Sunteți pe pagina 1din 11

Gobekli Tepe - Povestea celui mai vechi templu din lume sau cum ne pot

uimi oamenii de acum 10.000 de ani


de Vlad Barza
HotNews.ro
Joi, 8 ianuarie 2015, 10:07 Science - Terra

Gobekli Tepe
Foto: wondercabinet.net
Un loc din sud-estul Turciei, la granita cu Siria, a uimit in ultimii ani
prin descoperirile arheologice care schimba modul in care privim oamenii
care au trait acum 10.000 de ani. In sit-ul Gobekli Tepe au fost descoperiti
stalpi de piatra de zeci de tone greutate asezati in cercuri mari si sculptati.
Si totul dateaza de acum 11.500 de ani, sanctuarul fiind, se pare, construit
de vanatori-culegatori care nu cunosteau nici roata, nici scrierea, nici
olaritul si nici nu practicau agricultura. Departe de a fi un mit, Gobekli Tepe
a fost acceptat de specialisti, insa semnificatiile sale starnesc controverse
si multi contesta schimbarile radicale propuse de noile descoperiri.
Un deal cu comori nebanuite
In sud-estul Turciei, la cativa zeci de kilometri de granita siriana si aproape de un
oras numit Sanliurfa, un deal a atras inca din anii 70' arheologilor mai ales prin
cantitatea mare de bucati de calcar gasite acolo. S-a crezut ca e vorba de morminte
bizantine, dar locul nu promitea nimic iesit din comun. Totul pana in 1994, cand un
arheolog german pe nume Klaus Schmidt a ramas uimit de numarul mare de bucati
de cremene gasite si si-a dat seama ca in vechime, acolo au lucrat multi oameni la
constructia a ceva maret. A decis sa inceapa sapaturile si au iesit la iveala primii
stalpi de piatra cu basoreliefuri ce infatiseaza diverse animale: vulpi, scorpioni,
sacali si pasari.
De aici a inceput o poveste uimitoare si stim acum din cercetari geomagnetice ca
exista 20 de cercuri alcatuite din stalpi de piatra ce ajung sa aiba si peste 5 metri
inaltime si 15 tone greutate. Aspectul frapant este ca totl dateaza de acum 10.000 11.500 de ani, cu mii de ani inainte de Stonehenge, de Piramidele Egiptene si de
inventarea scrierii.
Schmidt, cel care a descoperit sit-ul si a supravegheata lucrarile aproape 20 de ani,
a murit in vara lui 2014, dar teoriile sale au pus la indoiala modul in care privim
inceputurile civilzatiilor complexe care ar fi putut fi impulsionate de religie, si nu de

economie.
Ce s-a gasit la Gobekli Tepe? Desi nici 5% din sit nu a fost excavat si se lucreaza la
doar patru cercuri din cele 20, sapaturile au scos la iveala stalpi de piatra in forma
de T dispusi in mai multe cercuri, stalpi la constructia carora s-au folosit unelte de
cremene, iar argila era pe post de mortar.
Aspectul si mai uimitor este ca la cateva zeci de ani ingropau stalpii si ridicau noi
cercuri. Si asta, desi cu uneltele rudimentare de acum 11 milenii efortul ar fi fost
imens, mai ales ca mijloacele tehnice de atunci erau infime fata de cele din prezent.
Vanatori culegatori uluitor de iscusiti
Ce semnificatie poate avea locul la care se vor mai face sapaturi zeci de ani de
acum inainte? Klaus Schmidt a explicat intr-un interviu pentru un post de radio
american, in 2012.
"Este cu siguranta un sit religios. Oamenii de atunci au ridicat cu greu acesti
megaliti de multe tone si veneau de departe pentru a asista la ritualuri si apoi se
intorceau la locurile unde traiau. Nu sunt semne ca veneau des la sanctuar, dar
banuim ca era un loc important de intrunire"
Germanul a mai precizat ca e foarte posibil sa fi existat si sit-uri mai vechi atat de
avansate tehnologic in Sumer, dar acolo fiind campii aluvionare, nu aveau cum sa
se pastreze indicii atat de vechi: au fost luate de ape.

sursa foto -taringa.net

Lucrul uluitor este, asadar, ca vanatori-culegatorii au putut crea, transporta si apoi


ridica megaliti in cercuri imense. In plus, religia este motivul pentru care au facut
toate astea intr-o perioada in care, necunoscand practici agricole, oamenii nu aveau
probabil destule alimente pentru a-si duce traiul.
S-au facut si legaturi cu Biblia, mai exact cu Gradina Edenului si cu Arca lui Noe
ajunsa pe muntele Ararat. Klaus Schmidt respinge aceste conexiuni "Nu-mi place
aceasta arheologie biblica, este periculos sa amestecam surse biblice cu alte surse,
e parte a traditiei miturilor orientale. E un fel de arheologie fara varsta fiindca e o
distanta enorma de timp intre Gobekli Tepe si momentul in care a fost scris Vechiul
Testament: 7.000 de ani. E greu de crezut ca oamenii au putut atunci pastra
memoria unor evenimente timp de 7.000 de ani", spunea Schmidt in interviul din
2012.
National Geographic a scris in 2011 pe larg despre Gobekli Tepe si Schmidt explica
printr-o comparatie edificatoare de ce sit-ul este atat de uimitor. "Sa descoperi ca
vanatori-culegatori au ridicat Gobekli Tepe e ca si cand ai afla ca cineva a construit
un Boeing 747 in pivnita, cu un cutitas",
Teoria sit-ului religios porneste de la faptul ca la Gobekli Tepe nu s-au gasit semne
de locuire, surse de apa, seminte, urme de vetre, iar de aici s-a tras concluzia ca
zona nu era locuita, ci era un loc special, posibil un sanctuar care era vizitat la
ocazii speciale de oameni care veneau de la mare departare, chiar si 100-200 km.
S-au gasit insa oase de animale, leoparzi, vulpi, vulturi, dar nu si animale
domestice, lucru ce a fost interpretat ca dovada ca totul a fost construit de
vanatori-culegatori.
Nevoia de a crede in zei a fost inainte de orice altceva
Teoria lui Schmidt rastoarna teoria inradacinata care spune ca intai oamenii au
devenit sedentari, s-au specializat in agricultura, s-au organizat in asezari complexe
si de-abia apoi au construit si sanctuare. Gobekli Tepe ar fi o dovada ca nevoia de a
crede in zei si de a-i diviniza a fost inaintea agriculturii si oameni cu mijloace
rudimentare au construit cu eforturi fantastice complexul.
O revolutie agricola a schimbat totul. Acum 10.000 de ani s-a petrecut o tranzitie
de la cerealele "salbatice" la cele "domesticite", crescute in mod organizat si
ingrijite. La cerealele salbatice productia era mica fiindca boabele se scuturau de pe
spic imediat dupa coacere si recoltarea era imposibila. La cerealele crescute in mod
organizat recoltarea este posibila si agricultorii puteau profita de munca lor.
Dupa finalul ultimei ere glaciare, acum peste 11.000 de ani se crede ca oamenii au
"domesticit" animalele si plantele si s-au stabilit in sate care ajungeau sa aiba si
peste 500 de locuitori. Dupa aceste dezvoltari, religia ar fi aparut din nevoia de
coeziune sociala.

Gobekli Tepe propune o cu totul alta teorie: imediat dupa imbunatatirea conditiilor
climatice oamenii au simtit nevoia de a crea primele forme de spiritualitate si au
construit sanctuare. Conform teoriei, de la nevoia de a hrani oamenii care veneau la
sanctuare a pornit si domesticirea animalelor si crearea unei agriculturi organizate.

sursa foto - panoramio.com


Teoria primului templu construit de vanatori-cuelgatori a fost contestata, cel mai
vocal fiind un antropolog canadian pe nunele E.B. Banning care spune ca acum 11
milenii Gobekli Tepe era un sit cu locuinte acoperite unde oamenii tineau si
ritualurile magico-religioase. Banning spune ca oamenii din acele vremuri nu aveau
nevoie de un templu special pentru ca puteau imbina sacrul si profanul exact in
asezarea unde isi duceau viata de zi cu zi. El mai spune si ca e foarte posibil ca
locuitorii din Gobekli Tepe sa fi practicat agricultura macar intr-un stadiu incipient,
deci aveau o sursa sigura de hrana.
E imposibil de impacat cele doua teorii si au ramas atat de putine urme de acum
zece milenii, incat certitudini nu se pot gasi. Dar e cert faptul ca monumentalele
inele sunt cu 6.000 de ani mai vechi decat Stonehenge si cu 7.000 decat
piramidele. Si, desi "parintele" sit-ului, Klaus Schmidt, a murit in aceasta vara,
sapaturile sunt continuate de Lee Clare care spune ca sit-ul e tot mai fascinant
fiindca pune mult mai multe intrebari decat ofera raspunsuri "Unele lespezi aveau
30, 40 sau 50 de tone, probabil ca le-au transportat ruland pe busteni. Clare spune
ca cei care au facut aceste constructii erau specialisti ai timpurilor lor si trebuiau
hraniti, astfel ca domesticirea animalelor, dar si cultivarea unor cereale trebuie sa fi
fost o consecinta a ceea ce se intampla in sanctuar.

sursa foto -National Geographic

Gbekli Tepe locul unde s-a nascut religia


Publicat de Catalin Stanculescu la data: 2 - iunie - 2012, categoria: Cultura, Religii si
credinte

Aici
milenii tainele ascunse ale umanitatii.

uriasii

de

piatra

vegheaza

de

Desi vizitate de turisti turci si europeni, aceste ruine si-au ascuns pana in
prezent semnificatiile si simbolurile. Chiar daca cercetatorii au incercat din
rasputeri sa le descifreze mai raman lucruri care inca ne scapa.
In apropiere de Urfa, in Turcia, complexul a fost descoperit de arheologul
german Klaus Schmidt care facea sapaturi in zona de peste un deceniu. De
sus, de pe deal, se poate vedea la orizont in orice directie. Imaginati-va cum

ar fi aratat in acele timpuri uitate campii intinse pline de vietuitoare


salbatice, turme de gazele, rauri serpuitoare care ar fi atras gaste si rate
salbatice migratoare, arbori fructiferi si paduri intinse aceasta zona ar fi
fost un adevarat paradis al abundentei. Intr-adevar, regiunea se afla in
capatul nordic al Semilunei fertile o zona cu climat bland si pamant arabil
intinzandu-se peste Liban, Israel, Iordan si Egipt si ar fi atras vanatoriculegatori din Africa si Levant.
Negasindu-se inca dovezi de locuire a zonei, Schmidt a presupus ca aceasta
a fost prima catedrala la inaltime a umanitatii.
Am crezut pana acum ca agricultura a dat nastere oraselor si mai trziu
scrierii, artei si religiei. Acum, cel mai vechi templu din lume sugereaza ca
totul a decurs invers.
Zorii civilizatiei au explodat undeva pe dealurile din sudul Turciei.
naintea vizitatorilor apar zeci de piloni de piatra masivi dispusi ntr-un set
de inele, unul ingramadit mpotriva urmatorului. Cunoscut sub numele de
Gbekli Tepe (pronuntat Guh-behk- Lee TEH Peh adica buric in turceste),
site-ul arheologic aminteste vag de Stonehenge, cu exceptia faptului ca
Gbekli Tepe a fost construit mult mai devreme si nu din blocuri cioplite
rudimentar, ci cu stlpi imensi de calcar curat sculptati si stropiti cu
basoreliefuri de animale o adevarata cavalcada de caprioare, serpi, vulpi,
scorpioni, si mistreti feroce. Asamblarea complexului a fost datata cu
aproximativ 11.600 de ani n urma, sapte mii de ani nainte de Marea
Piramida din Giza. Aceasta contine cel mai vechi templu cunoscut.

Predatand Stnehenge cu 6000 de ani,


intr-adevar, Gbekli Tepe este cel mai vechi exemplu cunoscut de arhitectura
monumentala, prima structura pusa la cale si executata de fiintele umane,
care a fost mai mare si mai complicata decat orice alta constructie cunoscuta
la acea vreme. Atunci cnd acesti piloni au fost ridicati, n masura n care
stim, nimic de scara comparabila nu exista n lume.

La momentul constructiei Gbekli Tepe cea mai mare parte a rasei umane
traia n grupuri mici, nomade, care au supravietuit prin culegerea plantelor si
vnarea animalelor salbatice. Constructia site-ului ar fi cerut mai multi
oameni care vin mpreuna ntr-un singur loc dect s-ar fi intamplat probabil
nainte. Uimitor, constructorii templului au fost n masura sa reduca,
sculpteze si sa transporte pietre de 16 tone si peste 18 metri inaltime pe
distante de sute de metri n ciuda faptului ca nu aveau roti sau animale de
povara. Pelerinii care au venit la Gbekli Tepe au trait ntr-o lume fara scris,
metal, sau ceramica; pentru cei care se apropiau de templu de jos, pilonii
acestuia trebuie sa fi planat deasupra capului lor ca uriasi rigizi, titani ai altor
vremuri, iar animalele sculptate pe pietre tremurnd n lumina focurilor
precum emisarii dintr-o lume spirituala pe care mintea umana deabia
incepuse sa ii imagineze.
Arheologii nca excaveaza Gbekli Tepe si dezbat sensul descoperirilor. Ceea
ce ei stiu sigur este ca site-ul este cel mai important ntr-o harta de concluzii
neasteptate care au rasturnat ideile anterioare despre trecutul indepartat al
speciei noastre. Doar cu 20 de ani n urma, cei mai multi cercetatori au
crezut
ca
stiau
timpul,
locul
si
succesiunea
momentului
in
derularea Revolutiei neolitice tranzitia critica care a dus la nasterea
agriculturii, transformand definitiv Homo sapiens din grupuri razlete de
vanatori-culegatori in sate si comunitati agricole si de acolo spre societatilor
sofisticate tehnologic, cu temple mari, turnuri, regi si preoti care nregistrau
ispravile lor n forma scrisa. Dar, n ultimii ani, mai multe descoperiri noi,
Gbekli Tepe fiind preeminenta printre ele, au nceput sa forteze barierele si
teoriile prafuite ale arheologilor.

Joris Peters, un arheolog care lucreaza la Ludwig


Maximilian University in Munich, expert in analiza oaselor de animale a
concluzionat ca cei care ocupau complexul se hraneau cu gazele, porc
mistret, caprioara, oaie si o duzina de pasari salbatice. Ca atare un site de
vanatori-culegatori identic cu celelalte din regiune. Dar cercetatorii au aratat
ca la 1000 de ani distanta de acest site, oamenii au inceput deja sa
domesticeasca animale precum oi, vite si porci si sa cultive grane salbatice.
Toate acestea existau deja la Gbekli Tepe. In plus, exista si forta de munca
necesara si mai ales motivatia.
Aceasta noua teorie care devine mai clara ne face sa intelegem ca oamenii
nu s-au stabilit, au inceput sa cultive si deabia apoi au trecut la constructia
templelor sau a altor edificii complexe sociale ci mai degraba invers. Au
existat puncte de atractie ca acesta unde oamenii au fost atrasi.
Acest efort prelungit, continuu a pus bazele viitoarelor societati.
In privinta simbolurilor, a incerca sa le descifram e ca si cum am incerca sa
explicam inexplicabilul. Distanta foarte mare in timp, varietatea acestora
indica faptul ca acei oameni incercau sa stapaneasca fiarele salbatice, poate
sa domine natura, sa devina noii ei stapani.
Unii cercetatori sustin chiar ca simbolurile legate de vulturi ar putea sa
reprezinta legatura cu spiritualitatea. Acestia au fost gasiti si in Siria si in
alte situri si reprezinta credinta oamenilor din neolitic in spirit si in viata de
dupa moarte.
Acesta este locul primei transformari radicale din istoria umanitatii.

Ridicarea din salbaticie, din traiul nomad, este primul pas spre
adevarata istorie a civilizatiei.
La nceput revolutia neolitica a fost privita ca un eveniment singular,
fulgerator, brusc, de geniu, care a avut loc ntr-o locatie unica
Mesopotamia, ntre Tigru si Eufrat, n ceea ce este acum sudul Irakului,
apoi s-a raspndit n India, Europa, si dincolo. Cei mai multi arheologi au
crezut ca aceasta nflorire brusca a civilizatiei a fost determinata n mare
masura de schimbarile de mediu: o ncalzire treptata odata ceEpoca de
Gheata se incheiase, care a permis unor oameni sa nceapa sa cultive plante
si sa imblanzeasca animale de turma din abundenta. Cercetarea sugereaza
ca revolutia a fost de fapt efectuata de mai multe mini pe o suprafata
mare si peste mii de ani ca durata. Si se poate sa fi fost determinata nu de
mediu, ci de cu totul altceva.
Cele mai multe dintre cele mai mari centre religioase, trecute si prezente, au
fost destinatii pentrupelerinaje, cum a fost Vaticanul, Mecca, Ierusalimul,
Bodh Gaya (n cazul n care Buddha a fost iluminat), sau Cahokia (complex
enorm nativ american lnga St Louis). Acestea sunt monumente
destinate calatoriilor spirituale, iar oamenii de pretutindeni au venit de
multe ori de la distante mari atrasi ca un magnet de forta irezistibila, de
farmecul si magia acestor locuri. Gbekli Tepe poate fi primul dintre acestea,
inceputul unui model, al unui tipar. Ceea ce le sugereaza, cel putin
arheologilor care lucreaza acolo, ca sensul uman al sacrului si iubirea umana
pentru un bun spectacol in care sa fie mirati si impresionati ar fi dat
nastere nsasi civilizatiei.
Cercurile urmeze un design comun. Au fost descoperite 20 de astfel de inele.
Toate sunt facute din stlpi de calcar in forma de piroane uriase sau al literei
T. Ei stau la o masura de brat sau mai mult n afara, interconectati prin
ziduri de piatra mici. n mijlocul fiecarui inel sunt doi piloni inalti, capetele lor
subtiri sunt montate n santuri adnci taiate n podea.
Pentru Schmidt, pilonii n forma de T sunt fiinte umane stilizate, o idee
sustinuta de catre bratele sculptate din umerii unor piloni. Pietrele sunt
aranjate cu fata spre centrul cercului, ca la o ntlnire sau un dans, spune
Schmidt o reprezentare, probabil, a unui ritual religios. n ceea ce priveste
animalele, el a remarcat ca acestea sunt n mare parte creaturi mortale:
scorpioni, mistreti, lei feroce. Poate ca reprezentarile de pe piloni pot fi
pazite de ele sau pot fi integrate ca totemuri.

Un adevarat puzzle de piloni sub altul atat cat excavarea a continuat. Din
motive nca necunoscute, inelele de la Gbekli Tepe par sa fi pierdut n mod
regulat din putere, sau cel putin din farmec. La fiecare cteva decenii
oamenii au ngropat pilonii si au pus pietre pe un nou al doilea inel, mai mic,
n interiorul primului. Uneori, mai trziu, au instalat un al treilea. Apoi,
ntregul ansamblu ar fi fost umplut cu moloz, si un cerc complet nou creat n
apropiere. Site-ul poate a fost construit, completat, si reconstruit din nou,
timp de secole.
Uimitor si pe atat de ciudat este ca cei de la Gbekli Tepe au devenit cu
trecerea timpului constructori de temple mult mai slabi. Cele mai vechi inele
sunt cele mai mari si mai sofisticate, tehnic si artistic. Odata cu trecerea
timpului, pilonii au devenit mai mici, mai simpli si au fost montati cu grija
mai putina. n cele din urma efortul pare s-a stins cu totul in jurul 8200
.Hr. Gbekli Tepe a cazut in ruina si a fost dat uitarii. Zeii au tacut.
La fel de important ca ceea ce cercetatorii au descoperit a fost ceea ce ei nu
au gasit: nici un semn de locuire. Sute de oameni trebuie sa fi fost necesari
pentru a sculpta si ridica stlpii, dar site-ul nu a avut nicio sursa de
apa. Acesti lucratorilor ar fi avut nevoie de case, dar sapaturile nu au
descoperit niciun semn de pereti, cosuri, focuri, bucatarii sau alte anexe. Ei
ar fi trebuit sa fie hraniti, dar nu exista nici o urma a agriculturii. A fost doar
un centru ceremonial. Judecand dupa miile de oase de gazela si zimbru
gasite, muncitorii par sa fi fost alimentati de transferurile constante aduse de
la vnatori indepartate. Toate aceste demersuri complexe trebuie sa fi avut
organizatori si supraveghetori, dar nu exista nca nici o dovada buna a unei
ierarhii sociale, nicio zona rezervata mormintelor pentru persoane mai
bogate.
Paradoxal, Gbekli Tepe pare sa fie att un vestitor al lumii civilizate care
avea sa vina dar si ultimul, cea mai mare emblema a unui trecut nomad
care deja disparea. Realizarea a fost uimitoare, dar este greu de nteles
cum a fost facuta sau ceea ce a nsemnat. In 10 sau 15 ani, prezice
Schmidt , Gbekli Tepe va fi mai faimos dect Stonehenge si pentru un
motiv bun.
Antropologii au presupus ca religia organizata a nceput ca o modalitate de
a salva tensiunile care inevitabil au aparut atunci cnd vanatorii-culegatori sau stabilit, au devenit fermieri, si au dezvoltat societatile mari. Desi
primitive, practicile religioase precum ngroparea, arta funerara si zecile de
figurine au aparut cu mii de ani mai devreme, insa religia organizata a
aparut, din acest punct de vedere, numai atunci cnd o viziune comuna a

unui ordin ceresc a fost necesara pentru a lega mpreuna aceste grupuri
marunte de oameni. Aceasta a ajutat la justificarea ierarhiei sociale, care a
aparut ntr-o societate mult mai complexa: cei care au ajuns la putere au
fost vazuti ca avnd o legatura speciala cu zeii. Comunitatile de credinciosi,
uniti ntr-o viziune comuna a lumii si avand locul lor n ea, au fost mult mai
uniti dect grupurile razlete de indivizi.
Gbekli Tepe sugereaza o inversare a scenariului unanim acceptat in
prezent: construirea unui templu masiv de catre un grup de culegatori este o
dovada ca religia organizata ar fi putut veni nainte de dezvoltarea
agriculturii si a altor aspecte ale civilizatiei. Aceasta sugereaza ca impulsul
uman de a se aduna pentru ritualuri sacre a aparut cand oamenii si-au
schimbat viziunea de a se vedea ca facnd parte din lumea naturala si a
cauta stapnirea ei.
Arheologul francez Jacques Cauvin a crezut ca aceasta schimbare in
constiinta a fost o revolutie a simbolurilor, o schimbare de conceptie,
care a permis oamenilor sa-si imagineze zeii fiinte supranaturale
asemanatoare cu oamenii.
Schmidt speculeaza ca oamenii care traiau ntr-o raza de sute de mile de
Gbekli Tepe au creat templul ca un loc sfnt pentru a se aduna, aducnd
daruri si, probabil, tribut pentru preotii sai si mestesugari. Un fel de
organizare sociala ar fi fost necesara nu numai sa-l construiasca, dar, de
asemenea, sa se ocupe cu multimile atrase. Desigur, au fost la mijloc si
sarbatorile. Schmidt a mai descoperit bazine de piatra, scene abstracte inca
neidentificate. Templul a fost un loc spiritual.
Douazeci de ani n urma, toata lumea credea ca civilizatia a fost condusa de
fortele naturii, spune Schmidt. Cred ca ceea ce putem invata aici este
ca civilizatia este un produs al mintii umane.
Doar timpul va spune adevarul despre aceasta descoperire fascinanta si
modul in care va influenta felul nostru de a gandi despre stramosii nostri si
istoria umana n general.