Utilizarea Calculatoarelor-Introducere in Mathcad Partea1

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII
BUCURETI
Departamentul de Matematic i Informatic
Nicolae Dne
Dan Caragheorgheopol
Daniel Tudor
UTILIZAREA CALCULATOARELOR
Introducere n Mathcad
Bucureti 2014
Prefa
De ce acest titlu?
Titlul crii, Utilizarea calculatoarelor, preia denumirea cursului existent n
planul de nvmnt al anului nti de la facultatea "Ci Ferate, Drumuri i Poduri"
din Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti. Cum un calculator se poate
folosi n foarte multe domenii de activitate, acest titlul general impune o precizare:
cartea este o introducere n utilizarea programului Mathcad 1. Ea reflect
experiena dobndit de autori n iniierea studenilor din anul nti n utilizarea
acestui program.
Cui se adreseaz aceast carte?
Cartea nu este o prezentare complet a tot ceea ce poate face programul Mathcad.
Ea se adreseaz studenilor din primul an de facultate din nvmntul superior
tehnic, pe care i iniiaz n folosirea programului Mathcad pentru efectuarea
calculelor numerice sau simbolice i rezolvarea problemelor matematice pe care le
ntlnesc la celelalte discipline de studiu.
Ce conine cartea?
Dup o scurt prezentare a interfeei Mathcad fcut n capitolul 1, cititorul este
iniiat n capitolele 2 i 3 asupra modului n care se poate folosi programul
Mathcad pentru rezolvare problemelor de "Algebr liniar" sau "Analiz
matematic". Capitolul 4 este consacrat graficii n Mathcad. n capitolul 5 sunt
prezentate posibilitile de calcul simbolic ale acestui program. Capitolele 6 i 7
sunt dedicate rezolvrii numerice sau simbolice a ecuaiilor i sistemelor de ecuaii
neliniare folosind Mathcad. O scurt introducere n posibilitile de programare n
Mathcad este fcut n capitolul 8. n final, n capitolele 9 i 10, sunt propuse
subiecte pentru aplicaiile practice i teste de verificare.
Ce versiune de Mathcad este recomandat?
Toate programele Mathcad care au stat la baza scrierii acestei crii au fost
realizate n Mathcad, versiunea 14. Cu mici excepii, ele pot funciona i n
Mathcad 11, dac sunt scrise n aceast versiune. De fapt, majoritatea programelor
1
Mathcad este marc nregistrat a firmei PTC (Parametric Technology Corporation), 140 Kendrick Street,
Needham, MA 02494 USA, http://www.ptc.com/product/mathcad/.
au fost scrise iniial n Mathcad 11.2a, una dintre cele mai bune i stabile versiuni
de Mathcad, i apoi transformate n versiunea 14. Diferenele ntre cele dou
versiuni pot s apar la programele care folosesc calculul simbolic, deoarece
Mathcad pn la versiunea 11 a folosit procesorul de calculul simbolic de la
Maple iar ncepnd cu versiunea 12 a trecut la MuPad. Pentru scrierea
programelor n Mathcad autorii recomand versiunile 14, mai precis 14.03, sau 15.
Bucureti, februarie 2014
Autorii
ii
CUPRINS
Capitolul 1. Mathcad Ghid de utilizare .1

Capitolul 2. Algebr liniar cu Mathcad ....15
Capitolul 3. Analiz matematic cu Mathcad 78
Capitolul 4. Grafic n Mathcad ...109
Capitolul 5. Calcul simbolic n Mathcad ..135
Capitolul 6. Rezolvarea ecuatiilor i inecuaiilor n Mathcad ..162
Capitolul 7. Rezolvarea sistemelor de ecuatii neliniare n Mathcad 181
Capitolul 8. Programare n Mathcad 207
Capitolul 9. Probleme pentru seminar ..220
Capitolul 10. Teste de verificare ..241
Bibliografie ..248
iii
1. MATHCAD Ghid de utilizare
Nicolae Danet
Daniel Tudor
MATHCAD Ghid de utilizare
Ecranul Mathcad
Pentru a lucra comod in Mathcad se recomanda ca barele Standard,

Formatting, Math, Status si Ruler sa fie afisate. Pentru aparitia acestora se
deschide meniul View si se selecteaza afisarea acestora, asa cum se vede in
figura de mai jos.
Afisarea barei Math in momentele redactarii unui document Mathcad este

obligatorie.
Cu ajutorul ei se introduc cu usurinta in document operatorii si simbolurile

Mathcad.
Apasarea butoanelor acestei bare duce la aparitia unor submeniuri (toolbars) care
contin operatori sau simboluri grupate pe domenii de utilizare.
In continuare vom prezenta, pe scurt, aceste submeniuri ale barei Math.
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Bara Calculator
Apasarea butonului
duce la aparitia barei Calculator
Bara Graph
Apasarea butonului
duce la aparitia barei
Butoanele care apar pe aceasta bara folosesc pentru crearea graficelor 2-D sau
3-D in Mathcad.
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Bara Matrix
Apasarea butonului
Cu ajutorul acestei bare se introduc intr-o foaie de calcul Mathcad: matrice,

elemente de matice, indici de elemente etc.
Pictogramele barei se folosec pentru a calcula inversa si determinantul unei
matrice, podusul scalar si vectorial a doi vectori etc.
Bara Evaluation
Apasarea butonului
Evaluate numerically =
Comanda de evaluare numerica

1
x dx 0.5
0
Evaluate Simbolically CTRL + .
Comanda de evaluare simbolica

2
x
x dx
2
1
x dx
2
0
Nicolae Danet
Definition :
Daniel Tudor
Comanda folosita pentru definirea unei

functii, atribuirea unei valori numerice unri
variabile etc
2
f ( x) x x 1
Global Definition ~
z 3
Definitie globala valabila in intregul fisier.

De exemplu
ORIGIN 1
Bara Calculus
Apasarea butonului
duce la aparitia barei:
Folosind butoanele acestei bare se introduc in documentele Mathcad operatorii

pentru calculul derivatelor, integralelor, sumelor, produselor, limitelor si
simbolul plus infinit.
Bara Boolean
Apasarea butonului
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Folosind butoanele acestei bare se introduc in documentele Mathcad operatorii

logici relationali.
Bara Programming
Apasarea butonului
Butoanele acestei bare se folosesc pentru a introduce in documente cuvintele

cheie ale limbajului de programare de care dispune Mathcad-ul.
Bara Greek
Apasarea butonului
Cu ajutorul acestei bare se introduc in documentele Mathcad literele

alfabetului grec.
Pentru a simplifica introducerea literelor grecesti Mathcad-ul dispune de
urmatoarea facilitate: se scrie litera latina corespunzatoare si apoi se tasteaza
CRTL + G.
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Bara Symbolic Keyword

Apasarea butonului
duce la aparitia barei:
Folosind butoanele acestei bare se introduc in documentele Mathcad cuvintele

cheie pentru calculul simbolic.
Structura unui document Mathcad
Un document Mathcad este o combinatie de regiuni de:
1) text
2) formule
3) calcule numerice
4) calcule simbolice
5) grafice.
Pentru ca regiunile sa fie vizibile se deschide meniul View si se selecteaza
optiunea Regions.
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Exemplul 1. Combinatii de diverse tipuri de regiuni intr-un

document Mathcad
Acest exemplu ne permite sa ilustram cum se pot combina diferitele tipuri de
regiuni intr-un document Mathcad.
Regiune de text
Se considera functia de gradul al doilea
Regiune de formule
f ( x) x 3 x 2
Regiune de text
Se cere:
a) Valorile functiei date in punctele x1 = -3.5 si
x2 = 4.123
b) Determinati solutiile ecuatiei atasate f(x) = 0.
c) Reprezentati grafic pe intervalul [-0, 3] functia
data.
Regiune de calcule
numerice
f ( 3.5 ) 24.75
Regiune de formule
x 3 x 2 = 0
Regiuni de calcule
simbolice
has solution(s)
x2 4.123
2
1

2
f ( x2) 6.63
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Regiune de reprezentare grafica

2
1
f ( x)
0
1
x
Lucrul cu regiuni de text

Regiunile de text sunt folosite pentru a introduce in documentele Mathcad texte
explicatie asupra calculelor si reprezentarilor grafice care se fac in documentul
respectiv.
Crearea unei regiuni de text
1) Se da clic intr-o zona libera a documentului in care se doreste aparitia
zonei de text.
2) Se deschide meniul Insert si se da comanda Text Region sau se tasteaza
ghilimele ("). Mathcad deschide o zona de text in care cursorul se transforma
in reper de inserare de culoare rosie.
3) Se scrie textul dorit. Mathcad marcheza zona de text inconjurand-o cu un

chenar. Pe masura ce textul este scris, reperul de inserare se deplaseaza spre
drepta si zona de text creste.
4) Pentru parasirea zonei de text se da clic in afara acesteia. Chenarul care

marca zona dispare.
Observatie. Parasirea zonei de text nu se poate face tastand Enter.
Se poate parasi, totusi, o zona de text folosind tastatura in doua moduri:
1) Tastand combinatia Ctrl + Shift + Enter.
2) Apasand in mod repetat una dintre tastele sageti.
Nicolae Danet
Daniel Tudor
MATHCAD - Ghid de utilizare
Folosirea unitatilor de masura

Exemplul 1
Un paralelipiped dreptunghic are urmatoarele dimensiuni:
L := 20m
l := 15m
h := 80cm
Perimbaza := 2 ( L + l)
Perimbaza = 70 m
Ariabazei := L l
Ariabazei = 300 m
Volumul := L l h
Volumul = 2.4 10 L
2
5
Ldiagpara :=
L +l +h
Ldiagbaza :=
L +l
Ldiagpara = 25.013 m
Ldiagbaza = 25 m
Exemplul 2
Un cerc are raza egala cu 50 cm. Determinati lungimea si aria cercului si
exprimati rezultatul in metri, respectiv metri patrati.
R := 50cm
L := 2 R
L = 3.142 m
A = 0.785 m
A := R
Programul face automat transformare in m, respectiv mp, deoarece este

setat sa folosesca Sistemul International de unitati de masura.
10
Nicolae Danet
Acesta setare se face in fereastra Worksheet Options, in tab-ul

Unit System.
11
Daniel Tudor
Nicolae Danet
Daniel Tudor
ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD
Calcul matriceal
Trasformarea masurii unui unghi din radiani in grade sexazecimale
In Mathcad masura unui unghi se obtine in radiani. De multe ori avem nevoie de
a exprima acesta masura in grade, minute si secunde sexazecimale. In continuare
vom arata cum se poate face aceasta transformare si transformarea inversa.
Notatii folosite:
mung - masura unghiului (cand unitatea de masura este specificata dupa masura
unghiului)
mrad - masura unghiului in radiani
mdeg - numarul de grade din mausura unghiului in grade, minute si secunde
mmin - numarul de minute din masura unghiului in grade, minute si secunde
msec - numarul secundelor din masura unghiului in grade, minute si secunde
Fie dat un unghi a carei masura este
mung 1rad
Transformarea in grade se poate face prin doua metode:
a) folosind facilitatile pe care le ofera Mathcad pentru transformarea unitatilor de
masura.
b) direct, scriind formula de calcul pentru transformare.
a) Pentru a utiliza prima metoda se da click pe rezultatul obtinut si in locul
marcat care apare in partea dreapta a rezultatului se completeaza noua unitate
de masura deg (degree = gradul sexazecimal).
mung 57.296 deg
b) Se scrie firmula de transformare din radiani in grade sexazecimale
mrad 1
mdeg mrad
180
mdeg 57.296
Se trunchiaza numarul de grade la partea intreaga.

mdeg_int trunc ( mdeg)
mdeg_int 57
In continuare partea fractionara a numarului de grade este transformata in

minute.
12
Nicolae Danet
mmin ( mdeg mdeg_int) 60
Daniel Tudor
mmin 17.747
Se trunchiaza numarul de minute la partea intreaga.

mmin_int trunc ( mmin)
mmin_int 17
In final, partea fractionara a numarului de minute este trasformata in secunde

msec ( mmin mmin_int) 60
msec 44.806
Se rotunjeste numarul de secunde la un numar intreg prin lipsa (daca partea

fractionara este strict mai mica decat 0.5) sau prin adaos (daca partea fractionara
este mai mare sau egala cu 0.5).
msec_int round ( msec)
msec_int 45
mrad 1
In concluzie,
unghi de
mdeg_int 57
are
grade
mmin_int 17 minute
msec_int 45
secunde
Transformarea masurii unui unghi din grade sexazecimale in radiani

Fie un unghi care are
mdeg 57
mmin 17
grad
e
minute
msec 45
sec
Petru a transforma masura unghiului in radiani se transforma mai

intai totul in grade
msecdeg
msec
60 60
msecdeg 0.013
mmindeg
mmin
60
mmindeg 0.283
mdeg_total mdeg msecdeg mmindeg mdeg_total 57.296
13
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Se face apoi transformarea din grade in radiani.

mrad mdeg_total
180
mrad 1.000000939340584
Observatie. Valoarea obtinuta nu este exact un radian deoarece in calculele de

mai sus numarul de secunde a fost aproximat prin adaos.
14
2. ALGEBR LINIAR CU MATHCAD
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Calcul matriceal
Introducerea matricelor
Mathcad are predefinite functiile uzuale pentru calculul matriceal. Matricele
care au n linii si o singura coloana se numesc vectori.
Pentru introducerea unei matrice intr-un document Mathcad se parcurg etapele:
1. Se da clic cu mouse-ul sau, cu ajutorul tastelor sageti, se face deplasarea
cursorului in forma de cruce in locul din document in care se doreste sa fie
introdusa matricea.
2. Se tasteaza numele matricei urmat de operatorul de definire (atribuire).
A
3. Se deschide meniul Insert si se da comanda Matrix sau se apasa butonul
corespunzator de pe bara Matrix.
16
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Deoarece operatia de introducere a unei matrice se va face foarte frecvent, se

recomanda retinerea comenzii de introducere a unei matrice folosind tastatura:
Ctrl+M.
Ca urmare, pe ecran apare fereastra de dialog Insert Matrix in care se
completeaza campurile care solicita numarul de linii (Rows) si de coloane
(Columns) ale matricei ce urmeaza a fi introdusa. Valorile implicite ale acestora
sunt 3 si 3.
Dupa complerare se tasteaza Enter sau se da clic cu mouse-ul pe unul dintre

butoanele Insert sau OK ale ferestrei Insert Matrix. In document este
inserata macheta matricei.
4. Se completeaza pozitiile marcate cu valori numerice. Trecerea de la o pozitie la

alta se face cu ajutorul tastei Tab sau folosind mouse-ul si dand clic pe fiecare
pozitie.
3 6 8
A 5 7
2
10
12
9
17
Dan Caragheorghepol
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Operatii cu matrice
Elementele unei matrice. Indici
Fie matricea
1 2 3
A 4 5 6
7 8 9
Elementele matricei sunt variabile indexate de forma Ai,j. Indicii se scriu desparti
de virgula si au valoarea initiala implicita zero.
Scrierea la nivel de indice se face tastand [ (paranteza dreapta deschisa)
sau folosind butonul xn aflat pe bara Matrix. De exemplu, elementele
primei linii sunt
A0 0 1
A0 1 2
A0 2 3
iar elementele primei coloane au indicii

A0 0 1
A1 0 4
A2 0 7
Scrierea elementelor unei matrice cu litera mica corespunzatoare

numelui acesteia
Pentru ca elementele matricei A sa poata fi scrise cu litera mica a se defineste
a A
Atunci avem
a0 0 1
a0 1 2
a0 2 3
Schimbarea originii indicilor

Schimbarea originii indicilor de la zero la unu se face in ferestra Worksheet
Options...
Pentru aparitia acesteia se da comanda Worksheet Options din meniul Tools.
De regula, la aparitia acestei ferestre functia Built-In Variables este activa si
rubrica Array Origin (ORIGIN) este vizibila. Aici se face schimbarea
inlocuind pe 0 cu 1.
18
Dan Caragheorghepol
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Acest mod de schimbare a indicilor se face fara ca in pagina documentului sa

apara o mentiune expresa despre modificarea facuta. Uneori este preferabil ca
aceasta modificare sa fie vizibila in document. Pentru acesta se recomanda ca la
inceputul documentului sa se faca schimbarea valorii parametrului ORIGIN de la 0
la 1 scriind explicit instructiunea de atribuire a valorii 1.
ORIGIN 1
Pentru ca efectul acestei instructiuni sa se manifeste in intreg documentul ea
trebuie plasata ca prima instructiune in document.
O alta posibilitate este folosirea instructiunii de definire globala, care poate fi
amplasata oriunde in document.
ORIGIN 1
Observatie. Locul marcat (patratul negru) de langa numarul 1 arata ca in acest
caz instructiunea nu functioneaza fiind selectata optiunea "Disable Evaluation" .
Pentru a schimba acesta optiune in "Enable Evaluation" se selecteaza regiunea si
se da click cu butonul drept al mouse-ului pentru aparitia meniului contextual
unde apare aceasta.
19
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Calcul matriceal
Operatii cu matrice
Mathcad permite efectuarea tuturor operatiilor posibile cu matrice.
Pentru exemplificare consideram matricele A, B si C definite mai jos.
1 3 2
9 8 7
A 6 5 4 B 6 5 4
8 9 7
3 2 1
2 1
C 4 3
6 5
Adunarea, scaderea si inmultirea matricelor folosesc

operatorii uzuali
8 5 5
AB 0 0 0
5
7
6
10 11 9
A B 12 10 8
11
11
8
26 20
A C 56 41
94
70
La inmultirea a doua matrice A(m,n) cu B(n,p) trebuie se tina seama ca

numarul de coloane din prima matrice sa fie egal cu numarul de linii din
matricea a doua. Rezultatul, matricea C, este o matricea de tipul (m,p).
Simbolic scriem A(m,n)*B(n,p) = C(m,p)
La ridicarea la puterea m (m numar intreg) a unei matrice patratice A se va tine
sema de urmatoarele reguli:
Daca m = 0, se obtine matrice unitate.
Daca m = 1, se obtine matricea A.
Daca m = -1, se obtine inversa matricei A.
Daca m 2, se obtine puterea m a matricei A.
Daca m 2, se obtine puterea |m| a inversei matricei A.
Pentru obtinerea operatorului de ridicare la putere a unei matrice (la fel ca la
numere) se tasteaza Shift+6. Ca efect se obtine plasarea pozitiei marcate la nivel
de indice superior: A
1 0 0
A 0 1 0
0 0 1
0
1 3 2
A 6 5 4
8 9 7
1
20
0.333 1 0.667
3.333 3 2.667
4.667 5 4.333
Nicolae Danet
35 36 28
2
A 68 79 60
118
132
101
Daniel Tudor
6.667
5.778
6.556
2
A 23.556 25.667 21.778
38.444
41.333
35.222
Pentru calculul determinantului unei matrice patratice se apasa butonul |x| aflat
pe bara Matrix (in cazul determinantului unei matrice se poate folosi si butonul
|x| din meniul Calculator) sau se tasteaza Shift+\. Pe ecran apare simbolul
determinantului in Mathcad, care are in interior o pozitie marcata ce trebuie
completata cu numele matricei.
A 3
Pentru determinarea transpusei unei matrice se scrie numele matricei si se
tasteaza Ctrl+1 sau se apasa butonul MT aflat pe bara Matrix.
2 1
C 4 3
6
5
2 4 6
1 3 5
Daca elementele matricei date sunt numere compleze se poate determina

matricea conjugata, adica matricea care are toate elementele egale cu
conjugatele numerelor complexe din matricea data. Matricea conjugata se
obtine tastand dupa numele ei ". De exemplu, fie
1 2 i i 1 2 i
3i
1
4
Atunci
1 2i i 1 2i
D
4 3 i 1
Inmultirea unei matrice cu un numar real r foloseste simbolul obisnuit de

inmultire.
De exemplu
3 9 6
3 A 18 15 12
24
27
21
Pentru a aduna un numar real r la toate elementele unei matrice se scrie A

+ r si nu A +rU, unde U este matricea care are toate elementele egale cu 1.
21
Nicolae Danet
De exemplu
1 3 2
A 6 5 4
8
9
7
3 5 4
A 2 8 7 6
10
11
9
1 1 1
U 1 1 1
1
1
1
3 5 4
A 2 U 8 7 6
10
11
9
in loc de
22
Daniel Tudor
Dan Caragheorghepol
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Calcul matriceal
Operatii cu vectori
Vectorii n dimensionali sunt matrice cu n linii si o singura coloana. Prin urmare,
toate operatiile prezentate pentru matrice se pot utiliza si pentru vectori.
In plus, pentru vectori se adauga unele operatii specifice acestora:
produsul scalar
calculul normei euclidiene
produsul vectorial (numai pentru vectorii cu trei componente).
Fie x si y doi vectori din R4.
ORIGIN 1
x1
x2
x
x3
x4

y1
y2
y
y3
y4

Produsul scalar al celor doi vectori este definit prin formula

x y
Pentru a calcula produsul scalar al celor doi vectori in Mathcad se da
comanda obisnuita de inmultire de la tastatura: SHIFT + *.
Nu este neaparat nevoie sa se dea acesta comanda existenta pe
bara Matrix.
Norma euclidiana a vectorului x este egala cu radical din produsul scalar:
x =
x x
Pentru un vector x, real sau complex, norma euclidiana este egala cu radical din
suma patratelor modulelor componentelor vectorului x. Daca vectorul x este real,
atunci nu mai este nevoie de a modul elementelor deoarece patratul unui numar
real este egal cu patratul modulului sau.
x
23
Dan Caragheorghepol
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Pentru calculul normei euclidiene Mathcad foloseste operatorul care are aceeasi
forma grafica cu cel folosit pentru calculul valorii absolute a unui numar real sau
complex sau pentru calculul determinantului unei matrice patratice. Trebuie
precizat ca nu trebuie folosit operatorul din meniul Matrix (acesta fiind folosit
exclusiv de Mathcad pentru calculul determinantului unei matrice), ci doar cel
din meniul Calculator. De la tastatura combinatia de taste SHIFT+\ este
functionala atat pentru calculul normei euclidiene a unui vector, cat si pentru
determinantul unei matrici.
Observatie.
1. Daca pozitia marcata este completata cu o matrice patratica se calculeaza
determinantul acesteia.
2. Daca in pozitia marcata se scrie numele unui vector atunci se calculeaza norma
euclidiana a acestuia (cu conditia ca operatorul cu forma grafica anterioara sa fie
din meniul Calculator sau de la tastatura).
3. Daca pozitia marcata se completeaza cu un numar real sau complex atunci se
va calcula modulul acelui numar(cu conditia ca operatorul cu forma grafica
anterioara sa fie din meniul Calculator sau de la tastatura).
De exemplu
1 2 7
A 5 3 1
0
6
9
A 267 este valoarea determinantului matricei A
2
w 4

5
w 5
este valoarea normei euclidiane a vectorului x
Pentru numere reale sau complexe cu acelasi operator se calculeaza modulul,

dupa cum se poate vedea mai jos:
a 21.345
a 21.345
z 4 3 i
24
z 5
Dan Caragheorghepol
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Produsul vectorial se poate calcula numai pentru vectorii din R3. Rezultatul
este tot un vector din R3. Dati vectorii din R3
x1

x x2
x
3
y1

y y2
y
3
produsul lor vectorial este un vector din R3, notat

xy
care are componentele
x y
Pentru calculul produsului vectorial Mathcad are un operator
specific
al carui buton se afla pe bara Matrix.
Acest operator se poate introduce si de la tastatura tastand Ctrl+8.

Exemplul 1.
Se dau vectorii
1
a 2

3
4
b 5

6
1
c 2

5
Calculati:
1) Produsul scalar si produsul vectorial dintre vectorii a si b.
2) Masura unghiului dintre vectrorii a si b.
3) Aria paralelogramului si aria triunghiului determinat de vectorii a si b.
4) Volumul paralelipipedului determinat de vectorii a,b si c.
Solutie.
1) Produsul scalar
a b 32
25
Dan Caragheorghepol
Nicolae Danet
Daniel Tudor
3
ab 6

3
2) Produsul vectorial
3) Cosinusul unghiului dintre vectorii a si b

cosab
a b
a b
cosab 0.975
acos ( cosab)
Masura unghiului dintre vectorii a si b
0.226
Masura unghiului se determina implicit in radiani.

Pentru transformarea in grade sexazecimale se foloseste posibilitatea
Mathcad-ului de a face transformari de unitati de masura. In acest scop, se
da click pe rezultatul obtinut si in locul marcat care apare in partea dreapta a
rezultatului se completeaza noua unitate de masura deg (degree = gradul
hexazecimal).
12.933 deg
3) Aria paralelogramului determinat de vectorii a si b este egala cu norma
produsului vectorial dintre cei doi vectori. Deci
APab a b
APab 7.348
Aria triunghiului determinat de vectorii a si b este jumatate din aria

paralelogramului, deci
ab
ATab 3.674
2
4) Volumul paralelipiledului determinat de vectorii a, b si c este egal cu valoarea
absoluta a produsului mixt dintre cei trei vectori.
ATab
Vabc a ( b c)
26
Vabc 30
Dan Caragheorghepol
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Cazul vectorilor cu componente complexe

Daca vectorii u si v au componente complexe
u1

u = u2
u
3
v1

v = v2
v
3
atunci produsul scalar este definit prin formula
u v = u1 v1 u2 v2 u3 v3
iar norma este data de relatia
u =
u u
De exemplu, fie vectorii
1 2 i
u 3
2i
Atunci produsul scalar este
i
v 2 3 i
u v 2 11i
u1 v1 u2 v2 u3 v3 2 11i
Produsul scalar complex este anticomutativ. Aceasta inseamna ca daca in

produsul scalar se schimba ordinea factorilor atunci se obtine numarul complex
conjugat.
v u 2 11i
v1 u1 v2 u2 v3 u3 2 11i
Norma vectorului u are valoarea
u 4.359
u1 u1 u2 u2 u3 u3 4.359
ORIGIN 1
27
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Calcul matriceal
Extragerea coloanelor, liniilor si a submatricelor dintr-o matrice
Pentru a extrage o coloana dintr-o matrice data se foloseste butonul
de pe bara Matrix.
Coloanele unei matrice sunt indexate cu indici superiori incadrati de
paranteze unghiulare.
Pentru a scrie un astfel de indice cu ajutorul tastaturii se tasteaza Ctrl+6.
De exemplu, coloanele matricei
1 2 3
A 4 5 6
7
8
9
sunt
ORIGIN 1
1
1
A 4

7
2
2
A 5

8
3
3
A 6

9
Pentru extragerea liniilor se transpune matricea data, se extrag coloanele

matricei transpuse AT care se transpun din nou. Pentru transpunerea unei
matrice folosind tastatura se foloseste comanda CTRL+1.
A
T
1T
( 1 2 3)
A
T
2T
( 4 5 6)
A
T
3T
( 7 8 9)
Reciproc, daca se dau mai multi vectori cu ajutorul lor se poate obtine o
matrice, care are drept coloane vectorii dati. Pentru aceasta operatie se foloseste
functia din Mathcad numita augment.
De exemplu, fie vectorii
1
a 2

3
4
b 5

6
7
c 8

9
28
10
d 11

12
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Cu acestia se poate forma matricea

M augment ( a b c d)
1 4 7 10
M 2 5 8 11
3
6
9
12
1
1
M 2

3
4
2
M 5
7
3
M 8
10
4
M 11

12
O alta metoda de a obtine o matrice din mai multi vectori este aceea de a da
vectorilor acelasi nume si de a folosi indicii superiori.
1
1
z 2

3
4
2
z 5
7
3
z 8
10
4
z 11

12
Matricea obtinuta are numele z.
1 4 7 10
z 2 5 8 11
3 6 9 12
Extragerea unei submatrice dintr-o matrice
Functia submatrix(M,ir,jr,ic,jc) extrage din matrice M o submatrice care
contine liniile de la ir la jr si coloanele de la ic la jc.
De exemplu, fie matricea
6
M
11
16
9 10
4
12 13 14 15
17 18 19 20
29
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Atunci
8 9 10
submatrix ( M 2 4 3 5) 13 14 15
18
19
20
Daca se inverseaza indicii ir cu jr sau ic cu jr se schimba ordinea liniilor sau a

coloanelor.
18 19 20
submatrix ( M 4 2 3 5) 13 14 15
8 9 10
10 9 8
submatrix ( M 2 4 5 3) 15 14 13
20
19
18
Exemplu
Fie matricea
ORIGIN 1
4
A
3
4 3 2
5 3 2
4 5 2
a A
3 4 5
Calculati valorile minorilor principali ai matricei A.

1 a1 1
1 5
2 submatrix ( A 1 2 1 2)
2 9
3 submatrix ( A 1 3 1 3)
3 24
4 A
4 84
30
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Calcul matriceal - Exercitii

Operatii cu matrice
1. Se dau matricele
1 2 5
A 3 4 7
6 9 8
8 2
C 3 5
1 4
2 7 5
B 3 2 1
4 6 9
i
2 3 i
3i
2 4 3 i 7
Determinati valorile expresiilor matriceale

3
3 A 2 B
T
C B
( A B) C
A C
T
D D
A 2 B 2
Solutie.
996 359 1566

3 A 2 B 1082 409 1610
2369 2453 2335

3
0.269 0.179 0.005

0.065 0.155 0.068
0.173 0.025 0.018
29 56 46
5 20 51
C B
35 43
( A B) C 58 50
36 99
7 32
A C 29 42
13 25
T
D D
24
5 27i
A 2 B 2 202925
31
5 27i
78
Nicolae Danet
Daniel Tudor
2. Se dau vectorii din R3
2
x 3

7
5
y 3

1
2
z 1

2
Calculati:
a) Produsul scalar dintre vectorii x si y.
b) Produsul vectorial al vectorilor y si z (in aceasta ordine)
c) Norma euclidiana a vectorului x.
Solutie.
x y 8
7
y z 12
x 7.874
3. Se dau vectorii din C3
2 i
v i
1i
w 2
Calcalati produsul scalar dintre vectorii v si w si normele

acestor vectori.
Solutie.
v w 12 8i
v 4
w 4.359
32
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Rezolvarea sistemelor liniare

Forma matriceala a unui sistem liniar
Fie sistemul de n ecuatii liniare cu n necunoscute
a1 1 x1 a1 2 x2 .... a1 n xn = b1
a2 1 x1 a2 2 x2 .... a2 n xn = b2
...............................................
............
an 1 x1 an 2 x2 .... an n xn = bn
Pentru rezolvarea sistemului in Mathcad acesta trebuie scris sub forma matriceala
a1 1
a2 1
....
an 1
a1 2 .... a1 n x1
b1

a2 2 .... a2 n
x2 = b2
.... .... .... .... ....

an 2 .... an n xn bn
sau
A x = b
unde
A este matricea sistemului;
x este vectorul necunoscutelor;
b este vectorul termenilor liberi.
a1 1 a1 2 .... a1 n
a2 1 a2 2 .... a2 n
A
.... .... .... ....
an 1 an 2 .... an n
x1
b1

x2
b2
x b
....
....

xn
bn
Rezolvarea sistemelor liniare nesingulare

1. Utilizarea functiei lsolve
Determinarea solutiei unui sistem de n ecuatii liniare cu n necunoscute
Ax = b,
33
Nicolae Danet
Daniel Tudor
unde A este o matrice patratica nesingulara se poate face in Mathcad folosind

functia lsolve(A,b)
Exemplul 1. Fie sistemul de ecuatii
liniare
5 x1 3 x2 6 x3 = 15
2 x1 8 x2 7 x3 = 17
4 x1 x2 9 x3 = 19
Pentru rezolarea sa scriem matricea sistemului A si vectorul
termenilor liberi b.
5 3 6
15
A 2 8
b 17
1
9

19
Calculam determinantul matricei A pentru a vedea daca matricea

este nesingulara.
A 713
Deoarece determinantul matricei A este nenul, sistemul are solutie unica.
Se defineste solutia:
x lsolve ( A b)
Se calculeaza solutia:
3
x 2

1
Verificarea solutiei:
0.000000000000000
A x b 0.000000000000000
0.000000000000000
2. Utilizarea matricei inverse. Calcul numeric

Daca matricea A este nesingulara, atunci exista matricea inversa A-1 si solutia
sistemului este data de formula
1
x= A
34
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Exemplul 2. Fie sistemul de ecuatii liniare

5 x1 3 x2 6 x3 = 15
2 x1 8 x2 7 x3 = 17
4 x1 x2 9 x3 = 19
Pentru rezolarea sa scriem matricea sistemului A si vectorul termenilor liberi b.
5 3 6
A 2 8 7
1
9
15
b 17

19
Calculam determinantul matricei A pentru a vedea daca matricea este inversabila.

A 713
Deoarece determinantul matricei A este nenul, matricea A este inversabila si
solutia sistemului este data de formula
1
x A
Deci
3
x 2

1
Verificare
0.000
A x b 0.000
0.000
Observatii.
10-15 inseamna "practic zero" sau "zero Mathcad".
Deoarece in calculul matricei inverse se fac mai multe erorii de rotujire decat
cele care se fac in metoda de rezolvare folosita de functia lsolve, se recomanda
ca sistemele liniare sa fie rezolvate cu lsolve si nu prin inversarea maticei.
35
Nicolae Danet
Daniel Tudor
3. Utilizarea matricei inverse. Calcul simbolic

Exemplul 3. Fie sistemul de ecuatii liniare in care termenii liberi sunt variabile
reale si nu numere.
5 x1 3 x2 6 x3 =
2 x1 8 x2 7 x3 =
4 x1 x2 9 x3 =
Pentru rezolvare se procedeaza ca mai sus, dar in locul comenzii de calcul
numeric se da comanda de calcul simbolic.
5 3 6
A 2 8 7
1
9
Calculam determinantul matricei A pentru a vedea daca matricea

este inversabila.
A 713
Deoarece determinantul matricei A este nenul, matricea A este inversabila si
solutia sistemului este data de formula
1
s A
Pentru determinarea solutiei se da comanda de calcul simbolic (CRTL + . )
3 21 79
31
713
713
31 31 31
2 17 30
713
31
713
Verificarea solutiei.
0
A s b 0

0
36
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Observatie. Deoarece procesorul numeric si cel simbolic al Mathcad-ului

folosesc methode diferite de calcul se recomanda ca in acelasi document
Mathcad sa nu se amestece cele doua tipuri de calcul.
37
Nicolae Danet
Daniel Tudor

Rezolvarea unui sistem patratic liniar si omogen
Orice sistem liniar si omogen de n ecuatii cu n necunoscute
a1 1 x1 a1 2 x2 .... a1 n xn = 0
a2 1 x1 a2 2 x2 .... a2 n xn = 0
...............................................
............
an 1 x1 an 2 x2 .... an n xn = 0
sau, scris matriceal,
a1 1
a2 1
....
an 1
a1 2 .... a1 n x1

a2 2 .... a2 n
x2 =
.... .... .... ....

an 2 .... an n xn
0

0
....

0
A x = 0
admite intotdeauna solutia nula x = 0.
Daca determinantul sistemului este nenul, sigura solutie a sistemului este
solutia nula.
Daca determinatul sistemului este nul, sistemul admite si solutii diferite de
solutia nula.
Solutia admisa va depinde de un numar de parametrii egal cu diferenta
dintre dimensiunea matricei sistemului si rangul ei.
Determinarea solutiilor diferite de solutia banala se poate face in Mathcad
folosind functia rref.
Exemplul 1
Fie sistemul liniar si omogen
x 2y 3z = 0
2x 6y 11z = 0
x 2y 7z = 0
38
Nicolae Danet
Daniel Tudor
1 2 3
Matricea sistemului este A 2 6 11
1 2 7
Calculam determinntul ei
A 0
Deoarece matricea este singulara (i.e., determinantul ei este egal cu zero)

sistemul admite si solutii diferite de solutia nula: x = 0, y = 0, z = 0.
Pentru a vedea numarul de parametri de care depinde solutia se calculeaza
rangul matricei A
rank ( A) 2
si se scade din dimensiunea matricei
nr_par cols ( A) rank ( A) nr_par 1
In concluzie, solutia sistemului depinde de un parametru real. Notam cu R
forma redusa a matricei A obtinute cu ajutorul functiei rref din Mathcad.
R rref ( A)
1 0 2
R 0 1 2.5
0
0
0
Forma matricei reduse arata ca primele doua coloane sunt liniar independenete
iar necunoscutele x si y sunt necunoscute principale. Notam necunoscuta
secundara z cu si trecem termenii care o contin in membrul drept. Atunci
solutia sistemului este functie de parametrul si este data de formula
ORIGIN 1
0
3
S ( ) R 0

2
5
S ( )
2

39
Nicolae Danet
Daniel Tudor
0
A S ( ) 0

0
Verificare
Exemplul 2
In acest exemplu dorim sa rezolvam sistemul liniar si omogen
xyz=0
2 x 2 y 2 z = 0
3 x 3 y 3 z = 0
Matricea sistemului
1 1 1
A 2 2 2 are determinantul nul
3 3 3
A 0
Numarul de parametri de care va depinde solutia nenula a sistemului este

nr_par cols ( A) rank ( A)
nr_par 2
Determinarea solutiei se face folosind rref. Forma redusa a matricei A

determinata cu rref este:
R rref ( A)
1 1 1
R 0 0 0
0 0 0
Forma matricii reduse R arata ca necunoscuta x este necunoscuta principala, iar

necunoscutele y si z sunt necunoscute secundare. Notand necunoscuta y cu si
necunoscuta z cu , se obtine solutia sistemului ca functie de si de forma
urmatoare:
0
2
3
sol ( ) R R

40
Nicolae Danet

sol ( )
Verificare
0
A sol ( ) 0

0
41
Daniel Tudor
Nicolae Danet
Daniel Tudor

Rezolarea sistemelor dreptunghiulare de m ecuatii cu n necunoscute
Fie sistemul de m ecuatii liniare cu n necunoscute
a1 1 x1 a1 2 x2 .... a1 n xn = b1
a2 1 x1 a2 2 x2 .... a2 n xn = b2
...............................................
............
am 1 x1 am 2 x2 .... am n xn = bm
scris sub forma matriceala
a1 1 a1 2
a2 1 a2 2
.... ....
am 1 am 2
sau
.... a1 n x1
b1

.... a2 n
x2 = b2
.... .... .... ....

.... am n xn bm
A x = b
unde
a1 1 a1 2
a2 1 a2 2
A
.... ....
am 1 am 2
.... a1 n
.... a2 n
....
....
.... am n
b1

b2
b
....

bm
x1

x2
x
....

xn
Daca matricea sistemului este dreptunghiulara, pentru a decide daca sistemul

este compatibil sau nu folosim urmatorul rezultat:
Teorema Kronecker-Capelli. Unsistem de m ecuatii liniare cu n necunoscute
este compatibil daca si numai daca rangul matricei sistemului este egal cu rangul
matricei extinse.
Reamintim ca matricea extinsa se obtine adaugand la matricea sistemului inca o
coloana, a n+1-a, formata cu termenii liberi ai sistemului.
42
Nicolae Danet
a1 1 a1 2
a2 1 a2 2
AE
.... ....
am 1 am 2
Daniel Tudor
.... a1 n b1
....
bm
.... a2 n b1
....
....
.... am n
Discutie asupra naturii unui sistem de m ecuatii liniare cu n necunoscute

Prezentam mai jos discutia asupra naturii unui sistem de m ecuatii liniare cu n
necunoscute in functie de rangul matricei sistemului si rangul matricei extinse.
1. Daca rank(A) < rank(AE), atunci sistemul nu are solutii, deci este un
sistem incompatibil.
2. Daca rank(A) = rank(AE), atunci sistemul are solutii, deci este un sistem
compatibil.
Mai precis:
2.1. Daca rank(A) = cols(A), atunci sistemul are solutie unica, deci
este un sistem compatibil determinat.
2.2. Daca rank(A) <cols(A), atunci sistemul are o infinitate de solutii,
deci este un sistem compatibil nedeterminat.
1. Sistem compatibil determinat
Exemplul 1. Folosirea blocului Given cu Find simbolic
Fie sistemul de 4 ecuatii liniare cu 3 necunoscute
2 x 3 y 4 z = 4
3 x 5 y 6 z = 13
4 x y 3 z = 13
x 6 y 9 z = 0
Pentru a folosi notatii distincte la fiecare exemplu notam matricea sistemului cu A1
si vectorul termenilor liberi cu b1.
43
Nicolae Danet
3
A1
4
5 6
Daniel Tudor
13
b1
13
1 3
6 9
Matricea extinsa a sistemului este A1E augment ( A1 b1)
3
A1E
4
1
Calculam
rank ( A1) 3
Deoarece
3 4
5
6 13
3 13
rank ( A1E) 3
cols ( A1) 3
rank ( A1) = rank ( A1E)
sistemul are solutie, iar egalitatea

rank ( A1) = cols ( A1)
arata ca solutia este unica.
Pentru determinarea solutiei sistemului folosim blocul Given si functia Find
in modul simbolic.
x 2
y 3
z 4
Given
2 x 3 y 4 z = 4
3 x 5 y 6 z = 13
4 x y 3 z = 13
x 6 y 9 z = 0
s1 Find ( x y z)
3
s1 2

1
44
Verificare
Nicolae Danet
Daniel Tudor
0

0
A1 s1 b1
0

0
2. Sistem compatibil nedeterminat

Exemplul 2. Folosirea functiei rref
Fie sistemul de ecuatii liniare
x 2 y 4 z = 0
7 x 4 y = 8
3 x y 2 z = 4
Notam matricea sistemului cu A2 si vectorul termenilor liberi cu b2. Acestea sunt:
1 2 4
A2 7 4 0
3 1 2
0
b2 8

4
Matricea extinsa a acestui sistem este
1 2 4 0
A2E augment ( A2 b2) A2E 7 4 0 8
3 1 2 4
Calculam valorile necesare pentru a testa compatibilitatea sistemului.
rank ( A2) 2
rank ( A2E) 2
cols ( A2) 3
rank ( A2) = rank ( A2E)

sistemul este compatibil, iar inegalitatea
rank ( A2) cols ( A2)
45
Nicolae Danet
Daniel Tudor
arata ca sistemul este nedeterminat (solutia sa depinde de cols(A2) - rank(A2) =

1 parametru).
Notam cu R forma redusa a matricei extinse obtinute cu ajutorul functiei
rref din Mathcad.
R rref ( A2E)
1 0 8 8
5
5
14 4
R
0 1
5
5
0
0 0 0
Forma matricei reduse arata ca primele doua coloane sunt liniar independenete
iar necunoscutele x si y sunt necunoscute principale. Notam necunoscuta
secundara z cu si trecem termenii care o contin in membrul drept. Atunci
solutia sistemului este functie de parametrul si este data de formula
ORIGIN 1
0
4
3
S2 ( ) R R 0

8 8
5
S2 ( ) 14 4
5
5
Verificare
0
A2 S2 ( ) b2 0

0
Pentru orice valoare reala data parametrului se obtine o solutie a sistemului. De

exemplu, pentru = 0.5 solutia sistemului este
0.8
S2 ( 0.5) 0.6
0.5
46
Nicolae Danet
Daniel Tudor
3. Sistem incompatibil.
Exemplul 3.
Fie sistemul de 5 ecuatii cu 3 necunoscute
x 2 y z = 1
3 x 7 y 4 z = 1
2 x 4 y 3 z = 3
4 x 11 y 9 z = 9
5 y 2 z = 1
Notam matricea sistemului cu A3 si vectorul termenilor liberi cu b3. Avem deci
1
3
A3 2
4
7 4
1
1

b3 3
9

1
4 3
11 9
5 2
Matricea extinsa a sistemului este:
1
3
A3E augment ( A3 b3) A3E 2

4
0
Calculam
Deoarece
rank ( A3) 3
si
2 1
7
4 1
3 3
2 1
11 9 9
rank ( A3E) 4
rank ( A3) rank ( A3E)
conform teoremei Kronecker-Capelli, sistemul este incompatibil.
47
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Rezolvarea sistemelor liniare - Exercitii

Stabiliti natura sistemelor de mai jos si in caz de compatibilitate determinati
solutia lor:
1.
5 x 3 y 6 z = 15
x y 2 z = 1
2 x 8 y 7 z = 17
2 x y 4 z = 4
4 x y 9z = 19
4x y 4 z = 2
3. 2 x 3 y 10 z = 5
5.
2.
4.
x 5 y 4 z 13 t = 3
x 7 y 14 z = 1
3 x y 2 z 5 t = 2
3 x 8 y 9 z = 3
2 x 2 y 3 z 4 t = 1
2 x y z = 1
6.
x 2 y z = 1
3 x 3 y z = 2
3 x 7 y 4 z = 1
2 x 4 y = 3
2 x 4 y 3 z = 3
4 x 11 y 9 z = 9
5 y 2 z = 1
7.
2 x y 3 z = 4
8.
x 2 y 4 z = 0
3 x 4 y z = 5
7 x 4 y = 8
x 5 y 4 z = 9
3 x y 2 z = 4
48
Solutie.
1.
Nicolae Danet
Daniel Tudor
ORIGIN 1
Fie sistemul
5 x 3 y 6 z = 15
2 x 8 y 7 z = 17
4 x y 9z = 19
Notam cu A1 matricea sistemului, cu b1 vectorul termenilor liberi si cu A1E

matricea extinsa.
5 3 6
A1 2 8 7
1
9
15
b1 17

19
5 3 6 15
A1E 2 8 7 17
4 1 9 19
A1E augment ( A1 b1)
Calculam rangul matricei A1, rangul matricei extinse A1E si determinam numarul
de coloane ale matricei A1.
rank ( A1) 3
rank ( A1E) 3
cols ( A1) 3
Deoarece cele doua matrice au acelasi rang, conform teoremei

Kronecker-Capelli, sistemul este compatibil. Pentru ca rangul matricei A1 este
egal cu numarul de coloane ale acestei matrice sistemul este compatibil
determinat. Pentru calcularea solutiei folosim functia lsolve.
s1 lsolve ( A1 b1)
Verificare
3
s1 2

1
15
A1 s1 17

19
49
15
b1 17

19
Nicolae Danet
Fie sistemul
4.
Daniel Tudor
x 5 y 4 z 13 t = 3
3 x y 2 z 5 t = 2
2 x 2 y 3 z 4 t = 1
Procedam ca mai sus notand folosind notatiile A4, b4, A4E.
1 5 4 13
A4 3 1 2 5
2 2 3 4
3
b4 2

1
1 5 4 13 3
A4E 3 1 2 5 2
2 2 3 4 1
rank ( A4) 2
rank ( A4E) 3
Deoerece rangul matricei sistemului este strict mai mic decat rangul matricei
extinse sistemul este incompatibil.
7.
Fie sistemul
2 x y 3 z = 4
3 x 4 y z = 5
x 5 y 4 z = 9
Notam
2 1 3
A7 3 4 1
1 5 4
4
b7 5

9
50
Nicolae Danet
Daniel Tudor
2 1 3 4
A7E 3 4 1 5
1 5 4 9
Calculam
rank ( A7) 2
rank ( A7E) 2
cols ( A7) 3
Deoerece rangul matricei sistemului este egal cu rangul matricei extinse sistemul
este compatibil, dar nedeterminat pentru ca rangul matricei este strict mai mic
decat numarul de coloane al matricei sistemului.
Numarul de parametrii de care depinde solutia sistemului este
cols ( A7) rank ( A7) 1
Determinam solutia sistemului folosind functia rref aplicata matricii extinse A7E.
R rref ( A7E)
1 0 1 1
R 0 1 1 2
0 0 0 0
0
4
3
S7 ( ) R R 0
Solutia depinzand de parametrul este
1
S7 ( ) 2
Verificarea solutiei
0
A7 S7 ( ) b7 0

0
51
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Baze in spatiul vectorial Rn

Scrierea unui vector intr-o baza
In spatiul vectorial R4 se considera vectorii
1

0
1
a
0

1
0

0
2
a
0

1
1

1
3
a
1

1
1

1
4
a
1

1
Demonstrati ca multimea B = [a<1>, a<2>, a<3>, a<4>] este o baza a spatiului

vectrial R4 si determinati scrierea vectorului
1

0
v
1

1
in aceasta baza,
Solutie.
Multimea B = [a<1>, a<2>, a<3>, a<4>] este o baza pentru R4 daca
determinantul matricei formate cu componentele celor patru vectori este
nenul. Daca notam matricea respectiva cu A, atunci
1 2 3 4
A augment a a a a
are determinatul
0
A
0
0 1 1
0
1 1
A 2
Vectorul se scrie in baza B = [a<1>, a<2>, a<3>, a<4>] sub forma

ORIGIN 1
1
2
3
4
v = a a a a
1
52
Nicolae Danet
1

2
Notam cu =

3
4

vectorul componentelor lui v in baza B = [a<1>, a<2>, a<3>, a<4>]
Acest vector se determina rezolvand sistemul

A = v
Solutia acestuia este lsolve ( A v)
0.5
0.5
Prin urmare, vectorul v are in baza B = [a<1>, a<2>, a<3>, a<4>] scrierea
1
2 1 3 1 4
v = a a a a
2
2
53
Daniel Tudor
Nicolae Danet
Daniel Tudor

Matricea de trecere de la o baza la alta
Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare a bazei
ORIGIN 1
1
1
x 0
0
2
x 1
1
3
x 1
1
1
y 1
1
2
y 0
0
3
y 0
1) Demonstrati ca multimile B = [x<1>, x<2>, x<3>] si B' = [y<1>, y<2>, y<3>] sunt
baze pentru R3 si determinati matricea de trecere de la baza B la baza B'.
2) Daca vectorul v din R3 are in baza B scrierea v = 3x<1> - x<2> +2x<3>, care
este scrierea lui v in baza B'?
Solutie.
1) Multimea B = [x<1>, x<2>, x<3>] este o baza pentru R3 daca determinantul
matricei formate cu componentele celor trei vectori este nenul. Daca notam
matricea respectiva cu B, atunci
1 2 3
B augment x x x
are determinatul
1 0 1
B 0 1 1
1 1 1
B 1
Analog avem
1 2 3
B' augment y y y
1 1 0
B' 1 0 0
0
0
1
54
B' 1
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Pentru a determina matricea de trecere de la baza B la baza B' se scriu vectorii

noi baze in raport cu veche baza.
1
1
2
3
y = c1 1 x c2 1 x c3 1 x
Aceasta scriere este echivalenta cu forma matriceala
c1 1
1 1 2 3
c
y = x
2 1
x
x
c
3 1
Daca notam
c1 1
1
c = c2 1
c
3 1
atunci forma matriceala de mai sus se poate scrie
1
1
y = B c
Rezolvam acest sistem sub forma matriceala
1
1 1
c B y
1
1
c 1

2
2
1 2
c B y
0
2
c 1
3
1 3
c B y
1
3
c 1
Analog obtinem

1

1
55
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Matricea de trecere de la baza B la baza B' este
1 2 3
C= c
c
c
Conform formulelor de mai sus obtinem pentru matricea de trecere forma

1
C B
B'
Prin urmare
1 0 1
C 1 1 1
2) Daca vectorul v se scrie in baza B sub forma v = 3x<1> - x<2> +2x<3>, atunci
scrierea matriceala a lui v in baza B este
3
v 1

2
Scrierea lui v in noua baza B' este
1
v' C
1
v' 4

4
Prin urmare, v se scrie in baza B' sub forma v = y<1> - 4y<2> + 4y<3>.
56
Nicolae Danet
Daniel Tudor

Matricea de trecere de la o baza la alta
Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare a bazei
1

1
1
a
1

1
1

2
2
a
1

1
1

1
3
a
2

1
1

3
4
a
2

3
1

0
1
b
3

3
2

3
2
b
5

4
2

2
3
b
5

4
2

3
4
b
4

4
1) Demonstrati ca multimile B1 = [a<1>, a<2>, a<3>, a<4> ] si

B2= [b<1>, b<2>, b<3>, b<4> ] sunt baze pentru R4 si determinati matricea de
trecere de la baza B1 la baza B2.
2) Daca vectorul v din R4 are in baza B1 scrierea v = 4a<1> +3a<2> +2a<3>-6a<4>,
care este scrierea lui v in baza B2?
Solutie.
1) Multimea B1 = [a<1>, a<2>, a<3>, a<4> ] este o baza pentru R4 daca
determinantul matricei formate cu componentele celor patru vectori este nenul.
Daca notam matricea respectiva cu A, atunci
1
2
3
4
A augment a a a a A
1
1
are determinantul
A 2
57
1 1 1
2 1 3
1 2 2
1 1 3
Nicolae Danet
Analog avem
1 2 3 4
B augment b b b b
0
B
3
Daniel Tudor
2 2 2
3 2 3
5 5 4
B 2
4 4 4
Matricea de trecere de la baza B1 la baza B2 este
C A
3
C
1
1
1
2) Daca vectorul v se scrie in baza B1 sub forma v = 4a<1> +3a<2> +2a<3>-6a<4>,

atunci scrierea matriceala a lui v in baza B1 este
4

3

2

6
Scrierea lui v in baza B2 este data de formula
15
25
33
Prin urmare, vectorul v se scrie in baza B2 sub forma v = -15 b<1> + 25b<2> +
33b<3> - b<4>
58
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Valori si vectori proprii

Definitii
Fie A o matrice patratica cu n linii si n coloane cu elemente reale.
a1 1
a2 1
A=
....
an 1
a1 2 .... a1 n
a2 1 .... a2 n
....
....
....
an 2 .... an n
Se numeste vector propriu al matricei A un vector nenul x din Rn
x1

x2
x=
...

xn
pentru care exista un numar real astfel incat are loc egalitatea
A x = x
Numarul real pentru care are loc egalitatea de mai sus se numeste
valoarea proprie corespunzatoare vectorului propriu x.
Determinarea valorilor proprii ale unei matrice. Functia eigenvals(A)

Se considera matricea
ORIGIN 1
3 1 0
A 4 1 0
4
8
Pentru determinarea valorilor proprii ale matricei patratice A se foloseste

functia Mathcad
eigenvals ( A)
59
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Rezultatul executiei este un vector de acelasi ordin cu matricea A care are drept
componente valorile proprii ale matricei.
2
eigenvals ( A) 1

1
Pentru a putea folosi in calculele ulterioare aceste valori proprii, notam cu
vectorul care contine valorile proprii ale matricei A.
2
eigenvals ( A) 1

1
Valorile proprii sunt 1 2
2 1
3 1
Determinarea vectorilor proprii corespunzatori. Functia eigenvec(A,z)

Functia Mathcad
eigenvec ( A z)
determina vectorul propriu normalizat al matricei patratice A care corespunde

valorii proprii z. In cazul nostru obtinem
x1 eigenvec A 1
0
x1 0

1
x2 eigenvec A 2
0.218
x2 0.436
0.873
x3 eigenvec A 3
0.218
x3 0.436
0.873
Verificarea rezultatelor se face aratand ca Ax = x, unde x este un vector

propriu al matricei A, iar este valoarea proprie corespunzatoare.
60
Nicolae Danet
Daniel Tudor
0
A x1 1 x1 0

0
3.057 10 13
A x2 2 x2 6.114 10 13
1.223 10 12
7.423 10 13
A x3 3 x3 1.485 10 12
2.969 10 12
Determinarea vectorilor proprii ai unei matrice. Functia eigenvecs(A)

Vectorii proprii se determina cu functia Mathcad
eigenvecs ( A)
Rezultatul este o matrice patrata de acelasi ordin cu matricea data ale carei
coloane sunt vectorii proprii normalizati ai matricei A. Coloana n a matricei este
vectorul propriu corespunzator valorii proprii n data de functia eigenvals.
0 0.218 0.218
eigenvecs ( A) 0 0.436 0.436
1 0.873 0.873
Observatie.
Functia eigenvals se poate folosi in calculul simbolic atat pentru matrice
reale cat si complexe.
Functia eigenvals se poate folosi in evaluarea numerica numai pentru
matrice reale.
61
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Diagonalizarea matricelor
Definitie. O matricea patrata A se numeste diagonalizabila daca exista o alta
matrice de acelasi tip cu matricea A si nesingulara astfel incat produsul C-1AC este
o matrice de forma diagonala. Matricea C se numeste matrice diagonalizatoare
pentru A.
Teorema. Matricea patratica reala (complexa) A este diagonalizabila daca si
numai daca exista o baza a spatiului Rn (Cn) formata din vectori proprii ai
matricei A.
Exemplul 1. Sa se cerceteze daca matricea reala data mai jos este diagonalizabila
si in caz afirmativ sa se aduca la forma diagonala punandu-se in evidenta
matricea diagonalizatoare.
1 3 1
A 3 5 1
3 3 1
Pentru a cereceta daca matricea A este diagonalizabila determinam vectorii
proprii ai maticei A si stabilim daca ei formeaza sau nu o baza a spatiului
vectorial Rn. Notam cu C matricea care are drept coloane vectorii proprii ai
matricei A si calculam determinantul acesteia.
ORIGIN 1
C eigenvecs ( A)
0.577 0.426 0.236

C 0.577 0.64 0.086
0.577 0.64 0.968
C 0.108
Deoarece determinatul matricei C este nenul coloanele acestei matrice, care sunt
vectorii proprii ai matricei A, formeaza o baza a spatiului vectorial Rn. Prin
urmare matricea A este diagonalizabila.
Forma diagonala a matricei A este
15
1
0
1.332 10
1
C A C 1.554 10 15
2
0
0
2
0
62
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Se observa ca pe diagonala principala a matricei diagonale obtinute se afla

valorile proprii ale matricei A.
1
eigenvals ( A) 2

2
Evident, matricea diagonalizatoare pentru matricea A este matricea C formata cu
vectorii proprii ai matricei A.
Exemplul 2. Sa se cerceteze daca matricea reala data mai jos este diagonalizabila
si in caz afirmativ sa se aduca la forma diagonala punandu-se in evidenta
matricea diagonalizatoare.
4 5 2
A 5 7 3
9
4
Procedam ca mai sus si determinam matricea vectorilor proprii ai matricei A.

C eigenvecs ( A)
0.577 0.267 3.147i 10 8 0.267 3.147i 10 8
C 0.577 0.535 3.147i 10 8 0.535 3.147i 10 8
0.577
0.802
0.802
C 9.711i 10
Dupa cum se observa matricea C (in care elementele sunt afisate cu trei zecimale)
are doua coloane egale. Prin urmare, nu exista o baza a lui R3 formate cu vectori
proprii ai matricei A. Deci A nu este diagonalizabila.
63
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Valori si vectori proprii
Valori si vectori proprii - Exemplu
Fie matricea
1 0 3
A 3 2 3
3
0
1) Determinati valorile si vectorii ai matricei A.

2) Cercetati daca matricea A este diagonalizabila. In caz afirmativ aduceti
matricea A la forma diagonala.
Solutie folosind calculul numeric.
1. Determinarea valorilor proprii
ORIGIN 1
Determinarea valorilor proprii ale unei matrice se face in Mathcad folosind
functia eigenvals
2
2

4
eigenvals ( A)
2. Determinarea vectorilor proprii

Pentru determinarea vectorilor proprii ai matricei A se foloseste functia
eigenvecs.
C eigenvecs ( A)
0 0.5 0.577
C 1 0.707 0.577
0 0.5 0.577
In continuare determinam vectorii proprii care corespund fiecarei valori proprii

si verificam acest lucru pornind de la definitie.
64
Nicolae Danet
Daniel Tudor
1 2
0
1
C 1

0
0
1
1
A C 1 C 0

0
2 2
0.5
2
C 0.707
0.5
0
2
2
A C 2 C 0

0
0.577
3
C 0.577
0
3
3
A C 3 C 0

0
3 4
0.577
Observatie O eventuala evaluare simbolica a verificarii faptului ca fiecarui

vector propriu aflat ii corespunde valoarea proprie respectiva poate produce erori
in Mathcad 14. De exemplu in cazul nostru:
6
1
1
A C 1 C 6

6
Din aceasta cauza se recomanda doar folosirea calculului numeric pentru
verificarea respectiva.
3. Diagonalizarea matricei A
Teorema. Matricea A este diagonalizabila daca si numai daca exista o baza a
spatiului R3 formata din vectori proprii ai lui A.
Acesata afirmatie este echivalenta cu: A este diagonalizabila daca si numia daca
matricea C are determinantul nenul.
Se calculeaza determinantul matricei C.
C 0.577
Deoarece determinantul lui C este nenul, matricea A este diagonalizabila.
65
Nicolae Danet
Forma diagonala a matricei A este
2 0 0
1
C A C 0 2 0
0 0 4
66
Daniel Tudor
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Baze ortonormate in spatiul euclidian Rn

Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt
In spatiul euclidian R3 se dau vectorii
1
1
x 0

1
2
2
x 1
1
3
x 3
1) Demonstrati ca multimea B = [x<1>, x<2>, x<3>] este o baza a spatiului R3.

2) Construiti o baza ortonormata B' pornind de la baza B.
3) Care este scrierea vectorului
2
v 1

3
in baza B'?
Solutie.
1) Multimea B = [x<1>, x<2>, x<3>] este o baza a spatiului R3 daca determinantul

matricei formate cu componentele celor trei vectori este nenul. Daca notam
matricea respectiva cu B, avem
1 2 3
B augment x x x
B are determinantul
1 2 1
B 0 1 3
1 0 1
ORIGIN 1
B 6
2) Construim mai intai o baza ortogonala [y<1>, y<2>, y<3>] folosind procedeul
de ortogonalizare Gram-Schmidt.
1
1
y 0
1
1
y x
67
Nicolae Danet
Daniel Tudor
2 1
2
2 x y
1
y x y
y 1 y 1
1
2
y 1
3 1
3 2
3
3 x y
1 x y
2
y x y y
y 1 y 1
y 2 y 2
1
3
y 2

1
Baza ortonormata B' = [z<1>, z<2>, z<3>] se obtine impartind fiecare vector y<1>,
y<2>, y<3> la norma sa.
y1
1
z
y1
0.707
1
z 0
0.707
y2
2
z
y2
0.577
2
z 0.577
0.577
y3
3
z
y3
0.408
3
z 0.816
0.408
3) Vectorul v are in baza B' scrierea v = 1 z 1 2 z 2 3 z 3 unde

1
1 v z
1 3.536
2
2 v z
2 0
3
3 v z
3 1.225
68
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Forme patratice
Reducerea la expresia analitica canonica a unei forme patratice.
Metoda lui Jacobi
In spatiul euclidian R3 notam
x1
x = x2

x3
si consideram forma patratica
Q x1 x2 x3 = x A x
T
unde A este matricea acestei forme in raport cu baza canonica a spatiului
5 2 2
A 2 6 0
2
0
4
Mai precis, forma patratica are expresia analitica generala

T
x1
x1
Q ( x1 x2 x3) x2 A x2

x3
x3
2
Q ( x1 x2 x3) simplify 5 x1 4 x1 x2 4 x1 x3 6 x2 4 x3
Problema
1) Determinati expresia canonica a formei patratice Q folosind metoda lui
Jacobi.
2) Precizati care este natura formei patratice: pozitiv definita, negativ definita
sau nedefinita ca semn.
3) Determinati baza in raport cu care forma patratica Q are expresia analitica
canonica determinata la punctul 1).
69
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Solutie. Expresia analitica canonica

Notam
a A
Minorii principali ai matricei A au valorile

1 a1 1
1 5
a1 1 a1 2
2
a
a
2
1
2
2 26
3 A
3 80
Deoarece toti minorii principali sunt nenuli, conform teoremei lui Jacobi, exista
o baza B' a spatiului R3 formata din vectorii
f1 f2 f3
astfel incat, daca vectorul x are in baza B' scrierea
x = x'1 f1 x'2 f2 x'3 f3
forma patratica Q are expresia analitica canonica data de formula

Q ( x'1 x'2 x'3) =
1
2 1
2 2
2
( x'1)
( x'2)
( x'3)
1
2
3
In noua baza B' matricea formei patratice Q este
0
1 0
1
B 0
0
2
0
0
3
1 0 0
5
5
B 0
0
26
13
0 0
40
70
0
0.2 0
B 0 0.192
0
0
0
0.325
Nicolae Danet
Daniel Tudor
x'1
x' = x'2

x'3
Notam cu
scrierea unui vector oarecare in raport cu noua baza. Atunci forma patratica are
expresia analitica
T
x'1
x'1
Q ( x'1 x'2 x'3) x'2 B x'2

x'3

x'3
2
5 x'2
x'1
13 x'3
Q ( x'1 x'2 x'3) simplify
26
40
5
Deoarece toti coeficientii expresiei analitice canonice sunt pozitivi, forma

patratica Q este pozitiv definita.
2) Determinarea bazei B' in care Q are expresia analitica canonica.

Baza B' se cauta de forma
f1 = c1 1 e1
f1 = c1 2 e1 c2 2 e2
f3 = c1 3 e1 c2 3 e2 c3 3 e3
unde
1
e1 0

0
0
e2 1

0
sunt vectorii bazei canonice a spatiului R3.
71
0
e3 0

1
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Coeficientii ci,j se determina din relatiile de mai jos

c1 1
c1 1
a1 1
1
5
1
c1 2 a1 1 a1 2 0

c
a
a
2 2 2 1 2 2 1
1
c1 2 13

c
2 2 5
26
c1 2 0.077
c
2 2 0.192
1
c1 3 a1 1 a1 2 a1 3 0

c
a
a
a
2 3 2 1 2 2 2 3 0
c a
3 3 3 1 a3 2 a3 3 1
3
20
c1 3
1
c
2
20
c
3 3
13

40
c1 3 0.15
c
2
0.05
c 0.325
3 3
Atunci vectorii noii baze sunt

f1 c1 1 e1
f2 c1 2 e1 c2 2 e2
f3 c1 3 e1 c2 3 e2 c3 3 e3
72
c1 1 0.2
Nicolae Danet
1
13
0.077

f2 5 0.192
26 0

0
1
0.2
5
f1 0
0
0 0

Daniel Tudor
3
20
0.15
1
f3
0.05
20
0.325
13

40
Matricea de trecere de la baza canonica la baza B' este matricea formata cu

vectorii determinati mai sus.
C augment f1 f2 f3
1
5
C 0
1 3
13 20
5 1
26 20
0
13
40
0.2 0.077 0.15

C 0 0.192 0.05
0
0
0.325
Verificarea calculelor
1 0 0
5
5
T
C A C 0
0
26
13
0 0
40
1 0 0
5
5
B 0
0
26
13
0 0
40
73
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Forme patratice
Reducerea la expresia analitica canonica a unei forme patratice.
Metoda valorilor proprii
In spatiul euclidian R3 notam
x1
x = x2

x3
si consideram forma patratica
Q x1 x2 x3 = x A x
T
unde A este matricea acestei forme in raport cu baza canonica a spatiului
5 2 2
A 2 6 0
2 0 4
Mai precis, forma patratica are expresia analitica generala
T
x1
x1
Q ( x1 x2 x3) x2 A x2

x3

x3
2
Q ( x1 x2 x3) simplify 5 x1 4 x1 x2 4 x1 x3 6 x2 4 x3
Problema
1) Determinati expresia canonica a formei patratice Q folosind metoda valorilor
proprii.
2) Precizati care este natura formei patratice: pozitiv definita, negativ definita
sau nedefinita ca semn.
3) Determinati baza ortonormata in raport cu care forma patratica Q are
expresia analitica canonica determinata la punctul 1.
74
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Solutie. Expresia analitica canonica

Expresia analitica canonica a formei patratice Q este
2
Q ( x'1 x'2 x'3) = 1 ( x'1) 2 ( x'2) 3 ( x'3)
unde 1, 2, 3 sunt valorile proprii ale matricei A.

Valorile proprii ale matricei A sunt
eigenvals ( A)
8
5

2
Vectorii proprii corespunzatori sunt coloanele matricei
C eigenvecs ( A)
1 1 2
1 0.5 2
2

C 1
0.5 1 2
1 2
2
1
1
1
1 1 1
In continuare determinam vectorii proprii care corespund fiecarei valori proprii si

verificam acest lucru pornind de la definitie.
1 8
1
1
1
1
C 0.5
2
1 1

0
1
1
A C 1 C 0

0
2 5
1
0.5
2
2
1
C
1
1
0
2
2
A C 2 C 0

0
75
3 2
Nicolae Danet
2 2
3
C 2 2

1
Daniel Tudor
0
3
3
A C 3 C 0

0
Matricea C este o matrice ortogonala, adica are proprietatile
1 0 0
T
C C 0 1 0
0
0
1
1 0 0
T
C C 0 1 0
0
0
1
0 0 0
T
1
C C 0 0 0
0
0
0
In consecinta, acesti vectori proprii formeaza o baza ortonormata a spatiului

euclidian R3 in raport cu care forma patratica are matricea
8 0 0
diag ( ) 0 5 0
0 0 2
Notam cu
x'1
x' = x'2

x'3
scrierea unui vector oarecare in raport cu baza formata cu vectorii proprii.

Atunci forma patratica are expresia analitica
T
x'1
x'1
Q ( x'1 x'2 x'3) x'2 diag ( ) x'2

x'3
x'3
2
Q ( x'1 x'2 x'3) simplify 8 x'1 5 x'2 2 x'3
76
Nicolae Danet
Daniel Tudor
Deoarece matricea A are toate valorile proprii pozitive, forma patratica Q este
pozitiv definita.
Verificarea calculelor.
2 0 0
T
C A C 0 8 0
0
0
5
77

Utilizarea Calculatoarelor-Introducere in Mathcad Partea1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Utilizarea Calculatoarelor-Introducere in Mathcad Partea1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII

Bucureti, februarie 2014

Capitolul 1. Mathcad Ghid de utilizare .1

1. MATHCAD Ghid de utilizare

MATHCAD Ghid de utilizare

Pentru a lucra comod in Mathcad se recomanda ca barele Standard,

Afisarea barei Math in momentele redactarii unui document Mathcad este

Cu ajutorul ei se introduc cu usurinta in document operatorii si simbolurile

duce la aparitia barei Calculator

duce la aparitia barei

duce la aparitia barei

Cu ajutorul acestei bare se introduc intr-o foaie de calcul Mathcad: matrice,

duce la aparitia barei

Comanda de evaluare numerica

Comanda de evaluare simbolica

Comanda folosita pentru definirea unei

Definitie globala valabila in intregul fisier.

duce la aparitia barei:

Folosind butoanele acestei bare se introduc in documentele Mathcad operatorii

duce la aparitia barei

Folosind butoanele acestei bare se introduc in documentele Mathcad operatorii

duce la aparitia barei

Butoanele acestei bare se folosesc pentru a introduce in documente cuvintele

duce la aparitia barei

Cu ajutorul acestei bare se introduc in documentele Mathcad literele

Bara Symbolic Keyword

duce la aparitia barei:

Folosind butoanele acestei bare se introduc in documentele Mathcad cuvintele

Exemplul 1. Combinatii de diverse tipuri de regiuni intr-un

Se considera functia de gradul al doilea

Regiune de reprezentare grafica

Lucrul cu regiuni de text

3) Se scrie textul dorit. Mathcad marcheza zona de text inconjurand-o cu un

4) Pentru parasirea zonei de text se da clic in afara acesteia. Chenarul care

MATHCAD - Ghid de utilizare

Folosirea unitatilor de masura

Programul face automat transformare in m, respectiv mp, deoarece este

Acesta setare se face in fereastra Worksheet Options, in tab-ul

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Se trunchiaza numarul de grade la partea intreaga.

In continuare partea fractionara a numarului de grade este transformata in

mmin ( mdeg mdeg_int) 60

Se trunchiaza numarul de minute la partea intreaga.

In final, partea fractionara a numarului de minute este trasformata in secunde

Se rotunjeste numarul de secunde la un numar intreg prin lipsa (daca partea

Transformarea masurii unui unghi din grade sexazecimale in radiani

Petru a transforma masura unghiului in radiani se transforma mai

mdeg_total mdeg msecdeg mmindeg mdeg_total 57.296

Se face apoi transformarea din grade in radiani.

Observatie. Valoarea obtinuta nu este exact un radian deoarece in calculele de

2. ALGEBR LINIAR CU MATHCAD

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Deoarece operatia de introducere a unei matrice se va face foarte frecvent, se

Dupa complerare se tasteaza Enter sau se da clic cu mouse-ul pe unul dintre

4. Se completeaza pozitiile marcate cu valori numerice. Trecerea de la o pozitie la

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

iar elementele primei coloane au indicii

Scrierea elementelor unei matrice cu litera mica corespunzatoare

Schimbarea originii indicilor

Acest mod de schimbare a indicilor se face fara ca in pagina documentului sa

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Adunarea, scaderea si inmultirea matricelor folosesc

La inmultirea a doua matrice A(m,n) cu B(n,p) trebuie se tina seama ca

Daca elementele matricei date sunt numere compleze se poate determina