Sunteți pe pagina 1din 2

Chirita in provintie

Vasile Alecsandri
Nscut 21 iulie 1821 Bacu Decedat 22 august 1890 Mircesti, judetul Iasi director al
teatrului din Iasi impreuna cu C.Negruzzi si M.Kogalniceanu, colaborator la Dacia literara si
Foaie stiintifica si literara (Propasirea), redactor si proprietar al Romaniei literare. A luat
parte la miscarea revolutionara de la 1848 in Moldova, redactand unul dintre documentele ei
programatice (Protestatie in numele Moldovei, a omenirei si a lui Dumnezeu) si a petrecut
un an in exil in Franta. Intors in tara ia parte la luptele pentru Unirea Principatelor, se
numara printre devotatii lui Al. I.Cuza, fiind numit deputat si ministru in mai multe randuri.
Isi sfarseste viata ca ambasador la Paris. Se stinge din viata la data de 22 august 1890 si
este inmormantat la Mircesti.
Debuteaza cu nuvela Buchetiera de la Florenta in Dacia literara (1840)
Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza care prezinta intamplari si
personaje c starnesc rasul si care are un final vesel.
Tema operei este critica instituiilor i moravurilor societii feudale.
Subiectul este comic i critic arivismul micilor boieri rurali, care-i dau aere de nobili.
Chirita, comedie de moravuri surprinde modul d viata, moravurile unei epoci. Autorul apare
in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita este structurata pe
doua acte . Actul intai se prezinta personajele si Chirita se cearta cu taranii. Ea primeste un
ravas d la Iasi princa re sotul ei o anunta ca a fost avansat in functie ca ispravnic. In actul
doi Chirita, deoarece se plictisise in provintie hotaraste s plece la Paris si incearca s faca
logodna dintre Gulita si Luluta care il iubeste pe Leonas, un prieten din copilarie. Insa,
Leonas apare deghizat in actrita iar Luluta care se preface ca a innebunit cere s fie logodita
cu actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui Gulita. In urma acestui fapt Chirita si
Barzoi sunt obligati s accepte casatoria dintre cei doi, deoarece Leonas obtine functia de
ispravnic.
Chirita Barzoi este personajul principal si eponim al comediei, sotia lui Grigore Barzoi
simama a trei copii: Aristita, Calipsita si Gulita. intreaga piesa se concentreaza in
jurul protagonistei, o mosiereasa de la tara, inculta si grosolana, care doreste sa para o
aristocrataeducata, cu preocupari mondene si vorbitoare de limba franceza. Personajul dene
comictocmai prin acest contrast intre esenta si aparenta, intre ce este de fapt Chirita si
impresia pecare vrea s-o lase celorlalti.Trasaturile de caracter ale eroinei reies, in mod
indirect, din atitudinile si vorbele ei, dinrelatia cu celelalte personaje si in mod direct din
didascaliile dramaturgului sau din opiniilealtor personaje.Coana Chirita se infatiseaza in mai
multe ipostaze. Mai intai, Chirita este o pronciala de omitocanie desavarsita, dornica sa-si
insuseasca bunele maniere ale saloanelor pariziene, deaceea ea trage tiutiun, e armazoana,
cocheteaza cu barbatii, obliga argatul sa-i aduca ravasulde la Barzoi pe talger cu servetel,
angajeaza profesor de franceza pentru Gulita, ea insasivorbeste o franceza moldoveneasca
nous disons corame sa en moldave asa zicem noi inmoldoveneasca. Masa nu trebuie sa fie
serta inainte de ora 5 pentru ca Asa-i moda la les. Caorice cucoana gingasa si delicata,
trebuie sa para sensibila, de aceea lesina ca sa producaimpresie si trebuie ajutata cu saruri,
ca sa-si rena. Aceste atitudini edentiaza indirect, cu mareforta de sugestie snobismul si
parvenitismul Chiritei, trasaturi care o definesc.Din atitudinea si mentalitatea eroinei reiese,
indirect, o alta ipostaza a Chiritei, aceea de boieroaica de nivel mediu, ahtiata dupa ranguri
sociale, de aceea isi doreste foarte mult saajunga ispravniceasa: Ah! cumnataca, sa ma fac

ispravniceasa! alta nu doresc pe lume!Ispravniceasa cu jandari la poarta si-n coada!.


Dominata de dorinte ariste, isi trece in pasaportun fals titlu de noblete, baroana, fapt ce-i
mira pe musafiri, carora le raspunde cu invariabiladeza: De ce nu? daca-i moda. Altfel,
Chirita isi ocaraste slugile intr-un limbaj vulgar, demahala, care contrasteaza flagrant cu
pretentiile ei, de ispravniceasa mondena: Tast, betilor!;Auzai, toparlanii!; Afara, mojacilor,
ca va stiu eu de mult ca sunteti buni de gura si rai delucru; Bata-te cucu, mangosatule!
Gulita este fiul sotilor Barzoi, un adolescent de 14 ani, prost si rasfatat, care produce ube
sinecazuri satenilor. El este caracterizat direct de catre profesorul de franceza, Sarl, care-l
considera copil obraznic si de Chirita, mandra ca odrasla ei are duh si-l saruta cu drag pe

Gulita. Chirita il examineaza-pe Gulita la limba franceza si acesta raspunde frantuzind


cunteleromanesti, producand un comic irezistibil: pentru furculita spune furculision, la
friptura,fripturision, iar invartita o traduce invartisiori. Ea este entuziasmata de inteligenta
baiatului siexclama cu mandrie: Bravo Gulita! Bravo, Gulita! (il saruta.). Oripilat, monsiu
Sarlaizbucneste furios: Gogomanition, va!. Desi are numai 14 ani, Gulita este de acord cu
ulneneacai de a se logodi cu Luluta, o tanara in varsta de 15 ani, orfana dar cu zestre
mare.Referindu-se la comediile lui Alecsandri, George Calinescu afirma ca ele ilustre
Comedia este realist prin spiritul critic, prin faptul c eroii, conflictul, subiectul sunt luate
din viaa social. Chiria este tipul arivistului, Brzoi este tipul ispravnicului abuziv, Leona
este tipul tnrului inteligent.
Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. Opera aceasta
este in primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare a comicului sunt variate :
comicul de limbaj personajele vorbesc o franceza modernizata ( musiu Sarl, furculision,
fripturision) , utilizarea calcului lingvistic (utilizarea mot-a-mot a expresiilor si locutionilor) ,
utilizarea unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit ; comicul de character
personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esenta si aparenta ; comicul de nume cele
mai multe sunt diminutive Luluta, Gulita, Chirita ; comicul de moravuri ipocrizia ,
incultura, snobismul, coruptia.
Formele comicului sunt umorul si ironia.
Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul, iar caracterizarea
personajelor se face in mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile lor, ori direct de catre
alte personaje.
O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi misca personajele, le
da viata, folosind comicul ca principal mijloc artistic.
Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu
sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu
scopul de a le indeparta.