Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Urmareste
componenta versurilor din punct de vedere al numarului silabelor, al cantitatii &
424g62e #351;i calitatii vocalelor din acestea, al gruparii lor n unitati ritmice
Versul (lat. "versus" = ntorsatura) = unitatea de baza a prozodiei. Un grup de
cuvinte cadentate dupa anumite reguli, formnd mpreuna o unitate metrica, un
rnd al unei poezii.
n a doua jumatate a sec. XVII (de cnd dateaza cele mai vechi scrieri romnesti n
versuri - poemul "Viiata lumii", de Miron Costin si "Psaltirea n versuri" a lui Dosoftei
se foloseau mai multe cuvinte stih (din gr. "stihos" = sir, rnd): Varlaam: "Stihuri la
stema Moldovei".
Miron Costin scrie un mic tratat de prozodie, cel dinti din literatura noastra, care se
numeste "ntelesul stihurilor cum trebuieste sa sa citeasca".
Poezia (gr. "poitis" = creatie) = este alcatuita, n mod obisnuit, din mai multe
versuri, de obicei grupate ntr-o strofa.
Emistihul = una dintre cele doua jumatati de vers, separate prin cezura (pauza de la
jumatatea versului). "Sara pe deal // buciumul suna cu jale".
Strofa = un ansamblu unitar ntr-o poezie format dintr-unul sau mai multe versuri, n
general despartita printr-un spatiu grafic de alte unitati de acelasi fel.
= versurile ntr-o strofa sunt unite att prin ideea pe care o exprima, ct si prin
elementele de versificatie (ritm, rima, masura).
Dupa numarul de versuri, strofa poate fi:
1. Monostih (monovers) - (un vers)
ex. "Poeme ntr-un vers", de Ion Pillat
"Poemul ntr-un vers": "Un singur nai, dar cte ecouri n paduri"
"Poetul": "Sta ncarcat de versuri ca toamnele de rod"
2. Distih (doua versuri): "Oamenii ma-nvinuiesc / Ca sunt tnar si iubesc"
3. Tertina sau tertet (trei versuri)
4. Catren (patru versuri)
5. Cvinarie (cinci versuri)
6. Sextina (sase versuri)
7. Polimorfe (de sapte, opt, noua, zece, unsprezece sau douasprezece versuri)
septet, octava, nona, decima.
Refrenul = cuvnt, vers sau grupare de versuri repetate la anumite intervale (de
obicei dupa fiecare strofa) spre a ntari o anumita idee sau un anumit efect artistic.
Rima = potrivirea sunetelor finale din doua sau mai multe versuri ncepnd cu
ultima vocala accentuata
Rimele = sunete sau grupuri de sunete identice sau aproape identice cu care se
termina versurile dintr-o poezie.
Categorii de rime:
1. Monorima - alcatuita din succesiunea acelorasi sunete finale ntr-o ntreaga
poezie sau n mai multe versuri dintr-o poezie. (foarte des n creatiile populare)
"Voinicii se izbeau
si mai tare se-opinteau
si mai tare se-nvrteau
si mai tare se trnteau
Din doi unul dovedea
Din doi unul jos cadea
Cine ca mi-i dovedea
si cu mndra purcedea
Paunasul codrilor
Voinicul voinicilor."
("Paunasul codrilor", colectia Vasile Alecsandri)
2. Rimele mperecheate = acelea n care, prin sunetele lor finale, versul 1 rimeaza
cu 2, iar 3 cu 4. Sunt ntlnite frecvent si n poezia populara si n poezia culta.
a "Ca si eu trimite-voi
a
b Codrul si cu ramurile."
n codrii si pe dealuri
Calauzind singuratati
De miscatoare valuri."
("Luceafarul", de M. Eminescu)
"Stelele-n cer
Deasupra marilor
Ard departarilor
Pna ce pier"
("Stelele-n cer", de Mihai Eminescu
v / -- v/
--
v/ -- v/
v/ -- v/ -- v/ -- v/
Iambul - unitate metrica formata din doua silabe, prima silaba neaccentuata, a doua
accentuata (v --)
"A fost o-da-ta ca-n po-vesti"
v --/ v --/ v --/
--/
Dactilul - unitate metrica formata din trei silabe, prima accentuata, celelalte
neaccentuata /-- v v/
"Cn-ta ze-i-ta m-ni-a ce-a-prin-se pe-A-hil Pe-le-ia-nul"
--
v v/-- v v/ -- v v/
--
v/
-- v
v/ --
(Homer, "Iliada")
Amfibrahul - unitate metrica formata din trei silabe,1 si 3 neaccentuate, 2
accentuata /v -- v/
"Sal-ba-te-cul vo-da e-n za-le si-n fier."
v
-- v / v -- v / v
-- v / v
--
v --/ -- v
(Gr. Alexandrescu,
Coriambul - unitate metrica formata din patru silabe, cu accent pe 1 si 4. /-- v v --/
(ritm coriambic)
v / -- v v / -- v
v -- // -- v v / --
v / -- v
Versurile din "Sara pe deal" sunt alcatuite din picioare metrice de natura diferita: un
coriamb, doi dactili si un troheu.
Masura = numarul de silabe din care este alcatuit versul. Este mai mare n poezia
culta dect n cea populara.
- n poezia populara versurile au 5 - 6 sau 7 - 8 silabe.
- n poezia culta, numarul silabelor poate ajunge la 18.
"Soa-re-le si lu-na
Versul cu 11 - 12 silabe (alexandrinul) a fost foarte des folosit la nceputul sec. XIX
sub influenta franceza.
Proza se defineste n contrast cu poezia prin absenta structurii prozodice (vers,
rima, ritm, strofa). Exceptii: versul liber, versul alb, poemul n proza, proza rimata,
proza ritmata.