Chimia Organica se ocupa de studiul hidrocarburilor si derivatilor functionali

ai acestora, numele ei a fost dat atunci cand compusi au fost impartiti in doua
clase: Compusi anorganici se obtin din substante minerale; Compusi organici
cei care se obtin din surse vegetale si aminale,dar pot fi obtinuti si din
substante anorganice.
Compusi organici au toti in comun un element chimic CARBONUL ; s-a dovedit
ulterior ca acesti compusi pot fi sintetizati in laborator , a fost comod sa se
pastreze denumirea de compusi organici.
Multi compusi sunt sintetizati din plante sau surse animale,insa un numar mai
mare de compusi organici sunt rezultati din laborator.
Din compusi anorganici carbonati si ceanuri pot fi sintetizati;componenti
anorganici sunt sintetizati din alti compusi organici.
Exista doua surse de obtinere a compusilor organici :
Petrolul;
Carbunele, ambele surse sunt organice in vechea acceptiune,ele s-au obtinut
prin transformarea plantelor si animalelor.
In prezent circa 10% din petrol se foloseste pentru a obtine alti compusi
organici; iar circa 90% se foloseste ca si combustibil sub diferite fractiuni.
Exista diferite surse alternative de energie : nucleara , solara , geotermala .
Compusi organici pot avea structuri foarte complexe ,iar moleculele pot avea
dimensiuni mari unele cu marime nelimitata,iar numarul compusilor organici e
mult mai mare decat numarul compusilor tuturor celorlalte elemente.
Aranjamentul carbonilor in structura compusilor e foarte complicat chiar si in
molecule mici, de aceea o problema importanta rezolvata de chimia organica e
determinarea structuri compusilor organici .
Petrolul sau ieiul constituie principala surs de hidrocarburi i se
gsete n zcminte, de unde se extrage. Petrolul a fost cunoscut din
antichitate ; se amintete de o surs de petrol n Persia, existent n jurul
anului460 . Hr., iar un manuscris chinez din anul 221 .Hr. conine informaii
despreforaje de petrol. Egiptenii foloseau asfaltul natural la mblsmri.
n legtur cu formarea petrolului n scoara terestr s-au emis diferite
ipoteze. Una dintre acestea, acceptat astzi, este cea a geologului romn
L.Mrazec (1907), care considera c zcmintele de petrol s-au format prin
descompunerea anaerob (n absena aerului) a unor organisme animale i
vegetale provenite din planctonul marin.
Produsele de degradare s-au depus pe fundul unor mri interioare i al
lagunelor, unde, printr-un proces lent i ndelungat, n cursul erelor
geologice, n
mediu reductor i sub aciunea catalitic a rocilor nconjurtoare, s-a
desvrit formarea petrolului.
Zcmintele de petrol exploatabile se gsesc la adncimi variind de la
cteva sute de metri la peste 4000 metri. Petrolul se gsete mbibat ntr-o
roc
permeabil (pietri), ntre dou straturi impermeabile