurau toga.
Capul era \n~l]at de boneta de forma unui Înc~l]~mintea, \nchis~, cu vârf ascu]it [i ridicat,
stup, iar p~rul era prins deseori \ntr-o plas~. era alungit~ la c~lcâi (ca [i cea a hiti]ilor din
Afrodita, secolul al V-lea \.Hr., Paris, Luvru
Umbr~, Volterra, Muzeul Etrusc
Pereche, sarcofag, Caere,
secolul al VI-lea î.Hr., Paris, Luvru

Asia Mic~, a[a cum va reapare \n gotic) sau


\mbr~când gleznele, ca cizma.

COSTUMUL FEMININ
Pe cap, coafura era \n~l]at~ de diademe,
deseori cu perle, iar p~l~ria era \nalt~, la fel cu
cea b~rb~teasc~.
Pe trup, chitonul doric [i ionic au fost preluate
pe rând, ca [i tunica mulat~ pe trup, acoperite
cu pelerina larg~, deseori \n culori contrastante.
Înc~l]~mintea era ca [i cea b~rb~teasc~.
Colosseum, secolul I, Roma

Cadrul artistic • Pentru administrarea vastului


teritoriu, romanii au construit [osele,
apeducte, au cl~dit stadioane, bazilici [i
temple de mari dimensiuni, deseori cu planuri
rotunjite (ca Pantheonul), cu ziduri masive [i
deschideri \n arcuri semicirculare, cum sunt
cele de la Colosseum [i au amplificat
COSTUMUL ÎN ROMA locuin]ele, cu mai multe etaje.
ANTICÅ I d e a l u l u m a n • Mai mult ingineri decât
arhitec]i, istorici [i prozatori decât poe]i,
Curba arcului în faldul togii romanii erau mai pu]in \nclina]i s~ caute
frumuse]ea atemporal~, pre]uind mai degrab~
virtu]ile utile statului: for]a de convingere a
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Constituit~ ca oratorului, b~rb~]ia [i st~pânirea de sine a
republic~ la finele secolului al VI-lea \.Hr., Roma militarului. Tipul preferat era sportiv, dar mai
a cucerit ]~rile din bazinul Mediteranei, Galia, vânjos decât cel grecesc, cu umeri mai la]i,
Peninsula Balcanic~ [i Asia Mic~ \n secolele II – gâtul mai gros, iar costumul amplifica
I \.Hr., alc~tuind cel mai mare imperiu al Europei ponderea [i prestan]a.
antice \n secolele I – IV d.Hr., cu o remarcabil~ Idealul de frumuse]e feminin a evoluat, de
civiliza]ie [i cultur~. Experien]a popoarelor lumii asemenea, de la armonioasa echilibrare a
antice [i \n special civiliza]ia [i arta Greciei au tuturor \nsu[irilor umane, realizat~ \n
fost r~spândite \n Europa datorit~ \ntinderii modelele Greciei clasice, apreciate \n Roma
statului roman din Italia pân~ \n Anglia, \n republican~, la afirmarea superiorit~]ii
Spania, pe Coastele M~rii Negre [i \n Iran. rangului prin forme m~re]e [i bog~]ie
ostentativ~, prezente [i \n elenism [i reluate \n
Atrium roman, secolul I, Pompei, Casa Vetti Roma imperial~.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Împ~ratul Octavian Augustus, secolul I,


Pornind de la o vestimenta]ie sobr~ \n vremea Roma, Museo delle Terme

republicii, costumul a devenit \n imperiu


modalitatea diferen]ierii b~rba]ilor de femei, a feminin~, destinat~ vie]ii retrase \n interior.
cet~]enilor liberi de sclavi sau a romanilor de Sculptural • Pe când costumul feminin a r~mas
str~ini (ca un mijloc de discriminare). mai departe de croial~ greceasc~, cel masculin
În compara]ie cu costumul grecesc, destul de a dezvoltat drapajul etrusc \n tog~, amplificând
asem~n~tor pentru ambele sexe, \n cel roman silueta [i mascând \n parte corpul prin pliurile
\mbr~c~mintea b~rb~teasc~ – potrivit~ curbe, independente de mi[care.
func]iilor publice – s-a deosebit de cea Pictural, culoarea \n \mbr~c~mintea b~rb~-

51
Evolu]ia tunicii, (purtat~ sub tog~ [i dup~
dispari]ia togii), draparea togii pe tiparul ei

teasc~ avea semnifica]ii sociale precise, Pe trup, tunica, o c~ma[~ din lân~ alb~, simpl~, iar \n \ntregime purpurie (de la ro[u la
marcând rangul, func]ia, vârsta etc.; costumul prins~ pe umeri ca un chiton, f~r~ mâneci, mai bleumarin) pentru consuli [i \mp~ra]i. Cea din
feminin era mai variat, ve[mintele având fa]a [i târziu croit~ cu mâneci dup~ model oriental, purpur~ cu aur (picta) era purtat~ de generali \n
dublura de tonuri diferite. era purtat~ de oricine, cu sau f~r~ tog~. Felul triumf, apoi numai de \mp~ra]i, (ve[mântul
Materialele folosite erau ]es~turi din lân~ mai cum era strâns~ cu centura deosebea st~rile pre]ios apar]inând statului). Toga mai putea fi
groase pentru hainele b~rb~te[ti, sub]iri [i fine sociale: solda]ii o ridicau cel mai sus, pentru a cenu[ie-brun~ (sordida) pentru delincven]i sau
pentru cele feminine, \nso]ite de multe bijuterii. se putea mi[ca liber, iar f~r~ cordon era semn neagr~ \n semn de doliu. Sclavii [i str~inii purtau
de mare del~sare sau s~r~cie. Prin \nn~direa pe mantia dreptunghiular~ greceasc~ (pallium).
COSTUMUL BÅRBÅTESC vertical~ a mai multor fâ[ii de pânz~ \ngust~
Pe cap, p~rul lung [i barba, din primele secole, (]esut~ la r~zboi de cas~), bordurile colorate EVOLU¥IA COSTUMULUI
au fost \nlocuite \n epoca clasic~ de p~rul scurt (cum sunt marginile galbene ale pânzei din care Toga, la \nceput mai pu]in ampl~, s-a l~rgit la
[i fa]a ras~ care conveneau vie]ii practice, se fac c~m~[ile ]~r~ne[ti la noi) formau dungi, maximum \n epoca imperial~. În ultima
sold~]e[ti, urmând ca la sfâr[itul imperiului, o „clavi“, folosite ca semne distinctive sociale. Cele perioad~ a istoriei Romei, când mul]i str~ini au
dat~ cu cre[tinismul, s~ revin~ barba. Cununa de purpur~ erau late (tunica laticlavia) pentru p~truns \n administra]ie – ajungând chiar
de laur, din frunze naturale, apoi din aur, era senatori, \nguste (angusticlavia) pentru cavaleri. \mp~ra]i – toga, nemaiavând rolul de a-i
\nsemn al triumfului. În c~l~torie se purtau Tunica din purpur~ brodat~ cu aur (palmata) deosebi pe cet~]enii romani de cei str~ini, [i-a
p~l~rii asem~n~toare celor grece[ti sau glugi. \ntov~r~[ea „toga picta“ a \mp~ra]ilor. pierdut importan]a, fiind p~strat~ doar de
Toga din stof~ de lân~ (de dimensiuni de
aproximativ 5 x 3,5 m) era u[or rotunjit~ la
Sanda roman~ cu c~lcâi Inel cu camee, secolul I, g~sit la Poiana, jud. Gala]i,
col]uri, pliat~ \n dou~ pe lungime [i drapat~ de Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie
mai multe ori \n jurul corpului, blocând bra]ul
stâng, [i d~dea o \nf~]i[are masiv~,
supradimensionat~. Toga \n culoarea natural~ a
lânii, mai scurt~, constituia \mbr~c~mintea
cet~]enilor obi[nui]i, fiind albit~ (candida)
pentru func]ionarii publici [i b~trâni. ßi toga
putea fi \mpodobit~ cu benzi (clavi) de purpur~
(pretexta, adic~ pre]esut~ dinaintea croirii),
indicând func]ii oficiale, de magistra]i [i preo]i,
Femei romane, Vila Misterelor, Pompei, 30, î.Hr.

53
sclavilor, pe când pe strad~ se purtau pantofii
(calceus) care se deosebeau, ca [i toga, \n func]ie
de starea social~, dup~ culoare: din piele brun~
pentru cet~]enii Romei, negri pentru senatori [i
ro[ii pentru patricieni. La ]ar~, pe drumurile
noroioase, se \nc~l]au bocanci. La Roma se
producea \nc~l]~minte \n mare cantitate, cizmarii
fiind grupa]i \n una din principalele bresle –
colegii – , dar se importau [i papuci orientali
(dreptul [i stângul la fel).

COSTUMUL MILITAR
Pe cap, casca din piele [i metal sau numai din
metal era de tip grecesc, dar cu creasta mai
mic~, eventual din p~r de cal sau pene, sau
numai cu inel pentru ag~]at \n timpul mar[ului.
Pe trup, tunica, ruginie, era mai scurt~ decât a
civililor. Cuirasa (lorica segmentata) era din
piele, cu pl~ci tari din talp~ sau metal aplicate
pe umeri [i torace, sau din anouri (zale). Paveze
din metal sau din piele ap~rau bra]ele [i
gambele. Pantalonii, prelua]i de la gali, lungi
pân~ sub genunchi (bruch sau cracae) au fost
adopta]i [i de civili din secolul al III-lea d.Hr.
Mantaua dreptunghiular~, prins~ pe um~rul
drept cu fibul~, diferea dup~ dimensiuni: mai
lung~ pentru comandan]i (paludamentum), mai
scurt~, din lân~ de culoare \nchis~, pentru
Osta[i romani, Columna lui Traian, secolul I, Roma solda]i (sagum).
Înc~l]~mintea consta din sandale \nalte cu c~lcâi
b~trâni [i r~mânând la urm~ numai ve[mânt de sclavi, apoi de or~[eni, numai pe vreme rea, s-a compact, prinse cu curele, iar pentru ofi]eri, din
\nmormântare. Treptat, toga a fost \nlocuit~ r~spândit cu timpul, fiind permis~ chiar pantofi (calceus) cu [ine de metal b~tute pe t~lpi
pentru uzul zilnic cu piese mai practice, ca senatorilor din secolul al III-lea d.Hr. (caliga sau caligula).
mantaua sold~]easc~, iar pentru costumele de În aceea[i epoc~ [i mantia de blan~ a fost Armele constau din s~bii, suli]e [i catapulte cu
ceremonie cu c~ma[a lung~ [i foarte larg~ preluat~ de Roma, de la germani, ca [i care se aruncau pietre peste ziduri.
(dalmatica), purtat~ de \mp~ra]i, \ncepând cu pantalonii pân~ sub genunchi. Costumul militar, practic, potrivit vie]ii active
Diocle]ian, apoi din secolul al IV-lea [i de clericii Înc~l]~mintea era important~ \n costumul prin noile piese introduse de la popoarele
cre[tini. Pelerina semicircular~, ca un clopot, cu roman, având \n vedere distan]ele care trebuiau nordice, s-a extins \n rândul popula]iei civile,
sau f~r~ glug~, din stof~ de lân~ mi]oas~ sau parcurse pe jos; \n cas~ se purtau sandale (solae), formând baza costumului european din
piele (paenula), \mbr~cat~ de ]~rani, solda]i, care se desc~l]au la mas~, fiind permise [i perioada evului mediu.

54
COSTUMUL FEMININ
Pe cap, coafura de tip grecesc, cu coc, a fost
dezvoltat~ [i complicat~, atingând apogeul \n
epoca imperial~. Supradimensionarea era
ob]inut~ prin crearea unor coafuri \n diadem~,
cu bucle artificiale sau cozi false, sau prin
peruci \ntregi din p~rul sclavelor nordice (de
unde moda p~rului blond), \mpodobite cu ace,
perle etc. Poetul Ovidiu scria despre coafuri \n
Arta iubirii:
„Sunt felurite frizuri. Alegând-o pe cea
potrivit~, / Cere]i oglinzilor sfat, c~ci \n oglinzi
sunt idei… / p~rul prelung [i bogat \i st~ uneia
bine. O alta / [i l-a legat \n panglici strâns
peste tâmple [i lins. / Una \[i prinde \n p~r, c-
o pricepere fin~, agrafe / Alta \n plete a iscat
lene[e valuri de m~ri / \ns~ cum nu po]i
num~ra nicidecum \n via]~ / Câte albine-s \n
roi, câte jivine-s \n Alpi, / Nu voi putea num~ra
numeroasele voastre tertipuri / De-a v~ friza
uimitor. Moda le schimb~ mereu“.
Capul nu era mereu acoperit (ca \n Grecia), ci

Femeie cu peruc~, secolul I, Roma, Museo Capitolino

doar pentru ritualuri, cu un v~l, iar pe strad~ g~lbui etc.) deseori cu broderii la tiv. Era
cu p~l~rii de soare (petasos) sau pentru strâns~ cu cordon [i uneori [i cu bretele
c~l~torie, cu glug~. încruci[ate, sus]inând sânii. Mantia (palla),
Pe trup, a ap~rut un al treilea strat (tunica echivalentul togii, era ca [i himationul grecesc,
intim~) din pânz~ sau m~tase [i un chilot [i un numit la Roma pallium, dreptunghiular~, din
fel de sutien, din benzi drepte de pânz~, lân~, cu dublur~ de alt~ culoare, putând fi
(purtate singure de sportive). Rochia (stola), ca \nlocuit~ cu pelerina de c~l~torie (paenula).
[i peplosul grecesc, denumit la Roma peplum, Ca \nc~l]~minte, pantofii (calceus) erau mai
era lung~ pân~ la p~mânt, eventual cu tren~, variat colora]i, albi, ro[ii, verzi, galbeni etc.
cu mâneci sau f~r~, de obicei din ]es~turi Bijuteriile, la \nceput sobre, erau \n epoca
sub]iri, transparente, din lân~, bumbac sau imperial~ mari, vizibile de la distan]~: cercei
m~tase \n culori deschise (verde ca marea, mari, br~]~ri cu multe cercuri, cu cap de
animal, \n form~ de [erpi, inele cu pecete,
camee sau pietre colorate t~iate f~r~ fa]ete,
Br~]ar~ [arpe, secolul I, Roma fibule ca mari agrafe etc.

55
R~zboinic viking, figurin~ de bronz din Naestved,
Zealand, Muzeul Na]ional al Danemarcei
COSTUMUL POPOARELOR DE
STEP Å

Costumul, potrivit unei clime mai reci, CONDI¥II DE DEZVOLTARE În stepele din centrul
cuprindea piese croite, strânse pe corp, din Asiei tr~iau \n mileniul I d.Hr. popoare de p~stori
piele, blan~ sau stof~, haine [i pantaloni nomazi: hunii, sci]ii, sarma]ii, care au migrat \n
strâm]i. Considerate de romani ca o dovad~ a diferite etape atât \n vest – spre Mesopotamia [i
lipsei de civiliza]ie, ele au fost adoptate totu[i Europa, cât [i \n est – spre China, sau c~tre sud
pe rând de armatele de ocupa]ie care, cu spirit – spre India.
practic, le-au recunoscut utilitatea. Cadrul artistic • Locuind \n corturi – cum sunt [i
Din portul propriu-zis al acestor popoare s-a ast~zi iurtele mongolilor – [i transportându-[i
p~strat foarte pu]in, mai ales din pricina din loc \n loc gospod~ria, ei au folosit drept
obiceiului inciner~rii mor]ilor. |n afara scuturilor obiecte uzuale, dându-le o form~ artistic~,
[i a coifurilor cu coarne au mai r~mas doar vasele din lut sau metal [i ]es~turile din lân~
podoabe metalice, coliere r~sucite purtate la (covoare, [aluri etc.).
gât de b~rba]i (torques), br~]~ri, cercei, agrafe Idealul uman • St~pânul stepei era c~l~re]ul,
(fibule), catarame, nasturi din aur sau argint, cu mereu pe cal, puternic [i suplu.
coral sau emailuri.
Practicile vestimentare folosite \n nordul
Europei erau, de fapt, acelea[i cu cele
cunoscute pe aria de origine a popoarelor
nomade, \n stepele Asiei. Colan torques celtic, secolul al II-lea î.Hr.,
Stuttgart, Landesmuseum
COSTUMUL ÎN AFARA
IMPERIULUI ROMAN
Pantaloni øi coarne în pædurile
transalpine

CONDI¥II DE DEZVOLTARE Roma \[i \ntinsese


imperiul \n cea mai mare parte a Europei,
supunând popula]iile locale. La nordul Alpilor,
galii [i germanii, romanizându-se treptat, au
transmis cuceritorilor unele sugestii vestimentare.
Spre deosebire de romani, cu fa]a ras~, drapa]i
\n faldurile togii, nordicii aveau o \nf~]i[are
„barbar~“, mai aproape de natura s~lbatic~ [i
de lumea fiarelor, purtând must~]i [i plete,
mantii de blan~ [i, \n lupt~, coifuri cu coarne.

56
Costum scitic, persan, regele Darius [i arca[ persan din Susa [i tiparele hainelor

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI resursele p~storitului. Urm~rind tr~s~turile COSTUMUL DACILOR ßI AL
Ve[mintele erau adaptate acestui mod de via]~, comune din marea diversitate de costume ale DACO-ROMANILOR
ca [i climei aspre, \nvelind trupul cu piese croite popoarelor stepei, se remarc~ adaptarea lor
separat, hain~ [i pantalon, având l~rgimea func]ional~. CONDI¥II DE DEZVOLTARE Poporul tracic al
necesar~ c~l~ritului, dar fiind bine \nchise la ge]ilor era pomenit documentar din secolul VI
extremit~]i \n vederea izol~rii termice. COSTUMUL BÅRBÅTESC \.Hr. atestat [i de vestigii, cum este coiful de
Sculptural, trupul era compus din volume Pe cap, p~storii r~zboinici purtau bonete din fetru aur de la Poiana Co]ofene[ti.
cilindrice, u[or alungit prin boneta ]uguiat~ [i sau blan~, cu calota ]uguiat~ [i deseori cu limbi Avariat, acesta era desigur la început la fel de
vârfurile \ntoarse ale cizmelor. coborând pe urechi. ]uguiat ca [i cel de argint g~sit la Agighiol,
Pictural, culorile erau vii, sonore. Pe corp, peste o tunic~ de blan~ sau de piele se jud.Tulcea. De altfel, chiar pe primul coif, cel
Materialele folosite erau \n primul rând pielea [i \mbr~ca o hain~ deschis~ \n fa]~, caftanul, f~r~
blana sau ]es~turile din lân~, provenite din cus~turi pe umeri, strâns \n talie cu cing~toare
[i cr~pat \n p~r]i pentru c~l~rie. Caftanul s-a Cavaler trac, detaliu de pe coiful de la
Scut celtic din bronz, secolul I, r~spândit atât \n Extremul Orient, cât [i \n Apus Poiana Co]ofene[ti, secolul al V-lea \.Hr.
Londra, British Museum
datorit~ migra]iilor, influen]ei bizantine ca [i
expansiunii turce[ti. Îl reg~sim astfel în China în
îmbr~c~mintea ambelor sexe, cu varianta
japonez~ a kimonoului, apoi în Imperiul
bizantin, confec]ionat din materiale scumpe
pentru curtea imperial~ [i prela]ii ortodoc[i,
ieftine pentru oamenii de rând. Turcii l-au
preluat o dat~ cu modelele edificiilor
arhitecturale, a tehnicilor de decora]ie [i a
felurilor de mâncare învelite (sarmale, etc.).
Piesa caracteristic~ a costumului era \ns~
pantalonul lung [i larg, pentru c~l~rie.
Înc~l]~mintea consta din cizme din piele moale
cu vârful \ntors \n sus [i deseori cu toc, pentru
a se fixa \n sc~ri. Acesta era, \n principiu,
costumul sci]ilor [i al per[ilor din primele secole
dinaintea erei noastre, precum [i cel al
popoarelor migratoare.
Coiful de aur (avariat) de la Poiana Co]ofene[ti, Coiful de aur [i bra]ara de argint, Tezaurul de la
jud. Prahova, secolul al V-lea î.Hr., Bucure[ti, Pietroasa, Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie
Muzeul Na]ional de Istorie

de aur, pe pår]ile laterale care acopereau Cadrul artistic • Dacii locuiau în ora[e-cet~]i, CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
urechile, apar în relief cavaleri sacrificând cum erau cele din mun]ii Or~[tiei, plasate pe Principalele documente asupra costumelor,
berbeci. Înve[mânta]i în zale, ei poartå coiful \n~l]imi, cuprinzând locuin]e, sanctuare [i reliefurile Columnei lui Traian de la Roma [i
ascu]it, în armonie cu încål]åmintea cu vârful fortifica]ii, decora]ia cl~dirilor ca [i a obiectelor cele ale monumentului Tropaeum Traiani de la
alungit, atestând înrudirea idealului uman cu cel fiind alc~tuit~ mai cu seam~ din motive Adamclisi (Dobrogea), nu indic~ prea mari
al etruscilor contemporani, ca [i asemånarea abstracte. deosebiri de rang.
vestimenta]iei. Urma[ii lor, dacii, au constituit un Idealul de frumuse]e pare s~ fi fost silueta Sculptural, silueta se contura cilindric~, cu
stat centralizat, \ntins [i puternic mai cu seam~ \n robust~, pus~ \n valoare de ve[minte simple, suprafe]e lini[tite, ve[mintele \nv~luind formele
secolul I \.Hr. – secolul I d.Hr. sub regii Burebista comode, decente, lipsite de podoabe f~r~ s~ le muleze.
[i Decebal. Dup~ r~zboaie \ndelungate, Dacia a ostentative. Acesta se deduce din imaginile Pictural, lipsesc documentele indicând culorile
fost cucerit~ de romani, \n 106, iar provincia a datorate sculptorilor romani care au consemnat costumului. Materialele folosite erau pânza de
suferit un puternic proces de romanizare. \n reliefuri istoria r~zboaielor daco-romane. in sau cânep~, stofa de lân~, pielea [i blana.
58
COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap, nobilii (pileati) purtau o c~ciul~ ]uguiat~
Dacii purtau plete [i barb~, fapt atestat de din blan~ sau pâsl~, pe când poporul de rând
poetul Ovidiu, exilat la Tomis, care scria: „F~r~ (comati), umbla cu capul descoperit. Pe vreme
puteri m~ consum r~t~cit printre neamuri rea, to]i foloseau gluga.
pletoase“ (Tristele, III, 3). Pe trup, \mbr~cau o c~ma[~ mai lung~ de

Ritonul de aur de la Poroina Mare, jud. Mehedin]i,


secolul V - IV î.Hr., Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie

Aplice de aur de harna[ament din tezaurul


de la Cucuteni B~iceni, jud. Ia[i, Bucure[ti,
Muzeul Na]ional de Istorie

genunchi, despicat~ \n p~r]i, strâns~ la brâu cu o


curea. C~ma[a, croit~ din panouri rupte pe fir,
ner~scroite cu foarfeca [i-a p~strat forma în
costumul popular românesc de-a lungul
secolelor pân~ ast~zi în portul de lucru ca [i de
s~rb~toare. Doar fentele laterale au disp~rut.
I]ari pân~ la glezne, destul de strâm]i completau
costumul. Pe metopele de la Adamclissi se v~d
de pild~ i]arii foarte lungi din pânz~, care se
încre]esc pe picior formând falduri orizontale,
ca un burlan, ]inand de cald prin straturile de
aer pe care le formeaz~, a[a cum s-au p~strat în
portul b~trânesc din Vrancea. Deasupra, iarna,
dacii purtau un cojoc cu blana pe din~untru sau
pe dinafar~. Ovidiu scria: „Trec b~[tina[ii
\nfofoli]i \n mi]oasele bl~nuri“ (Tristele, III, 10).
Toate aceste ve[minte s-au p~strat aproape
neschimbate \n costumul popular românesc,
pân~ \n zilele noastre.
O pies~ care a disp~rut era mantia-pelerin~
scurt~, prins~ pe um~r cu o fibul~, probabil
apanaj al nobililor.
În picioare, opincile de form~ specific~ erau
croite din talp~, strânse cu noji]e.

59
COSTUMUL FEMININ varia \n func]ie de clasele reprezentat \n Dacia mai ales de osta[ul puternic,
sociale. Pe monumentul de la Adamclisi sunt rezistent, voinic, bine legat, ca [i de omul politic
reprezentate ]~r~nci \n costum de var~, cu cu silueta ampl~, supradimensionat~ de toga cu
capul descoperit, pe trup cu c~ma[a de cânep~, forme circulare.
din foi ner~scroite \ncre]ite la gât cu sfoar~, (a[a În Dacia roman~, locuitorii ora[elor au adoptat \n
cum se \ntâlnesc [i azi \n Moldova), cu mâneci mare m~sur~ vestimenta]ia cuceritorilor: b~rba]ii
scurte (lungirea lor va fi impus~ de cre[tinare). tunica [i toga cet~]enilor romani, diversele mantii
Pe Columna lui Traian se observ~ câteva femei care au \nlocuit treptat toga, ca [i \nc~l]~mintea
din clasa privilegiat~, pe cap, cu p~rul lung specific~, iar femeile stola [i palla, p~strând \ns~
acoperit cu n~fram~ legat~ la spate, pe trup, to]i [i unele piese vestimentare locale, potrivite
rochie larg~, necroit~ ca în Grecia [i Roma climei mai reci, ca [ubele de blan~. C~ciulile
antic~ [i mantie drapat~, \nnodat~ la spate [i \n mi]oase, din miel au fost unul din elementele
fa]~, \ntr-un mod simetric, dând amploare cele mai constante.
costumului. Descifrarea acestui mod de drapaj S~tenii au r~mas, f~r~ \ndoial~, credincio[i
îmbog~]e[te cu înc~ o solu]ie inedit~ multiplele vechiului port, care [i-a p~strat structura
feluri de a[ezare pe trup a ]es~turii în neschimbat~ [i \n secolele urm~toare, \n timpul
antichitate. migra]iei popoarelor, alc~tuind fondul
costumului popular pân~ \n zilele noastre.

Daci, relief, monumentul Tropaeum Traiani, Daci, relief, monumentul Tropaeum Traiani,
Adamclisi, Dobrogea, 109 d.Hr. Adamclissi, Dobrogea, 109 d.Hr.
Decebal, Columna lui Traian, Roma, secolul I

STÅPÂ NIREA ROMAN Å ÎN


DACIA
(106–271 d.Hr.)

CONDI¥II DE DEZVOLTARE În urma cuceririi


romane a avut loc un proces intensiv de
romanizare, s-au ridicat multe ora[e [i s-a
impus limba latin~.

Cadrul de arhitectur~ [i decora]ie • S-au


construit [osele, cl~diri noi, amfiteatre, mai ales
\n capitala Ulpia Traiana, dar [i \n ora[ele noi \n
stil roman, cu ziduri masive, arcuri semicirculare
pe stâlpi [i coloane corintice. A fost introdus~
ceramica de tip roman, iar \n textile inul.
Idealul uman era cel al cet~]eanului Romei,
Costume dacice, sacrificarea taurilor. Scene din
Columna lui Traian, basorelief,
din Ion Micle, Columna

61
Fra]ii de Limbourg,
Cartea de rug~ciuni
a ducelui de Berry,
detaliu, secolul al XV-lea,
Muzeul din Chantilly
COSTUMUL ÎN EVUL MEDIU
Biserica San Vitale, Ravenna, secolul al VI-lea

perspectiva era inversat~). Al~turi de tradi]ia


antichit~]ii greco-romane, la alc~tuirea artei
bizantine au participat puternice \nrâuriri
orientale, preponderente \n artele decorative,
de o bog~]ie fabuloas~.
Idealul de frumuse]e • Modelul greco-roman
„mens sana in corpore sano“ s-a modificat
potrivit concep]iei teologice, care separa
sufletul divin de trupul p~c~tos, punând
accentul pe chip asupra ochilor [i mascând
corpul prin ]es~turi rigide, reducându-l la o
COSTUMUL BIZANTIN schem~ abstractizat~, lipsit~ de relief. În art~,
interesul pentru armonia propor]iilor trupului a
Luciul mætæsii øi al mozaicului disp~rut, fiind \nlocuit cu re]ete practice pentru

CONDI¥II DE DEZVOLTARE Imperiul bizantin a Împ~ra]ii Constantin [i Elena, filde[,


durat peste un mileniu, \ntre secolele lV – XV secolul X - XI, Berlin, Staatliche Museen

(de la oficializarea cre[tinismului de c~tre


\mp~ratul Constantin, \n 313 d.Hr., [i pân~ la
cucerirea Constantinopolului de c~tre turci, \n executarea picturilor biserice[ti (\n manualul
1453), cunoscând epoci de maxim~ \nflorire pictorului de la Muntele Athos fa]a intra de nou~
artistic~ \n vremea \mp~ratului Justinian (secolul ori \n lungimea trupului, de trei ori \n tors etc.).
al VI-lea), a \mp~ra]ilor Macedoneni [i Comneni
(secolele IX – XII) [i Paleologi (secolele XIII – XV). CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
Cadrul artistic • Pe când \n Imperiul roman de ¥inuta de la curte era reprezentativ~ pentru
Apus se perindau popoarele barbare, \n bog~]ia imperiului prin fastul oriental,
Imperiul roman de R~s~rit arta era chemat~ s~ materialele scumpe, str~lucitoare. Stratificarea
ilustreze m~re]ia cezarului [i a cur]ii sale, dar \n social~ era precis indicat~ prin semne ierarhice:
acela[i timp s~ slujeasc~ bisericii, exaltând dungi, cercuri, p~trate, broderii etc.
valorile vie]ii spirituale. Biserici ca Sf. Sofia din În epoca lui Justinian (secolul al VI-lea), costumul
Constantinopol sau San Vitale din Ravenna au bizantin a atins \ntreaga sa splendoare,
r~mas exemplare. influen]ând toat~ lumea contemporan~.
Determinantele vie]ii terestre, timpul (mi[carea) Sculptural, costumul a evoluat paralel cu arta
[i spa]iul (volumul, adâncimea) erau anulate \n statuar~; reliefarea trupului, pus~ \n valoare
arta care vorbea despre sufletul nemuritor printr-un drapaj liber, a fost treptat neglijat~ \n
Jil]ul din filde[ al episcopului Maximian, favoarea unei reprezent~ri simbolice, \n forme
(sculptura s-a aplatizat [i a disp~rut, \n pictur~
secolul al VI-lea, Ravenna

64
doar ca lenjerie, m~tasea (adus~ din China)
fiind produs~ la Constantinopol doar pentru
curtea imperial~.
Se preferau ]es~turile rigide, cu modele mari,
simetrice, figuri geometrice regulate, de
influen]~ sirian~, cu motive animaliere
fantastice (\n cercuri ap~reau p~s~ri, lei sau
Evolu]ia togii: etrusc~, Roma republican~, imperial~, dragoni \naripa]i adosa]i sau afronta]i sau
Imperiul bizantin
vulturul cu dou~ capete, emblema Paleologilor).
Deoarece m~tasea se de[ira u[or, toate tivurile
[i cus~turile erau \nt~rite cu broderie. Pe zonele
abstractizate, hieratice, din linii drepte [i planuri supuse tocirii, ca pe umerii solda]ilor (purtând
Împ~rat, filde[, secolul al XII-lea,
seci, dar p~strând volume mari, monumentale. lance), la genunchi (pentru rug~ciune) [i \n Washington D.C., Muzeul de Art~
Pictural, s-a recurs, odat~ cu [tergerea coate se aplicau petice ornamentale.
reliefului, la specularea luminii r~sfrânt~ pe Ve[mintele deveneau [i mai ]epene prin
pere]i de luciul marmurii sau al mozaicului, iar ad~ugarea de broderii, picturi, \ncrusta]ii cu [i deplasând centrul aten]iei asupra ochilor.
pe ve[minte de m~t~surile ]esute cu fir, pietre scumpe sau perle. Împ~ratul purta coroan~ de aur, rigid~,
brodate, b~tute cu pietre pre]ioase, sugerând orizontal~, cu dou~ rânduri de pietre mari [i
imaterialitatea. COSTUMUL BÅRBÅTESC uneori pandelocuri (bijuterii atârnate de lan]uri).
Materialele folosite erau deosebit de scumpe, Îmbr~c~mintea bizantin~ continua pe cea Pe trup, tunica avea mânec~ lung~, poale
Constantinopolul fiind centrul mondial al roman~, ]inuta militar~ r~mânând la \nceput scurte pentru militari, ceva mai lungi pentru
produc]iei de lux, \ntr-o vreme când \n apusul asem~n~toare, pe când ve[mintele pentru civili, iar \n costumul imperial ajungea pân~ sub
Europei migra]iile popoarelor f~ceau s~ se ceremonii au evoluat treptat. genunchi. Ve[mântul \nal]ilor prela]i era lung
piard~ tradi]iile me[te[ug~re[ti din vremea Pe cap, p~rul era tuns scurt, iar barba, la \nceput, pân~ la p~mânt, cu borduri late, brodat la
romanilor. Lâna [i pânzeturile erau utilizate se purta ras~, apoi lung~, ascunzând maxilarele guler, man[ete, tiv. Pelerina militar~ scurt~, ca

Costume bizantine [i tiparele lor

65
Împ~r~tul Justinian [i curtea lui, mozaic,
secolul al VI-lea, biserica San Vitale, Ravenna

66
Împ~r~teasa Theodora [i curtea ei, mozaic,
secolul al VI-lea, biserica San Vitale, Ravenna

67
Împ~ratul Theodor Metokites, 1315 - 1320,
Mån~stirea Chora, Istanbul

[i cea lung~, de ceremonie, era la \nceput de tip


grecesc, dreptunghiular~, apoi semicircular~,
prins~ pe um~rul drept cu fibul~. Împ~ratul
purta pelerina de purpur~ (hlamida) cu câte un
dreptunghi auriu \n fa]~ [i \n spate. Demnitarii
aveau pelerin~ lung~, uneori brodat~ cu scene
biblice, cu tablion purpuriu. Pantaloni lungi,
strâm]i, acopereau picioarele pân~ la glezne.
Înc~l]~mintea consta din sandale cu curele (un
fel de opinci) sau pantofi (negri pentru
demnitari, de purpur~ pentru \mp~rat).
Principalele accesorii erau gulerul lat, brodat
cu pietre, la fel cu centura lat~, [i fibula cu
trei l~n]i[oare cu pandantive, prinzând
pelerina pe um~r.

COSTUMUL FEMININ
Îmbr~c~mintea provenea din cea a Imperiului
roman târziu, cu tunica pentru interior [i pelerina
(paenula) pentru strad~.
Pe cap, p~rul era mereu acoperit de n~fram~.
Coroana imperial~ era rigid~, orizontal~, cu dou~
rânduri de pietre, egret~ [i cu pandelocuri foarte
lungi. Acestea aveau rolul, ca [i broboada, de a
elimina din compozi]ia fe]ei maxilarele – obrajii
resim]i]i ca prea tere[tri – [i a pune \n lumin~ Împ~r~teasa Theodora, detaliu din mozaicul de la biserica San Vitale, Ravenna

68
2
2
ochii mari, umbri]i, \ncerc~na]i. Nasul lung [i 4
sub]ire [i gura mic~ întregeau expresia grav~,
3
ascetic~, al c~rei model se g~sea \n icoane. 3
Doamnele purtau uneori [i turbane orientale.
Pe trup, peste c~ma[a care nu se vedea, prima
rochie era o tunic~ lung~ pân~ la p~mânt, cu 1
mâneci lungi, strâmte, cu cordon, tivit~ cu 1
broderii de forme geometrice; peste ea, o
band~ brodat~ cu perle [i pietre era \nf~[urat~ Diacon Preot
pe umeri, atârnând vertical \n fa]~; a doua
rochie, cu mâneci scurte, sau o fust~ prins~ \n 8 7 7
6
talie o l~sa s~ se vad~ pe cea de dedesubt.
Pelerina era semicircular~, ampl~, cea 3
imperial~ din purpur~, cusut~ cu perle [i
pietre, deseori cu tablion, pe care putea fi 5
3 8
brodat chipul \mp~ratului. 6
În picioare, pantofii erau din piele colorat~, 1
eventual cu purpur~ imperial~, [i broda]i.
Accesoriile, gulerul-pelerinu]~ [i cordonul, aurite,
brodate cu pietre, completau ]inuta de gal~. Preot slujind 14

9
EVOLU¥IA COSTUMULUI În secolele urm~toare,
costumul bizantin a suferit o prefacere lent~, 11 12
silueta s-a emaciat \n continuare, devenind 10
17 15
mereu mai seac~ [i ]eap~n~ prin dispari]ia
drapajului [i folosirea ]es~turilor rigide, cu motive
ornamentale geometrice regulate, cercuri,
p~trate, cruci etc. 16
Corpul era total acoperit. La femei, capul era
\mbrobodit, iar b~rba]ii purtau p~rul lung [i fa]a
\n parte ascuns~ de barb~. Principalul ve[mânt
era roba lung~, rigid~ (saccos), cu mâneci strânse 3 13 5
la \ncheieturi. Semnificativ~ apare evolu]ia Arhiereu (Mitropolit, Episcop, Patriarh)
mantiei drapate, de la toga care amplifica silueta COSTUMUL CLERULUI ORTODOX
prin faldurile rotunjite, la o simpl~ band~ dreapt~ 1. Stihar (echivalent catolic alba) 10. Omofor (echivalent catolic pallium)
2. Orar 11. Cârje
din m~tase brodat~, \nf~[urat~ \n talie [i pe 3. Mânecu]~ 12. Sacos (echivalent catolic dalmatica)
umeri [i ]inut~ pe bra]ul stâng, având doar rolul 4. Ras~, sutan~, anteriu (echivalent catolic sutan~) 13. Bederni]~ sau epigonation (echivalent catolic
unui ornament simbolic. 5. Brâu manipulum)
6. Epitrahil sau patrafir 14. Mitr~
Stilul bizantin s-a p~strat aproape neschimbat 7. Felon (echivalent catolic casula) 15. Mantie (echivalent catolic pluviale)
de-a lungul secolelor \n \nf~]i[area preo]ilor 8. Culion sau potcap 16. Cruce pectoral~
9.Camilafca (potcap cu vål) 17. Engolpion (echivalent catolic relicvar)

69
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Constituirea ¥~rii Mircea cel B~trân \n biserica de la Cozia.
Române[ti [i a Moldovei ca state independente, Costumul popular de Muscel, cu silueta elegant~
\n secolul al XIV-lea, a oferit cadrul unei vie]i de coloan~ [i acordul rafinat de alb, negru [i aur,
publice [i a unei costuma]ii \n rândul celor apare ca o relicv~ a cur]ii din Câmpulung,
europene contemporane. capitala ¥~rii Române[ti din secolul al XIV-lea.
Cadrul artistic • Aflate \n aria de influen]~ a În secolul al XV-lea – dup~ cucerirea
Imperiului bizantin, ¥~rile Române au cunoscut Constantinopolului de c~tre turci – arta
tipurile de construc]ie [i decora]ie ale edificiilor bizantin~ [i-a continuat dezvoltarea mai
de cult ortodoxe, remodelându-le \ntr-un stil departe \n regiunile de rezisten]~ \mpotriva
propriu, prin folosirea vechii experien]e a otomanilor, \mbr~când un marcat caracter
artelor populare (ex.: biserica Sf. Nicolae na]ional \n Rusia, ]~rile baltice ca [i la noi. În
Domnesc – Curtea de Arge[ sau biserica picturile votive, domnitorii, doamnele [i copiii
m~n~stirii Cozia, cu ornamente cioplite \n lor, (ca Alexandru cel Bun pictat \n m~n~stirea
piatr~, ca din [ireturi \mpletite). Sucevi]a) erau \nf~]i[a]i \n costume imperiale,
Idealul uman, \ntrupat de portretele ctitorilor din purtând mantia larg~ pân~ \n p~mânt, cu
biserici, poart~ pecetea spiritualit~]ii bizantine. mâneci \n pâlnie (grana]a), din catifea cu
Ve[mintele de ceremonie erau executate din motive mari, guler [i tivuri late brodate cu fir,
m~t~suri cu motive geometrice, simetrice, tivite perle [i pietre pre]ioase. Aceasta s-a p~strat ca
Biserica Sf. Nicolae Domnesc, secolul al XIV-lea, cu benzi brodate cu perle [i pietre pre]ioase [i ve[mânt de \ncoronare [i \n secolele urm~toare.
Curtea de Arge[ completate cu mantii semicirculare, agrafate \n O a doua hain~ de origine oriental~, venit~ prin
fa]~ sau pe um~r. În astfel de costume apar filier~ bizantin~, era caftanul cu mâneci foarte
Nicolae Basarab Voievod, \n biserica Sfântul lungi, atârnând pe spate, cu despic~turi pentru
ortodoc[i, caracterizat~ prin p~rul lung, ca [i Nicolae Domnesc din Curtea de Arge[, ca [i trecerea bra]elor, purtat mai \ntâi de doamne [i
barba, [i prin ve[mintele suprapuse.
Costumul bizantin a primit printre alte influen]e
Ctitori, Ieremia Movil~ [i familia lui,
orientale [i modelele unor haine de ceremonie, M~n~stirea Sucevi]a, 1600 - 1606
cum erau grana]a asirian~ sau caftanul persan
care, prelucrate \n spiritul specific Bizan]ului, au
fost transmise mai departe ]~rilor din r~s~ritul
Europei – Rusiei, Bulgariei, ¥~rilor Române.
Pân~ \n secolul al XII-lea, costumul bizantin a
fost modelul neegalat al \ntregii lumi europene.
În perioada urm~toare, stilul gotic apusean va
influen]a \n costum pe cel bizantin.

PE TERITORIUL ROMÂNIEI
Costumul românesc cult [i popular s-a \ncadrat,
\nc~ de la \nceputul cre[tinismului, \n viziunea
bizantin~, auster~, sl~vind virtu]ile suflete[ti [i
ascunzând trupul pieritor.

70
\n secolul al XVI-lea, Despina Doamna [i fiica
ei, domni]a Ruxandra, \n biserica episcopal~
din Curtea de Arge[.
ßi \n Transilvania, broderii de tip bizantin erau
aplicate pe ve[minte largi, dar cu poale mai Biserica Vasile Blajenâi, secolul al XVI-lea, Moscova
scurte, de exemplu \n portretele ctitorilor
Cânde[ti din Biserica Strei Sângiorgiu sau ale
jupânilor Vladislav [i Micl~u[ din Biserica
Sfântul Nicolae din Ribi]a.
În secolul al XVl-lea ve[mintele de gal~ ale
cur]ii \[i p~strau monumentalitatea [i
gravitatea bizantine. Unii domnitori \mbr~cau
\nc~ grana]a, ca Neagoe Basarab \n biserica
m~n~stirii Curtea de Arge[ [i Petru Rare[ \n
biserica M~n~stirii Humor, al]ii caftanul peste
alt ve[mânt, anteriul, la fel de lung, \nchis
pân~ \n talie cu nasturi [i legat cu cing~toare.
Costumul popular. L~sarea la vedere doar a
fe]ei, ascunderea p~rului sub tulpan, a
trupului sub haine, remodelarea siluetei c~tre
cilindru, sobru, decent (f~r~ elemente de
atrac]ie, plete, decolteu, talie fin~) fac parte
din tr~s~turile distinctive ale portului din toat~
România, estompând diferen]ele regionale (nu
se poate imagina costumul popular românesc
cu mâneci [i pantaloni scur]i).

ÎN RUSIA
Înrâuririle Imperiului bizantin ortodox s-au
grefat pe o art~ local~ de mare vitalitate,
hr~nit~ de r~d~cini orientale, vizibile în biserica
Vasile Blajenâi, ridicat~ la Moscova în cinstea
eliber~rii ]~rii de t~tari în secolul al XVI-lea.
Forma de coco[nichi, provenit~ din arhitectura
Costum de Muscel, secolul XVIII - XIX,
Bucure[ti, Muzeul Satului de lemn (ca o sec]iune de butoi, f~când
trecerea de la spa]iul navei la cel mai restrâns al
turlei), se reg~se[te în diademele p~strate în
de boieri \nc~ de la sfâr[itul secolului al XV-lea, costumele populare, dar arborate [i în ]inutele
ca Maria de Mangop, \n portretul ei brodat [i curtene ca un semn distinctiv al identit~]ii
doamna Elena, \n pictura de la Moldovi]a sau, na]ionale.

71
Castel fortificat din Rochester, Anglia, secolul al XII-lea

Un deosebit nivel de civiliza]ie a atins regatul


francilor \n timpul dinastiei Merovingienilor \n
secolele V – VIII, apoi a Carolingienilor \n secolele
VIII – IX. În anul 800, Carol cel Mare s-a
\ncoronat ca \mp~rat roman, unind principalele
domenii ale Europei de apus din Italia, Fran]a,
Germania, \ntr-un fel de uniune european~
COSTUMUL EUROPEAN bazat~ pe aceea[i religie cre[tin~ [i având limba
FEUDAL latin~ comun~.
Cadrul artistic • Pe lâng~ modeste construc]ii Costume feminine romanice [i tipare
Mantii ca ziduri de incintæ din lemn, \n cadrul Rena[terii carolingiene a
\nceput din nou s~ se cl~deasc~ \n piatr~
re[edin]e regale [i biserici, cum e cea din Aix- armatei romane de ocupa]ie (tunic~ de pânz~,
COSTUMUL ÎN SECOLELE VI - IX la-Chapelle, v~dit \nrâurite de arta bizantin~, manta dreptunghiular~, pelerin~ cu glug~,
STILUL CAROLINGIAN dar de propor]ii mai reduse [i cu solu]ii ghete), iar hainele erau cusute \n cas~ din
func]ionale proprii. materiale produse \n gospod~rie (]es~turi din
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Dup~ ce tulburarea Idealul de frumuse]e pornea de la cel bizantin, lân~, pânz~ sau blan~ etc.), la care se ad~ugau
migra]iilor s-a mai lini[tit, pe teritoriul Imperiului exprimând puterea [i bog~]ia, privilegiul garnituri mai scumpe din m~tase sau broderie.
roman de Apus s-a instaurat domina]ia st~pânitorilor r~zboinici [i al mai-marilor Mormintele din epoca merovingian~ au p~strat
popoarelor germanice, organizate \n mai multe bisericii cre[tine. ve[mintele de gal~ ale unor capete \ncoronate,
regate, \n Anglia, Danemarca, Suedia, Norvegia, cum era regina Arnegonde (550 - 570), care era
Italia, Galia [i Germania actuale. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI \mbr~cat~, peste c~ma[a din pânz~ fin~, cu o
Constituirea orânduirii feudale impunea rochie din m~tase violet~ peste care avea un
deosebiri marcate ale st~rilor sociale prin
Carol cel Mare, secolul al IX-lea, Paris, Luvru
aspectul exterior. M~nu[~ [i pantof, secolul al IX-lea,
Pentru ceremonii nobilii recurgeau la o Viena, Schatzkammer
costuma]ie somptuoas~ dup~ modelul
prestigiosului Bizan], amplificându-[i sculptural
silueta pe vertical~ prin tiare \nalte, pe
orizontal~ prin drapaje largi [i c~utând s~
impresioneze prin coloritul viu al materialelor
scumpe [i prin pre]iozitatea ornamentelor.
În via]a zilnic~ \ns~ se purta o \mbr~c~minte
practic~, rezultatul combina]iei ve[mintelor
popoarelor germanice (tunic~ de piele,
pantaloni, [ub~ de blan~, opinci) cu cele ale
Biserica Sf. Mihail din Hildesheim, Germania, 1001 Biserica Saint Benoît sur Loire, secolul XII - XIII

mantou din m~tase ro[ie, cu mâneci largi, Carol cel Mare, \n costum de gal~, era cu care e \nf~]i[at \mp~ratul [i \n statueta
cing~toare lat~ [i un v~l prins cu o bro[~ de aur asem~n~tor \mp~ra]ilor r~s~riteni, purtând ecvestr~ \n bronz din muzeul Luvru, din Paris.
[i email, iar pantofii erau din piele neagr~, cu noji]e chiar unele piese importate din Bizan]. Majoritatea popula]iei de plugari lega]i de
\nf~[urate pe gamb~. Costumul s~u de \nmormântare, g~sit \n p~mânt era ]inut~ departe de luxul privi-
mausoleul din Aix, cuprindea: o coroan~ de aur legia]ilor atât datorit~ posibilit~]ilor materiale
cu pietre pre]ioase [i email, o tunic~ cu mâneci reduse, cât [i prin legi vestimentare, de pild~
Dulap de sacristie, 1210, domul din Halberstadt tivit~ cu aur, peste ea o dalmatic~, deasupra o cea din anul 808 care interzicea ]~ranilor s~
hain~ constantinopolitan~ din brocart ]esut cu foloseasc~ mai mult de [ase co]i (3,50 m) de
elefan]i \n cercuri, \n verde, albastru [i aur, [i pânz~ [i alte culori decât negru [i cenu[iu.
alta din brocart de aur cu motive \n p~trate,
fiecare cu câte un rubin \n centru, [i pantofi din
piele ro[ie broda]i cu aur [i b~tu]i cu smaralde.
Costumul obi[nuit al lui Carol cel Mare, descris
de secretarul s~u Eginhard, era \n schimb mult
mai simplu [i adaptat vie]ii active: pe cap, peste
p~rul scurt, o bonet~ rotund~ cu margini
brodate, pe trup o c~ma[~ din pânz~ sau lân~,
apoi o tunic~ (gonelle) pân~ la genunchi, tivit~
cu m~tase colorat~ [i strâns~ cu cordon cu
cataram~, peste care o pelerin~ semicircular~,
vara sub]ire, iarna \mbl~nit~, era prins~ pe um~r
Fecioara cu Pruncul,
cu o bro[~. |n picioare, pantalonii pân~ la Auvergne,
genunchi [i \nc~l]~rile din piele \ntregeau ]inuta secolul al XII-lea, Paris, Luvru

73
COSTUMUL ÎN SECOLELE X-XII
STILUL ROMANIC

În secolele X-XII, \n prima etap~ a feudalismului


dezvoltat, \n Europa apusean~, arti[tii [i
me[te[ugarii lucrau mai ales pentru seniorii
feudali, st~pânitori ai domeniilor [i ai satelor de
iobagi, sau pentru m~n~stiri, citadele
ad~postite ale culturii. Între mo[iile r~spândite
\n vest [i marile imperii r~s~ritene, bizantin [i
arab, c~l~toreau negustori [i crucia]i, asigurând
circula]ia ideilor [i formelor. Pu]in dup~ ce la
anul 1000 lumea a[teptase \nsp~imântat~
Judecata de Apoi, la 1054 catolicii din apusul
Europei s-au separat de ortodoc[i. Pe când
ace[tia din urm~ au p~strat neschimbat~
orientarea artelor vizuale c~tre figurarea
nev~zutelor, catolicii [i-au \ndreptat privirea
c~tre via]a credincio[ilor, desf~[urat~ \n timp [i
spa]iu, ceea ce a dus la re\nflorirea sculpturii [i
la reprezentarea \n pictur~ (în fresce sau
miniaturi) a ac]iunilor, cu gesturi [i mimic~.
Cadrul artistic • Dup~ secole de stagnare, vestul
Europei [i-a reg~sit resursele activit~]ii
constructive de amploare, conturându-[i un
puternic stil original, cu multiple fa]ete, putând
concura cu cel estic, bizantin: stilul romanic din
secolele X – XII. Principalele cl~diri erau castelul
\nt~rit [i biserica. Reluând tradi]ia roman~ din
fostele provincii ale imperiului, altoit~ cu
influen]e orientale [i experien]e populare locale,
arhitectura cet~]ilor era caracterizat~ de zidurile
pline, masive, asigurând ap~rarea [i dând
prestan]~ [i monumentalitate edificiilor.
Bisericile, pe plan bazilical, aveau deschideri mici,
\n arcuri semicirculare sprijinite de colonete, care
se reg~sesc [i \n ornamentele mobilierului.
Sculptura [i pictura, figurând imaginile
mitologiei cre[tine, \mbr~cau aspecte fantastice,
Împ~ratul Otto al III-lea \ntre un episcop [i un cavaler, Evangheliarul din Bamberg,
secolul al X-lea, Munchen, Staatsbibliothek de mare efect decorativ.

74
9.
11.

8. 10.
3. suprema]ia st~pânitorilor asupra ]~ranilor, Episcopul catolic purta pe cap mitra cu dou~
\mbr~ca]i \n culori stinse, p~mântii. col]uri, iar pe trup acelea[i ve[minte suprapuse:
12. Având ca material principal stofa de lân~, dedesubt tunica alb~, \ncins~ cu zingulum, peste
6. garnisit~ cu ]es~turi mai scumpe sau bl~nuri ea stola, apoi dalmatica [i pelerina circular~, iar
7. peste toate acestea o a doua band~ simbolic~,
2. 5. rare, costumul romanic, drapat \n falduri moi,
3. era mai suplu \n compara]ie cu rigiditatea \mpodobit~ cu cruci (pallium), [i pe bra] o fâ[ie
4.
1. mantiilor bizantine, din m~tase ]eap~n~, (manipulum) pentru apucat obiectele sacre.
\nt~rit~ de broderii [i pietre pre]ioase. Rangurile biserice[ti inferioare \mbr~cau doar
¥es~turile scumpe erau imitate \n m~n~stiri prin straturile de dedesubt, diaconii doar tunica
COSTUMUL ECLEZIASTIC CATOLIC
broderii de mân~, destinate nu numai alb~, zingulum [i manipulum, preo]ii, \n plus
ve[mintelor liturgice, ci [i celor civile de gal~. stola [i dalmatica.
Preot Episcop Papa Costumul civil al cavalerilor feudali accentua
¥~ranii continuau s~ utilizeze doar pânzeturi [i
1. sutana 4. alba 10. cârja
2. cotta 5. dalmatica 11. tiara stofe de cas~. Pânza alb~ era, dup~ sp~lare, for]a [i prestan]a.
3. stola 6. casula 12. pluviala [i \ng~lbenit~ cu [ofran. Pe cap, contribuind la amplificarea siluetei, p~rul
7. manipulum tiparul ei era l~sat lung, ca [i must~]ile [i barba, t~iat~
Tehnica execu]iei \mbr~c~mintei era relativ
8. pallium
9. mitra rudimentar~, majoritatea pieselor fiind necroite adeseori \n dou~ col]uri. Acoper~mântul cel mai
[i doar asamblate, din materiale textile ]esute la frecvent era scufia sub form~ de bonet~,
r~zboi, de form~ dreptunghiular~, doar asemenea celei frigiene, de glug~ cu mo] sau de
\ncre]ite [i cusute \n diferite feluri. Hainele erau scufie legat~ cu bride, deseori purtat~ [i sub coif
Idealul uman corespundea concep]iei lucrate \n cas~ chiar [i \n familiile nobile (\n sau sub p~l~ria de vân~toare, cu bor \ntors.
teologice dominante, punând – ca [i \n lumea Cântecul Nibelungilor, Krimhilde cosea c~m~[i).
bizantin~ – accentul pe figur~, oglinda Cavalerul Schenk von Limburg, miniatur~, secolul
sufletului, [i acoperind trupul considerat COSTUMUL BÅRBÅTESC al XIII-lea, Heidelberg, Universitätsbibliothek
impur. Prestigiul social era semnificat printr-o Potrivit strictei ierarhii feudale, c~tre anul 1000
impun~toare prezen]~ \n spa]iu, masiv~ ca un au fost fixate costumele principalilor suzerani,
bastion inexpugnabil. \n frunte cu \mp~ratul, ca [i cele ale clerului.
Împ~ratul avea acelea[i ve[minte ca [i
CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI episcopul, deosebindu-se doar prin \nsemnele
Îmbr~c~mintea lung~ [i larg~, bogat puterii lume[ti – coroana, sceptrul, sabia,
\mpodobit~ constituia privilegiul nobililor globul p~mântesc.
feudali [i al înaltului cler, pe când iobagii În ]inuta \mp~r~teasc~ se suprapuneau tunica
continuau s~ foloseasc~ ve[minte practice, alb~ \ncins~ cu cordon (zingulum), peste care
scurte, strânse pe trup, rezultate din \mbinarea era \ncruci[at~ o fâ[ie simbolic~ cu capete
portului local popular cu influen]ele romane atârnând \n fa]~ (stola), amintind vechea
aduse de militari. mantie roman~, apoi o tunic~ mai larg~ [i
Sculptural, costumul feudalilor modela prin scurt~ (dalmatica) colorat~, brodat~ cu m~tase
faldurile ample volume compacte, de bloc, [i aur, [i \n sfâr[it o mantie semicircular~
amintind corporalitatea cl~dirilor. (paenula) de m~tase purpurie. Ciorapii de
Pictural, coloritul viu al stofelor [i mai ales m~tase, pantofii [i m~nu[ile erau brodate [i
str~lucirea podoabelor scumpe f~ceau vizibil~ \mpodobite cu pietre pre]ioase.

75
76
Broderia de la Bayeux, secolul al XI-lea, Muzeul din Bayeux
contur bol]ile semicirculare din arhitectura ¥~r~ncile p~strau portul vechi, func]ional, cu o
romanic~, va evolua ca [i acestea c~tre arcul singur~ rochie peste c~ma[~ [i basma pe cap.
frânt, ogival. Cu timpul, a fost completat~ cu o
plac~ nazal~, apoi cu o masc~ pentru fa]~, cu EVOLU¥IA COSTUMULUI În secolul al XII-lea,
perfora]ii pentru ochi [i nas, dând cavalerilor o cruciadele au favorizat o p~trundere masiv~ a
\nf~]i[are \nsp~imânt~toare. costumelor orientale \n Europa. În 1100,
Pe trup, peste o tunic~ v~tuit~, amortizând \mp~ratul Baudouin I a intrat \n Ierusalimul
frecarea [i loviturile, era \mbr~cat~ c~ma[a de cucerit \mbr~cat cu un burnus ]esut cu aur, \n
zale (haubert), [i peste aceasta o hain~ larg~ din 1192, Henri de Champagne purta mantii [i
stof~, cu func]ie util~, ferind zalele s~ se \ncing~ turbane d~ruite de sultanul Saladin. În costumul
la soare, dar [i reprezentativ~, l~]ind silueta romanic au fost, desigur, integrate \ntâi
r~zboinicului [i dezv~luindu-i identitatea prin ve[mintele de acela[i tip, largi [i lungi, dar \n
\nsemnele heraldice [i culorile proprii, reluate [i costumul feminin au \nceput s~ se caute metode
de cuvertura calului. de mulare a rochiei pe trup; t~iat~ \n fir drept,
Picioarele erau ap~rate de zale. aceasta a fost r~scroit~ lateral \n talie [i [nuruit~,
Armele erau: arcul cu s~ge]i, suli]a, sabia [i scutul accentuând prin contrast sub]irimea mijlocului.
rotund sau \n form~ de zmeu. Era \nceputul unei revolu]ii costumare ce avea
Solda]ii de rând purtau \n afara hainelor obi[nuite s~ se \mplineasc~ \n etapa urm~toare.
Broderia de la Bayeux, transportarea zalelor, ]~r~ne[ti c~ciul~ din lân~ [i pieptar din piele.
secolul al X-lea, Muzeul din Bayeux
P~stori, Catedrala din Chartres,
COSTUMUL FEMININ secolul al XII-lea, Fran]a
La \nceputul perioadei amintite era foarte
Pe trup, peste c~ma[~, tunica cu mâneci avea asem~n~tor cu cel b~rb~tesc de ceremonie, dar
poalele mai lungi decât \n trecut, pân~ la ceva mai lung.
jum~tatea gambei, ascunzând pantalonii. Pe cap, p~rul era, la tinerele fete, piept~nat cu
Pelerina, dreptunghiular~, [i ea mai lung~ [i mai c~rare la mijloc, \n plete sau coade, \mpodobit
larg~, era prins~ cu fibul~ pe um~r sau pe piept. cu coroni]e de flori, dar acoperit la femeile
În picioare, ciorapii din stof~, croi]i pe m~sur~, m~ritate cu basma legat~ \n jurul b~rbiei
erau viu colora]i, lega]i cu curelele \nc~l]~mintei (barbette), sau \nvelind [i gâtul (gorget).
sau vârâ]i \n cizme scurte. Pe trup, peste c~ma[~ erau \mbr~cate dou~
Spre deosebire de nobili, iobagii aveau p~rul rochii suprapuse, una dedesubt (cotte) strâmt~,
mai scurt, retezat, iar pe trup tunic~ scurt~ [i \nchis~ pân~ la gât, cu mâneci lungi, strâmte,
pantaloni din stof~ dreptunghiular~, drapat~, [i alta deasupra (surcot), mai larg~, cu mâneci largi,
\n picioare aveau ciorapi largi [i opinci, pantofi ceva mai scurt~. Pelerina era semicircular~,
gro[i sau cizme. uneori m~rginit~ cu blan~.
Principalele accesorii erau cordonul din argint
COSTUMUL MILITAR aurit, care era de fapt o bijuterie, ca [i inelele
Pe cap, în vremea cruciadelor, \ncepând din sau colanele de la gât.
secolul al XII-lea, se purta casca metalic~. La Înc~l]~mintea era simpl~: pantofi de forma
\nceput de form~ semisferic~, amintind \n unor balerini.

78
PE TERITORIUL ROMÂNIEI
S-au construit cet~]i \nt~rite \n toate provinciile.
Pe când Muntenia [i Moldova r~mâneau fidele
stilului bizantin, \n Transilvania din secolele
X–XIII bisericile ortodoxe Densu[, Strei etc.
(Hunedoara) \mbinau tr~s~turile bizantine cu
cele romanice venite din Apus. Stilul romanic
slujea ritului catolic al ungurilor [i sa[ilor (stabili]i
aici \ncepând cu secolul al X-lea [i al XII-lea) \n
bisericu]e de sat cum e cea din Cisn~dioara
(Sibiu) sau \n catedrale impun~toare, cu ziduri
masive [i bogat~ decora]ie sculptat~ \n piatr~,
cum este cea din Alba-Iulia. „Perechea
\mbr~]i[at~“, cioplit~ \ntr-unul din blocurile
zidului, se \nf~]i[eaz~ \n costumele timpului, cu
plete [i ve[minte lungi [i largi (ale cavalerului,
ceva mai scurte). Sa[ii au construit începând din
acest~ perioad~, originalele lor fortifica]ii s~te[ti
ca ansamblurile de la Prejmer [i H~rman, cele
trei ziduri succesive din jurul bisericii de la
Biertan sau numeroasele l~ca[e de cult
prev~zute cu galerie de straj~ [i pu] cu ap~ în
interior pentru caz de asediu.
Pereche, catedrala de la Alba-Iulia

Biserica din Cisn~dioara, portal în stil romanic

Biserica din Cisn~dioara, vedere general~

79
Strad~ din Ulm, secolul XIV - XV, Germania

În secolele XIII – XIV, o dat~ cu afirmarea puterii


centrale a regalit~]ii franceze \n dauna
f~râmi]~rii feudale, Parisul a devenit centrul
culturii [i al elegan]ei.
În secolul al XV-lea, Fran]a fiind pustiit~ de
r~zboiul de 100 de ani, for]ele artistice s-au
refugiat \n ducatul Burgundiei (st~pânind
provincii din r~s~ritul Fran]ei [i ¥~rile de Jos),
ultimul bastion al culturii medievale.
Cadrul artistic era format nu atât de castelele
nobiliare, cât de ora[ele \n care, \n spatele

COSTUMUL ÎN STIL
GOTIC
Biserica Saint Ouen din Rouen,
Nervuri de piatræ øi pantofi ascuflifli secolul XIV-XV, Fran]a

CONDI¥II DE DEZVOLTARE În etapa urm~toare zidurilor \nt~rite, se ridicau prim~riile [i casele


a civiliza]iei europene, ora[ele–municipii breslelor, iar catedralele \[i \n~l]au c~tre cer
medievale, ad~postind cet~]eni liberi, meseria[i turnurile ca dantele de piatr~.
[i negustori, au devenit focarele vie]ii noi. Extinzându-[i orizontul cunoa[terii prin c~l~torii
Al~turi de nobilime, strâns~ de obicei \n jurul comerciale sau cruciade, europenii aflaser~ \n
cur]ilor regale, or~[enimea a \nceput s~-[i Orient metode utile construc]iilor \n \n~l]ime –
spun~ cuvântul \n art~, ca [i \n costum arcul frânt – ca [i modele de haine scurte, strânse
(\nc~lcând ordonan]ele care-i interziceau pe trup, potrivite vie]ii active (cum era caftanul
purtarea unor ]es~turi [i bl~nuri scumpe sau a iranian purtat cu pantaloni pe picior), dar [i de
unor anumite culori). p~l~rii fantastice (cum erau cele chineze[ti cu
Prin colaborarea me[te[ugarilor asocia]i \n coarne), integrându-le \ns~ pe toate unui
bresle s-au \nregistrat \nsemnate progrese \n ansamblu artistic de o des~vâr[it~ unitate –
toate domeniile tehnicii, vizibile \n arhitectur~ stilul gotic. În acela[i timp, \ns~, \n art~ se
\n constituirea sistemului de echilibru al exprima [i noul interes pentru cercetarea
catedralelor \n stil gotic, dar [i \n costum, care realit~]ii (\n redarea minu]ioas~ a frunzelor
nu mai era cusut \n cas~, ci executat de capitelurilor, ca [i \n asem~narea portretelor),
speciali[ti – croitorii. Dierk Bouts, Proba focului, 1475, Bruxelles, vizibil [i \n conturarea trupului viu prin ve[minte.
Musées Royaux des Beaux Arts

80
Vârsta preferat~ era foarte tân~r~, aproape de
adolescen]~, ca \n toate epocile de domina]ie a
nobilimii, beneficiind din copil~rie de venituri [i
privilegii. Prin repartizarea centrelor de interes
\n compozi]ia imaginii, privitorului \i erau
ar~tate \n primul rând zonele cele mai sub]iri
ale trupului: gâtul, talia, \ncheieturile mâinilor [i
picioarelor, iar cele late erau ascunse sub falduri
(umerii b~rbatului sub mâneci bufante, bazinul
femeii sub pliurile fustei).
Senza]ional~ a fost scurtarea hainelor b~rb~te[ti,
echivalând moda „mini“ din costumul feminin al
anilor ’60, din secolul al XX-lea. Desvelirea
picioarelor a \nsemnat afi[area unei noi libert~]i
de mi[care, de deplasare \n spa]iu, dar mai ales
de independen]~, cucerit~ \n secolele XIV – XV
de c~tre b~rba]ii din ora[e, \n timp ce so]iile lor,
cu fusta lung~ ca un clopot, au continuat s~
reprezinte stabilitatea familiei.
Cei trei magi, vitraliu, secolul al XII-lea,
Biserica Saint Denis, Paris

Costumul european a evoluat, odat~ cu stilul


gotic, de la compozi]iile mai simple [i
echilibrate de \nceput, pentru care Fran]a a Costum nobiliar,
1450, Dam, Amsterdam
oferit cele mai frumoase modele, pân~ la
desf~[urarea exuberant~ de forme dinamice din
moda burgund~, din ultima perioad~ a
goticului flamboaiant persistând \n unele ]~ri
europene, ca Germania, [i \n vremea Rena[terii.
Idealul de frumuse]e uman~ sugera
spiritualizarea prin efilarea siluetei, integrat~
prin verticalitate stilului gotic. Schemele
figurilor umane desenate de Villard
d’Honnecourt erau alc~tuite din unghiuri
ascu]ite. Strâns pe trup, costumul sub]ia
silueta, dematerializând-o, f~r~ a o masca \ns~,
ca \n epoca precedent~, \n stilurile bizantin [i
romanic, ci, dimpotriv~, f~cându-o vizibil~. Trompet, orga domului din
Strasbourg, 1385

81
În costumul gotic s-a exprimat, prin urmare, pe
de o parte elegan]a nobiliar~, pre]ioas~ [i
incomod~, pe de alta cea a or~[enilor liberi,
practic~ [i comod~, influen]ându-se reciproc.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI


Deosebirile sociale erau subliniate prin aspectul
exterior, doar cei care nu trebuiau s~ munceasc~
fizic putând \mbr~ca hainele cele mai strâmte,
mai bogate, \n culori deschise.
Sculptural, costumul se \nscria \n viziunea
goticului prin volumele sub]iri, elansate, ca [i
prin mul]imea v~lurilor, trenelor, mânecilor
atârnânde, terminate prin ascu]imi care p~reau
c~ se dizolv~ \n spa]iu, prelungind orice mi[care.
Pictural , lumina colorat~ a vitraliilor [i
perfec]ionarea vopselelor au dus la
intensificarea cromatic~ a costumelor.
Materialele folosite de nobili erau m~t~suri [i
catifele ]esute cu motive, bl~nuri scumpe [i
bijuterii complicate, pe când or~[enii se
\mbr~cau \n stofe de culori uni [i pânzeturi.
Croiala pe corp a ve[mintelor era facilitat~ de
a[ezarea stofelor cu firul oblic (de bie), utilizând
elasticitatea ]es~turilor.

COSTUMUL BÅRB ÅTESC


Pe cap, p~rul era scurtat pân~ la ureche,
l~sând gâtul la vedere, iar fa]a era ras~ juvenil.
P~l~riile \n~l]au statura, cea mai simpl~ era
fesul ]uguiat, ro[u, purtat de or~[enii de rând.
Gluga (chaperon), mo[tenit~ din secolele
trecute, era croit~ cu mo]ul din ce \n ce mai
lung, peste 1 m, fie foarte sub]ire (liripipe), fie
mai lat, putând fi \nf~[urat \n jurul frun]ii, ca
un turban. Sub influen]a modei orientale,
gluga a fost \mbr~cat~ [i invers, cu
deschiderea mai mic~, pentru fa]~, tras~ pe
cre[tet, iar pelerina, ca [i mo]ul, erau drapate
\n chip de turban, sau atârnau pe umeri, ca
Jan van Eyck, Giovanni Arnolfini [i so]ia sa, 1434, Londra, National Gallery

82
\n B~rbatul cu inel , de Van Eyck.
Apoi, turbanul a fost simplificat, fiind f~cut
dintr-un sul circular ca un colac, prins pe mijlocul
unei benzi lungi de ]es~tur~, ca un fular, care
putea fi \nf~[urat~ \n jurul capului sau, când
turbanul era scos de pe cap, legat~ de-a
curmezi[ul toracelui, cu cercul pe spate [i
\nnodat~ pe piept.
În secolul al XV-lea au p~truns \n nordul Europei [i
unele influen]e din Italia, pornit~ pe calea
Rena[terii. Negustorul italian Giovanni Arnolfini
apare \n portretul pictat de Jan van Eyck cu o
p~l~rie cu bor lat, ultima mod~ de acas~.
Pe trup, peste c~ma[a din pânz~, invizibil~, erau
\mbr~cate, obi[nuit, dou~ straturi de haine:
dedesubt o tunic~ scurt~ [i sub]ire (cotte, gipon
sau dublet) cu pieptul v~tuit [i poale cutate, de
care se legau ciorapii, deasupra alta (cotte hardie,
pourpoint), pân~ peste genunchi, cu guler mic,
ridicat, [i mâneci largi, uneori spintecate (l~sând s~
se vad~ mânecile de dedesubt), cu cordon \n talie.
Haina de deasupra avea, de obicei, ca [i cea de
dedesubt, fa]a croit~ dintr-o singur~ bucat~, doar
cu [li] la gât [i fente pe poale. Unele din aceste
h~inu]e scurte (tabard), cu sau f~r~ mâneci,
pictate sau cusute cu blazoane, erau \nchise pe
um~r ca [i cele destinate turnirurilor sau altor
ceremonii, altele aveau mâneci largi, cr~pate,
formând pelerin~. Deosebit de comod~ era haina
f~r~ mâneci, necusut~ \n p~r]i, croit~ de bie, ca o
pelerin~ despicat~ pe laturi (huque), de obicei
tivit~ cu blan~. Arnolfini are un astfel de
ve[mânt din stof~ neagr~ \n portretul pictat de
Van Eyck.
În secolul al XV-lea a ap~rut \n Europa [i
jacheta \nchis~ \n fa]~ [i petrecut~, la fel cu
caftanul oriental. Persoanele venerabile prin
rang, func]ii sau vârst~ purtau haina de deasupra
lung~ fie \nchis~, ca o rochie tras~ pe cap
(houppelande), cu [li] la gât [i guler montant, fie
Pereche, bro[~, 1450, Viena, Kunsthistoriches Museum

83
Calot~, p~l~rie peste scufie, glug~ chaperon, glug~ cu mo]ul turban, gluga îmbråcatå invers, turban din glug~, colac cu fular.

de tipul caftanului deschis \n fa]~. Pe lâng~ devenind ciorapi-pantaloni (ca [i dresul din cre[tet, ca un arc frânt, iar vârfurile pantofilor
acestea, pelerina (tradi]ional~ \n costumul regal secolul al XX-lea), ad~ugându-li-se un triunghi \n erau la fel de lungi ca [i cei civili, putându-se
[i preo]esc) mai era folosit~ [i \n c~l~torii. fa]~ (braye) pentru a da l~rgime (nefiind elastici). \ns~ demonta pentru mersul pe jos.
Picioarele erau acoperite, la \nceput, de ciorapi Pantofii, ascu]i]i, denumi]i poulaines sau Armura metalic~ a atins maxima
lungi, strâm]i, croi]i din stof~ sau piele [i ag~]a]i crackoves (ceea ce ar presupune o origine perfec]ionare la mijlocul secolului al XV-lea,
de centur~. Pe m~sura scurt~rii jachetei, ciorapii polonez~), aveau botul de o lungime când era confec]ionat~ din o]el, gravat~ cu
s-au lungit, apoi au fost cusu]i unul de cel~lalt, corespunz~toare rangului. Fiind destul de motive heraldice, având [i o greutate relativ
greu de circulat pe jos cu astfel de vârfuri mic~ (\n jur de 25 de kg.).
(care ajungeau pân~ la 30 de centimetri), Armele (sabia, lancea) erau mari [i grele, iar
uneori acestea erau aduse [i prinse cu scutul era ag~]at de gât cu lan] [i pictat cu
l~n]i[oare de glezn~. Pentru mersul pe str~zile blazonul cavalerului.
insalubre ale ora[elor medievale erau necesari Calul era [i el blindat cu acela[i sistem de
galen]i de lemn. pl~ci metalice articulate.
Ca accesorii, punga pentru bani [i m~run]i[uri
era ag~]at~ de centur~, iar m~nu[ile, utile la COSTUMUL FEMININ
lupte sau la vân~toare, continuau s~ fie o Pe cap, p~rul, alt~dat~ vizibil la tinerele fete, era
completare a ]inutei elegante. Însemnele ridicat [i strâns \n cre[tet, \n~l]ând silueta [i
ordinelor cavalere[ti luau forma unor bijuterii degajând, totodat~, gâtul sub]ire, [i era \nvelit cu
din aur cu email [i pietre pre]ioase, ca ordinul bonete de formele cele mai variate, de la scufi]e la
Lânei de aur ini]iat de ducele Burgundiei, p~l~rii pe sârm~ \n form~ de cornet, [a sau coarne,
presupunem proiectat de Jan van Eyck [i cu v~luri fluturânde.
executat de bijutierul din tabloul nostru. Pe trup, peste c~ma[a din pânz~ fin~, brodat~ la
gât, se \mbr~cau cele dou~ straturi obi[nuite.
COSTUMUL MILITAR FEUDAL Rochia de dedesubt (cotte), pe corp, cu decolteu
A evoluat paralel cu armele de foc, armura de rotund sau p~trat, bustul [nuruit în fa]~ [i mâneci
zale fiind acoperit~ treptat cu piese metalice lungi strâmte, era acoperit~ de rochia de deasupra
pentru trunchi, bra]e [i picioare, [i ajungând (surcot) larg~, decoltat~ \n fa]~ [i \n spate \n unghi,
ca o cutie închis~, lucrat~ pe m~sur~. iar talia strâns~ foarte sus mic[ora bustul, lungind
Mi[carea era posibil~ prin articularea pl~cilor picioarele. Prin croiala de bie, ]es~tura c~dea
(ca la coada racului). Urmând moda, casca \ntins~ pe bust, formând falduri crescânde pe
Jan van Eyck, B~rbatul cu inel, secolul al XV-lea,
masiv~, cu viziera mobil~, era ascu]it~ \n poale. În secolul al XIV-lea, rochia surcot avea
Sibiu, Muzeul Bruckenthal

84
Scen~ de dragoste, tapiserie din Arras,
cca. 1430, Paris, Luvru

[i moda burgunde, create pe gustul aristocra]iei


cavalere[ti, alc~tuiau o ambian]~ ireal~, de
evaziune \ntr-o lume de basm. Siluetele
elegante erau exagerat de sub]iate, ajungând
filiforme, atitudinile unduioase, \n form~ de S,
amintind ornamentele ca flac~ra din arhitectura
goticului flamboaiant. Din jocul fanteziei
ap~reau coafe \n form~ de fluture, mâneci
\naripate, trene \n coad~ de p~un, bijuterii
emailate \n nuan]ele florilor. În compozi]ia
costumelor se accentuau contrastele, \ntre
capul voluminos [i gâtul sub]ire, \ntre umerii la]i
masculini [i talia strâns~, \ntre poalele \nvoalte
[i pantofii \ngu[ti [i alungi]i.
În special \n domeniul p~l~riilor au ap~rut cele
mai mari extravagan]e, variind \ntre bonetele \n
form~ de inim~, din pliseuri, pene sau flori [i
cornetele lungi [i ascu]ite, cu v~luri, devenite
\nsemne ale zânelor din basmele medievale.
Tr~s~turile modei nobiliare burgunde erau
imitate [i adaptate modului de via]~ al
burgheziei \ndestulate din ora[ele ¥~rilor de Jos.
Croielile de mai sus, transpuse \n stofe groase, uni,
\n culori \ntunecate (verde, negru, albastru, ro[u),
l~rgite [i prelucrate spre a asigura comoditatea
uneori \n locul mânecilor r~scroieli adânci, pân~ EVOLU¥IA COSTUMULUI mi[c~rilor, conturau siluete mai robuste, mai
mai jos de mijloc, numite de morali[ti „ferestrele Costumul gotic a atins punctul culminant \n apropiate de idealul de frumuse]e promovat de
iadului“, l~sând s~ se vad~ cotte. Rochia avea, de ultima sa etap~ din secolul al XV-lea când arta italieni \n perioada de \nceput a Rena[terii.
obicei, mâneci largi, eventual spintecate. Poala
prins~ \n brâu l~sa s~ se vad~ dublura [i rochia de
Pantof gotic, Londra, Victoria and Albert Museum
dedesubt, \n culori contrastante. Pentru c~l~torie
se \mbr~ca [i o pelerin~ larg~ cu tren~, uneori
tivit~ cu blan~, la fel cu celelalte ve[minte.
În picioare, pantofii erau ascu]i]i ca [i cei
b~rb~te[ti, iar accesoriile erau asem~n~toare
(punga, m~nu[ile), doar bijuteriile erau mai
numeroase [i mai delicate.
David Aubert, Nunta lui Renaut de Montauban cu Clarice,
1462 - 1470, Paris, Bibliothèque de l’Arsenal

86
David Aubert, Maugis D’Aigremont luându-[i r~mas-
bun de la Renaut [i de la regele [i regina din Acre,
1462 - 1470, Paris, Bibliothèque de l’Arsenal
87
Martin [i Gheorg, Sfântul Gheorghe, Cluj-Napoca
Armur~ [i c~[ti, secolul al XV-lea

Chiar [i costumul oamenilor din popor tindea


c~tre formele dominante ale goticului. Dac~
]~ranii lucrând la câmp erau \nf~]i[a]i \n
miniaturile timpului doar \n c~ma[~, \n zilele de
s~rb~toare purtau [i ei, ca [i micii me[te[ugari,
p~l~rii \nalte cu bor, jachete scurte, dar mai
groase, ciorapi-pantaloni, doar mai pu]in
strân[i, cu sabo]i sau cizme scurte. Femeile, cu
capul \mbrobodit, \mbr~cau de asemenea rochii
strânse pe talie, cu bustul [nuruit, dar cu
decolteul acoperit decent de c~ma[a de pânz~ [i
cu [or] \n fa]~. Semnal~m persisten]a \n unele
costume populare din secolele XVIII – XX a unor
forme gotice, ca ni[te fosile. Amintirea coafelor
\nalte s-a p~strat \n bonetele ruse[ti din
Galich–Kostroma (secolul al XVIII-lea) sau \n cele
din Tambov (secolul al XIX-lea).

Schema lui Villard d’Honnecourt, Pourpoint, huque,


Ciorapi gotici, miniatur~, detaliu, secolul al XV-lea, hoppelande / tipare de ciorap, huque, pourpoint
Paris, Bibliothèque Nationale (fa]~ [i mânec~)

88
Petrus Christus, Portretul unei tinere, 1470, Berlin, Staatliche Museen
89
Castelul Huniadi din Hunedoara, secolul XIII - XV

având mânecile [i ciorapii-pantaloni colora]i


asimetric, ro[u [i verde. În mormântul lui s-a
g~sit paftaua din aur ilustrând legenda reginei-
leb~d~, care provine din atelierul sculptorilor
Martin [i Georg din Cluj, autorii statuii Sf.
Gheorghe aflat~ la Praga (o replic~ la Cluj).
Vestigii ale costumului gotic s-au p~strat \n
portul popular al P~durencelor din Mun]ii
Apuseni. Dup~ cum a observat Tancred
B~n~]eanu „ceapsa“ lor e o reducere a
cornetului cu v~luri la o bonet~ mic~ din stof~,
de care este prins un [tergar alb din pânz~
groas~, care atârn~ pe spate [i peste care,
pentru ca prin greutatea lui s~ nu trag~ în jos
ceapsa, este \mbr~cat pieptarul.
De castelanele de odiniaoar~ amintesc [i
lan]urile cu zeci de chei ale înc~perilor palatelor
ca [i inelele (acum nu din aur ci turnate în metal
ieftin), atârnate la brâu de ]~r~nci.

PE TERITORIUL ROMÂNIEI
Stilul gotic din apusul Europei a p~truns mai cu
seam~ \n Transilvania, vizibil \n aspectul
catedralelor din ora[e (Sibiu, Cluj etc.), dar mai
ales \n originalele biserici \nt~rite s~se[ti. Unele
ecouri ale goticului au ajuns [i \n Moldova,
contopite \n stilul bisericilor ridicate \n vremea lui
ßtefan cel Mare.
În secolul al XlV-lea [i al XV-lea – \n epoca
elegan]ei cavalere[ti – [i la noi domnitorii [i
boierii, mai ales cei din Transilvania, dar [i din
¥ara Româneasc~ [i Moldova, ap~reau \n haine
de mod~ gotic~, cu jachete scurte strânse pe
trup, ciorapi-pantalon, sub]iind picioarele, [i
pantofi ascu]i]i. La Curtea de Arge[, domnitorul
¥~rii Române[ti, Basarab I e pictat \n Biserica Sf. Martin [i Georg, Pafta, secolul al XIV-lea, Curtea de Mircea cel B~trân (1398-1418), fresc~, secolul al XVI-lea,
Arge[, biserica Sf. Nicolae Domnesc, Biserica Episcopal~ din Curtea de Arge[,
Nicolae Domnesc \mbr~cat dup~ moda gotic~, Muzeul Na]ional de Istorie Bucure[ti Muzeul Na]ional de Art~ Bucure[ti

90
Platou ceramic, Iran, secolele XII - XIII, Paris, Luvru

nomazi – de la ulcica de lut sm~l]uit [i covorul


de lân~ colorat~ – arta musulman~, slujind \n
moschei credin]ei mahomedane, a creat un
decor feeric \n palatele califilor. Împodobite cu
arcuri \n potcoav~, \n arc frânt sau acolad~, cu
colonete [i stalactite, cl~dirile erau acoperite cu
arabescuri, \mpletind figuri geometrice sau
florale, cuprinzând [i scrierea arab~, \ntr-o
perpetu~ metamorfoz~ f~r~ \nceput [i f~r~
Costum arab: siluet~, tiparul burnusului, burnus drapat,/
sfâr[it, putând fi prelungite la infinit ca [i haic îmbr~cat [i draparea pe tiparul lui, broboad~ [i
cântecul oriental. turban / aba, tipar de aba, tobe
COSTUMUL Idealul de frumuse]e uman~ • Înfruntând c~lare
POPOARELOR ISLAMICE pe c~mil~ c~ldura torid~ [i usc~ciunea
de[ertului, dârjii lupt~tori arabi aveau o CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
Arabescuri cioplite øi brodate \nf~]i[are aspr~ [i impun~toare, \nf~[ura]i \n Potrivit celor dou~ faze istorice amintite,
mantiile lor albe, largi, trase pe ochi. Odat~ cu costumul a cunoscut mai \ntâi ]inuta adaptat~
instaurarea califatelor, luxul cur]ilor orientale a func]ional vie]ii \n de[ert, ca apoi s~ transpun~
COSTUMUL IMPERIULUI ARAB adus pe primul plan elegan]a, \mprumutând unele din formele acesteia \n ambian]a civilizat~
senzualitatea indian~ \n conturarea rotunjimilor a ora[elor [i palatelor din imperiul arab.
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Religia musulman~, trupului ca [i \n str~lucirea bijuteriilor.
constituit~ din secolul al VII-lea, când a tr~it COSTUMUL DEßERTULUI ARABIC
profetul Mahomed \n Arabia, s-a extins \n [i-a p~strat pân~ azi rostul de a izola de soarele
Imperiul arab, cuprinzând Orientul Apropiat [i arz~tor prin multe straturi de ]es~turi, c~zând \n
Mijlociu, nordul Africii [i, temporar, Spania [i falduri largi, aerate, acoperind tot corpul, pân~
Sicilia. De la faza de cucerire [i expansiune, la ochi.
lumea arab~ musulman~ a trecut la cea a cre~rii Sculptural, silueta era amplificat~, dar inform~.
unei civiliza]ii [i culturi originale, ajungând \nc~ Coloristic domina albul, ap~r~tor de c~ldur~. Doar
din secolul al IX-lea la remarcabile realiz~ri. ve[mintele de dedesubt erau \nviorate de ro[u,
Triburilor nomade, r~zboinice, din Peninsula galben sau albastru-intens.
Arabic~, li s-au al~turat popoare cu veche Materialele folosite erau \n primul rând lâna
tradi]ie, care au \mbog~]it civiliza]ia [i arta (cea mai rea conduc~toare de c~ldur~) din p~r
musulman~. de c~mil~, apoi pânza groas~.
Cadrul artistic • Prelucrând modele bizantine,
persane, indiene etc., arta islamic~ a reflectat COSTUMUL BÅRBÅTESC
atât unitatea de ansamblu, cât [i Capul era acoperit de una sau mai multe calote
particularit~]ile regionale ale imperiului arab. din fetru, peste care o mare basma
Izvorât~ din crea]ia popular~ a p~storilor triunghiular~, tras~ pe frunte, era ]inut~ de un
Costum arab, musulman, secolul al XX-lea

91
f~r~ mâneci, dar lat~ pân~ la \ncheietura val de influen]~ asiatic~ a p~truns \n statele
mâinii, purtat~ [i \n Siria, [i \n Persia (un bubu islamice odat~ cu mongolii, a c~ror st~pânire se
deschis în fa]å). \ntindea \n secolul al XIII-lea din Caucaz pân~ \n
O variant~ a acesteia se mai \ntâlne[te la tribul China. În perioada corespunz~toare Rena[terii
musulman tuareg, din vestul Saharei: o mantie europene, o deosebit~ splendoare au atins
(tobe) la fel de larg~, \nchis~ la gât, dar, \n costumele \n imperiile islamice ale Persiei
schimb, cu mâneci foarte largi, practic necusut~ sefevide [i Indiei mogule, care au fost
pe laturi, alc~tuit~ din fâ[ii \nguste, ]esute din cunoscute \n Europa \n secolele urm~toare prin
bumbac, cusute laolalt~ vertical pentru corp, intermediul turcilor.
orizontal pentru mâneci.
COSTUMUL INDO-PERSAN al clasei
COSTUMUL CALIFATELOR privilegiate corespundea mai pu]in modului de
ISLAMICE via]~ activ al b~rbatului, r~zboinic, c~l~re],
decât celui al femeilor, \nchise \n haremuri,
A contopit, ca [i arhitectura sau artele tol~nite pe perne moi sau dansând cu mi[c~ri
decorative, tradi]iile popoarelor supuse. Dintre unduioase.
acestea, de un deosebit prestigiu politic, cultural Tipul preferat era m~runt [i gr~su], cu mâini [i
[i artistic se bucurau persanii, a c~ror picioare mici, delicate.
vestimenta]ie a devenit preponderent~ \n lumea Sculptural, era subliniat~ gra]ia, prin talia strâns~
islamic~ a evului mediu. [i fusta evazat~, ca de dansatoare.
Din antichitate, persanii p~straser~ tunica [i Pictural, coloritul era bogat, \nm~nunchind atât
pantalonii c~l~re]ilor din step~, croite pe corp, culori curate, complementare, cât [i nuan]e rare.
acoperite pentru ceremoniile curtene de Materialele erau de o mare diversitate, de la
Sultan Ali, Pereche, miniatur~ persan~, 1513, Teheran,
ve[mintele largi din m~t~suri orientale. Un nou ]es~tura de lân~ de Ka[mir la m~tasea sub]ire [i
Biblioteca Gulistan
la v~luri transparente, diafane, toate brodate cu
fir de aur.
Costume persane din secolul al XVI-lea, caftan
[nur din p~r de c~mil~. Din r~sucirea ]es~turii \n
jurul capului a rezultat turbanul.
Pe trup, peste o c~ma[~ din lân~, o mantie
dreptunghiular~ (haic) din lân~, bumbac sau
m~tase era drapat~ asem~n~tor cu himationul
grecesc sau cu sari-ul indian.
Acela[i efect de drapaj era ob]inut prin
\nf~[urarea unei mari pelerine semicirculare
(burnus) cu glug~, ca [i pelerina roman~, [i
acoperind mai bine gâtul.
Dac~ aceste piese au r~mas legate de Peninsula
Arabic~ [i nordul Africii, alte ve[minte s-au
r~spândit pe tot \ntinsul imperiului arab, ca de
pild~ mantaua larg~ (aba) croit~ ca o c~ma[~

92
Înc~l]~mintea pentru c~l~rie consta din cizme,
pentru interior din papuci f~r~ spate, toate cu
vârful \ntors \n sus.
Bijuterii bogate, lungi coliere de perle [i pietre
pre]ioase, br~]~ri peste cot [i la \ncheietura
mâinii sporeau str~lucirea costumelor integrate
\n ambian]a de lux fabulos a palatelor indiene
sau persane.

COSTUMUL FEMININ
Moscheea Albastr~, 1609 - 1614, Istanbul Fa]~ de str~ini, musulmanele se ascundeau cu Cupol~ pe pandantivi, moscheea ßehzade,
secolul XVII, Istanbul
totul \nd~r~tul unor drapaje lungi [i largi, iar
]inuta cea mai elegant~ era destinat~ intimit~]ii.
COSTUMUL BÅRB ÅTESC Pe cap, v~luri u[oare acopereau p~rul, Papucii din picioare, ca [i bijuteriile bogate,
Pe cap, turbanul, principalul \nsemn islamic, era dezvelind doar fa]a, puternic machiat~ cu completau ]inuta.
drapat \n forme determinate de tradi]ia local~, negru la ochi [i la sprâncene. În India, femeile Acest tip de costum a p~truns \n Europa
de obicei cu unghi \n frunte. Fa]a era \mpodobit~ \[i \ng~lbeneau u[or pielea cu [ofran [i \[i datorit~ expansiunii altei frac]iuni musulmane,
de musta]a mic~, r~sucit~, uneori [i de barb~. \nro[eau unghiile cu coloran]i vegetali. cea a Imperiului otoman, care [i-a \ntins
Pe trup, jacheta \nchis~ pe um~rul drept, dup~ Pe trup, bustul r~mânea descoperit sau era domina]ia din secolul al XIV-lea asupra unei
sistem mongol, cu mâneci lungi strâmte [i acoperit de bluza scurt~ ([oli), l~sând vizibil p~r]i \nsemnate a Peninsulei Balcanice, marcând
pantalonul lung, pe picior, alc~tuiau \mbr~- pântecele pân~ la pantalonul lung, strâns pe mai ales portul albanez [i grecesc – cu fustanel~
c~mintea de baz~. Peste acestea, ve[mântul de picior. plisat~ peste pantalonii strân[i pe picior.
gal~ era un caftan (halat) str~veziu, lung pân~ Ve[mântul de gal~ era asem~n~tor celui
la jum~tatea gambei, cu poale largi, plisate, b~rb~tesc, caftanul str~veziu cu fust~ plisat~,
strâns \n talie cu cing~toare \nnodat~, cu capete ceva mai lung~, la care se ad~uga un [or] lung
lungi, brodate. [i \ngust, brodat.

Dansatoare, costum feminin [i b~rb~tesc din


Costume turce[ti, siluet~, demnitar cu anteriu [i caftan, marinar, ienicer India mogul~, secolul al XVII-lea

93
COSTUMUL IMPERIULUI umeri, \nt~rit~ cu un cerc metalic pentru a ocroti
OTOMAN ceafa de sabie. Pentru a se deplasa mai u[or,
solda]ii \[i prindeau \n brâu poalele hainei.
A avut cel mai mare r~sunet \n Europa mai cu
seam~ dup~ cucerirea Constantinopolului, din
1453. În ansamblul lumii islamice, turcii s-au
deosebit prin prelucrarea tradi]iilor bizantine
atât \n arhitectur~ – ca \n Moscheea Albastr~,
multiplicând motivul cupolei bisericii Sfânta
Sofia – , cât [i \n costum – \n preferin]a pentru
mantii lungi, drepte, dând o ]inut~ solemn~.
Costumele principale erau [i la turci cele
b~rb~te[ti, oglindind st~pânirea absolut~ a
b~rbatului asupra femeii, care tr~ia ascuns~ de
ochi str~ini.
Idealurile de frumuse]e ce se desprind din efigiile
vremii sunt \n primul rând cel al \naltului
demnitar, matur, sedentar [i greoi, impun~tor
prin volumul mare pe care \l ocupa \n spa]iu, [i \n
Costum feminin turcesc, secolul al XIX-lea,
Muzeul Municipiului Bucure[ti al doilea rând cel al militarului, ducând o via]~
activ~ de mi[care fizic~. Ienicerii, \nfiin]a]i \n
secolul al XlV-lea, purtau pe cap un chipiu din
Pereche în gr~din~, 1530, miniatur~ din Nurhan Atasoy,
]es~tur~ alb~, tubular~, ]inut~ \n sus pe frunte de
A garden for the sultan.
o pan~ [i o lingur~ [i atârnând la spate pân~ la

Costume turce[ti: feregea feminin~ cu tiparul ei, [alvari


cu ilic [i entari, [alvari [i croiala lor

ßalvari feminini [i poturi b~rb~te[ti

94
Suleymanname,
Curteni în Topkapi Sarai,
miniatur~, 1558, din N. Atasoy,
A garden for the sultan
Sandro Botticelli,
Venus [i Marte, detaliu,
cca. 1480, Londra,
National Gallery
COSTUMUL ÎN
EPOCA RENAßTERII
Benedetto da Maiano, Palazzo Strozzi, CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
1489, Floren]a
Costumul burgund era purtat, ca atare, \n prima
parte a secolului la cur]ile princiare, mai ales \n
nordul Italiei (prezent \n desenele lui Pisanello). El
a suferit transform~ri la Floren]a (vizibile \n
picturile lui Masaccio sau Fra Angelico) devenind
mai practic [i mai confortabil [i adaptându-se
\n pictur~, ca \n frescele din biserica San complet viziunii italiene c~tre sfâr[itul secolului.
Francesco din Arezzo de Piero della Francesca. Clima mediteranean~, mai blând~, favoriza
Idealul de frumuse]e uman~ era opus celui reducerea num~rului [i a grosimii ve[mintelor.
gotic; pornind de la exemplul statuarei greco- Sculptural, trupul ap~rea ceva mai masiv,
romane, se urm~rea exprimarea echilibrat~ a amplificat prin faldurile mantiilor drapate,
for]ei fizice [i psihice. Vârsta preferat~ \n secolul renun]ându-se treptat la col]urile ascu]ite.
COSTUMUL ÎN ITALIA al XV-lea era \nc~ juvenil~, silueta sub]ire fiind ßi coloristic volumele erau mai lini[tite, prin petele
SECOLULUI AL XV-LEA apropiat~ de cea burgund~, care-[i p~stra mari cromatice, uniforme, \n tonuri majore [i
ascendentul. Propor]iile trupului se reg~seau \n luminoase – cire[iu, albastru-deschis etc.
Revenirea idealului antic coloanele gracile. Materialele folosite, din produc]ia local~ de

Fra Angelico, Buna Vestire, secolul al XV-lea,


CONDI¥II DE DEZVOLTARE Îmbog~]ite prin M~n~stirea San Marco, Floren]a
comer] [i manufactur~, ora[ele-state italiene, ca
Floren]a, au devenit focare ale culturii umaniste,
burghezia liber~ [i puternic~ impunându-[i
gustul \n crearea noului stil artistic. Producând
m~t~suri [i catifele exportate \n toat~ Europa,
Italia a \nceput s~ concureze \n elegan]a
vestimentar~ moda burgund~, care se bucura de
cel mai mare prestigiu.
Cadrul artistic • Stilul ambiental al Rena[terii
timpurii a revenit la tradi]iile antropocentrice
ale antichit~]ii greco-romane, cu propor]ii \n
func]ie de cele umane, opunând verticalit~]ii
gotice dominantele orizontale [i reluând
frontoanele [i arcurile semicirculare pe coloane.
Frumuse]ea conceput~ ca armonie [i echilibru
era exprimat~ prin forme geometrice regulate,
stabile, vizibile atât \n arhitectur~, ca \n capela
Pazzi de Brunelleschi sau \n palatul Strozzi de
Benedetto da Maiano, sau \n mobilier, cât [i \n
sculptur~, ca \n Gattamelata de Donatello, sau

98
m~t~suri florentine sau catifele vene]iene, erau
pline, cu motive regulate (de rodie \n re]ea).
Aportul arti[tilor era \nsemnat atât \n
\ntruparea vizibil~ a noului ideal uman, cât [i \n
proiectarea unor modele pentru ]es~turi sau
piese de \mbr~c~minte (Pisanello, Bellini etc.).

COSTUMUL BÅRBÅTESC
Pe cap se purta fie calota simpl~, fie turbanul
gotic, dar cu margini netede, dar mai ales
p~l~ria cu bor mare, de diverse dimensiuni.
Pe trup, c~ma[a se vedea la gât, ca \n costumul
popular, iar tunica scurt~ era deseori mic~, de
diferite forme, ori ca o jachet~ \nchis~ \n fa]~, cu
guler ridicat, strâns~ \n talie [i cu poale cre]e, ori
de tip huque, numit~ aici giuberello.
Roba larg~ [i lung~ pân~ la p~mânt, cu mâneci
foarte largi, dând efect de drapaj antic, era
purtat~ de demnitari sau de magistra]ii \n vârst~.
În picioare, ciorapii-pantalon albi sau colora]i
conturau volumele, f~r~ s~ le sub]ieze (ca [i cei
negri din nord), iar pantofii aveau botul u[or l~]it.
¥~ranii [i or~[enii s~raci \mbr~cau ve[minte mai
simple, din stof~ groas~, cusute \n cas~.

COSTUMUL FEMININ
Pe cap, spre deosebire de obiceiul de peste Alpi
de a acoperi complet capul, \n Italia p~rul era
vizibil, pus \n valoare prin coafuri complicate, cu
cozi r~sucite, panglici, re]ele cu perle etc.
Inteligen]a [i cultura, noile calit~]i apreciate la
femei, cereau \n~l]area frun]ii prin epilare [i
pensare a sprâncenelor. Linia general~ a modei
era respectat~ prin degajarea gâtului sub]ire,
prelungit de decolteul ascu]it la spate.
Pe trup, c~ma[a era uneori vizibil~ la gât [i la
fentele mânecilor rochiei, care erau
demontabile, legate cu [ireturi de corsaj.
Deseori, cele dou~ straturi (gamurra sau cotta
dedesubt [i cioppa deasupra) se reduceau la o Domenico Veneziano, Portret, 1465,
Berlin, Staatliche Museen

99
Piero della Francesca, Legenda crucii, fragment, Regina
din Saaba [i suita ei, fresc~,
biserica San Francesco din Arezzo, 1459

100
singur~ rochie cu mâneci din alt material, u[or
de schimbat.
Pantofii urmau evolu]ia general~, c~tre vârfuri
mai pu]in ascu]ite.
Bijuteriile evoluau [i ele c~tre compozi]ii mai
ample, masive (mai ales \n medalioane
suspendate sau bro[e), fiind din ce \n ce mai
mult preferate perlele, a c~ror form~ sferic~
perfect regulat~ avea s~ devin~ idealul stilului
artistic al Rena[terii italiene mature.
Spre deosebire de elegantele so]ii ale
bancherilor sau ale marilor negustori, femeile
muncitorilor din ora[e se \mbr~cau asemenea
]~r~ncilor, cu rochia larg~, cu corsaj [nuruit
peste c~ma[~, basma [i [or].
În picturile lui Masaccio, Piero della Francesca
sau Andreea Mantegna se vede cum se
transform~ costumele burgunde, care sub]iau [i
alungeau trupul, conform idealului aristocratic
nordic, odat~ cu cristalizarea noului ideal de
frumuse]e uman~, mai democratic, de tip
clasic, din vremea Rena[terii timpurii.
Procesul se va încheia în secolul urm~tor, al
Rena[terii depline, odat~ cu conturarea eroilor
din sculptura [i pictura italiene create de
Michelangelo, Ti]ian etc.

Andreea Mantegna, Familia Gonzagua,


Palatul ducal din Mantua, 1474
de Ti]ian. Pictorii [i sculptorii puneau \n valoare
COSTUMUL ÎN STILUL vitalitatea, vigoarea trupeasc~ [i for]a gândirii
RENAßTERII ITALIENE creatoare, prin supradimensionarea siluetei
DIN generale [i prin efectul de bloc masiv, dat \n
SECOLUL AL XVI-LEA via]a zilnic~ de ve[mintele ample. Vârsta
preferat~ era cea adult~, a omului format,
FIibre musculare în plus realizat, plin de prestan]~ [i \ncredere \n sine, cu
mi[c~ri largi, lini[tite, nobile (grandezza).

CONDI¥II DE DEZVOLTARE Or~[enimea liber~, CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI


bogat~ care \mpinsese mai departe hotarele În compara]ie cu moda aristocratic~ de tip
lumii cunoscute, cutreierând cu \ndr~zneal~ burgund sau spaniol, cea a Italiei Rena[terii
oceanele pân~ pe coastele Indiei sau Americii sau avea tr~s~turi democratice, dând comoditate [i
explorând universul [tiin]elor exacte, [i-a impus libertate \n mi[c~ri.
\n secolul al XVl-lea concep]ia despre lume, Sculptural, costumul eviden]ia propor]iile [i
Michelangelo, Catedrala San Pietro, articula]iile fire[ti ale corpului, urm~rind
gusturile [i aspira]iile \n mare parte a Europei. În
Roma, secolul al XVI-lea
art~, stilul creat \n Italia \n secolul precedent a amplificarea prin haine bogate, drapate larg,
atins stadiul Rena[terii depline, mature.
Cadrul artistic Deplina claritate a frescelor lui
Rafael, luminoase [i net conturate, mul]umeau Rafael Sanzio, Baldesar Castiglione,
Ti]ian, Pietro Aretino, 1545, Floren]a, Galeria Pitti ra]iunea prin echilibrul [i armonia liniilor [i 1515, Paris, Luvru
culorilor. În crea]iile Rena[terii arta se \mpletea
cu [tiin]ele vremii: spa]iul era sugerat cu
ajutorul perspectivei geometrice, iar formele
corpului omenesc erau cunoscute datorit~
anatomiei artistice. Pasiunea pentru
matematic~ se \ntrupa \n geometria regulat~ a
construc]iilor (de exemplu Sfântul Petru din
Roma, de Bramante [i Michelangelo sau Villa
Rotonda, de Palladio) [i a mobilierului, ca [i \n
compozi]ia picturilor \nscrise \n cercuri [i
p~trate sau \n volumele piramidale ale
sculpturilor. Arti[tii c~utau \n armonia
propor]iilor umane corespondentul perfec]iunii
cosmice. Arta antic~ greco-roman~, care
ilustrase o concep]ie antropocentric~
asem~n~toare umanismului, era invocat~ ca un
argument de prestigiu [i luat~ drept model.
Idealul de frumuse]e era \ntrupat \n lucr~ri ca
David sau Moise de Michelangelo, sau Venus
Ti]ian, Amorul sacru [i amorul profan,
1515, Roma, Galeria Borghese

revere late, \mbl~niri etc., sugerând fibrele siluetei o form~ general~ dreptunghiular~.
Parmigianino, Madona cu gâtul lung,
musculare \n plus repro[ate de anatomi[ti Mantaua lung~ pân~ la p~mânt, tivit~ cu blan~, 1535, Floren]a, Galeria Uffizi
statuilor michelangele[ti. era rezervat~ \nv~]a]ilor sau b~trânilor;
Pictural, efectul de mas~ al volumelor era realizat pantalonii, l~rgu]i, erau lungi pân~ la genunchi.
prin utilizarea unor stofe uni sau cu motive mari, În picioare, se \nc~l]au ciorapi gro[i [i pantofi
nefragmentate prin t~ieturi sau pliseuri. comozi, cu botul lat, decolta]i.
Materialele folosite erau groase, catifele sau
m~t~suri pline. COSTUMUL FEMININ
Unele piese (bereta, pantofii etc.) erau
COSTUMUL BÅRBÅTESC masculine, dar \n ansamblu aspectul era foarte
Pe cap, p~rul era tuns scurt, barba lat~, feminin.
accentuând masivitatea capului. Bereta plat~, Pe cap, p~rul bogat, l~sat pe umeri, uneori ]inut
a[ezat~ orizontal, putea fi f~r~ bor sau cu bor \n plas~, accentuând masivitatea siluetei [i
despicat, \ntors, ca [i aceea a lui Baldesar mascând gâtul, era decolorat blond-vene]ian,
Castiglione \n portretul pictat de Rafael. ro[cat. Turbanul accentua sfericitatea capului.
Pe trup, ca un semn de relaxare a rela]iilor Bereta cu medalii [i perle putea fi purtat~
sociale, c~ma[a se vedea la gât [i la man[ete, orizontal sau aplecat~ pe spate, \ncadrând
\ncre]it~. Vesta era croit~ pe corp, decoltat~ fa]a ca o aureol~.
mai ales p~trat, cu mâneci strâmte. Jacheta Pe trup, c~ma[a \ncre]it~ se vedea la decolteul
(zimarra), de obicei scurt~ pân~ la jum~tatea oval sau p~trat, ca [i la umeri, sau prin fentele
coapsei, cu revere late, \mbl~nite sau matlasate, mânecilor. Rochia era t~iat~ \n talie la loc
cu mâneci largi decorative sau cu fente, d~dea normal, cu corsajul pe corp, [nuruit.

103
Paolo Veronese, Vila Barbaro, fresc~, 1561, Maser, Treviso

De obicei redus~ la un singur strat, sugera dou~


straturi prin mânecile demontabile, din
materiale [i \n culori contrastante, prinse la
umeri cu [iret [i având uneori crevase. Fusta
larg~ era \ncre]it~ f~r~ pliuri, sus]inut~ de
pantaloni bufan]i lungi pân~ la genunchi.
În picioare se purtau pantofi cu talp~ groas~,
pentru a evita noroiul (\n locul galen]ilor) [i
pentru a contribui la supradimensionarea Costume masculine [i feminine
staturii. Costumul era \mpodobit cu bijuterii din Rena[terea deplin~, secolul al XVI-lea

mari, grele, masive, de forme regulate, mai ales


[iraguri de perle, [i completat cu accesorii ca
blana liber~ la gât, m~nu[ile, evantaiul de pene
[i batista, pe atunci o noutate. Masca, având un
buton ]inut \ntre din]i, ap~ra de razele soarelui
[i de priviri indiscrete.

Fotoliu, Italia, secolul al XVI-lea

104
Albrecht Dürer, Autoportret, exager~ri ale formelor, dispropor]ii sau striden]e
1498, Madrid, Prado coloristice, ca \n pictura lui Grünewald.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI


ale Rena[terii italiene. Decorul pitoresc, Puternicele deosebiri sociale au determinat [i
asimetric, cu multe detalii, al goticului tardiv mari contraste \ntre costumele curtene, bogate
alc~tuia fundalul firesc al costumului. [i preten]ioase, [i cele ale burgheziei
Idealul de frumuse]e uman~ • Spre deosebire de protestante, de o voit~ sobrietate. Costumele
idealul italian, bazat pe echilibrul armonios al nobililor constituiau o adaptare a modelelor
propor]iilor, dup~ model antic, sugerând for]a italiene la viziunea gotic~, exprimat~ prin
st~pânit~ prin compozi]ii statice, idealul german agita]ia formelor, \mbuc~t~]ite prin dungi sau
apar]inea \nc~ viziunii gotice asupra frumuse]ii, aplica]ii, prin asimetria decorului [i a coloritului
\n]eleas~ ca expresivitate maxim~, ob]inut~ prin (ciorapi de culori diferite pentru fiecare picior).

Crevase: Lucas Cranach cel B~trân, Henric cel Pios [i


so]ia sa, 1514, Dresda, Staatliche Gemäldegalerie

COSTUMUL GERMAN ÎN
VREMEA REFORMEI
Ferestruici øi crevase

CONDI¥II DE DEZVOLTARE În centrul Europei,


lupta \mpotriva orânduirii feudale s-a manifestat
atât pe plan ideologic, \n Reforma ini]iat~ de
Luther, cât [i prin violente antagonisme de clas~,
manifestate \n conflicte armate, ca r~zboiul
]~r~nesc german (1525).
Cadrul artistic • În majoritatea provinciilor
Imperiului german, f~râmi]at \n zeci de st~tule]e
feudale, persista stilul gotic adaptat necesit~]ilor
vie]ii or~[ene[ti, doar \n pu]ine centre, ca
Nürenberg sau Augsburg, p~trunzând influen]e
Tobias Stimmer, Silueta sinuoas~ a doamnelor nobile continua
Jakob Schwytzer cu so]ia sa Elsbeth,
linia supl~ din stilul gotic curtean, trupul
1564, Basel Kunst Museum
dobândind \ns~ o nou~ robuste]e, specific~
Rena[terii, ca \n portretele lui Cranach.
Aristocra]ia arbora ostentativ podoabe grele de aur,
lan]uri groase [i o mul]ime de inele.
Femeia ideal~ era gospodina, mam~ de familie,
având ca atribute vestimentare caracteristice
boneta \n form~ de scufi]~ (Haube), strângând
p~rul, decolteul decent acoperit cu un guler-
pelerin~ (Goller sau Koller), [or]ul indicând
activitatea menajer~. La brâu atârnau cheile
c~m~rii [i un cu]it \n teac~.
Costumul ]~r~nesc • Mai departe de centrele
modei [i mai s~rac~, ]~r~nimea a p~strat o vreme
mai \ndelungat~ formele [i croielile deceniilor
trecute: hainele scurte pe corp [i ciorapii-pantofi-
pantaloni, ca [i rochiile cu corsaj [nuruit, dup~
cum se vede din desenele [i picturile lui Dürer [i
Cranach. Vechea opinc~ (\nalt~ pân~ la glezne,
cu noji]e legate pe picior) ajunsese, de altfel,
simbolul luptei pentru libertate a ]~ranilor.
În aceast~ epoc~ de r~sturn~ri ale valorilor
statornicite, nici vechile legi costumare nu mai
erau respectate ca alt~dat~. În timpul r~zboiului
COSTUMUL BÅRBÅTESC c~ma[a sau dublura de dedesubt. Efectul se ]~r~nesc german, r~scula]ii din Langensalza au
O categorie special~ a constituit-o \nscria \n viziunea gotic~ prin vibra]ia pretins dreptul de a purta mantale ro[ii, la fel cu
vestimenta]ia armatelor de mercenari imperiali, suprafe]elor, fragmentate atât ca form~, cât [i cavalerii sau \nv~]a]ii. Ajungând la sate, unele
a a[a-numi]ilor „Landesknechte“. Se pare c~ cromatic, cu o fantezie specific german~. piese vestimentare din Rena[tere, ca gulerul
lor li s-a datorat lansarea unei mode cu larg Solda]ii [i-au scandalizat contemporanii prin \ncre]it, s-au p~strat \n multe costume populare
r~sunet \n secolele XVI – XVII, cea a exager~rile lor, spintecându-[i pân~ [i beretele germane, italiene, franceze etc.
„crevaselor“ (fente sau cr~p~turi). Pornind de la [i pantofii; \mp~ratul Maximilian le-a dat \ns~
cr~parea accidental~, din pricina mânuirii \ncuviin]area, oficializat~ \n 1530. Moda s-a Landesknechte, armur~, costum masculin [i feminin cu
armelor, a hainelor strâmte de tip gotic r~spândit, ajungându-se s~ se produc~ metraje dungi [i crevase, beret~, mânec~, pantof
cavaleresc, capturate de elve]ieni de la cu fente \n ]es~tur~ sau arse cu fierul ro[u.
burgunzi \n 1476, osta[ii imperiali au trecut la
despicarea sistematic~ a ve[mintelor, mai ales COSTUMUL FEMININ
la \ncheieturi. Dând libertate mi[c~rilor, se Burghezia protestant~ exterioriza virtu]ile morale
realiza totodat~ [i o ornamentare prin printr-o costuma]ie sobr~, cu croial~ simpl~, din
contrastul de culoare dintre stofa t~iat~ [i stof~ neagr~ [i lenjerie alb~.

106
J.de Toledo [i J.de Herrera, Palatul Escorial,
secolul al XVI-lea, Spania

medieval~, Spania era sediul reac]iunii feudale


catolice \mpotriva culturii umaniste, ini]iind
mi[carea Contrareformei, propagat~ de c~lug~rii
iezui]i [i ap~rat~ de inchizi]ie.
Cadrul artistic • Într-o prim~ etap~, catolicii,
critica]i de reformi[tii-protestan]i pentru luxul
COSTUMUL SPANIOL ÎN [i fastul lor, au afi[at o sever~ austeritate.
VREMEA Supunerea \n fa]a autorit~]ii reunite a
CONTRAREFORMEI regalit~]ii [i Bisericii era sugerat~ de ansamblul
de arhitectur~ al Escorialului, palat-m~n~stire [i
Palatul mænæstire øi corsetul de fier mormânt al regilor Spaniei, cu ziduri de cetate,
dar ad~postind comori de art~.
În \ntreg cadrul vie]ii se \mbina \ndemnul c~tre
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Marele prestigiu ascetism – \n formele simple, plate [i rigide ale
politic al Imperiului spaniol – cuprinzând sub \nc~perilor [i mobilierului, ca [i ale costumului
Carol Quintul Germania, Belgia [i Olanda de azi, – cu nevoia de impresionare a vulgului, prin
sudul Italiei, ca [i coastele Americii descoperite de etalarea bog~]iei, prin \mpodobirea fa]adelor F. de Llano, Infanta Isabela Clara Eugenie,
1584, Madrid, Prado
Columb – a impus lumii un ideal de frumuse]e bisericilor [i palatelor, statuilor, armurilor [i
opus celui al Rena[terii italiene. R~mas~ profund armelor ca bijuterii de aur [i argint.
Idealul de frumuse]e uman~ se opunea celui ca o armur~, cuprinzând chiar pl~ci, sârme [i fire
renascentist prin pre]uirea sufletului [i dispre]ul metalice [i determinând o ]inut~ solemn~, inflexibil~.
Vargueño (Cabinet cu plac~ de scris), secolul al XVI-lea, pentru trup, mascat de costum, abstractizat prin Sculptural, trupul era stilizat \n forme
Madrid, Muzeul Arheologic
geometrizare. În portretul Cavalerului cu mâna geometrice plate, \ndeosebi triunghiulare.
pe piept de El Greco, aten]ia este concentrat~
asupra ochilor, umbri]i, cu privirea arz~toare, ca
Siluet~ [i rochii, / corset metalic [i
odinioar~ \n arta bizantin~. Aceste manifest~ri jupon cu sârme, / guler, toc~, umeri
artistice au fost \ncadrate \n curentul manierist
din secolul al XVI-lea.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI


Menit s~ fac~ vizibile deosebirile de rang social,
costumul de curte spaniol continua de fapt
tradi]ia modei cavalere[ti burgunde, plin~
de fast, dar \ntr-o atmosfer~ de severitate
[i gravitate.
Costumul era conceput ca o carapace, aproape la fel
V~tuit~, ajungea aproape la fel de rigid~ ca o nefiind permis, iar gulerul [i man[etele erau
armur~, de unde [i denumirea de „burt~ de apretate [i plisate. Rochia avea corsajul strâmt,
gânsac“; mânecile lungi, strâmte erau uneori \nchis pân~ la gât, cu talia \n unghi, umerii
acoperite cu altele despicate. Capa avea forma de v~tui]i, corecta]i de suluri. Fusta era sus]inut~ la
pelerin~ scurt~, din m~tase. \nceput de un jupon de pânz~ tare, cu p~r de cal,
Pantalonii, pân~ deasupra genunchilor, erau apoi de cercuri de lemn din vergele (verdugo)
bufan]i, a[a cum s-au p~strat \n costumul popular sau din metal. În afara cur]ii, acestea erau
olandez. Fiind sus]inu]i de perne cu p~r de cal, \nlocuite de un sul v~tuit, \nnodat \n fa]~.
m~tasea de deasupra putea s~ aib~ cr~p~turi sau Mantoul larg, f~r~ talie, avea mâneci scurte,
s~ fie dispus~ \n benzi sau panglici. Tot de la bufante sau lungi [i despicate.
armur~ pare s~ fi provenit [i punga suspensor, Picioarele nu era permis s~ fie v~zute. Când
v~tuit~, \nlocuit~ curând de unghiul prelungit al doamna se a[eza, le ascundea \ntr-o cut~
„bur]ii de gânsac“. orizontal~, ca un buzunar prev~zut \n dublura
În picioare, ciorapii lungi, mai ales negri, sub]iau. fustei.
Confec]iona]i de la jum~tatea secolului din tricot Bijuteriile erau fixate pe rochie, ca nasturi,
de m~tase, erau piese de lux. Pantofii ascu]i]i erau colane etc., \n degete se purtau inele mari peste
ca [i cizmele pentru c~l~rie din piele de Cordoba. m~nu[i, iar batista era de dantel~.
Pumnalul prins la cing~toare era arm~ [i podoab~.
El Greco, Cavalerul cu mâna pe piept,
1580, Madrid, Prado
COSTUMUL MILITAR
Armura devenind inutil~ prin perfec]ionarea
Pictural, gama cromatic~ era redus~ la lumin~ [i armelor de foc (ca tunul [i archebuza sau pu[ca Siluet~, armur~, costum de curte, burt~ de gânsac,
tiparul corsajului [i al pelerinei,
umbr~: alb, negru, aur. cu amnar), se mai foloseau doar unele piese
toc~, p~l~rie, pantof, guler
Materialele folosite contribuiau la sugestia de metalice ca pieptarul sau coiful \n form~ de
dematerializare, m~t~surile lucioase r~sfrân- p~l~rie rotund~ (cabasset) sau cu creast~ [i bor
gând lumina, ca [i firele de aur [i pietrele \n nacel~ (morion). Armurile mercenarilor erau
pre]ioase ale podoabelor cusute pe ve[minte. \nnegrite (arse cu ulei de in), ca s~ nu mai
trebuiasc~ s~ fie lustruite. Pentru osta[ii de rând
COSTUMUL BÅRBÅTESC haina v~tuit~ era singura pav~z~.
Pe cap, bereta era \n~l]at~, devenind toc~, din
catifea cu pana[, sau p~l~rie din m~tase cu bor COSTUMUL FEMININ
\ngust. Figura era modelat~ c~tre triunghi prin Trupul era, de asemenea, stilizat \n forme
barba tuns~ ascu]it, cioc, completat~ cu must~]i geometrice rigide (ca format din dou~
mici [i p~rul scurt (impus [i de gulerul montant). triunghiuri), ve[mintele ascunzând p~rul,
Pe trup, c~ma[a nu era vizibil~, gulerul [i pieptul, [oldurile [i [tergând orice feminitate.
man[etele fiind apretate [i plisate \n forma unor Pe cap, p~rul era strâns [i ridicat, acoperit cu
talere rotunde, rigide, uneori sus]inute cu toc~ mic~. Pe trup, corsajul era drept, rigid,
sârme. Vesta strâmt~, \nchis~ pân~ la b~rbie, având în fa]~ o scânduric~ din lemn, filde[,
avea o form~ triunghiular~, dat~ de umerii sidef sau argint (rareori un corset metalic)
corecta]i prin suluri aparente [i de talia \n unghi. turtind pieptul. C~ma[a nu se vedea, decolteul

108
COSTUMUL
DIN ¥ÅRILE DE JOS,
ÎN SECOLUL
AL XVI-LEA
Bonete din picturile lui Bruegel
Dansul flærænesc

St~pânite politic de \ntinsul Imperiu spaniol, Pieter Bruegel cel B~trân, Dans sub spânzur~toare,
„pe care soarele nu apunea niciodat~“, 1568, Darmstadt, Hessisches Landesmuseum

fervent catolic, ¥~rile de Jos, restrânse ca


\ntindere [i popula]ie, aveau o or~[enime
harnic~ [i bogat~, mai ales protestant~.
Tablourile lui Pieter Bruegel cel B~trân redau
crâncena opozi]ie dintre st~pânitori [i supu[i,
surprinzând primele semne ale conflictului
care avea s~ izbucneasc~. Dar comunic~ [i
mesajul de speran]~ [i \mb~rb~tare al
artistului, \ndemnul s~u de a tr~i via]a cu
bucurie. ¥~ranii [i or~[enii, mul]i [i m~run]i,
care populeaz~ tablourile sale, sunt
prezenta]i realist, neidealiza]i, dar plini de
vitalitate. E uimitoare precizia cu care Bruegel
\nf~]i[eaz~ ve[mintele, indicând cus~turile [i
materialele ca un profesionist \n ale
croitoriei. Spre deosebire de aristocra]ii
spanioli cu siluete sobre, la fel de rigide \n
armur~ ca [i \n costumul civil, neerlandezii,
cu trupuri zdravene, se mi[cau liber \n haine
comode, \n culori vii.

COSTUMUL BÅRBÅTESC subliniaz~ [i el


func]ionalitatea, prin adaptarea [i prelucrarea
tradi]iilor gotice locale, potrivite noilor mode
ale Rena[terii.

COSTUMUL FEMININ prezint~ varia]ii pe tema


gospodinei burgheze, cu coaf~, c~ma[~ [i [or]
din pânz~ alb~ scrobit~.

109
Pieter Bruegel cel B~trân,
Dans la nunt~, afar~, detaliu,
1566, Detroit, Institute of Art.
Pieter Bruegel cel B~trân, Dans ]~r~nesc,
1568, Viena, Kunsthistorisches Museum

111
Castelul Chambord, secolul al XVI-lea,
Valea Loarei, Fran]a

Cadrul artistic • În statul francez, \n care


regalitatea \[i continua opera de centralizare,
s-au construit \ndeosebi palate (castelele de pe
râul Loara, palatele de la Fontainebleau [i
Luvru), \n care tradi]ia artei medievale na]ionale
franceze s-a \mbinat cu unele sugestii italiene
antichizante. În compara]ie cu stilul Rena[terii
COSTUMUL FRANCEZ italiene, cel francez se deosebea printr-o
ÎN VREMEA RENAßTERII \mpodobire mai bogat~, cerut~ de via]a de la
curte, cu sculpturi figurative, reliefuri m~runte
Fafla în formæ de inimæ ca o dantel~ pe fa]ade ca [i pe mobilier,
ceramic~ etc., corespunzând \nc~ gustului gotic
de ornamentare vibrat~ a suprafe]elor.
CONDI¥II DE DEZVOLTARE În Fran]a, devastat~ Idealul de frumuse]e era cel al Rena[terii
\n secolul al XV-lea de R~zboiul de 100 de ani, italiene, cunoscut \n nordul Alpilor prin lucr~rile
Rena[terea a ap~rut ca un fenomen mai tardiv, arti[tilor manieri[ti, grefat pe cel tradi]ional,
\n secolul al XVI-lea, folosind experien]a Italiei, gotic. Nudurile din picturile [i sculpturile [colii
cunoscut~ direct prin campaniile militare din de la Fontainebleau puneau \n valoare nu
peninsul~, iar produc]ia artistic~ s-a concentrat robuste]ea, ci elegan]a [i gra]ia, prin alungirea
\n jurul cur]ii regale. trupului [i sub]ierea \ncheieturilor (Diana,
atribuit~ lui Jean Goujon, nimfele pictate de
François Clouet).
Mobil~ francez~, secolul al XVI-lea, Paris, Luvru Jean Clouet, Regele Carol al IX-lea,
1565, Paris, Luvru
CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
Costuma]ia cur]ii franceze tr~da oscila]ia acesteia
\ntre reprezentarea rangurilor \nalte prin
costumul de tip spaniol aristocratic [i exprimarea Pictural, costumele erau ceva mai colorate decât \n
liber~ a vitalit~]ii sugerat~ de moda italian~ a Spania, cu tonuri deschise, de floare.
Rena[terii. Crusta rece a m~t~surilor [i Materialele folosite erau de obicei m~t~suri [i
podoabelor de pre] l~sa s~ se vad~ totu[i ceva din catifele italiene.
trupul viu – gâtul [i decolteul, iar mersul femeilor
era mai degajat, f~r~ a ascunde pantofii. COSTUMUL BÅRBÅTESC
Sculptural, trupul era modelat ca [i \n Italia, \n Erau evitate exager~rile spaniole, pantalonii
volume largi, regulate, cu contur rotunjit, nu erau sus]inu]i pe perne, ci erau sau foarte
gra]ios, dar cu suprafe]e mai rigide, sus]inute, scur]i sau lungi pân~ la genunchi [i strâm]i
la fel ca \n Spania, de corset [i de sârme. pe picior.
Costume franceze din secolul al XVI-lea

COSTUMUL FEMININ
Fa]a femeilor avea form~ de inim~, conturat~
de rulourile p~rului \mbinate \n unghi pe frunte
sau de scufia mulat~ \n acela[i chip. Mi[carea
era reluat~ de gulerul \nalt, apretat, ridicat la
spate \n jurul decolteului, [i apoi de fusta
sus]inut~ pe [olduri de un cerc de sârm~ \n
form~ de roat~.

Corneille de Lyon, Gabrielle de Rochechouart,


cca. 1574, Muzeul Condé, Chantilly

Jean Clouet, Regele Francisc I,


cca. 1528, Paris, Luvru
Robert Smythson, Wollaton, secolul al XVI-lea, Anglia

ajungând la dispropor]ii [i supradimension~ri.


În costumul masculin pantalonii erau atât de
bufan]i, \ncât au trebuit l~rgite fotoliile \n
Parlament, iar \n costumul feminin gulerul de
dantel~ scrobit~ era enorm, ca [i fusta pe
schelet \n form~ de roat~. Talia, \n unghi, era
alungit~ nefiresc, f~când s~ par~ picioarele
scurte. În cazul portretelor reginei Elisabeta acest
efect ar putea fi dat de pozi]ia ei, de fapt a[ezat~
COSTUMUL ÎN ANGLIA pe un scaun \nalt, disimulat sub fust~, dar N. Hilliard, Portret, miniatur~,
SECOLULUI AL XVI-LEA 1572, Londra, Victoria and Albert Museum

Broderii elisabetane
H. Eworth dup~ H. Holbein cel Tân~r,
Armura ducelui de Cumberland, Greenwich, Regele Henric al VIII-lea,
cca.1590, N. Y. Muzeul Metropolitan 1539, Devonshire, col. Chatsworth

CONDI¥II DE DEZVOLTARE Prosper~ [i puternic~,


Anglia s-a impus pe plan politic mai ales c~tre
sfâr[itul secolului, \n vremea reginei Elisabeta l-a,
prin victoriile asupra Spaniei, str~lucind [i \n
domeniul literar prin opera lui Shakespeare.
Cadrul artistic • Relativ izolat~ de continent,
Anglia [i-a manifestat spiritul practic, primind
pu]ine sugestii str~ine pentru realizarea
l~ca[urilor de cult anglicane, a castelelor
nobiliare sau a locuin]elor or~[ene[ti. Pornind
de la miniaturile manuscriselor, s-au dezvoltat
atât portretul – cu Holbein, Hilliard –, cât [i
broderia, alc~tuind principala podoab~ a
interioarelor [i a costumelor.
Idealul uman, \ntrupat de reprezentan]ii unei
regalit~]i autoritare, ca Henric al VIII-lea sau
Elisabeta I-a, purta pecetea unor caractere
dârze [i reci, distan]area social~ fiind subliniat~
prin ve[mintele-bijuterii. Acceptând moda
european~ \n forma ei curtean~, dar laic~, a
interpret~rii franceze, aristocra]ia englez~
punea mai pu]in pre] pe armonia formelor,

114
N. Hilliard, Tân~rul între trandafiri, miniatur~,
1588, Londra, Victoria and Albert Museum

p~rând \n picioare, pentru a-i obliga pe curteni s~


nu ia loc [i s~ scurteze audien]ele.
În locul catifelelor [i m~t~surilor italiene sau
spaniole, cu motive ]esute, \n Anglia se foloseau
pentru rochii, haine, bonete sau m~nu[i broderii
de mân~ cu motive figurative inspirate din
miniaturile de manuscrise, cu flori, p~s~ri, gâze [i
alte viet~]i, pres~rate f~r~ simetrie sau repeti]ie,
cu varietatea [i pitorescul ornamentelor gotice.
Un rol \nsemnat \l jucau [i \nsemnele heraldice
purtate ca bijuterii, de la ordinul Jartierei (\n
colan [i la picior) la \nsemnele diferitelor
Anonim, Regina Elisabeta I,
confrerii, brodate pe mânec~ sub um~r.
secolul al XVI-lea, Hardwich Hall, Derbyshire

115
Broderii [i bijuterii.
Anonim, Regina Elisabeta I,
secolul al XVI-lea,
Hardwich Hall, Derbyshire
Flori în pår [i dantele: N. Hilliard,
Sir Walter Raleigh,
1616, Londra,
Victoria and Albert Museum
Biserica mån~stirii Moldovi]a, secolul al XV-lea Pictural, acordurile cromatice erau restrânse la
câteva culori, de obicei calde, evitând
striden]ele. Compozi]ia era bazat~ pe un ritm
cuprins chipurile \n contururi rotunjite, regulat, decorul alternând cu pauze, f~r~
\nf~]i[ându-i \n atitudini calme [i re]inute. oroarea de vid oriental~.
Materialele pentru ve[mintele de curte erau
CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI m~t~suri [i catifele scumpe italiene sau turce[ti,
Pentru ceremonii, domnitorii [i boierii \mbr~cau ca [i stofe flamande, germane, cehe, bl~nuri
tradi]ionala mantie bizantin~, \n restul timpului moscovite, turce[ti sau ungure[ti aduse de
costume europene, iar \n lupte armuri, pe când negustorii genovezi, lioveni, sibieni sau
]~ranii \[i p~strau portul. bra[oveni, pe când poporul de rând \[i
Costuma]ia curtean~ era lipsit~ de ostenta]ie producea \n cas~ pânzeturile sau stofele
chiar \n aspectele ei cele mai luxoase, f~r~ necesare. În croial~, structura era eviden]iat~ \n
supradimension~rile pe vertical~ urm~rite de toate cazurile, cus~turile fiind subliniate prin
aristocra]ia apusean~ (prin alungirea exagerat~ a tivuri sau broderii.
bonetelor, trenelor sau vârfurilor de la pantofi) [i
f~r~ amplific~rile de volume realizate prin v~tuiri COSTUMUL BÅRBÅTESC
COSTUMUL ROMÂNESC sau suprapuneri de straturi (ca \n costumul Costumul de \ncoronare era solemn, rigid [i
ÎN SECOLELE XV-XVl turcesc, cu turban [i [alvari baloniformi). somptuos. În via]a zilnic~ se impunea concep]ia
Sculptural, ve[mintele se a[terneau pe trup burgheziei europene din epoca Rena[terii asupra
Caftanele ctitorilor \n suprafe]e netede, lini[tite, respectând frumuse]ii, mai potrivit~ vie]ii practice, subliniind
propor]iile fire[ti [i \nv~luind decent formele. vigoarea trupeasc~ prin haine largi, comode.

¥~rile Române rezistau presiunii turcilor datorit~


vitejiei unor domnitori ca ßtefan cel Mare [i
Jean Fouquet, Regele Carol al VII-lea cu p~l~rie coroan~, Alexandru cel Bun cu acela[i tip de p~l~rie coroan~,
Vlad ¥epe[. cca. 1444, Paris, Luvru 1429, broderia epitrahilului de la Staraia Ladoga
Cadrul artistic se \mbog~]ea cu monumente
str~lucite, ca bisericile moldovene cl~dite dup~
victorii de ßtefan cel Mare [i \mpodobite de Petru
Rare[ cu picturi exterioare, pe când \n Muntenia,
Neagoe Basarab supraveghea ridicarea de c~tre
Me[terul Manole a bisericii m~n~stirii Curtea de
Arge[, sculptat~ ca o dantel~ \n piatr~.
Idealul uman care se desprinde din
documentele iconografice, [i \n primul rând din
portretele votive, pare a avea drept calit~]i
principale echilibrul \ntregii fiin]e [i demnitatea.
Me[terii picturilor murale, ai miniaturilor [i
broderiilor care p~streaz~ efigiile celor din
trecut, le-au dat staturi nu prea \nalte [i le-au

118
(de la Staraia Ladoga) purtând pe cap o astfel
de p~l~rie, brodat~ cu coroan~, asem~n~toare
cu aceea a regelui Fran]ei, Carol al Vll-lea,
portretizat de Jean Fouquet \n 1444. ßtefan cel
Mare era \nf~]i[at \n miniatura evangheliarului
de la Humor \nve[mântat ca [i florentinii picta]i
de Uccello sau Mantegna, \mbr~cat \ntr-un
ansamblu din catifea vi[inie vene]ian~, cu haina
scurt~, de bie, f~r~ mâneci, larg r~scroit~ [i
bordisit~ cu blan~ alb~. Bundele portului
sucevean, tivite cu blan~, reiau croieli [i
ornamente din costumul italian al Rena[terii
timpurii. În lupte, comandan]ii purtau armuri,
pe când osta[ii erau ap~ra]i doar de c~m~[i de R~stignirea, broderie (1500). Detaliu reprezentând
zale sau pieptare de piele cu pl~ci metalice, portretul lui ßtefan cel Mare în costum de încoronare
ceea ce le permitea mi[c~ri rapide. Armurile
comandan]ilor de o[ti erau cizelate ca bijuterii,
costumului, \n sus]inerea rolului s~u politic.
formate dup~ mod~, \n secolul al XV-lea sub]iri,
Proclamând independen]a ]~rii sale fa]~ de
cu vârfuri ascu]ite la casc~ [i la pantofi, \n
turci, el a arborat semnificativ costumul de
secolul al XVl-lea cu pieptul mai bombat,
tip apusean, cu[ma cu pana[, tunica scurt~
poalele evazate, pantofii cu botul lat (Despot
[i cizmele, ad~ugând uneori [i plato[a,
Vod~ pe moneda din 1562).
În lupte, osta[ii români, ca [i cei polonezi,
maghiari sau turci, aveau obiceiul s~-[i prind~ Bund~ moldoveneasc~, secolul al XIX-lea,
aripi, luând \nf~]i[area unor p~s~ri fantastice, Bucure[ti, Muzeul Satului
dup~ cum relateaz~ [i cronicarul Miron Costin \n
Letopise]ul ¥~rii Moldovei: „Mul]i \[i pun aripi
ßtefan cel Mare, miniatur~,
Evangheliarul de la Humor, 1473, Mån~stirea Putna tocmite din pene de vultur sau de alte p~s~ri
mari“. Grosul armatei era \ns~ format din ]~rani
\n portul lor obi[nuit, ap~rându-se de loviturile
La \nceputul secolului al XV-lea moda vr~jma[ilor doar prin haine v~tuite „de in,
burgund~ \[i mai p~stra prestigiul, dovad~ umplute cu bumbac \n grosime de 3 – 4 degete,
turbanele boierilor moldoveni reprezenta]i pe mai ales \n partea umerilor [i pân~ la coate, cu
ferec~tura raclei Sfântului Ioan cel Nou de la cus~turi [i i]e dese, tot \n distan]~ de un deget [i
Suceava, amintind pe cele din portretele lui jum~tate, pe care sabia nu o putea p~trunde“,
Van Eyck. La sfâr[itul secolului erau \mbr~cate dup~ cum relateaz~ episcopul Verancius (Al.
curent ve[minte \n stil italienesc, \ncepând cu Alexianu, op. cit. p.133 ).
p~l~ria cu bor (cu care este reprezentat La \ncheierea secolului, Mihai Viteazul, unind
Arnolfini). Domnitorul Moldovei, Alexandru cele trei ¥~ri Române, a [tiut s~ foloseasc~ cu
cel Bun (1400 - 1432), apare pe un epitrahil pricepere mijloacele de reprezentare ale

119
accentuând aspectul militar (ca \n pictura lui pana[, gulerul era doar plisat, dar nu scrobit,
Frans Francken al II-lea). c~zând moale peste hain~.
Pentru a marca momentul solemn al unirii Sub aceea[i influen]~, caftanul era deseori
printr-o imagine vizual~ de neuitat, el a \n]eles \nlocuit de mantaua cu mâneci scurte, conte[ul,
s~ apar~ la ceremonia \ncoron~rii ca un erou cu devenit ve[mânt de \ncoronare.
\nf~]i[are simbolic~, \nve[mântat tot numai \n Din lumea germanic~ venea moda lan]urilor
alb, pe un cal alb. lungi [i groase din aur, amintind pe cele din
picturile lui Cranach.

Dobromir din Târgovi[te, Doamna Ruxandra,


secolul al XVI-lea, biserica episcopal~, Curtea de Arge[

Costum popular din Arge[, secolul al XIX-lea,


Bucure[ti, Muzeul Satului
Biserica episcopal~, Curtea de Arge[, secolul al XVI-lea

COSTUMUL FEMININ
Un costum de o deosebit~ originalitate [i
frumuse]e era cel al Doamnelor din ¥ara
Româneasc~, \n secolul al XVI-lea, cum era cel
al Despinei Mili]a [i al fiicei sale Ruxandra,
reprezentate \n picturile bisericii episcopale de
la Curtea de Arge[.
Pe cap, peste p~rul prins \n plas~ din fir de aur
[i acoperit de un v~l, era a[ezat~ coroana
bogat~, de care atârnau lungi pandelocuri cu
ciucuri de aur [i pietre pre]ioase.
Pe trup, din c~ma[a de m~tase ro[ie se vedea doar
gulerul mic. Ea era acoperit~ de o bluz~ brodat~ \n
p~trate pe piept [i cu râuri pe mânecile foarte largi,
strânse \n man[ete. Corsajul rochiei, ca un
pieptar f~r~ mâneci, tivit cu galon, atârna liber
sub cing~toarea strâns~ \n talie, peste fusta din
]es~tur~ de lân~ plisat~.
Pe umeri, caftanul din m~tase sau catifea,
\mbl~nit, cu mâneci lungi, despicate avea g~ici
din galon [i mul]i nasturi \n fa]~ [i la fentele
mânecilor.
Influen]a costumului spaniol a p~truns doar \n
unele detalii, ve[mintele r~mânând \n general
ample, cu forme moi. Toca a devenit c~ciul~ cu
Piramida din Chichen Itza, Yucatan, Mexic Statuet~, civiliza]ia Tajin, Mexico,
colec]ia Universit~]ii

COSTUMUL DIN
AMERICA
PRECOLUMBIANÅ
Øarpele cu pene

CONDI¥II DE DEZVOLTARE În regiunile


mexicane [i peruviene s-au succedat din mileniul
al II-lea \.Hr. numeroase civiliza]ii, culminând, \n
vremea debarc~rii lui Columb, cu cele ale
aztecilor \n nord [i inca[ilor \n sud. Din aceste
imperii agrare, bazate pe cultura porumbului, au
r~mas construc]ii din piatr~, obiecte de
orfevr~rie din aur [i cupru. Dup~ cucerirea
spaniol~, elemente caracteristice ale civiliza]iei
autohtone precolumbiene au reap~rut mai târziu
\n diferite sectoare ale artei [i culturii.
Cadrul artistic • Pe dealurile [i mun]ii \mp~duri]i
ai Americii Centrale se ridicau uria[e temple din
piatr~, cu forme regulate ca [i piramidele
egiptene, [i palate \mpodobite cu reliefuri, statui
cioplite sau picturi reprezentând divinit~]i, ca
zeul-[arpe. Motivul ornamental principal era
zigzagul \n scar~, simbolizând [arpele cu pene,
p~strat [i azi \n costumul popular.
Idealul de frumuse]e al popula]iilor r~zboinice,

121
CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI bijuterii din aur, cu cristal de roc~ sau jad, de o
Vestimenta]ia marca deosebirile dintre cei care splendoare [i o fantezie \nc~ ne\ntâlnite de
locuiau \n palate de piatr~ [i cei din colibe de europeni. V~zând o colec]ie de podoabe aduse
lemn. Pentru impresionarea supu[ilor, de cor~bieri, pictorul Albrecht Dürer scria:
st~pânitorii etalau un lux orbitor. Obiceiul cerea „nimic nu mi-a bucurat \ntr-atât inima ca
ca aristocra]ii s~ \mbrace o singur~ dat~ aceea[i uimitoarele obiecte de art~ din aceste p~mânturi
hain~, pe când poporul m~runt se mul]umea cu \ndep~rtate“.
o bucat~ de ]es~tur~ aruncat~ pe umeri. Costumul preo]esc Pentru ceremoniile cerând
Sculptural, supradimensionarea era asigurat~ de sacrificii umane, \n care celui care era trimis la zei
coroane de pene [i pelerine lungi [i largi. Într-o i se scotea inima pe viu, preotul \mbr~ca pielea
m~sur~ mai redus~, [i silueta oamenilor din unei victime anterioare, ca pe un maiou colant,
popor era l~]it~ de „poncho“ sau „sarape“ [nuruit la spate, [i având pe piept cus~tura
Preot aztec purtând pielea unui sacrificat,
a[ezat pe umeri. inciziei, iar pe fa]~ purta chipul victimei ca pe o
Mexico, col. Solomon Hale Pictural, \mbr~c~mintea era foarte viu colorat~ masc~, legat~ la spate, [i \n p~rul uns cu sânge
cu vopsele vegetale (brun, din licheni), minerale \[i \nfigea flori.
(albastru de cupru) sau animale (purpuriu, din Oamenii de rând aveau o \mbr~c~minte redus~,
melci) [i \mpodobit~ cu motive geometrice potrivit~ pentru munc~: b~rba]ii lucrau la câmp
ca aztecii, era dominat de for]~ [i cruzime, ]esute sau pictate \n tonuri contrastante. doar cu un [tergar \nnodat peste [ale, cu cap~tul
exprimate [i de tr~s~turile distinctive ale Materialele erau [i ele un mijloc de diferen]iere a atârnând \n fa]~ ca un [enti egiptean,
fizionomiei localnicilor, cu pleoape bombate [i st~rilor: ]~ranii foloseau ]es~turi din bumbac sau acoperindu-[i trupul, de frig, cu o pelerin~ dintr-
nas proeminent. R~zboinicii \ncercau s~ semene fibre de agave \n nord, din lân~ de lama \n sud, o bucat~ de ]es~tur~ de form~ dreptunghiular~
cu mari p~s~ri divine, \mpodobindu-se cu penaje. lucrate la r~zboi \ngust, \n fâ[ii prinse una de sau rotunjit~, cu un orificiu pentru cap, acela[i
alta, pe când mantiile de gal~ ale aristocra]iei „poncho“ purtat [i mai târziu de localnici [i
erau alc~tuite din pene multicolore de p~s~ri cunoscut \n zilele noastre pe tot globul. Femeile
rare, cusute cu migal~, [i cu podoabe din aur. \mbr~cau poncho peste una sau mai multe fuste.
Costumul aristocrat de ceremonie era somptuos. În picioare to]i purtau sandale.
Costume din America precolumbian~, [or], fust~, Pe cap, tiara de forme foarte variate, cu aplice de
poncho cu fust~. / Diferite forme de poncho / metal, pene, pietre pre]ioase, d~dea purt~torului
Zei]a P~mântului încununat~ cu [erpi, ornament [erpuit Urn~ funerar~ din teracot~ cu reprezentare uman~.
un aspect fantastic.
[i bonetå cu pene zapotece. Oaxaca, Mexic, colec]ie particular~
Trupul era \nv~luit \ntr-o manta din pene colo-
rate. Un conchistador spaniol descria: „o hain~
din pene ro[ii \mpodobit~ cu motive din pene
mici \n multe culori, cu un franj din pene mari
montate pe pânz~, m~turând podeaua“.
Pentru aceste ve[minte erau crescute \n
captivitate pas~rea-paradisului [i alte specii,
iar penele erau cusute ca un mozaic, timp de
ani de zile, de c~tre me[teri speciali[ti, locuind
\ntr-un cartier separat din capitala aztec~.
Podoabele pentru frunte, urechi, nas erau
Evantai din pene de papagal [i colibri, Cultura Aztec~ -
Mexica (1500), Muzeul Na]ional de Antropologie, Mexico

Costume populare cu sarape, Zapoteca, Statul Oaxaca

B~rbat cu p~l~rie, insula Jaina, statul Campeche, 1400?,


Cultura Maya, Muzeul Na]ional de Antropologie, Mexico

123
Anthonis van Dyck,
Carol I la vân~toare,
cca.1635, Paris, Luvru
COSTUMUL ÎN SECOLUL
AL XVII-LEA
P. van Hees, Biserica St. Michel din Louvain,
secolul al XVII-lea, Flandra

inegale. Acesta se reg~se[te în curbele siluetelor


supradimensionate, în buclele coafurilor ca [i în
detaliile broderiilor de mân~ [i a dantelelor.
Idealul de frumuse]e era cel al unei fiin]e
superioare prin har divin, distante [i inaccesibile.
Sculptural, nobilimea se distingea de vulg prin
m~rimea nefireasc~ a siluetei realizat~ prin
costum (bonete \n~l]ate cu pana[, corsaj cu
baghet~ rigid~, fuste cu cercuri pe sârm~ etc.),
a c~rui incomoditate proclama privilegiul de a
nu munci.
Pictural, culorile erau rafinate.
COSTUMUL ÎN CADRUL M a t e r i a l e l e bogate erau ]esute cu fir,
împodobite cu dantele [i bijuterii.
STILULUI BAROC
Ziduri ondulate øi mantii fluturânde

Diego Velazquez, Infanta Margareta,


CONDI¥II DE DEZVOLTARE În ]~rile apar]inând (detaliu), 1660, Madrid, Prado

blocului feudal catolic – Spania, Italia, Flandra


etc. – prestigiul capetelor \ncoronate, ca [i cel al
aristocra]iei, era sus]inut prin desf~[urarea unui
lux inaccesibil poporului de rând [i printr-o art~ Aspectul cel mai somptuos era atins de ]inuta
m~rea]~ [i ira]ional~, \n care omul ap~rea feminin~ de curte. În picturile lui Velazquez
cople[it de for]ele de nest~pânit ale Divinit~]ii. infantele par cople[ite de carapacea imens~ a
Cadrul artistic • Arhitectura ca un decor de perucilor [i a rochiilor rigide \n form~ de
teatru creat~ de Borromini, sculptura plin~ de clopot, din m~t~suri [i catifele scumpe.
patos a lui Bernini, ca [i pictura lui Rubens ßi la celelalte cur]i europene se \mbr~cau costume
urm~reau impresionarea privitorilor prin efecte de tip spaniol, de o bog~]ie imens~, brodate cu
spectaculoase de mi[care, forme [i culori perle [i pietre pre]ioase. Endymion Porter,
nea[teptate, baroce. În mobilier, diplomat englez la Madrid, purta ca panglic~ la
supradimensionat la scara interioarelor, lemnul p~l~rie colierul de diamante al so]iei sale.
parc~ redevenea plant~ vie, cu crengi [i frunze, Costumul b~rb~tesc european a suferit \ns~ \n
dar pref~cut, ca prin minune, \n aur. mare m~sur~ influen]a modei burgheze,
Forma dominant~ era cea a valului m~rii, a determinat~ de Olanda, dar interpretat~ în
P.P.Rubens, Autoportret cu Isabella Brant,
fl~c~rii sau a crengii care cre[te în S cu volute 1609-1610, München, Alte Pinakothek materiale pre]ioase, care schimb~ aspectul.

126
Diego Velazquez, Meninele, (detaliu),
1656, Madrid, Prado

127
Jan Vermeer van Delft, Strad~ din Delft, 1658,
Amsterdam, Rijksmuseum

(viitoarea Oland~), s-au proclamat prima


republic~ burghez~, ajungând cea mai mare
putere maritim~ [i financiar~ a continentului. În
aceast~ epoc~ de r~zboaie, precum cel de 30
ani, a crescut importan]a militarilor, care s-au
ridicat pe scara social~ prin merite ost~[e[ti,
tulburând rigida stratificare feudal~ [i
determinând o relativ~ democratizare, vizibil~ [i
\n moravuri [i \n costum.
Cadrul artistic • În Olanda burghez~ s-a
COSTUMUL BURGHEZ dezvoltat o art~ pe drept numit~ antibaroc~. În
OLANDEZ ÎN SECOLUL casele mici de ora[, din c~r~mid~ [i piatr~, cu
forme simple, geometric regulate, a[a cum apar
AL XVII-LEA în tablourile lui Vermeer de Delft [i Pieter de
Hooch, \n interioarele sobre, practice, curate,
Case curate øi gulere scrobite
atât pere]ii, cât [i mobilierul sau tablourile aveau
contururi drepte, compozi]ii ordonate, opuse
fanteziei spectaculare a barocului.
CONDI¥II DE DEZVOLTARE În prima jum~tate a Atelierul lui Daniel Mytens, Henry Rich,
Scaunele cu sp~tar scund, din lemn lucrat la
secolului al XVII-lea, \n vâltoarea conflictelor 1640, Londra, National Portrait Gallery
strung, \n culoarea natural~, ca [i mesele sau
na]ionale, sociale [i religioase care au agitat
dulapurile de rufe, cu suprafe]e plane cu
Europa, provinciile de nord ale ¥~rilor de Jos
motive \ncrustate, ofereau solu]ii noi, Silueta masculin~, haina, pelerina, jacheta larg~,
func]ionale. Evitând modelele baroce ale tiparul jachetei largi pe cel al pelerinei, tiparul hainei,
fo[tilor opresori spanioli, Olanda se deschidea guler, m~nu[i, p~l~rie, pantof, cizm~

\n schimb influen]elor extrem-orientale aduse


Frans Hals, Willem van Heythuysen, cca 1637,
Bruxelles, Musees Royaux des Beaux Arts de \ndr~zne]ii ei cor~bieri (vizibile, de pild~, \n
ceramica de Delft).
Idealul de frumuse]e uman~ era cel al
burgheziei [i \n primul rând al militarilor, ca
muschetarii imortaliza]i de A. Dumas. Era din
nou apreciat corpul cu formele lui fire[ti, ca [i
via]a terestr~, bel[ugul [i confortul, iar
costumului i se cerea s~ fie comod, practic,
potrivit unui om obi[nuit, activ.
Vermeer van Delft, Paharul cu vin,
1660, Berlin, Gemäldegalerie

129
COSTUMUL BÅRBÅTESC
Silueta masculin~ domina, influen]ând-o pe cea
feminin~. Nu exista \nc~ uniforma obligatorie
(doar unele regimente o impuseser~ par]ial), [i
armatele, formate mai ales din voluntari or~[eni
[i ]~rani, \[i p~strau \n r~zboi portul civil.
Evolu]ia armamentului f~când inutil~ armura,
aceasta a disp~rut treptat, p~strându-se o
vreme pieptarul, apoi doar coiful [i gulerul, ca
\nsemne ofi]ere[ti.
Costumul militarilor de tip olandez tr~da, pe
lâng~ pl~cerea confortului [i aprecierea
bun~st~rii, [i dorin]a – etern militar~ – de
\mpodobire ostentativ~. Silueta aducea v~dit cu
cea a unui coco[ pintenat, prin penele p~l~riei [i
e[arfele fluturânde, dantelele aglomerate la
guler, man[ete [i ciorapii r~sfrân]i peste cizme.
Pe cap, p~l~ria moale, cu bor mare, adaptare a
p~l~riei ]~r~ne[ti, proclama fraternizarea din
timpul luptelor de independen]~. Ea se putea
fasona dup~ voie, potrivit personalit~]ii, fanteziei,
dar [i dispozi]iei suflete[ti de moment a
purt~torului (de aceea era numit~ „respondent“)
[i era \mpodobit~ cu pene de stru]. P~rul se purta
Pieter de Hooch, Dulapul de haine, 1663,
Amsterdam, Rijksmuseum

Silueta feminin~, dou~ rochii, rochie cu fusta în


buzunare, coafur~, p~l~rie, bonet~,
CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Pictural, coloritul era ceva mai viu [i mai variat bonet~-guler, guler-bonet~ cu sârme, boneta pe coc
A disp~rut aspectul de carapace al (\n compara]ie cu cel de o gravitate auster~ al
\mbr~c~mintei spaniole, ob]inut prin v~tuiri sau costumului spaniol) [i a[ezat \n pete mari.
carcas~ rigid~, hainele revenind la propor]ii Burghezia olandez~ protestant~ impunea la
naturale, adaptate trupului voinic al omului \nceputul secolului o ]inut~ sobr~, mai ales prin
matur, pântecos (ca eroii portretelor lui Frans negrul stofelor de lân~ [i albul pânzei scrobite,
Hals). Trebuie remarcat~ descheierea nasturilor adoptând \ns~, cu timpul, mai ales sub
de pe burt~, ca un gest de frond~, plebeu. influen]a armurilor, culori metalice, grizate,
Sculptural, costumul punea \n valoare volume brune, verzui, alb~strii.
puternice „de butoia[”, linia determinant~ a Ca materiale erau preferate ]es~turile u[oare
conturului era curba larg~, \nlocuind linia rigid~ din lân~ sau tafta \n culori uni, f~r~ modele care
[i formele geometrice, seci ale costumului s~ fragmenteze suprafe]ele, pânz~ alb~,
spaniol. scrobit~ [i dantelele solide locale.

130
\nchis~ cu nasturi mul]i, se purta uneori drapat~ mâinii. Fusta c~dea liber pe mai multe jupoane,
fantezist pe umeri, asemeni capei spaniole. disp~rând scheletul de sârme, ca [i sulul v~tuit.
Pantalonii, f~r~ perne, bufan]i flasc, \ngusta]i Peste fusta de dedesubt era \mbr~cat~, de obicei,
treptat \n jos, erau lega]i sub genunchi cu o a doua, ca o tunic~ cu poale deschise. Olanda
benti]e [i rozete. a lansat moda jachetei scurte din catifea sau
În picioare se purtau ciorapi de m~tase [i m~tase, m~rginit~ cu blan~, pentru purtat \n
pantofi montan]i cu rozete, sau cizme cu toc cas~ de diminea]~, la lucru.
[i pinteni, sub care se \mbr~cau ciorapi de În picioare, se înc~l]au pantofi \n genul celor
pânz~ sau jambiere tubulare (canons), cu b~rb~te[ti.
margini de dantel~ r~sfrânte peste cizme. Bijuteriile erau mari, de forme regulate, de
¥inuta era completat~ de sabia atârnat~ la preferin]~ [iruri de perle la gât, \n p~r etc.
cing~toare, gata s~ fie oricând mânuit~ cu
virtuozitate \n spectaculoasele dueluri.
RÅSP ÂNDIREA COSTUMULUI
COSTUMUL FEMININ OLANDEZ
Tipul de frumuse]e preferat era cel al femeii
robuste, coapte, pline. Sub influen]a moralei ÎN FRAN¥A, \n prima jum~tate a secolului al
burgheziei protestante, costumul punea \n XVII-lea, tipul descris anterior a suferit o
valoare virtu]ile gospodinei prin atributele interpretare curtean~, integrându-se stilului
Rembrandt [i Saskia, caracteristice: boneta strângând p~rul, e[arfa- Ludovic al XIII-lea (1610 – 1643). Muschetarii
1636, Dresden, Gemäldegalerie pelerin~ acoperind decolteul, [or]ul indicând imortaliza]i de Alexandre Dumas au r~mas
activitatea domestic~. figuri emblematice.
lung pân~ la um~r, zburlit. Barbi[onul [i must~]ile Pe cap, p~rul, de culoare \ntunecat~, era tras pe Cadrul artistic • Fran]a monarhic~ era receptiv~
ascu]ite completau aspectul caracteristic. spate, aplatizat pe cre[tet, l~sând fruntea atât la influen]ele olandeze (vizibile \n simplitatea
Pe trup, c~ma[a era par]ial vizibil~ \n [li]urile degajat~, [i adunat pe spate \n coc ridicat, [i regularitatea cl~dirilor sau mobilierului, ca \n
mânecilor, la guler [i man[ete. La \nceput, c~zând liber doar pe l~turi. Boneta din pânz~ castelul Balleroy de arhitectul François Mansart),
gulerul \ncre]it, spaniol, era purtat nescrobit (ca scrobit~, sus]inut~ de fire de metal, p~strat~ \n cât [i la cele baroce italiene sau flamande
\n Lec]ia de anatomie a doctorului Tulp, de costumul na]ional olandez, era \nlocuit~ uneori (prezente \n unele ornamente, ca \n palatul de
Rembrandt), pân~ c~tre 1630, când s-a de p~l~ria cu pene, b~rb~teasc~. Justi]ie din Rennes, de Salomon de Brosse).
generalizat gulerul drept, lat, cu dantele (ca \n Pe trup, c~ma[a era vizibil~ la guler [i la
Autoportretul lui Rubens cu Isabella Brant). man[ete, gulerul era fie b~rb~tesc, cu sau din CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
Vesta – la \nceput f~r~, apoi cu mâneci – era dantel~ (\n 1632, principele german Gustav Cre[terea fastului curtean pretindea o
piesa principal~, croit~ pe corp, cu talia ridicat~, Adolf, la un bal la Augsburg, [i-a d~ruit gulerul ambian]~ aristocratic~, cu forme mai elegante.
cu poale largi (\ntâi din fâ[ii, apoi compacte), cu frumoasei Jacobine Lauber), fie ca o pelerin~ ßi la pantofii de model olandez se purtau rozete
nasturii \nchi[i doar pe piept, descheia]i pe plat~ din pânz~ transparent~ (ca \n Portretul de de dantel~ extrem de scumpe.
pântece, uneori cu mâneci largi [i [li]uri. În talie femeie de Rembrandt, de la Muzeul Na]ional O palet~ mai bogat~ [i str~lucitoare, o decorare
ap~reau deseori un [ir de funde ca ni[te rozete de art~ din Bucure[ti). Rochia avea mâneci trei mai abundent~ erau vizibile [i \n costum, diferit
ornamentale, care ini]ial sus]ineau pantalonii, sferturi, umflate, cu umeri c~zu]i, cu [li]uri, de cel olandez prin silueta mai fin~, datorit~
când poalele erau fâ[ii. Jacheta, o hain~ lung~ deseori strangulate la cot cu panglici, formând hainelor mai strânse pe corp, din stofe pre]ioase,
de trei sferturi cu mâneci lungi, cu guler mare, dou~ baloane, cu man[ete expunând \ncheietura cu multe dantele la guler [i la man[ete.

131
când costumul popular p~stra vechile forme
medievale [i renascentiste (ca \n tablourile lui
Georges de la Tour sau Louis le Nain).
ÎN ANGLIA, curtea regal~ se purta dup~ moda
european~ de tip francez (ca \n portretele
regelui Carol I [i al reginei Henriette de France,
de Van Dyck), dar cu o not~ ostentativ~: la
nunta regelui, ducele de Buckingham a arborat
un costum \mpodobit cu diamante \n[irate pe
a]e, pe care le rupea pe rând pentru a-i vedea
pe curteni \nc~ierându-se s~ adune pietrele
scumpe. Prin contrast, \n timpul revolu]iei
burgheze, conduse de Cromwell, or~[enimea
puritan~, opus~ cur]ii, evita luxul, b~rba]ii \[i
tundeau p~rul scurt (de unde denumirea de
„capete rotunde“) [i purtau haine simple,
modeste, p~l~rie apretat~, cu bor, iar femeile
etalau atributele gospodinei – boneta,
broboada, [or]ul.
ÎN AMERICA, quakerii au dus moda englez~ \n
lumea nou~, unde a d~inuit pân~ \n secolul al
Louis le Nain, Familie de ]~rani, 1640, Paris, Luvru
XIX-lea, pe vremea lui Benjamin Franklin.

COSTUMUL BÅRBÅTESC
A.van Dyck, Carol I cu so]ia sa, secolul al XVII-lea,
O coafur~ masculin~ era „cadenette“, cu p~rul
Sibiu, Muzeul Bruckenthal
tuns la dreapta pân~ la ureche, \n stânga lung,
\n bucl~ sau codi]~ \mpodobit~ cu panglici sau
bijuterii d~ruite de doamne („faveurs“) de unde
porecla cavalerului francez Cadet la Perle.

COSTUMUL FEMININ
Pe cap, doamna de Sevigné descria, \ntr-o
scrisoare, coafura olandez~ „de oi]~“ (à la
moutonne).
Pe trup, îmbr~c~mintea feminin~ era mai
elegant~, cu talia mai sub]ire, decolteul mai
mare, poalele mantoului ridicate peste fust~,
uneori vârâte \n buzunare. Se foloseau ]es~turi
mai luxoase, m~t~suri lucioase, multe dantele.
Îmbr~c~mintea burghez~ era mai simpl~, pe

132
Silueta masculin~, olandez, regele Fran]ei Ludovic al
XIV-lea, rhingrave,/ rhingrave-pantalon [i jupon, /
p~l~rie, guler, pantof

COSTUMUL BÅRBÅTESC
Pe cap, p~l~ria era ]eap~n~, cu calot~ \nalt~ [i
bor mic.
Pe trup, ca o adaptare la via]a de interior,
jacheta s-a mic[orat, r~mânând ca un bolero
scurt, cu mâneci cr~pate, l~sând s~ se vad~
c~ma[a [i gulerul r~sfrânt ca o carte deschis~.
Pe strad~ se purta o ampl~ pelerin~. Piesa cea
mai neobi[nuit~ era \ns~ pantalonul-fust~, \n
genul kiltului, \n dou~ variante: fusta-pantalon
sau fusta peste pantalon, numit „rhingraves“,
de la numele trimisului diplomatic al Olandei la
Paris, Rheingraf von Salm. Principala podoab~ a
costumului o alc~tuiau franjurii din funde
COSTUMUL LA a[ezate \n friz~, \n talie, [i \n grupuri \n dreptul
genunchilor.
JUMÅTATEA În picioare, forma conic~ general~ era reluat~ [i
SECOLULUI AL XVII-LEA
Pompeo Batoni, Colonel William Gordon of Fyvie,
Fustanela olandezæ Gerard Ter Borch, Portret, 1673, Paris, Luvru 1766, Sco]ia

de man[etele ciorapilor, r~sfrânte sub


CONDI¥II DE DEZVOLTARE Odat~ cu genunchi, chiar [i atunci când cizmele erau
\mbog~]irea peste m~sur~ a Olandei [i cu \nlocuite de pantofi cu funde.
aspira]ia noului ei patriciat c~tre grandoare [i
ostenta]ie, costumul de tip olandez a evoluat COSTUMUL FEMININ
c~tre o ]inut~ de salon cu forme excesiv de P~stra formele anterioare, dar utiliza materiale
ample [i rigide, care a fost adoptat~ la toate mai scumpe: satin sau atlaz lucios [i bl~nuri fine.
cur]ile europene.
Sculptural, silueta p~rea conic~, din clopote
Evolu]ia de la pledul sco]ian la kilt,
suprapuse, ca \n portretul de b~rbat de Gerard la rhingrave [i la gacii din Oa[
Ter Borch.
Pictural, domina negrul, \n contrast cu albul
c~m~[ii.
Materialele erau uni, cu multe panglici.

133
Abraham Bosse, Balul, gravur~, secolul al XVII-lea

134
Abraham Bosse, Concertul, secolul al XVII-lea

135
Louis le Vau, Castelul Versailles, secolul al XVII-lea \n dulapurile [i comodele din lemn de esen]e
scumpe, cu aplice din bronz aurit, fotolii cu
rigoare [i claritate ra]ional~ exprimat~ \n sp~tare supra\n~l]ate [i tapiserii.
gândirea lui Descartes sau \n picturile lui Idealul de frumuse]e uman~ era \ntrupat de
Poussin se reg~sea \n planurile construc]iilor, \n figura maiestuoas~ a monarhului absolut,
structura fa]adelor [i a interioarelor, ca [i \n cea chez~[ie a cârmuirii \n]elepte. Rolul de
a gr~dinilor. Forme geometric regulate, „c~petenie“ era semnalat nu de coroan~
simetrice, \ncadrau [i ordonau ornamentele (ad~ugat~ persoanei) ca \n trecut, ci prin
baroce necesare pentru a ilustra m~re]ia Fran]ei supradimensionarea capului cu peruca leonin~.
[i splendoarea cur]ii monarhului absolut. Comparat cu soarele sau cu zeul Marte [i
Impresionând prin dimensiunile monumentale considerându-se el \nsu[i primul actor pe scena
(800 de metri fa]ada, 80 de metri sala oglinzilor) istoriei, \n fa]a publicului regele uza de mijloace
[i prin bog~]ia materialelor, castelul de la teatrale: peruc~, tocuri, haine de efect, atitudini
Versailles, ansamblul cel mai reprezentativ al studiate. În compara]ie cu b~rbatul, femeia
stilului Ludovic al XIV-lea, se \nscria \n viziunea ap~rea mai pu]in spectaculoas~, ca p~uni]a pe
COSTUMUL ÎN STIL clasic~ prin puritatea volumelor cubice, ritmul lâng~ p~un.
echilibrat al orizontalelor [i verticalelor (brâie,
CLASIC FRANCEZ stâlpi, coloane) [i prin armonia ansamblului. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
În artele decorative, masivitatea volumelor se Dac~ nobilimea \[i etala privilegiile \n bog~]ia
Pereflii de oglinzi pentru peruca
asocia cu gra]ia unor contururi u[or curbate, ca baroc~ a ve[mintelor, burghezia, care juca un

Regelui-Soare
Galeria Oglinzilor, Versailles, secolul al XVII-lea

CONDI¥II DE DEZVOLTARE Prosper~ [i puter-


nic~, Fran]a s-a impus lumii \n a doua
jum~tate a secolului al XVll-lea [i prin cultura
[i arta ei clasice.
Cadrul artistic • Str~dania c~tre un ideal de

A. C. Boulle, Dulap în stil Louis XIV, Paris, Luvru


rol \nsemnat \n administra]ia statului, [i-a impus
punctul de vedere \n structura ra]ional~ a
costumului, ca [i a \ntregii culturi. Mai cu seam~
hainele b~rb~te[ti au evoluat c~tre forme mai
sobre [i mai confortabile, intrate chiar \n ]inuta
de curte.
Sculptural , supradimensionarea volumelor,
pentru a face persoana vizibil~ \n spa]iile
imense ale s~lilor, era ob]inut~ prin peruc~,
tocurile pantofilor, man[etele voluminoase,
marcând gesturile largi – cu mâna eventual
sprijinit~ de baston. Elegan]a liniilor u[or
curbate ale siluetei era realizat~ prin croial~.
Ca mijloace picturale se recurgea la o cromatic~
sonor~, \n tonuri majore, dominat~ de ro[u [i
aur, ve[mintele dobândind str~lucire prin
]es~turile lucioase, cu m~tase [i fir.
Materialele folosite erau variate: catifea,
dantel~, galoane etc. combinate pentru a da un
efect somptuos. Dup~ \ntemeierea
manufacturilor franceze de dantele de la
Alençon (la care colaborau creând modele

Siluet~, ofi]er, nobil, doamn~ la curte,


tipare de juste-au-corps [i de corsaj feminin,
tricorn, jabou, variante de fontange

Bonnart, Costume de iarn~, gravur~ din


Personnages de qualité 1680-1715
pictori ca Le Brun sau Berain), dantelele au
invadat tot cadrul vie]ii curtene, \mpodobind din
bel[ug gulerele [i man[etele, dar \nrâurind [i
motivele ]es~turilor de m~tase produse la Lyon
[i ap~rând [i \n decorul vaselor [i platourilor de
ceramic~ de Rouen etc. Dup~ 1677, exista [i un
jurnal de mod~, Le Mercure gallant.

COSTUMUL NOBILIAR BÅRBÅTESC


Noul stil s-a conturat mai ales dup~ 1670,
odat~ cu instituirea uniformelor armatei
na]ionale permanente, când \ntre costumul civil
[i cel militar s-au stabilit interinfluen]e. Pe de-o
parte ]inuta civil~ a fost adaptat~ cerin]elor
ost~[e[ti, ad~ugându-i-se, ca semne distinctive
ale armelor [i gradelor, galoane [i nasturi [i
stabilindu-se culoarea stofei [i a dublurii,
vizibil~ la guler, man[ete [i eventual la poalele
\ntoarse ale hainei. Pe de alt~ parte, uniforma
militar~ a \nrâurit \mbr~c~mintea civil~, atât \n
forma jachetei pe corp, lung~ pân~ la
genunchi, cât [i \n decorul ei alc~tuit dintr-o
mul]ime de nasturi [i butoniere.
Pe cap, pe când fa]a era ras~, abunden]a
p~rului era sugerat~ de peruca enorm~, din p~r
de om sau de cal, uneori mai lung~ pe um~rul
stâng. În cas~ era \nlocuit~ cu un turban sau cu
boneta de noapte. P~l~ria tare avea borul
\ndoit, formând tricorn [i era \mpodobit~ cu
pan~ mic~ de stru].
Pe trup, c~ma[a era vizibil~ la guler [i man[ete,
cu dantel~. Spre a nu fi acoperit de peruc~,
gulerul a fost masat \n fa]~, devenind jabou,
\ncre]it vertical [i prins cu o fund~ [i o bijuterie.
Cravata a ap~rut la sfâr[itul secolului al XVII-lea,
când panglica a fost doar \nnodat~ simplu
(numele provenind de la un regiment croat \n
serviciul francez, ai c~rui ofi]eri, surprin[i \n
b~t~lia de la Steinkerque, n-au apucat s~-[i fac~
H. Rigaud, Ludovic al XIV-lea, 1701, Paris, Luvru fundele). Vesta, care avea mâneci, era de

138
tocuri, tren~, dar f~r~ a neglija farmecele medievale, practice pentru munc~. În
feminine – dezv~luite prin decolteu [i mânecile Caracterele lui La Bruyère, ]~ranii erau
trei sferturi. prezenta]i slabi, ar[i de soare, locuind \n
Atitudinea obi[nuit~ era u[or aplecat~ \nainte, bordeie, descul]i [i \n zdren]e.
ca \ntr-un \nceput de plec~ciune.
Pe cap, p~rul era ordonat \n bucle, unele ridicate COSTUMUL ¥ÅRÅNESC BÅRBÅTESC
pe cre[tet, altele lungi, atârnând. O podoab~ Pe cap, p~rul era tuns \n [uvi]e inegale, zbârlit,
caracteristic~ era „fontange“ (ini]iat~ de favorita p~l~ria cu bor era v~lurit~ de ploaie.
regelui, doamna de Fontanges care, la o Pe trup, c~ma[a avea gulerul deschis peste
vân~toare regal~, [i-a prins p~rul cu o panglic~), haina din stof~ aspr~, cusut~ \n cas~, lung~
un pliseu din pânz~ [i dantel~ scrobit~ a[ezat pân~ la jum~tatea coapsei [i strâns~ la brâu cu
vertical pe cre[tet, prins de bonet~. o curea. Pantalonii largi acopereau genunchii [i
Pe trup, c~ma[a se vedea m~rginind decolteul, ca erau continua]i de jambiere.
[i la man[ete (engageantes). Talia, coborât~, \n În picioare se \nc~l]au ghete groase sau sabo]i.
unghi, era strâns~ în corsajul [nuruit peste o
scânduric~ triunghiular~ învelit~ în ]es~tur~ COSTUMUL FEMININ
brodat~. Decolteul mare era oval, mânecile pân~ Pe cap, boneta de pânz~ alb~ avea diferite
M~tase de Lyon cu motive de dantel~ peste cot, fusta \n dou~ straturi, dedesubt forme, dup~ regiuni.
„jupe“, deseori cu volane orizontale (falbalas), Pe trup, rochia groas~, cu fusta \ncre]it~, l~sa s~
aceea[i form~ [i lungime ca [i jacheta, fiind [i deasupra „manteau“ deschis \n fa]~, l~sând s~ se se vad~ la gât fie gulerul alb al c~m~[ii, fie
ea brodat~. Jacheta era lung~ pân~ la genunchi, vad~ „jupe“ sau ridicat bufant, accentuând n~frama din pânz~, \ncruci[at~ pe piept.
croit~ pe corp (numit~ juste-au-corps), cu [oldurile. Pentru ceremonii, se purta tren~. Deasupra se \mbr~ca jacheta asem~n~toare cu
mâneci tubulare [i man[ete voluminoase, Uneori rochia avea un [or], de mod~ olandez~, cea b~rb~teasc~.
buzunare mari, ornamentatå cu nasturi [i g~ici, dar numai ca podoab~, din broderii sau dantele. În picioare, aceea[i \nc~l]~minte solid~ ap~ra
[i cu [li] la spate. Iarna nu era necesar~ alt~ Pe strad~, se \mbr~ca pelerina cu glug~. de noroaiele drumurilor. Tablourile fra]ilor Le
hain~. Jacheta brodat~ cu fir putea fi purtat~ În picioare, pantofii aveau tocul ceva mai înalt. Nain (p.128) sau ale lui Georges de la Tour
doar cu permisiunea regelui (à brevet). Accesoriile erau cele masculine, gulerul [i sunt pre]ioase documente cu privire la
În picioare, ciorapii erau tra[i peste pantalonii man[onul de blan~, m~nu[ile [i bastonul aspectul ]~ranilor.
care erau pân~ la genunchi. Cizmuli]ele pân~ la pentru plimbare, bijuteriile, mai numeroase, la
glezne sau pantofii aveau limb~ [i funde \n aripi fel de masive.
de moar~ [i tocuri late p~trate, tocurile ro[ii Costumul burghez imita forma celui curtean, Pantof b~rb~tesc de curte, Barcelona, Muzeul de Art~

fiind un privilegiu al aristocra]iei. dar era realizat din materiale mai solide [i \n
Bijuteriile erau nasturi, bro[e, inele etc., de culori mai \nchise (stofe de lân~ brun~ sau
preferin]~ din diamante. neagr~), f~r~ podoabe. Caracterul func]ional al
Ca accesorii se purtau m~nu[i, man[on legat \n hainelor masculine, cu jacheta [i vesta groase,
talie cu panglic~, baston. dar neapretate [i pantalonii moi ale costumului
de curte proveneau de fapt din mediul
COSTUMUL FEMININ burghez. Costumul feminin, mai modest era cel
¥inuta de curte era ceremonioas~, solemn~, al gospodinei, influen]at în detalii de mod~.
aristocratic~ – cu silueta alungit~ prin coafur~, Costumul ]~r~nesc p~stra mai departe formele
Palatul brâncovenesc de la Mogo[oaia, 1702 Matei Basarab [i doamna Elina,
din Liturghierul lui Radu Sârbu,
1654, Bucure[ti, Biblioteca Academiei Române

COSTUMUL PE
TERITORIUL ROMÂNIEI,
ÎN SECOLUL
AL XVII-LEA
Roze cioplite în piatræ sau

cusute cu fir

CONDI¥II DE DEZVOLTARE
În secolul al XVII-lea, ¥~rile Române trebuiau s~
reziste agresiunilor Imperiului otoman suzeran,
iar Transilvania, \n plus, [i presiunilor militare [i
politice ale Imperiului habsburgic. În timpul lui
Matei Basarab [i Vasile Lupu, pe la jum~tatea
veacului, apoi \n vremea lui ßerban
Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu [i
Dimitrie Cantemir, cultura [i arta româneasc~
au atins un \nalt nivel.
Cadrul artistic • Construc]iile moldovene[ti
oglindeau luxul curtean, ca biserica Trei Ierarhi
din Ia[i, acoperit~ cu o veritabil~ dantel~ de
piatr~ aurit~, ca din g~ietane \mpletite [i flori
brodate. În ultimul sfert al secolului, stilul
brâncovenesc, sintez~ a artei culte [i populare

140
Idealul uman , desprins din portretele
domnitorilor, accentua \n primul rând for]a
moral~, dar [i pe cea fizic~. Departe de
hieratismul impus de Contrareform~ ]~rilor
catolice, ca [i de supradimensionarea sferoidal~
caracteristic~ Imperiului otoman, siluetele
eroilor români se profilau bine legate, dar
umane, \n ve[minte lipsite de exager~ri.

COSTUMUL BÅRBÅTESC
Biserica M~n~stirii Sfin]ii Trei Ierarhi, Ia[i Pe cap se purta c~ciula de blan~ fie cu forma
\nalt~, p~strat~ de la Mihai Viteazul, \mpodobit~
române[ti, cu unele \nrâuriri ale Rena[terii cu egret~ prins~ cu o bro[~ scump~, fie ca o
apusene, a excelat prin propor]iile echilibrate bonet~ mai joas~ care putea avea [i bor, despicat
ale M~n~stirii Horezu sau ale Palatului \n frunte, „à la Schiavone“.
Mogo[oaia, ca [i prin ornamentele florale, Pe trup, ve[mântul tradi]ional de ceremonie era
cioplite \n piatr~, cizelate \n argint aurit sau caftanul cu mâneci lungi, cu fente, din catifea
brodate \n m~tase [i fir. \nflorat~ [i \mbl~nit. Cel al lui Vasile Lupu,
descris de Stanislas Oswiecin, era din postav
CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI ]esut cu aur, cu flori \nalte de un deget.
Costumul domnesc [i boieresc din ¥~rile Remarcabil~ era la caftane [i bog~]ia
Române p~stra \n continuare ve[mintele de cheotorilor \ntinse de-a lungul pieptului, ca
ceremonie de tip bizantin, primind, mai ales ni[te benzi din \mpletitur~ de fir, dispuse la
pentru via]a zilnic~, \nrâuriri ale hainelor distan]e regulate, ca [i nasturii din noduri de fir
apusene. Dintre ]~rile vecine, mai cu seam~ (numite mai târziu „brandenburguri“). Doamna Tudosca, broderie,
Polonia, a c~rei aristocra]ie str~lucitoare se Caftanul era uneori \nlocuit de conte[ul cu 1640, Ia[i, Muzeul Mitropoliei Moldovei
\nrudea deseori cu boierimea moldovean~, mâneci scurte [i largi (ex. cel al lui Simeon
oferea modele de elegan]~. Movil~ de pe broderia de mormânt). În vremea
Costum b~trânesc de Vrancea, cu mâneca r~sucit~,
lui Constantin Brâncoveanu caftanul avea
Bucure[ti, Muzeul Satului
Biserica Trei Ierarhi, Ia[i, detaliu aspectul unei mari pelerine, cu fente pentru
mâini, dublat~ cu hermin~, ca [i cea a Regelui
Soare din Fran]a contemporan~. Sub caftan se
\mbr~ca anteriul la fel de lung, \ncheiat pân~ la
brâu cu nasturi, [i [alvari, de care erau cusu]i
ciorapi de piele (me[i), peste care se purtau în
picioare papuci, iar pentru c~l~rie cizme. Deseori,
sub caftan, domnitorii purtau \ns~ ve[minte de
tip apusean: tunica scurt~ pân~ mai sus de
genunchi, \nchis~ cu nasturi [i cu ceaprazuri
pân~ la brâu, pantaloni pe picior [i cizme.
Constantinos,
Voievodul Constantin Brâncoveanu, Doamna Maria, fiii [i fiicele lor,
biserica mare a m~n~stirii Hurezi, jud. Vâlcea
COSTUMUL FEMININ
Costumele doamnelor erau de o deosebit~
splendoare. Pe cap so]ia lui Vasile Lupu, Tudosca
Doamna, era \nf~]i[at~ pe broderia mormântului
purtând peste p~rul strâns dup~ moda
apusean~, spaniol~, o p~l~rie \nalt~, cu calota
brodat~ cu perle, \mpodobit~ cu egreta prins~ \n
agrafa cu pietre scumpe, iar la urechi cu dou~
roze din aur sub care atârnau cerceii.
Pe trup avea o bluz~ pu]in vizibil~ la gât, cu
mâneci brodate, r~sucite (cu croiala p~strat~ [i
azi \n costumul popular din Vrancea), apoi o
rochie din brocart cu flori, decoltat~ [i un
conte[ cu mâneci foarte largi, din catifea cu
flori, \nchis pe piept cu nasturi [i cheotori lungi,
\ntinse orizontal pân~ la umeri.
Doamna era \mpodobit~ cu multe bijuterii,
[iraguri de perle [i lan]uri foarte mari [i lungi,
r~sucite \n jurul trupului (mo[tenite probabil din
secolul trecut).
Contemporana ei din ¥ara Româneasc~,
doamna Elina a lui Matei Basarab, avea un
costum asem~n~tor, doar la gât avea un guler
\ncre]it, dup~ moda spaniol~. Spre deosebire
Ieremia Movil~, broderie, Muzeul m~n~stirii Sucevi]a
de Moldova, unde reprezentantele Floare brodat~ cu fir, ¥ara Româneasc~,
protipendadei purtau \n mod obi[nuit p~l~rie, secolul al XVII-lea
Boierii rivalizau \n lux cu domnitorii. Chiar [i
boierii mai mici sau me[te[ugarii ca Vuca[in- \n ¥ara Româneasc~ aceasta era un privilegiu al
pietrarul, Istrate-lemnarul sau Pârvu Mutu- doamnei, boieroaicele acoperindu-se, ca [i
zugravul, care lucrau pentru Constantin femeile de rând, doar cu un v~l.
Brâncoveanu, ap~reau \n picturile votive So]iile micilor boierna[i de ]ar~ ca [i or~[encele
\nve[mânta]i \n haine de aceea[i croial~, doar purtau fote sau vâlnice \ncre]ite, asem~n~toare
executate din materiale mai modeste, din stofe, celor r~mase \n portul popular.
f~r~ str~lucirea florilor de aur, [i cu bl~nuri ieftine. În picioare, înc~l]~rile erau cele europene, cu
Uniforma ost~[easc~ exista \n al doilea deceniu toc mic.
al secolului.

Costume de \ncoronare: granata,


caftan, conte[ [i mantie

143
Pavilion, Templul Kung-Tse din
Chang-sha-fu, Hunan

ansambluri riguros stilizate, s-a r~sfrânt [i


asupra costumului: m~t~surile [i broderiile au
\mprumutat liniile [i culorile picturii, care [i-a
g~sit un suport pre]ios [i pe evantaie, armele de
metal au fost cizelate cu art~ etc.
Idealul de frumuse]e uman~, \ntrupat \n figurile
zeilor ca [i \n cele ale \mp~ra]ilor, era marcat pe
de o parte de setea de \n]elepciune spre
COSTUMUL dobândirea lini[tii depline, iar pe de alt~ parte
TRADI¥IONAL ÎN CHINA de conven]iile vie]ii sociale. Ve[mintele oficiale
indicau func]ia, alc~tuind \n acela[i timp [i un
Case de porflelan øi haine de mætase paravan pentru purt~tor, ca [i evantaiul, folosit
atât de b~rba]i cât [i de femei.

CONDI¥II DE DEZVOLTARE Al~turi de India, CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI


China a fost timp de cinci milenii focarul de Costumul chinezesc, de[i foarte diferen]iat \n
civiliza]ie, cultur~ [i art~ cu cea mai mare func]ie de clasa social~, sex, vârst~, anotimp,
\nrâurire asupra \ntregii Asii, transmi]ând \n afirma \n acela[i timp unitatea locuitorilor
r~stimpuri ecouri [i Europei. În antichitate imperiului, printr-o evident~ uniformitate \n
Siluet~, mandarin, costum feminin din nord, din sud, /
imperiu sclavagist, \n Evul Mediu stat feudal cu linie [i structur~. Croiala de baz~ a hainelor era
ilice, caftan, pantalon, / calot~ [i p~l~rie de mandarin,
strict~ organizare ierarhic~, China \[i sus]inea cea a caftanului, de tip poncho, f~r~ cus~tur~ p~l~rie de bambus, evantaie, pantof pentru picior legat,
prestigiul prin splendoarea ceremoniilor, folosind pantof imitând piciorul legat
toate mijloacele artelor [i ale costuma]iei.
Cadrul artistic • Solemnitatea palatelor [i Scaun din lemn l~cuit, Londra, col. Audley pe um~r. Ca [i \n restul Asiei, nici o hain~ nu se
templelor ap~rate de ziduri groase se reg~sea \n tr~gea pe cap, ci toate se \mbr~cau pe mâneci,
mobilierul somptuos, sculptat cu dragoni [i \nchizându-se \n fa]~. Caftanul, ca [i pantalonul
l~cuit, ca [i \n ve[mintele ample [i impun~toare erau purtate [i de femei, [i de b~rba]i.
ale cur]ii imperiale. Este interesant de remarcat Sculptural, ve[mintele croite pe fir drept nu se
principiul multiplic~rii elementului de baz~ atât mulau pe trup, ci \l mascau, fiind largi,
\n arhitectur~ – \n care palatul, ca [i templul, se neajustate prin \ncre]ituri sau pense, [i
constituiau din succesiunea unor pavilioane suprapuse \n mai multe straturi. Gâtul era
simple identice, iar etajarea \nsemna acoperit de fular, chiar [i mâinile erau ascunse
suprapunerea lor cu acoperi[ cu tot –, cât [i \n de man[ete de m~tase alb~ (pe care [i azi
vestimenta]ie, prin \mbr~carea mai multor actorii operei clasice le las~ sau le ridic~ cu
haine una peste alta. gesturi sacadate).
Splendoarea artelor plastice [i decorative, Coloritul viu [i variat, folosind nu atât culorile
integrând acute observa]ii realiste \n primare, cât mai ales nuan]ele intermediare

144
(roz, vernil, portocaliu etc.), slujea de asemenea
ca distinc]ie social~, fiecare dinastie domnitoare
având o culoare emblematic~ (de exemplu,
dinastia ¥in – galbenul-[ofran), ca [i fiecare
grad \n func]iile civile sau militare.
Materialul de baz~ al ve[mintelor a fost \n estul
Asiei, de milenii, m~tasea – echivalent al lânii
sau inului din bazinul mediteranean.
Caracterele proprii costumului chinezesc au
provenit \n mare m~sur~ din utilizarea
]es~turilor de m~tase, \n condi]iile climaterice
foarte diferite ale \ntinsului imperiu: dac~ \n
regiunile sudice, tropicale se purtau haine
sub]iri din m~tase, \n zonele friguroase izolarea
termic~ era ob]inut~ prin suprapunerea mai
multor straturi, pân~ la 13 – 14, sau prin
v~tuirea unor ve[minte (bumbacul era folosit
doar pentru astfel de c~ptu[eli). Decora]ia
consta din motive ]esute, simetrice, regulate
(flori de lotus rotunde etc.) sau broderii figu-
rative stilizate.
M~tasea a p~truns [i \n Europa, transportat~ de
caravane \n Grecia antic~, apoi a fost produs~
\n atelierele Bizan]ului, iar mai târziu \n cele ale
Floren]ei sau ale altor ora[e italiene.

COSTUMUL BÅRBÅTESC
Capul p~rea relativ mic propor]ional cu corpul.
Fa]a era de obicei ras~, dar oamenii de vaz~
purtau must~]i sub]iri, de la col]urile gurii, [i
cioc mic. ßi piept~n~tura era \n China feudal~
un semn de distinc]ie social~. În evul mediu
cavalerii \[i strângeau p~rul lung \n cocuri, iar
slujba[ii \mpletit \n coad~ lung~.
Pe cap purtau calote sau tichii de forme foarte
variate, \nalte, cu panglici, p~l~rii cu bor
r~sfrânt sau p~l~rii din bambus, l~cuite
(sprijinite pe un co[ule] \mpletit care asigura
circula]ia aerului \ntre cap [i p~l~rie), ap~rând
de soare, dar [i de ploaie. Împ~r~teasa Chinei, Xiao-Jing-Xian, în costum oficial

145
Asiei centrale, nu se vedeau de sub poale.
Înc~l]~mintea consta din ciorapi croi]i [i cusu]i
[i, fie pantofi din pâsl~ sau catifea (stângul la fel
cu dreptul), fie cizme.
Accesorii. Nobilii demonstrau dreptul de a nu
munci prin unghiile excesiv de lungi, protejate
de teci de argint. Evantaiul era utilizat curent [i
de c~tre b~rba]i.
Muncitorii [i ]~ranii se legau pe frunte cu o
batist~ [i purtau doar un caftan scurt peste
pantaloni, eventual un [or] [i papuci de pâsl~.

COSTUMUL FEMININ
Machiajul \n alb, ro[u, negru d~dea fe]ei aspect
de por]elan.
Pe cap, p~rul piept~nat \n coafuri complicate
era \mpodobit cu flori, panglici, ace (acul lung
de argint fiind \nsemnul logodnei, ca inelul
european), iar femeile m~ritate \[i r~deau p~rul
deasupra frun]ii.
Pe trup erau suprapuse mai multe straturi cu
aceea[i croial~ de caftan ca [i cele b~rb~te[ti:
Hain~ imperial~ brodat~, secolul al XIX-lea, Berlin,
c~ma[a scurt~, rochia lung~ (haol), cu mâneci
Museum fur Volkerkunde
strâmte [i fular, jacheta scurt~ pân~ sub
genunchi (ma-cual), cu mâneci largi [i man[ete
Mandarinii, slujba[i de stat civili sau militari (care care \nf~]i[a pentru civili, p~s~ri (fazani, gâ[te acoperind mâinile, jacheta putând fi \nlocuit~ cu
\[i ocupau postul prin concurs), erau orândui]i \n s~lbatice etc.), iar pentru militari, patrupede o vest~ scurt~.
grade ierarhice, având fiecare un costum strict (lei, tigri etc.). Alt semn distinctiv era umbrela Pantalonii largi [i lungi erau aproape invizibili.
reglementat. Însemnul distinctiv era \n primul de o anumit~ culoare [i de o m~rime În decursul timpului aceste piese au fost
rând mo]ul bonetei sau p~l~riei, ca un bumb, propor]ional~ cu gradul. suprapuse \n diferite variante, lungi sau scurte.
diferit prin material (pietre pre]ioase, coral, În costumul tuturor oamenilor cu stare se Ca o dovad~ de rang \nalt, dar [i de total~
sticl~) [i mai ales prin culoare (rangul I cl. I – \l suprapuneau ve[minte cu croiala de caftan, aservire b~rbatului, femeile erau supuse
avea ro[u din piatr~ pre]ioas~, cl. II – ro[u din \nchise \ntr-o parte; peste c~ma[~ se purta o schingiuirii picioarelor prin legarea acestora cu
coral, rangul II – ro[u din piatr~ inferioar~, cl. III–IV hain~ cu mâneci largi [i lungi, acoperind fe[i \nc~ din copil~rie, valoarea social~ [i
– albastru, clasele V–VI – alb, clasele VII–IX – auriu). mâinile (haol), \ncins~ cu o centur~ cu agraf~, comercial~ a femeii fiind apreciat~ dup~
Ca recompense, func]ionarii primeau o pan~ de deasupra o alt~ jachet~ mai scurt~ (ma-cual) micimea picioarelor; \n timpul negocierilor
p~un la p~l~rie, iar militarii, o coad~ de vulpe. sau un ilic scurt, f~r~ mâneci. Iarna se c~s~toriei, \ncheiat~ de p~rin]i f~r~ ca so]ii s~ se
Pe trup, peste un caftan lung mandarinii \mbr~cau mai multe haine, eventual \mbl~nite. vad~, erau expu[i pantofii logodnicei. Artele
\mbr~cau un altul mai scurt, cu guler–pelerin~ [i Pantalonii, largi, comozi, proveni]i ca [i Chinei au influen]at puternic stilul european
având pe piept o imagine brodat~ sau pictat~, caftanul de la popoarele nomade din stepele rococo din secolul al XVIII-lea (chinoiseries).

146
Vila imperial~ Shugakuin, 1650 (cu panouri glisante)

(sâni, [olduri) \[i p~stra linia [i datorit~ a[ez~rii


pe podea, cu spatele drept. Chiar [i cruzii
samurai \[i mânuiau spadele cu mi[c~ri
unduioase de dans.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI


Societatea feudal~ japonez~ era \mp~r]it~ \n
st~ri privilegiate (nobili, preo]i, militari), având Templul Daigoji, Kyoto
dreptul s~ poarte una sau dou~ s~bii, [i
muncitori (negustori, me[te[ugari, ]~rani,
marinari) f~r~ arme. Condi]ia femeii era de de baz~ ca [i caftanul chinezesc, kimonoul
COSTUMUL ÎN JAPONIA total~ subordonare. Totu[i, ca [i \n China, japonez se deosebea prin mâneca deta[at~,
ve[mintele tuturor aveau aceea[i form~, fie c~ formând un buzunar. Ca [i ve[mintele Imperiului
Flori pictate pe kimono erau din m~tase cu scumpe broderii fie din chinez, nici cele ale insulelor nipone nu se mulau
bumbac ieftin, iar cele feminine difereau prea pe trup, ci \l \nveleau decent, ascunzându-l.
pu]in de cele b~rb~te[ti. Având aceea[i croial~ Sculptural, hainele lungi [i largi suprapuse
CONDI¥II DE DEZVOLTARE \ngro[au silueta firav~, dându-i consisten]~ [i
Insulele arhipelagului japonez au ad~postit o modelând-o \ntr-un volum general cilindric,
civiliza]ie bimilenar~, cu o fizionomie deosebit~ agrementat de evaz~ri ca ni[te aripi de fluture,
\n ansamblul Extremului Orient prin laconismul date de coafur~, mâneci etc. Forma riguroas~
formei [i vioiciunea expresiei. Înrâurit~ la era \nviorat~ pictural de accentele vii de culoare
\nceputul evului mediu de exemplele Chinei dispuse asimetric, la fel cu podoabele de pe cap.
imperiale, Japonia [i-a conturat un stil original Materialele folosite erau m~tasea, pictat~ sau
\n art~ ca [i \n costuma]ie, mai ales dup~ secolul brodat~ cu motive geometrice sau florale,
al X-lea, atingând apogeul \n secolele XV–XVIII. trasate, ca [i \n pictur~, \n tu[e spontane, cu
Cadrul artistic • În arhitectur~, templele se culori delicate, sau bumbacul, ornamentat prin
\n~l]au cu acoperi[uri suprapuse, dar pere]ii erau tehnica mai ieftin~ a imprim~rii.
alc~tui]i din panouri u[oare ca urmare a deselor
cutremure. Interiorul ap~rea astfel compus din COSTUMUL FEMININ
planuri dreptunghilare glisante, putând fi Pe cap, p~rul era piept~nat \n coafuri
oricând deschis c~tre gr~din~. În aranjarea complicate, cu cocuri prinse cu panglici [i ace,
parcurilor, ca [i a buchetelor de flori sau \n [i \mpodobit cu flori [i bijuterii. Pentru a nu se
pictura pe m~tase, \ntreaga natur~ era evocat~ deranja \n timpul somnului, \n Japonia, ca [i \n
printr-un detaliu redat cu sensibilitate [i fantezie, China, s-a generalizat obiceiul de a dormi cu
ca \ntr-un poem din câteva cuvinte (haiku). gâtul sprijinit pe o capr~ mic~ din lemn sau pe
Idealul de frumuse]e uman~ punea \n valoare o c~r~mid~ \n loc de pern~. Pe vreme rea capul
mai ales agilitatea [i gra]ia, femeia cu silueta era acoperit cu o broboad~. Fa]a era machiat~,
plat~, ca o trestie, lipsit~ de proeminen]e Ashikaga Yoshimasa, templul Ginkakuji, Kyoto
accentuând albul pielii, negrul sprâncenelor,

147
ro[ul gurii mici, iar din]ii erau \nnegri]i pentru a
masca imperfec]iunile.
Pe trup erau suprapuse mai multe chimonouri
lungi, din m~tase sau bumbac, dup~ stare,
l~sându-se s~ se vad~ câte pu]in din gulerul
fiec~ruia. Peste ultimul kimono era legat un
brâu lat (obi), care la femeile m~ritate avea la
spate funda \nnodat~ peste o pânz~ pliat~,
servind drept suport moale copiilor purta]i \n
cârc~. Kimonoul neavând buzunare, \n
cing~toare puteau fi \nfipte diferite obiecte
(evantai etc.), pe când \n mâneci se ]ineau doar
batistele din hârtie.
Înc~l]~mintea. În cas~, pe rogojini, se umbla \n
ciorapi de bumbac, croi]i cu degetul cel mare
separat, pentru a face loc curelelor sandalelor
(purtate [i azi \n Europa, pe plaj~). Pentru a se
feri de noroi se \nc~l]au galen]i de lemn pe
dou~ [ine.
Accesoriile obi[nuite erau evantaiul [i umbrela.
Bijuteriile erau purtate pe cap, ca agrafe (f~r~
cercei, coliere sau br~]~ri).

COSTUMUL BÅRBÅTESC
Pe cap, boneta \nalt~ era apanajul st~rilor
privilegiate, pe când p~l~ria de pai, l~cuit~,
slujea ]~ranilor drept umbrel~ de soare [i de
ploaie. Barba era ras~, ca [i fruntea, iar p~rul
era, \n vechime, lung, legat \n coc.

Netsuke, secolul al XIX-lea, Hamburg, Kunstmuseum

Harunobu, Îndr~gosti]i în z~pad~, stamp~, secolul al XVIII-lea

148
Utamaro, Ghei[å, stamp~, 1790

la suirea pe tron, peste 30), ultimul fiind legat


\n talie cu un cordon sub]ire. În costumul
oamenilor de vaz~, pantalonii scur]i [i foarte
largi nu se vedeau de sub mantia lung~.
Înc~l]~mintea era aceea[i pentru ambele sexe.
Ca accesorii, kimonoul neavând buzunare, de
cordon se ag~]au punga cu bani, briceagul,
cutia cu medicamente sau cu tutun, atârnate
de câte un [nur de m~tase petrecut pe sub
cing~toare [i terminat cu o bil~ perforat~,
cioplit~ din filde[, os, lemn etc., numit~
netsuke. Purtate din secolul al XV-lea, aceste
Harunobu Suzuki, Dou~ fete pe verand~, stamp~, 1750 mici sculpturi erau adev~rate opere de art~,
reprezentând animale sau oameni, \n
Coafuri, tipar de kimono, femei în kimono, compozi]ii compacte, f~r~ asperit~]i, ca s~ nu
Pe trup, o leg~tur~ de pânz~ peste [olduri, ca
b~rba]i în kimono, netsuke, sanda, ciorap
un slip, era, ca [i \n Egipt, singurul ve[mânt al
]~ranilor la lucrul câmpului. Muncitorii purtau
un singur kimono scurt sau suflecat, permi]ând
mi[c~rile [i l~sând s~ se vad~ pantalonii lungi,
strâm]i. În func]ie de rang [i de anotimp,
puteau fi suprapuse, ca [i \n costumul feminin,
mai multe kimonouri (pân~ la 12, iar \mp~ratul,

149
se aga]e m~tasea hainei. Umbrela, ca [i
evantaiul, erau de uz curent.
Costumul militar
Samuraii, r~zboinici feudali, atotst~pânitori
prin secolele XV–XVIII, erau \narma]i [i
\mbr~ca]i \n costume de protec]ie
asem~n~toare cu cele ale cavalerilor europeni
îns~ foarte u[oare, permi]ând o mare
mobilitate \n lupt~ atât c~lare, cât [i pedestru.
Urm~rind s~-i \nsp~imânte pe adversari,
lupt~torii japonezi purtau m~[ti cu grimase
exprimând violen]~ [i cruzime, c~[ti cu coarne,
paveze \n form~ de aripi, dobândind o
\nf~]i[are fantastic~.
Pe cap, p~rul era ras pe frunte [i legat cu mo]
\n vârful capului, iar pe fa]a ras~ erau l~sate
doar must~]i mici la col]urile gurii [i un cioc
sub]ire.
Pe trup era \mbr~cat un slip din pânz~ \nnodat~,
un kimono [i un pantalon larg, apoi un alt
kimono scurt, ca o jachet~ cu mâneci \ncre]ite la
\ncheietur~, [i un pantalon larg, bufant, din
Îmbr~carea costumului de samurai
acela[i material.
Armura propriu-zis~ era din be]e dure [i
impermeabile din bambus sau din hârtie l~cuit~,
legate \ntre ele cu [ireturi de m~tase, formând
pl~ci articulate, acoperind trunchiul \n fa]~, la
Gard~ de sabie, secolul al XVIII-lea,
spate [i pe l~turi, ca [i umerii. Ap~r~toare rigide,
templul Ginkakuji, Kyoto din metal sau lac, erau prinse pe bra]e [i pe
picioare, legate tot cu [ireturi.
Înc~l]~mintea era din blan~, cu p~rul \n afar~.
Armele erau arcul lung cu s~ge]i [i dou~ s~bii,
una lung~ [i alta scurt~, manevrate fiecare cu
câte o mân~. Garda metalic~ de la teaca sabiei
era lucrat~ artistic, cu un motiv comandat de
fiecare r~zboinic, dup~ gustul s~u.
Evantaiul de r~zboi, din baghete de fier, era viu
colorat pentru a distrage aten]ia adversarului,
Armur~ de samurai, secolul al XVIII-lea, dar putea fi folosit [i pentru a-l lovi \ntre ochi. Un
Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Art~ ac mare, marcat, era \nfipt \n du[manul r~pus, ca
o isc~litur~ a \nving~torului.

150
C~lug~rul Jion-daishi,
pictur~ pe m~tase, Yakushi-ji, Nara

151
Jean-Antoine Watteau,
Îmbarcarea pentru insula Cynthera, detaliu
1717, Paris, Luvru
COSTUMUL ÎN SECOLUL
AL XVIII-LEA
Hotel Matignon, secolul al XVIII-lea, Paris
afectat~, cu umeri [ter[i, membre cilindrice,
extremit~]i efilate. B~rbatul era adolescentin,
CONDI¥II DE DEZVOLTARE În Fran]a, epoca efeminat în tr~s~turi [i statur~, fragil.
Regen]ei lui Filip de Orlèans (1715–1723) a Pentru a p~stra iluzia tinere]ii, se luau din vreme
constituit în artele plastice [i decorative o m~suri de mascare a ravagiilor timpului:
perioad~ de tranzi]ie între stilul precedent, înc~run]irea era prevenit~ de pudrarea p~rului
Ludovic al XIV-lea, somptuos [i grav, clasic, cu sau perucii, oboseala fe]ei era ascuns~ de
tr~s~turi baroce, [i cel urm~tor, Ludovic al XV-lea, machiaj, ridurile gâtului de „zgarda“ din
pe care l-a prefigurat în mare m~sur~. În vremea panglici sau dantele, trupul era men]inut de
COSTUMUL ÎN STIL domniei regelui Ludovic al XV-lea (1715 – 1774) corset [i de fusta pe cercuri.
ROCOCO a ajuns la apogeu stilul rocaille sau rococo.
Cadrul artistic • Dup~ moartea Regelui Soare, CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
Pæstori pudrafli în pæduri aurite aristocra]ia francez~, p~r~sind via]a public~ de Costumul de la curte urm~rea marcarea
la Versailles, s-a refugiat în intimitatea micilor hot~rât~ a deosebirilor sociale prin forme
re[edin]e particulare împodobindu-le cu tot incomode, subliniind privilegiul inactivit~]ii
Prestigiul Fran]ei a continuat s~ se men]in~ în rafinamentul unui gust format de secole. (corset, schelete de sârm~, tocuri, peruci etc.),
moda cur]ilor regale pân~ la Revolu]ia Supradimensionarea [i pompa solemn~ a prin materialele scumpe [i mai ales prin
Francez~; în acela[i timp îns~ burghezia în stilului precedent au fost înlocuite cu un decor rafinamentul acord~rii ansamblului, folosind
ascensiune a recurs mai ales la experien]a de propor]ii mai reduse, ilustrând tendin]a de cea mai pre]uit~ calitate a aristocra]iei
Angliei, care a devenit preponderent~ în moda evaziune din realitate într-o lume de vis, de cultivate, gustul, singura inaccesibil~
de la sfâr[itul secolului. fic]iune literar~ – ca în Hotel de Soubise sau burgheziei îmbog~]ite.
Hotel Matignon din Paris. Înc~perile mici Sculptural , silueta era format~, atât în costumul
(salon, cabinet de lectur~, budoar etc.) aveau feminin cât [i în cel masculin, din alternarea
Fotoliu în stil Ludovic al XV-lea, Paris, pere]ii orna]i cu baghete u[oare, cu motive contrastant~ de sub]ieri (talie, gât, încheieturi) cu
Muzeul de Arte Decorative
sinuoase de inspira]ie vegetal~, în culori evaz~ri (poale învoalte, man[ete), prefigurând
pastelate, mobilier aurit, cu contururi curbe, tutu-ul clasic al dansatoarelor.
volume gracile, picturi, statuete sau ceasuri
evocând via]a câmpeneasc~, ]inuturi exotice
sau idile din antichitate. M~tase în stil Ludovic al XV-lea
Idealul de frumuse]e uman~ • Ca în toate
epocile de domina]ie a aristocra]iei, beneficiind
din na[tere de privilegii [i rente, vârsta
preferat~ a elegan]ilor zilei era foarte tân~r~,
aproape de adolescen]~, iar calitatea cea mai
pre]uit~ era gra]ia pus~ în valoare în dans.
În picturi de Boucher (Diana) sau de Fragonard
(Leag~nul) ca [i în statuetele de por]elan, femeia
ap~rea minion~, cu propor]ii de copil sau de
p~pu[~, cu cap rotund [i expresie de candoare
Pictural , coloritul costumului rococo era
pastelat, în nuan]e deschise, dulci, catifelate.
Materialele folosite pentru ve[minte erau
m~t~suri u[oare, uni sau cu motive florale la
dimensiuni naturale (de preferin]~ flori de
câmp ca m~ce[ul, garofi]a), legate în
buche]ele cu panglici sau pres~rate pe un
fundal de linii sinuoase.
În acord cu aluziile câmpene[ti sau exotice din
artele plastice [i decorative, costumul cuprindea
[i el podoabe evocatoare: flori, perle, pene,
blan~ etc.

COSTUMUL B ÅRB ÅTESC


P~strând piesele costumului francez precedent,
acesta [i-a pierdut severitatea [i demnitatea,
croiala accentuând gra]ia.
Capul era mic, machiajul era vizibil, feminin,

Rochie Watteau, rochie pe panier, costum b~rb~tesc de


salon, de c~l~rie, / panier, tiparul jachetei b~rb~te[ti, /
bonet~, tricorn, coc catogan, coad~

Fr. Boucher, Dejunul, 1739, Paris, Luvru


J.H. Fragonard, Leag~nul, 1767, (detaliu) Londra, col. Wallace

156
J.F. de Troy, Declara]ia de dragoste, 1731, (detaliu) Berlin, Staatliche Schlosser

157
p~rul, pudrat alb, era lins pe cre[tet, r~sucit
lateral în bucle paralele (aripi de porumbel),
strâns la spate [i legat cu o panglic~ de
m~tase (crapaude) sau prins într-un s~cule] de
m~tase. P~l~ria – tricorn – se purta mai ales
sub bra] ca s~ nu se ia pudra de pe p~r.
Pe trup, c~ma[a era vizibil~ la guler, cu jaboul
brodat cu dantele, [i la man[ete; cravata era
ca o band~ încheiat~ la spate. Vesta cu
mâneci, dar mai scurt~ [i mai u[oar~, era
brodat~, ca [i jacheta (juste-au-corps), care era
modelat~ ca o hain~ feminin~, strâns~ pe corp
(închis~ ca [i vesta doar la nasturii din talie), cu
poale evazate, sus]inute prin v~tuire cu p~r de
cal sau cu hârtie, apoi cu balene.
Pardesiul a ap~rut pe la jum~tatea secolului, sub
Jachet~ b~rb~teasc~, detaliu, secolul al XVIII-lea, Jachet~ b~rb~teasc~, detaliu, secolul al XVIII-lea,
influen]a englezeasc~, în forma redingotei,
Sankt-Petersburg, Muzeul Ermitaj Sankt-Petersburg, Muzeul Ermitaj
provenit~ din costumul de c~l~rie (riding-coat).
Pantalonii (culottes), pân~ la genunchi, erau
Jachet~ b~rb~teasc~, detaliu, secolul al XVIII-lea,
netezi, strâm]i, închi[i cu nasturi. Jachet~ b~rb~teasc~, detaliu, secolul al XVIII-lea,
Sankt-Petersburg, Muzeul Ermitaj
În picioare, ciorapii, albi, erau r~suci]i peste Sankt-Petersburg, Muzeul Ermitaj

pantalon, iar pantofii aveau toc mic, limb~


rotund~ [i cataram~.
Ca accesorii, la brâu atârnau ceasul, cheile,
pecetea [i brelocurile sun~toare.
Costumul militar avea aceea[i siluet~ ca [i cel
civil, fiind îns~ realizat din stofe trainice [i în
culori vizibile. De exemplu, regimentul de
gard~ avea tricorn cu cocard~ [i pana[, haine
albastre c~ptu[ite cu ro[u, cu poale evazate,
r~sfrânte [i prinse cu ace, ciorapii acoperi]i cu
jambiere.

COSTUMUL FEMININ
Capul p~rea mic propor]ional cu trupul.
Machiajul era artificial (cel natural fiind
considerat vulgar), cu tenul foarte alb [i obrajii
ro[ii, iar venele erau conturate cu albastru,
pentru a sugera sub]irimea pielii. Aluni]ele din
m~tase neagr~ (mu[te), lipite pe obraz pentru a
masca imperfec]iunile, au ajuns s~ alc~tuiasc~,
dup~ locul unde erau plasate, un adev~rat
limbaj, [tiut doar de îndr~gosti]i.
Coafura era strâns~, p~rul pudrat cu alb,
împodobit cu panglici, pene, flori sau bijuterii,
a[ezate asimetric, ca în China sau în Japonia. În
cas~ se purta bonet~ mic~ din pânz~ [i dantele,
iar afar~ p~l~ria de pai a p~stori]elor (bergère)
sau tricornul mic pentru c~l~rie.
Gâtul era prins în coliere-zgard~ din panglici, cu
dantele, perle etc.
Pe trup, c~ma[a era vizibil~ la decolteu [i la
man[etele tivite cu dantele. Corsetul [nuruit
strângea talia. Fusta învoalt~ era sus]inut~ de un
co[ (panier), la început din cercuri de lemn care
scâr]âiau (criardes), apoi din oase din gura
balenelor [i în sfâr[it din sârme, legate cu panglici.
Rochia avea corsajul strâns pe talie, cu decolteu
larg, mâneca pân~ la cot, cu man[ete late, iar
fusta era format~ din dou~ straturi suprapuse,
una dedesubt (jupe), alta deasupra (manteau)
deschis~ în fa]~, l~sând s~ se vad~ prima.
Pentru a permite o ]inut~ de interior mai comod~,
f~r~ corset, s-au creat diferite modele de rochii [i
halate largi, f~r~ talie (negligé), care c~deau liber
pe panier, ca „rochia Watteau”, cu spatele cutat
de pe umeri, sau alte variante numite
„innocente”, „adrienne” etc. În cas~ se mai
purta [i jacheta scurt~ olandez~. ßalul ]inea
frecvent loc de pardesiu.

Pantofi, Schonenwerd, Muzeul Bally

Fr. Boucher, Doamna de Pompadour, 1745, col. Maurice de Rotschild

159
În picioare, ciorapii erau colora]i, broda]i cu
aur [i argint, cu dantelu]e, jartiere cu
panglicu]e, pietre sau ascunzând un medalion
cu portret.
Pantofii, „Louis quinze”, foarte decolta]i,
ascu]i]i, uneori în form~ de papuc, din stof~
sau m~tase, broda]i cu pietre, aveau toc înalt,
cu contururi curbe, ca un mosor plasat sub
bolta piciorului.
Ca accesorii, geanta nu era necesar~, deoarece
în panier înc~peau buzunare adânci; evantaiul
extrem-oriental era, în schimb, instrumentul
nelipsit al jocurilor cochet~riei de salon.

Evantai, secolul al XVIII-lea

Fr. Cuvillies cel B~trân, Sala Oglinzilor, 1734, Amalienburg, Nymphenburg, München Intrarea Palatului Zwinger, Dresda, secolul al XVIII-lea
Ceas, 1765, Viena, Muzeul de Arte Decorative

ADAPTÅRI ÎN ALTE ¥ÅRI


În Germania, Palatul Zwinger din Dresda sau cel
din Nymphenburg din München erau cadre de
basm, împodobite cu oglinzi de Murano [i
por]elanuri, produse prima dat~ în Europa la
Meissen, lâng~ Dresda.
n Prusia , la curtea lui Frederic cel Mare,
În
costumul masculin avea un aspect mai
milit~resc, locul cocului luându-l coada
împletit~ pe spate, de unde numele german al
stilului rococo – Zopfstil.
ßi la Vene]ia, vestit~ prin târguri [i carnavaluri,
frecventat~ de str~ini, se purta moda francez~.
Pentru a circula f~r~ a bate la ochi, b~rba]ii, ca
[i femeile, îmbr~cau pe strad~, la orice or~,
masca, tricornul [i o cap~ larg~ din m~tase sau
dantel~ alb~ sau neagr~, cu guler („bauta”,
numit~ mai târziu „domino”).
Pe când b~rba]ii aveau masca pân~ la gur~, cu
nasul coroiat ca un cioc de pas~re, femeile o
preferau pe cea oval~, acoperind toat~ fa]a,
cu un buton ]inut între din]i.
Kändler, Figurine, por]elan de Meissen, cca. 1740, Hamburg, Kunst und Gewerbe Museum

161
Pietro Longhi, Dentistul,
1759, Milano, Muzeul Brera
Pietro Longhi, Rinocerul,
1751, Vene]ia, Ca Rezzonico
Locuin]e în Queen Anne’s Gate, secolul al XVIII-lea,
Londra, Westminster

productive, dar [i de concep]iile estetice ale


iluminismului. Enciclopedi[tii francezi, pornind
de la pre]uirea naturii [i urm~rind înl~turarea a
tot ce e nefiresc, impus de orânduirile sociale
nedrepte, au contribuit la crearea unui nou
ideal uman [i a unui nou punct de vedere
asupra costumului, sus]inând revenirea la
propor]iile naturale ale siluetei, la dimensiunile
unui om normal, robust, la o îmbr~c~minte [i
COSTUMUL ENGLEZ înc~l]~minte comode, trainice.
Redingot~, frac, rochie englezeasc~, mantou-redingot~,
diferite croieli de frac
DIN SECOLUL Ca un argument de prestigiu pentru sus]inerea
AL XVIII-LEA legitimit~]ii noilor preocup~ri era invocat
exemplul antichit~]ii, care va deveni
preponderent de-abia în timpul Revolu]iei
Haina de cælærie pe fotoliul Franceze, în moda neoclasic~. Sir Thomas Lawrence, Julius Angerstein cu so]ia sa,
Chippendale Solu]iile practice ale costumului burghez din a 1790, Paris, Luvru
doua jum~tate a secolului al XVIII-lea au fost
furnizate lumii de c~tre Anglia – care în aceast~
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Odat~ cu înt~rirea perioad~ a influen]at toate ]~rile Europei.
burgheziei, activ~ [i întreprinz~toare, costumul Jurnalul de mod~ s~pt~mânal The Lady’s
or~[ean s-a impus în Europa, determinat de Magazine avea s~ dureze din 1770 pân~ în
necesit~]ile practice, de ritmul activit~]ii 1837, urmat de The Gallery of Fashion [i altele.
În Anglia, burghezia comercial~ [i financiar~ se
manifestase ca o for]~ activ~ înc~ din secolul al
Fotoliu Chippendale, Dublin, Malahide Castle
XVII-lea, când confrunt~rile dintre monarhie [i
parlament se încheiaser~ cu îngr~direa autorit~]ii
regale. În secolul al XVIII-lea, ascensiunea
burgheziei s-a f~cut în Anglia gradat, f~r~ a se
mai ajunge la revolu]ie, ca în Fran]a. Dimpotriv~,
a existat o ac]iune concordant~ a marii burghezii
[i a nobilimii (care continua s~ conduc~
politice[te), pentru a promova expansiunea
colonial~ [i comercial~ a Marii Britanii, devenit~,
dup~ 1700, prima putere naval~ [i comercial~ a
Europei. Aceast~ situa]ie a dus la o relativ~
[tergere a deosebirilor sociale prin costum.
Cadrul artistic • În contrast cu stilul rococo,
r~spândit pe continent, în Anglia, arhitectura [i
decora]ia p~strau o linie clasic~, volume
lini[tite, contururi drepte, compozi]ii clare,
simetrice, ca în ansamblul locuin]elor din pia]a
Circus, din Bath, de arhitectul John Wood, sau
în cel din Queen Anne’s Gate, Westminster,
Londra. Mobilierul lucrat de me[teri ca Thomas
Chippendale, din lemn de mahon în culoare
natural~, mul]umea spiritul practic prin formele
robuste, iar dorin]a de elegan]~ prin profilurile
inspirate din arta rococo, gotic~ sau chinez~.
Idealul de frumuse]e uman~ • Dac~ în unele
tablouri pictori ca Gainsborough confereau
personajelor noble]ea [i elegan]a modelelor
franceze din picturile lui Watteau, majoritatea
portreti[tilor englezi ca Reynolds, Romney,
Reaburn, Hogarth conturau un ideal de
frumuse]e propriu societ~]ii engleze. Energia,
robuste]ea, o anumit~ inflexibilitate puritan~ erau
calit~]ile cele mai pre]uite, subliniate în înf~]i[area
personajelor, ale c~ror tr~s~turi nu erau deloc
idealizate, ci voit opuse artificialit~]ii aristocratice.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI


Mo[ierul (land-lord-ul) interesat de
furnizarea lânii ]es~toriilor, de exploat~rile
miniere etc., participa la aceste întreprinderi
[i recurgea la acela[i tip de vestimenta]ie ca
[i industria[ul asociat. Ajunsese chiar o
mod~ ca tinerii avu]i s~ se îmbrace
asem~n~tor cu servitorii lor.
Costumul d~dea corpului libertatea necesar~
vie]ii active (în aer liber, la c~l~rie, în ora[),
era practic, c~lduros [i rezistent. El continua
în mare m~sur~ tradi]ia costumului burghez
olandez (transmis, de altfel, direct Angliei
prin strânse leg~turi politice [i comerciale
înc~ din secolul al XVII-lea).
T. Gainsborough, Domnul [i doamna Andrews, (detaliu), 1748, Londra, National Gallery Sculptural, silueta general~ era construit~ din

165
W. Hogarth, Din C~s~toria la mod~, Contractul nup]ial, 1744, Londra, National Gallery

166
W. Hogarth, Din Cariera unui destråbålat, Orgie la han, 1735, Londra, Sir John Soane’s Museum

167
dreapt~, încre]it~ moderat. Era de obicei din
bumbac alb, u[or, nu din m~tase. Pantofii
aveau toc jos, lat, u[urând mersul.

COSTUMUL COPIILOR
Pân~ în secolul al XVIII-lea copiii erau
îmbr~ca]i aidoma ca adul]ii. Odat~ cu
dezvoltarea pedagogiei, cu r~spândirea
scrierilor unor gânditori care puneau probleme
noi de educa]ie (de exemplu John Locke,
Gânduri despre educa]ie, J.J. Rousseau, Emile
etc.), s-a creat pentru copii o îmbr~c~minte
mai comod~ (costumul gen marinar pentru
b~ie]i, dup~ 1770).
W. Hogarth, Din C~s~toria la mod~, 1744, Londra, National Gallery Costumul în stil englez, purtat de burghezia
european~, s-a r~spândit în lumea nou~,
dobândind tr~s~turi distinctive (datorate mai ales
curbe libere, ca pe vremea muschetarilor, dar c~l~rie, confec]ionat~ din stofe rezistente, solu]iilor practice adoptate) în epoca luptelor
f~r~ nota milit~reasc~, mai simpl~, de o întunecate, avea o croial~ simpl~ [i comod~, pentru independen]a Statelor Unite ale Americii.
elegan]~ mai sobr~. guler mic cu rever, mâneci tubulare, corsaj lejer
Pictural , acordurile cromatice majore se [i poale rotunjite, cu [li]uri laterale [i la spate.
opuneau celor minore, rafinate, franceze (de Pardesiul (great coat) avea form~ de redingot~,
exemplu, frac ro[u, pantalon negru, c~ma[~ uneori guler dublu. Pantalonul ajungea pân~
alb~), p~strând deseori culoarea natural~ a lânii sub genunchi. P.P. Svinin, Quakeri, 1804
sau bumbacului (rochii din stofe albe, cenu[ii În picioare se înc~l]au ciorapi albi sau negri,
sau negre). Distinc]ia social~ era realizat~ prin cizme moi sau pantofi cu cataram~.
materiale de bun~ calitate, croiala perfect~ [i Ca accesorii, bastonul civil înlocuia sabia
cur~]enia impecabil~ a hainelor. militar~.

COSTUMUL BÅRBÅTESC COSTUMUL FEMININ


Pe cap, p~rul destul de lung era l~sat liber (rar Pe cap, p~rul natural, nepudrat, era piept~nat
cu peruca aristocratic~). P~l~ria rotund~, cu bucle lungi sau conci plat l~sat pe ceaf~.
neagr~, înlocuia tricornul. Boneta se purta mai ales în interior, iar p~l~ria
Pe trup, se purta c~ma[a [i cravata alb~, mai – de pai sau fil] – cu boruri largi, pentru a ap~ra
lat~, învârtit~ de dou~-trei ori în jurul gâtului [i de soare, pe câmp sau pe strad~ peste bonet~.
înnodat~ sub b~rbie. Vesta constituia un Pe trup, c~ma[a nu se vedea deloc. Rochia,
element de fantezie, cea clasic~ era alb~, din într-un singur strat, larg~, comod~, f~r~ corset,
pichet, putea fi îns~ din materiale [i culori avea cus~tur~ în talie, a[ezat~ la locul firesc [i
diverse. Jacheta (frac), la început o hain~ de marcat~ de un cordon sau o e[arf~ lat~, [i fust~

168
J.A. Gabriel, Micul Trianon, 1762, Versailles

desferecat gândirea, cl~tinând din temelii


vechile prejudec~]i [i preg~tind prefacerile
viitoare. Ecourile rigorii ra]ionale, practicate în
Fran]a de c~tre enciclopedi[ti, au p~truns [i în
ambian]a de elegan]~ pre]ioas~ a artei curtene,
determinând o atenuare a fanteziei rococoului.
Cadrul artistic • Exemplele antichit~]ii clasice,
COSTUMUL FRANCEZ cunoscute prin s~p~turile de la Herculanum [i
ÎN STILUL Pompei, erau înglobate stilului aristocratic (ca
LUDOVIC AL XVI-LEA în Micul Trianon de arhitectul J.A. Gabriel sau
în urnele de por]elan de Sèvres etc.).
Peruca cu coræbii Determinând noul stil Ludovic al XVI-lea,
(1774-1789) liniile drepte [i formele clare, Le Clerc, Gallerie des Modes, 1778 - 1787
regulate au început din nou s~ domine în
compozi]iile fa]adelor ca [i în decora]ia
CONDI¥II DE DEZVOLTARE În a doua jum~tate interioarelor, în siluetele mobilelor sau în [i fustei, sem~nând cu ni[te baloane
a secolului al XVIII-lea, întreaga Europ~ a fost motivele ]es~turilor din m~tase, încadrând monstruoase care aveau s~ piar~ ca baloanele
str~b~tut~ de curentul iluminismului, care a ornamentele florale aliniate în [iruri m~runte. de s~pun, odat~ cu Revolu]ia Francez~.
Idealul elegan]ei era îns~ monopolul regalit~]ii [i Regina Maria Antoaneta era îmbr~cat~ de
al nobilimii [i avea s~ dispar~ odat~ cu acestea.

Interior \n stil Ludovic al XVI-lea, Versailles


CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
Tendin]a general~ de îmbinare a structurii Coafura cu corabie, desen satiric, 1789

riguroase cu decorul curtean s-a manifestat în


vestimenta]ie mai cu seam~ în hainele
b~rb~te[ti, mai accesibile unor sugestii
func]ionale. Folosind croielile practice engleze,
de „riding coat“, ve[mintele curtene erau îns~
din m~tase, brodate de mân~.
În acela[i timp, în costumul de curte feminin
din vremea reginei Maria Antoaneta au
izbucnit, nest~vilit, cele mai arogante preten]ii
de suprema]ie social~; pe m~sur~ ce justificarea
acestei superiorit~]i se dovedea mai [ubred~ în
ochii contemporanilor, regina încerca s~ se
impun~ vizual prin etalarea celor mai scumpe
bijuterii, ca [i prin umflarea volumelor capului
m~tase, brodate cu aur, argint [i paiete, cu
nasturi cu email, picta]i cu portrete etc.
Costumul militar avea acelea[i piese [i aceea[i
croial~ ca [i cel civil burghez, realizat îns~ în
culori anumite, distingând armele [i
regimentele, [i fiind împodobit cu g~ici, nasturi,
pl~ci metalice pe piept ca însemne ofi]ere[ti etc.
Majoritatea poporului, ]~r~nimea, continua s~
se îmbrace ca [i în secolele precedente, cu
ve[minte largi din ]es~turi de cas~.
Conflictul dintre haina ginga[~ de m~tase [i cea
aspr~, din stof~ întunecat~, avea s~
izbucneasc~ îns~ de-abia în anii Revolu]iei
Rochie polonez~, costum de curte feminin [i masculin, Franceze, când Maria Antoaneta a fost purtat~ M~tase în stil Ludovic al XVI-lea
caraco, / schelete (panier) sus]inând fusta, / coafur~,
pe str~zile Parisului, spre e[afod, doar în
bonet~ “à la nouvelle paysanne”, p~l~rie, boneta
”dormeuse” c~ma[~ [i bonet~ de pânz~, ca o ]~ranc~, a[a
cum a schi]at-o în fug~ pictorul, tân~r pe COSTUMUL FEMININ
atunci, Louis David. Pe cap, perucile s-au în~l]at treptat, de la un
prima creatoare înregistrat~ de istoria „toupet” pe frunte (dup~ 1760) pân~ la
costumului, Rose Bertin, care s-a bucurat de e[afodaje întrecând de 3–4 ori m~rimea
prestigiu interna]ional, datorit~ circula]iei capului, sus]inute cu vat~, ace [i ornamentate
p~pu[ilor-manechine, care-i purtau modelele în cu panglici, flori, co[ule]e, cor~bii, p~pu[ele
dimensiuni reduse. Trei saloane la Versailles etc. P~rul era pom~dat [i apoi pudrat cu f~in~
erau pline cu garderoba reginei [i se presupune sau cu cret~, extrem de greu de între]inut,
c~ ea n-ar fi ajuns la ghilotin~ dac~ nu ar fi luat f~când necesare sc~rpin~tori (ca ni[te andrele
cu ea, când a fugit, prea multe bagaje cu haine terminate cu mânu]e), iar, în Anglia, chiar
(M.Constantin, Fashion marketing, p. 9). utilizarea în timpul nop]ii a unor plase de sârm~
împotriva [oarecilor.
COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe trup, rochia de gal~ „à la française” era, ca
Pe cap, p~l~ria era modelat~ în diferite forme, pe vremea infantelor pictate de Velazquez,
nu numai în tricorn, ci [i cu borul drept în fa]~, evazat~ mai ales lateral, sus]inut~ de co[
ridicat la spate (à la valaque) etc. (panier). Corsajul cu talia ]eap~n~, pe corset,
Pe trup, hainele erau mai sobre decât înainte, era alungit în fa]~, în unghi exagerat de lung,
f~r~ talie marcat~, p~strându-[i în ]inuta de iar fusta era bogat ornamentat~ cu volane,
curte ]es~turile pre]ioase [i coloritul delicat. dantele, panglici [i ghirlande. Materialele
Croiala relua modelele engleze, de frac (frac à folosite erau pre]ioase [i delicate: satinuri,
la française), iar redingota, alt~dat~ pardesiu, a catifele, m~tase cu broderii, dantele, iar
început s~ fie folosit~ drept jachet~. nuan]ele subtile erau denumite de poe]i
În picioare se purtau aceia[i pantofi sau cizme. „coaps~ de nimf~”, „maimu]~ otr~vit~”,
Toate aceste ve[minte erau îns~ executate din G. Drouais, Contele de Vaudreuil, 1758, Luvru „spinare de purice” etc.

170
Fr. Goya, Umbrela, 1777, Madrid, Prado

171
J.B. S. Chardin, Toaleta de diminea]~,detaliu, Influen]a costumului burghez s-a manifestat
1741, Stockholm, Muzeul Na]ional
prin adoptarea unor croieli mai comode, cum
erau rochia larg~, pe panier, dar f~r~ corset
(négligé).
Dup~ ce a atins lungimea maxim~, panierul s-a
scurtat pân~ la genunchi (demi-panier,
continuat de un volan) sau s-a redus la dou~
fragmente laterale (considerations), unele
dintre ele pliante, ca strapontinele, pentru a
u[ura intrarea pe u[~. În via]a zilnic~ panierul
era înlocuit fie de draparea pe [olduri a
mantoului, cu poalele vârâte în buzunare sau
încre]ite cu dou~ [nururi, „à la polonaise”, fie
de acumularea la spate a l~rgimii fustei,
sus]inut~ de ultimul vestigiu al panierului, o
pern~ dorsal~ („cul de crin” sau „cul de Paris”)
în rochia „à l’anglaise”.

J.B.S. Chardin, Guvernanta, detaliu,


1739, Cheshire, Tatton Park

172
Costumul feminin burghez era mai practic
[i comod.
Pe cap, dup~ moda englez~, p~rul natural era
strâns în coc sau l~sat în bucle lungi, iar p~l~ria de
pai, mare, cu panglici [i pene, prelua amploarea [i
complica]ia coafurilor.
Pe trup, mantoul imita redingota, îmbr~cat fie
deschis, fie închis cu nasturi pân~ jos. Se purta
mult [i jacheta scurt~, corespunz~toare celei
b~rb~te[ti; spre deosebire de cea olandez~ din
secolul al XVII-lea, mai larg~, cea francez~, numit~
de obicei „caraco”, era strâns~ pe corp, cu poale
cutate la spate, cu revere pe piept [i mâneci lungi.
¥inuta de c~l~rie imita pe cea b~rb~teasc~: vest~
[i redingot~, cravat~, p~l~rie [i baston.
În mediile me[te[ug~re[ti erau obi[nuite piesele
de costum tipice gospodinei: boneta, broboada
acoperind decolteul, [i [or]ul de pânz~ apretat~,
a[a cum apar în picturile lui Chardin.

Louis David, Maria Antoaneta spre e[afod, 1789 J.B.S. Chardin, Rug~ciunea la mas~, detaliu,
1740 Paris, Luvru
Levni, Sultanul Ahmed al III-lea, miniatur~,
detaliu, 1730, din N. Atasoi,
„A garden for the sultan”
Turbane turce[ti de padi[ah, c~pitan de ieniceri, mare
vizir, ofi]er al g~rzii de onoare, general al arsenalului strâns pe corp decât cel b~rb~tesc,
ornamentat cu dantel~ lucrat~ cu acul (oya sau
bibil), iar pentru strad~, peste acesta se punea
un altul – bini[, feregea sau giubea –, iar
obrazul era acoperit cu un v~l de muselin~
alb~ (ya[mac).
(c~ma[~, entari, bini[, djupeh, caftan etc.), de Ornamentele turce[ti au suferit unele
COSTUMUL IMPERIULUI sub care nu se vedeau aproape deloc [alvarii influen]e rococo, pe broderiile cu fir auriu pe
OTOMAN ÎN SECOLUL foarte largi, permi]ând a[ezarea pe jos, turce[te. catifea vi[inie ap~rând buchete de roze [i
AL XVIII-LEA Înc~l]~mintea pentru [ederea pe canapea consta lalele, ca pe rochiile de nunt~ p~strate în
din ciorapi de piele cusu]i de pantaloni (me[i), costumele populare.
Turbane øi øalvari peste care, prin cas~ se \nc~l]au papuci f~r~
spate, iar afar~, cizme.
Costumul militar al c~l~re]ilor, pede[trilor sau
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Imperiul Otoman marinarilor p~stra formele dominant
st~pânea înc~ sud-estul Europei, dar, dup~ sferoidale \n turbanul de pe cap [i \n [alvarii
cum scria Dimitrie Cantemir, se afla în declin. bufan]i, doar pentru comandan]i. ¥inuta
Costumul p~stra formele tradi]ionale, marcând intermediar~ a unor ofi]eri consta din
Ofi]er [i marinar turc, secolul al XVIII-lea, din Brindisi,
deosebirea musulmanilor de lumea apusean~. suprapunerea mai pu]in obi[nuit~ a unor Musée des Anciens Costumes Turcs
Idealul de frumuse]e era cel al st~pânitorului, haine scurte peste altele lungi, ca jacheta -
supradimensionat, umflat ca un balon. cepchen peste caftan.
Sculptural, volumele erau modelate c~tre sfer~ Solda]ii, ca [i muncitorii [i ]~ranii aveau o
(atât \n turbane, cât [i \n [alvarii bufan]i sau \n siluet~ mai tinereasc~, subliniind [i p~r]i mai
mantiile largi), sporind efectul de mas~ prin sub]iri ale trupului: gâtul (vizibil prin lipsa
culoarea uniform~ a unor suprafe]e \ntinse. b~rbii) [i mijlocul (strâns \n brâu).
Paleta coloristic~ era dominat~ de tonuri dulci
de floare: roz, mov, bleu, verde. COSTUMUL FEMININ
Materialele scumpe slujeau la deosebirea Costumul musulmanelor oscila între extreme:
st~rilor privilegiate. ascunderea total~ în public prin feregea [i
desvelirea în intimitate, unde \ntreaga ]inut~
COSTUMUL BÅRBÅTESC exalta caracterele specific feminine: p~rul
Acesta depindea de func]ie [i rang. lung, sânii, [oldurile, gra]ia mi[c~rilor.
În costumul demnitarilor supradimensionarea Ve[mintele puneau \n valoare opulen]a
era realizat~ pe vertical~ prin amplificarea formelor, conturate de curbe largi, rotunjite
capului cu ajutorul turbanului care anun]a de faldurile libere ale bluzei [i [alvarilor, pe
func]ia, pe când rolul b~rbii mari, rotunjite era de când \ncheieturile erau sub]iate prin \ncre]irea
a l~]i por]iunea gâtului. la extremit~]i a mânecilor [i a pantalonilor.
Pe trup erau suprapuse mai multe ve[minte largi, Peste aceast~ ]inut~ sumar~, \n interior se
cu croial~ de caftan, mai lungi sau mai scurte purta un entari lung cu croial~ de caftan, mai

175
COSTUMUL ÎN
¥ÅRILE ROMÂNE
ÎN SECOLUL
AL XVIII-LEA stânga sus
Ch. Doussault, Boierul Iordache Filipescu, 1843, gravur~
ßI LA Ch. Doussault, Bucure[ti în 1841, gravur~

ÎNCEPUTUL SECOLULUI
AL XIX-LEA
domneasc~ era format~ din mercenari arn~u]i Domnitor fanariot, boieroaic~ din secolul al XVIII-lea,
Giubele øi cepchene (albanezi), proveni]i din Peninsula Balcanic~. boier, domni]~, arn~ut începutul secolul al XIX-lea, /
croiala anteriului, feregelii [i cepchenului, / calpac de
În tot acest timp, Transilvania, înglobat~ din mare ban, i[lic de mare logof~t, cu cuib de rândunic~ de
1699 Imperiului habsburgic, a fost larg deschis~ boier de starea I, în tobå de boier de starea a II-a, de
CONDI¥II DE DEZVOLTARE negustor cu pern~, de negustora[
curentelor artei apusene, înlesnind, prin
În secolul al XVIII-lea (dup~ 1711 - 1716 [i pân~ leg~turile cu ]~rile surori de peste Carpa]i,
la 1821), în ¥ara Româneasc~ [i în Moldova au p~trunderea acestora [i în ¥~rile Române.
domnit principii fanario]i, greci cre[tini din Cadrul artistic • În Transilvania, barocul
Istanbul, numi]i de cârmuitorii Imperiului întârziat era bogat reprezentat de numeroase
turcesc. Contribu]iile, presta]iile [i darurile c~tre catedrale, ca [i de palate (cum era cel episcopal
puterea suzeran~ [i demnitarii ei cre[teau din Oradea, Banffy din Cluj sau Bruckenthal din
periodic, având ca urmare o tot mai accentuat~ Sibiu), evoluând c~tre simplificare în stilul
exploatare a celor dou~ ]~ri. neoclasic (de exemplu palatul Teleky din Cluj).
Cur]ii [i organelor administrative le era impus atât În ¥ara Româneasc~ sau în Moldova, în epoca
modul de via]~, cât [i portul constantinopolitan, fanariot~, s-au cl~dit unele case în stil turcesc,
ca o dovad~ a adeziunii politice, iar garda pentru traiul tihnit, pe canapele cu covoare [i

176
CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
Silueta domnitorilor [i boierilor era
impun~toare [i greoaie, oriental~, cea a
doamnelor supl~, dup~ moda apusean~.
Idealul uman • Pe teritoriul ]~rii noastre se
înfruntau concep]iile diametral opuse ale
R~s~ritului [i Apusului. În ¥ara Româneasc~ [i
Moldova, protipendada cultiva idealul de
frumuse]e otoman, cu silueta supra-
dimensionat~ sferoidal prin turban, haine
ample suprapuse, [alvari, potrivite inactivit~]ii
fizice [i a[ez~rii pe perne turce[ti.
În secolul al XVIII-lea, Transilvania cuno[tea mai
îndeaproape unele modele apusene, în mediile
aristocratice fiind apreciat idealul stilului
Logof~tul Petrache, Erotocritul, cca.1787, Bucure[ti, A. Bouquet, Doroban]i din Romana]i,
Academia Român~, Cabinetul de Stampe rococo, cu înf~]i[are pre]ioas~, rafinat~, Târgovi[te, Slatina, 1848
artificial~, uzând de machiaj, peruci albe,
corsete etc. (de exemplu, portretul baronului
perne moi, ca [i pentru desf~tarea sub umbrare Bruckental), pe când burghezia prefera stilul de blan~. De pantalonii bufan]i ([alvari), ro[ii,
sau chio[curi, în parfumul de trandafiri [i englez, sportiv, comod [i practic, îmbr~când erau cusu]i ciorapi de piele, purta]i în picioare
chiparoase (Casa Hagi Prodan din Ploie[ti). costume de c~l~rie [i rochii simple de lân~. prin cas~ în papuci sau c~lare, sub cizme.
În stilul tradi]ional au fost ridicate edificii Ecourile idealului de frumuse]e neoclasic au Osta[ii mercenari, arn~u]i, (albanezi, sârbi,
domne[ti somptuoase, ca M~n~stirea V~c~re[ti, ajuns [i pe meleagurile noastre în ultimii ani ai bulgari etc.), din garda domnitorilor purtau pe
[i biserici mici, provinciale, ctitorii boiere[ti sau secolului, mai ales prin refugia]ii [i dasc~lii cap turban (cealma), pe trup, peste c~ma[~, ilice
negustore[ti. francezi. [i jachete scurte, unele f~r~ mâneci, altele cu
Deosebit de original~ a fost adaptarea la via]a mâneci despicate, care puteau fi închise cu
citadin~ a stilului popular, prin închiderea cu COSTUMUL BÅRBÅTESC nasturi sau l~sate s~ fluture în vânt, (cepchen),
geamuri a pridvorului, rezultând galerii de La suirea pe tron, domnitorul primea de la Înalta [alvari strân[i pe pulpe (poturi) sau fustanela
sticl~, (ca în Casa Melic din Bucure[ti). În zonele Poart~ cuca cu pene în evantai (asem~n~toare cu plisat~, jambiere [i pantofi r~scroi]i (iminei).
rurale s-au ridicat case boiere[ti interpretând, în p~l~ria cu coad~ de p~un din costumul popular Costumele lor, confec]ionate în ateliere speciale,
continuare, arhitectura brâncoveneasc~. din Bistri]a-N~s~ud), caftanul [i sabia. care produceau pentru toat~ Peninsula
Portul boierilor: Pe cap, turbanul era de obicei Balcanic~, erau brodate neasemuit de bogat cu
înlocuit cu i[licul din blan~ lipit~ pe carton, cu fir, cu [nururi [i cu galoane aurii, iar armele erau
Pung~-ciorap pentru bani, secolul al XVIII-lea, Muzeul form~ [i culoare diferite dup~ rang. încrustate cu argint [i filde[.
Municipiului Bucure[ti Unele croieli [i motive decorative au fost
Pe trup se suprapuneau, dup~ obiceiul oriental,
mai multe haine lungi [i scurte îmbl~nite. p~strate, într-o form~ popular~, în ve[mintele
Grigore Alexandru Ghica [i Alexandru Moruzi mili]iei na]ionale rurale a doroban]ilor, apoi mai
îmbr~cau peste anterie haine cu mâneci pân~ la târziu, în cele ale surugiilor care mânau
cot, tivite cu hermin~, [i deasupra altele mai diligen]ele, pân~ la înlocuirea lor cu calea ferat~.
lungi cu mâneci mai scurte, cu guler lat [i tivuri

177
COSTUMUL FEMININ
Deosebit de elegante erau costumele
doamnelor [i boieroaicelor, care, neavând
func]ii publice erau receptive fa]~ de moda
apusean~. Purtau pe cap c~ciuli]e rotunde de
blan~, pe trup rochii decoltate din m~tase, cu
v~l drapat pe piept, închise cu nasturi în fa]~,
acoperite cu haine mai lungi sau mai scurte din
brocart sau catifea, îmbl~nite, croite pe corp [i
cu man[ete late, [i în picioare pantofi cu toc.
Dac~ domnitorii str~ini ai ¥~rilor Române [i cei
din preajma lor purtau ve[minte aduse din
Turcia, iar arn~u]ii veneau cu echipamentul
confec]ionat în ateliere albaneze [i
macedonene, num~rul costumelor stråine era
restrâns fa]~ de majoritatea popula]iei,
credincioas~ vechiului port [i care i-a asigurat
permanen]a.

Costum de domni]~, secolul al XVIII-lea,


Muzeul Municipiului Bucure[ti

Hain~ cu cepchen, secolul al XIX-lea, Muzeul Municipiului Bucure[ti


COSTUMUL POPULAR
Criticul ßtefan Neni]escu explica, în 1929,
fenomenul conserv~rii specificului na]ional în
arta popular~ româneasc~ a secolului XVIII-lea
prin refuzul ]~ranilor de a accepta modelele
orientale impuse de Imperiul otoman domnilor
fanario]i [i demnitarilor, preferând s~ copieze
straiele din b~trâni, înc~rcate de amintiri,
evocând trecutul, func]ionând ca ni[te
stindarde.
Asimiland influen]ele, portul s~tenilor a
acceptat, astfel, din repertoriul otoman doar
pu]ine croieli ale
unor haine suplimentare, ca giubeaua,
remodelându-le îns~ sculptural c~tre volume
lini[tite, cilindrice [i transformând broderiile
turce[ti cu volute moi, de tip baroc oriental, în
spiritul geometriz~rii [i abstractiz~rii specifice
întregii noastre arte decorative. Transpunerea
în materiale locale, pânza de in sau cânep~
sau stofa de lân~ de culoare natural~, mai ales
alb~, [i înlocuirea firului auriu cu lâna sau
bumbacul colorate au determinat o inversare
a raporturilor cromatice.

Transpunerea modelului hainei turce[ti (aflat~ la Muzeul


Municipiului Bucure[ti) în portul popular românesc
(ctitor, 1856, biserica Cornetu-Schela, jud.Gorj, Oltenia)

P~l~rie cu coad~ de p~un, Bistri]a N~s~ud,


secolul al XIX-lea, Bucure[ti, Muzeul Satului

179
J.L. David,
Încoronarea lui Napoleon, detaliu,
1804, Paris, Luvru
COSTUMUL ÎN SECOLUL
AL XIX-LEA
„sans-culotte” (purtând în locul pantalonilor oferit~ privitorilor nu numai o pild~ de virtute
scur]i pân~ la genunchi – culotte – pantaloni cet~]eneasc~ [i eroism, de subordonare a
marin~re[ti lungi [i largi). Ve[mintele sale intereselor personale celor ale patriei, dar [i
s~r~c~cioase, disparate, de ]~ran-soldat, modele de frumuse]e robust~, natural~, în
contrastau puternic cu elegan]a aristocra]iei sensul dezvolt~rii armonioase de ansamblu a
detronate. întregii fiin]e, potrivit principiilor umaniste,
democratice ale Romei republicane.
Sans-culotte COSTUMUL PLEBEU Se descoperea frumuse]ea trupului pe care,
Pe cap, cu p~rul natural lung, zbârlit, bicornul deseori, sculptorii îl reprezentau nud sau cu
era deseori înlocuit de boneta frigian~ ro[ie ve[minte care nu trebuiau s~-l ascund~, ci s~-l arate.
(semn distinctiv al sclavilor din galere; aceasta Antonio Canova îl înf~]i[a pe Napoleon, ca [i pe
fusese adus~ la Paris de marinarii revolu]ionari sora acestuia, Pauline Bonaparte, ca pe zeii antici.
în 1792).
Pe trup, c~ma[a era deschis~ la piept, uneori cu CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
fular, [i peste ea se îmbr~ca vesta scurt~, apoi Influen]a artei antice, cunoscut~ mai ales prin
jacheta (fie redingota brun~, fie haina militar~ cu statuara greco-roman~, a devenit hot~râtoare
nasturi de metal, fie bluza ]~r~neasc~), iar atât pentru structura corpului în propor]ii [i
pantalonul era lung, cilindric, purtat la început de dimensiuni, cât [i pentru realizarea costumului:
COSTUMUL EUROPEAN matelo]i [i muncitori (numele vine de la
ÎN PRIMUL SFERT AL personajul Pantalone din Comedia italian~).
SECOLULUI AL XIX-LEA În picioare se înc~l]au deseori sabo]i ]~r~ne[ti.
Debucourt, Conversa]ie misterioas~, gravur~ din
Modes et Manieres du Jour, 1798 - 1808
Sans-culottes au lansat moda „neglijent~” (sau
De la neoclasicism la empire „sans façon”) care, la acea dat~, nu putea s~
]in~ mult~ vreme.

COSTUMUL BURGHEZ
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Poate c~ niciodat~ Când, printre m~surile revolu]ionare, Adunarea
schimb~rile vestimentare nu au fost mai rapide Na]ional~ a desfiin]at diferen]ierile costumare
[i mai radicale decât în Fran]a la finele secolului pe st~ri, burghezia, datorit~ ascendentului ei
al XVIII-lea. În focul revolu]iei, peste noapte, a politic, [i-a impus stilul vestimentar (de tip
încetat s~ mai fie admirat nobilul pudrat, englez – frac negru, p~l~rie rotund~ etc.).
purtându-[i cu gra]ie jacheta de satin brodat~ Tricolorul era arborat cu ostenta]ie: uniforma
cu aur, iar eroul zilei a devenit cet~]eanul G~rzii Na]ionale era tricolor~ (jacheta albastr~
obi[nuit care arbora cu mândrie cocarda cu revere ro[ii, vesta [i pantalonii albi), se purta
tricolor~ pe bluza de lucru. cocard~ tricolor~ la costumul civil, ca [i veste
sau ciorapi tricolori.
C O S T U M U L Î N T I M P U L R E V O L U ¥ IEI Noul ideal al revolu]ionarilor, preg~tit în epoca
DE LA 1789 iluminismului de genera]ia enciclopedi[tilor, a
A ap~rut pe scena istoriei o nou~ ]inut~, cea a fost întrupat în opere de art~ ca picturile lui
republicanului plebeu, numit de obicei Louis David. În Lupta Hora]ilor cu Curia]ii era

182
îmbog~]i]i de r~zboi, care arborau cele mai
îndr~zne]e inova]ii, pân~ la bizarerie [i
caricatur~, [i de aceea erau numi]i „incroyables”
(sau „invisibles“) [i „merveilleuses”.

COSTUMUL BÃRBÃTESC
Silueta unui „incroyable” se opunea celei
aristocratice, elegante [i gra]ioase, printr-o carur~
masiv~ – ob]inut~ prin v~tuiri, suprapunerea mai
multor veste cu gulere r~sfrânte pe piept, pulpe
false (cu bure]i sub ciorapi) etc. – [i un voit aer de
brutalitate – dat de p~rul zburlit, bastonul cu
noduri etc.
L. David, Proiect de costum pentru cet~]eanul francez,
Anonim, Robespierre, 1792, Paris, Muzeul Carnavalet Capul ap~rea voluminos prin p~rul tuns neregulat, Paris, Biblioteca Na]ional~
la început lung, în „urechi de câine”, mai târziu
scurt, ca la statuile romane, „à la Titus”. Bicornul
silueta feminin~ tindea s~ semene cu cea a unei enorm era a[ezat diagonal sau lateral. De origine
statui de marmur~ a zei]ei Venus, prin drapajul englez~, p~l~ria rotund~ cu boruri mari a evoluat COSTUMUL FEMININ
din ]es~turi albe, transparente, mulând corpul, c~tre cilindru. Îmbr~c~mintea unei ”merveilleuse” punea în
pe când cea b~rb~teasc~ adopta forme Pe trup, c~ma[a se vedea doar la cele dou~ col]uri valoare silueta sub]ire ca o coloan~, folosind
herculeene. ale gulerului, împinse pân~ la gur~ de cravata ca un draparea unor ]es~turi u[oare (în rochie, [al,
În 1793, Louis David a primit comanda s~ [al r~sucit de [ase ori în jurul gâtului, pe care îl turban); era ieftin~, dar nepractic~.
proiecteze costumele noii societ~]i franceze, f~r~ îngro[a acoperind fa]a (invisibles). Vestele erau
deosebiri de rang. Pentru cet~]enii obi[nui]i el a vizibile prin reverele imense, triunghiulare, iar haina Hercule, idealul masculin pentru Incroyable
desenat o jachet~ ca o redingot~ larg~, peste era încheiat~ strâmb, sugerând neglijen]~. Fracul
pantaloni lungi, strâm]i, [i cizme scurte, singura sau redingota lung~ avea umerii v~tui]i, ridica]i,
podoab~ fiind e[arfa brodat~ cu deviza gulerul pân~ la urechi. Pardesiul sau capa putea
„Libertate, Egalitate, Fraternitate”. Cei cu func]ii avea, de asemenea, dou~-trei gulere-pelerin~.
oficiale aveau [i o manta lung~, [i o caschet~ cu Pantalonii pân~ sub genunchi (încheia]i jos cu
cozorocul ridicat [i cu un smoc de pene. nasturi), din piele g~lbuie sau stof~ de culoare mai
Ideea uniformei, în care toga antic~ se asocia cu deschis~ decât haina, erau ridica]i pân~ la subsuori.
penele [i cizmele secolului al XVIII-lea, nu a În picioare se purtau ciorapi, de obicei albi, [i cizme
prins îns~, artistul mul]umindu-se s~ creeze sau pantofi decolta]i „escarpins”.
costuma]ia figuran]ilor la serb~rile publice Principalul accesoriu era bastonul ca o bât~. Ca
organizate în cinstea revolu]iei. urmare a r~sturn~rilor sociale, ]es~turile în dungi,
alt~dat~ semn distinctiv al repudia]ilor (lepro[i sau
COSTUMUL ÎN STIL ”DIRECTOIRE” pu[c~ria[i) sau subalternilor (vesta lacheilor) au
Între 1795-1800, tendin]ele antichizante venit la mod~, fiind arborate [i pe steagul SUA,
semnalate au atins punctul culminant, fiind care în ace[ti ani [i-au cucerit independen]a (M.
exagerate în costumele elegan]ilor zilei, Pastoureau, L’Etoffe du diable).

183
Accesoriile erau br~]~rile [i inelele la mâini [i la
picioare, geanta în form~ de urn~ antic~, m~nu[ile
peste cot, man[onul [i umbrela.

COSTUMUL ÎN STIL „EMPIRE”


Acesta a reprezentat faza urm~toare de evolu]ie
a tipurilor de mai sus, în noile condi]ii ale
Imperiului Napoleonian.
Cadrul artistic • În arhitectur~ [i decora]ie, stilul
„Empire” se distingea prin dimensiunile colosale
[i bog~]ia ornamentelor de la curte, dar [i prin
aerul de severitate milit~reasc~, inspirându-se din
arta Romei imperiale (ca în Arcul de Triumf din
Place de L’Étoile, de arhitectul Chalgrin) [i cu
Junona, idealul feminin [i silueta unei merveilleuse unele sugestii egiptene (ca în interioarele Prudhon, Joséphine, 1805, Paris, Luvru, detaliu
Palatului Beauharnais sau de la Malmaison, de
arhitec]ii Percier [i Fontaine).
Pe cap, p~rul era coafat cu coc în stil antic sau tuns
„à la Titus”, împodobit cu panglici sau diademe, J.L. David, Madame Recamier, 1800, Paris, Luvru

sau era acoperit cu o peruc~ blond~ ,,à la


Berenice”. Turbanul era la mod~, ca [i [alul
oriental, mai ales dup~ campania armatelor
napoleoniene în Egipt. P~l~ria era redus~, cu bor
în fa]~ ca un cozoroc (asem~n~toare caschetei de
jockey englez), pentru a proteja pielea
„marmorean~” a obrazului.
Pe trup, rochia-tunic~ era sub]ire, str~vezie, alb~
din muselin, batist, poplin sau tul, mulându-se pe
corpul f~r~ corset (se purta deseori peste un tricou
de culoarea pielii). Uneori, avea pe poale o fent~
pân~ la genunchi. Talia ridicat~ era marcat~ de o
panglic~. Mânecile lipseau sau erau foarte
scurte. „Moda dezbr~cat~” predispunea deseori
la r~ceal~, denumit~ în Germania
„Musselinkrankheit” (boala muselinei). ßalul de
ca[mir ro[u completa ]inuta.
În picioare se purtau sandale sau balerini f~r~ toc,
lega]i cu panglici r~sucite [i încruci[ate pe gambe.
Doamna Recamier apare în portretele pictate de
Louis David [i de Gerard cu picioarele goale.

184
Femeile, deseori de origine modest~, ca
Madame Sans-Gène, erau îmbr~cate de case de
mod~, furnizând [i toate accesoriile, [i chiar
parfumul. Creatorul Leroy, renumit pentru
pre]urile sale excesive, lucra [i pentru
împ~r~teasa Joséphine.

COSTUMUL BÅRBÅTESC
În costumul „Empire” domina uniforma, ]inuta
de gal~ împrumutând unele elemente
Chalgrin, Arcul de Triumf al Stelei, 1806, Paris costumului curtean prerevolu]ionar.
Pe cap se purta bicornul a[ezat frontal, l~]ind Costume \n stil „Empire”
silueta, pe când englezii, ca Wellington, îl
CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI purtau antero-posterior.
Pentru ceremonia încoron~rii, aceia[i arhitec]i Pe trup, c~ma[~ cu jaboul de dantel~, vest~ ve[minte de bun~ calitate [i irepro[abil croite,
au desenat uniformele de gal~, iar pictorul lung~ [i jachet~ cu guler înalt, brodate, [i dar de mare sobrietate, deloc b~t~toare la ochi.
Isabey rochiile doamnelor. Napoleon a impus pantaloni pân~ la genunchi, din atlaz alb, iar
cur]ii sale un costum de ceremonie în picioare ciorapi albi [i pantofi sau cizme.
reprezentativ, de o mare bog~]ie. J.B. Isabey,
COSTUMUL FEMININ Napoleon în uniforma regimentului de gard~
Se p~stra silueta de coloan~, talia ridicat~, dar
Camera Împ~r~tesei Joséphine la Malmaison, stil „Empire“
ve[mintele erau rigide, nedrapate, realizate din
m~tase grea cu broderii din fir, cu paiete [i
pietre, cu guler mare de dantel~ scrobit~.
Trena, folosit~ drept [al, putea fi prins~ în talie
cu nasturi [i montat~ în anticamer~.
La începutul secolului al XIX-lea a revenit la mod~
catifeaua, albul a f~cut loc culorilor saturate (ca
vi[iniul); mânecile, seara scurte [i bufante, erau în
restul zilei lungi, tubulare. Peste rochie se îmbr~ca
o jachet~ scurt~, pân~ la talia ridicat~, cu mâneci,
denumit~ „spencer”.
Mantourile preluau sugestii masculine în
redingote (capote sau douillete) eventual
îmbl~nite (poloneze).
Costumul obi[nuit s-a adaptat vie]ii active,
se folosea stofa mai groas~, rochiile aveau
mâneci lungi etc.
Prevala concep]ia englezeasc~ asupra
elegan]ei, în]eleas~ ca rezultat al asort~rii unor

185
Fr. Goya, Familia regelui Carol al IV-lea, 1800, Madrid, Prado

186
Ingres, Doamna Rivière, 1805, Paris, Luvru

187
C. Barry, Parlamentul din Londra, 1840

Romantismul a însemnat în primul rând lupta


pentru libertate: „Libertate în arte, libertate în
societate, iat~ dublul stindard care une[te, cu
COSTUMUL pu]ine excep]ii, tot tineretul de azi”, spunea
ÎN CEL DE-AL DOILEA Victor Hugo.
Luptând pe baricadele Parisului la 1830, pe cele
SFERT AL SECOLULUI din întreaga Europ~ la 1848, tân~ra genera]ie,
AL XlX-LEA în frunte cu arti[ti ca Delacroix, exprima [i în
literatur~ sau în muzic~ izbucnirea for]ei
Suflete romantice în saloane Biedermeier creatoare în lupta cu constrângerile vechilor
legi sociale [i sisteme de gândire.
Pledând pentru intensa tr~ire a vie]ii cu toate
CONDI¥II DE DEZVOLTARE C~derea Imperiului resursele de pasiune [i imagina]ie ale sufletului,
napoleonian, în 1815, a declan[at pe plan romantismul deschidea asupra lumii o
european o reac]ie general~ împotriva stilului perspectiv~ nou~, ascu]ind sensibilitatea în fa]a E. Delacroix, Chopin, 1838, Paris, Luvru
imperial francez; dup~ Congresul de la Viena, naturii. În locul sentimentului de automul]umire
moda a fost lansat~ de fo[tii adversari ai clasic~ se trezea fiorul în fa]a imensit~]ii firii, ca
Fran]ei, ca Anglia sau Germania, fiind doar [i a scurgerii neîncetate a timpului. Ridicându-se Londra sau cel de la Budapesta, unii sugerau [i
perfec]ionat~ în atelierele pariziene. împotriva a tot ce era static, înghe]at [i în]epenit crearea unor costume inspirate din cele ale
în vechile orânduiri, genera]ia romanticilor se cavalerilor medievali (ca Ernst Moritz Arndt).
opunea, firesc, viziunii clasice, cultului În modelarea cadrului ambiental a ap~rut un
antichit~]ii, promovate de imperiu, prin care nou ideal de via]å, cel al burgheziei, ajuns~ de-
Scaun Biedermeier, colec]ia autorului dorise s~-[i statorniceasc~ definitiv domina]ia, abia acum s~-[i impun~ gustul. În Fran]a, regele
proclamând frumuse]ea ideal~ ca etern~. Ludovic Filip era supranumit regele burghez, [i
Cadrul artistic creat în acest timp a exprimat locuin]a ca [i îmbr~c~mintea sa [i a familiei sale
opozi]ia împotriva anticomaniei, înlocuit~ cu erau într-adev~r de o simplitate ce contrasta
admira]ia pentru formele trecutului na]ional, frapant cu fastul regal al secolului al XVIII-lea.
redescoperit în sursele evului mediu sau ale Stilul burghez propriu-zis s-a cristalizat în decora]ia
Rena[terii. de interior din ]~rile germanice în stilul
În arhitectur~ se imitau exemple gotice [i Biedermeier. Denumirea, dat~ la început în
renascentiste, cu unele tr~s~turi baroce- derâdere, definea o ambian]~ pl~cut~,
rococo, alc~tuind „stilul trubadur” confortabil~, destinat~ în primul rând vie]ii de
(de exemplu biserica Sainte-Clotilde din Paris, familie din mediile or~[ene[ti îndestulate. Mobila,
1846). În epoca în care în toat~ Europa se ridicau cu contururi curbe, era din lemn de esen]e mai
construc]ii m~re]e în stil gotic, ca Parlamentul din ieftine, f~r~ aplica]ii de bronz. Ilustrând [i de ast~
Coafur~ [i p~l~rie feminin~, rochie de bal, costum de c~l~rie, feti]~, b~trân~ cu mantil~, pelerin~, redingot~, frac, habit, pelerin~, p~l~rie tare [i p~l~ria moale a pa[opti[tilor

dat~ mularea scaunului dup~ forma trupului [i a CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI orizontale [i maxilare puternice, de tigru (ca
costumului, sp~tarul Biedermeier imita rotunjimea Moda oscila în aceast~ epoc~ între dou~ limite Robespierre sau Danton), în vremea luptelor de
umerilor [i talia sub]ire, cerute de mod~; netapisat, extreme: concep]ia englez~ asupra elegan]ei, eliberare na]ional~ [i social~ din 1830–1848 primele
el delimita un spa]iu gol ca pentru a servi nu unui care nu trebuia s~ bat~ la ochi, [i crea]iile roluri par s~ fi fost jucate de vizionari ai viitorului,
om real, ci unei fantasme. De asemenea, perdelele fanteziste ale arti[tilor, între gustul burghez sensibili [i pasiona]i, gata s~ se sacrifice în numele
de tul de la ferestre, cu drapaje suprapuse, reluau care punea accentul pe aspectul comun, banal unui ideal de libertate. Poe]ii Fran]ei, Victor Hugo,
curbele fustelor învoalte, vaporoase. [i cel artistic romantic, urm~rind s~ Lamartine, Musset, Chateaubriand ar~tau, to]i, în
Idealul de frumuse]e • Manifestându-se în scandalizeze burghezia. anii tinere]ii ca ni[te apari]ii îngere[ti, cu figuri
literatur~, muzic~ sau artele plastice, curentul Dac~ în anii sângero[i ai Revolu]iei Franceze scena prelungi [i înguste, ochi mari [i încerc~na]i de veghe.
romantic a marcat [i viziunea asupra omului, istoriei fusese dominat~ de oameni duri, cu fe]e Eroul romantic era îns~ deseori un înfrânt, a[a
pe care costumul a urm~rit s~ o realizeze cum era descris de Chateaubriand: „imaginea
practic.Femeia romantic~ era „un suflet f~r~ unui nefericit [i bolnav, cu [uvi]e de p~r în vânt,
trup”, un înger, iar costuma]ia urm~rea s~ privirea adânc~, sublim~, r~t~cit~, fatal~, buze
transforme fiin]a vie într-un vis f~r~ substan]~, contractate de dispre]ul pentru specia uman~,
rod al fanteziei. inima plictisit~, byronian~, înecat~ în dezgustul
Frumuse]ea b~rb~teasc~, în viziunea [i misterul existen]ei.”
romantismului, era determinat~ în primul rând Între anii 1830-1834, pictorul Gavarni a
de o intens~ via]~ spiritual~, pus~ în valoare publicat Journal des gens du monde la care au
printr-o relativ~ fragilitate fizic~. colaborat Alfred de Vigny [i Alexandre Dumas.
De fapt, tonul modei îl d~deau ]~rile cu veche Arti[tii d~deau tonul pentru o vestimenta]ie
tradi]ie burghez~, ca Anglia, care transmisese extravagant~, care-[i g~sea aplicarea mai ales în
cu un secol mai devreme stilul land-lordului baluri mascate sau în ]inuta de interior. Fiecare î[i
întregii or~[enimi europene. Câ[tigând [i mai crea un tip, o înf~]i[are original~: Balzac scria în
mult prestigiu dup~ înfrângerea halat benedictin, Musset purta pantaloni de
napoleonian~, Anglia proclama ca regul~ ca[mir ro[u [i halat de cas~ din m~tase verde
suprem~ de bun-gust simplitatea cerut~ de brodat~ cu aur, George Sand umbla îmbr~cat~
ritmul vie]ii active, pretinzând stofe trainice [i ca un b~rbat, cu pantaloni ro[ii, bonet~
croieli purtabile. În fa]a oglinzii, gravur~ de mod~, 1830 greceasc~ din catifea brodat~, papuci chineze[ti

189
[i fuma ]ig~ri spaniole, iar Lord Byron prefera
hainele brodate albaneze [i turbanele turce[ti.
Era [i aceasta o manifestare a exotismului, a
deschiderii spre orizonturi noi, necunoscute
pân~ atunci [i descoperite cu încântare de
arti[ti (Marocul pictat de Delacroix, Grecia
descris~ de Lord Byron, Spania maur~ evocat~
de Victor Hugo etc.).
În epoca romantismului, a utopiilor lui Saint-
Simon, un discipol al acestuia, Prosper Enfantin, a
fondat o comunitate, la Menilmontant, în care
to]i membrii purtau o vest~ cu nasturi la spate, pe
care nu [i-i puteau încheia singuri, ca un simbol al
ajutorului fr~]esc de care are nevoie fiecare om.
Costumul romantismului contrazicea natura,
[tergea linia fireasc~ a articula]iilor, modelând o
siluet~ voit diferit~ de cea antichizant~ (de
coloan~).
Sculptural, contrastele de volume se accentuau
prin strangul~ri [i evaz~ri (coafur~ învoalt~ - gât
sub]ire - mâneci umflate - talie strâns~ - fust~
larg~ - glezne fine).
Pictural, se preferau culori evanescente, tonuri
pastelate: bleu-pal, lavand~, gri-verde, argintiu.
Materialele folosite erau u[oare. Anglia, prin
romanele lui Walter Scott, lansa moda
ecosezurilor sco]iene.

F. Gavarni, desen de mod~, 1834 Chateaubriand

190
Gh.Tattarescu, Nicolae B~lcescu, 1851, Bucure[ti

COSTUMUL BÅRBÅTESC
Oglindind sensibilitatea sufleteasc~, gra]ia mai
mult decât for]a fizic~, silueta masculin~ era
efeminat~ într-o oarecare m~sur~, redând
acelea[i evaz~ri [i strangul~ri ale volumelor.
Pe cap, p~rul era buclat în cre[tet [i pe urechi,
amintind coafura feminin~, iar fa]a era ras~ [i
juvenil~, eventual cu favori]i, care îngustau figura.
P~l~ria era voluminoas~, din fetru sau m~tase,
ca un cilindru, dar evazat în partea superioar~ [i
strâns la panglic~.
P~l~ria moale, din fil], cu bor, la origine cea a
]~ranilor, proclama pactizarea revolu]ionarilor
cu ace[tia, fiind considerat~ de autorit~]i un
semnal politic. (În 1853 Liszt a avut un conflict
cu poli]ia din pricina unei astfel de p~l~rii
d~ruite de Wagner).
Pe trup, c~ma[a alb~, imaculat~ era principalul
semn de distinc]ie social~. Cravata imens~, alb~
sau neagr~, era r~sucit~ de mai multe ori în jurul
gâtului. Vesta, colorat~, contrasta cu jacheta.
Modele din Journal des Dames et des Modes, 1833

191
N. Livaditti, Familia poetului Vasile Alecsandri, 1837, Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Art~

192
Redingota avea umerii c~zu]i, capul mânecii Pe trup, ve[mintele contrafåceau anatomia,
încre]ite coborând în jos pe bra], talia strâns~, ascunzând articula]iile. De la decolteul oval (en
COSTUMUL ÎN ¥ÅRILE
uneori sus]inut~ de corset. Se preferau tonuri bateau) sau pelerina care îl acoperea, cus~tura ROMÂNE ÎN PRIMA
întunecate (albastru ca pruna, verde, maro). um~rului cobora pe bra], [tergând carura, iar JUMÅTATE A
Pardesiul era croit pe talie, cu pelerin~ sau mânecile gigante, ca ni[te [unci (en gigot) sau SECOLULUI AL XlX-LEA
guler-[al rotund. Pantalonii în tonuri deschise, ca urechi de elefant, sus]inute de sârme [i vat~,
pân~ la roz sau de culoarea oului de ra]~, erau mascau cotul. Jos iølicul, sus pælæria
încre]i]i în talie, lungi, strâm]i la glezne, cu Talia de viespe era strâns~ în corset. Fusta era
benzi sub pantofi (supieuri). evazat~, umflat~ pe jupoane de muselin~.
În picioare se purtau pantofi u[ori, îngu[ti, fini Deasupra rochiei se purtau [aluri indiene sau ÎN PRINCIPATELE ROMÂNE, silueta roman-
(mic[orând picioarele). pelerine. Pantalonii lungi, cu volan jos, erau tic~ a p~truns masiv odat~ cu adoptarea de
vizibili la feti]e. c~tre tinerii progresi[ti de prin anii ’30 a
COSTUMUL FEMININ În picioare se înc~l]au ciorapi cu floricele [i pantofi costumului apusean, ca o declara]ie public~ a
Dup~ cum se exprima unul dintre cei mai mici, balerini, prin[i cu panglici, (eventual cu toc pozi]iei lor anticonservatoare
perspicace scriitori ai vremii, Charles mic, ortopedic, ascuns).
Baudelaire, „femeia are dreptul [i chiar datoria În mediile mic-burgheze, mai ales în ]inuturile CONDI¥II DE DEZVOLTARE În secolul al XIX-lea,
s~ par~ magic~ [i supranatural~, s~ uimeasc~, germanice, erau arborate atributele gospodinei- Turcia, în declin, [i-a pierdut treptat
s~ vr~jeasc~; idol fiind, ea trebuie s~ se mam~ de familie: boneta, broboada-pelerinu]~ [i autoritatea asupra ¥~rilor Române, renun]ând
împodobeasc~ spre a fi pre]uit~” (Curiozit~]i [or]ul, albe. la monopolul comercial [i a fost silit~ s~
estetice, p. 115). Baletul Gisèle e tipic. Codul lui Napoleon interzicea femeilor costumul admit~, dup~ r~scoala lui Tudor Vladimirescu,
Exprimând aceast~ viziune asupra femeii, masculin. Cele care doreau s~ poarte pantaloni din 1821, reinstaurarea domniilor p~mântene.
poate cea mai poetic~ din toate timpurile, trebuiau s~ ob]in~ o autoriza]ie special~ a În deceniile urm~toare, marcate de revolu]ia de
costumul epocii 1830 tr~da totodat~, prin prefecturii, ca scriitoarea George Sand, pictori]a la 1848, a avut loc ie[irea ¥~rilor Române din
formele lui incomode, [i condi]ia subordonat~ Rosa Bonheur sau Doamna Dieulafoy care participa sfera de influen]~ turceasc~ [i angrenarea lor în
în care aceasta se afla înc~, socotit~ slab~ [i cu so]ul ei la cercet~ri arheologice asiriene. evolu]ia ]~rilor europene.
neajutorat~ [i legat~ de c~min, sub tutela Cadrul artistic • Au început s~ r~sar~
tat~lui, apoi a so]ului. De asemenea, toaletele P~l~rie în care nu vezi [i nu auzi, 1830 importante construc]ii în stiluri apusene,
cele mai elegante, mai pre]ioase [i cu formele neoclasic (ca biserica Frumoas~ din Ia[i sau
exagerate, stânjenind mi[c~rile, nu erau Palatul Ghica-Tei, din Bucure[ti), iar mai târziu
accesibile decât privilegiatelor din marea [i neogotic (ca Palatul Administrativ de la Ia[i).
burghezie, scutite de munca fizic~. Idealul uman • La noi, cea mai romantic~ figur~,
Pe cap, coafura consta din evaz~ri [i strangul~ri în sensul deplin al cuvântului, r~mâne Nicolae
succesive, buclele fiind strânse pe cre[tet în coc B~lcescu, sufletul Revolu]iei de la 1848. În toate
[i grupate lateral, pe urechi, cu podoabe portretele pictate de Negulici sau Tattarescu,
asimetrice, buche]ele, funde etc. P~l~ria avea izbe[te privirea arz~toare, spiritualitatea chipului
boruri largi, aduse lâng~ fa]~, împiedicând pe consumat parc~ de o tr~ire prea intens~. Barba
purt~toare [i s~ vad~, [i s~ aud~. Boneta de scurt~ [i must~]ile estompeaz~ linia obrazului,
dantel~ era purtat~ de femeile în vârst~. sub]iind [i mai tare fa]a, pe care domin~ bolta
Machiajul punea în valoare ochii umbri]i, nasul frun]ii [i arcadele umbrite.
[i gura r~mânând mici.

193
Pa[optist, detaliu, gravur~, 1848

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI


În perioada Revolu]iei de la 1848, pe când
b~trânii boieri continuau s~ poarte vechiul
costum oriental, tinerii au trecut f~r~ rezerve la
moda apusean~, în stil romantic, cunoscut~ în
Fran]a, unde majoritatea pa[opti[tilor î[i f~cuser~
studiile (denumi]i, de aceea, [i „bonjuri[ti”).
Adep]ii revolu]iei arborau haina la mod~ [i
p~l~ria moale cu pana[.
În acela[i sens au fost schimbate în 1831 [i
uniformele armatei române, în[i[i domnitorii
îmbr~când ]inuta de comandant militar de tip
apusean. Concomitent, costumele de stil
oriental au coborât treptat pe scara social~,
doar negustorii [i dasc~lii, [i în urm~ doar
l~utarii înve[mântându-se ca boierii de
odinioar~, iar costumul falnicilor arn~u]i
ajungând s~ fie purtat de simpli vale]i.
O mod~ specific local~ pare s~ fi fost
în aceast~ vreme acoperirea capului
or~[encelor cu cuviincioasa n~fram~, dar
r~sucit~ în jurul cre[tetului ca un turban
(denumit „tulpan”), legat cochet în frunte cu fund~.
C. Petrescu, Revolu]ionari la 1848, Bucure[ti, Academia Român~

194
În istoria costumului românesc, portul popular târziu în timpul R~zboiului de independen]~
nu a fost niciodat~ îmbr~cat numai de ]~rani, când era considerat la Curte ca ve[mânt
ci a fost arborat ca un steag de lupt~, oficial. Acestuia i se datoreaz~ de fapt
adunând în jurul s~u tot neamul, de c~tre aspectele caracteristice cele mai originale ale
burghezia progresist~ de la 1848, ca [i mai costumului din ]ara noastr~.

E. Delacroix, Libertatea conducând poporul, 1830, Paris, Luvru

195
Ch. Garnier, Opera din Paris, 1861-1875

practic (fabrici, depozite, g~ri etc.) îndeplineau


cerin]ele utilit~]ii, f~r~ preocupare pentru
aspectul estetic.
În prima categorie, problema principal~ era,
prin urmare, ornamentarea, ca semn al
bog~]iei [i puterii. Stilurile istorice (baroc,
clasicism sau gotic) erau invocate ca ni[te
citate de prestigiu, amestecate f~r~ scrupule,
eclectismul ajungând curentul dominant.
COSTUMUL ÎN Pentru a eviden]ia continuitatea st~pânirii
AL TREILEA SFERT AL imperiale din Fran]a [i Anglia cu regalitatea
SECOLULUI AL XIX-LEA dinastic~, erau copiate mobile în stilurile
secolului precedent, dar m~rite [i îngreunate.
Cupola metalicæ øi crinolina Sculptura [i pictura erau chemate s~
împodobeasc~ edificiile de vaz~, la fel cum
Scara Operei din Paris
volanele [i dantelele se aglomerau pe ve[mintele
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Între 1850–1870
moda era dictat~, din nou, de Curtea francez~
a celui de-al doilea Imperiu. În 1853 a avut loc protipendadei pentru a o distinge de plebe.
c~s~toria împ~ratului Napoleon al III-lea cu ßi pentru înfrumuse]area ma[inilor de cusut sau
Eugenia de Montijo. Perechea imperial~ atr~gea de g~tit, a sobelor etc. se recurgea la încrusta]ii
aten]ia întregii lumi, cei doi ap~rând ca sau aplica]ii turnate în metal, evocând
prototipuri ale modei, de un lux exorbitant, reliefurile complicate de pe fa]adele caselor.
necesar sus]inerii prestigiului politic al Fran]ei. În artele plastice de asemenea coexistau
Crinolina ]inea la distan]~, dansatorii neputând s~ academismul (ca o component~ a eclectismului,
se ating~ decât cu vârful degetelor. Centrul evocând, la fel de anacronic, stiluri apuse, în
elegan]ei masculine era Anglia epocii victoriene. compozi]ii înc~rcate, de o c~utat~ bog~]ie [i
Costuma]ia cur]ilor europene nu era îns~ decât elegan]~) [i realismul („o expresie direct~ a
exagerarea, hiperbolizarea costumului burgheziei vie]ii, reprezentare exact~ a societ~]ii”, cum îl
bogate, pentru care frumos însemna scump. numea Castagnary). Courbet a [ocat
Cadrul artistic • În a doua jum~tate a secolului oficialit~]ile, entuziasmându-[i privitorii mai
al XIX-lea, cl~dirile se deosebeau dup~ rang: ales prin lipsa înfrumuse]~rii conven]ionale,
primul loc îl ocupau edificiile cu rol prin înf~]i[area brutal~ a muncitorilor
reprezentativ, urm~rind impresionarea mul]imii sp~rgând pietre, a ]~ranilor t~ind porci sau a
(biserici, cl~diri oficiale de stat), folosind toate femeilor cernând grâu.
mijloacele artei, f~r~ mare grij~ pentru Comentatorii artelor plastice erau deseori
func]ionalitate, pe când construc]iile cu rol preocupa]i de crea]ia vestimentar~, ca Charles
Marele salon Napoleon al III-lea din Palatul Luvru, Paris

196
Baudelaire care, în cronica sa din ziarul Le Figaro, c~tre aspecte severe, cu forme geometrice rigide,
Le peintre de la vie moderne, lua ap~rarea sobre, cel feminin devenea mereu mai somptuos,
elegan]ei [i a machiajului cu volume enorme (crinolina), înc~rcat cu multe
Idealul de frumuse]e • Pentru a corespunde detalii, volane, broderii etc.
concep]iei vremii, femeia trebuia s~ apar~ Pictural, noile culori de anilin~ alc~tuiau o palet~
pl~pând~, supus~ b~rbatului puternic [i ocrotitor. mai contrastant~ ve[mintelor feminine, pe când
În ceea ce prive[te pe acesta din urm~, calit~]ile negrul [i albul domneau aproape în exclusivitate
majore erau onorabilitatea, respectabilitatea, în cele b~rb~te[ti.
pozi]ia social~ asigurat~ de avere. Materialele folosite erau de o mare varietate.
În epoca în care garan]ia era oferit~ nu de Pre]uirea valorii comerciale a investi]iei ducea la
mu[chii tari, ci de contul în banc~, nu mai aglomerarea exagerat~ de drapaje, croieli [i
interesa armonia trupului, care era mascat de ornamente, cerând mult~ munc~. Executarea
îmbr~c~minte ca de o carapace. aplica]iilor [i broderiilor la mod~ a fost facilitat~,
mai ales pentru confec]iile în serie, de
CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI perfec]ionarea ma[inii de cusut (brevetat~ de
În deceniile care au urmat s-a accentuat tot mai Singer în 1851).
mult deosebirea dintre înf~]i[area b~rbatului [i
cea a femeii. B~rbatul, antrenat de angrenajul COSTUMUL BÅRBÅTESC
economiei capitaliste, a adoptat uniforma civil~ a C. Brodrick, Bursa de grâne din Leeds, 1863 În aceast~ epoc~ s-a pierdut treptat amintirea
celor care fac bani, indiferent de meserie, siluetei juvenile, spiritualizate, a genera]iei
camuflându-se [i luând culoarea mohorât~ a romantice. Toat~ Europa era dominat~, de fapt,
mediului industrial, pe când femeia, subordonat~ Worth, a creat rochiile împ~r~tesei Eugenie [i a de moda burghez~ din Anglia, cea mai potrivit~
familiei, slujea doar la etalarea averii b~rbatului. împ~r~tesei Austriei, Sissi, fondând la Paris casa „respectabilit~]ii” afi[at~ de oamenii de afaceri,
La Curtea Fran]ei, creatorii de mod~ erau englezi, de mod~ care a durat [i în secolul al XX-lea bancheri etc.
ca Henry Poole, aducând cu ei elegan]a producând „haute couture”. Idealul uman p~rea s~ se maturizeze treptat, s~
gentlemen-ilor (ca Beau Brummel). Alt englez, Sculptural, pe când costumul masculin evolua ating~ vârsta gravit~]ii, chiar a solemnit~]ii

G. Courbet, Sp~rg~torii de piatr~, Dresda, Muzeul de Art~ J.F. Millet, Rug~ciunea de sear~, 1857, Paris, Luvru
Costume din 1850 - 1870, silueta masculin~ [i cea feminin~, rochie pe crinolin~, b~rbat cu jachet~ [i cilindru, mantil~, scheletul crinolinei,
pardesiu scurt, Amelia Bloomer, vivandier~ în armata român~ în 1865, p~l~rie-basma [i p~l~rie impératrice

exprimat~ prin forme severe, impun~toare. ruf~ria se purta numai alb~, cu pieptul c~m~[ii sau de sidef [i în sfâr[it, bastonul, neîncovoiat [i
Odat~ cu cre[terea industriei capitaliste, înt~rit în scrobeal~ [i lustruit. Gulerul [i cu mâner de aur, de argint, de filde[, de baga
costumul celor înst~ri]i devenea tot mai man[etele rigide ca din carton erau prinse în ori sidef, dac~ nu chiar de un crâmpei de corn
uniform [i mai auster, cu forme ]epene, nasturi pentru a fi schimbate. Vesta, la început de cerb. Uneori, mânerul nu era fixat de
amintind co[urile de fabric~ atât prin p~l~ria colorat~ sau cadrilat~, [i-a pierdut treptat baston, ci se prelungea înl~untrul lui cu o lam~
„]ilindru”, cât [i prin gulerul tare, mânecile [i motivele de fantezie, asortându-se la pantaloni. de stilet, „baston cu [i[”.
pantalonii tubulari. Negrul era culoarea Jacheta, la început strâns~ pe corp, s-a îngro[at
dominant~ a hainelor, luminat~ doar de albul în talie, iar mânecile s-au l~rgit uniform.
vestei, cravatei sau m~nu[ilor. Fracul [i jacheta Pardesiul avea forma jachetei, fiind doar mai Bettannier, O mazurc~ la Mabille, litografie din
erau hainele cele mai r~spândite, de diminea]a lung. Putea avea guler de catifea [i bordiseli din Paris - miroir de la mode, 1855-1867
pân~ seara. Piesele mai legere, ca [i cele colo- galon de m~tase.
rate, în tonuri oricât de re]inute, erau admise Pelerina s-a p~strat, eventual cu dou~ volane.
doar în intimitate, între amici. Pantalonii au adoptat forma de burlan, f~r~
Pe chip, urm~rind s~ arate mai maturi, chiar dung~, nemaifiind fixa]i nici jos de supieuri.
tinerii purtau barb~ [i must~]i tunse dup~ Izmenele din pânz~ erau lungi pân~ la glezne.
modelele personalit~]ilor la ordinea zilei, de În picioare, ghetele se închideau cu nasturi sau
pild~ à la Napoleon al III-lea, cu barbi[on-pana[ cu elastic. Ciorapii, negri, nu se vedeau.
(numit „imperial“) [i must~]i sub]iri, orizontale Accesoriile obligatorii erau m~nu[ile [i bastonul
sau à la Franz Joseph, modelând fa]a c~tre sau umbrela. „Din ]inuta domnilor mai f~ceau
p~trat prin c~rarea la mijloc [i favori]ii care parte: ceasornicele cu capace, care se purtau în
accentuau maxilarele, à la Gambetta, Thiers sau buzunarul vestei [i cu l~n]i[or petrecut prin
Alfred de Musset. cheotoarea nasturilor de la piept pân~ la
P~l~ria era rigid~, cel mai des de form~ tubular~, buzunarul opus, unde la cap~tul lan]ului se
numit~ „cilindru”. ßi p~l~ria joas~ a evoluat punea un creion metalic, un medalion cu vreo
c~tre forme ]epene, ca melonul semisferic sau fotografie drag~ [i uneori cutiu]a cu tabac de
p~l~ria de pai „canotier”. tras pe nas; apoi, tabachera cu tutun [i
Pe trup, dup~ cum relata un cronicar al vremii, „]igaretul“ de filde[, de chihlimbar, de abanos

198
Ochelarii se purtau prin[i doar de spinarea
nasului [i aveau la dreapta un [iret ce se
prindea de cheotoarea hainei pentru ca, dac~
va fi desprins, s~ nu cad~ s~ se sparg~”
(G.Costescu, Bucure[ti, vechiul regat, p.297).

COSTUMUL FEMININ
Femeia, care juridic trecea de sub tutela tat~lui
sub cea a so]ului, folosea costuma]ia ca pe un
însemnat mijloc de seduc]ie, principala arm~ a
sexului slab, care trebuia îns~ manevrat~ cu
pruden]~, respectând conven]iile sociale.
Modelele de elegan]~ erau prin]esele,
cânt~re]ele de oper~ [i demimondenele,
amantele bog~ta[ilor. Pe strad~, se purta din
nou m~tasea, se prefera taftaua „changeante”,
coloritul era puternic, lipsit de armonie, iar la
rochiile din tul se aplicau de la 25 la 100 de
volane. Silueta era stilizat~ într-o schem~
piramidal~, pe linii orizontale, ca din clopote
suprapuse (p~l~ria-capote, pelerina, crinolina).
Capul era mic propor]ional cu restul siluetei,
coafura simetric~, sever~, cu c~rare la mijloc,
p~rul strâns, netezit în bandouri, prins în coc [i cu
câteva bucle lungi, încadrând ovalul prelung. Pe
când b~trânele p~strau înc~ boneta de dantel~,
tinerele la mod~ arborau p~l~ria „impératrice”
sau p~l~ria-basma, legat~ sub b~rbie.
Pe trup, peste lenjeria bogat~ (c~ma[a, corsetul
cu butoniere metalice [i pantalonii lungi, cu
dantele), se îmbr~ca rochia cu corsajul ajustat,
cu decolteu larg pentru sear~, ziua acoperit de
pelerina „berthe”, cu mânecile strâmte la
um~r, l~rgindu-se la încheietur~, cu fusta
învoalt~, cu volane orizontale.
S-a f~cut apropierea între scheletul metalic al
noilor construc]ii [i suportul fustelor, care a
devenit principala distinc]ie a rangului social:
crinolina. Numele provine de la crin (p~r de cal),
A.O. Renoir, Pictorul Sisley cu so]ia sa, 1868, Köln, Wallraf-Richards Museum care asigura, la început, rigiditatea fustei, pe

199
În picioare, înc~l]~mintea era pu]in vizibil~,
ciorapii din bumbac albi, pantofii sau botinele
cu tocuri „Ludovic al XV-lea”.
Ca accesorii, m~nu[ile erau obligatorii pe
strad~, ziua – scurte, seara – lungi peste cot.
Bijuteriile erau abundente, mari, atârnând
([iraguri de perle, medalioane, cercei lungi).
În a doua jum~tate a secolului al XIX-lea, la fel ca
în construc]iile utilitare, industriale, s-au
experimentat noi moduri de solu]ionare practic~
a problemelor produc]iei vestimentare. Ma[ina
de cusut fiind folosit~ mai intens, s-a l~rgit
produc]ia de confec]ii (se vindeau fuste împreun~
cu materialul pentru corsaj). În anii ’60, mari
cantit~]i de ve[minte confec]ionate au fost
lansate pe pie]ele europene [i americane.
Dup~ 1848, în vârtejul ideilor noi de libertate,
î[i f~cuser~ loc [i primele proclama]ii ale
egalit~]ii femeii, afi[at~ [i prin costum. În
Anglia, arti[tii prerafaeli]i, grupa]i în Confreria
Arts and Crafts, încurajau ve[mintele
confortabile, amintind stilul renascentist, cum
Seurat, Duminic~ pe malul Senei,
C. Corot, Femeia în albastru, 1874, Paris, Luvru erau cele create de William Moris pentru so]ia
1885, Chicago, Art Institute
sa, portretizat~ în 1868 de D.G. Rosetti.
O americanc~, Miss Amelia Bloomer, a dus o
care nu mai ajungea s~ o sus]in~ doar juponul adev~rat~ campanie în favoarea unei
apretat din anii preceden]i. O dat~ cu cre[terea vestimenta]ii mai ra]ionale, îmbr~cându-se ea îns~[i cu o fust~ crea]~ pân~ la genunchi [i cu
volumului fustei, nici acesta nu a fost de ajuns pantaloni lungi, bufan]i. Imitatoarele ei, numite
[i s-a recurs, ca alt~ dat~ în secolul al XVII-lea, de public „blumeriste”, au ap~rut [i la Paris,
apoi în al XVIII-lea, la be]e de bambus, la oase E. Degas, Modista, cca. 1885, Chicago, Art Institute unde au sfâr[it îns~ ridiculizate pe scenele
de pe[te, ajungându-se în cele din urm~, prin teatrelor de revist~.
1856, la un schelet din 10 cercuri de metal Tendin]a masculinizant~ s-a continuat [i în
legate între ele cu panglici din pânz~. deceniile urm~toare în unele detalii, ca p~l~ria,
ßi la fel cum alt~dat~ fotoliile Ludovic al XV-lea î[i jiletca sau ]igara, a c~ror prezen]~ era atacat~ de
modificaser~ bra]ele pentru a face loc fustei, cronicile mondene. Era vorba numai de capricii
acum s-au inventat taburete speciale, „pouf”, pasagere ale modei, nu de vreo schimbare în
pentru a permite [ederea doamnelor cu crinoline. structura costumului, mereu înc~rcat [i nepractic,
Deasupra rochiei, [alul se purta în continuare în mijloc evident de distan]are social~.
cas~ ca [i pe strad~. Pardesiul era larg [i lung sau
scurt, uneori ca o cazac~ îmbl~nit~, kasawekas.

200
COSTUMUL ÎN ULTIMUL
SFERT AL SECOLULUI
AL XIX-LEA
Impresionismul øi turnura

CONDI¥II DE DEZVOLTARE Dup~ r~zboiul din


1870 dintre Fran]a [i Germania a urmat „la
belle epoque“ de pace [i prosperitate. Pictorii
ca Manet, Degas, Monnet, Renoir s-au
concentrat asupra luminii [i culorii,
inspirându-se direct din natur~ [i preg~tind
stilul „Art-Nouveau“ 1900. Costumul
deosebea net st~rile sociale.

COSTUMUL FEMININ
În Codul toaletei civile, publicat la Bucure[ti în
1870, scria c~: „Toaleta unei demoazele urmeaz~
a fi mai modest~ decât a unei femei m~ritate,
pentru c~ adev~rata manier~ de a-[i alege un
b~rbat este de a p~rea c~ are gusturi simple…”
Dup~ c~s~torie, so]ia devenea, ca [i calea[ca sau
vitrina din salon, mijlocul de afi[are a rangului
social al so]ului: „toaleta unei femei prudente,
gl~suie[te mai departe codul citat, trebuie a fi în
armonie cu averea [i pozi]iunea ce ocup~ în
lume. Prea mult~ simplitate ar trece în ochii lumii
de avari]ie [i prea mult lux s-ar lua drept vanitate
[i dezordine în echilibrul afacerilor familiei”.
Crinolina a cunoscut perioada de glorie între
1850 – 1860. Între 1860 – 1870, crinolina,
fabricat~ la scar~ industrial~, a devenit ieftin~ [i
u[or de purtat, datorit~ sc~derii greut~]ii
cercurilor. Ea s-a r~spândit foarte mult, [i-a
pierdut rolul de distan]are social~ (era purtat~
[i de jupânese) [i, ca urmare, a disp~rut treptat:
întâi cercurile au coborât sub genunchi,
dând fustei o form~ piramidal~ (se prefera
Dante Gabriel Rossetti, Rochia albastr~ de m~tase, 1868, London, Helmscott Manor

201
Siluete cu turnurå 1870 - 1900, rochie polonez~, 1869, turnurå 1875, dou~ rochii 1880, rochie [i turnura ei, 1886, rochie cu pernu]~”strapontin”, coafur~

Rochie cu turnura drapat~, 1886 iar croiala „princesse”, f~r~ t~ietur~ în talie). Tiparul rochiei cu turnurå, 1886 (din Hamilton, Hill)
Între 1867–1868, moda era „nouvel Empire”,
de influen]~ antic~ – talie sus, ornamente
à la grec, camee.
Apoi, c~tre 1868, fusta a devenit plat~ în fa]~,
cu tren~ triunghiular~ din profil. Poala, care
nesus]inut~ suficient r~mânea mai lung~,
incomod~, era uneori suflecat~ [i prins~ cu
benzi, l~sând s~ se vad~ fusta de dedesubt,
pân~ la glezne, în culori contrastante (vederea
pantofilor constituia un fapt senza]ional). Fusta
ro[ie, cu cizmuli]e ro[ii, considerat~ „genre
canaille”, era arborat~ mai ales de
demimondene de felul Damei cu Camelii.
Dup~ 1870, amploarea fustei era masat~ în
spate, într-un drapaj bogat, formând „tournure”.
Coafura era în armonie cu silueta complicat~, cu
multe bucle, prinse fiecare separat, cu
m~nunchiuri de zulufi lungi la ceaf~, într-o
mi[care asem~n~toare faldurilor fustei cu
„tournure”. Ap~rut~ în epoca de sporit~ valoare
artistic~ a „impresionismului”, noua mod~,
deplasând la spate drapajul [i podoabele (funde
[i flori pe buclele p~rului [i pe turnur~), a dat
siluetei o prezen]~ în spa]iu mai divers~, cu mai
multe fa]ete atractive, ca o statuie de Rodin,
care se cerea privit~ de jur împrejur. Prin
r~sucirea capului, pus~ în valoare de coafura
Silueta masculin~ în a doua jum~tate a secolul al XIX- Cezanne, Autoportret cu p~l~rie melon
lea, veston la dou~ rânduri de nasturi, 1850, la un rând,
1862, jachet~, 1880, / tipare de redingot~ [i de jachet~,
/ musta]~ [i barbi[on à la Napoleon al III-lea, favori]i à la
Franz Ioseph, joben, melon, canotier atârnând~, sau a trupului urmat de tren~,
mi[carea era conturat~ [i amplificat~, alc~tuind
compozi]ii în spiral~.
Costumul se încadra în ambian]a interioarelor,
Canotier din pai, Muzeul Municipiului Bucure[ti prin îns~[i prezen]a drapajelor grele din mul]i
metri de ]es~tur~, care aminteau perdelele cu
ciucuri de la ferestre [i u[i, fe]ele de mas~ [i
abajururile l~mpilor etc. Nu întâmpl~tor
aceast~ mod~ vestimentar~ a fost denumit~
„style tapissier”.
Turnura era purtat~ la toate vârstele; ea a evoluat
când mai ampl~, în 1875 [i 1885, când mai
redus~, sus]inut~ de o pernu]~, „strapontin”, sau

203
Ed. Manet, Janne Duval, Budapesta, Muzeul de Art~

204
indicat~ discret prin câteva cute plate, prin 1880,
urmând s~ dispar~ definitiv doar o dat~ cu
conturarea noului „stil 1900”.
În acest timp, au ap~rut primele costume de
sport – cum era costumul de tenis în Anglia,
dup~ 1870, sau costumul de baie, devenit dup~
1860 func]ional; el acoperea tot corpul, dar se
mula pe corp, pantalonii scurtându-se uneori
pân~ sub genunchi.
ßi în aceast~ perioad~, mul]i arti[ti erau
preocupa]i de mod~. Poetul Mallarmé a
publicat din 1874 un jurnal, „La dernière
mode” care a durat [apte numere (E.Thiel,
Künstler und Mode p. 50).
C~tre sfâr[itul secolului, medicul român
G.Bercar scria în volumul s~u Îmbr~c~mintea
femeii din punct de vedere igienic [i estetic,
(p.5): „E imposibil s~ umbli în urma unei
doamne când va fi colb”, declarându-se de
p~rerea unui deputat din Viena care propusese
instituirea unui impozit asupra trenei.

COSTUMUL BÅRBÅTESC
Pe cap, mai conservator, a p~strat p~l~ria tare,
melon, canotier. O inven]ie senza]ional~ a fost
lansat~ pe pia]~ prin 1870: „clac”-ul, un joben
înalt din pâsl~ sau m~tase neagr~, prev~zut cu
arcuri pentru a fi strâns ca o armonic~.
Pe trup, spre sfâr[itul secolului se purta, pentru
toat~ ziua, redingota (Rock) la un rând,
cambrat~ pe talie, cu poale lungi, evazate, la o
palm~ deasupra genunchiului, cu [li] la spate.
O variant~ era gherocul (Gehrock) închis la
dou~ rânduri, cu poale evazate, pân~ la
jum~tatea coapsei. Fracul a devenit hain~ de
gal~, s-a strâmtat nemaiînchizându-se în nasturi
[i l~sând s~ se vad~ vesta.
În picioare, se încal]au în continuare ghete.

Claude Monet, Femei în gr~din~, 1867, Paris, Muzeul Orsay

205
pictorul Theodor Aman a proiectat coroana
din o]elul tunurilor turce[ti, capturate în
R~zboiul de Independen]~.
Cadrul artistic • Principalul ]el al culturii
secolului al XlX-lea a fost st~pânirea
mijloacelor de comunicare europene (limba
francez~, arta [i literatura în stilurile apusene).
ßi la noi era considerat~ frumoas~ doar o
Paul Gottereau, C.E.C. Bucure[ti 1900 locuin]~ în stil eclectic, înzorzonat~ cu multe
ornamente din stuc, cu grilaje din fier forjat.
La fel, era pre]uit~ elegan]a vestimentar~ în
COSTUMUL ÎN func]ie de bog~]ia podoabelor, de munca [i

ROMÂNIA ÎN A DOUA banii investi]i.

JUMÅTATE A COSTUMUL BÅRBÅTESC


SECOLULUI AL XIX-LEA Rela]iile sociale cereau respectarea unor
conven]ii stricte. În Codul manierelor elegante
Jobenul øi malacoful din 1870 scria c~ pentru un b~rbat „a se
prezenta la un superior în redingot~, gheroc,
jachet~ ori pardesiu, [i nu în frac, era o
Idealurile Revolu]iei de la 1848 au fost în mare grosier~ lips~ de polite]e”.
parte înf~ptuite prin Unirea Principatelor în P~l~ria tare, cilindric~ era numit~ la noi
1859, apoi prin cucerirea Independen]ei în „joben”, de la numele negustorului francez
r~zboiul din 1877. Jobin, de pe Calea Victoriei din Bucure[ti.
Pentru încoronarea regelui Carol I, în 1881, Tunsoarea p~rului, b~rbii [i must~]ilor era
revelatoare pentru alian]ele politice:
I.Mincu, Casa Vernescu, 1889, Bucure[ti Alexandru Ioan Cuza ca [i mini[trii s~i, precum
Kog~lniceanu, purtau c~rarea într-o parte,
must~]ile drepte [i barbi[onul în pensul~
lansate de împ~ratul Napoleon al lll-lea, pe
când Carol l de Hohenzollern [i curtenii lui se
piept~nau cu c~rare la mijloc [i-[i potriveau
favori]ii pentru a încadra fa]a în form~
p~trat~, la fel ca împ~ratul Franz Ioseph sau
cancelarul german Bismark.
Un exemplu de manifestare spontan~ [i
exuberant~ a fanteziei populare în crea]ia
vestimentar~, adaptat~ func]ional unei activit~]i
moderne, a fost apari]ia portului surugiilor,
campionii vitezei în circula]ia vremii, mânând caii Pictorul Gh. Tattarescu în 1864, foto
Coroana regelui Carol I,
1881, Muzeul Na]ional de Istorie, Bucure[ti

tr~surilor de po[t~ cu pocnituri de bici [i chiote


s~lbatice [i atr~gând aten]ia, [i vizual, prin
broderiile multicolore cu care erau acoperite
costumele lor strânse pe corp, pantalonii evaza]i,
ca [i mantalele cu glug~. Epoca lor de glorie a
durat, de la instaurarea transportului în comun,
cu cai, (din 1850) [i pân~ la înlocuirea acestuia cu
drumul de fier, (în 1880). Aceste costume
ar~toase au mai împodobit apoi, o vreme, mili]ia
rural~ a doroban]ilor.
Uniformele militare erau de tip apusean.
Costumele ofi]erilor superiori mai p~strau ceva
din elegan]a ]inutei curtene a deceniilor
trecute: epole]ii cu franjuri de fir. În toat~
Europa, ca [i în România, coloritul era viu,
dominat de ro[u (ro[iori) [i albastru, pe lâng~
bleumarin, negru, cenu[iu sau brun.
¥inuta diferitelor ranguri militare corespundea
claselor sociale: pe când ofi]erii se recrutau din
mo[ierimea [i burghezia avut~, solda]ii erau
]~rani. Între uniforma strâns~ pe trup, croit~ ßtefan Luchian, Ro[ior, Muzeul Municipiului Bucure[ti

207
impecabil, din stof~ fin~, plin~ de fireturi a
generalului [i mantaua aspr~, s~r~c~cioas~ a
infanteristului în opinci era pr~pastia dintre dou~
lumi diferite, cea a saloanelor sclipind de oglinzi [i
cea a cocioabei cu p~mânt pe jos. Din r~zboiul de
Independen]~ al României din 1877, Nicolae
Grigorescu a p~strat imaginea monumental~ a
gornistului cu cu[ma de miel cu pana[. ¥~ranul
român descris de un c~l~tor str~in în 1867 era
„slab, palid, vl~guit, zdren]~ros, îmb~trânit
înainte de vreme”. Erau obi[nuite pe str~zile
ora[elor figuri cum era cea a sacagiului
bucure[tean, având pe el doar o c~ma[~ de
pânz~ groas~, pantalonii [i picioarele goale.

Doamna Elena Cuza, gravur~, 1895 Copii din familia Storck, foto, Bucure[ti, Muzeul Storck

208
COSTUMUL FEMININ
Costumul citadin era la curent cu moda
parizian~. Crinolina era numit~, la noi,
„malacof”, de la bastionul de ap~rare a
Sevastopolului (Crimeea) cucerit de trupele
franceze, în 1855, iar jacheta scurt~ era
ca]aveica. Este interesant de remarcat
promptitudinea cu care ajungeau la noi ultimele
nout~]i: vivandierele armatei române, care au fost
pe front în 1877 în R~zboiul de Independen]~,
aveau fusta pân~ la genunchi, peste pantaloni,
lansat~ de americanca cea mai progresist~, Miss
Bloomer, doar câ]iva ani mai devreme.

Frusina Racovi]~ Stamatopol, foto, 1875, Bucure[ti, Academia Român~ Ornamente în stil eclectic, 1897 Bucure[ti

209
Cas~ Bamileke, Camerun, Africa

Cadrul artistic • Dac~ arhitectonic au r~mas


relativ pu]ine monumente, ca enigmaticele
ruine de la Zimbabwe, statuara a alc~tuit
principala bog~]ie artistic~ african~, având rol
simbolic, ca stâlpii cu chipurile str~mo[ilor, sau

Sprijinitoare de cap Ba-luba, din Africa,


Zurich, colec]ia A. Studer

COSTUMUL func]ie utilitar~, cum sunt greut~]ile pentru


AFRICII NEGRE cânt~rit aurul sau sprijinitoarele de cap etc., ori
slujea practicilor religioase, precum m~[tile.
Fuste øi acoperiøuri din frunze Astfel, sculptura a redat sensibil întreg orizontul
cuno[tin]elor, cu o puternic~ tonalitate
emo]ional~. Prin împletirea fibrelor vegetale s-au
CONDI¥II DE DEZVOLTARE În trecutul nescris în creat, de asemenea, compozi]ii decorative,
cronici al Africii negre s-au succedat civiliza]ii, calitatea principal~ a artei africane fiind, în
începând din preistorie (dovad~ picturile toate cazurile, ritmul viu, exprimat sonor în
rupestre sahariene sau cele din zona estic~) [i muzica tobelor [i vizual în mi[c~rile dansului.
continuând cu cele din mileniul I î.Hr. (nigeriene) Idealul uman era diferit fundamental de cel
sau din secolele XII – XVII (din Ife, Benin, Congo, european (ale c~rui prototipuri fuseser~ stabilite
sau Zambezi). În decursul secolelor au existat de arta greco-roman~), atât prin culoare, cât [i
leg~turi cu Europa fie prin intermediul zonelor prin siluet~, caracterizat~ nu atât de contururi
mediteraneene, a Egiptului, apoi a statelor fluide, cât de proeminen]e. Admirat în r~stimpuri
arabe, sau datorit~ cor~bierilor portughezi, de arti[ti care pre]uiau mai mult expresia decât
spanioli sau olandezi. Africa neagr~ a fost armonia propor]iilor (ca Dürer), tipul negroid a fost
cercetat~, [i civiliza]ia ei a început s~ fie în]eleas~ invocat în secolul al XX-lea ca argument împotriva
de-abia la sfâr[itul secolului al XIX-lea, marcând conven]iilor estetizante, în favoarea libert~]ii de
puternic arta mondial~ a secolului al XX-lea. crea]ie (Picasso).
Pereche din Congo

210
CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
Sub soarele puternic al zonei ecuatoriale,
trupul, ap~rat de pigmen]i, nu avea nevoie de
învelire, nudul fiind starea natural~, iar
costuma]ia slujind exclusiv scopurilor de
reprezentare social~.
Sculptural, trupul era el însu[i vizibil (în afara
deghizamentelor cu m~[ti pentru dansurile
rituale), iar franjurii mobili (fuste, coliere [i
br~]~ri) amplificau mi[carea, pendulând [i
prelungind traiectoriile în spa]iu ale trunchiului,
bra]elor [i picioarelor.
Pictural, acela[i ritm de mare vioiciune era
realizat prin contrastele violente dintre pictura
în culori tari, executat~ direct pe piele, [i tenul
bronzat, motivele decorative fiind dispuse mai
târziu pe pânzeturile imprimate de o infinit~
varietate, purtate în Africa atât de femei, cât [i
de b~rba]i [i r~spândite acum în lumea
întreag~, în moda tineretului.
Materialele utilizate în ve[mintele specifice
erau, prin urmare, nu atât ]es~turile, folosite
mai cu seam~ în regiunile musulmane, cât
fibrele vegetale, suspendate în franjuri.
Podoabele erau r~spândite pe tot corpul: inele
metalice prinse în nas, în urechi, în jurul gâtului,
a bra]elor sau picioarelor, sau coliere din scoici,
din]i, pietricele semin]e etc., preluate de moda
european~ a ultimelor decenii.

Cap din Benin, Nigeria,


secolul al XVII-lea,
Londra, British Musseum

211
Inspirându-se din ve[mintele tradi]ionale ale
pieilor ro[ii, pionierii americani au practicat
„patchwork” (îmbinarea unor buc~]ele din
materiale diferite, în cus~turi geometrice), au
adoptat haine de piele cu franjuri [i
C~petenie din prerie, pelerinå din pene,
înc~l]~minte de sport în genul mocasinilor.
California, costum feminin, mam~ araucan~
Toate acestea au fost transmise urma[ilor din
întreaga lume, ajungând în secolul XX printre
constantele costumului cele mai durabile,
COSTUMUL Sculptural, silueta era în~l]at~ prin penajul de nedemodabile.
PIEILOR ROßII pe cap, care, ca [i franjurii hainelor, flutura în
goana calului. COSTUMUL BÅRBÅTESC
Scalpuri pe haine øi pe cort Pictural, întreg costumul ca [i pielea serveau Capul evoca, din profil, chipul vulturului prin
drept suport pentru un bogat decor pictat, nasul acvilin [i privirea încordat~. Pentru
atr~gând aten]ia prin accente vii, asimetrice. vân~toare sau r~zboi fa]a sau la unele triburi,
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Dup~ debarcarea Materialele folosite erau ob]inute prin întreg trupul erau pictate cu figuri simbolice,
europenilor, locuitorii Americii de Nord s-au vân~toare [i lupte: în primul rând pielea de
retras în prerii. Folosind calul adus de spanioli, bizon, apoi penajul. La ornamentare foloseau
triburile pieilor ro[ii au tr~it din vânarea ace de arici, [i mai târziu m~rgele de sticl~ Femeie în rochie de piele
bizonilor s~lbatici, bucurându-se de libertate aduse din Europa. Podoaba cea mai de pre] era
mai bine de trei secole, pân~ ce expansiunea scalpul unui adversar (o [uvi]~ de p~r împreun~
lumii civilizate a redus rândurile popula]iei de cu pielea aferent~). Alte smocuri de p~r erau
b~[tina[i la un num~r restrâns de dezr~d~cina]i, daruri sau amintiri.
îngr~di]i în rezerva]ii.
Cadrul artistic • Pe când popula]iile din nord- COSTUMUL FEMININ
vestul Americii î[i construiau case din lemn Pe cap, peste p~rul lung, piept~nat cu c~rare
împodobite cu stâlpi totemici, pieile ro[ii din la mijloc [i strâns în coade sau cu coc la spate,
est, ducând o via]~ nomad~, locuiau în corturi era legat~ o band~ orizontal~, în care puteau
din piele, ornamentate cu picturi [i ]es~turi cu fi înfipte pene.
motive mari geometrice. Pe trup, peste pantalonii lungi era îmbr~cat~ o
Idealul de frumuse]e consta în îmbinarea rochie din piele alb~, deseori cu o platc~ lat~
calit~]ilor umane cu cele ale vulturului, inegalat în atârnând peste bra]e ca mâneci, strâns~ în
în~l]imea zborului, [i ale c~rui pene alc~tuiau talie cu cordon [i împodobit~ cu broderii [i
principala podoab~ de cinste a r~zboinicilor. franjuri. Mantaua, ca [i mocasinii, erau la fel
cu cele b~rb~te[ti.
CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Ca podoabe, la gât, în locul trofeelor, femeile
Întreaga înf~]i[are era alc~tuit~ din semne cu purtau coliere din pietre semipre]ioase.
caracter simbolic, având rolul de a indica tribul La unii indieni, ca araucanii, mamele î[i ]ineau
[i rangul, ca [i de a comunica performan]ele la pruncii în spate, într-o sanie sus]inut~ de o
vân~toare sau în luptele cu du[manii. band~ prins~ de frunte.

212
Semnifica]ia penelor: pan~ vertical~: doborârea unui adversar prin for]a pumnilor, pan~ cu pat~ neagr~: uciderea unui du[man, cu pat~ ro[ie: ran~ primit~, p~r de cal în vârful
penei: victorie, pan~ crestat~: scalparea unui du[man, pan~ t~iat~: t~ierea gâtului unui du[man.
Semnifica]ia picturii faciale: uciderea unui du[man, ran~ primit~, [irokee gata de lupt~, invocarea ploii, so]ia î[i a[teapt~ so]ul victorios (din Karl May)

indicând apartenen]a tribal~, rangul sau diferite pân~ la spate o band~ lat~ de circa 30 de coliere din din]i, gheare [i vârfuri de urechi de
evenimente din via]~. Unii b~rba]i nu-[i centimetri, o c~ma[~ din pânz~ sau din piele de urs cenu[iu.
tundeau p~rul niciodat~, pe când al]ii î[i r~deau cerb [i pantaloni din piele de antilop~, care Pipa din lut (tomahawk) putea fi în acela[i timp
capul, l~sând doar o [uvi]~ s~ creasc~ mai puteau fi forma]i doar din craci separa]i lega]i [i topori[c~. Drept arme slujeau arcurile cu
lung~. Pe frunte era de obicei legat~ orizontal o de brâu. Pe laturi pielea era t~iat~ în franjuri, de s~ge]i, topoarele din piatr~ [i l~ncile.
band~ din piele de bizon sau din pânz~, în care care puteau fi prinse [i [uvi]e de p~r uman, mai Pe lâng~ scuturile din piele, trupul era ap~rat [i
[efii de trib [i r~zboinicii înfigeau una sau mai pu]in trofee de lupt~, ci de obicei d~ruite de de o plato[~ din oase de bizon. Caii erau [i ei
multe pene de vultur, deseori prelungite la vârf rude sau apropia]i. picta]i [i împodobi]i cu pene.
cu un smoc din p~r de cal. Mantia din piele de bizon alb, apar]inând unui
Dup~ felul în care erau a[ezate penele se putea [ef de trib sau unui r~zboinic de seam~, era
vedea de departe rezultatul luptei, nu numai acoperit~ de picturi înf~]i[ând scene glorioase
din via]a acestuia. C~ma[a ca [i mantia erau Piele Ro[ie, S.U.A., secolul al XIX-lea,
num~rul vr~jma[ilor uci[i sau scalpa]i, dar [i
Paris, Musée de l’homme
cine a atacat primul sau dac~ a fost cineva r~nit: brodate cu fâ[ii colorate din ace de arici [i cu
o pan~ cu vârful t~iat însemna moartea unui m~rgele. Hainele celor din clanul Ursului Brun
du[man, un punct ro[u pictat pe pan~ o ran~ (Grizzli) erau împodobite cu motive totemice,
primit~ etc. chipuri [i ochi de urs.
Pe trup, ve[mintele constau dintr-un fel de slip, În picioare, pantofii comozi, moi, din piele
ca un cordon, de care era prins~ din fa]~ [i (mocasini) asigurau mersul suplu, f~r~ zgomot
al indienilor. Iarna gro[i, din piele de bizon,
îmbl~ni]i pe din~untru [i pe dinafar~, vara
Mocasini, Canada, Winnipeg, Manitoba,
Musée de l’homme sub]iri din piele de elan, erau [i ei broda]i cu
ace de arici [i m~rgele. Pentru ceremonii, unii
tineri î[i fixau la c~lcâiele mocasinilor câte o
blan~ de dihor.
Ca accesorii, cum haina nu avea buzunare, de
brâu erau ag~]a]i s~cule]i, ca punga din blan~
de dihor pentru tutun sau o pung~ din pielea
primului animal mic vânat, împodobitå cu ace
de arici [i m~rgele, purtat~ la gât de tineri.
Principalele podoabe erau trofee de vân~toare:
Hain~ din lân~ de capr~, unisex, clanul Ursului Brun
Grizzli, Canada, Vancouver, colec]ia rev. T. Crosby

Amulete de [aman, din filde[,


Canada, Ottawa, Muzeul Na]ional al Omului

214
Idealul eschimo[ilor ursul polar, costum b~rb~tesc, feminin, de copil, armur~ din piele, impermeabil din intestine,
hanorak fa]~-spate, pantalon, ochelari de soare din os, m~nu[~, [o[oni

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Vân~torii poart~ un costum dintr-o singur~


COSTUMUL Tr~ind în mici triburi pa[nice, eschimo[ii nu au bucat~, ca o salopet~, de care sunt cusute etan[ [i
ESCHIMOßILOR sim]it nevoia marc~rii unor deosebiri de rang gluga, [i m~nu[ile, [i ciorapii, asigurând o perfect~
social prin aspectul exterior; de asemenea, izolare de mediu. La propor]ii reduse, tot astfel
Cu hanoracul în caiac modul de via]~ nomad a estompat deosebirile este lucrat~ [i îmbr~c~mintea copiilor. Cei mai mici
dintre vestimenta]ia b~rbatului [i cea a femeii. sunt purta]i de mame în cârc~, vârâ]i în hanorac.
Sculptural, corpul înf~[urat în întregime în Haine perfect impermeabile sunt executate din
CONDI¥II DE DEZVOLTARE În regiunea arctic~ din bl~nuri dobânde[te formele sferice ale ursului intestine de foc~ sau de ren, translucide, ca din
America de Nord [i Groenlanda, pân~ în Siberia, alb, iar pictural culoarea dominant~ e albul material plastic, cusute cu împuns~turi speciale,
eschimo[ii de origine mongol~ au înfruntat z~pezii, înveselit de cus~turi cu m~rgele în grosimea ]esutului, f~r~ perfora]ii prin care ar
ghe]urile, dezvoltându-[i de milenii o civiliza]ie colorate. trece apa.
original~. Tr~ind din pescuit [i vân~toare, ei s-au Materialele folosite provin din vân~toare, Hainele [i cizmele sunt împodobite, cu migal~,
deplasat mereu dintr-o regiune într-alta, bl~nuri de vulpe, lup, câine, piele de foc~ sau cu broderii din fâ[ii din piele [i m~rgele
c~l~torind pe z~pad~ cu sania tras~ de reni sau de ren, iepure sau vidr~, piele de pas~re, toate colorate, în motive geometrice, destul de
câini, pe ap~ cu barca (caiac), poposind vara în prelucrate de femei. asem~n~toare celor din America Central~.
corturi din blan~ [i piele, iar iarna în colibe din
ghia]~ (iglu) luminate de l~mpi cu ulei. COSTUMUL BÅRBÅTESC ßI CEL FEMININ
Costume de eschimo[i din nordul Canadei
Cadrul artistic • Armele [i uneltele cioplite din În cas~, îmbr~c~mintea se reduce la pantaloni
lemn sau os erau decorate cu incizii reprezentând din piele, bustul r~mânând gol. Afar~, peste o
animale sau scene de vân~toare, iar obiectele din c~ma[~ din piele de pas~re se trage
piele erau brodate în motive geometrice, cu p~r „hanorac”-ul, o bluz~ cu glug~ din piele tivit~
de ren, fâ[ii din piele colorat~ [i m~rgele. cu blan~ de vulpe, lup sau câine, cu o singur~
Idealul uman consta în imitarea vie]uitoarelor deschidere la gât, [nuruit~. Pantalonii, lungi
cel mai bine adaptate climei aspre, pân~ sub genunchi, pentru a da libertate
împrumutându-le blana cald~ [i impermeabil~ mi[c~rilor, sunt vârâ]i în ciorapi din blan~ de
pentru a se feri de umezeal~ [i vânt. iepure [i în cizme croite dreptul la fel cu stângul
[i având o talp~ dubl~ umplut~ cu fân.
Pablo Picasso,
La oglind~, 1932,
N.Y.Museum of Modern Art
COSTUMUL ÎN SECOLUL
AL XX-LEA
Daniel Renard, Cazinoul din Constan]a, 1907

COSTUMUL LA 1900 deseori teme picturii (Verhaeren, Jules


ÎN STIL Laforgue, Albert Samain, Rodenbach), se
cufunda în adâncurile necercetate ale vie]ii
ART NOUVEAU suflete[ti, cultivând reac]iile instinctuale,
ßI senzorialismul. Suport de lumån~ri. Coperta volumului L’Objet 1900
MODERN STYLE de Maurice Rheims
STILUL ART NOUVEAU - SERPENTIN
Linia serpentinæ øi cea dreaptæ P~r~sind amestecul de citate din trecut, al Primele semne ale noii viziuni artistice
eclectismului, pentru a se elibera de cli[ee, ap~ruser~ în tablourile impresioni[tilor (în
arhitec]ii [i decoratorii, ca spaniolul Gaudi sau experien]ele de laborator ale picturii de
CONDI¥II DE DEZVOLTARE În ultimul sfert al francezul Guimard, s-au inspirat direct din [evalet), ca în peisajele lui Claude Monet, în
secolului al XIX-lea [i pân~ la primul r~zboi natura s~lbatic~. care personajele par flori risipite în iarb~, apoi în
mondial, Europa a cunoscut o perioad~ de pace lucr~rile post-impresioni[tilor, ca Gauguin, Van
[i de relativ~ bun~stare, ,,la belle époque”. Gogh etc. Noul stil a luat în Fran]a numele de
Ca urmare a progresului tehnic, ambian]a Art Nouveau, Nouille (t~i]ei), Jules Verne, Coup
citadin~ a marcat prefaceri mai ales în preajma de fouet (lovitur~ de bici), în Austria de
anului 1900: lumina electric~, tramvaiul Secession, în Germania de Jugendstil, Lilienstil,
electric, telefonul, cinematograful dateaz~, Wellenstil, întinzându-se în Belgia, Italia,
toate, din ultimul deceniu al veacului al XIX-lea. Spania, Danemarca, Statele Unite, ca stil
Pericolele noii energii (ascunse pân~ atunci în Liberty, Floreale, Yachting Style etc.
natur~) stârneau o surd~ angoas~. În acela[i Ira]ionalismul era vizibil în invadarea orizontului
timp, Freud descoperea în adâncurile sufletului vie]ii de c~tre o natur~ s~lbatic~, în mi[care, în
zonele neb~nuite ale subcon[tientului, în care perpetu~ metamorfoz~. Construc]iile, ca [i
fierbeau (dintotdeauna) nemul]umirile obiectele, p~reau a se preface, trecând în regnul
refulate, ca lava vulcanic~, izbucnind prin vegetal sau animal. Balcoanele metalice, rampele
locuri nea[teptate. Spaimele „ucenicului sc~rilor, mobilele sugerau plante cu tije lungi,
vr~jitor“ explic~ zvârcolirile specifice curentului curbate, care se transformau în balauri sau din
numit de francezi „Art nouveau“. care se desprindeau siluete feminine.Costumul
Cadrul artistic • Poezia simbolist~, care oferea Victor Horta, Scara Casei Tassel, feminin a ilustrat cel mai bine Art Nouveau.
1893, Bruxelles

218
american Sullivan, apoi de austriacul Hoffmann, Vârsta beneficiarilor modei era cea matur~,
oferind solu]ii practice, f~r~ str~lucire, dar care impunând o siluet~ greoaie, pe care o imita [i
erau destinate viitorului. În designul [colii din tineretul. Fetele doreau s~ îmbrace, pe la 14-15
Glasgow, de Ernie Macintosh, domina linia ani, prima rochie lung~ [i s~ ias~ la bal, unde
dreapt~. Costumul b~rb~tesc s-a integrat dansau supravegheate de mame [i de m~tu[i,
acestui stil. pân~ se m~ritau (cât mai repede) [i intrau sub
Idealul uman • B~rbatul era clasic, femeia tutela so]ului, iar b~ie]ii de-abia a[teptau s~
romantic~. În societatea capitalist~, de cel mai arboreze musta]a, p~l~ria [i bastonul.
mare prestigiu se bucura figura ]eap~n~ a Copiii purtau costume mai confortabile, de
financiarului respectabil [i impun~tor, care marinar, [i bereta cu panglici, ca Domnul Goe.
trebuia s~ inspire demnitate [i integritate, prin
formele geometrice regulate ale întregii siluete, CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
afi[ând, prin aspectul s~u solemn, importan]a La 1900, îmbr~c~mintea semnala, de la
firmei lui. Trupul sedentar [i greoi era cu grij~ distan]~, rangul [i averea, sexul, vârsta [i
L. Sullivan, Wainwright Building, 1890, St. Louis, S.U.A. ascuns sub carapacea rigid~ a hainelor neamul. P~l~riile înalte [i împodobite ale
întunecate, cu guler tare [i p~l~rie „cilindru“,
amintind co[urile fabricilor. F. von Reznicek, Costum de automobilist,
MODERN STYLE – GEOMETRIC REGULAT Sobru în propria înf~]i[are, omul de afaceri î[i din „Simplzissimus“, 5/1904 din E. Thiel, Geschichte
Al~turi de noul stil, frapant, pre]ios, de esen]~ des Kostüms
etala, în schimb, luxul în toaletele doamnei sale,
romantic~, s-a dezvoltat paralel – la început în cu bijuterii, bl~nuri, broderii de mân~. Mai liber,
umbr~ – [i opusul s~u clasic, ra]ional, începând receptiv nout~]ilor modei, costumul feminin a
cu blocurile geometrice construite de arhitectul devenit un domeniu de manifestare însemnat al
stilului serpentin.
Femeia sl~vit~ de arti[ti era o fiin]~ de vis, o
E. Macintosh, Scaun, 1903, Paris, Muzeul Orsay
divinitate inaccesibil~, fatal~, surâz~toare [i
misterioas~ (deseori reprezentat~ în pictur~ cu
ochii închi[i), abandonat~, dar distant~. Într-o
conferin]~ publicat~ în 1891 la Bârlad, doctorul
G. Bercar proclama, ca un adev~r [tiin]ific
unanim acceptat: „Caracterele distinctive ale
femeii sunt sensibilitate, mobilitate,
nervositate“ – desigur necontrolate,
nest~pânite, ad~ug~m noi, amintindu-ne de
izbucnirile, lament~rile [i le[inurile coanei
Joi]ica. ßi doctorul Bercar deducea mai departe:
„Aceste calit~]i singure ar fi suficiente pentru a
demonstra c~ modul de îmbr~c~minte trebuie
s~ fie variabil, colorat, elegant“. Capriciul era,
prin urmare, tolerat cu îng~duin]~, singura
arm~ a sexului slab fiind viclenia.
Juan Cardona, Restaurant à la mode,
„Jugend”, 1908
H. de Toulouse Lautrec, Dans la Moulin Rouge,
1890, Philadelphia, Museum of Art
protipendadei sem~nau cu foi[oarele [i
cupolele care le încununau casele, ridicându- se
deasupra celor din jur. Moda feminin~ venea de
la Paris, cea masculin~, de la Londra.

COSTUMUL BÅRBÅTESC
Sculptural, silueta b~rb~teasc~ era cilindric~,
]eap~n~ (de la joben la gulerul tare, la plastron
[i man[ete), pictural domina negrul, luminat
doar de albul c~m~[ii, chiar pentru ]inuta de
diminea]~, iar materialele erau sobre, mate, cu
unele accente lucioase (reverele fracului,
jobenul de m~tase, lan]ul de la ceas).
Costumul complicat, inconfortabil, acoperind
tot corpul, cu multe accesorii, era
exteriorizarea prestigiului legat, în ochii clasei
dominante, de bog~]ie [i de putere.
Muncitorii purtau c~ma[~ colorat~ [i [apc~.
În contrast cu silueta baroc~ a femeii, cea a
b~rbatului apare clasic~, stabil~. Aparent mai
[tears~, ea va fi punctul de plecare al evolu]iei
viitoare a vestimenta]iei moderne. Uniforma
civil~ a or~[enilor, ca [i cea militar~, r~spundea
nevoii de a masca [i remodela trupul prin
înveli[uri rigide.
La începutul secolului se folosea înc~ un
echipament complicat [i f~r~ suple]e.
Pe cap, p~rul era tuns scurt, cu c~rare la mijloc,
apoi, dup~ 1905, într-o parte, iar must~]ile
erau nelipsite, ca [i barba dup~ o anumit~
vârst~. (Francezii credeau c~ „un baiser sans
moustache est comme un dîner sans
fromage“). P~l~ria, rigid~, era înalt~, denumit~
la noi joben. Aceasta putea fi [i pliat~ (clac).
Putea fi, de asemenea, joas~, semisferic~
(melon) sau plat~, de pai (canotier).
Pe trup se purta lenjerie mult~, c~ma[~, flanel~
de lân~ etc. C~ma[a putea fi cu plastron tare sau
plisat, pentru dineu, din m~tase sau din pânz~
v~rgat~, cu gulerul alb deta[abil, scrobit, înalt, cu
H. de Toulouse Lautrec, Englezul la Moulin Rouge, 1892, N.Y., Metropolitan Musseum

222
Copii în costume de marinar, foto de familie

Avocatul Chiri]~ Vasilescu, 1905, foto de familie Botine cu jambiere, Muzeul Municipiului Bucure[ti

223
René Lalique, Libelul~, bro[~, Paris,
Musée de la Mode, Palais Galliera

vârfuri îndoite, incomod. Cravata era alb~ pentru


sear~, neagr~ ziua. Vesta era scurt~, asortat~ cu
haina, dar din material diferit – ca[mir, pichet,
m~tase. Elegant~, putea avea nasturi din aur,
pietre scumpe, jad, lapislazuli etc.
Jacheta depindea de ocazii: pentru diminea]a la
slujb~, iarna, era din tweed, vara din serj sau
pânz~ (albastr~ la pantalon alb de flanel~),
croit~ la dou~ rânduri, cu guler [i man[ete de
catifea, cu poale lungi, pân~ la jum~tatea
coapsei; pentru recep]ii fracul era obligatoriu.
Pardesiul avea diferite forme, de la cel de
diminea]~, scurt, cu mâneca raglan (Burberry),
pân~ la cel de sear~, negru, cu pelerin~.
Paltonul era din stof~ groas~ sau din blan~.
În picioare se purtau ciorapi negri sau albi [i botine
montante cu butoni sau [ireturi.
Accesoriile obi[nuite erau monoclul, m~nu[ile,
bastonul de bambus sau umbrela neagr~,
mare, iar ca bijuterii erau acul de cravat~,
inelele, ceasul la brâu.
Costumul de baie masculin era [i el cu Costum bucure[tean, 1900, foto de familie

224
Casele de mod~ pariziene, cum erau cele ale lui
Worth, Doucet, Redfern, care lucrau la comand~,
schimbau moda într-un ritm rapid, cu care nu
puteau ]ine pasul decât cei care tr~iau pe picior
mare. Pentru popor se f~ceau haine de gata.
Pe cap, p~rul lung era sus]inut de un sul [i strâns
coc în cre[tet. P~l~ria, înc~rcat~ cu roze, pene [i
panglici, era ea îns~[i o metafor~. Tenul alb,
transparent, era ob]inut cu pomezi, deseori
nocive, (cu plumb, arsenic etc.) [i pudr~ de orez.
Ochii, nemachia]i, trebuiau s~ exprime inocen]~
[i modestie.
Pe trup, lenjeria comporta multe piese
suprapuse [i complicate: c~ma[~, jupon,
pantaloni pân~ la genunchi, corsetul foarte

Coafuri, Bucure[ti, foto de familie

pantaloni pân~ la genunchi [i maiou v~rgat, de pene într-un echilibru instabil pe cocul înfoiat, o P~l~rie din revista La nouvelle mode,
marin~resc. doamn~ elegant~ era incapabil~ s~ se deplaseze 28 octombrie 1900
La începutul secolului, copiii mici erau costuma]i f~r~ tr~sur~, s~ se aplece sau s~ se îndoaie.
fantastic, cu fuste lungi pân~ la glezne, din Pentru a ascunde ravagiile timpului, p~rul era
dantel~ sau muselin~, cu p~l~rii scrobite, iarna tapat, folosindu-se rulouri posti[e sub coc,
cu haine [i bonete din catifea bordisite cu ridurile gâtului erau mascate de gulerul
dantele sau puf, cu ghete cu nasturi. Pân~ la montant sau de panglica legat~ ca o zgard~, iar
adolescen]~ erau permise ve[minte tip marinar. trupul era sus]inut de corset.
Pictural, concep]ia coloristic~ a artei 1900 era
COSTUMUL FEMININ st~pânit~ de tente pale, tonuri reci, luminoase,
Sculptural, silueta 1900 amintea, prin talia cu efecte opalescente, iradiante, „electrice“
strangulat~, de ceasul cu nisip. Trupurile (Paul Constantin, Arta 1900).
ap~reau ca liane suple, misterioase, pudic În materialele folosite pre]ul ve[mintelor era
ascunse sub faldurile m~t~sii creponate, ostentativ demonstrat atât prin cantitatea [i
[erpuind ca [i acei „boa“ din pene, încol~ci]i în calitatea ]es~turilor, cât [i prin prelucrarea lor care
jurul gâtului frumoaselor vremii. Pe scen~, cerea o mare investi]ie de munc~. Un cronicar al
Sarah Bernhardt se a[eza r~sucindu-[i în spiral~ timpului remarca: ,,Stofele se întrebuin]eaz~ rar
trena rochiei. în starea lor natural~, se brodeaz~, se cresteaz~,
Femeia-floare avea ve[minte la fel de incomode ca se ajureaz~, se încrusteaz~ cu dantel~, se acoper~
[i o armur~ medieval~. Strâns~ în corset, cu poalele cu aplica]iuni de toate felurile“ (Moda
fustei m~turând praful, cu p~l~ria plin~ de flori [i Universului, an I, nr. 1, 1899).

225
Corset din La nouvelle mode, 20 oct.1900

Ed. Manet, Nana, 1877 Hamburg Kunsthalle

226
H. Matisse, Portretul cu dungå verde, 1905,
Copenhagen, Statens Museum for Künst

Siluetå de clepsidr~, costum 1895, 1905, 1909


pelerin~ oval~, tiparul pelerinei circulare, pelerinå circular~

¥inut~ de var~ din revista La nouvelle mode, 28 octobrie 1900

227
lung în fa]~, strâns s~lbatic cu [ireturi,
imprimând corpului o pozi]ie aplecat~ înainte,
cambrat~, nes~n~toas~. Idealul era s~ por]i
drept cordon gulerul b~rbatului. Fotografiile de
epoc~ sunt toate retu[ate, sub]iind talia.
Strângând nu numai abdomenul, dar [i
toracele, [i comprimând organele interne,
corsetul provoca deform~ri osoase, ca [i
tulbur~ri func]ionale care d~deau st~ri de r~u [i
le[inuri frecvente, pentru care doamnele
obi[nuiau s~ poarte în pung~ un flacon de
s~ruri cu miros puternic, în]ep~tor.
Rochia avea guler ridicat, strâns ca o zgard~,
corsajul în form~ de V atât la decolteu (foarte
larg seara, ziua închis pân~ la gât), cât [i în talia
strangulat~. Mânecile, importante, erau
umflate fie la um~r (în pulp~ de miel), fie la
încheietur~, bufante (de episcop), fie la cot.
Fusta larg~, lung~, în form~ de lalea sau de
rochi]a rândunicii, seara avea tren~.
Ornamentele sinuoase, cusute pe rochii, cu
suita[, m~rgele sau aplica]ii, se înscriau în stilul
„Art nouveau”, amintind feroneriile balcoa-
nelor sau ale balustradelor.
În picioare, ciorapii erau negri sau cu broderii
colorate, ]inu]i cu jartiere circulare. Se pare c~
suspendarea ciorapilor de un cordon în talie, [i
mai ales dispozitivul de prindere erau inven]ia
inginerului Jean Eiffel, autorul celebrului turn
parizian. Pantofii, care nu se vedeau, erau
neinteresan]i, aproape ca [i cei b~rb~te[ti (botine).
Ca accesorii, ziua se purtau geant~ suspendat~ cu
lan], umbrel~ [i m~nu[i scurte, seara – boa de pene
sau guler [i man[on de puf de barz~ (marabou),
evantai [i m~nu[i lungi. Bijuteriile sau cataramele de
metal aveau forme sinuoase, vegetale. Parfumurile
preferate erau lavanda [i paciuliile.
În saloane, perechile încercau dulcea ame]eal~ a
valsului romantic, cu singurele rotiri îng~duite de
fusta lung~ [i de corset. Pentru c~l~toria cu
Modele din La nouvelle mode, 20 octombrie 1900

228
Pelerin~ brodat~ cu m~rgele, 1900 Pelerinå brodat~ cu m~rgele, detaliu
Bucure[ti, Muzeul Municipiului Bucure[ti

I. Mincu, Bufetul de la ßosea, 1889, Bucure[ti, ßoseaua Kiseleff

primele automobile (care ar~tau ca ni[te tr~suri re[edin]e elegante, în stil fran]uzesc (Casino
f~r~ cai), halate lungi, p~l~rii cu voaluri [i ochelari Vernescu sau actuala Cas~ a scriitorilor), pe de
ap~rau de norii de praf ai drumurilor de ]ar~. alta se str~duia s~ adapteze tradi]ia autohton~
Tenul alb era ocrotit de umbrelu]a de soare medieval~ [i popular~ cerin]elor or~[ene[ti,
alb~, cu broderii [i dantele, spre deosebire de ilustrând „stilul românesc“. Casa Lahovary sau
cea mare, neagr~ sau ecosez, de ploaie. Bufetul de la ßosea dezvoltau modelul
Sportul era o raritate. Se juca tenis, cu fusta pân~ conacului de ]ar~ cu foi[or [i pridvor, iar ßcoala
la glezne. Pentru biciclet~, primele fuste-pantalon Central~ de fete relua planul unei m~n~stiri cu
arborate de elegantele timpului f~ceau senza]ie. galerie \n jurul unei cur]i centrale.
Costumele de baie (care se îmbr~cau la mare în Costumele citadine urmau moda din marile
cabine speciale, pe piloni, departe de ochii capitale europene. Costumele populare erau
indiscre]i ai celor de pe plaj~) erau ca ni[te rochi]e îmbr~cate curent la ]ar~, dar [i la curtea regal~,
cu mâneci [i pantaloni peste genunchi. ca un simbol na]ional, suferind amplific~ri [i
interpret~ri ca [i decorul neoromânesc.
ÎN ROMÂNIA, în stilul „Art Nouveau” au fost Regina Elisabeta apare \n fotografii cu ii [i fote
construite cl~diri mai ales în Transilvania, în brodate abundent, cu motive mari, cusute cu fir
leg~tur~ direct~ cu Viena, pe când în Bucure[ti de aur [i paiete. Modelul ei era urmat de
arhitectul Ion Mincu pe de-o parte construia principesa Maria [i de doamnele de la curte.

229
Auguste PERRET, Théâtre des Champs Elysées, Velde, profesor la ßcoala de Arte Decorative din
1913, Paris
Weimar a scris o carte despre principiile
constructive ale îmbr~c~mintei, asem~n~toare
cu cele ale arhitecturii. Ca urmare, în Germania
s-a lansat rochia-sac (Reformkleid) de purtat
f~r~ corset, lung~ pân~ la p~mânt, închis~ la
gât, croit~ simplu, f~r~ complica]ii [i aplica]ii,
modelând o siluet~ cilindric~. În 1914 Balla a
semnat manifestul futurist al modei masculine
propunând culoare [i asimetrie. G. Severini
purta un pantof ro[u [i altul verde.
Pentru femei, \n via]a zilnic~ au fost preferate
din ce în ce mai mult fusta [i bluza, apoi s-a
elemente vizuale nefigurative. C~ut~rile impus costumul taior. Poalele au început s~ se
SILUETA CILINDRIC Å înnoitoare mergeau în consens cu scurteze treptat, întâi în America, unde, la
1900 – 1914 industrializarea, adaptându-se noilor cerin]e de sfâr[itul secolului al XIX-lea, în zilele ploioase,
func]ionalism [i continuând mi[carea ”modern din pricina noroiului din ora[ele noi, s-au
Începutul eliberærii style”. „Treptat nu s-a mai considerat ma[ina
fatalmente antiestetic~. Pu]in câte pu]in,
Balla, Model futurist pentru costum de baie, 1914
formele alungite [i decorurile florale
CONDI¥II DE DEZVOLTARE La originea contorsionate au f~cut loc liniilor drepte, în care
profundelor schimb~ri atât în stilul arhitecturii ornamentul, mai discret, era mai pu]in reliefat
[i decora]iei, cât [i în costuma]ia secolului al [i s-a mers c~tre suprafe]e plane [i metode de
XX-lea, a stat industrializarea [i urm~rile ei, stilizare geometric~“, remarca René Huyghe (în
muncitorii [i femeile pretinzând drepturi sociale. L'art et l'homme vol.III, p. 445).
Cadrul artistic • Primul deceniu al secolului al Evitând excesele decorative, Auguste Perret a
XX-lea a fost, f~r~ îndoial~, cel mai bogat în idei ridicat la Paris edificii moderne, ca Théâtre des
noi: aproape tot ce s-a realizat în domeniul Champs Elysées.
artelor vizuale în decursul urm~toarei sute de Semnificativ pentru modificarea idealului
ani a fost anun]at în ace[ti ani ini]iali. uman, a revenit în aten]ie frumuse]ea natural~
În atelierele lor, arti[tii au experimentat noi a trupului. Isadora Duncan, Loïe Fuller [i Mata
formule expresive, la scara redus~ a artei de Hari dansau pe scen~ drapate în v~luri u[oare,
[evalet, înaintând în toate direc]iile stilistice cu picioarele goale.
posibile: fovi[tii, ca Matisse, au folosit culoarea
pur~; urmând lui Cezanne, cubi[tii, ca Picasso, CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
au descompus imaginea realit~]ii, re- Dup~ 1900 lupta împotriva corsetelor a început
compunând-o în forme geometrice; futuri[tii au printr-o mare campanie de pres~. În acela[i
sugerat mi[carea, abstrac]ioni[tii, cum a fost scop s-au creat asocia]ii, reunind arti[ti, medici,
Kandinsky, au înl~turat subiectele literare, ca [i croitori, [i s-a ini]iat editarea unui jurnal de
imita]ia naturii, pentru a comunica numai prin mod~ pentru femeile muncitoare. Henry van de

230
adoptat fuste practice, dezvelind glezna,
numite „margarete de ploaie“, care au fost
importate apoi în Europa.
Nevoia de înnoire a formelor, în sensul unor
solu]ii simple [i practice, a f~cut ca moda
european~ s~ devin~ receptiv~ [i pentru
influen]e orientale [i extrem-orientale. A[a se
explic~ succesul kimonourilor japoneze.
Baletele ruse[ti, prezentate la Paris în 1910 de
Diaghilev, cu costume de Leon Bakst [i
Alexander Benois, au ac]ionat ca o explozie de
ritm [i de culoare. Parizianul Paul Poiret s-a
inspirat din ambele repertorii, creând modelele
sale senza]ionale, cu decolteu ascu]it, mâneci
kimono, cu o mini-jup~ evazat~ marcând
[oldurile peste o maxi-jup~ strâns~ pe picioare.
Pentru casa de mod~ Poiret, deschis~ din 1904,

Eugen Spiro, Rochie Reform (sac), 1902, din Jugend Loïe Fuller, dansând cu v~luri

231
pictorul Raoul Dufy a desenat motive de înc~rcând-o cu bl~nuri [i bijuterii ca pe cadânele
]es~turi, iar spaniolul Mariano Fortuny a creat din O mie [i una de nop]i. Mergând împotriva
m~tasea plisat~, supl~ [i fluid~, dup~ model curentului func]ional [i social, el r~spundea
grecesc antic, denumit~ „delphos“. nevoii protipendadei de a se distan]a de vulg
Prezent~rile de mod~ la Poiret erau adev~rate prin crea]ii unicat, „haute couture“.
spectacole la care a dansat [i Isadora Duncan;
el crease, de altfel, [i costume de teatru, de COSTUMUL BÅRBÅTESC
pild~ pentru Sarah Bernardt. Cronicarii Pe la 1900, b~rbatul trebuia s~ fie doar „ceva
observau îns~ c~ Poiret o aserve[te din nou pe mai frumos decât dracu’“.
„femeia liber~“ prin haine strâmte, incomode, Defini]ia cuceritorului de la începutul secolului al
XX-lea era, vorba cântecului Bel Ami, „nicht schön
doch charmant, nicht klug doch galant“ (nu
P. Poiret, Model, desen de Lepape, cca. 1910 frumos, ci fermec~tor, nu inteligent, ci curtenitor).
Costumul de afaceri era smoking-ul (tuxedo) cu
jacheta dreapt~, pantaloni reia]i [i papion negru.
Pe cap se men]inea frizura cu c~rare [i p~l~ria
tare, joben, melon sau canotier.
Pe trup, pantalonii s-au strâmtat [i s-au scurtat
la glezne, dup~ 1908 („peg-top trousers“,
corespunzând costumului feminin cu fusta
strâns~ jos), p~strând pliuri pe [olduri, iar
dunga nu mai era lateral~, ci frontal~ (rezultat~
din împ~turire). A început s~ fie folosit~
cureaua în loc de bretele.
În picioare se purtau ciorapi negri sau albi [i botine
montante cu butoni sau [ireturi, cu vârf rotund, ca
de buldog, pân~ prin 1910, apoi cu vârful ascu]it,
acoperite de ghetre gri, bej sau albe.
Costumele de sport erau speciale pentru
automobilism, pentru golf [i pentru ciclism ([apc~,
haine cadrilate [i pantaloni „golf“, trei sferturi,
bufan]i), pentru înot (costum de baie v~rgat, cu
mâneci scurte [i pantaloni pân~ la genunchi).
De prin 1910, beneficiind de orientarea
general~ spre simplitate, [i copiii au început s~
fie îmbr~ca]i cu rochi]e [i pantalona[i scur]i,
producându-se [i imprimeuri speciale, pantofi
sau sandale [i [osete mai atractive.

Costum bucure[tean, 1914, foto de familie

232
COSTUMUL FEMININ
Pe cap, ca o compensare a descre[terii în volum
a ve[mintelor, [i mai cu seam~ pentru a marca
deosebirile de rang, a crescut dimensiunea
p~l~riei, ajungând, prin 1910, de forma [i
m~rimea unui lighean, înc~rcat~ cu pene [i flori.
Pe trup, mai ales în jurul anului 1910, s-a
conturat evolu]ia pardesielor [i jachetelor c~tre
o linie mai supl~ [i mai comod~, cu apropieri de
costumul b~rb~tesc. Paralel, a evoluat [i fusta,
care s-a strâns treptat pe corp, desenând u[or
picioarele la genunchi (în lalea, evazat~ jos
„morning-glory“, 1908), apoi a fost drapat~ pe
[olduri [i strâns~ pe gambe, reliefându-le de la
genunchi în jos (silueta „peg-top“ – de ]~ru[).
Pentru a limita pa[ii se legau picioarele sub
genunchi. Feminitatea a fost subliniat~ prin
atragerea aten]iei asupra bazinului printr-o
fust~ scurt~ [i larg~, „în abajur“, peste o fust~
lung~ [i strâmt~. În 1911 a apårut fusta
cr~pat~, „tango“.
În picioare, o consecin]~ a ie[irii la iveal~ a
pantofilor a fost noua aten]ie acordat~ formei
lor (ascu]it~, cu barete, benti]e), iar ciorapii au
luat culoarea pielii.
Ca bijuterii, pariziencele extravagante purtau
br~]~ri cu pietre pre]ioase [i pe glezne.
În aceast~ epoc~ au ap~rut mai multe
costume de sport , pentru automobil, pentru
tenis sau biciclet~ (fusta-pantalon), sau
pentru patinaj.
În 1913, Coco Chanel (1883 - 1971) a lansat,
la cursele de cai de la Deauville, primele
ansambluri din jerse, folosit pân~ atunci doar
pentru lenjerie. Pentru înot se purta costum-
marinar cu guler [i man[ete tighelite, cu
pantalon pân~ la genunchi, deseori [i cu
ciorapi, [i boneta de baie crea]~ cu volan.

P~l~ria lighean [i jobenul, foto de familie

233
ÎN ROMÂNIA , arhitec]ii se str~duiau s~
dezvolte mai departe ,,stilul românesc“,
inspirându-se din arta medieval~ [i popular~.
Petre Antonescu a început, în 1906, Palatul
Ministerului de Construc]ii (azi Prim~ria
Capitalei), în 1912 N. Ghika-Bude[ti construia
Muzeul de Art~ Popular~ (azi Muzeul
¥~ranului Român), Grigore Cerkez începea
Institutul de Arhitectur~ cu aspect de cetate,
iar în 1914 Cristofi Cerkez ridica Vila Minovici
în stil popular.
Regina Elisabeta, doamnele de la Curte [i
aristocratele se îmbr~cau la festivit~]i în port
de Muscel sau de Arge[, ca [i domni]ele de
alt~dat~, dar [i zilnic la conace, încurajând pe
]~rani s~-[i p~streze tradi]iile.
Costumul citadin ]inea pasul modei apusene,
datorit~ atelierelor de croitorie, p~l~rierilor,
modistelor [i cizmarilor de lux, care-[i expuneau
cu succes produsele [i la expozi]iile interna-
]ionale de la Paris sau din România, cum a fost
cea din 1906. Ministrul înv~]~mântului, Spiru
Haret, a interzis din 1902, printre primii
în Europa, purtarea corsetului în [coal~
(B. Fontanel, p. 74).
Doamnele arborau prin 1910-1912 p~l~riile
mari impodobite cu flori, fructe, pene sau
p~s~ri \ntregi a[a cum apar \n jurnalele de mod~
bucure[tene sau \n fotografiile de familie.
|n 1914 \naintea izbucnirii Primului R~zboi
Mondial Cecilia Cu]escu Storck [i Olga
Greceanu au \ntemeiat prima asocia]ie a
femeilor „pictore [i sculptore“ din România,
\nc~ o dovad~ a existen]ei unui spirit artistic
care s-a implicat desigur [i \n crea]ia
vestimentar~ a timpului.
Copiii erau \mbr~ca]i \n continuare \n
costume de marinar, chiar si fetele pân~ la
vârsta adolescen]ei.

Cecilia Cu]escu-Storck, 1912 Elegan]~ la b~ile S~rata Monteoru, 1910

234
COSTUMUL ÎN EPOCA
PRIMULUI
RÅZBOI MONDIAL
1914 – 1918
Præbuøirea prejudecæflilor

„1914 a r~sturnat totul: lumea veche a fost


sf~râmat~, comprimat~, îngropat~“ (Le Corbusier).
În timpul r~zboiului din 1914 – 1918, s-au
impus restric]ii [i economii de materiale,
determinând g~sirea unor solu]ii practice în
toate domeniile, inclusiv în cel al costumului.
Admira]ia tuturor mergea, pe atunci, c~tre

Osta[i români, 1916

eroul militar c~lit de via]a de campanie [i spre COSTUMUL FEMININ


sora de caritate, care constituiau idealurile de ¥inuta de infirmier~ consta din rochie lung~ cu
simplitate [i demnitate uman~ ale epocii. [or] [i basma alb~ tras~ pe frunte. Cel mai mult
s-a simplificat îns~ costumul obi[nuit, îmbr~cat
COSTUMUL BÅRBÅTESC de curajoasele surori [i mame, intrate în slujbe
Cu diferen]e pe na]ionalit~]i, costumul ofi]erilor în locul celor pleca]i pe front. Pentru prima dat~
era, ca linie, adaptarea celui civil (cu cascheta în istorie o femeie putea ap~rea pe strad~ f~r~
cilindric~, umerii mici, talia strâns~, pantalonii p~l~rie [i m~nu[i. P~rul era fie strâns în cre[tet,
pe picior), pornind de la ]inuta de ora[ fie tuns scurt, doar tinerele fete mai purtau o
(redingot~) [i adoptând unele elemente ale coad~ pe spate. La sfâr[itul r~zboiului, ca o
costumelor de sport (buzunare cu clape, cizme, mare noutate, p~rul, scurtat, era încre]it ca un
pelerine etc.). Culorile cele mai frecvente erau tufi[. Ultimul refugiu al fanteziei erau p~l~riile
albastrul-deschis, albastrul-închis, cenu[iul, cu flori, pene etc. sau cu pana[ în frunte ca al
brunul. Costumul civil era influen]at de cel militarilor. Silueta tindea s~ devin~ tubular~,
militar, adoptând o linie mai simpl~. Trench- ve[mintele preferate fiind fusta [i bluza sau
coat-ul (haina de tran[ee) s-a p~strat pân~ azi costumul taior, care avea s~ se impun~ în
practic neschimbat, unisex. deceniile urm~toare.
C~pitanul Mircea Vasilescu, erou, 1917

235
Surori de caritate în 1916 - 1918

ROMÂNIA a ie[it din primul r~zboi mondial


întregit~. Încoronarea Regelui Ferdinand [i a
Reginei Maria la Alba Iulia a amintit Unirea de
la 1600, înf~ptuit~ de Mihai Viteazul.
N~zuin]a de a proclama, prin imagini,
identitatea na]ional~ a României [i perpetuarea
unui trecut pre]ios a dus la r~spândirea, în anii
urm~tori, a „stilului românesc“ în arhitectur~ [i
decora]ie. În coroana [i pe mantia de
\ncoronare a Reginei Maria, proiectate de
pictorul Costin Petrescu, se reg~sesc podoabele
domni]elor de alt~ dat~, devenite prototip
pentru parura mireselor cu [iruri de beteal~.
Regina Maria în costumul de încoronare, 1922

236
Olga Greceanu [i so]ul ei în 1914

În perioada r~zboiului, \mbr~c~mintea citadin~


era extrem de sobr~ [i se purta mult negru, de
doliu. În fotografiile de epoc~ doamnele apar
cu bluza alb~, cu gulerul r~sfrânt peste jachet~
neagr~ [i cu fusta lung~ pân~ la glezne.
Doar unele detalii de croial~ sau p~l~riile cu pana[,
amintind c~[tile militare, atest~ faptul c~ România
a fost mereu \n pas cu moda european~. Model din Le Journal des Dames, 1914

237
W. Gropius, ßcoala Bauhaus, 1925, Dessau

A. M. Rodcenco, Salopet~, 1925, U.R.S.S

COSTUMUL ÎNTRE Idealul de frumuse]e era opus celui antebelic,


1920 – 1930 potrivit libert~]ilor vie]ii sociale [i adaptat
ambian]ei; naturale]ei candide din timpul
Bæietana în stil cubist r~zboiului i-a urmat gustul pentru artificialitate.
Ca [i arhitectura sau pictura cubiste sau
abstracte, desenul de mod~ descoperea
Dup~ primul r~zboi mondial, via]a [i-a reluat geometria. În Rusia, în primii ani de entuziasm
cursul, supravie]uitorii dorind s~ tr~iasc~ de dup~ Revolu]ie, poe]i ca Maiakovski sau
frenetic, dansând în ritm de jazz. Esenin, cinea[ti ca Eisenstein, arti[ti plastici ca
Cadrul artistic • Odat~ cu industrializarea, s-a Malevici au visat o art~ [i o imagine uman~
apreciat frumuse]ea formei simple, determinat~ pure, reduse la esen]ial. Tatlin, autorul
de func]iune, purificat~ de ornamente inutile. proiectului monumentului Interna]ionalei a III-a,
Mies van der Rohe, scaun Bauhaus
din tub de o]el,1927
Vera Muhina [i M. Lamanova, Proiecte de confec]ii,
K. Malevici, Rochie suprematist~,
1925, U.R.S.S. (din E. Thiel, Kunstler und Mode)
1923, Moscova, Muzeul Rus

Începea epoca modernismului.


În arhitectur~, betonul armat [i sticla, folosite
pentru localul-manifest al [colii Bauhaus (între
1919 – 1933) ca [i pentru „Cetatea radioas~“ a
lui Le Corbusier, se pretau la volume geo-
metrice, articulate între ele, ca [i sculpturile sau
picturile cubiste sau abstracte experimentate un
deceniu mai devreme (de exemplu, Mondrian
sau Malevici).
Mobilierul nou din stinghii drepte sau ]eav~
metalic~ [i obiectele de interior erau destinate
produc]iei industriale, de serie, ieftine.
pleca]i pe front, î[i continuau emanciparea,
beneficiind de studii superioare, ca [i b~rba]ii, [i
afirmându-se independent ca avocate, medici,
aviatoare sau exploratoare. Ele î[i afi[au
ostentativ, [i în aspectul exterior, noua libertate,
scurtându-[i fusta.
Moda, care s-a r~spândit larg, era simpl~ [i
practic~, folosind cu prec~dere produc]ia
industrial~ de serie. Vârfurile capitaliste c~utau
s~ se distan]eze prin lux [i sofisticare, totu[i,
datorit~ costuma]iei reduse [i croielilor simple ale

Elegante, 1928, Paris Match, ianuarie 1924

Sonia Delaunay, Proiect de mantou cu contraste


simultane, 1922 - 1923
[i-a creat [i cusut singur un costum de lucru cu func]ionaliste, în vederea produc]iei de serie
mai multe dubluri, care puteau fi înlocuite, [i mare, i-a preocupat [i pe principalii creatori
care a fost produs în serie într-o fabric~ din europeni. Arhitectul Gropius, directorul [colii
Leningrad. Nadejda Lamanova, care a publicat Bauhaus, a început prin a realiza uniforme
împreun~ cu sculptori]a Vera Muhina un album pentru studen]i din efecte militare r~mase din
de mod~, a condus o larg~ mi[care înnoitoare r~zboi, c~rora le t~iase gulerul uzat (a[a cum
cu deviza „pentru cine, din ce [i în ce scop se apare îmbr~cat într-o fotografie [i profesorul
creeaz~ ve[minte?“ Logica cercet~rilor Johannes Itten). Era la mod~ salopeta.
Produc]ia de lux francez~ a reac]ionat prin
Robert Delaunay, Tristan Tzara cu [al suprematist, 1923,
organizarea la Paris, în 1925, a Expozi]iei de
detaliu Arte Decorative, numit~, pe scurt, Art Deco.
Aceasta a mers împotriva curentului general
modernist, func]ionalist [i industrial, expunând
unicate pre]ioase create de arti[ti. Pictori]a
Sonia Delaunay aplica teoriile so]ului ei, Robert
Delaunay, în salonul s~u de mod~, unde
îmbr~ca actri]e ca Gloria Svanson. În acei ani,
Raoul Dufy câ[tiga mai mult ca designer
vestimentar decât ca pictor.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI


Cele mai revolu]ionare au fost schimb~rile siluetei
feminine. Sexul slab încerca, pentru prima dat~ în
istoria omenirii, experien]a egalit~]ii în drepturi [i
îndatoriri; femeile, dup~ ce în timpul ostilit~]ilor
înlocuiser~ în activit~]ile cele mai diferite pe cei

239
Pictural, erau preferate tonurile de bej, gri,
brun. Materialele folosite erau u[oare, suple:
jerseul, flanelul, crêpe-de-Chine, m~tasea
artificial~, ieftin~, lavabil~, u[oar~. Toat~
îmbr~c~mintea pentru dans a unei femei cânt~rea
câteva sute de grame.
Prin 1927 – 1928 s-a definitivat silueta de
„b~ietan~“. Denumirea „La garçonne“ era
titlul unui roman publicat în 1922 al scriitorului Actorii Elvira Godeanu [i V. Valentineanu în filmul
„Povara”, 1928
Victor Marguerite, care a fost exclus din ordinul
Legiunii de Onoare din pricina lui.

COSTUMUL BÅRBÅTESC dup~ b~rbierit. Domnii respectabili purtau mus-


B~rba]ii, mai conservatori, s-au mul]umit s~-[i ta]~ mic~ tip Chaplin sau Hitler.
l~rgeasc~ pantalonii – denumi]i [i ei Pe trup, hainele de sear~ erau tradi]ionale: frac,
„charleston“. Înf~]i[area sexului tare era, prin smocking. Cele de zi au evoluat c~tre o ]inut~
compensa]ie, u[or feminizat~. Rudolf Valentino, mai lejer~ [i sportiv~, jacheta s-a l~rgit cu cute
cu ochii lui umbri]i [i gura mic~, era imitat [i de pe spate, [i era purtat~ la pantaloni golf.
actorii no[tri. În picioare, pantofii au luat locul ghetelor,
Pe cap, p~rul era lins, pom~dat, iar fa]a pudrat~ acoperi]i cu ghetre-jambiere, din pâsl~ iarna

Silueta-scândur~, costum, rochie sport, rochie de sear~, / fust~ plisat~, pulover, furou, mantou, / pantofi
„charleston”, tunsoare „garçonne”, p~l~rie-castron

Costume din Bucure[ti, 1927

rochiilor, care puteau fi lucrate în cas~,


diferen]ele sociale erau mai pu]in marcate decât
pân~ atunci.
Tipul feminin preferat era cel al adolescentei cu
corpul b~ie]esc, ca o scândur~, purtând taior
(Greta Garbo). Pentru a ob]ine o siluet~ mai supl~,
frumoasele zilei fåceau gimnasticå [i se hr~neau
cu l~mâie [i o]et. Atributele feminine erau voit
mascate: p~rul tuns scurt, pieptul aplatizat prin
croiala în fir drept, f~r~ pense, cordonul coborât
pe [olduri, pentru a nu marca talia.
Sculptural, silueta era geometrizat~, compus~
din fragmente tubulare, cu contururi drepte.

240
Modele din Journal des Ouvrages de Dames, 481 / 1928

sau pânz~ vara. S-au p~strat ca accesorii


bastonul [i umbrela.

COSTUMUL FEMININ
Capul era mic, cu p~rul tuns scurt, drept, la
spate b~ie]e[te, uneori cu o cordelu]~
orizontal~ legat~ pe frunte. În saloane,
imaginea sportiv~ a b~ietanei era îns~
denaturat~, artificializat~, mai ales prin machiajul
„intoxicat“, cu sprâncenele pensate, ochii
contura]i cu negru, încerc~na]i, fa]a pudrat~ alb,
gura mic[orat~, pictat~ cu ro[u-închis. Elisabeth
Arden, Helena Rubinstein, dar mai ales Max
Factor (machior la Hollywood) începeau s~ se
afirme în industria cosmeticelor. P~l~ria, mic~,
îndesat~ strâns, acoperea tot p~rul, uneori [i
fruntea, conturând capul ca o bil~.
Pe trup, lenjeria se reducea la minimum, o singur~
c~m~[u]~ minuscul~ ]inut~ de bretele sau
combinezonul-chilot (prima apari]ie a body-ului
de azi) înlocuind numeroasele straturi precedente.
Erau preferate rochia-sac sau fusta [i bluza,
drepte, f~r~ talie, cu cordon pe [olduri, cu mâneci
lungi sau deloc. Se purtau mult jersee [i pulovere
tricotate, cu motive cubiste, fuste scurte pân~
peste genunchi plisate drept, acordeon. Pardesiul
era larg, f~r~ nasturi, deseori ridicat în fa]~,
formând o linie curb~ la spate, cu gulerul l~rgit
(tiparul a fost folosit [i la bl~nuri pân~ prin 1930).
În picioare, ciorapii erau vizibili, lucio[i, cusu]i
cu dung~, cu ajur la glezne, iar pantofii cu toc
solid în form~ de mosorel, aveau de obicei
baret~. Singurele podoabe erau m~rgelele
lungi. ¥igareta, cu port-]igaret foarte lung,
]inut~ dezinvolt între degete, cu unghiile
l~cuite, era de rigoare de prin 1925.
ßi costumele de baie sau de sport l~sau s~ se

241
Dansul charleston, din Ch. Seeling, Fashion

vad~ trupul, pierzându-[i mânecile [i volanele în


favoarea maiourilor decoltate ale marinarilor [i
a short-ului. Îmbr~c~mintea devenea
„dezbr~c~minte“ (cum se exprima un protest
intitulat „Perversiunile modei de azi“, semnat
A. Valentina, Dr. G. D. Ion~[escu).
Dansurile la mod~, ca charleston-ul, puneau în
lumin~ marea noutate: gambele la vedere, prin
mi[c~rile din genunchi [i glezne. Seara, rochiile
scurte aveau fusta din [aluri cu col]uri de
diferite lungimi sau erau completate la tiv cu
volane de bie sau franjuri care s~ltau în ritmul
zvâcnit, odat~ cu [iragurile de m~rgele lungi
atârnate la gât, iar pantofii erau închi[i cu
barete cu nasturi, ca s~ nu sar~ din picioare.
Datorit~ radio-ului, muzica de jazz se r~spândea
cu iu]eal~ din barurile Americii în cele europene,
în care se dansa frenetic toat~ noaptea. Când, în
1927, aviatorul Lindbergh a traversat prima dat~
Atlanticul, aterizând în Fran]a, americanii au
Benito, Coperta revistei Vogue, mai 1926 botezat un dans „Lindy-Hop“.

242
Costume de baie, 1928, foto de familie

Odat~ cucerit, confortul hainelor anilor ’20 s-a


p~strat de-a lungul secolului pân~ azi, multe
modele fiind reluate de atunci f~r~ a p~rea
demodate. Coco Chanel [i-a compus stilul
personal în aceast~ epoc~, devenind celebr~
mai ales prin taioarele ei clasice, drepte [i
comode, din ]es~turi suple, ca jerseul, care pot
[i vor putea fi îmbr~cate oricând.

Grigore Cerchez, ßcoala de arhitectur~, 1912-1927

Coco Chanel, Ansamblu, cca.1927, col. Kyoto, Costume Institute


Aviatoarea Smaranda Br~escu în anii ‘20

ÎN ROMÂNIA, în contrast cu modernismul


cubist interna]ional, nevoia afirmårii identitå]ii
statului întregit a dus la dezvoltarea stilului
neoromânesc. Arti[tii s-au inspirat din
monumentele medievale [i din frescele bisericilor,
adaptându-[i crea]iile vie]ii moderne (în pictur~
Pallady, Tonitza, ßirato, Olga Greceanu, Sabin
Popp; în arhitectur~ Grigore Cerchez etc.)
Ornamentele geometrice împletite din arta
feudal~ se reg~sesc la capitelurile coloanelor
unor edificii publice [i ale multor vile, pentru
care autoriza]ia de construire se d~dea cu
obliga]ia de a se înscrie în acest stil.
Mobilierul din lemn cioplit lua, de asemenea, ca
model jil]urile domnitorilor, ca [i crest~turile
populare. În 1915, arhitectul Grigore Cerkez
crease în stil neoromânesc sufrageria de la
palatul regal Cotroceni.
În costum fotografiile [i filmele au înregistrat
circula]ia fireasc~ a modei europene, ca un
fenomen similar vaselor comunicante. ßi la noi,
multe femei s-au afirmat în profesii variate, de
la doctori]e sau avocate, la aviatoare, ca celebra
Smaranda Br~escu, la actri]e, ca Marioara
Voiculescu, pictori]e, ca Olga Greceanu sau
Cecilia Cu]escu-Storck, sculptori]e, ca Mili]a
Petra[cu etc. Marta Bibescu purta în avion,
costume Chanel.

Rochie cu floricele capsate, Muzeul Municipiului Bucure[ti

244
Zgârie-nori la New York mai exist~ multe [i în Bucure[ti. Dintre
curentele artistice ini]iate în deceniile
precedente a înflorit îndeosebi suprarealismul,
eliberând fantezia izvorât~ din subcon[tient
Cadrul artistic • Dictaturile, care se doreau Dali a creat bijuterii stranii. Revistele de mod~
eterne, au impus în arhitectur~ stiluri ale vremii, ca „Vogue”, aveau coperte create
atemporale, neoclasice, strivitoare prin de arti[ti ca Raoul Dufy, Giorgio de Chirico sau
supradimensionare, cu mici diferen]e na]ionale. Salvador Dali [i erau ilustrate cu fotografii
În restul lumii se ridicau blocuri luxoase, cum executate de Man Ray, Cecil Beaton etc.

Costume sport, din Femina, martie 1935


MODA ANILOR ’30
(1930 – 1940)
Paris sau Hollywood?

CONDI¥II DE DEZVOLTARE Perioada interbelic~


a fost zguduit~ de marea criz~ economic~
mondial~ din anii 1929 - 1933, care a trimis în
[omaj în primul rând femeile. Deceniul urm~tor
a fost marcat de dictaturile instaurate în
Germania de Hitler, în Italia de Mussolini, în
URSS de Stalin, apoi de r~zboiul civil din Spania,
iar în ultimul an a izbucnit al doilea r~zboi
mondial.

Henry Dreifuss, Telefon, 1937

245
precedente, a cerceta[ilor, dar cu scopuri politice
militante (la noi era str~jeria).
Nazi[tii au luat m~surile cele mai aspre împotriva
manifest~rilor personale în art~ (prigonind
pictori precum Klee sau Kandinski), dar [i în
imaginea vestimentar~. Via]a femeii trebuia s~
se rezume la cei trei K (Kirche – biserica, Kinder
– copiii [i Küche – buc~t~ria), iar rujul de buze a
fost interzis în 1933.
Înl~turate din slujbe, pierzându-[i unele din
libert~]ile cucerite, reprezentantele „sexului
slab“, cum se spunea pe atunci, au recurs la arma
lor secret~ dintotdeauna: seduc]ia. Ele [i-au lungit
din nou fustele, [i-au strâns talia [i [i-au ondulat
p~rul. Dup~ formele drepte [i uscate ale modei
P~l~rie din anii ‘30, din Marie Claire anilor ‘20 era redescoperit~, cu pl~cere, unduirea P~l~rie-paravan din anii ‘30, din Marie Claire
curbelor. P~rul buclat pân~ la umeri, pelerinele
rotunde de prin 1931, borurile savant drapate de
CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI prin 1934 – ’35, fustele învoalte pe jupon de
Idealul uman Datorit~ dezvolt~rii filmului sonor
În statele totalitare apartenen]a politic~ era dantel~ de prin 1938, mul]imea florilor au adus
din 1927, vedetele Hoollywoodului, ca Greta
declarat~ prin culoarea c~m~[ii (brun~ - nazist~, un proasp~t suflu romantic.
Garbo, au devenit modele de frumuse]e imitate
neagr~ - fascist~ etc.). Tineretul era înregimentat Al~turi de noile solu]ii practice [i frumoase, de
pe scar~ larg~ [i au fost cunoscu]i cânt~re]i ca
în organiza]ii, dup~ modelul celei interna]ionale detaliile îndr~zne]e [i învior~toare întâlnim îns~
Louis Armstrong sau dansatori ca Fred Astaire [i
în revistele de mod~ sau în reportajele vremii o
Ginger Rogers (care [i-a desenat singur~ multe
agresiv~ ostenta]ie, o etalare a luxului.
costume).
Marlene Dietrich cu sprâncene de femeie fatal~, 1937 Interesele industria[ilor de a-[i vinde marfa se
întâlneau cu dorin]ele aristocra]iei banului de a
se distinge de vulg.
Lisa Sciaparelli, P~l~ria-pantof, dup~ o idee de Dali, anii ‘30
În saloanele de mod~ ale Parisului se încerca o
revenire c~tre idealul de frumuse]e de dinaintea
primului r~zboi mondial, prin ve[minte
complicate [i incomode, cu fuste lungi [i largi,
cerând o mare cantitate de material, multe
cus~turi [i broderii. Reg~sim ecoul acestora [i în
poezia lui Topârceanu (Balada unei stele mici):

¥ii minte ce fior str~in


Trecu atunci din constela]ii,
Prin bluza ta de crêpe-de-Chine
Cu aplica]ii?
COSTUMUL BÅRBÅTESC Pentru sport – golf, biciclet~ etc. – se purtau
Pe cap, p~rul era tuns simplu, uneori cu c~rare într-o pantaloni trei sferturi, bufan]i, bluze cu mâneci
parte. P~l~ria din fetru moale, cu panglica lat~ era scurte [i fular colorat la gât, pulovere [i
obligatorie toat~ ziua. P~l~ria elegant~ era „Eden“, mocasini (loafers). ¥~rile anglo-saxone preferau
dup~ numele unui premier englez, o borsalin~ de ca ]inut~ relaxat~ jacheta bleumarin cu
form~ obi[nuit~, dar de t~ria melonului. pantaloni de flanel~ gri. Modelul modei era
Pe trup. Costumul b~rb~tesc a devenit mai prin]ul de Wales, (abdicat Eduard al VIII-lea).
comod, mai pu]in apretat, ziua mai deschis la
culoare, gri, bej. Cel bleumarin, cu dungi, era COSTUMUL FEMININ
închis la unul sau la dou~ rânduri de nasturi, avea Machiajul era vizibil. Sprâncenele erau sub]iri,
talia marcat~, pantalonii largi cu man[et~, c~ma[a pensate [i redesenate cu creionul dermatograf
alb~. (Gangsterii il purtau cu c~ma[~ neagr~ [i ca linii drepte, urcând oblic spre tâmple,
cravat~ alb~). Cravata în dungi, destul de lat~, sau mefistofelice, sugerând privirea cu coada
papionul colorat, cu pic~]ele sau alte motive ochiului. Datorit~ lor, Marlene Dietrich a
imprimate, formau singurul accent de fantezie încarnat, în acei ani, tipul femeii fatale, care
permis „sexului tare“. Fracul [i smokingul au atrage [i respinge în acela[i timp. În 1932 au
r~mas doar seara cu pantofi de lac. Diploma]ii aparut, în SUA, genele false.
p~strau jacheta brodat~ [i bicornul cu cocard~ [i Pe cap, p~rul era lung pân~ la umeri, buclat cu
pana de stru]. Floarea la butonier~ era elementul fierul sau pus pe bigudiuri, r~spândindu-se [i
cel mai poetic al costumului. Lenjeria s-a scurtat, tehnica ondula]iilor permanente. Se purta p~rul
ciorapii erau prin[i de jartiere sub genunchi decolorat platinat, lansat de actri]a Jean Harlow.
disgra]ioase. Cele mai sofisticate erau îns~ p~l~riile, mici, Tango cu rochie brodat~ pe spate, Bucure[ti

a[ezate pe un ochi, total nefunc]ionale, ca un


Mae West în „marea rochie alb~” din anii ‘30 simbol al fanteziei cu care o femeie putea s~
par~ în fiecare zi o alta, dup~ idealul lui Verlaine create de Madeleine Vionnet. A reap~rut rochia
(în poezia Mon rêve familier). Împodobite cu de sear~ lung~ pân~ la p~mânt, strâns~ pe
panglici, pene, flori, voalete, p~l~riile erau [olduri, cu l~rgimea de la genunchi în jos dat~
adev~rate opere de art~ ale modistelor, care î[i de clini – în form~ de lalea (Mae West). Erau la
isc~leau crea]iile pe etichetele prinse în interior. mod~ tangoul [i fox-trot-ul, care se dansau
Sub influen]a lui Dali, Lisa Sciaparelli a creat perechi, l~sând s~ se vad~ spatele rochiei, cu
p~l~rii suprarealiste în form~ de pantof cu toc, de decolteu adânc sau ornat cu broderii.
cotlet, etc. Cea mai modest~ func]ionar~ î[i Mantoul era din materiale somptuoase sau din
cump~ra cel pu]in trei p~l~rii pe sezon. bl~nuri scumpe (vulpi argintii sau albastre,
Pe trup, talia rochiei a revenit la locul firesc, astrahan, nurc~ etc.), care constituiau o
marcat~, sus]inut~ de corsetul din fire elastice, investi]ie. Capa (pelerina scurt~) din vulpi albe
denumit „scandal“. Fusta s-a l~rgit gradat prin marca elegan]a suprem~. Vulpea cu cap, labe [i
clini, s-a lungit – prin 1932, apoi s-a scurtat coad~ se purta pe um~r la orice or~. Al~turi de
gradat, în 1939, l~sând s~ se vad~ juponul din bijuteriile veritabile din aur masiv, cu pietre
lenjerie. Se foloseau croieli dificile, bieuri, pre]ioase, perle etc. î[i g~seau loc [i cele
drapaje care se mulau pe corp, cum erau cele „fantezi“, din sticl~ sau plastic.

247
Înc~l]~mintea era cu toc înalt în forme
preten]ioase, complicate. Gen]ile plic din piele
de [arpe, rechin etc. aveau variate închideri
metalice.
Se purtau m~nu[i de diminea]~ [i pân~ seara,
din piele sau cro[etate.
Doar pentru mers la plaj~ sau la dans seara la
casino, pe malul m~rii, doamnele îmbr~cau
pantaloni lungi [i largi din jerse – o mare
noutate. Costumele de sport au devenit
func]ionale, s-a generalizat purtarea
costumului de baie, a [ortului etc., ca [i a
ochelarilor de soare.
Solu]iile cele mai practice erau [i în aceast~
epoc~ lansate de Coco Chanel. „La petite robe
noire“, din 1926, a fost comparat~ cu
automobilele Ford, care erau la fel de negre. Ea
corespundea perfect nevoilor vremii de
economie, dar [i de cochet~rie. Era purtat~ de
diminea]a [i pân~ seara, putând varia la infinit
prin schimbarea accesoriilor, a gulerelor,
jabourilor, e[arfelor sau bijuteriilor care o
împodobeau, [i mai ales a p~l~riilor.

Silueta de lalea, rochii de sear~, de strad~, primii


pantaloni de plajå

Coco Chanel în „mica rochie neagr~”, lansat~ de ea în anii ‘30, foto de Man Ray

248
Bucure[ti, Calea Victoriei în anii ‘30

ROMÂNIA interbelic~ era prosper~ atât


economic, cât [i cultural. În pictur~ se afirma
[coala na]ional~, cu tr~s~turi distincte, avându-i
în frunte pe Pallady [i pe Petra[cu, paralel cu
modernismul interna]ional ilustrat de Victor
Brauner, Marcel Iancu, Maxy. Campania de
monumente ale eroilor se încheia în ace[ti ani
cu Statuia Aviatorilor (de L. Kotzebue [i I.
Fekete), culminând cu ansamblul de la Târgu-
Jiu, de Brâncu[i. Sculptori]a Irina Codreanu,
eleva acestuia, povestea cum maestrul, dup~ ce
î[i cump~ra un costum „din cea mai bun~
stof~ [i cu cea mai îngrijit~ cup~“ îl descosea
[i îl ref~cea în întregime cu mâna lui,
declarând: „L-am f~cut a[a cum îmi place mie“
(Interviu de Horia Hor[ia, „ARTA” 1-2,1977)

Raoul Tabacu, Pantofi, po[et~ [i cordon


expu[i la New York în 1939

Costume de strad~ în anii ‘30,


din Marie Claire

249
Adolf Hitler [i ofi]eri germani

materiale sintetice, care vor servi în perioada


postbelic~.
Restric]iile obligau la o ]inut~ decent~ [i
potrivit~ circula]iei cu tramvaiul sau cu bicicleta
[i refugierii în ad~posturile antiaeriene.
Majoritatea fabricilor lucrau pentru armat~,
]es~turile [i piel~ria nu mai ajungeau pentru
civili, care foloseau înlocuitori ieftini.
Idealul uman În anii grei de lupt~ cu armele, dar
mai ales în spatele frontului – cum a fost
rezisten]a francez~ – s-a impus un nou ideal
uman, al eroului gata de sacrificiu pentru cauza
]~rii sale, ca Humphrey Bogart în filmul
COSTUMUL ÎN EPOCA „Casablanca“, turnat în 1943. Figura lui cu
Humphrey Bogart \n anii ‘40
tr~s~turi prelungi amintea, de altfel, de
CELUI DE-AL DOILEA romanticii Chateaubriand sau Lamartine.
RÃZBOI MONDIAL P~l~ria de fetru, tras~ pe ochi, [i fulgarinul bej,
(1939 – 1945) cu gulerul ridicat au r~mas în to]i ace[ti ani rigoare exagerat~, cu umerii l~]i]i [i în~l]a]i de
]inuta preferat~ a tuturor b~rba]ilor. v~tuiri formând unghiuri drepte, cu contur net,
Întrecerea pe toate fronturile Femeile î[i reg~seau, la rândul lor, temerile pe influen]ând [i moda feminin~.
chipul expresiv al eroinei întrupate de Ingrid
Bergman, puternic~, dar sensibil~, natural~, COSTUMUL BÅRBÅTESC
Nevoia a urgentat cercet~rile [tiin]ifice necesare nesofisticat~. Costumul militar, cu diferen]ele inerente ]~rilor,
înarm~rii [i au fost create nu numai armelor [i gradelor, era în general practic,
instrumente de distrugere, dar [i multe noi CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI sportiv (mai ales în avia]ie sau marin~). S-a
Regimurile totalitare ale Germaniei [i Rusiei impus necesitatea camuflajului în timpul
sovietice ac]ionau dictatorial [i asupra modei: bombardamentelor aeriene, prin ]es~turi cu
Osta[i sovietici Uniunea Sovietic~ impunea austeritatea pete de verde, brun, kaki, imitând cameleonul.
proletar~ ([apca sau basmaua [i pufoaica), Multe piese utilizate pentru uniformele militare,
opunând-o zgomotos luxului capitalismului. T-shirturi, sacouri [i canadiene cu fermoare [i
Efectul asupra modei a fost de limitare a buzunare, [i-au g~sit aplica]ia [i în ]inuta civil~,
fanteziei, de severitate puritan~ [i în materiale [i croial~.
respectabilitate. Exacerbarea na]ionalismului de Costumul civil era cel de lucru sau sport, de
c~tre nazi[ti se exprima [i prin adoptarea în dinainte de r~zboi, purtat f~r~ a se respecta
costumul citadin a portului popular (tirolez etc). eticheta anterioar~ (pantalonul [i puloverul sau
Prototipul frumuse]ii fiind eroul militar, costumul de schi fiind folosite ca haine de ora[).
costumul era dominat de linia masculin~, de o Pe cap, bascul înlocuia, în mare m~sur~, p~l~ria.
Taioare cu pernu]e la umeri, 1940

Pe trup, vesta era deseori suplinit~ de pulover.


S-au precizat atunci unele m~suri dictate de
economie: haina trebuia s~ fie croit~ pe talie,
f~r~ falduri, f~r~ buzunare t~iate sau butoniere
(pentru a permite întoarcerea stofei), pantalonii
f~r~ man[et~, cu l~rgimea maxim~ de 22 de
centimetri, pantofii cu talp~ de lemn sau
cauciuc. B~ie]ilor sub 15 ani le erau interzi[i
pantalonii lungi.
Prin 1942 a avut loc o reac]ie împotriva risipei
afi[ate de îmbog~]i]ii de r~zboi, care arborau
haine lungi [i largi, cu multe buzunare, ca [i
pantaloni cu man[ete late [i pantofi cu mai multe
rânduri de talp~ (erau cunoscu]i la noi sub numele
de „malagambi[ti“, de la numele [efului unei
orchestre de muzic~ u[oar~, Sergiu Malagamba).

Modele de combina]ii, din Marie Claire, 1941


tem~ a revistelor de mod~. ¥inuta era înveselit~
de mici detalii ingenioase (tricotaje cu modele
etc.). Rochia de sear~ era înlocuit~, la nevoie,
de o fust~ lung~ cu bluz~. Pernele de la umeri,
prinse cu capse, modelând umeri drepti cazoni,
erau adoptate nu numai pentru jachete, ci [i
pentru bluzele din m~tase. (Filmele anilor ’40
pot fi u[or datate dup~ forma umerilor).
În picioare, ciorapii erau uneori imita]i prin
machiaj (cu cafea din cicoare [i cu dunga Economia [i risipa în costumul b~rb~tesc, 1941

desenat~ cu dermatograful), iar pantofii aveau


talpa din lemn, plut~ sau sfoar~. Pentru înot fantezii vestimentare (semnalând o ie[ire din
s-a impus costumul de baie din dou~ piese, rând). Hainele de blan~ ale „fo[tilor“ erau
numit „bikini“, dup~ numele atolului unde au t~iate pe la spate, în tramvaie. P~l~ria,
avut loc experien]ele nucleare. considerat~ suspect~, a fost înlocuit~ de [apca
În Fran]a, o form~ a rezisten]ei a fost men]inerea [i basmaua înnodat~ sub b~rbie, simboluri ale
caselor de mod~, care aveau cump~r~tori mai originii s~n~toase, [i care au fost purtate ca o
ales din ]~rile neutre. Sunt revelatoare numele masc~ [i de c~tre „burghezi“ sau „chiaburi“.
parfumurilor lansate în acei ani: „Attente” sau Ca [i odinioar~ în vremea Revolu]iei Franceze, [i
„Malgré tout”. acum singurul mod de salvare a fost retragerea
în anonimat, prin ve[minte ponosite.
Cus~tura ciorapilor imitat~ cu creionul ÎN ROMÂNIA, în al doilea r~zboi mondial În noua Republic~ Popular~ Român~, strada
(din 1941 pân~ în 1945), bombardamentele [i oferea o priveli[te cenu[ie, trist~, f~r~ nici o pat~
lipsurile materiale, refugierea multor or~[eni la de culoare vie ([i umbrelele erau toate negre).
COSTUMUL FEMININ ]ar~ au redus îmbr~c~mintea la stricta necesitate. Moda apusean~ nu a mai str~b~tut o vreme
Femeile angajate în serviciile auxiliare ale Femeile tricotau pulovere [i ciorapi pentru cei „cortina de fier“ decât ca vagi ecouri ale
armatei purtau uniforme cu umeri drep]i de pe front sau de acas~, înnodau plase cu care unei alte lumi.
pentru epole]i [i grade [i [i-au remodelat silueta se acoperea p~rul necoafat sau combinau din
[i în via]a civil~. dou~ rochii vechi una nou~. Culmea elegan]ei o
Pe cap, p~rul era lung, ondulat în cas~ cu constituiau bluzele [i rochiile de mireas~ din Pantofi cu talpa de lemn sau plut~
bigudiuri sau strâns în coc, fiind singura podoab~ m~tase natural~ alb~ recuperat~ din para[utele
ieftin~, iar p~l~ria era înlocuit~ de turbanul americane abandonate pe câmp.
înf~[urat dintr-un [al sau de p~l~ria în form~ de Dup~ 23 august 1944, în România, ca în tot
turban. Machiajul femeilor era socotit important estul Europei, suprema]ia URSS a impus la
pentru ridicarea moralului (ca [i tutunul pentru conducere o minoritate obedient~. Efectul
b~rba]i), având efect [i asupra celor din jur. asupra întregii ambian]e a vie]ii a fost de
Pe trup, rochia era scurt~ [i strâmt~, din motive uniformizare, prin coborârea nivelului de trai la
de economie, deseori combinat~ din dou~ limita s~r~ciei proletariatului. „Lupta de clas~“
materiale diferite sau din dou~ rochii ie[ite din se exprima [i prin reprimarea oric~rei elegan]e
uz. „S~ faci ceva nou din vechi“ era principala (socotite un apanaj al burghezo-mo[ierimii) sau

252
F. L. Wright, Muzeul Guggenheim,
1955 - 1959, New York de alt~dat~, gra]ioas~, cu umeri mici, talia fin~,
bustul mulat, fusta învoalt~. Moda sânilor mari
a fost explicat~ prin amintirea consolatoare a
fantezia [i poezia au exprimat revenirea la o pieptului matern.
via]~ normal~. Idealul uman Întruparea „sex-appeal-ului“
Euforia construirii unei lumi a progresului [i a american era actri]a Marilyn Monroe, cu
democra]iei, dup~ modelul Statelor Unite ale rotunjimi de p~pu[~, talie fin~, cu un aer u[or
Americii, a cuprins Europa apusean~, pe când ireal, dat de tenul luminos, p~rul blond
în r~s~ritul ei modelul sovietic era impus ]~rilor oxigenat, ondulat larg, ca [i de rochiile
satelite, socialiste. vaporoase [i de bl~nurile albe cu fir lung.
Cadrul artistic Arhitectura, ca [i întreg mediul Anglia, patria modei masculine, lansa costumul
vie]ii au beneficiat de noile cuceriri ale [tiin]ei [i neoedwardian, retro Teddy Boy cu silueta
tehnicii, ca de exemplu de materialele sintetice, sub]ire, pardesiu, melon [i umbrel~.
a c~ror cercetare înaintase în anii r~zboiului. Modelele masculine erau oferite de actori de
COSTUMUL Folosirea unor noi structuri, pretensionate, cinema ca americanul James Dean, mult mai tân~r
ÎNTRE ‘50 – ‘60 sus]inute de cabluri, din pl~ci turnate, au decât starurile admirate de genera]ia p~rin]ilor, [i
permis construirea unor edificii cu aspect care purta frizura cu o me[~ rebel~ pe frunte.
New look øi Rock’n Roll insolit, de organism viu, cu forme curbe, Tineretul american ap~rea în filme ducând o
ondulate, volume u[oare, aeriene. Capela via]~ trepidant~, dansând acrobatic dup~
Ronchamp (1950 - ‘54), de arhitectul Le muzica nou~, rock’n roll, plin~ de nerv. Elvis
CONDI¥II DE DEZVOLTARE Dup~ încheierea Corbusier, cu acoperi[ul ca o barc~, pare Presley era idolul adolescen]ilor care goneau cu
p~cii, schimbarea st~rii de spirit s-a manifestat, modelat~ cu mâna, Muzeul Guggenheim din
pe plan vizual, printr-un val de ging~[ie. S-au New York (1955 – ’59), de F. L. Wright, se
Dansul Rock’n roll
n~scut mul]i copii, fenomen denumit în SUA - înal]~ în spiral~ ca o cochilie de melc etc.
baby boom. Statele Unite ale Americii concurau Parisul prin
La fel cum dup~ epopeea napoleonian~, „arta gestual~“ (action painting de J. Pollock),
desf~[urat~ într-un decor sever, „empire”, dar mai ales prin designerii s~i, (ca Raymond
urmase romantismul, [i la jum~tatea secolului Loewy), care au creat „visul american“.
al XX-lea, dup~ cel de-al doilea r~zboi mondial Obiectele ambientale, reproductibile industrial,
mobilele din plastic turnat, colorat, panourile
din sticl~ alc~tuiau decorul fix, pe când
Charles [i Ray Eames, Fotoliu, 1948, automobilele cu forme aerodinamice înviorau
amintind sculpturile lui Henry Moore
aspectul str~zilor.
Prima floare cu care a început prim~vara modei
ren~scute a fost „New Look“. În 1947, impulsul
pornit din Statele Unite [i ajuns în mediul
rafinat al Parisului [i-a g~sit expresia cea mai
deplin~ în silueta denumit~ ini]ial „corole“,
lansat~ de casa de mod~ Dior. Ea întrupa
dorin]a nostalgic~ de a reînvia femeia ginga[~
s-a desf~[urat ceremonia încoron~rii reginei
Elisabeta a II-a (toaletele erau create de englezul
Norman Hartnell, iar p~l~riile de pariziana
Claude Saint Cyr). Rochia de mireas~ era visul
tuturor fetelor [i constituia finalul apoteotic al
prezent~rilor de mod~.
Sculptural, dominau contururile curbe.
Christian Dior, declara: „Avem în urma noastr~
un trecut de r~zboi, de uniforme, de femei cu
umeri la]i de boxeri. Am desenat femei ca ni[te
flori, cu umerii u[or c~zu]i, bustul rotunjit, talia
Costum feminin [i masculin din anii ‘50
sub]ire ca trestia [i cu fuste învoalte ca petalele“.
Pictural, erau preferate nuan]ele dulci de floare,
roz, mov etc. spre spate, în coad~ de cal (care, ca s~ stea
Materialele cele mai la mod~ erau sintetice, ca dreapt~, era c~lcat~ cu fierul electric).
nailonul, u[or, ne[ifonabil, ieftin. Machiajul crea o expresie ingenu~, mirat~, cu
sprâncene naturale groase, arcuite, ridicate,
COSTUMUL BÅRBÅTESC ochii sublinia]i cu dermatograf, coda]i la
Pe cap, p~rul era tapat [i apretat. tâmple, buze c~rnoase, de copil, vopsite cu roz.
Pe trup, jacheta era larg~, cu umeri v~tui]i, dar
strâns~ pe [olduri, cu gulerul [i reverele înguste,
Coafura tapat~ „stup de albine”, din Dylan Jones,
ca [i gulerul c~m~[ii, cravata sub]ire. Pantalonii
Haircults
erau îngu[ti la glezne, înc~l]~mintea u[oar~.
Doar londonezii [i-au mai p~strat melonul,
pardesiul cu guler de catifea [i umbrela
Christian Dior, model New Look,1947, Paris tradi]ionale.
Echivalentul masculin al femeii New Look era la
Londra tân~rul neo-edwardian poreclit [i Teddy
motocicletele, îmbr~ca]i cu haine de piele Boy, cu aspect la fel de retro [i de fragil, dat de
b~tute cu ]inte, [i cu ochelari negri, [i care se haina cambrat~ pe talie, pantalonii strâm]i,
piept~nau ca el, cu mo] [i cu favori]i. c~ma[a alb~, impecabil~ [i cravata ca o fund~
Creatorii de mod~ î[i p~strau suprema]ia lans~rii din panglic~ îngust~.
în fiecare sezon a unor nout~]i, difuzate de
revistele de mod~ [i urmate întocmai de lumea COSTUMUL FEMININ
elegant~. La Paris, Christian Dior a f~cut senza]ie Pe cap, p~rul era tapat, umflat pe cre[tet ca un
cu o rochie de dup~-amiaz~ pentru care a folosit balon [i apretat cu fixativ (în lips~ [i cu bere sau
200 de metri de faille. În S.U.A., Charles James sirop), în~l]at în forma unui stup de albine,
domina moda american~. Tradi]ia costumului de punând în valoare gâtul sub]ire [i prelungind
ceremonie era continuat~ de Curtea Angliei, silueta, în acord cu pantofii ascu]i]i. Fetele mici
care a fost în aten]ia lumii întregi în 1953 când [i sportivele î[i legau p~rul lung în vârful capului

254
Elisabeta a II-a, regina Marii Britanii, la încoronare în 1953

P~l~riile cu calot~ adânc~ (s~ încap~ p~rul), au


evoluat de la formele mari, cu pene, la cele
mici, bibi, acoperind eventual doar cre[tetul [i
urechile (ca receptoarele telefonistelor).
Pe trup. Silueta de balerin~ era subliniat~ de
talia sub]ire (strâns~ la nevoie cu corset), în
contrast cu fusta „cloche”, lung~ pân~ la
jum~tatea gambei, croit~ de bie sau ca un cerc,
eventual plisat~ în raze, „soleil“, [i sus]inut~ de
jupoane apretate, cu dantel~ de nailon, ieftin~,
iar mânecile rochiei erau trei sferturi, ca în
secolul al XVIII-lea. Pentru sear~, corsajul
ajustat pe sutien rigid („balconnet“), cu
sârme, permitea dezvelirea complet~ a
umerilor – f~r~ bretele – la rochiile lungi, ca [i
la cele scurte, de coctail. Mantourile, lungi
cât rochia, aveau aceea[i linie.
În picioare , pantofii aveau vârf ascu]it,
pentru mers pe strad~ balerini f~r~ toc, dar
pentru ocazii „escarpins“ cu toc cui, iar
pentru sear~ chiar din m~tase brodat~,
amintind înc~l]~mintea marchizelor din
epoca rococo-ului. Ca accesorii obligatorii,
m~nu[ile lungi din piele, albe sau colorate, [i
gen]ile mici, plic pentru ziua sau din perle
pentru seara, completau ]inuta conformist~
[i destul de artificial~.
Ciorapii de nailon erau fini, elastici [i mult
mai rezisten]i.
În acela[i timp îns~ cerin]ele vie]ii practice
impuneau [i ve[minte mai largi [i mai
confortabile. Chiar Christian Dior, care a murit în
1957, a încercat noi siluete, denumite H (1954),
apoi A (1955) sau trapez [i chiar rochia-sac.
Aceast~ tendin]~ explic~ [i succesul în epoc~ al
taiorului Chanel. Gabrielle-Coco Chanel trecuse
în 1954 de 70 de ani, [i experien]a ei îndelungat~

255
înfloritoare, în Statele Unite ale Americii.
Dup~ „genera]ia pierdut~“, a celor c~zu]i în
r~zboi, (care însemnase [i Auschwitz, [i bomba
atomic~), cea urm~toare, a tinerilor, nu s-a mai
putut adapta în totalitate ritmului constructiv [i
orizontului prozaic, materialist al adul]ilor
conservatori, conformi[ti, puritani. O serie de
tineri s-au r~zvr~tit, alegând via]a boem~ în
locul familiei, drogul în locul muncii regulate,
pl~cerea efemer~ (cu muzica blues be-bop
etc.), tr~irea intens~ a prezentului (în concep]ia
zen) în locul proiect~rii unui viitor incert. Ei
au preferat „momentul“, ini]iind o
„contracultur~“. Au fost numi]i beat, de la
cuvântul care însemna „extenuat“, dar a fost
pe urm~ asimilat cu beatus, în latin~ „fericit“ (de
c~tre scriitorul Jack Kerouac în On the road,
1957). Dup~ lansarea satelitului sovietic

Brigitte Bardot în rochia de Jacques Esterel,


la prima c~s~torie

Marilyn Monroe în 1955

a f~cut-o s~ lanseze cu un nou succes complet-ul


ei nedemodabil, taiorul din lenaj lejer, bleumarin,
alb sau pepit, bordisit cu [iret de culoare „Sputnik“, în 1957, au fost numi]i [i „Beatniks“.
contrastant~, cu nasturi metalici, fusta dreapt~ Evitând ]inuta corect~ a omului de afaceri (în
pân~ sub genunchi, bluza din acela[i material cu costum cenu[iu [i geanta diplomat), beatniks
dublura jachetei. Tot ea a lansat [i pantofii cu purtau mai ales ve[minte uzate, negre,
botul [i c~lcâiul mai întunecate, care fac piciorul ochelari negri, berete.
s~ par~ mai mic. În artele plastice aveau loc scurtele spectacole-
În acest deceniu, fabricile de îmbr~c~minte de accident denumite „happening“, cum erau
gata [i-au sporit produc]ia de confec]ii, denumite cele create de Oldenburg, constând mai ales
în America ready to wear, în Fran]a pret-à-porter. din distrugeri.
Costumele de sport au evoluat [i ele c~tre
forme mai comode, tinzând c~tre figuri
geometrice regulate.
În perioada de dup~ r~zboi, s-a manifestat [i o
form~ de opozi]ie împotriva societ~]ii de
consum, tocmai acolo unde a fost mai Coco Chanel în taiorul ei clasic din anii ‘5o

256
sc~zuse atât în ora[e, cât [i la sate, gospodarii
mai r~s~ri]i erau muta]i în B~r~gan, iar
intelectualii umpluser~ închisorile. Dup~
moartea lui Stalin, în 1953, au avut loc unele
tentative de eliberare – ca revolu]ia din Ungaria
din 1956 – ceea ce a în~sprit presiunile URSS
asupra ]~rilor satelite.
ßi în ]ara noastr~, modelul sovietic era considerat
de oficialit~]i ]inta aspira]iilor pe toate planurile,
iar documentarea era asigurat~ de consilieri ru[i. H. Maicu [i colectiv, Casa Scânteii, Bucure[ti, 1951 - 1955
„Casa Scânteii“, construit~ între 1950 – 1955
de un colectiv condus de arhitectul Horia
Maicu, imita turnurile Kremlinului, alc~tuind o În paginile revistei î[i prezentau produsele
emblem~ a epocii. întreprinderi ca Fabrica de confec]ii „Gh.
„Dictatura proletariatului“ [i „lupta de clas~“, Gheorghiu-Dej“, „Tricotajul Ro[u“, Fabrica de
Tony Curtis, piept~nat cu creast~, ca [i Elvis Presley lozincile regimului totalitar, justificau glorificarea p~l~rii Timi[oara, Fabricile de m~nu[i „Bernath
populist~ a muncitorului-robot, care avea condi]ii Andrei“ sau „Petöffi Sandor“.
de trai minime, pe când conduc~torii politici ¥~rile socialiste puteau face schimburi de
ÎN ROMÂNIA întreg deceniul, ca [i prima tr~iau bine într-un cerc închis, secret. experien]~ prin congrese interna]ionale – limitate
jum~tate a celui urm~tor, avea s~ fie numit Pe cartelele pentru pâine sau ulei, popula]ia la blocul estic. Moda apusean~ era preluat~ cu
„epoca lui Gheorghe Gheorghiu-Dej“, care dobândea [i dreptul de a cump~ra o cantitate discre]ie, tradus~ în materiale ieftine pentru uzul
devenise secretar general al Comitetului limitat~ de ]es~turi sau confec]ii, „pe puncte“, zilnic al popula]iei muncitoare, ignorând fantezia
Central al Partidului Comunist, din 1948. cum erau lodenele de stof~ proast~, cenu[ie, individual~. În revista de mod~ abundau, astfel,
Prin na]ionalizarea industriei [i a locuin]elor [i cazone, pentru care se f~cea coad~, sau costumele din dou~ piese, cu jacheta larg~, scurt~,
prin colectivizarea agriculturii, nivelul de trai c~m~[ile gri „antijeg“. mascând talia. Func]ionarii se aliniau la moda
Strada ar~ta jalnic atât din cauza tonurilor interna]ional~ prin „costumul“ care se distingea la
sumbre ale ve[mintelor s~r~c~cioase, cât mai sfâr[itul anilor ’50 prin reverele mai late ca [i
ales datorit~ expresiilor posomorâte ale man[eta pantalonilor (de patru degete). O ]inut~
trec~torilor, am~râ]i [i suspicio[i. ßapca [i mai degajat~ era cea cu hain~ din homespun (o
basmaua alc~tuiau însemnele uniformei civile, stof~ din lân~ groas~, de mai multe tonuri, care se
necesare pentru supravie]uire. realiza din de[euri) peste pantalon uni.
Pe la jum~tatea deceniului, conducerea de Pardesiul sau paltonul din stof~, ca [i
partid a luat unele m~suri pentru machierea impermeabilul erau lungi, acoperind genunchii
imaginii României pentru str~in~tate. (à la Humphrey Bogart), dar p~l~ria era ocolit~.
Gheorghe Gheorghiu-Dej, întors în 1955 T. Mazilu, în piesa de teatru „P~l~ria de pe
dintr-o vizit~ în Statele Unite, fiind întâmpinat noptier~“, o denun]a ca pe un semn politic al
la aeroport de femei legate la cap cu basmale, du[manilor de clas~, burghezii.
a dispus înfiin]area primului jurnal de mod~ Iarna, membrii conducerii partidului se purtau
postbelic. (Din memoriile Victoriei Caragea, îns~ ca boierii de alt~dat~, cu guler lat [i c~ciul~
Model din Jurnalul Modei,
Bucure[ti, 17 /1960 directoarea revistei.) de blan~ de astrahan sau lutru.

257
COSTUMUL ÎNTRE
1960 – 1970
Cosmonaufli, Pop øi Hippies

CONDI¥II DE DEZVOLTARE Deceniul a fost


marcat de evenimentul senza]ional al ie[irii
omului în spa]iul cosmic (de la primul zbor
dincolo de hotarele Terrei al sovieticului
Gagarin, în 1961, la primul pas pe lun~, f~cut
Eero Saarinen, Aeroportul TWA Idlewild,
New York, 1960
de americanul Armstrong, în 1969).
Cosmonautul s-a conturat ca un nou ideal
uman, îmbinând inteligen]a [i st~pânirea
datelor [tiin]ifice, necesare pentru dirijarea
Idealul uman, Cosmonautul aparaturii sofisticate a vehiculului spa]ial, cu
antrenamentul fizic al unui sportiv de
performan]~. Personajul din literatura [i
cinematograful de anticipa]ie, science-fiction,
Superman, apare ca o proiectare în basm a
acestui erou.
Un alt fenomen din S.U.A. a fost intrarea în
scen~ a adolescen]ilor n~scu]i dup~ r~zboi
„baby-boom“. Începând cu elevii care, lucrând
în timpul liber la benzin~rii sau fast-food-uri, [i- Andre Courrèges, Sarafan, Marie Claire,
septembrie 1969
au câ[tigat primii bani de buzunar, cump~rându-
[i discuri cu muzic~ rock sau pop, apoi [i
îmbr~c~minte, tinerii [i-au impus preferin]ele, Cadrul artistic • Modernismul intra într-o nou~
determinând produc]ia. Adolescentul a refuzat faz~, a c~rei tr~s~tur~ principal~ era
s~ mai fie doar un ucenic subordonat p~rin]ilor [i dinamismul. Ambientul lumii „apusene“
profesorilor [i [i-a impus drepturi egale cu ale continua s~ se îmbog~]easc~, folosind noi
adul]ilor. Roland Barthes observa: „S-a n~scut o tehnici [i materiale, cu construc]ii îndr~zne]e,
nou~ clas~, tineretul“. cu forme suple, cursive, ca Opera din Sidney
Al treilea eveniment al deceniului a fost (Australia), de arhitectul Joerne Utzon, ridicat~
intrarea în uzul curent a faimoasei pilule între 1959 – 1972 ca din petale de lotus sau
anticoncep]ionale, u[or de înghi]it, ca o mari scoici sidefii, sugerând în acela[i timp o
aspirin~, permi]ând femeilor s~-[i hot~rasc~ corabie cu pânzele umflate de vânt, sau
singure soarta, s~ fie mame de familie sau s~ Aeroportul TWA Idelewild din New York, de
practice orice profesiune. arhitectul Eero Saarinen, în 1960.
Jean Patou, model din 1966

Joerne Utzon, Opera din Sidney, 1959, Australia

Creatorii de mod~ au remodelat [i ei siluetele


umane în forme geometrice regulate, dându-le
înf~]i[area unor obiecte industriale.
Idealul uman • Valul stârnit de cosmonau]i în
moda anilor ’60 a atins cota maxim~ prin 1965.
Haute-couture, grupând creatorii de mod~
parizieni, a reac]ionat prompt, c~utând s~ dea
noilor tendin]e forme artistice rafinate. Pierre
Cardin (n.1922) [i Andre Courrèges (n.1923)
au întrupat în crea]iile lor cel mai artistic, mai
unitar [i mai expresiv noul ideal de frumuse]e.
În acela[i timp, vârsta manechinelor a sc~zut
pân~ la adolescen]~. P~pu[ile Barbie imitau
silueta celebrei Twiggy, cu picioare lungi [i

Verner Panton, scaun din plastic, 1960

259
fusti]a scurt~. De unde pân~ atunci tinerii
sem~nau cu p~rin]ii lor, de aici înainte p~rin]ii
vor încerca s~ semene cu copiii lor.
Fusta mini, ap~rut~ întâi pe str~zile Londrei, este
considerat~ o crea]ie popular~. Tân~ra dress-
designer londonez~ Mary Quant a sim]it îns~
pulsul pie]ii, isc~lind unele dintre primele piese.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI


Pornind de la principiile [colii Bauhaus (din anii
’20) c~ func]ia creeaz~ obiectul, vestimenta]ia s-a
simplificat la maximum, eliminându-se aproape
total detaliile ornamentale. Aspectul de ansamblu
era artificial, de robot, impersonal.
Sculptural , trupul era redus la volume
geometrice regulate, de sfer~, cilindru sau con,

Yves Saint Laurent, rochia Mondrian, 1965, New York,


Metropolitan Museum

Taior, model 2156, Burda, iarna 1966 - 1967


cu suprafe]e netede, ca realizate industrial, închis~ cu fermoar în loc de nasturi, pantalonii First lady of fashion era Jackie Kennedy (so]ia
conturate cu rigla [i compasul. S-a f~cut chiar o erau strâm]i, tubulari. pre[edintelui S.U.A.) cu p~l~rii ca ni[te cutii
rochie din vinyl turnat într-un tipar. În picioare, se purtau botine. rotunde [i cu taioare roz Chanel.
Pictural , erau preferate tonurile deschise, Courrèges a propus pentru var~ un ansamblu Pe trup, vestimenta]ia feminin~ pornea de la
metalice, ]es~turi uni sau cu compozi]ii mari, din pânz~ lavabil~, cu bluz~ cu mâneci scurte [i experien]a celei masculine din evul mediu gotic,
geometrice, abstracte, în stilul lui Mondrian. pantaloni scur]i, care a fost îns~ adoptat de care afi[a noua libertate fizic~ [i psihic~ l~sând
Materialele folosite erau rigide – pielea, stofa marele public [i la toate vârstele de-abia dup~ la vedere picioarele mobile, pe care erau mula]i
sau jerseul gros –, dând impresia unor carapace câteva decenii, [i atunci doar pentru turism. pân~ sus ciorapii-pantaloni-pantofi, din piele
[i f~când ca ve[mintele destinate vie]ii zilnice s~ sau stof~, înlocui]i acum de dres-ul tricotat,
semene cu hainele de protec]ie. La acestea se COSTUMUL FEMININ suplu, f~r~ cus~tur~ la spate.
ad~ugau produse neconven]ionale, sintetice, ca Pe cap, tineretul purta caschete sferoidale, ca
pielea sau blana artificiale [i chiar pl~ci de metal pentru motociclet~. ¥inuta de feti]~ se potrivea
articulate (în rochiile create de designerul cu p~rul l~sat pe umeri sau strâns în coad~ de
Paco Rabanne, rochie metalic~, anii ‘60
francez Paco Rabanne). Punând în aplicare cal. Pe fa]~ se pictau pistrui, cu creionul
previziunile asupra evolu]iei civiliza]iei spre dermatograf maro.
m~rfurile de unic~ folosin]~ (E. Töffler: ßocul
viitorului), au ap~rut [i în mod~ materiale
ne]esute, netex (ca hârtia), care pot fi sp~late Pierre Cardin, din colec]ia Espace,
de dou~-trei ori, apoi se arunc~. toamna - iarna 1967 - 1968

COSTUMUL BÅRB ÅTESC


R~mânând în linii mari tot cel conven]ional,
încerca s~ ]in~ pasul, adoptând o linie mai
sportiv~, materiale noi, stretch.
Creatorii de mod~ lansau colec]ii (cum a fost
cea a lui Cardin din 1966) în care încercau s~
intervin~ artistic, remodelând siluete în spirit
„sciente-fiction”.
Pe cap, cascheta suplinea lipsa p~l~riei. P~rul
era l~sat mai lung, cu breton [i perciuni. Tinerii
Beatles erau tun[i cu breton lung, acoperindu-
le funtea pân~ la sprâncene, ceea ce le d~dea o
înf~]i[are copil~reasc~, un aer „antiintelectual“,
încât adolescen]ii îi sim]eau de-ai lor. P~rul era
îns~ coafat îngrijit, nu zburlit, ceea ce le-a atras
tinerilor muzicieni [i simpatia adul]ilor, [i chiar
rangul nobiliar oferit de regina Angliei.
Jachetele lor, f~r~ guler, erau create de Cardin.
Pe trup, c~ma[a era înlocuit~ de tricouri cu
guler rulat, eliminând cravata, jacheta era

261
Pentru varia]ie, fetele se îmbr~cau uneori ca art~ (Rauschenberg, o m~tur~ sau cutii de
bunicile de alt~dat~, cu rochii lungi, romantice, conserve etc.).
în culori închise, cu floricele mici (granny-look). Sfidând convenien]ele, tinerii au adoptat
În via]a zilnic~, majoritatea femeilor tinere hainele de lucru ale muncitorilor, „blugii“. Blue
purtau fust~ mini, de preferin]~ din piele, bluz~ jeans erau confec]iona]i din secolul al XIX-lea
sau pulover [i manta maxi, centur~ foarte lat~ dintr-o pânz~ de cort importat~, de emigrantul
cu cataram~ rotund~. bavarez Levi Strauss, din ora[ul francez Nîmes –
de unde denumirea american~ „denim“ – [i
alb~strit~ cu indigo provenit din localitatea
italian~ Genes, de unde vine ,,jeans’’. Astfel,
salopetele destinate ini]ial c~ut~torilor de aur [i
cow-boy-lor au devenit ]inuta zilnic~ a
adolescen]ilor [i a tinerilor.
Cu ea se potrivea p~rul zburlit, mersul cu Mineri în blugi de Levi Strauss, în 1882
picioarele goale [i un comportament relaxat,
nonconformist. Figura tipic~ a acelor ani era cea
a actri]ei Brigitte Bardot, proclamând sloganul comodit~]ile societ~]ii de consum, ci doreau
care circula pe atunci „este interzis s~ interzici“. numai s~ beneficieze de ele în deplin~ libertate.
Coada de cal, Marie Claire septembrie 1969
Tinerii, denumi]i în Fran]a „minet“, nu contestau Datorit~ lor, modelul american al cow-boy-ului s-
a r~spândit pe tot globul.
Pentru „omul de pe strad~“, principala urmare
În picioare, cizme înalte sau sandale cu platou înalt. a fost adoptarea de c~tre tinerii citadini, apoi de
ßi pentru noapte, îmbr~c~mintea a diminuat, ambele sexe [i, mai târziu, de toate vârstele, a
ajungând la c~m~[u]e mini cu pantalona[i costumului blue-jeans, din pantaloni [i geac~
scur]i, numite în Fran]a „nuisettes“. cu ]inte. Pentru a p~rea cât mai uza]i, ei au fost
Costumul a devenit astfel „costuma]ie“, joc de supu[i din fabric~ unor tratamente inedite:
transformare a înf~]i[~rii, ca pe scen~, presp~la]i, freca]i cu pietre, cu perii de sârm~
exprimare a fanteziei personale. etc. Costumul se purta cu c~ma[~ cadrilat~, din
Atitudinea non-conformist~, contestatar~ a pânz~, [i cizme.
tineretului implicând credin]ele religioase, politica, Ca o urmare fireasc~ a acestei evolu]ii au
artele plastice s-a manifestat în SUA, în dou~ ap~rut [i ve[mintele unisex, care puteau fi
trepte succesive: moderat~-pop [i radical~ hippie. purtate atât de femei, cât [i de b~rba]i.
1. REVOLTA MODERATÅ POP
În artele vizuale, curentul pop-art (de la 2. REVOLTA RADICALÅ – HIPPIE
„popular“) s-a manifestat zgomotos, ca o Continuând mi[carea „beatniks“-ilor, o parte a
reac]ie împotriva artei abstracte, inaccesibil~
omului de pe strad~ american, lipsit de cultura
necesar~. Obiecte uzuale, concrete, produse
industriale (ready-made) au fost scoase din
contextul lor obi[nuit [i expuse ca lucr~ri de Calvin Martens, Los Angeles,
blugi petici]i cu art~ din P. Beagle

262
societ~]ii de consum, dezvoltat~ în întreaga lume
a Apusului, dup~ modelul Statelor Unite ale
Americii. ¥elurile lor erau: dragostea universal~
(„dragoste [i nu r~zboi“), [i întoarcerea la natur~
(„flower power“).
Socotind via]a citadin~ artificial~, inuman~,
tinerii s-au retras în afara ora[elor, ducând o
via]~ nomad~ sau grupându-se în comunit~]i
rurale, în care împ~r]eau fr~]e[te munca,
bunurile [i dragostea. Pentru a redescoperi
esen]ialul existen]ei umane, hippies practicau
medita]ia, încercând s~ ob]in~ intensificarea [i
expansiunea tr~irii prin muzic~ (de o calitate
Brigitte Bardot în blugi, în anii ‘60 special~, ca o incanta]ie), dar mai ales prin
folosirea drogurilor (LSD) prin care ajungeau la
o exaltare spiritual~, numit~ psychedelism.
tineretului s-a r~zvr~tit împotriva modului de via]~ Hippies purtau p~rul lung, despletit, împodobit cu
al p~rin]ilor, p~r~sind domiciliul familiei [i luptând flori, c~m~[i lungi din pânz~ (alese din diverse
pentru libertate total~. Ei manifestau împotriva costume populare) [i picioarele goale sau sandale.
r~zboiului din Vietnam, pentru drepturile civile ale Culoarea preferat~ era rozul. Johny Halliday \n costum de scen~
negrilor din America etc. Tinerii refuzau nu numai
principiile [i rigorile, ci întregul mod de via]~ al

COSTUMUL BÅRBÅTESC
Pe cap, plete, eventual legate cu o cârp~ pe
Beatles în1963
frunte (din ]es~tur~ indian~), must~]i [i barb~.
Pe trup, c~ma[~ popular~ (tunisian~ sau de alt~
origine) [i blugi decolora]i [i rup]i, cu petice [i
inscrip]ii.
În picioare, sandale marocane.
Ca bagaj, rucsac [i sac de dormit [i nelipsita chitar~.

COSTUMUL FEMININ
Pe cap, p~rul era lung, cu flori risipite sau
înfipte în codi]e. Machiajul psychedelic dând o
expresie vis~toare, ca în trans~, folosea movul
pe pleoape, brunul pe buze, iar obrajii erau
picta]i cu flori [i semne ezoterice.
Pe trup se asociau piese din diverse costume
populare, cu croieli simple, arhaice, cum erau
iile române[ti, sari-urile indiene, fustele cre]e

263
„gipsy“ sau mantalele afgane, care s-au Început~ ca o superb~ revenire la natur~ [i la
bucurat în deceniul 1960 – ’70 de o mare adev~ratele valori umane, mi[carea hippie s-a
c~utare pe pia]a mondial~. Pe sub fustele cre]e stins o dat~ cu tinerii mina]i de droguri. În urma
se vedea deseori un jupon cu dantel~. lor a r~mas, pentru mul]i ani, o dâr~ de flori
În picioare se purtau sandale. risipite peste tot, cusute, brodate sau
Podoabele erau mari, exotice: cercei din argint, imprimate pe rochii, c~m~[i b~rb~te[ti, cravate
cu aspect barbar, cruci [i pandantive legate la sau ciorapi: flower power.
gât cu [nur negru. Acestea erau confec]ionate Prin ]elurile ei idealiste, prin visul libert~]ii
chiar de hippies, care le vindeau pe strad~, totale, fire[ti, ea [i-a pus amprenta asupra
întinse pe un pled, în cursul peregrin~rilor de la întregii genera]ii.
un loc la altul.
¥inuta era completat~ de o traist~ mare,
]~r~neasc~ (provenit~ din Grecia, de la noi sau
de aiurea) în care ]ineau: ]ig~ri cu marijuana [i
brichet~, parfum de paciuli, o carte de ini]iere
în medita]ia transcendental~, andrele [i lân~,
un flaut.

„Flower power”

Kenzo, flori hippie, Vogue, martie 1985

Hippies

264
numai de barb~, b~ie]ii î[i l~sau must~]i enorme,
privite cu amuzament de profesorii-complici. Într-o
vreme, unii [i-au mai salvat b~rbile, declarând c~
fac figura]ie în filme istorice, ca Dacii sau
Mihai Viteazul.
Singurele pete de culoare ap~reau în
echipamentele sportive.
Începând din 1965, când a ajuns la conducerea
partidului [i a statului Nicolae Ceau[escu, timp de
câ]iva ani a avut loc o oarecare deschidere spre
Nicolae [i Elena Ceau[escu restul lumii. Au sporit informa]iile culturale din
Apus în pres~, în radio [i mai ales datorit~
televiziunii (care î[i începuse emisiunile postului
ÎN ROMÂNIA na]ional din 1956).
În r~s~ritul Europei, blocul ]~rilor socialiste, În revista „Modern” erau reproduse [i unele
dominat de URSS, ducea o via]~ retras~, departe modele de la Paris sau din Italia, al~turi de cele din
de moda apusean~, care era criticat~ în publica]iile Polonia, Ungaria etc., sugerând o nou~ feminitate Elena Ceau[escu cu rochie în stil popular
ideologice ca manifestare a capitalismului putred. [i elegan]~. Pe lâng~ taiorul sau blazerul sever
S-a încercat o orientare ideologic~ a crea]iei pentru slujb~, completate de pardesiul cu aspect
vestimentare, ca [i crearea unei pie]e de desfacere militar, jurnalele de mod~ înregistrau primele Interesul pentru costumul popular românesc a
proprii, prin organizarea unor congrese de mod~ fuste „mini“, rochii lungi de sear~ [i pantaloni fost stimulat de succesul de care iile brodate se
ale CAER, în fiecare an în alt~ ]ar~ (în 1960 la Sofia, evaza]i, [i chiar [i haine de blan~ pentru femei, bucurau în atmosfera „hippie“ din apusul
în 1963 la Var[ovia, în 1964 la Moscova etc.), iar ca [i pentru b~rba]i. Europei [i America. În toate ]~rile socialiste s-a
revistele de mod~ reproduceau exemple din manifestat, în acest timp, tendin]a creatorilor de
contribu]iile tuturor. Unisex, Mamaia, anii ‘60 mod~ de a reînvia tradi]ia na]ional~ proprie,
Vestimenta]ia, controlat~ [i cenzurat~ de subliniind continuitatea gustului local. S-au purtat
forurile politice, trebuia s~ fie în acord cu piese autentice din costumul nostru popular
idealul „omului nou“ propus ca model maselor, (marame [i cojoace brodate, din piele întoars~,
un muncitor voinic, obedient, ca un robot, lipsit ilice, traiste etc.), s-au folosit materiale specifice
de personalitate [i de spirit critic, de ini]iativa produc]iei s~te[ti (stofa ]esut~ în dungi, pânza
care ar fi tulburat ordinea statului totalitar. topit~, blana [i pielea etc.), s-au preluat unele
Femeilor li se propuneau ve[minte sobre, taiorul croieli (c~m~[a în T sau caftanul etc.), dar, mai
larg sau sarafanul, cu fusta acoperind genunchii, ales, s-au transpus superficial broderii populare,
potrivite pentru slujb~ sau [edin]e. mutate de la locul lor deplin justificat pe ve[minte
B~rba]ii îmbr~cau, obligatoriu, eternul „costum“. cu croieli moderne, cu alt~ utilitate [i semnifica]ie
Singularizarea era sanc]ionat~. Mili]ia avea mereu („Modern”, iarna 1970 –’71). Cele mai
probleme cu studen]ii de la Arte Plastice, care împodobite [i costisitoare crea]ii de acest gen au
încercau, pe propria înf~]i[are, forme sau armonii fost comandate de Elena Ceau[escu, pentru
cromatice mai îndr~zne]e. Tinerii nu aveau voie s~ recep]iile diplomatice la care dorea s~ apar~ ca
poarte barb~, a[a c~ toamna, la înscrierea la demn~ urma[~ a domni]elor de alt~dat~.
facultate, erau obliga]i (prin ordine scrise [i afi[ate)
s~ se rad~. Pentru c~ în regulament era vorba

265
Renzo Piano [i R. Rogers, Centrul Pompidou, Cadrul artistic era dominat de spectacolul
Beaubourg, Paris
realita]ii crude. Erau scoase la vedere
structurile constructive în arhitectur~, ca în
Centrul Cultural Pompidou de la Paris, unde
prin droguri, revenirea la realitate a fost fa]ada arat~ ca o mare schel~rie, iar pere]ii de
brutal~, iar criza energetic~, început~ din 1973, sticl~ str~vezie par sus]inu]i de ]evile de gaze
a subminat încrederea în ziua de mâine. La [i de electricitate. Chiar [i ceasurile de mân~
r~zboiul rece [i teama de bomba atomic~ s-a î[i ar~tau, de asemeni, mecanismele prin
ad~ugat [i angoasa înstr~in~rii de mediul indiscrete capace transparente, din plastic.
natural, degradat prin poluare. Principalele direc]ii c~tre care se îndreptau

COSTUMUL ÎNTRE
1970 – 1980
Punck øi Kitsch

CONDI¥II DE DEZVOLTARE În decorul înflorit


l~sat în urm~ de hippies, cu parfumul „Opium“
creat de Yves Saint Laurent, a început un
deceniu al artificialului.
ßtiin]a [i tehnica au continuat s~ progreseze
punând în circula]ie termenul „hight tech“. Pe
plan sufletesc a fost un timp al decep]iilor.
Ie[irea omului în cosmos s-a dovedit plin~ de
primejdii. Dup~ euforia trec~toare ob]inut~

Centrul Pompidou, Beaubourg, Paris

André Courrèges,
Costum în stil
„cosmonaut”,
1982
Moda la Londra \n anii ‘60

arti[tii erau indicate de arta american~:


hiperrealismul (urm~rind reproducerea unor
aspecte cotidiene cu obiectivitatea unui aparat
fotografic) [i expresionismul abstract, în care
disperarea se manifesta prin violen]a
tr~s~turilor de pensul~ (ex. H. Hartung) sau prin
înjunghierea [i sfâ[ierea pânzei (ex. L. Fontana).
Era pre]uit~ îndeosebi ac]iunea, mi[carea,
prezente în sculptura cinetic~ (ex. Tinguely) sau
în happening-uri, spectacole improvizate, la
care participa [i publicul, cu ac]iuni distru-
g~toare, mergând pân~ la sinuciderea artistului
(ex. Rudolf Schwartz Kogler).
În marile show-uri de muzic~ u[oar~ se strângea
un num~r imens de tineri, care erau invita]i s~
Skinheads, Londra, 1970 din J.Dorner Fashion
danseze [i s~ chiuie, v~zându-[i chipurile pe mari
ecrane care f~ceau parte din spectacol. Aceste
show-uri creau o impresie [ocant~, de eveniment
senza]ional, prin muzica agresiv~, cu sonorit~]i

267
neobi[nuite produse de instrumente electrice sau
sintetizatori, dar [i prin luminile orbitoare,
multicolore, în continu~ mi[care, efecte de abur
sau fum, „disco”, (de la discotec~).
Idealul uman al tinerilor era vedeta de muzic~
rock. Factorul comun al acestor cânt~re]i era în
primul rând p~rul lung, zburlit [i înfoiat, care era
scuturat [i fluturat în ritmul muzicii.
Îmbr~c~mintea, era sau din piele neagr~ sau
imprimat~ cu motive exotice, africane sau
indoneziene, în culori ]ip~toare.

CONTESTATARII
În anii ’70 a avut loc o orientare stângist~ a unei
p~r]i a tineretului apusean, care nu-i mai aprecia
nici pe r~sf~]a]ii minet-pop [i nici pe dezertorii
hippies. Combatan]ii politici de stânga, marxi[ti,
mergând pân~ la terorism, erau denumi]i în
Fran]a baba. Ei se distingeau prin ]inuta
neglijent~, hainele desperecheate, murdare, cu
tivurile descusute, pantofii nelustrui]i.
În Anglia, tinerii muncitori, nemul]umi]i de via]a
lor m~rginit~, î[i desc~rcau agresivitatea mai ales
la meciurile de fotbal, suporterii echipelor adverse
b~tându-se între ei. Împotrivindu-se societ~]ii bur-
gheze în ansamblu, refuzând romantismul
semnificat de p~rul lung, b~ie]ii î[i r~deau p~rul cu
ma[ina electric~, iar fetele î[i tundeau p~rul inegal,
urât. To]i se îmbr~cau neîngrijit, cu haine
ponosite, prea strâmte, cu bocanci militari. Ei erau
numi]i skinheads, dup~ titlul romanului în multe
volume scris de Richard Allen în 1970 – 1977.
Manifestarea extremist~ cea mai zgomotoas~,
inspirat~ de muzica rock, a ap~rut la Londra, dup~
1975, în mi[carea punk. Un grup de tineri
dispera]i, rebeli agresivi, pentru a [oca genera]ia
p~rin]ilor, burghezi conservatori, exponen]i ai
societ~]ii de consum, [i-au compus o înf~]i[are
teribilist~, de carnaval. Semnul distinctiv era
creasta de p~r ]eap~n~, colorat~ ]ip~tor, inspirat~
Punk, Londra 1970 din penele pieilor ro[ii [i sem~nând cu coiful Punk, Londra anii ‘70

268
derizorie. În urechi erau înfipte, drept cercei, ace
de siguran]~ sau ag~]ate lame de ras.
Ve[mintele din piele neagr~, îmbr~cate direct pe
piele, erau strâmte, [nuruite [i împodobite, ca un
pom de Cr~ciun, cu obiecte metalice disparate,
lan]uri, inele de perdele etc.
În via]a zilnic~ , circula]ia informa]iei vizuale
prin TV, dar [i a m~rfurilor, a avut drept
urmare o asem~nare a îmbr~c~mintei pe tot
globul, dup~ modelul statelor cu cel mai
mare prestigiu.
Oamenii de pe strad~, cet~]enii obi[nui]i din clasa
medie din Europa [i S.U.A., adul]ii conservatori au
p~strat [i în acest deceniu o îmbr~c~minte
re]inut~, f~r~ ostenta]ie. Femeile preferau taiorul
de tip Chanel sau pantalonul (evazat), sau blazerul
(jacheta b~rb~teasc~) peste rochie. Silueta era
alungit~ prin t~lpile înalte ale pantofilor (cu platou)
Costume de blugi ascun[i de pantalonii evaza]i. Prin aceast~ nou~
„unisex”, din
propor]ionare, centrul siluetei s-a deplasat în jos,
J.Dorner Fashion
de la buric spre sex.
B~rb~]ii aveau un aspect u[or feminizat, p~rul mai Costume „unisex”, Moda, 76/1972, Bucure[ti
lung, cu perciuni. Purtau c~ma[~ strîmt~, cu guler
troienilor. Ca s~ stea în sus, p~rul era apretat cu foarte mare, jacheta strâns~ pe talie, din catifea în
sirop, past~ de din]i, detergen]i, albu[ de ou sau coaste sau stof~ homespun, peste pantaloni Prezent~rile de mod~ au luat înf~]i[area unor
zeam~ de l~mâie, apoi era colorat violent în dungi evaza]i, uni, catifeaua reiat~ concurând cu pânza spectacole, oferind mai pu]in idei sau modele de
ro[ii, verzi, roz, bleu etc. jeans-ilor – care erau în continuare uniforma civil~ purtat, cât desf~[ur~ri de inven]ii artistice
Machiajul combina masca de clovn cu lividitatea a tinerilor. Ve[mintele erau în general lejere [i ingenioase. Dress-designerii de pe tot globul s-au
cadaveric~, proclamând, ca un afi[, c~ via]a e confortabile. dezl~n]uit, nemaifiind îngr~di]i de gustul sau
Costumele na]ionale au mai r~mas în vigoare doar
în unele ]~ri legate în mod deosebit de tradi]ie
Modele anilor ‘70: unisex, punk, Chanel datorit~ religiei (ca în cele musulmane) sau unor
C. Marinescu, pantofi sport „unisex”, 1975
imperative culturale (ca Japonia, unde kimono-ul
este înc~ folosit ca rochie de sear~ sau de
ceremonie), sau în zonele restrânse de pe glob,
unde mai persista modul de via]~ rural. În ora[e,
deosebirile de alt~dat~ din înf~]i[area trec~torilor,
datorate st~rii sociale, meseriei [i nivelului de trai,
au continuat s~ se [tearg~, ca [i cele impuse de
vârst~ [i chiar de sex – prin hainele unisex.
Uniformizarea a stârnit, firesc, diferite reac]ii.

269
cererile practice ale publicului cump~r~tor,
imaginând, cu o nou~ libertate, opere de art~
pentru care omul-manechin nu mai era decât
un suport.
La Paris, fiecare dintre creatori a c~utat s~-[i
exprime propria personalitate, apelând la tradi]ia
na]ional~ a neamului s~u [i folosind toate
metodele de comunicare vizual~ ale arhitectului,
pictorului [i sculptorului.
Japonezii Kenzo, Issey Miyake, Hanae Mori [i al]ii
au alc~tuit cu m~t~suri, pânze imprimate sau
hârtie apari]ii uimitoare, învior~toare pentru
peisajul întregii lumi. Jssey Miyake observa c~ în
lumea apusean~ croiala e determinat~ de forma
corpului, pe când în cea japonez~ de calit~]ile
materialului. S-au afirmat [i europeni plini de
fantezie, ca italianca Popy Moreni, francezii
Thierry Mugler, Sonja Rykiel sau J. P. Gaultier,
autorul celor mai [ocante combina]ii.
Dup~ 1974, când lumea arab~ din Orientul
Apropiat s-a îmbog~]it exportând petrol, au fost la
mod~ fesul, br~]~rile [i m~t~niile musulmanilor.
Cea mai interesant~ a ap~rut îns~, în acest
deceniu, reac]ia popular~ a purt~torilor de blugi
din Statele Unite ale Americii. Fiecare a încercat
s~-[i alc~tuiasc~ o imagine unic~, pictându-[i,
brodându-[i sau împodobindu-[i pantalonii [i
geaca cu ]inte, cu aplica]ii din materialele cele mai
nea[teptate, pene, perle, m~nu[i, cu imagini
figurative (Adam [i Eva, flori, fluturi etc.) sau
abstracte, decorative.(P.Beagle, American Denim)
Unul din mijoacele de individualizare folosite
îndeosebi de negri a fost [i coafura, în form~ de
coarne, crengi etc. Moda nonconformist~,
agresiv~ a tinerilor, kitsch-ul, imitarea ieftin~ [i
„dup~ ureche“ a modelelor admirate, al~turarea
la întâmplare a unor piese disparate, dezv~luia
lipsa culturii artistice.
¥~rile socialiste din estul Europei au r~mas [i în
acest deceniu marcate de regimul de austeritate
impus de conducerea comunist~. Sherry Stevens din Los Angeles, Blugi broda]i, 1975, din P. Beagle

270
ÎN R OMÂNIA, în anii ’70 libert~]ile deceniului Prezent permanent pe ecranele televizoarelor,
trecut au sc~zut treptat, odat~ cu nivelul de Nicolae Ceau[escu î[i schimba într-una
trai al popula]iei. Doar cuplul preziden]ial, costumele impecabil croite, clasice sau sportive,
Nicolae [i Elena Ceau[escu, str~lucea prin c~m~[ile cu flanele cu col roulé, [apca cu
luxul vestimentar. Prima tovar~[~ a ]~rii, care- p~l~ria sau c~ciula de astrahan.
[i atribuia titlurile de doctor, inginer, Înal]ii demnitari comuni[ti – nomenclatura –
academician, arbora la recep]iile diplomatice aveau acces la magazine speciale, cu circuit
rochii somptuoase, princiare, brodate cu fir, închis, [i la case de mod~, beneficiind de
dar ap~rea [i la „vizitele de lucru“ din fabrici materiale de bun~ calitate.
[i uzine cu bl~nuri scumpe. To]i ceilal]i locuitori ai ]~rii, indiferent de func]ie,
Apogeul prestigiului în[el~tor al celor doi intelectuali sau muncitori, alc~tuiau o mas~
dictatori a fost atins în 1978 când, în vizit~ la inform~, cenu[ie [i monoton~.
Londra, au fost primi]i cu onoruri regale [i Ecourile schimb~rilor învior~toare din moda apu-
plimba]i cu calea[ca reginei. sean~ p~trundeau doar sporadic, întâmpl~tor.

Nicolae [i Elena Ceau[escu îmbr~ca]i în vizon [i


astrahan, Cinema, februarie 1980
Muncitori ie[ind de la lucru, în loden [i cu basc~,
Flac~ra, 13 februarie 1971, Bucure[ti

271
În revistele de mod~ române[ti filtrate de
cenzur~, nout~]ile erau trunchiate, atenuate.
Linia modei era dictat~ în continuare de
congresele CAER [i preluat~ de conducerile
industriei de confec]ii [i ale produc]iei
cooperatist-artizanale. Costumele populare
tradi]ionale, p~strate în muzee, erau
principala surs~ de inspira]ie a creatorilor, în
primul rând pentru ve[mintele de gal~. În via]a
cotidian~, îmbr~c~mintea trebuia s~ fie în
primul rând practic~, f~r~ prea mult~ fantezie,
orice excentricitate fiind interpretat~ politic.
Femeile se mai descurcau cu croitorese în
cas~, pentru rochii simple sau fuste [i bluze.
B~rba]ii purtau vara pantalon cu c~ma[~ [i
sandale cu ciorapi, pe vreme rece costum sau
hain~ din catifea reiat~, vest~ tricotat~ sau
pulover, iarna geac~ de fâ[ (impermeabil~)
cu bonet~ tricotat~ sau [apc~.
Mili]ienii se distingeau prin culoarea albastr~ a
uniformelor, cu centura [i diagonala albe.
Pantofi cu platou, Garda civil~, care p~zea str~zile în timpul
Haina de homespun,
1970, foto de familie trecerii convoiului preziden]ial, era format~
]inuta de slujb~ în anii ‘70

Îmbrobodiri, Modern, 40 / 1966, Bucure[ti

272
Model pentru m~turat cu târnul,
Femeia, 9 / 1970, Bucure[ti

din „b~ie]ii cu ochi alba[tri“, tineri orfani


crescu]i de partid [i care se recuno[teau dup~
costumele [i pardesiele de adult, nepotrivite
cu vârsta lor, [i dup~ pantofii lustrui]i.
În lipsa unei reale [i autentice vie]i a modei, rarii
oameni de cultur~ care se preocupau de
domeniul vestimenta]iei ajungeau la concluzia
c~ singura cale posibil~ pentru realizarea unei
înf~]i[~ri acceptabile era „ie[irea din mod~“.
„...deasupra modei [i varia]iilor ei st~ stilul,
expresie a personalit~]ii, temperator al exceselor,
indicator de nuan]e, acela care ne face s~
r~mânem în amintirea [i afec]iunea celor din jurul
nostru“, scria Zoe Dumitrescu Bu[ulenga în
revista „Modern”, vara 1971, p.2.
Situa]ia cea mai jalnic~ era îns~ la ]ar~; în satele
depopulate prin plecarea majorit~]ii adul]ilor în
fabrici [i uzine; b~trânii duceau un trai mizer,
ilustrând prin înf~]i[area lor degradarea culturii
s~te[ti, cea mai pre]ioas~ realizare autohton~,
perpetuat~ peste veacuri.
În locul costumelor populare (evitate în timpul
comuni[tilor, pentru c~ se legau de starea de
chiabur, [i folosite doar festivist, în spectacolele
Cântarea României) ]~ranii ajunseser~ la o
formul~ proprie, bazat~ pe suprapunerea unui
mare num~r de piese vestimentare de calitate
inferioar~, chiar dac~ nu erau vechi. B~rba]ii, pe
cap cu c~ciula sau p~l~ria decolorat~ de vânt [i de
ploi, purtau c~ma[~, peste care se vedeau cel
pu]in dou~-trei veste sau pulovere, pân~ la scurta
de deasupra, pantalonii erau vârâ]i în ciorapi de
lân~, [i ace[tia în bocanci sau gumari (galo[i).
Femeile, mereu îmbrobodite, foloseau acelea[i
straturi, fusta crea]~ [i [or]ul înflorat, iar gumarii
plini de noroi ajunseser~ emblema vie]ii la ]ar~.
Frank Gehry, Vitra Design Museum,
1989, Weil am Rhein, Germania

COSTUMUL ÎNTRE
1980 – 1990
Postmodernii erei postindustriale

CONDI¥II DE DEZVOLTARE În penultimul la esen]ial, structurat ra]ional, executat


deceniu al secolului, progresul microelectronicii a Moda drapajelor arabe, Mondrian, Vogue,
industrial, la pre]ul cel mai mic). Modernismul a
martie 1985
schimbat atât modul de produc]ie (în fost criticat de genera]ia anilor ’80, a
postindustrial), cât [i rela]iile sociale din ]~rile postmoderni[tilor, ca prea simplu, sobru, s~rac,
democratice, disp~rând vechiul proletariat cu uniform [i impersonal. Varietatea infinit~ a înf~]is~rii umane ca art~ a dus la alc~tuirea
lupta lui de clas~. Perfec]ionarea [i extinderea imaginilor difuzate de mass-media de pe tot muzeelor costumului în toat~ lumea.
mijloacelor tehnice de comunicare, de la globul, ca o expozi]ie universal~ a tuturor Idealul uman a încetat s~ mai fie o utopie sau
computerul ,,lep-top’’ la telefonul mobil, au avut popoarelor, cu tradi]ii din toate timpurile, a un star inaccesibil.
ca urmare fenomenul „globalizarii“ culturale. provocat o explozie de fantezie, [i arti[tii au Circula]ia imaginilor, dar [i a confec]iilor de larg
Cadrul artistic • Odat~ cu miniaturizarea noii pornit s~ se inspire, cu dezinvoltur~, din toate consum pe tot globul, a continuat s~ diversifice
aparaturi, nu a mai fost vizibil~ leg~tura dintre stilurile trecutului. În curtea Muzeului Luvru la imaginea tipurilor umane [i în acela[i timp s~
func]ie [i form~, care determinase stilul Paris, arhitectul chinez Ieoh Ming Pei a ridicat creasc~ asem~narea vestimentar~.
modernist-cubist al întregului ambient, (redus celebra piramid~ de metal [i sticl~, în 1988. În
Germania, la Weil-am-Rhein, Vitra Design CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
Museum a fost construit de arhitectul Frank Comunicarea pe deasupra grani]elor a dus la
Peter Shire, (Memphis), fotoliu postmodern Gehry, în 1989, de forma unui morman de înl~turarea unor bariere politice: în 1985, Raisa
Bel Air, 1982 cuburi albe, ca r~sturnate la întâmplare în iarb~. Gorbaciova, so]ia pre[edintelui URSS, l-a invitat
Au fost imaginate mobile „neterminate”, pe pe Pierre Cardin s~ prezinte moda parizian~,
care beneficiarul e liber s~ le asambleze [i s~ le ini]iativ~ urmat~ [i de China, care renun]a la
decoreze, ad~ugându-le aplica]ii magnetice, uniformele albastre, unisex, impuse întregii
oferite de studioul italian Alchimia. Au ap~rut popula]ii.
pe pia]~ o sumedenie de obiecte uzuale din Interna]ionalizarea costumului nu a însemnat
plastic, consumabile efemere, înveselind casa numai extinderea geografic~ a modei europene
ca juc~rii multicolore. O nou~ în]elegere a [i americane, ci [i p~trunderea unor noi aspecte
din experien]a popoarelor de pe alte continente.
A ap~rut o diversitate a imaginii rar întâlnit~ în
istoria costumului [i s-au amestecat cele mai
opuse tendin]e. Noul val, „new wave”,
con]inea de fapt mode retro reluate, de la neo-
punk la neo-romantism. Chiar [i imita]iile
ieftine, denumite pân~ atunci cu dispre] kitsch
[i considerate de prost gust, erau proclamate în
deceniul opt nu numai acceptabile, dar chiar
legitime, înzestrate cu prospe]imea nout~]ii.
Efectele cele mai surprinz~toare au fost
ob]inute prin asamblarea unor materiale sau
piese vestimentare alt~dat~ socotite
incompatibile, creatorii de mod~ recomandau
blugi cu bluz~ de dantel~, teni[i din lame [i cu
paiete, debusolând [i mai mult marele public.
Japonezii par s~-[i fi p~strat îns~, printre
singurii, criteriile artistice în compunerea
imaginii. Un model semnat de Issey Miyake
cuprinde întotdeauna o metafor~ poetic~, un
fulgarin pare un fluture, o rochie din m~tase
plisat~ o floare exotic~.
Din punct de vedere sexual, libertatea devenea
îns~ libertinism. În acei ani p~rea c~ nu mai
exist~ principii morale sau reguli de comportare.
Unele femei doreau s~ arate ca b~rba]ii, unii
b~rba]i ca femeile, iar în cazurile extreme
inversarea sexelor era ob]inut~ prin interven]ii
chirurgicale [i tratamente cu hormoni.
În publicitatea de mod~, în ace[ti ani, s-a impus
chipul ambiguu al tulbur~toarei Grace Jones,
manechina de culoare ar~tând ca o creatur~
artificial~, inventat~ de un designer, cu figura
col]uroas~ [i carur~ de b~rbat, cu p~rul tuns
scurt-perie [i pielea ca din lac lucios.
Femeile au început s~ poarte costumul
b~rb~tesc ca atare, neadaptat („haina furat~
fratelui mai mare“), ba chiar [i p~l~ria, [apca
sau bereta. Sub influen]a b~rba]ilor travesti]i [i
rochiile sau bluzele feminine aveau umeri prea Aglomerarea podoabelor, Diva, Atena,1993-1994

275
prin excelen]~, pantalonul. În 1984, Gaultier categorii de oameni, dup~ îmbr~c~mintea
a îmbr~cat prezentatorii modelelor sale în caracteristic~:
fuste mai lungi sau mai scurte, imaginând 1. conservatorii, care respectau [i p~strau
chiar o mini-jup~ din strasuri (imita]ii din sticl~ tradi]ia p~rin]ilor, domni serio[i [i doamne
ale diamantelor) pentru ]inuta de sear~. distinse, denumi]i bon chic, bon genre sau
Colec]ia era completat~ de un [ort din dantel~. prescurtat BCBG (pronun]at be se be je).
Îmbr~c~mintea „omului de pe strad~“ era
departe de fantezia spectacolelor de mod~.
Popula]ia activ~ a continuat s~ prefere Madonna în corset de J. P. Gaultier, 1990
ansamblul din trei piese, bluz~, jachet~,
pantalon sau fust~. Revistele de mod~ adresate
marelui public din toate ]~rile civilizate au
înregistrat preferin]a unanim~ pentru o ]inut~
Grace Jones, ideal de frumuse]e în anii ‘80
relaxat~, comod~, soft (moale, neapretat~), nu
numai în costumele de timp liber sau de sport,
la]i, sus]inu]i de perne (ca în epoca milit~roas~ ci [i în îmbr~c~mintea de strad~ sau de serviciu
a celui de-al doilea r~zboi mondial). [i chiar în cea de spectacol. Croielile clasice au
În acela[i timp, în moda feminin~ [i-au f~cut fost înlocuite cu altele mai pu]in conven]ionale,
apari]ia detalii foarte sexy. Lenjeria a fost dar mai confortabile, permi]ând mi[carea, în
scoas~ la vedere, înlocuind îmbr~c~mintea special la mâneci, pentru care erau preferate
conven]ional~ [i alc~tuind deseori unicul strat. „aripile de liliac“, largi în axile (pe lâng~ mai
Astfel, sutienul din dantel~ a înlocuit bluza, vechile croieli kimono sau raglan).
acoperit uneori doar par]ial de jachet~, juponul Dintre materiale, cel mai c~utat era jerseul
str~veziu a ap~rut drept fust~, combinat în suplu, ne[ifonabil.
modul cel mai neprev~zut cu o jachet~ de stof~ Designer-ul italian G. Armani a readus
groas~ sau cu un pulover de schi. Între fusta mini „costumul“ în moda tineretului, croindu-l mai
[i ciorapii negri, sus]inu]i cu jartiere elastice larg, din stofe u[oare, eliminând v~tuiri [i
deasupra genunchilor, se vedea pielea coapselor. c~ptu[eli.
Madonna oferea imagini mereu schimb~toare, Blugii au continuat s~ domine garderoba
dar la fel de [ocante. tineretului de ambele sexe. Rupturile [i tivurile
ßi în costumele b~rba]ilor s-au experimentat de[irate au încetat s~ mai fie un semn de
nout~]i, deocamdat~ doar la nivel de laborator, protest, fiind percepute doar ca ni[te
în prezent~rile-spectacol sau în paginile ornamente, ca oricare altele.
revistelor de mod~. Unele propuneri p~strau În SUA, noua elit~, tinerii pofesioni[ti care
integritatea costumului, intervenind deasupra munceau puternic [i se distrau la fel,
cu picturi (Castelbajac). Alteori, costumul era denumi]i „yuppies“, purtau la slujb~
croit în forma clasic~, dar din materiale costumul („dress to impress” “for success”).
imprimate, în culori neobi[nuite. În timpul liber ei preferau s~-[i p~streze
Cei mai îndr~zne]i creatori, ca Jean-Paul tricourile [i blugii din timpul studen]iei.
Gaultier, au renun]at la ve[mântul masculin În via]a cotidian~, francezii deosebeau dou~

276
Branchés [i BCBG, Paris-Match, 11 aprilie1986

Ace[tia acceptau moda zilei doar în detalii, (sau fust~, bluz~ [i jachet~), cu perle la gât [i la eventual pantaloni militari, cu teni[i [i p~l~ria
p~rând mereu retro sau mai curând atemporali. urechi [i pantofi escarpin. bunicului. Ea al~tura, la rândul ei, o rochie
El, tuns corect, purta jacheta asortat~ la 2. categoria celor „pu[i în priz~“ (branchés), elegant~ cu basc [i ghete cazone.
pantalon, dar f~r~ cravat~, [i cu mânecile mereu dup~ ultima mod~, doreau s~ arate Oficial îns~ prejudec~]ile s-au men]inut mai
suflecate, l~sând s~ se vad~ dublura v~rgat~. Ea amuzant, combinând piesele cele mai disparate. departe. Când, în 1985, ministrul francez al
era adepta stilului Chanel, se îmbr~ca în taior El avea p~rul strâns în coc [i haine foarte largi, culturii Jack Lang s-a înf~]i[at la Adunarea

277
deceniu, chiar [i domeniul coafurii: tinerii folosirii pielii [i bl~nii animalelor ucise pentru
americani, suporteri ai unor echipe de fotbal, î[i luxul omului. Imita]iile sintetice de piele [i mai
tundeau p~rul scurt, apoi î[i r~deau pe ceaf~ ales cele mi]oase, ca blana, au încetat s~ mai
emblema echipei favorite, ca de pild~ floarea reproduc~ fidel forma [i culoarea animalelor
de crin a ora[ului New Orleans. La fel, luate drept model, deosebindu-se, voit, de
automobili[tii pasiona]i î[i înscriau astfel pe cap acestea prin culorile vii sau imprimeurile
marca ma[inii preferate – ca de exemplu V [i W fanteziste. Drept urmare, bl~narii au încercat s~
suprapuse ale m~rcii Volkswagen. tri[eze vopsind bl~nuri naturale în culori
Mi[carea contestatar~ era mai pu]in aparent~ nenaturale, mov sau verde, pentru a le face s~
decât în trecut. Ecologia a câ[tigat adeziunea par~ artificiale.
multor tineri care au pornit campanii împotriva

Ecologi[tii v~d animalul din blan~, foto de familie

Sharon Stone, Noul Cinema, 1988, Bucure[ti

Na]ional~ într-un costum semnat de Thierry


Mugler, extrem de sobru, dar cu haina închis~ pe
gât [i f~r~ cravat~, a stârnit un val de proteste.
Costumele de sport, dar [i automobilele de curse
sau bicicletele au fost literalmente acoperite de
inscrip]ii cu caracter publicitar, în culori frapante.
Pe fa]a [i pe spatele tricourilor, care ofereau
suprafe]e mari, unitare, s-au desf~[urat [i texte
mai poetice sau umoristice, pagini din benzi sau
filme de desene animate. Scrisul a devenit, astfel,
o component~ ornamental~ a compozi]iilor
vestimentare. Calvin Klein s-a isc~lit pe slipuri
b~rb~te[ti care au fost cump~rate [i de femei sau
îmbr~cate peste blugi (Michael Jackson).
Aceast~ scripto-manie a contaminat, în acest

278
Moda anilor 1980

ÎN ROMÂNIA, aproape tot deceniul, via]a a


continuat s~ se scurg~ în umbr~, cu priva]iuni
(ra]ionaliz~ri la c~ldur~, lumin~, hran~) care se
r~sfrângeau în imaginea mohorât~ a str~zii. Se
construia îns~, cu sacrificii, Casa Poporului
(ast~zi Parlamentul). Ziarul oficial era
„Scânteia“, iar TV emitea doar câteva ore pe zi
propagand~ politic~, [i cine avea cablu putea
urm~ri meciuri de fotbal la bulgari.
În toate magazinele din ]ar~ se g~seau acelea[i
m~rfuri, la acelea[i pre]uri.
Pentru a suplini lipsa de fantezie a produselor
industriale, arti[tii plastici s-au apucat de crea]ie
vestimentar~; nu numai absolven]ii sec]iilor de
mod~, dar [i pictorii, sculptorii sau arhitec]ii
imaginau ]inute festive, foarte apreciate mai
ales pentru nun]i sau botezuri. Se crease chiar
un stil distinct „Fondul Plastic“: rochiile, de
obicei din catifea, erau bogat ornamentate, mai
ales cu aplica]ii sau încrusta]ii de dantele vechi,
recuperate din l~zile bunicilor, plasate în fa]~ ca
o platc~ sub care rochia era încre]it~, larg~, ca
s~ se potriveasc~ la orice m~sur~. Magazinele
Uniunii Arti[tilor Plastici din toate ora[ele ]~rii
erau pline de rochii, cravate, curele [i gen]i care
se vindeau mai bine decât picturile.
În ton cu moda, caricaturistul Mihai St~nescu
imprima pe bluze caricaturile [i jocurile sale de
cuvinte pline de haz.
Hainele care veneau din str~in~tate, trimise de
rude sau prieteni, denumite „de pachet“, erau Mâneca liliac, Rainbow, prim~var~ - var~, 1988

279
Model de crea]ie
Fondul Plastic din anii ‘80

la mâna a doua, provenite de la talciocuri sau


de la solduri. Norocul era c~ blugii se purtau
oricum uza]i.
Deceniul s-a încheiat cu pr~bu[irea cortinei de
fier, începând cu d~râmarea zidului Berlinului,
continuând cu Revolu]ia de catifea din
Cehoslovacia [i sfâr[ind cu Revolu]ia Român~
din decembrie 1989.
Din punct de vedere vestimentar, revolu]ia
noastr~ din decembrie s-a petrecut în pulovere.
To]i cei care, în acele zile [i nop]i fierbin]i, s-au
perindat pe micile ecrane, au ]inut s~ treac~
drept exponen]i ai valului spontan de
revolu]ionari, venit din strad~, arborând
pulovere de schi, indiferent de vârst~, de la
Andrei Ple[u la Alexandru Paleologu.

Pulover de schi, amintind Revolu]ia Român~, Stefanel, 6 / 1995, Bucure[ti

280
Începutul Revolu]iei Române, 1989

281
F. O. Gehry, Muzeul Guggenheim din Bilbao,
1991 - 1997, Spania

mici pete divers colorate, a început [i o mi[care


invers~, de asociere a ]~rilor europene în
Comunitatea European~, asigurând, prin
[tergerea grani]elor [i prin moneda unic~, libera
circula]ie individual~. Omenirea a început s~
COSTUMUL ÎNTRE spere c~ în viitor conflictele vor putea fi stinse pe
1990 - 2000 cale diplomatic~, într-o lume pacificat~.
Cuvântul-cheie al acestei etape a fost
Stres øi relaxare „relaxarea“, în]eleas~ ca scop ideal în toate
domeniile, de la destinderea reac]iilor politice la
binemeritata odihn~ de dup~ efort. S-a remarcat
CONDI¥II DE DEZVOLTARE c~ niciodat~ pân~ acum nu s-au cheltuit atâ]ia
Ultimul deceniu al mileniului al II-lea a început bani [i energie pentru combaterea stresului,
într-o atmosfer~ agitat~, ca urmare a c~derii folosindu-se b~i, masaje, pilule, ceaiuri sau
zidului care izola ]~rile estice de restul Europei. tehnici orientale, ca yoga. Computerul a u[urat ¥inutå relaxat~
În timp ce harta Europei se f~râmi]a mereu în munca, posibil~ [i la domiciliu.
Cadrul artistic • Ambientul ideal al epocii
Philippe Starck, scaune Louis ‘20, 1995, Fran]a încerca s~ restabileasc~ rela]ia fireasc~ a omului
cu natura. Ecologia nu mai p~rea o utopie. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI
În proiectele arhitec]ilor dominau spa]iile largi, În SUA, tinerii ajun[i la majorat în acest deceniu
odihnitoare, privirea trecea prin pere]ii de sticl~, erau copiii celor care prin 1950 – ’60 alc~tuiser~
[i prin plafon se vedea cerul, reflectat mai valul baby-boom, fiind denumi]i, de aceea,
departe de oglinzi. Muzeul Guggenheim din
Bilbao (Spania), început în 1991 de arhitectul F.
Gehry, p~rea un pe[te cu solzi din bronz lucitor
ie[ind din ap~. Dr. Mauch, pantofi cu efect de presopunctur~, 1998
B~rbatul sensibil, Brad Pitt, Noul Cinema,
1998, Bucure[ti

boomets. Ace[tia se bucurau cu non[alan]~ de


bun~starea ob]inut~ cu eforturi de p~rin]ii lor.
Ei nu mai aveau îns~ idealurile care-i mânau pe
ace[tia la ac]iune, nici îndârjirea contestatar~ a
hippie-lor sau a celorlal]i r~zvr~ti]i, ci aspirau
doar la echilibru [i naturale]e.
Idealul uman al epocii nu mai era Superman,
eroul supradimensionat, cu mu[chi de o]el
modela]i prin culturism, ci omul obi[nuit, mai
degrab~ pl~pând, dar autentic (întrupat pe
ecran de actori ca Brad Pitt).
Actorii de cinematograf cei mai admira]i ai
acestor ani au încetat s~ mai poarte corsete,
perne la umeri, peruci [i talonete pentru a fi
conformi standardelor, ci [i-au arborat
nep~s~tori chelia [i cicatricele, ca Bruce Willis.
Pentru femei, p~rul zburlit, ca ie[it de sub du[, Opusul superman-ului, Vogue Hommes, Valentino Uomo, martie 1994

283
asorteze piesele între ele, cu accesoriile sau cu Erau preferate materialele naturale rezistente:
pantofii, acceptând c~ „orice merge cu orice”. lâna, inul, pielea, în culoarea lor, nevopsite,
Concep]ia asupra atrac]iei, dragostei [i sexului, nec~lcate, mototolite. Au revenit în garderob~
care st~tea sub semnul libert~]ii totale de la ghetele înalte cu [ireturi, cazone, de la sfâr[itul
inventarea pilulei, a fost zdruncinat~ în aceast~ secolului al XIX-lea, care se purtau iarna [i vara
epoc~ de un fenomen major care a ac]ionat ca (f~r~ ciorapi), de diminea]~ [i pân~ seara, chiar
o calamitate natural~. A devenit evident~ la spectacol. Minimalismul a alungat pentru o
primejdia contamin~rii cu SIDA, noua cium~ a vreme bijuteriile din mod~.
acestui sfâr[it de mileniu, care f~cuse din anii
‘80 peste sute de mii de victime în lume. Ea
Calvin Klein, Parfumul „Eternity”, Madame Figaro, putea fi evitat~ cel mai eficace prin fidelitatea
19 noiembrie 1994
cuplului. Ca urmare, a crescut peste tot
num~rul c~s~toriilor legale (în Fran]a, în 1989,
s-au celebrat cu 10000 mai multe c~s~torii
a devenit coafur~ de gal~, iar divele ca Julia decât în 1988). Catolicismul a pornit o
Roberts au c~utat s~ str~luceasc~ în primul rând campanie organizat~ pentru sus]inerea familiei,
prin firesc, chiar dac~ aveau pieptul plat. iar 1994 a fost declarat „anul familiei“.
„Imperfec]iunea e sexy“, spunea Calvin Klein S-au schimbat imaginile publicitare; Calvin
(„Vogue”, 1994). Klein, care pân~ atunci ilustrase reclamele sale
În mod~, creatorii, începând cu Jean Paul cu nuduri sau s~ruturi, pentru lansarea
Gaultier, au dat lovitura de gra]ie musculo[ilor, parfumului „Eternity“, în 1993, a reprodus
aducând pe podium manechini firavi, în haine fotografia unei familii fericite cu doi copii,
suple, lejere. Era normal ca ve[mintele s~ fie înso]it~ de urm~torul motto: „Întoarcerea la
largi, l~sând corpul s~ respire. valorile tradi]ionale de fidelitate, de
De asemenea, nu s-a mai obosit nimeni s~ monogamie, de dragoste f~r~ sfâr[it“.
Efectele acestei st~ri de spirit asupra modei nu
au întârziat. Moschino a prezentat în 1994 o
colec]ie cu titlul „Repetita juvant“, cu modele
Nina Ricci, po[et~ în form~ de telefon, Fascino, vechi, dar trainice, potrivite pe ici, pe colo, ca
octombrie - decembrie 1996
de pild~ o jachet~ Chanel, dar încheiat~, în loc
de nasturi, cu ace de siguran]~.
Creatorii au început s~ se preocupe de
„garderoba ideal~“, fixând piesele principale
din dulapul unei femei, care s~ nu trebuiasc~ s~
fie schimbate din [ase în [ase luni. Issey Miyake
imagina modele plisate, ca ve[minte
atemporale, iar Agnes B. declara: „Îmi plac
hainele pe care le p~strezi mult timp“. Revistele
de mod~ de la Paris citau cuvintele lui Cocteau:
„Simplitatea cre[te odat~ cu rafinamentul“.
Agnes B., tricot, 1997
De ce nu floricele? Vogue Hommes, februarie 1993

COSTUMUL BÅRBÅTESC
În acest sfâr[it de mileniu, cele mai senza]ionale
înnoiri au ap~rut îns~ în domeniul conservator,
prin excelen]~, al costumului b~rb~tesc, r~mas
aproape neschimbat timp de dou~ secole. La
început s-au f~cut doar experien]e limitate ale
unor dress-designeri de a combina în

B~rbat cu sarong, Dolce et Gabbana, Vogue Hommes,


martie 1994

De ce nu pantofi cu tocuri? Elle, februarie 1994

285
travesti. Desigur c~ aceast~ furtun~ care a
r~scolit garderoba masculin~ a fost stârnit~ în
mare parte de homosexuali, revendicând în
cadrul „drepturilor omului“ o libertate de
manifestare necunoscut~ pân~ acum.
Schimbarea era îns~ inevitabil~, determinat~ de
cursul firesc al evolu]iei umane. La sfâr[itul
secolului al XX-lea, dup~ ce s-a statornicit o
convie]uire pa[nic~ a celor dou~ sexe pe
acelea[i terenuri de activitate – productiv~,
creatoare, social~, dar [i menajer~ – era normal
s~ se [tearg~ acele deosebiri din înf~]i[are care
marcau pân~ nu demult rolul diferit al fiec~ruia
(al b~rbatului muncind [i luptând în afara
c~minului, al femeii crescându-[i copiii acas~).
Înfrumuse]area a încetat astfel s~ mai fie
considerat~ o frivolitate, intrând în sfera
manifest~rilor artistice, a gesturilor de polite]e,
ca [i a exprim~rii personalit~]ii individuale.
Saloane [i produse cosmetice pentru b~rba]i au
Haina direct pe piele, Gianfranco Ferre, Max, 1998 devenit obi[nuite. „Costumul“ prelucrat din Suprapuneri, Guess, Vogue Hommes, februarie 1993
deceniul trecut de designer-ul italian G. Armani
era reconsiderat pe gustul tinerilor.
Croit pe corp, pe m~sur~, f~cut de comand~ la
vestimenta]ia masculin~ câte ceva împrumutat croitor, [i nu cump~rat de gata, costumul î[i imprimate, v~rgate etc. Acesta era îmbr~cat fie
din garderoba feminin~ sau de a readuce în p~stra forma clasic~, fiind îns~ executat din pe pielea goal~, fie doar peste maiou, fie peste
actualitate piese din istoria costumului. Apoi, în materiale noi, ]es~turi u[oare, lucioase, c~ma[a – de obicei colorat~ – deschis~ la gât.
reviste de avangard~, ca „Vogue”, înf~]i[area Jean Paul Gaultier a creat în 1996 un costum
barb~teasc~ a fost scoas~ din tiparele clasice ale [ocant, care, printr-un efect de ha[uri p~rea c~
masculului puternic [i sobru, a fost eliberat~ de reliefeaz~ anatomia purt~torului: mu[chii
prejudec~]i, recunoscându-se [i pentru „sexul Piercing pectorali, abdominali, fesieri etc.
tare“ acela[i drept la împodobire, schimbare, Kenzo a lansat în 1993 costume clasice, având
joac~. S-a impus astfel o nou~ concep]ie asupra pictate pe pieptul hainei, dar [i al c~m~[ii, mari
idealului masculin, care apare cu atât mai ghivece cu flori galbene sau ro[ii.
[ocant~ cu cât contravine unor obiceiuri mai Lungimea p~rului nu se mai asocia cu
adânc înr~d~cinate (mai ales în mediile rurale). r~zvr~tirea, ci depindea numai de gustul
Helmut Lang a lansat în anul 1996 bluze [i purt~torului sau de calitatea firului. B~ie]ii se
maiouri masculine din dantel~ cu flori. Pentru a legau deseori la cap cu basmale, ca [i corsarii,
sublinia noua tendin]~, unii creatori au [i atunci î[i ag~]au în ureche [i un cercel sau
exagerat costuma]ia, ca la carnaval, pân~ la mai mul]i.

286
COSTUMUL FEMININ
Pe cap, p~rul natural, lung era l~sat liber sau
legat la spate, uneori împletit. Scurt, era tuns
b~ie]e[te.
Pe trup, erau vizibile suprapunerile, de sub
rochia decoltat~ se vedea maioul, ca [i de sub
blazerul b~rb~tesc. Îmbr~c~mintea cea mai
comun~ era tricoul pentru var~ sau puloverul
pentru iarn~, cu fusta care putea avea toate
lungimile (fusta lung~ pân~ la glezne avea
cus~turile descusute, ca [li]uri) sau cu blugi unisex.
În picioare se purtau ghete înalte sau pantofi cu
talp~ groas~ din cauciuc de camion, iar vara teni[i
sau sandale japoneze.
Accesorii: rucsacul în locul po[etei.
În locul bijuteriilor mobile, au fost fixate pe
toat~ urechea anouri asimetrice (fiecare alt fel)
sau în num~r diferit. Obiceiul indian al
încrust~rii deasupra aripii nasului a unui
diamant, cu rol de inel de logodn~, mereu sub
ochi, era adoptat [i de unele europence. O
adev~rat~ mod~ s-a r~spândit printre tineri, cea
a inelu[elor trecute prin piele nu numai în
urechi, dar [i pe alte p~r]i ale trupului (piercing).
Paralel a avut loc, ca o reac]ie, exacerbarea
publicit~]ii „sexy“, ap~rând reviste ca „For
women” sau „Women only” (ca echivalente
ale celor pentru b~rba]i, de tip „Play-boy”).
Smockingul a fost preluat de femei, purtat f~r~
c~ma[~ sau cu fust~ (Yves Saint Laurent,1996).

Suprapuneri str~vezii, Comme des Garcons, detaliu, Lenjeria la vedere, Hanro, detaliu, Brigitte, 16 / 1994
Vogue, mai 1991

287
Yves Saint Laurent, Smoking, Marie Claire, 1996

ÎN ROMÂNIA, dup~ 1989 a urmat o perioad~ tinerilor s~-[i hot~rasc~ propriul chip, dup~ legi Parade de mod~ au fost desf~[urate fastuos în
de „tranzi]ie“ de la orânduirea comunist~ la numai de ei [tiute, dar ac]ionând, de fapt, prin teatre [i cazinouri, prezentând crea]iile
economia capitalist~, de pia]~. Primele efecte imita]ie [i f~r~ vreun criteriu bine definit. Noii- designerilor [i scenografilor. Universit~]ile de
vizibile ale eliber~rii au fost avalan[a de ziare îmbog~]i]i au organizat primele baluri – cu Art~ au intrat în competi]ie, relevând aspectele
noi [i de buticuri cu chewing-gum, Coca-Cola [i pretexte filantropice – pentru a-[i etala luxul, artistice ale crea]iei vestimentare.
m~rfuri de bazar turce[ti. rochiile scumpe aduse din str~in~tate [i bijuteriile. S-au înfiin]at noi organisme de cercetare, s-au
Unul dintre primele semne ale libert~]ii Concursurile pentru „Miss România“ s-au extins deschis [coli de manechine etc.
a fost crucea scoas~ la vedere, ag~]at~ [i în ora[ele din provincie [i s-au inserat [i în Particip~rile la manifest~rile României în
de lan] la gât sau atârnat~ ca cercel. competi]iile pe plan interna]ional, mobilizând o str~in~tate, interzise în trecut, au devenit
Desfiin]area uniformelor de [coal~ a permis armat~ de croitori, coafori [i machiori. curente [i frecvente.

288
Doina Levin]a, Parada modei masculine, 2002

289
Unda Popp, Spectacol de performing, expozi]ie personal~, 1898, Galeria C~minul Artei, Bucure[ti

290
Mori de vânt în California, S.U.A.

COSTUMUL
LA ÎNCEPUTUL
MILENIULUI lll
Sfârøitul modei

Omenirea resimte din plin „[ocul viitorului“ cu particularit~]ile lui individuale, pentru a
prefigurat acum trei decenii de Alvin Töffler; eviden]ia doar func]ia. Costumul masculin [i
valul [tiin]ei [i tehnologiei moderne se taiorul feminin, completate de tunsoarea
rostogole[te din ce în ce mai repede, înainte ca clasic~ [i de accesoriile, asortate formeaz~ baza
adaptarea din mers s~-i poat~ ]ine pasul. „Era ]inutei militare, CFR-i[tilor, aviatorilor etc. ca [i
Gutenberg“, a transmiterii [i p~str~rii culturii a celei a func]ionarilor.
prin cartea tip~rit~ este înlocuit~, în mare Pentru ceremonie, fracul sau jacheta, ca [i
m~sur~, de cea a computerelor. rochia lung~ [i p~l~ria se mai p~streaz~ doar în
Succesiunea rapid~ a informa]iilor ne face mereu cercul cel mai conservator al Europei, la Curtea
mai ner~bd~tori, amatori ai „genurilor scurte“ în Angliei, sau în mediile voit atemporale (întâlnite
toate domeniile artei, de la poezia de tip haiku la în istoria costumului din toate secolele, cum
video-clipul muzical, derulat într-o vitez~ sunt cele ale orchestrelor simfonice). În unele
ame]itoare, ca [i prezent~rile de mod~ televizate. universit~]i cu tradi]ie se mai îmbrac~ ocazional
ßtergerea grani]elor comunic~rii [i globalizarea robe, bonete sau peruci r~mase de la fondarea
impune inevitabil folosirea unui limbaj comun, lor, iar lacheii hotelurilor de lux par apari]ii din
în primul rând vizual, ale c~rui conven]ii asigur~ alte secole. Chiar [i ve[mintele ordinelor
în]elegerea mesajelor, dar care, pentru a religioase s-au mai simplificat (dup~ Conciliul
transmite ceva nou, trebuie s~ exprime un Vatican II), maicile ordinului St. Vincent de Paul,
punct de vedere personal. de pild~, fiind obligate s~ renun]e la coafele din
În costumul purtat, via]a social~ cere înc~ unele pânz~ alb~ apretat~, cât ni[te cor~bii, cu care
uniforme militare sau civile, ascunzând trupul nu puteau conduce automobilul.
Donna Karan, N. Y. Vogue, 1996

291
Coapse la vedere, Marie Claire, octombrie 1991

Idealul uman • Într-o lume în continu~


transformare creativitatea este o calitate vital~.
Omul ideal este cel care [tie s~-[i exploateze
însu[irile personale, care face ce-i place – [i [tie
c~ poate face bine –, pentru care munca nu
este o pedeaps~, ci o pasiune. Reprezentan]ilor
noii elite li s-a g~sit [i un nume: „Bo-bo“ (David
Brooks), o îmbinare a doi termeni aparent
antagonici, „bourgeois“ [i „bohemiens“,
caracterizând pe de o parte munca organizat~,
de tip burghez, pe de alta atitudinea indiferent~
fa]~ de lux, caracteristic~ romanticilor. Ei nu mai
cump~r~ limuzine, ci automobile de teren, se
îmbrac~ simplu, sobru, în tonurile neutre care
odinioar~ erau ale s~racilor. Doar sportul mai
aduce culori vii, necesare pe stadion pentru a fi
vizibile de la distan]~.
Cei foarte tineri au propria lor mod~, care pare
ie[it~ din actualitate, venit~ din toate timpurile.
Ei par s~ se întoarc~, cu gra]ie, într-un trecut
Buricul la vedere, Vogue, octombrie 1996

292
principalele beneficiare ale frivolit~]ii, adopt~ semneaz~ prototipurile sau unicatele la fel ca [i
azi, fa]~ de propria imagine, o rela]ie de tip pictorii pânzele lor, iar manechinele sunt la fel
b~rb~tesc. De unde pân~ nu demult femeile cu de faimoase ca [i actorii de cinema.
stare, dar subordonate social, apelau la casele Pl~cerea jocului d~ farmec show-ului de mod~,
de mod~ pentru a-[i sus]ine prestigiul rangului, care se desf~[oar~ rapid, pe fond muzical [i cu
dar [i pentru a-[i ascu]i arma specific~, seduc]ia, efecte de lumini colorate sau cu valuri de aburi,
acum, st~pâne pe sine [i independente amintind clip-ul sau instala]ia. Autorii nu se
financiar, vor s~-[i decid~ singure aspectul. mul]umesc s~ propun~ noi modele de
Tiraniei modei i se opune [i relaxarea general~ ve[minte, ci modific~ întreg aspectul uman,
a vestimenta]iei. Computerele au introdus creând raporturi de propor]ii insolite, ad~ugând
munca la domiciliu, unde stai îmbr~cat cum volume sus]inute de adev~rate proteze,
vrei, dar [i pentru birou a ap~rut a[a-numitul modelând deform~ri corporale expresioniste
„internet-set-look“, ]inuta pentru lucrul „cu (ex. Paquita Paquin, Phênomènes, „Vogue”,
ochii pe ecran“, cu haine comode. Nici în lumea august 1994).
afacerilor nu se mai pune peste tot acela[i pre] Dress-designerii au „deturnat“ deseori materiale
pe elegan]a care face impresie. În SUA, înc~ din
deceniul trecut, s-a permis func]ionarilor s~ nu
Hublou pentru buric, Louis Vuitton,
mai vin~ îmbr~ca]i oficial vinerea, pentru a
Expres Magazine, 13 - 19 martie 2003 putea pleca în week-end direct de la slujb~. Din Tinerii dau tonul modei , Vogue Hommes,
1991, concernul gigant de aluminiu ALCOA a septembrie 1993

fost primul care a permis angaja]ilor s~ renun]e


ideal, la care visau romanticii, într-o lume total la costumul impus, urmat în 2000 de
simpl~ [i în]eleapt~, în acord cu natura, multe altele.
pre]uind bucuriile primordiale. Vanit~]ile Este, de altfel, u[or de observat c~ lumea de
însemnelor de rang [i avere au fost [terse de pe pretutindeni nu se mai „g~te[te“ decât în
ve[mintele lor [i trimise la muzeu. Cu o superb~ situa]ii cu totul speciale. Cei tineri nici nu au
dezinvoltur~, b~ie]i [i fete de pretutindeni pot fi apucat altceva decât ve[minte, „wash-and-
v~zu]i c~l~torind cu sacul în spate, dormind pe wear“. Industria de confec]ii globalizat~ nu mai
jos prin g~ri sau aeroporturi. Ei poart~ cu risc~ s~ produc~ decât piese de baz~, botezate,
nep~sare acelea[i maiouri sau bluze de „simple chic”, care se pot combina de c~tre
bumbac, scoase peste pantaloni sau fuste, cump~r~tor dup~ gust, indiferent din ce cultur~
acelea[i pulovere largi sau geci; de sub rochia face parte.
decoltat~ se vede maioul, tivurile sunt inegale, Ce [i cui mai vând, atunci, designerii de mod~?
emblema lor e buricul la vedere sau basche]ii Ei nu mai vând haine, ci doar imagini virtuale,
dezlega]i la [ireturi. publicitate.
Încetarea dictaturii modei, în]eleas~ ca o Elegan]a, fantezia vestimentar~ [i podoabele
schimbare impus~ [i acceptat~ unanim, apare, pre]ioase s-au refugiat pe podiumurile
astfel, ca fenomenul cel mai imporant al epocii prezent~rilor de mod~, care au devenit
noastre (comentat în studii ca Sfâr[itul modei, adev~rate spectacole, continuând happening-
de Teri Agins). Majoritatea femeilor, alt~ dat~ urile din deceniile trecute. Creatorii î[i

293
din domeniul industrial, socotite pân~ atunci p~streaz~ mobilul profund în subcon[tient, în
incompatibile, ca plasticul banchetelor mister. Fiecare om î[i dezv~luie personalitatea sau
automobilelor, plasa metalic~, fibrele [i-o ascunde, dup~ nevoie, compunându-[i
metaloplastice, spuma de plastic etc. (Patrick înf~]i[area personajului pe care dore[te s~-l
Cabasset, Tissus venus d'ailleurs, „Vogue întrupeze, pentru a stârni în semeni anumite reac]ii.
Hommes”, 1996). La fel cum via]a artistic~ actual~ nu se mai
Privit retrospectiv, secolul al XX-lea pare s~-[i fi limiteaz~, ca alt~ dat~, la câteva curente sau [coli
îndeplinit menirea de a elibera omul de dominante, ci se desf~[oar~ într-o multitudine de
constrângeri [i prejudec~]i, oferindu-i libertatea moduri de expresie personale, [i în conturarea
de a-[i concepe înf~]i[area ca pe o crea]ie imaginii umane accentul cade tot mai mult pe
artistic~ zilnic reînnoit~. crea]ia individual~. Azi, orice om trebuie s~ înve]e
Se pare c~ cei tineri vor s~-i reînve]e pe adul]i s~ c~ arta de a al~tura forme [i culori pe propriul chip
se joace, s~ vad~ cu ingenuitate omul adev~rat are acelea[i legi ca [i pictura sau sculptura, iar
înd~r~tul hainei, s~ pre]uiasc~ mai mult alegerea [i combinarea ve[mintelor înseamn~
fantezia decât [ablonul. compozi]ie decorativ~, slujind, în cazul
Fenomenul principal al evolu]iei vestimentare din costumului, ca [i polite]ea, unei cât mai bune
secolul al XX-lea a fost, prin urmare, comunic~ri umane. Concluzia este c~ pe primul
democratizarea pe toate planurile, estomparea plan va trece calitatea artistic~.
inegalit~]ilor de pozi]ie social~ sau de avere, ca [i

Kosuke Tsumura, Hain~ din nylon [i ziare, detaliu, ¥es~turi nemaiv~zute, Junya Watanabe, detaliu,
Kyoto, Colec]ia Institutului de Mod~ Comme des Garcons, 2000

John Galliano, la Dior, Le Nouvel Observateur,


ianuarie-februarie 2000

a celor de vârst~ [i de sex, odat~ cu nivelarea


deosebirilor în ocupa]ii [i ritm de via]~.
Încetând s~ mai fie o investi]ie a averii, ca în evul
mediu, când o rochie valora cât o mo[ie, fiind
mo[tenit~ de mai multe genera]ii, îmbr~c~mintea
actual~ devine pe zi ce trece mai efemer~ – iar
elegan]a mai accesibil~ oricui.
Odat~ ce costumul nu mai sluje[te la transmiterea
unor informa]ii precise, prozaice, ce i-a mai r~mas
de comunicat? Desigur, mesaje poetice, inefabile,
ca muzica. R~spunsul nu e simplu, pentru c~
rela]iile umane, chiar dac~ s-au schimbat, î[i
Locuin]~ gonflabil~, Le Nouvel Observateur,
septembrie 2000

Dup~ ce s-a dezv~luit tot ce se putea dezv~lui,


ne întreb~m cum se va petrece repoetizarea
mijloacelor de seduc]ie, reînv~luirea lor în
misterul necesar pentru a stârni imagina]ia?
Ast~zi este greu de conceput un singur ideal
uman care s~ polarizeze admira]ia publicului, a
Thierry Mugler, P~l~rie, Point de Vue, februarie 1998
c~rui arie s-a extins, practic, la suprafa]a
întregului glob p~mântesc sau m~car peste tot
unde a p~truns televiziunea.
Pe când sculptorii Greciei antice [i-au sintetizat Peloponez, pe ecranele televizoarelor se
CUM VOR ARÅTA observa]iile [i medita]iile în statuile ideale ale perind~ cele mai diverse tipuri de asiatici sau
NEPO¥II NEPO¥ILOR zeilor, pornind doar de la tipurile localnicilor din africani, europeni sau amerindieni evoluând
NOßTRI? într-un uria[ caleidoscop, în care se al~tur~
oameni de toate vârstele [i se pun în valoare
Am p~[it în noul mileniu cu speran]a evit~rii tradi]ii costumare diferite.
catastrofei nucleare, a rezolv~rii pa[nice a Se prevede, astfel, statistic c~ în secolul acesta
conflictelor, a descle[t~rii tensiunilor interetnice speran]a de via]~ se va prelungi, iar num~rul
etc., etc. vârstnicilor va fi mereu mai mare. Fenomenul a
La începutul celui de-al III-lea mileniu dup~ dat de gândit creatorilor, ca de pild~ lui Yissey
Hristos, [i al celui de-al VI-lea de istorie scris~, Miyake, inspirându-i modele inedite, cum sunt
omenirea se întreab~, firesc, ce s-ar mai putea hainele metalizate, armonizate cu p~rul argintiu.
inventa în domeniul costuma]iei? Acelea[i Pe de alt~ parte, ne putem imagina c~ urma[ii
forme [i culori, croieli [i podoabe au fost no[tri, plictisi]i de uniformitatea „costumului
transmise de la o genera]ie la alta, mereu universal“, r~spândit peste tot de mijloacele de
reluate, combinate în noi ansambluri resim]ite difuzare vizuale, [i încetând s~ se mai simt~
ca proaspete, incitante, „la mod~“, pentru a fi complexa]i, provinciali, î[i vor scoate la lumin~
repede neglijate [i uitate ca demodate, în vechile porturi, atât de bine potrivite staturii,
favoarea altor nout~]i, [i ele „retro“ în felul lor. coloritului pielii [i p~rului, [i modului de a se
Ca [i pe vremuri în Grecia antic~, întrecerile mi[ca, de a merge sau a dansa. Departe de a
sportive, Jocurile Olimpice, devenite spectacole deveni monoton, costumul viitorului, hr~nit de
mondiale, au obi[nuit publicul larg cu vederea comoara folclorului, va redeveni crea]ie
trupului atletic, armonios dezvoltat, înf~]i[at autentic~, pa[nic~ exaltare a culturilor na]ionale.
în mi[care, f~r~ nici o masc~ sau artificiu Costumul considerat oper~ de art~ va permite
deformant. ¥es~turi mulate, Lillehammer, anii ‘90 manifestarea talentului, cultivat printr-o

295
Revenirea la flori

educa]ie estetic~ la care în zadar a aspirat


veacul nostru, dar pe care progresul o va
impune, f~r~ îndoial~, în viitor. Astfel, prin
înf~]i[area sa expresiv~, armonioas~ [i
pre]ioas~, omul însu[i, creatorul propriei sale
imagini, va declan[a în aproapele s~u „tr~irea
total~“ pe care o d~ruie[te arta, ca un e[antion
al ordinii universale, dumnezeie[ti, bucurie a
ochiului, min]ii [i sentimentului, punând în
func]iune toate sim]urile. Oamenii vor
redescoperi pl~cerea pip~itului unui ve[mânt din
puf sau din catifea, fo[netul unei taftale,
parfumul suav al unui v~l diafan, vor recepta
mesajul poetic al unui costum, de data aceasta la
scara democra]iei, adic~ la îndemâna tuturor.
Revenirea la coarne, Alexander McQueen pentru Givenchy

296
Schimb~rile de aspect, de form~ [i de culoare
ale costumului viitorului vor depinde, desigur,
de noile sale func]ii, de integrarea lui în peisaj,
care la rândul lui va fi marcat de modul de
producere a energiei. Locul lemnului,
c~rbunelui sau petrolului va fi luat nu numai de
energia atomic~ ci [i de razele solare, de for]a
mareelor, a valurilor m~rii sau a vântului, sau de
procesarea chimic~ a de[eurilor. Au [i ap~rut
versiuni moderne ale morilor de vânt, care
împodobesc peisajul ca un stol de p~s~ri, ca [i
cuptoare de gunoi care înfrumuse]eaz~ ora[ul,
cum e cel cu turla ca o sfer~ aurie, proiectat de
Hundertwasser, la Viena.
Arhitectura va avea grij~ s~ menajeze vegeta]ia;
de aceea, urbanistica de anticipa]ie plaseaz~
majoritatea cl~dirilor cu func]ii publice în
subsoluri (s~li de spectacol, biblioteci, arhive,
parc~ri etc.), iar locuin]ele la în~l]ime, fie
ridicate deasupra solului prin tije, ca ni[te
ciuperci sau flori, fie suspendate pe re]ele, de
pild~ deasupra unui râu.
Slujit de ma[in~rii, omul nu va mai trebui s~ se
deplaseze la slujb~, lucrând acas~. În schimb, î[i
va muta domiciliul dup~ voie: se prevede
realizarea unor unit~]i locuibile ca ni[te rulote,
putând fi ag~]ate de elicoptere [i mutate
oriunde, în ora[, pe munte sau la mare.
Noile materiale de construc]ie vor permite ca
fiecare om s~-[i modeleze, ca [i scoica, propria
cochilie, în formele cele mai fanteziste.
Costumele vor trebui s~ ]in~ seam~ de
deplasarea individual~, care va intra în vitez~ fie
pe sol, pe covoare rulante sau înc~l]~ri pe pern~
de aer (asem~n~toare patinelor cu rotile
actuale), fie în aer, la mic~ în~l]ime, ceea ce ar
impune m~suri de protec]ie anti[oc prin
ve[minte pneumatice sau spongioase.
A devenit posibil~ realizarea unei pelicule foarte
sub]iri, elastice, termoizolante, impermeabile [i
Philippe Starck, Vogue, septembrie 1997

297
– suprem rafinament – putând s~-[i schimbe
culoarea dup~ dorin]~, eventual cu o
programare prealabil~. Nu mai este doar o idee
[tiin]ifico-fantastic~ nici combinezonul prev~zut
cu cili-senzori, capabili s~ preia din mediul
exterior sau interior informa]ii asupra st~rii
atmosferice, temperaturii, umidit~]ii sau
radia]iilor, declan[ând adaptarea automat~ a

Fermoare ca ornament, Dior, Vogue, aprilie 2001

Givenchy, Rochie peste costum de baie, L’Express Magazine, 13 - 19 martie 2003

costumului. Pentru timpul rece s-au imaginat [i vor face parte din costum, sub form~ de cercei,
haine, care, p~strate în dulap sub presiune, br~]~ri sau coliere, antenele având rolul
arat~ ca o folie de hârtie, dar în contact cu aerul ornamental al penelor la p~l~rie sau al florilor
devin expandate, ca o vat~ pufoas~. prinse în p~r.
Mijloacele de comunicare individuale vor Ochelarii vor deveni adev~rate proteze,
continua s~ evolueze. Exist~ deja extinzând acuitatea vederii pân~ la microscop
„palmotropul“, purtat la mân~ ca un ceas, care sau telescop [i permi]ând perceperea razelor
combin~ func]iile telefonului, computerului, care dep~[esc spectrul vizibil, ultraviolete [i
faxului [i televizorului. Butoanele de comand~ infraro[ii. L~rgirea câmpului vizual pe o
a transmi]~torilor [i receptorilor miniaturiza]i suprafa]~ sferic~, de jur împrejur, ar permite o
orientare în spa]iu superioar~ celei a albinelor.
În ochelari ar putea fi integrate [i aparate foto
sau computere, cu mausul în inelul de la deget.
Ar putea fi atins, astfel, visul înzestr~rii omului
cu însu[irile celorlalte vie]uitoare: cu for]a
leului, întrupat~ de Sfinx-ul egiptean, cu viteza
calului, atribuit~ centaurului grecesc, cu
zborul vulturului, propriu geniilor înaripate
mesopotamiene sau cu adaptarea subacvatic~
a sirenelor.
Scenografii filmelor de anticipa]ie au propus
diferite solu]ii de combinare a aspectului tehnic
al aparaturii cu v~luri fluide, romantice,
sugerând via]a organic~.
Cea mai mare inven]ie, ale c~rei consecin]e vor
ap~rea în mileniul al III-lea, este îns~ extinderea
trucajului prin proliferarea imaginilor artificiale.
Înc~ din anii ’80 ai secolului ‘20 s-a realizat,
deocamdat~ doar în film sau TV, proiectarea unor
obiecte inexistente în realitate. În Jurassik Park,
dinozaurii lui Spielberg au fost integra]i în
memoria calculatorului sub forma unor ecua]ii
matematice din care au rezultat creaturi
verosimile introduse în film printre personajele
reale (Jean Gabriel Fredet, Vr~jitorii imaginilor, „Le
Nouvel Observateur”, 15-20 decembrie 1994).
Urmeaz~, desigur, implantarea acestor imagini
virtuale chiar în spa]iul vie]ii cotidiene. Oricine
ar putea astfel s~-[i schimbe ambian]a camerei
cu un decor de munte sau de mare sau s~ se
înv~rte printre eroii unui film sau printre
manechinele care prezint~ moda, privindu-le pe
îndelete de jur împrejur prin stop-cadru.
Deasemenea va fi posibil ca omul s~ se
înve[mânteze [i pe sine însu[i în iluzii, f~când
vizibile hainele imaginare ale împ~ratului din
poveste, ba mai mult, variindu-le prin
morphing, realizând trecerea într-un mod fluid
de la o imagine la alta, a[a cum într-o reclam~
publicitar~ pentru benzin~ un automobil
Robotul japonez ASIMO, Le Nouvel Observateur, 4 - 10 ianuarie 2001

299
devine, printr-o metamorfoz~ progresiv~, un poate preface într-un F~t-Frumos [i invers,
tigru care sare. tr~ind astfel mai multe vie]i.
Dac~ v~zul, auzul [i mirosul pot fi [i acum lesne C~ci s~ nu uit~m c~, dup~ cum scria Shelley:
în[elate, probabil c~ [i pip~itul [i gustul vor fi
p~c~lite într-un viitor nu prea îndep~rtat prin Oricât~ bucurie sau dureri
mijloace artificiale pentru a da senza]ia unor Ne-a[teapt~, f~r~ cap~t e c~rarea
tr~iri reale. Oare cum se vor adapta urma[ii ßi mâine pentru om nu-i ce-a fost ieri
no[tri la aceast~ confuzie dintre vis [i via]~, pe