Sunteți pe pagina 1din 81

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII

BUCURETI
Departamentul de Matematic i Informatic

Nicolae Dne
Dan Caragheorgheopol

Daniel Tudor

UTILIZAREA CALCULATOARELOR
Introducere n Mathcad

Bucureti 2014

Prefa
De ce acest titlu?
Titlul crii, Utilizarea calculatoarelor, preia denumirea cursului existent n
planul de nvmnt al anului nti de la facultatea "Ci Ferate, Drumuri i Poduri"
din Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti. Cum un calculator se poate
folosi n foarte multe domenii de activitate, acest titlul general impune o precizare:
cartea este o introducere n utilizarea programului Mathcad 1. Ea reflect
experiena dobndit de autori n iniierea studenilor din anul nti n utilizarea
acestui program.
Cui se adreseaz aceast carte?
Cartea nu este o prezentare complet a tot ceea ce poate face programul Mathcad.
Ea se adreseaz studenilor din primul an de facultate din nvmntul superior
tehnic, pe care i iniiaz n folosirea programului Mathcad pentru efectuarea
calculelor numerice sau simbolice i rezolvarea problemelor matematice pe care le
ntlnesc la celelalte discipline de studiu.
Ce conine cartea?
Dup o scurt prezentare a interfeei Mathcad fcut n capitolul 1, cititorul este
iniiat n capitolele 2 i 3 asupra modului n care se poate folosi programul
Mathcad pentru rezolvare problemelor de "Algebr liniar" sau "Analiz
matematic". Capitolul 4 este consacrat graficii n Mathcad. n capitolul 5 sunt
prezentate posibilitile de calcul simbolic ale acestui program. Capitolele 6 i 7
sunt dedicate rezolvrii numerice sau simbolice a ecuaiilor i sistemelor de ecuaii
neliniare folosind Mathcad. O scurt introducere n posibilitile de programare n
Mathcad este fcut n capitolul 8. n final, n capitolele 9 i 10, sunt propuse
subiecte pentru aplicaiile practice i teste de verificare.
Ce versiune de Mathcad este recomandat?
Toate programele Mathcad care au stat la baza scrierii acestei crii au fost
realizate n Mathcad, versiunea 14. Cu mici excepii, ele pot funciona i n
Mathcad 11, dac sunt scrise n aceast versiune. De fapt, majoritatea programelor
1

Mathcad este marc nregistrat a firmei PTC (Parametric Technology Corporation), 140 Kendrick Street,
Needham, MA 02494 USA, http://www.ptc.com/product/mathcad/.

au fost scrise iniial n Mathcad 11.2a, una dintre cele mai bune i stabile versiuni
de Mathcad, i apoi transformate n versiunea 14. Diferenele ntre cele dou
versiuni pot s apar la programele care folosesc calculul simbolic, deoarece
Mathcad pn la versiunea 11 a folosit procesorul de calculul simbolic de la
Maple iar ncepnd cu versiunea 12 a trecut la MuPad. Pentru scrierea
programelor n Mathcad autorii recomand versiunile 14, mai precis 14.03, sau 15.

Bucureti, februarie 2014

Autorii

ii

CUPRINS

Capitolul 1. Mathcad Ghid de utilizare .1


Capitolul 2. Algebr liniar cu Mathcad ....15
Capitolul 3. Analiz matematic cu Mathcad 78
Capitolul 4. Grafic n Mathcad ...109
Capitolul 5. Calcul simbolic n Mathcad ..135
Capitolul 6. Rezolvarea ecuatiilor i inecuaiilor n Mathcad ..162
Capitolul 7. Rezolvarea sistemelor de ecuatii neliniare n Mathcad 181
Capitolul 8. Programare n Mathcad 207
Capitolul 9. Probleme pentru seminar ..220
Capitolul 10. Teste de verificare ..241
Bibliografie ..248

iii

1. MATHCAD Ghid de utilizare

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

MATHCAD Ghid de utilizare

Ecranul Mathcad

Pentru a lucra comod in Mathcad se recomanda ca barele Standard,


Formatting, Math, Status si Ruler sa fie afisate. Pentru aparitia acestora se
deschide meniul View si se selecteaza afisarea acestora, asa cum se vede in
figura de mai jos.

Afisarea barei Math in momentele redactarii unui document Mathcad este


obligatorie.

Cu ajutorul ei se introduc cu usurinta in document operatorii si simbolurile


Mathcad.
Apasarea butoanelor acestei bare duce la aparitia unor submeniuri (toolbars) care
contin operatori sau simboluri grupate pe domenii de utilizare.
In continuare vom prezenta, pe scurt, aceste submeniuri ale barei Math.

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Bara Calculator
Apasarea butonului

duce la aparitia barei Calculator

Bara Graph
Apasarea butonului

duce la aparitia barei

Butoanele care apar pe aceasta bara folosesc pentru crearea graficelor 2-D sau
3-D in Mathcad.

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Bara Matrix
Apasarea butonului

duce la aparitia barei

Cu ajutorul acestei bare se introduc intr-o foaie de calcul Mathcad: matrice,


elemente de matice, indici de elemente etc.
Pictogramele barei se folosec pentru a calcula inversa si determinantul unei
matrice, podusul scalar si vectorial a doi vectori etc.

Bara Evaluation

Apasarea butonului

duce la aparitia barei

Evaluate numerically =

Comanda de evaluare numerica


1

x dx 0.5
0
Evaluate Simbolically CTRL + .

Comanda de evaluare simbolica


2

x
x dx
2

1
x dx
2
0

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Definition :

Daniel Tudor

Comanda folosita pentru definirea unei


functii, atribuirea unei valori numerice unri
variabile etc
2

f ( x) x x 1

Global Definition ~

z 3

Definitie globala valabila in intregul fisier.


De exemplu

ORIGIN 1

Bara Calculus
Apasarea butonului

duce la aparitia barei:

Folosind butoanele acestei bare se introduc in documentele Mathcad operatorii


pentru calculul derivatelor, integralelor, sumelor, produselor, limitelor si
simbolul plus infinit.

Bara Boolean
Apasarea butonului

duce la aparitia barei

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Folosind butoanele acestei bare se introduc in documentele Mathcad operatorii


logici relationali.

Bara Programming
Apasarea butonului

duce la aparitia barei

Butoanele acestei bare se folosesc pentru a introduce in documente cuvintele


cheie ale limbajului de programare de care dispune Mathcad-ul.

Bara Greek
Apasarea butonului

duce la aparitia barei

Cu ajutorul acestei bare se introduc in documentele Mathcad literele


alfabetului grec.
Pentru a simplifica introducerea literelor grecesti Mathcad-ul dispune de
urmatoarea facilitate: se scrie litera latina corespunzatoare si apoi se tasteaza
CRTL + G.

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Bara Symbolic Keyword


Apasarea butonului

duce la aparitia barei:

Folosind butoanele acestei bare se introduc in documentele Mathcad cuvintele


cheie pentru calculul simbolic.
Structura unui document Mathcad
Un document Mathcad este o combinatie de regiuni de:
1) text
2) formule
3) calcule numerice
4) calcule simbolice
5) grafice.
Pentru ca regiunile sa fie vizibile se deschide meniul View si se selecteaza
optiunea Regions.

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Exemplul 1. Combinatii de diverse tipuri de regiuni intr-un


document Mathcad
Acest exemplu ne permite sa ilustram cum se pot combina diferitele tipuri de
regiuni intr-un document Mathcad.
Regiune de text

Se considera functia de gradul al doilea

Regiune de formule

f ( x) x 3 x 2

Regiune de text

Se cere:
a) Valorile functiei date in punctele x1 = -3.5 si
x2 = 4.123
b) Determinati solutiile ecuatiei atasate f(x) = 0.
c) Reprezentati grafic pe intervalul [-0, 3] functia
data.

Regiune de calcule
numerice

f ( 3.5 ) 24.75

Regiune de formule

x 3 x 2 = 0

Regiuni de calcule
simbolice

has solution(s)

x2 4.123
2

1

2

f ( x2) 6.63

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Regiune de reprezentare grafica


2
1
f ( x)
0

1
x

Lucrul cu regiuni de text


Regiunile de text sunt folosite pentru a introduce in documentele Mathcad texte
explicatie asupra calculelor si reprezentarilor grafice care se fac in documentul
respectiv.
Crearea unei regiuni de text
1) Se da clic intr-o zona libera a documentului in care se doreste aparitia
zonei de text.
2) Se deschide meniul Insert si se da comanda Text Region sau se tasteaza
ghilimele ("). Mathcad deschide o zona de text in care cursorul se transforma
in reper de inserare de culoare rosie.

3) Se scrie textul dorit. Mathcad marcheza zona de text inconjurand-o cu un


chenar. Pe masura ce textul este scris, reperul de inserare se deplaseaza spre
drepta si zona de text creste.

4) Pentru parasirea zonei de text se da clic in afara acesteia. Chenarul care


marca zona dispare.
Observatie. Parasirea zonei de text nu se poate face tastand Enter.
Se poate parasi, totusi, o zona de text folosind tastatura in doua moduri:
1) Tastand combinatia Ctrl + Shift + Enter.
2) Apasand in mod repetat una dintre tastele sageti.

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

MATHCAD - Ghid de utilizare

Folosirea unitatilor de masura


Exemplul 1
Un paralelipiped dreptunghic are urmatoarele dimensiuni:
L := 20m

l := 15m

h := 80cm

Perimbaza := 2 ( L + l)

Perimbaza = 70 m

Ariabazei := L l

Ariabazei = 300 m

Volumul := L l h

Volumul = 2.4 10 L

2
5

Ldiagpara :=

L +l +h

Ldiagbaza :=

L +l

Ldiagpara = 25.013 m
Ldiagbaza = 25 m

Exemplul 2
Un cerc are raza egala cu 50 cm. Determinati lungimea si aria cercului si
exprimati rezultatul in metri, respectiv metri patrati.
R := 50cm
L := 2 R

L = 3.142 m

A = 0.785 m

A := R

Programul face automat transformare in m, respectiv mp, deoarece este


setat sa folosesca Sistemul International de unitati de masura.

10

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Acesta setare se face in fereastra Worksheet Options, in tab-ul


Unit System.

11

Daniel Tudor

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Calcul matriceal
Trasformarea masurii unui unghi din radiani in grade sexazecimale
In Mathcad masura unui unghi se obtine in radiani. De multe ori avem nevoie de
a exprima acesta masura in grade, minute si secunde sexazecimale. In continuare
vom arata cum se poate face aceasta transformare si transformarea inversa.
Notatii folosite:
mung - masura unghiului (cand unitatea de masura este specificata dupa masura
unghiului)
mrad - masura unghiului in radiani
mdeg - numarul de grade din mausura unghiului in grade, minute si secunde
mmin - numarul de minute din masura unghiului in grade, minute si secunde
msec - numarul secundelor din masura unghiului in grade, minute si secunde
Fie dat un unghi a carei masura este
mung 1rad
Transformarea in grade se poate face prin doua metode:
a) folosind facilitatile pe care le ofera Mathcad pentru transformarea unitatilor de
masura.
b) direct, scriind formula de calcul pentru transformare.
a) Pentru a utiliza prima metoda se da click pe rezultatul obtinut si in locul
marcat care apare in partea dreapta a rezultatului se completeaza noua unitate
de masura deg (degree = gradul sexazecimal).
mung 57.296 deg
b) Se scrie firmula de transformare din radiani in grade sexazecimale
mrad 1
mdeg mrad

180

mdeg 57.296

Se trunchiaza numarul de grade la partea intreaga.


mdeg_int trunc ( mdeg)

mdeg_int 57

In continuare partea fractionara a numarului de grade este transformata in


minute.

12

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

mmin ( mdeg mdeg_int) 60

Daniel Tudor

mmin 17.747

Se trunchiaza numarul de minute la partea intreaga.


mmin_int trunc ( mmin)

mmin_int 17

In final, partea fractionara a numarului de minute este trasformata in secunde


msec ( mmin mmin_int) 60

msec 44.806

Se rotunjeste numarul de secunde la un numar intreg prin lipsa (daca partea


fractionara este strict mai mica decat 0.5) sau prin adaos (daca partea fractionara
este mai mare sau egala cu 0.5).
msec_int round ( msec)

msec_int 45

mrad 1

In concluzie,
unghi de

mdeg_int 57

are
grade

mmin_int 17 minute
msec_int 45

secunde

Transformarea masurii unui unghi din grade sexazecimale in radiani


Fie un unghi care are

mdeg 57
mmin 17

grad
e
minute

msec 45

sec

Petru a transforma masura unghiului in radiani se transforma mai


intai totul in grade
msecdeg

msec
60 60

msecdeg 0.013

mmindeg

mmin
60

mmindeg 0.283

mdeg_total mdeg msecdeg mmindeg mdeg_total 57.296

13

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Se face apoi transformarea din grade in radiani.


mrad mdeg_total

180

mrad 1.000000939340584

Observatie. Valoarea obtinuta nu este exact un radian deoarece in calculele de


mai sus numarul de secunde a fost aproximat prin adaos.

14

2. ALGEBR LINIAR CU MATHCAD

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Calcul matriceal
Introducerea matricelor
Mathcad are predefinite functiile uzuale pentru calculul matriceal. Matricele
care au n linii si o singura coloana se numesc vectori.
Pentru introducerea unei matrice intr-un document Mathcad se parcurg etapele:
1. Se da clic cu mouse-ul sau, cu ajutorul tastelor sageti, se face deplasarea
cursorului in forma de cruce in locul din document in care se doreste sa fie
introdusa matricea.
2. Se tasteaza numele matricei urmat de operatorul de definire (atribuire).
A
3. Se deschide meniul Insert si se da comanda Matrix sau se apasa butonul
corespunzator de pe bara Matrix.

16

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Deoarece operatia de introducere a unei matrice se va face foarte frecvent, se


recomanda retinerea comenzii de introducere a unei matrice folosind tastatura:
Ctrl+M.
Ca urmare, pe ecran apare fereastra de dialog Insert Matrix in care se
completeaza campurile care solicita numarul de linii (Rows) si de coloane
(Columns) ale matricei ce urmeaza a fi introdusa. Valorile implicite ale acestora
sunt 3 si 3.

Dupa complerare se tasteaza Enter sau se da clic cu mouse-ul pe unul dintre


butoanele Insert sau OK ale ferestrei Insert Matrix. In document este
inserata macheta matricei.

4. Se completeaza pozitiile marcate cu valori numerice. Trecerea de la o pozitie la


alta se face cu ajutorul tastei Tab sau folosind mouse-ul si dand clic pe fiecare
pozitie.

3 6 8
A 5 7
2

10

12
9

17

Dan Caragheorghepol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Operatii cu matrice
Elementele unei matrice. Indici
Fie matricea

1 2 3
A 4 5 6

7 8 9
Elementele matricei sunt variabile indexate de forma Ai,j. Indicii se scriu desparti
de virgula si au valoarea initiala implicita zero.
Scrierea la nivel de indice se face tastand [ (paranteza dreapta deschisa)
sau folosind butonul xn aflat pe bara Matrix. De exemplu, elementele
primei linii sunt
A0 0 1

A0 1 2

A0 2 3

iar elementele primei coloane au indicii


A0 0 1

A1 0 4

A2 0 7

Scrierea elementelor unei matrice cu litera mica corespunzatoare


numelui acesteia
Pentru ca elementele matricei A sa poata fi scrise cu litera mica a se defineste
a A
Atunci avem
a0 0 1

a0 1 2

a0 2 3

Schimbarea originii indicilor


Schimbarea originii indicilor de la zero la unu se face in ferestra Worksheet
Options...
Pentru aparitia acesteia se da comanda Worksheet Options din meniul Tools.
De regula, la aparitia acestei ferestre functia Built-In Variables este activa si
rubrica Array Origin (ORIGIN) este vizibila. Aici se face schimbarea
inlocuind pe 0 cu 1.

18

Dan Caragheorghepol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Acest mod de schimbare a indicilor se face fara ca in pagina documentului sa


apara o mentiune expresa despre modificarea facuta. Uneori este preferabil ca
aceasta modificare sa fie vizibila in document. Pentru acesta se recomanda ca la
inceputul documentului sa se faca schimbarea valorii parametrului ORIGIN de la 0
la 1 scriind explicit instructiunea de atribuire a valorii 1.
ORIGIN 1
Pentru ca efectul acestei instructiuni sa se manifeste in intreg documentul ea
trebuie plasata ca prima instructiune in document.
O alta posibilitate este folosirea instructiunii de definire globala, care poate fi
amplasata oriunde in document.
ORIGIN 1
Observatie. Locul marcat (patratul negru) de langa numarul 1 arata ca in acest
caz instructiunea nu functioneaza fiind selectata optiunea "Disable Evaluation" .
Pentru a schimba acesta optiune in "Enable Evaluation" se selecteaza regiunea si
se da click cu butonul drept al mouse-ului pentru aparitia meniului contextual
unde apare aceasta.

19

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Calcul matriceal

Operatii cu matrice
Mathcad permite efectuarea tuturor operatiilor posibile cu matrice.
Pentru exemplificare consideram matricele A, B si C definite mai jos.

1 3 2
9 8 7
A 6 5 4 B 6 5 4

8 9 7
3 2 1

2 1
C 4 3

6 5

Adunarea, scaderea si inmultirea matricelor folosesc


operatorii uzuali

8 5 5
AB 0 0 0

5
7
6

10 11 9
A B 12 10 8

11
11
8

26 20
A C 56 41

94
70

La inmultirea a doua matrice A(m,n) cu B(n,p) trebuie se tina seama ca


numarul de coloane din prima matrice sa fie egal cu numarul de linii din
matricea a doua. Rezultatul, matricea C, este o matricea de tipul (m,p).
Simbolic scriem A(m,n)*B(n,p) = C(m,p)
La ridicarea la puterea m (m numar intreg) a unei matrice patratice A se va tine
sema de urmatoarele reguli:
Daca m = 0, se obtine matrice unitate.
Daca m = 1, se obtine matricea A.
Daca m = -1, se obtine inversa matricei A.
Daca m 2, se obtine puterea m a matricei A.
Daca m 2, se obtine puterea |m| a inversei matricei A.
Pentru obtinerea operatorului de ridicare la putere a unei matrice (la fel ca la
numere) se tasteaza Shift+6. Ca efect se obtine plasarea pozitiei marcate la nivel
de indice superior: A

1 0 0
A 0 1 0

0 0 1
0

1 3 2
A 6 5 4

8 9 7
1

20

0.333 1 0.667
3.333 3 2.667

4.667 5 4.333

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

35 36 28
2
A 68 79 60

118
132
101

Daniel Tudor

6.667
5.778
6.556
2
A 23.556 25.667 21.778

38.444

41.333
35.222

Pentru calculul determinantului unei matrice patratice se apasa butonul |x| aflat
pe bara Matrix (in cazul determinantului unei matrice se poate folosi si butonul
|x| din meniul Calculator) sau se tasteaza Shift+\. Pe ecran apare simbolul
determinantului in Mathcad, care are in interior o pozitie marcata ce trebuie
completata cu numele matricei.
A 3
Pentru determinarea transpusei unei matrice se scrie numele matricei si se
tasteaza Ctrl+1 sau se apasa butonul MT aflat pe bara Matrix.

2 1
C 4 3

6
5

2 4 6

1 3 5

Daca elementele matricei date sunt numere compleze se poate determina


matricea conjugata, adica matricea care are toate elementele egale cu
conjugatele numerelor complexe din matricea data. Matricea conjugata se
obtine tastand dupa numele ei ". De exemplu, fie

1 2 i i 1 2 i

3i
1
4

Atunci

1 2i i 1 2i
D

4 3 i 1

Inmultirea unei matrice cu un numar real r foloseste simbolul obisnuit de


inmultire.
De exemplu

3 9 6
3 A 18 15 12

24
27
21

Pentru a aduna un numar real r la toate elementele unei matrice se scrie A


+ r si nu A +rU, unde U este matricea care are toate elementele egale cu 1.

21

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

De exemplu

1 3 2
A 6 5 4

8
9
7

3 5 4
A 2 8 7 6

10
11
9

1 1 1
U 1 1 1

1
1
1

3 5 4
A 2 U 8 7 6

10
11
9

in loc de

22

Daniel Tudor

Dan Caragheorghepol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Calcul matriceal
Operatii cu vectori
Vectorii n dimensionali sunt matrice cu n linii si o singura coloana. Prin urmare,
toate operatiile prezentate pentru matrice se pot utiliza si pentru vectori.
In plus, pentru vectori se adauga unele operatii specifice acestora:
produsul scalar
calculul normei euclidiene
produsul vectorial (numai pentru vectorii cu trei componente).
Fie x si y doi vectori din R4.

ORIGIN 1

x1
x2
x
x3
x4

y1
y2
y
y3
y4

Produsul scalar al celor doi vectori este definit prin formula


x y
Pentru a calcula produsul scalar al celor doi vectori in Mathcad se da
comanda obisnuita de inmultire de la tastatura: SHIFT + *.
Nu este neaparat nevoie sa se dea acesta comanda existenta pe
bara Matrix.
Norma euclidiana a vectorului x este egala cu radical din produsul scalar:
x =

x x

Pentru un vector x, real sau complex, norma euclidiana este egala cu radical din
suma patratelor modulelor componentelor vectorului x. Daca vectorul x este real,
atunci nu mai este nevoie de a modul elementelor deoarece patratul unui numar
real este egal cu patratul modulului sau.
x

23

Dan Caragheorghepol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Pentru calculul normei euclidiene Mathcad foloseste operatorul care are aceeasi
forma grafica cu cel folosit pentru calculul valorii absolute a unui numar real sau
complex sau pentru calculul determinantului unei matrice patratice. Trebuie
precizat ca nu trebuie folosit operatorul din meniul Matrix (acesta fiind folosit
exclusiv de Mathcad pentru calculul determinantului unei matrice), ci doar cel
din meniul Calculator. De la tastatura combinatia de taste SHIFT+\ este
functionala atat pentru calculul normei euclidiene a unui vector, cat si pentru
determinantul unei matrici.

Observatie.
1. Daca pozitia marcata este completata cu o matrice patratica se calculeaza
determinantul acesteia.
2. Daca in pozitia marcata se scrie numele unui vector atunci se calculeaza norma
euclidiana a acestuia (cu conditia ca operatorul cu forma grafica anterioara sa fie
din meniul Calculator sau de la tastatura).
3. Daca pozitia marcata se completeaza cu un numar real sau complex atunci se
va calcula modulul acelui numar(cu conditia ca operatorul cu forma grafica
anterioara sa fie din meniul Calculator sau de la tastatura).
De exemplu
1 2 7
A 5 3 1

0
6
9

A 267 este valoarea determinantului matricei A

2
w 4

5
w 5

este valoarea normei euclidiane a vectorului x

Pentru numere reale sau complexe cu acelasi operator se calculeaza modulul,


dupa cum se poate vedea mai jos:
a 21.345

a 21.345

z 4 3 i

24

z 5

Dan Caragheorghepol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Produsul vectorial se poate calcula numai pentru vectorii din R3. Rezultatul
este tot un vector din R3. Dati vectorii din R3

x1

x x2
x
3

y1

y y2
y
3

produsul lor vectorial este un vector din R3, notat


xy
care are componentele
x y
Pentru calculul produsului vectorial Mathcad are un operator
specific

al carui buton se afla pe bara Matrix.

Acest operator se poate introduce si de la tastatura tastand Ctrl+8.


Exemplul 1.
Se dau vectorii

1
a 2

3

4
b 5

6

1
c 2

5

Calculati:
1) Produsul scalar si produsul vectorial dintre vectorii a si b.
2) Masura unghiului dintre vectrorii a si b.
3) Aria paralelogramului si aria triunghiului determinat de vectorii a si b.
4) Volumul paralelipipedului determinat de vectorii a,b si c.
Solutie.
1) Produsul scalar

a b 32

25

Dan Caragheorghepol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

3
ab 6

3

2) Produsul vectorial

3) Cosinusul unghiului dintre vectorii a si b


cosab

a b
a b

cosab 0.975
acos ( cosab)

Masura unghiului dintre vectorii a si b

0.226

Masura unghiului se determina implicit in radiani.


Pentru transformarea in grade sexazecimale se foloseste posibilitatea
Mathcad-ului de a face transformari de unitati de masura. In acest scop, se
da click pe rezultatul obtinut si in locul marcat care apare in partea dreapta a
rezultatului se completeaza noua unitate de masura deg (degree = gradul
hexazecimal).
12.933 deg
3) Aria paralelogramului determinat de vectorii a si b este egala cu norma
produsului vectorial dintre cei doi vectori. Deci
APab a b

APab 7.348

Aria triunghiului determinat de vectorii a si b este jumatate din aria


paralelogramului, deci
ab
ATab 3.674
2
4) Volumul paralelipiledului determinat de vectorii a, b si c este egal cu valoarea
absoluta a produsului mixt dintre cei trei vectori.
ATab

Vabc a ( b c)

26

Vabc 30

Dan Caragheorghepol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Cazul vectorilor cu componente complexe


Daca vectorii u si v au componente complexe

u1

u = u2
u
3

v1

v = v2
v
3

atunci produsul scalar este definit prin formula

u v = u1 v1 u2 v2 u3 v3
iar norma este data de relatia
u =

u u

De exemplu, fie vectorii

1 2 i
u 3

2i

Atunci produsul scalar este

i
v 2 3 i

u v 2 11i

u1 v1 u2 v2 u3 v3 2 11i

Produsul scalar complex este anticomutativ. Aceasta inseamna ca daca in


produsul scalar se schimba ordinea factorilor atunci se obtine numarul complex
conjugat.
v u 2 11i

v1 u1 v2 u2 v3 u3 2 11i
Norma vectorului u are valoarea
u 4.359

u1 u1 u2 u2 u3 u3 4.359
ORIGIN 1

27

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Calcul matriceal
Extragerea coloanelor, liniilor si a submatricelor dintr-o matrice
Pentru a extrage o coloana dintr-o matrice data se foloseste butonul

de pe bara Matrix.
Coloanele unei matrice sunt indexate cu indici superiori incadrati de
paranteze unghiulare.
Pentru a scrie un astfel de indice cu ajutorul tastaturii se tasteaza Ctrl+6.
De exemplu, coloanele matricei
1 2 3
A 4 5 6

7
8
9

sunt
ORIGIN 1

1
1
A 4

7

2
2
A 5

8

3
3
A 6

9

Pentru extragerea liniilor se transpune matricea data, se extrag coloanele


matricei transpuse AT care se transpun din nou. Pentru transpunerea unei
matrice folosind tastatura se foloseste comanda CTRL+1.

A
T

1T

( 1 2 3)

A
T

2T

( 4 5 6)

A
T

3T

( 7 8 9)

Reciproc, daca se dau mai multi vectori cu ajutorul lor se poate obtine o
matrice, care are drept coloane vectorii dati. Pentru aceasta operatie se foloseste
functia din Mathcad numita augment.
De exemplu, fie vectorii

1
a 2

3

4
b 5

6

7
c 8

9

28

10
d 11

12

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Cu acestia se poate forma matricea


M augment ( a b c d)

1 4 7 10
M 2 5 8 11

3
6
9
12

1
1
M 2

3

4
2
M 5

7
3
M 8

10
4
M 11

12

O alta metoda de a obtine o matrice din mai multi vectori este aceea de a da
vectorilor acelasi nume si de a folosi indicii superiori.

1
1
z 2

3

4
2
z 5

7
3
z 8

10
4
z 11

12

Matricea obtinuta are numele z.

1 4 7 10
z 2 5 8 11

3 6 9 12
Extragerea unei submatrice dintr-o matrice
Functia submatrix(M,ir,jr,ic,jc) extrage din matrice M o submatrice care
contine liniile de la ir la jr si coloanele de la ic la jc.
De exemplu, fie matricea

6
M
11

16

9 10
4

12 13 14 15

17 18 19 20

29

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Atunci

8 9 10
submatrix ( M 2 4 3 5) 13 14 15

18
19
20

Daca se inverseaza indicii ir cu jr sau ic cu jr se schimba ordinea liniilor sau a


coloanelor.

18 19 20
submatrix ( M 4 2 3 5) 13 14 15

8 9 10
10 9 8
submatrix ( M 2 4 5 3) 15 14 13

20
19
18

Exemplu
Fie matricea

ORIGIN 1

4
A
3

4 3 2

5 3 2
4 5 2

a A

3 4 5

Calculati valorile minorilor principali ai matricei A.


1 a1 1

1 5

2 submatrix ( A 1 2 1 2)

2 9

3 submatrix ( A 1 3 1 3)

3 24

4 A

4 84

30

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Calcul matriceal - Exercitii


Operatii cu matrice
1. Se dau matricele

1 2 5
A 3 4 7

6 9 8

8 2
C 3 5

1 4

2 7 5
B 3 2 1

4 6 9
i
2 3 i
3i

2 4 3 i 7

Determinati valorile expresiilor matriceale


3

3 A 2 B
T

C B

( A B) C

A C

T
D D

A 2 B 2

Solutie.

996 359 1566


3 A 2 B 1082 409 1610

2369 2453 2335


3

0.269 0.179 0.005


0.065 0.155 0.068

0.173 0.025 0.018

29 56 46

5 20 51

C B

35 43
( A B) C 58 50

36 99
7 32
A C 29 42

13 25

T
D D

24

5 27i

A 2 B 2 202925

31

5 27i
78

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

2. Se dau vectorii din R3

2
x 3

7

5
y 3

1

2
z 1

2

Calculati:
a) Produsul scalar dintre vectorii x si y.
b) Produsul vectorial al vectorilor y si z (in aceasta ordine)
c) Norma euclidiana a vectorului x.
Solutie.
x y 8

7
y z 12

x 7.874

3. Se dau vectorii din C3

2 i
v i

1i
w 2

Calcalati produsul scalar dintre vectorii v si w si normele


acestor vectori.

Solutie.
v w 12 8i
v 4
w 4.359

32

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Rezolvarea sistemelor liniare


Forma matriceala a unui sistem liniar
Fie sistemul de n ecuatii liniare cu n necunoscute
a1 1 x1 a1 2 x2 .... a1 n xn = b1
a2 1 x1 a2 2 x2 .... a2 n xn = b2
...............................................
............
an 1 x1 an 2 x2 .... an n xn = bn
Pentru rezolvarea sistemului in Mathcad acesta trebuie scris sub forma matriceala

a1 1

a2 1
....

an 1

a1 2 .... a1 n x1

b1

a2 2 .... a2 n
x2 = b2
.... .... .... .... ....

an 2 .... an n xn bn

sau
A x = b
unde
A este matricea sistemului;
x este vectorul necunoscutelor;
b este vectorul termenilor liberi.
a1 1 a1 2 .... a1 n

a2 1 a2 2 .... a2 n

A
.... .... .... ....

an 1 an 2 .... an n

x1
b1


x2
b2
x b
....
....


xn
bn

Rezolvarea sistemelor liniare nesingulare


1. Utilizarea functiei lsolve
Determinarea solutiei unui sistem de n ecuatii liniare cu n necunoscute
Ax = b,

33

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

unde A este o matrice patratica nesingulara se poate face in Mathcad folosind


functia lsolve(A,b)
Exemplul 1. Fie sistemul de ecuatii
liniare
5 x1 3 x2 6 x3 = 15
2 x1 8 x2 7 x3 = 17
4 x1 x2 9 x3 = 19
Pentru rezolarea sa scriem matricea sistemului A si vectorul
termenilor liberi b.
5 3 6
15
A 2 8

b 17

1
9


19

Calculam determinantul matricei A pentru a vedea daca matricea


este nesingulara.
A 713
Deoarece determinantul matricei A este nenul, sistemul are solutie unica.
Se defineste solutia:

x lsolve ( A b)

Se calculeaza solutia:

3
x 2

1

Verificarea solutiei:

0.000000000000000
A x b 0.000000000000000

0.000000000000000

2. Utilizarea matricei inverse. Calcul numeric


Daca matricea A este nesingulara, atunci exista matricea inversa A-1 si solutia
sistemului este data de formula
1

x= A

34

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Exemplul 2. Fie sistemul de ecuatii liniare


5 x1 3 x2 6 x3 = 15
2 x1 8 x2 7 x3 = 17
4 x1 x2 9 x3 = 19
Pentru rezolarea sa scriem matricea sistemului A si vectorul termenilor liberi b.

5 3 6
A 2 8 7

1
9

15
b 17

19

Calculam determinantul matricei A pentru a vedea daca matricea este inversabila.


A 713
Deoarece determinantul matricei A este nenul, matricea A este inversabila si
solutia sistemului este data de formula
1

x A
Deci

3
x 2

1

Verificare

0.000
A x b 0.000

0.000

Observatii.
10-15 inseamna "practic zero" sau "zero Mathcad".
Deoarece in calculul matricei inverse se fac mai multe erorii de rotujire decat
cele care se fac in metoda de rezolvare folosita de functia lsolve, se recomanda
ca sistemele liniare sa fie rezolvate cu lsolve si nu prin inversarea maticei.

35

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

3. Utilizarea matricei inverse. Calcul simbolic


Exemplul 3. Fie sistemul de ecuatii liniare in care termenii liberi sunt variabile
reale si nu numere.
5 x1 3 x2 6 x3 =
2 x1 8 x2 7 x3 =
4 x1 x2 9 x3 =
Pentru rezolvare se procedeaza ca mai sus, dar in locul comenzii de calcul
numeric se da comanda de calcul simbolic.

5 3 6
A 2 8 7

1
9

Calculam determinantul matricei A pentru a vedea daca matricea


este inversabila.
A 713
Deoarece determinantul matricei A este nenul, matricea A este inversabila si
solutia sistemului este data de formula
1

s A

Pentru determinarea solutiei se da comanda de calcul simbolic (CRTL + . )

3 21 79
31
713
713

31 31 31
2 17 30

713
31
713

Verificarea solutiei.

0
A s b 0

0

36

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Observatie. Deoarece procesorul numeric si cel simbolic al Mathcad-ului


folosesc methode diferite de calcul se recomanda ca in acelasi document
Mathcad sa nu se amestece cele doua tipuri de calcul.

37

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Rezolvarea sistemelor liniare


Rezolvarea unui sistem patratic liniar si omogen
Orice sistem liniar si omogen de n ecuatii cu n necunoscute
a1 1 x1 a1 2 x2 .... a1 n xn = 0
a2 1 x1 a2 2 x2 .... a2 n xn = 0
...............................................
............
an 1 x1 an 2 x2 .... an n xn = 0
sau, scris matriceal,

a1 1

a2 1
....

an 1

a1 2 .... a1 n x1


a2 2 .... a2 n
x2 =
.... .... .... ....

an 2 .... an n xn

0

0
....

0

A x = 0
admite intotdeauna solutia nula x = 0.
Daca determinantul sistemului este nenul, sigura solutie a sistemului este
solutia nula.
Daca determinatul sistemului este nul, sistemul admite si solutii diferite de
solutia nula.
Solutia admisa va depinde de un numar de parametrii egal cu diferenta
dintre dimensiunea matricei sistemului si rangul ei.
Determinarea solutiilor diferite de solutia banala se poate face in Mathcad
folosind functia rref.
Exemplul 1
Fie sistemul liniar si omogen
x 2y 3z = 0
2x 6y 11z = 0
x 2y 7z = 0

38

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

1 2 3
Matricea sistemului este A 2 6 11

1 2 7
Calculam determinntul ei

A 0

Deoarece matricea este singulara (i.e., determinantul ei este egal cu zero)


sistemul admite si solutii diferite de solutia nula: x = 0, y = 0, z = 0.
Pentru a vedea numarul de parametri de care depinde solutia se calculeaza
rangul matricei A
rank ( A) 2
si se scade din dimensiunea matricei
nr_par cols ( A) rank ( A) nr_par 1
In concluzie, solutia sistemului depinde de un parametru real. Notam cu R
forma redusa a matricei A obtinute cu ajutorul functiei rref din Mathcad.

R rref ( A)

1 0 2
R 0 1 2.5

0
0
0

Forma matricei reduse arata ca primele doua coloane sunt liniar independenete
iar necunoscutele x si y sunt necunoscute principale. Notam necunoscuta
secundara z cu si trecem termenii care o contin in membrul drept. Atunci
solutia sistemului este functie de parametrul si este data de formula
ORIGIN 1

0
3
S ( ) R 0

2
5
S ( )
2

39

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

0
A S ( ) 0

0

Verificare

Exemplul 2
In acest exemplu dorim sa rezolvam sistemul liniar si omogen
xyz=0
2 x 2 y 2 z = 0
3 x 3 y 3 z = 0

Matricea sistemului

1 1 1
A 2 2 2 are determinantul nul

3 3 3

A 0

Numarul de parametri de care va depinde solutia nenula a sistemului este


nr_par cols ( A) rank ( A)

nr_par 2

Determinarea solutiei se face folosind rref. Forma redusa a matricei A


determinata cu rref este:
R rref ( A)

1 1 1
R 0 0 0

0 0 0

Forma matricii reduse R arata ca necunoscuta x este necunoscuta principala, iar


necunoscutele y si z sunt necunoscute secundare. Notand necunoscuta y cu si
necunoscuta z cu , se obtine solutia sistemului ca functie de si de forma
urmatoare:

0
2
3
sol ( ) R R

40

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR


sol ( )

Verificare

0
A sol ( ) 0

0

41

Daniel Tudor

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Rezolvarea sistemelor liniare


Rezolarea sistemelor dreptunghiulare de m ecuatii cu n necunoscute
Fie sistemul de m ecuatii liniare cu n necunoscute
a1 1 x1 a1 2 x2 .... a1 n xn = b1
a2 1 x1 a2 2 x2 .... a2 n xn = b2
...............................................
............
am 1 x1 am 2 x2 .... am n xn = bm
scris sub forma matriceala

a1 1 a1 2

a2 1 a2 2
.... ....

am 1 am 2
sau

.... a1 n x1

b1

.... a2 n
x2 = b2
.... .... .... ....

.... am n xn bm
A x = b

unde

a1 1 a1 2

a2 1 a2 2
A
.... ....

am 1 am 2

.... a1 n

.... a2 n

....

....

.... am n

b1

b2

b
....

bm

x1

x2
x
....

xn

Daca matricea sistemului este dreptunghiulara, pentru a decide daca sistemul


este compatibil sau nu folosim urmatorul rezultat:
Teorema Kronecker-Capelli. Unsistem de m ecuatii liniare cu n necunoscute
este compatibil daca si numai daca rangul matricei sistemului este egal cu rangul
matricei extinse.
Reamintim ca matricea extinsa se obtine adaugand la matricea sistemului inca o
coloana, a n+1-a, formata cu termenii liberi ai sistemului.

42

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

a1 1 a1 2

a2 1 a2 2
AE
.... ....

am 1 am 2

Daniel Tudor

.... a1 n b1

....

bm

.... a2 n b1
....

....

.... am n

Discutie asupra naturii unui sistem de m ecuatii liniare cu n necunoscute


Prezentam mai jos discutia asupra naturii unui sistem de m ecuatii liniare cu n
necunoscute in functie de rangul matricei sistemului si rangul matricei extinse.
1. Daca rank(A) < rank(AE), atunci sistemul nu are solutii, deci este un
sistem incompatibil.
2. Daca rank(A) = rank(AE), atunci sistemul are solutii, deci este un sistem
compatibil.
Mai precis:
2.1. Daca rank(A) = cols(A), atunci sistemul are solutie unica, deci
este un sistem compatibil determinat.
2.2. Daca rank(A) <cols(A), atunci sistemul are o infinitate de solutii,
deci este un sistem compatibil nedeterminat.
1. Sistem compatibil determinat
Exemplul 1. Folosirea blocului Given cu Find simbolic
Fie sistemul de 4 ecuatii liniare cu 3 necunoscute
2 x 3 y 4 z = 4
3 x 5 y 6 z = 13
4 x y 3 z = 13
x 6 y 9 z = 0
Pentru a folosi notatii distincte la fiecare exemplu notam matricea sistemului cu A1
si vectorul termenilor liberi cu b1.

43

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

3
A1
4

5 6

Daniel Tudor

13

b1
13

1 3

6 9

Matricea extinsa a sistemului este A1E augment ( A1 b1)

3
A1E
4

1
Calculam

rank ( A1) 3

Deoarece

3 4
5

6 13

3 13

rank ( A1E) 3

cols ( A1) 3

rank ( A1) = rank ( A1E)

sistemul are solutie, iar egalitatea


rank ( A1) = cols ( A1)
arata ca solutia este unica.
Pentru determinarea solutiei sistemului folosim blocul Given si functia Find
in modul simbolic.
x 2

y 3

z 4

Given
2 x 3 y 4 z = 4
3 x 5 y 6 z = 13
4 x y 3 z = 13
x 6 y 9 z = 0
s1 Find ( x y z)

3
s1 2

1

44

Dan Caragheorgheopol

Verificare

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

0

0
A1 s1 b1
0

0

2. Sistem compatibil nedeterminat


Exemplul 2. Folosirea functiei rref
Fie sistemul de ecuatii liniare
x 2 y 4 z = 0
7 x 4 y = 8
3 x y 2 z = 4
Notam matricea sistemului cu A2 si vectorul termenilor liberi cu b2. Acestea sunt:

1 2 4
A2 7 4 0

3 1 2

0
b2 8

4

Matricea extinsa a acestui sistem este

1 2 4 0
A2E augment ( A2 b2) A2E 7 4 0 8

3 1 2 4
Calculam valorile necesare pentru a testa compatibilitatea sistemului.
rank ( A2) 2

rank ( A2E) 2

cols ( A2) 3

rank ( A2) = rank ( A2E)


sistemul este compatibil, iar inegalitatea
rank ( A2) cols ( A2)

45

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

arata ca sistemul este nedeterminat (solutia sa depinde de cols(A2) - rank(A2) =


1 parametru).
Notam cu R forma redusa a matricei extinse obtinute cu ajutorul functiei
rref din Mathcad.

R rref ( A2E)

1 0 8 8

5
5

14 4
R
0 1

5
5

0
0 0 0

Forma matricei reduse arata ca primele doua coloane sunt liniar independenete
iar necunoscutele x si y sunt necunoscute principale. Notam necunoscuta
secundara z cu si trecem termenii care o contin in membrul drept. Atunci
solutia sistemului este functie de parametrul si este data de formula
ORIGIN 1

0
4
3
S2 ( ) R R 0

8 8
5

S2 ( ) 14 4

5
5

Verificare

0
A2 S2 ( ) b2 0

0

Pentru orice valoare reala data parametrului se obtine o solutie a sistemului. De


exemplu, pentru = 0.5 solutia sistemului este

0.8
S2 ( 0.5) 0.6

0.5

46

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

3. Sistem incompatibil.
Exemplul 3.
Fie sistemul de 5 ecuatii cu 3 necunoscute
x 2 y z = 1
3 x 7 y 4 z = 1
2 x 4 y 3 z = 3
4 x 11 y 9 z = 9
5 y 2 z = 1
Notam matricea sistemului cu A3 si vectorul termenilor liberi cu b3. Avem deci

1
3

A3 2
4

7 4

1
1

b3 3
9

1

4 3
11 9

5 2

Matricea extinsa a sistemului este:

1
3

A3E augment ( A3 b3) A3E 2


4

0
Calculam
Deoarece

rank ( A3) 3

si

2 1
7

4 1

3 3

2 1

11 9 9

rank ( A3E) 4

rank ( A3) rank ( A3E)

conform teoremei Kronecker-Capelli, sistemul este incompatibil.

47

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Rezolvarea sistemelor liniare - Exercitii


Stabiliti natura sistemelor de mai jos si in caz de compatibilitate determinati
solutia lor:
1.

5 x 3 y 6 z = 15

x y 2 z = 1

2 x 8 y 7 z = 17

2 x y 4 z = 4

4 x y 9z = 19

4x y 4 z = 2

3. 2 x 3 y 10 z = 5

5.

2.

4.

x 5 y 4 z 13 t = 3

x 7 y 14 z = 1

3 x y 2 z 5 t = 2

3 x 8 y 9 z = 3

2 x 2 y 3 z 4 t = 1

2 x y z = 1

6.

x 2 y z = 1

3 x 3 y z = 2

3 x 7 y 4 z = 1

2 x 4 y = 3

2 x 4 y 3 z = 3
4 x 11 y 9 z = 9
5 y 2 z = 1

7.

2 x y 3 z = 4

8.

x 2 y 4 z = 0

3 x 4 y z = 5

7 x 4 y = 8

x 5 y 4 z = 9

3 x y 2 z = 4

48

Dan Caragheorgheopol

Solutie.
1.

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ORIGIN 1

Fie sistemul
5 x 3 y 6 z = 15
2 x 8 y 7 z = 17
4 x y 9z = 19

Notam cu A1 matricea sistemului, cu b1 vectorul termenilor liberi si cu A1E


matricea extinsa.

5 3 6
A1 2 8 7

1
9

15
b1 17

19
5 3 6 15
A1E 2 8 7 17

4 1 9 19

A1E augment ( A1 b1)

Calculam rangul matricei A1, rangul matricei extinse A1E si determinam numarul
de coloane ale matricei A1.
rank ( A1) 3

rank ( A1E) 3

cols ( A1) 3

Deoarece cele doua matrice au acelasi rang, conform teoremei


Kronecker-Capelli, sistemul este compatibil. Pentru ca rangul matricei A1 este
egal cu numarul de coloane ale acestei matrice sistemul este compatibil
determinat. Pentru calcularea solutiei folosim functia lsolve.

s1 lsolve ( A1 b1)

Verificare

3
s1 2

1
15
A1 s1 17

19

49

15
b1 17

19

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Fie sistemul

4.

Daniel Tudor

x 5 y 4 z 13 t = 3
3 x y 2 z 5 t = 2
2 x 2 y 3 z 4 t = 1

Procedam ca mai sus notand folosind notatiile A4, b4, A4E.

1 5 4 13
A4 3 1 2 5

2 2 3 4

3
b4 2

1

A4E augment ( A4 b4)

1 5 4 13 3
A4E 3 1 2 5 2

2 2 3 4 1

rank ( A4) 2

rank ( A4E) 3

Deoerece rangul matricei sistemului este strict mai mic decat rangul matricei
extinse sistemul este incompatibil.

7.

Fie sistemul
2 x y 3 z = 4
3 x 4 y z = 5
x 5 y 4 z = 9

Notam

2 1 3
A7 3 4 1

1 5 4

4
b7 5

9

50

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

2 1 3 4
A7E 3 4 1 5

1 5 4 9

A7E augment ( A7 b7)

Calculam
rank ( A7) 2

rank ( A7E) 2

cols ( A7) 3

Deoerece rangul matricei sistemului este egal cu rangul matricei extinse sistemul
este compatibil, dar nedeterminat pentru ca rangul matricei este strict mai mic
decat numarul de coloane al matricei sistemului.
Numarul de parametrii de care depinde solutia sistemului este
cols ( A7) rank ( A7) 1
Determinam solutia sistemului folosind functia rref aplicata matricii extinse A7E.

R rref ( A7E)

1 0 1 1
R 0 1 1 2

0 0 0 0
0
4
3
S7 ( ) R R 0

Solutia depinzand de parametrul este

1
S7 ( ) 2

Verificarea solutiei

0
A7 S7 ( ) b7 0

0

51

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Baze in spatiul vectorial Rn


Scrierea unui vector intr-o baza
In spatiul vectorial R4 se considera vectorii

1

0
1
a
0

1

0

0
2
a
0

1

1

1
3
a
1

1

1

1
4
a
1

1

Demonstrati ca multimea B = [a<1>, a<2>, a<3>, a<4>] este o baza a spatiului


vectrial R4 si determinati scrierea vectorului
1


0
v
1

1

in aceasta baza,
Solutie.
Multimea B = [a<1>, a<2>, a<3>, a<4>] este o baza pentru R4 daca
determinantul matricei formate cu componentele celor patru vectori este
nenul. Daca notam matricea respectiva cu A, atunci

1 2 3 4
A augment a a a a

are determinatul

0
A
0

0 1 1
0

1 1

A 2

Vectorul se scrie in baza B = [a<1>, a<2>, a<3>, a<4>] sub forma


ORIGIN 1

1
2
3
4
v = a a a a
1

52

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

1

2
Notam cu =

3
4

vectorul componentelor lui v in baza B = [a<1>, a<2>, a<3>, a<4>]

Acest vector se determina rezolvand sistemul


A = v

Solutia acestuia este lsolve ( A v)

0.5

0.5

Prin urmare, vectorul v are in baza B = [a<1>, a<2>, a<3>, a<4>] scrierea
1
2 1 3 1 4
v = a a a a
2
2

53

Daniel Tudor

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Baze in spatiul vectorial Rn


Matricea de trecere de la o baza la alta
Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare a bazei
In spatiul vectorial R3 se considera vectorii
ORIGIN 1

1
1
x 0

0
2
x 1

1
3
x 1

1
1
y 1

1
2
y 0

0
3
y 0

1) Demonstrati ca multimile B = [x<1>, x<2>, x<3>] si B' = [y<1>, y<2>, y<3>] sunt
baze pentru R3 si determinati matricea de trecere de la baza B la baza B'.
2) Daca vectorul v din R3 are in baza B scrierea v = 3x<1> - x<2> +2x<3>, care
este scrierea lui v in baza B'?
Solutie.
1) Multimea B = [x<1>, x<2>, x<3>] este o baza pentru R3 daca determinantul
matricei formate cu componentele celor trei vectori este nenul. Daca notam
matricea respectiva cu B, atunci

1 2 3
B augment x x x

are determinatul

1 0 1
B 0 1 1

1 1 1

B 1

Analog avem

1 2 3
B' augment y y y

1 1 0
B' 1 0 0

0
0
1

54

B' 1

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Pentru a determina matricea de trecere de la baza B la baza B' se scriu vectorii


noi baze in raport cu veche baza.
1
1
2
3
y = c1 1 x c2 1 x c3 1 x
Aceasta scriere este echivalenta cu forma matriceala

c1 1

1 1 2 3
c
y = x
2 1
x
x
c
3 1
Daca notam

c1 1

1
c = c2 1
c
3 1
atunci forma matriceala de mai sus se poate scrie
1
1
y = B c
Rezolvam acest sistem sub forma matriceala
1
1 1
c B y

1
1
c 1

2

2
1 2
c B y

0
2
c 1

3
1 3
c B y

1
3
c 1

Analog obtinem


1

1

55

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Matricea de trecere de la baza B la baza B' este

1 2 3
C= c
c
c

Conform formulelor de mai sus obtinem pentru matricea de trecere forma


1

C B

B'

Prin urmare

1 0 1
C 1 1 1

2) Daca vectorul v se scrie in baza B sub forma v = 3x<1> - x<2> +2x<3>, atunci
scrierea matriceala a lui v in baza B este

3
v 1

2
Scrierea lui v in noua baza B' este
1

v' C

1
v' 4

4

Prin urmare, v se scrie in baza B' sub forma v = y<1> - 4y<2> + 4y<3>.

56

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Baze in spatiul vectorial Rn


Matricea de trecere de la o baza la alta
Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare a bazei
In spatiul vectorial R4 se considera vectorii

1

1
1
a
1

1

1

2
2
a
1

1

1

1
3
a
2

1

1

3
4
a
2

3

1

0
1
b
3

3

2

3
2
b
5

4

2

2
3
b
5

4

2

3
4
b
4

4

1) Demonstrati ca multimile B1 = [a<1>, a<2>, a<3>, a<4> ] si


B2= [b<1>, b<2>, b<3>, b<4> ] sunt baze pentru R4 si determinati matricea de
trecere de la baza B1 la baza B2.
2) Daca vectorul v din R4 are in baza B1 scrierea v = 4a<1> +3a<2> +2a<3>-6a<4>,
care este scrierea lui v in baza B2?
Solutie.
1) Multimea B1 = [a<1>, a<2>, a<3>, a<4> ] este o baza pentru R4 daca
determinantul matricei formate cu componentele celor patru vectori este nenul.
Daca notam matricea respectiva cu A, atunci

1
2
3
4
A augment a a a a A
1

1
are determinantul

A 2

57

1 1 1

2 1 3
1 2 2

1 1 3

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Analog avem

1 2 3 4
B augment b b b b

0
B
3

Daniel Tudor

2 2 2

3 2 3
5 5 4

B 2

4 4 4

Matricea de trecere de la baza B1 la baza B2 este

C A

3
C
1

1
1

2) Daca vectorul v se scrie in baza B1 sub forma v = 4a<1> +3a<2> +2a<3>-6a<4>,


atunci scrierea matriceala a lui v in baza B1 este

4

3

2

6
Scrierea lui v in baza B2 este data de formula

15

25

33

Prin urmare, vectorul v se scrie in baza B2 sub forma v = -15 b<1> + 25b<2> +
33b<3> - b<4>

58

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Valori si vectori proprii


Definitii
Fie A o matrice patratica cu n linii si n coloane cu elemente reale.

a1 1

a2 1

A=
....

an 1

a1 2 .... a1 n

a2 1 .... a2 n

....

....

....

an 2 .... an n

Se numeste vector propriu al matricei A un vector nenul x din Rn

x1

x2
x=
...

xn
pentru care exista un numar real astfel incat are loc egalitatea
A x = x
Numarul real pentru care are loc egalitatea de mai sus se numeste
valoarea proprie corespunzatoare vectorului propriu x.

Determinarea valorilor proprii ale unei matrice. Functia eigenvals(A)


Se considera matricea
ORIGIN 1

3 1 0
A 4 1 0

4
8

Pentru determinarea valorilor proprii ale matricei patratice A se foloseste


functia Mathcad
eigenvals ( A)

59

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Rezultatul executiei este un vector de acelasi ordin cu matricea A care are drept
componente valorile proprii ale matricei.

2
eigenvals ( A) 1

1
Pentru a putea folosi in calculele ulterioare aceste valori proprii, notam cu
vectorul care contine valorile proprii ale matricei A.

2
eigenvals ( A) 1

1
Valorile proprii sunt 1 2

2 1

3 1

Determinarea vectorilor proprii corespunzatori. Functia eigenvec(A,z)


Functia Mathcad

eigenvec ( A z)

determina vectorul propriu normalizat al matricei patratice A care corespunde


valorii proprii z. In cazul nostru obtinem
x1 eigenvec A 1

0
x1 0

1

x2 eigenvec A 2

0.218
x2 0.436

0.873

x3 eigenvec A 3

0.218
x3 0.436

0.873

Verificarea rezultatelor se face aratand ca Ax = x, unde x este un vector


propriu al matricei A, iar este valoarea proprie corespunzatoare.

60

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

0
A x1 1 x1 0

0
3.057 10 13

A x2 2 x2 6.114 10 13

1.223 10 12

7.423 10 13

A x3 3 x3 1.485 10 12

2.969 10 12

Determinarea vectorilor proprii ai unei matrice. Functia eigenvecs(A)


Vectorii proprii se determina cu functia Mathcad
eigenvecs ( A)
Rezultatul este o matrice patrata de acelasi ordin cu matricea data ale carei
coloane sunt vectorii proprii normalizati ai matricei A. Coloana n a matricei este
vectorul propriu corespunzator valorii proprii n data de functia eigenvals.

0 0.218 0.218
eigenvecs ( A) 0 0.436 0.436

1 0.873 0.873
Observatie.
Functia eigenvals se poate folosi in calculul simbolic atat pentru matrice
reale cat si complexe.
Functia eigenvals se poate folosi in evaluarea numerica numai pentru
matrice reale.

61

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Diagonalizarea matricelor
Definitie. O matricea patrata A se numeste diagonalizabila daca exista o alta
matrice de acelasi tip cu matricea A si nesingulara astfel incat produsul C-1AC este
o matrice de forma diagonala. Matricea C se numeste matrice diagonalizatoare
pentru A.
Teorema. Matricea patratica reala (complexa) A este diagonalizabila daca si
numai daca exista o baza a spatiului Rn (Cn) formata din vectori proprii ai
matricei A.
Exemplul 1. Sa se cerceteze daca matricea reala data mai jos este diagonalizabila
si in caz afirmativ sa se aduca la forma diagonala punandu-se in evidenta
matricea diagonalizatoare.

1 3 1
A 3 5 1

3 3 1
Pentru a cereceta daca matricea A este diagonalizabila determinam vectorii
proprii ai maticei A si stabilim daca ei formeaza sau nu o baza a spatiului
vectorial Rn. Notam cu C matricea care are drept coloane vectorii proprii ai
matricei A si calculam determinantul acesteia.
ORIGIN 1

C eigenvecs ( A)

0.577 0.426 0.236


C 0.577 0.64 0.086

0.577 0.64 0.968

C 0.108

Deoarece determinatul matricei C este nenul coloanele acestei matrice, care sunt
vectorii proprii ai matricei A, formeaza o baza a spatiului vectorial Rn. Prin
urmare matricea A este diagonalizabila.
Forma diagonala a matricei A este
15

1
0
1.332 10

1
C A C 1.554 10 15
2
0

0
2
0

62

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Se observa ca pe diagonala principala a matricei diagonale obtinute se afla


valorile proprii ale matricei A.

1
eigenvals ( A) 2

2
Evident, matricea diagonalizatoare pentru matricea A este matricea C formata cu
vectorii proprii ai matricei A.
Exemplul 2. Sa se cerceteze daca matricea reala data mai jos este diagonalizabila
si in caz afirmativ sa se aduca la forma diagonala punandu-se in evidenta
matricea diagonalizatoare.

4 5 2
A 5 7 3

9
4

Procedam ca mai sus si determinam matricea vectorilor proprii ai matricei A.


C eigenvecs ( A)

0.577 0.267 3.147i 10 8 0.267 3.147i 10 8

C 0.577 0.535 3.147i 10 8 0.535 3.147i 10 8

0.577
0.802
0.802

C 9.711i 10

Dupa cum se observa matricea C (in care elementele sunt afisate cu trei zecimale)
are doua coloane egale. Prin urmare, nu exista o baza a lui R3 formate cu vectori
proprii ai matricei A. Deci A nu este diagonalizabila.

63

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Valori si vectori proprii

Valori si vectori proprii - Exemplu

Fie matricea

1 0 3
A 3 2 3

3
0

1) Determinati valorile si vectorii ai matricei A.


2) Cercetati daca matricea A este diagonalizabila. In caz afirmativ aduceti
matricea A la forma diagonala.
Solutie folosind calculul numeric.
1. Determinarea valorilor proprii
ORIGIN 1
Determinarea valorilor proprii ale unei matrice se face in Mathcad folosind
functia eigenvals

2
2

4

eigenvals ( A)

2. Determinarea vectorilor proprii


Pentru determinarea vectorilor proprii ai matricei A se foloseste functia
eigenvecs.

C eigenvecs ( A)

0 0.5 0.577
C 1 0.707 0.577

0 0.5 0.577

In continuare determinam vectorii proprii care corespund fiecarei valori proprii


si verificam acest lucru pornind de la definitie.

64

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

1 2

0
1
C 1

0

0
1
1
A C 1 C 0

0

2 2

0.5
2
C 0.707

0.5

0
2
2
A C 2 C 0

0

0.577
3
C 0.577

0
3
3
A C 3 C 0

0

3 4

0.577

Observatie O eventuala evaluare simbolica a verificarii faptului ca fiecarui


vector propriu aflat ii corespunde valoarea proprie respectiva poate produce erori
in Mathcad 14. De exemplu in cazul nostru:

6
1
1
A C 1 C 6

6
Din aceasta cauza se recomanda doar folosirea calculului numeric pentru
verificarea respectiva.
3. Diagonalizarea matricei A
Teorema. Matricea A este diagonalizabila daca si numai daca exista o baza a
spatiului R3 formata din vectori proprii ai lui A.
Acesata afirmatie este echivalenta cu: A este diagonalizabila daca si numia daca
matricea C are determinantul nenul.
Se calculeaza determinantul matricei C.
C 0.577
Deoarece determinantul lui C este nenul, matricea A este diagonalizabila.

65

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Forma diagonala a matricei A este

2 0 0
1
C A C 0 2 0

0 0 4

66

Daniel Tudor

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Baze ortonormate in spatiul euclidian Rn


Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt
In spatiul euclidian R3 se dau vectorii

1
1
x 0

1

2
2
x 1

1
3
x 3

1) Demonstrati ca multimea B = [x<1>, x<2>, x<3>] este o baza a spatiului R3.


2) Construiti o baza ortonormata B' pornind de la baza B.
3) Care este scrierea vectorului

2
v 1

3

in baza B'?
Solutie.

1) Multimea B = [x<1>, x<2>, x<3>] este o baza a spatiului R3 daca determinantul


matricei formate cu componentele celor trei vectori este nenul. Daca notam
matricea respectiva cu B, avem

1 2 3
B augment x x x

B are determinantul

1 2 1
B 0 1 3

1 0 1

ORIGIN 1

B 6

2) Construim mai intai o baza ortogonala [y<1>, y<2>, y<3>] folosind procedeul
de ortogonalizare Gram-Schmidt.

1
1
y 0

1
1
y x

67

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

2 1
2
2 x y
1
y x y
y 1 y 1

1
2
y 1

3 1
3 2
3
3 x y
1 x y
2
y x y y
y 1 y 1
y 2 y 2

1
3
y 2

1

Baza ortonormata B' = [z<1>, z<2>, z<3>] se obtine impartind fiecare vector y<1>,
y<2>, y<3> la norma sa.

y1
1
z
y1

0.707
1
z 0

0.707

y2
2
z
y2

0.577
2
z 0.577

0.577

y3
3
z
y3

0.408
3
z 0.816

0.408

3) Vectorul v are in baza B' scrierea v = 1 z 1 2 z 2 3 z 3 unde


1
1 v z

1 3.536

2
2 v z

2 0

3
3 v z

3 1.225

68

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Forme patratice
Reducerea la expresia analitica canonica a unei forme patratice.
Metoda lui Jacobi
In spatiul euclidian R3 notam

x1
x = x2

x3
si consideram forma patratica
Q x1 x2 x3 = x A x
T

unde A este matricea acestei forme in raport cu baza canonica a spatiului

5 2 2
A 2 6 0

2
0
4

Mai precis, forma patratica are expresia analitica generala


T

x1
x1
Q ( x1 x2 x3) x2 A x2


x3
x3
2

Q ( x1 x2 x3) simplify 5 x1 4 x1 x2 4 x1 x3 6 x2 4 x3

Problema
1) Determinati expresia canonica a formei patratice Q folosind metoda lui
Jacobi.
2) Precizati care este natura formei patratice: pozitiv definita, negativ definita
sau nedefinita ca semn.
3) Determinati baza in raport cu care forma patratica Q are expresia analitica
canonica determinata la punctul 1).

69

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Solutie. Expresia analitica canonica


Notam

a A

Minorii principali ai matricei A au valorile


1 a1 1

1 5

a1 1 a1 2
2

a
a
2

1
2

2 26

3 A

3 80

Deoarece toti minorii principali sunt nenuli, conform teoremei lui Jacobi, exista
o baza B' a spatiului R3 formata din vectorii
f1 f2 f3
astfel incat, daca vectorul x are in baza B' scrierea
x = x'1 f1 x'2 f2 x'3 f3

forma patratica Q are expresia analitica canonica data de formula


Q ( x'1 x'2 x'3) =

1
2 1
2 2
2
( x'1)
( x'2)
( x'3)
1
2
3

In noua baza B' matricea formei patratice Q este

0
1 0

1
B 0
0

2
0

0
3

1 0 0
5

5
B 0
0

26

13
0 0

40

70

0
0.2 0
B 0 0.192
0

0
0
0.325

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

x'1
x' = x'2

x'3

Notam cu

scrierea unui vector oarecare in raport cu noua baza. Atunci forma patratica are
expresia analitica
T

x'1
x'1
Q ( x'1 x'2 x'3) x'2 B x'2


x'3

x'3
2

5 x'2
x'1
13 x'3
Q ( x'1 x'2 x'3) simplify

26
40
5

Deoarece toti coeficientii expresiei analitice canonice sunt pozitivi, forma


patratica Q este pozitiv definita.

2) Determinarea bazei B' in care Q are expresia analitica canonica.


Baza B' se cauta de forma
f1 = c1 1 e1
f1 = c1 2 e1 c2 2 e2
f3 = c1 3 e1 c2 3 e2 c3 3 e3
unde

1
e1 0

0

0
e2 1

0

sunt vectorii bazei canonice a spatiului R3.

71

0
e3 0

1

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Coeficientii ci,j se determina din relatiile de mai jos


c1 1

c1 1

a1 1

1
5

1
c1 2 a1 1 a1 2 0



c
a
a
2 2 2 1 2 2 1

1
c1 2 13


c
2 2 5
26

c1 2 0.077

c
2 2 0.192

1
c1 3 a1 1 a1 2 a1 3 0



c
a
a
a
2 3 2 1 2 2 2 3 0
c a

3 3 3 1 a3 2 a3 3 1

3
20
c1 3

1
c
2

20
c
3 3
13

40

c1 3 0.15

c
2

0.05
c 0.325
3 3

Atunci vectorii noii baze sunt


f1 c1 1 e1
f2 c1 2 e1 c2 2 e2
f3 c1 3 e1 c2 3 e2 c3 3 e3

72

c1 1 0.2

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

1
13
0.077

f2 5 0.192

26 0

0

1
0.2
5
f1 0
0
0 0

Daniel Tudor

3
20
0.15
1
f3
0.05
20

0.325

13

40

Matricea de trecere de la baza canonica la baza B' este matricea formata cu


vectorii determinati mai sus.

C augment f1 f2 f3

1
5

C 0

1 3
13 20

5 1
26 20
0

13

40

0.2 0.077 0.15


C 0 0.192 0.05

0
0
0.325

Verificarea calculelor

1 0 0
5

5
T
C A C 0
0

26

13
0 0

40

1 0 0
5

5
B 0
0

26

13
0 0

40

73

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

ALGEBRA LINIARA CU MATHCAD

Forme patratice
Reducerea la expresia analitica canonica a unei forme patratice.
Metoda valorilor proprii
In spatiul euclidian R3 notam

x1
x = x2

x3
si consideram forma patratica
Q x1 x2 x3 = x A x
T

unde A este matricea acestei forme in raport cu baza canonica a spatiului

5 2 2
A 2 6 0

2 0 4
Mai precis, forma patratica are expresia analitica generala
T

x1
x1
Q ( x1 x2 x3) x2 A x2


x3

x3
2

Q ( x1 x2 x3) simplify 5 x1 4 x1 x2 4 x1 x3 6 x2 4 x3

Problema
1) Determinati expresia canonica a formei patratice Q folosind metoda valorilor
proprii.
2) Precizati care este natura formei patratice: pozitiv definita, negativ definita
sau nedefinita ca semn.
3) Determinati baza ortonormata in raport cu care forma patratica Q are
expresia analitica canonica determinata la punctul 1.

74

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Solutie. Expresia analitica canonica


Expresia analitica canonica a formei patratice Q este
2

Q ( x'1 x'2 x'3) = 1 ( x'1) 2 ( x'2) 3 ( x'3)

unde 1, 2, 3 sunt valorile proprii ale matricei A.


Valorile proprii ale matricei A sunt
eigenvals ( A)

8
5

2

Vectorii proprii corespunzatori sunt coloanele matricei

C eigenvecs ( A)

1 1 2

1 0.5 2
2


C 1
0.5 1 2

1 2

2
1
1
1

1 1 1

In continuare determinam vectorii proprii care corespund fiecarei valori proprii si


verificam acest lucru pornind de la definitie.

1 8

1
1
1
1
C 0.5
2
1 1

0
1
1
A C 1 C 0

0

2 5

1
0.5
2
2
1
C

1
1

0
2
2
A C 2 C 0

0

75

Dan Caragheorgheopol

3 2

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

2 2
3
C 2 2

1

Daniel Tudor

0
3
3
A C 3 C 0

0

Matricea C este o matrice ortogonala, adica are proprietatile

1 0 0
T
C C 0 1 0

0
0
1

1 0 0
T
C C 0 1 0

0
0
1

0 0 0
T
1
C C 0 0 0

0
0
0

In consecinta, acesti vectori proprii formeaza o baza ortonormata a spatiului


euclidian R3 in raport cu care forma patratica are matricea

8 0 0
diag ( ) 0 5 0

0 0 2
Notam cu

x'1
x' = x'2

x'3

scrierea unui vector oarecare in raport cu baza formata cu vectorii proprii.


Atunci forma patratica are expresia analitica
T

x'1
x'1
Q ( x'1 x'2 x'3) x'2 diag ( ) x'2


x'3
x'3
2

Q ( x'1 x'2 x'3) simplify 8 x'1 5 x'2 2 x'3

76

Dan Caragheorgheopol

Nicolae Danet
UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Daniel Tudor

Deoarece matricea A are toate valorile proprii pozitive, forma patratica Q este
pozitiv definita.
Verificarea calculelor.

2 0 0
T
C A C 0 8 0

0
0
5

77