Sunteți pe pagina 1din 45
HERPESVIROZE
HERPESVIROZE
HERPESVIROZE
HERPESVIROZE
HERPESVIROZE
Rinotraheita infecţioasă bovină
Rinotraheita infecţioasă bovină
Rinotraheita infecţioasă bovină

Rinotraheita infecţioasă

Rinotraheita infecţioasă bovină

bovină

Rinotraheita infecţioasă este o boală infecto- contagioasă virotică specifică bovinelor, cu evoluţie acută,
Rinotraheita infecţioasă este o boală infecto- contagioasă virotică specifică bovinelor, cu evoluţie acută,
Rinotraheita infecţioasă este o boală infecto- contagioasă virotică specifică bovinelor, cu evoluţie acută,

Rinotraheita infecţioasă este o boală

infecto-contagioasă virotică specifică

bovinelor, cu evoluţie acută, caracterizată clinic prin hipertermie şi tulburări dominant

respiratorii (rinită, traheită, însoţite frecvent

de conjunctivite).

Etiologie  Herpesvirus bovin tip 1 ( Bovine herpesvirus-1 ),  genul Varicelovirus,  subfamilia
Etiologie  Herpesvirus bovin tip 1 ( Bovine herpesvirus-1 ),  genul Varicelovirus,  subfamilia
Etiologie  Herpesvirus bovin tip 1 ( Bovine herpesvirus-1 ),  genul Varicelovirus,  subfamilia
Etiologie
Etiologie

Herpesvirus bovin tip 1 (Bovine herpesvirus-1), genul Varicelovirus, subfamilia Alphaherpesvirinae, familia Herpesviridae.

( Bovine herpesvirus-1 ),  genul Varicelovirus,  subfamilia Alphaherpesvirinae,  familia Herpesviridae .

Distribuția bolii în Europa în anul 2012

Distribu ț ia bolii în Europa în anul 2012
Caractere epidemiologice  Receptivitate ◦ bovinele.  Sursele de infecţie ◦ animalele bolnave cu semne
Caractere epidemiologice  Receptivitate ◦ bovinele.  Sursele de infecţie ◦ animalele bolnave cu semne
Caractere epidemiologice  Receptivitate ◦ bovinele.  Sursele de infecţie ◦ animalele bolnave cu semne

Caractere epidemiologice

Receptivitate

bovinele.

Sursele de infecţie

animalele bolnave cu semne clinice şi cele cu infecţii subclinice, care elimină virusul prin secreţiile mucoasei respiratorii şi a mucoasei vulvo-vaginale şi conjunctivale.

taurii elimină virusul prin materialul seminal.

Contaminarea

prin contact direct,

indirect prin sursele secundare.

infecţia se face pe cale respiratorie.

Dinamică epidemiologică

caracter enzootic, cu o mare difuzibilitate în focar, tinzând să cuprindă toate animalele receptive din efectivul contaminat.

Patogeneza  Pătruns în organism virusul ajunge în sânge şi determină starea de viremie trecătoare,
Patogeneza  Pătruns în organism virusul ajunge în sânge şi determină starea de viremie trecătoare,
Patogeneza
Patogeneza

Pătruns în organism virusul ajunge în sânge şi determină starea de viremie trecătoare, responsabilă de tulburările generale ce se instalează. Prin replicarea la nivelul mucoaselor, virusul contaminează nervii periferici şi pe calea axonului

contaminează nervii periferici şi pe calea axonului ajunge în celulele nervoase ale ganglionului regional,

ajunge în celulele nervoase ale ganglionului regional,

respectiv ganglionul Gasser al trigemenului în infecţia respiratorie şi în cele ale ganglionului sacral în infecţia pe cale genitală.

Aici trece într-o stare de latenţă din care poate fi activat prin diverşi factori de stres.

Primo-infecţia şi stabilirea stării de latenţă

Primo- infecţia şi stabilirea stării de latenţă Consecinţa reactivării virusului, reexcreţia este controlată de

Consecinţa reactivării virusului,

reexcreţia este controlată de către

răspunsul imun

Respiratorie

Genitală

Cutanată

Conjunctivală

Abortigenă

Nervoasă

Generalizată

Hipertermie Abatere Diminuarea apetitului

Scăderea bruscă a producţiei de lapte

Jetajul este iniţial seros mucopurulent Mucoasa nazală este hiperemiată ulcere

Vulvovaginite pustuloase Balanopostite Ulcere la nivelul spaţiului interdigital Dermatite depilante la nivelul perineului, scrotului Epiforă Edem periocular Opacifierea corneei Panoftalmie Avort Autoliza fetușilor Apare la vițeii sub 5 luni Tremurături musculare Incoordonări în mers Mers în manej

Stare comatoasă moarte

Adesea la viţeii nou-născuţi Hipertermie severă Hiperemia accentuată a botului Anorexie Epiforă Jetaj,Tuse Ulcere ale mucoasei linguale Ptialism Bronhopneumonie şi diaree Moarte în 3-4 zile

Prezen ț a jetajului nazal seros Ulcere superficiale la nivelul narinelor ș i jetaj muco-purulent

Prezența jetajului nazal seros

Prezen ț a jetajului nazal seros Ulcere superficiale la nivelul narinelor ș i jetaj muco-purulent Conjunctivită
Prezen ț a jetajului nazal seros Ulcere superficiale la nivelul narinelor ș i jetaj muco-purulent Conjunctivită

Ulcere superficiale la nivelul narinelor și jetaj muco-purulent

Conjunctivită purulentă fără

blefarospasm la o vacă din rasa Holstein

Congestia mucoasei oculare Pustule multiple la nivelul labiilor vulvare

Congestia mucoasei oculare

Congestia mucoasei oculare Pustule multiple la nivelul labiilor vulvare

Pustule multiple la nivelul labiilor vulvare

 Tabloul anatomopatologic hemoragii, necroze şi ulcere ale mucoasei traheale şi bronşice cu producerea de
 Tabloul anatomopatologic hemoragii, necroze şi ulcere ale mucoasei traheale şi bronşice cu producerea de


Tabloul anatomopatologic

hemoragii, necroze şi ulcere ale mucoasei traheale şi

bronşice cu producerea de pseudomembrane difteriode;

exsudate seromucoase, sanguinolente sau mucopurulente la nivelul mucoasei faringiene şi a sinusurilor;

limforeticulită retrofaringiană şi bronhopneumonie;

In cazurile complicate se constată pneumonie fibrinoasă, în diferite stadii de evoluţie, cu zone de emfizem.

organele parenchimatoase (ficat, cord, rinichi), sunt degenerate sau cu focare de necroză.

histopatologic, se pun în evidenţă incluzii intranucleare

acidofile, de tip Cowdry A în celulele epiteliului mucoasei

respiratorii şi digestive.

Leziuni linguale Leziuni ulceronecrotice ale traheii
Leziuni linguale Leziuni ulceronecrotice ale traheii

Leziuni linguale

Leziuni ulceronecrotice

ale traheii

 Diagnostic Probe biologice: ◦ avortoni, ◦ porţiuni de piele cu leziuni de dermatită, ◦
 Diagnostic Probe biologice: ◦ avortoni, ◦ porţiuni de piele cu leziuni de dermatită, ◦

Diagnostic
Diagnostic

Probe biologice:

avortoni,

porţiuni de piele cu leziuni de dermatită,

porţiuni de encefal cu leziuni de encefalomielită,

mucoasă conjunctivală cu leziuni, intestin (porţiuni cu enterită),

glandă mamară în caz de mastită

fragmente de derm din spaţiul interdigital.

Virusul IBR-IPV se izolează pe culturi celulare bovine.

BHV-1 poate fi identificat prin seroneutralizare, imunofluorescenţă (foarte sensibilă), imunoperoxidază şi prin examinare la microscopul electronic (evidenţierea particulei virale).

Antigenul viral apare localizat în celulele epiteliale intra- şi perinuclear.

Cercetarea ADN-ului viral prin aplicarea hibridizării ADN/ADN (dot blot, southern blot) sau de amplificare genică prin PCR reprezintă metodele cele mai folosite pentru diagnostic.

Anticorpii specifici serici, se pun în evidenţă prin reacţia de imunofluorescenţă, testul ELISA, reacţia de hemaglutinare şi reacţia de seroneutralizare

 Diagnosticul diferenţial diareea virală bovină - boala mucoaselor, obişnuit afectează tineretul şi se
 Diagnosticul diferenţial diareea virală bovină - boala mucoaselor, obişnuit afectează tineretul şi se

Diagnosticul diferenţial
Diagnosticul diferenţial

diareea virală bovină - boala mucoaselor, obişnuit afectează tineretul şi se manifestă prin diaree şi evoluţie mult mai gravă;

febra

catarală

malignă, apare sporadic, fără

contagiozitate, dar cu mortalitate mare;

pesta bovină, nu se întâlneşte în România. Evoluează

enzootic, cu difuzibilitate şi mortalitate mare, iar manifestările clinice sunt mai polimorfe;

rinitele alergice, care apar în perioada de păşunat, sunt

afebrile, animalele prezintă strănut, respiraţie dificilă

cu dispnee inspiratorie, jetaj cazeos de culoare verzuie-oranj.

 Profilaxia Supravegherea pasivă ◦ achiziţionarea de animale pentru completări de efective să se facă
 Profilaxia Supravegherea pasivă ◦ achiziţionarea de animale pentru completări de efective să se facă


Profilaxia

Supravegherea pasivă

achiziţionarea de animale pentru completări de efective se facă numai din unităţi indemne de boală;

carantina profilactică a animalelor nou aduse;

evitarea supraaglomerării adăposturilor;

asigurarea parametrilor optimi de microclimat şi a unor condiţii corespunzătoare de igienă în adăpost;

evitarea sau reducerea influenţei factorilor de stres, etc.

Supravegherea activă

examen serologic, pe probe de sânge prelevate de la animalele nevaccinate, folosind testul ELISA, astfel:

taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II;

mamele de tauri, la autorizare şi candidatele mame de tauri o dată pe an;

tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de

şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie;

pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează în procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.

 Profilaxia specifică constă în administrarea de vaccinuri.  Vaccinurile anti-IBR-IPV se găsesc sub trei
 Profilaxia specifică constă în administrarea de vaccinuri.  Vaccinurile anti-IBR-IPV se găsesc sub trei

Profilaxia specifică constă în administrarea de vaccinuri. Vaccinurile anti-IBR-IPV se găsesc sub trei forme de bază:

vaccinuri

vii

modificate

genetic,

care

nu

se

bază : ◦ vaccinuri vii modificate genetic, care nu se administrează la vacile gestante, ◦ vaccinuri

administrează la vacile gestante,

vaccinuri inactivate,

vaccinuri vii atenuate: Biviral-B, I.B.R-I.P.V. VAC, Bovilis

IBR Marker

Vaccinuri polivalente: Triviral B, Tetravac B, imuresp-RAP, Catlemaster 4.

Combaterea  animalele bolnave se izolează şi se tratează .  în scopul prevenirii complicaţiilor,
Combaterea  animalele bolnave se izolează şi se tratează .  în scopul prevenirii complicaţiilor,
Combaterea  animalele bolnave se izolează şi se tratează .  în scopul prevenirii complicaţiilor,

Combaterea

animalele bolnave se izolează şi se tratează.

în

scopul

prevenirii

complicaţiilor, se folosesc

antibioticele.

se poate folosi serul imun antiviral-antepasteurelic, ca şi serul mixt "Servipast" (ser mixt antipasteurelic antiviral bivalent bovin). Serul mixt "servipast”,se

foloseşte în doze de 0,5 -0,6 ml/kg viu. Concomitent,

se aplică şi un tratament simptomatic şi unul igieno- dietetic.

animalele vindecate devin rezistente la infecţie. Totuşi, imunitatea în această boală este oarecum relativă,

deoarece animalul vindecat rămâne purtător latent de

virus şi potenţial eliminator. Imunitatea în rinotraheita

infecţioasă a bovinelor nu este sterilizantă;

Rinopneumonia ecvină /avortul viral al iepelor
Rinopneumonia ecvină /avortul viral al iepelor
Rinopneumonia ecvină /avortul viral al iepelor

Rinopneumonia

ecvină /avortul viral al

Rinopneumonia ecvină /avortul viral al iepelor

iepelor

 Rinopneumonia este o boală infecţioasă şi contagioasă, specifică ecvinelor, cu evoluţie acută manifestată
 Rinopneumonia este o boală infecţioasă şi contagioasă, specifică ecvinelor, cu evoluţie acută manifestată
 Rinopneumonia este o boală infecţioasă şi contagioasă, specifică ecvinelor, cu evoluţie acută manifestată

Rinopneumonia este o boală infecţioasă şi contagioasă, specifică ecvinelor, cu

evoluţie acută manifestată prin avorturi şi tulburări respiratorii (mai frecvent la

tineret), iar morfopatologic prin leziuni

septicemice şi inflamaţii ale aparatului respirator.

Distribuția bolii în Europa în anul 2012

Distribu ț ia bolii în Europa în anul 2012
Etiologie  „ Equid herpesvirus 1 ” ( EHV-1)  „ Equid herpesvirus 4 ”(EHV
Etiologie  „ Equid herpesvirus 1 ” ( EHV-1)  „ Equid herpesvirus 4 ”(EHV
Etiologie  „ Equid herpesvirus 1 ” ( EHV-1)  „ Equid herpesvirus 4 ”(EHV
Etiologie
Etiologie

Equid herpesvirus 1(EHV-1) Equid herpesvirus 4”(EHV-4),

genul Varicellovirus,

subfamilia Alphaherpesvirinae,

familia Herpesviridae.

Equid herpesvirus 1 (EHV-1),cunoscut şi sub denumirea de serotipul 1, reprezintă cauza cea mai frecventă a avorturilor; Equid herpesvirus 4 (EHV-4),denumit şi serotipul 2, determină afecţiuni respiratorii acute la tineret.

Herpesvirusurile ecvine

Herpesvirusurile ecvine

Caractere epidemiologice  Receptivitate: ◦ calul, măgarul şi catârul. ◦ forma respiratorie afectează de
Caractere epidemiologice  Receptivitate: ◦ calul, măgarul şi catârul. ◦ forma respiratorie afectează de
Caractere epidemiologice
Caractere epidemiologice

Receptivitate:

Caractere epidemiologice  Receptivitate: ◦ calul, măgarul şi catârul. ◦ forma respiratorie afectează de

calul, măgarul şi catârul.

forma respiratorie afectează de preferinţă mânjii şi caii tineri sub vârsta de 2 ani,

forma abortigenă se înregistrează mai frecvent iarna şi primăvara, la femelele aflate între luna 8- 11 de gestaţie.

Equid herpesvirus 1 (EHV-1), poate infecta lama şi

alpaca determinând tulburări nervoase şi oculare.

 Surse de infecţie ◦ animalele trecute prin boală, convalescente sau vindecate, care elimină virusul
 Surse de infecţie ◦ animalele trecute prin boală, convalescente sau vindecate, care elimină virusul

Surse de infecţie

animalele

trecute prin boală,

convalescente sau vindecate, care elimină virusul prin secreţiile căilor respiratorii, ca şi prin învelitori,

lichide fetale şi scurgeri loşiale.

bolnave

şi

cele



Transmiterea: directă sau indirectă

pe cale respiratorie

genitală (actul coital, spermă)

digestivă.

Dinamică epidemiologică:

enzootii de gravitate variabilă, cu difuzibilitate mare în focar;

este posibilă reactivarea infecţiei latente (care poate

dura toată viaţa), datorită stresului de parturiţie, al

căldurilor şi a lactaţiei.

EHV-1

ganglionul

şi EHV-4 persistă în stare de latenţă

trigemen,

iar

EHV-1

în

şi în limfocitele

CD 5 /CD 8

Ciclul de transmitere a Equid herpesvirus 1

Ciclul de transmitere a Equid herpesvirus 1

Patogeneză  pătruns în organism, virusul determină iniţial tulburări respiratorii, apoi prin sânge este
Patogeneză  pătruns în organism, virusul determină iniţial tulburări respiratorii, apoi prin sânge este
Patogeneză 
Patogeneză
Patogeneză  pătruns în organism, virusul determină iniţial tulburări respiratorii, apoi prin sânge este

pătruns în organism, virusul determină iniţial

tulburări respiratorii, apoi prin sânge este răspândit

în întregul organism.

are loc infecţia mucoasei uterine şi a fetusului.

generalizarea infecţiei virale pe cale sanguină are ca rezultat producerea de procese necrotice hepatice şi în ultima instanţă moartea.

la animalele mai în vârstă, avortul poate surveni mai târziu după infecţie.

tulburările nervoase sunt rezultatul vasculitelor,

trombozelor

arterelor

şi vaselor (se produce

ischemia creierului şi măduvei spinării.

trecerea prin boală lasă o imunitate solidă practic pentru toată viaţa animalului.

Reprezentarea schematică a mecanismului patogenetic al herpesvirusului ecvin 1

 Tabloul clinic Forma respiratorie, denumită şi rinopneumonia ecvină sau pleuropneumonia contagioasă a calului,
 Tabloul clinic Forma respiratorie, denumită şi rinopneumonia ecvină sau pleuropneumonia contagioasă a calului,

Tabloul clinic
Tabloul clinic

Forma

respiratorie,

denumită

şi

rinopneumonia

ecvină sau

pleuropneumonia contagioasă a calului,

întâlnită la tineret

febră (39,5-41°C), inapatenţă, stare depresivă şi congestia mucoasei nazale şi oculare

jetaj bilateral abundent, iniţial cu caracter mucos, apoi mucopurulent, însoţit de inflamaţia limfonodurilor submaxilari.

uneori se pot observa tulburări digestive, cardiace, nervoase (paralizii) şi urinare. Mortalitatea poate ajunge până la 25% din cazuri.

Forma abortigenă sau avortul viral al iepelor

avort spontan

expulzarea fătului se face uşor, fără dificultăţi, iar învelitorile fetale sunt eliminate odată cu fătul sau imediat după.

dacă infecţia are loc în stadii avansate ale gestaţiei, aceasta este de obicei dusă la termen, dar mânjii nou-născuţi sunt neviabili sau debili şi, fiind infectaţi, vor prezenta foarte curând semne de rinopneumonie, cu evoluţie gravă.

Aspecte clinice din forma respiratorie

Aspecte clinice din forma respiratorie

 Tabloul anatomopatologic forma respiratorie ◦ iniţial apar leziuni de rinită seroasă, congestia mucoaselor
 Tabloul anatomopatologic forma respiratorie ◦ iniţial apar leziuni de rinită seroasă, congestia mucoaselor

Tabloul anatomopatologic
Tabloul anatomopatologic

forma respiratorie

iniţial apar leziuni de rinită seroasă, congestia mucoaselor şi uneori

edeme ale extremităţilor.

rinita devine mucopurulenţă, iar inflamaţia se extinde şi cuprinde laringele, faringele şi chiar pulmonul. In acest caz, la necropsie se constată pneumonie şi bronhopneumonie.

trahee congestionată şi edemaţiată, cu exsudate mucopurulente sau purulente, congestie şi edem pulmonar.

leziunile pulmonare la mânji pot evolua spre necroză. Concomitent se constată pleurite şi pericardite serofibrinoase, distrofii miocardice şi hepatice.

forma abortigenă

avortonii prezintă infiltraţii în ţesutul conjunctiv subcutanat, intramuscular şi subpleural, exsudat seros în cavităţi, hemoragii pe seroase, coloraţia subicterică a ţesuturilor, focare necrotice miliare cenuşii sau gălbui în ficat. Splina este mărită în volum, cu peteşii subcapsulare şi cu evidenţierea, pe secţiune, a pulpei albe.

Diagnosticul
Diagnosticul
Diagnosticul  Izolarea şi identificarea virusului ◦ virusul se izolează pe culturi celulare, probele fiind

Izolarea şi identificarea virusului

virusul se izolează pe culturi celulare, probele fiind recoltate din regiunea nasofaringiană a animalelor la 24

ore de la apariţia febrei, din pulmon, ficat sau timus, în

cazul avortonilor, iar de la animalele cu manifestări nervoase acestea sunt constituite din leucocitele sanguine.

de

seroneutralizare, testul de imunofluorescenţă

identificarea

virusului

face

se

prin

reacţia

de seroneutralizare, testul de imunofluorescenţă ◦ identificarea virusului face se prin reacţia IFA: EHV-1 (20x)

IFA: EHV-1 (20x)

 Testele serologice ◦ seroneutralizarea, reacţia de fixare a complementului şi ELISA.  Diagnosticul
 Testele serologice ◦ seroneutralizarea, reacţia de fixare a complementului şi ELISA.  Diagnosticul

Testele serologice

 Testele serologice ◦ seroneutralizarea, reacţia de fixare a complementului şi ELISA.  Diagnosticul

seroneutralizarea,

reacţia de fixare a

complementului şi ELISA.

Diagnosticul diferenţial

influenţa ecvină

arterita ecvină

avortul salmonelic al iepelor

alte avorturi infecţioase şi neinfecţioase

Profilaxie  măsuri generale: ◦ achiziţionarea de cabaline numai din efective libere de infecţie ;
Profilaxie  măsuri generale: ◦ achiziţionarea de cabaline numai din efective libere de infecţie ;
Profilaxie  măsuri generale:
Profilaxie
măsuri generale:
Profilaxie  măsuri generale: ◦ achiziţionarea de cabaline numai din efective libere de infecţie ; ◦

achiziţionarea de cabaline numai din efective libere de infecţie;

carantina profilactică timp de cel puţin 60 de zile pentru

animalele nou aduse;

animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează serologic (ELISA) un procent de 1% din animale

profilaxia specifică

vaccin inactivat Erinvac: vaccinarea se face o dată pe an, în

doză de 2 ml, cu rapel după 14-20 zile, începând cu vârsta de 30 de zile. Vaccinarea de întreţinere se face din 6 în 6 luni.

vaccin trivalent: Fluvac Innovator EHV-4/1 (Fort Dodge), protejează împotriva infecțiilor cu EHV-4 & EHV-1 și

influență. Se administrează1 ml i.m. cu rapel după 2-4

săptămâni.

infec ț iilor cu EHV-4 & EHV-1 ș i influen ț ă . Se administrează 1
  Combaterea notifică boala şi se instituie carantina. interzicerea scoaterii sau introducerii de cabaline,
  Combaterea notifică boala şi se instituie carantina. interzicerea scoaterii sau introducerii de cabaline,
 
Combaterea
Combaterea

notifică boala şi se instituie carantina.

interzicerea scoaterii sau introducerii de cabaline,

sistarea montei animalelor bolnave sau suspecte de boală,

a circulaţiei cabalinelor, persoanelor, vehiculelor şi furajelor.

animalele bolnave se izolează în adăposturi separate şi se

tratează simptomatic, asociat cu antibiotice pentru

prevenirea infecţiilor secundare.

iepele care au avortat, după dezinfecţia trenului posterior şi a organelor genitale, vor fi ţinute izolat cel puţin o lună. Se vor distruge lichidele, învelitorile fetale şi avortonii.

animalele clinic sănătoase se vaccinează de necesitate.

stingerea bolii şi ridicarea măsurilor de carantină se face după 90 de zile de la ultimul caz clinic şi după efectuarea dezinfecţiei finale.

Rinotraheita infecţioasă felină
Rinotraheita infecţioasă felină
Rinotraheita infecţioasă felină

Rinotraheita infecţioasă

Rinotraheita infecţioasă felină

felină

 Rinotraheita infecţioasă, denumită şi rinotraheita virotică, rinoconjunctivita sau guturaiul pisoilor este o
 Rinotraheita infecţioasă, denumită şi rinotraheita virotică, rinoconjunctivita sau guturaiul pisoilor este o
 Rinotraheita infecţioasă, denumită şi rinotraheita virotică, rinoconjunctivita sau guturaiul pisoilor este o

Rinotraheita infecţioasă, denumită şi

rinotraheita virotică, rinoconjunctivita sau

guturaiul pisoilor este o boală specifică felinelor caracterizată prin febră şi

manifestări consecutiv inflamării şi lezării

mucoaselor căilor respiratorii.

Etiologie • familia Herpesviridae • subfamilia Alphaherpesviruinae • genul Varicellovirus • „ Felid
Etiologie • familia Herpesviridae • subfamilia Alphaherpesviruinae • genul Varicellovirus • „ Felid
Etiologie • familia Herpesviridae • subfamilia Alphaherpesviruinae • genul Varicellovirus • „ Felid
Etiologie
Etiologie

familia Herpesviridae

subfamilia Alphaherpesviruinae

genul Varicellovirus Felid herpesvirus-1(virusul rinotraheitei feline).

 Caractere epidemiologice Receptivitate. ◦ pisicile de orice vârstă .  Sursele de infecţie ◦
 Caractere epidemiologice Receptivitate. ◦ pisicile de orice vârstă .  Sursele de infecţie ◦

Caractere epidemiologice
Caractere epidemiologice

Receptivitate.

pisicile de orice vârstă.

Sursele de infecţie

animalele bolnave şi cele trecute prin boală, care, prin secreţiile căilor respiratorii îndeosebi, elimină cantităţi mari de virus.

animalele vindecate clinic pot rămâne perioade variabile

purtătoare şi eliminatoare de virus.

Transmitere:

prin intermediul surselor secundare (aşternut, cuşti, vase

de mâncare, etc.) şi al persoanelor care vin în contact cu

pisicile bolnave.

contaminarea se realizează pe cale respiratorie.

Tabloul clinic
Tabloul clinic

Forma acută

Tabloul clinic  Forma acută ◦ febră moderată (39,5-40°C), ◦ strănut, ◦ conjunctivită ◦ rinită

febră moderată (39,5-40°C),

strănut,

conjunctivită

rinită serioasă

respiraţie dispneică

stomatite, glosite, cheratite şi tulburări nervoase.

 La pisicile în vârstă de peste 6 luni evoluţia este, în mod obişnuit, mai
 La pisicile în vârstă de peste 6 luni evoluţia este, în mod obişnuit, mai

La pisicile în vârstă de peste 6 luni evoluţia este, în mod obişnuit, mai uşoară sau subclinică.

conferă o imunitate

satisfăcătoare, astfel se pot înregistra

Trecerea

satisfăcătoare, astfel că se pot înregistra  Trecerea prin boală nu reîmbolnăviri . Aspecte clinice

prin

boală

nu

reîmbolnăviri.

satisfăcătoare, astfel că se pot înregistra  Trecerea prin boală nu reîmbolnăviri . Aspecte clinice
satisfăcătoare, astfel că se pot înregistra  Trecerea prin boală nu reîmbolnăviri . Aspecte clinice
satisfăcătoare, astfel că se pot înregistra  Trecerea prin boală nu reîmbolnăviri . Aspecte clinice

Aspecte clinice

Tabloul anatomopatologic  rinită şi conjunctivită seroasă .  mucoasa nazală, laringiană şi traheală :
Tabloul anatomopatologic  rinită şi conjunctivită seroasă .  mucoasa nazală, laringiană şi traheală :
Tabloul anatomopatologic
Tabloul anatomopatologic
Tabloul anatomopatologic  rinită şi conjunctivită seroasă .  mucoasa nazală, laringiană şi traheală :

rinită şi conjunctivită seroasă.

mucoasa nazală, laringiană şi traheală:

congestionată, acoperită de exsudat seros, mucopurulent şi în final pseudomembranos,

sub care se poate constata focare de

necroză şi ulcere.

în final pseudomembranos, sub care se poate constata focare de necroză şi ulcere. Aspecte lezionale la

Aspecte lezionale la nivelul traheei

 Diagnosticul se precizează pe baza semnelor clinice dominant respiratorii, a leziunilor şi a rezultatului
 Diagnosticul se precizează pe baza semnelor clinice dominant respiratorii, a leziunilor şi a rezultatului

Diagnosticul
Diagnosticul

se precizează pe baza semnelor clinice

dominant respiratorii, a leziunilor şi a

rezultatului examenului de laborator.

identificarea

virusului

la

purtătorii cronici,

folosind probe de exsudat faringian, poate fi de

unde au evoluat infecţii

folos în

efectivele

recurente.

Diagnosticul diferenţial

panleucopenia infecţioasă a pisicii

caliciviroza felină

parvoviroza pisicilor

infecţiile cu virusurile picorna.

Profilaxia
Profilaxia

Specific, imunizarea

poate

Profilaxia  Specific, imunizarea poate se pentru pisicilor folosi vaccinul: ◦ Felocell-RC ◦ Felocell-CVR ◦
Profilaxia  Specific, imunizarea poate se pentru pisicilor folosi vaccinul: ◦ Felocell-RC ◦ Felocell-CVR ◦

se

pentru

pisicilor

folosi

vaccinul:

Felocell-RC

Felocell-CVR

Felocell-CVR-C

1 ml s.c. 2 adm. la interval de 3-4 săpt.

Combaterea  pisicile bolnave se izolează şi se tratează, pentru a preveni complicaţiile cu flora
Combaterea  pisicile bolnave se izolează şi se tratează, pentru a preveni complicaţiile cu flora
Combaterea
Combaterea
Combaterea  pisicile bolnave se izolează şi se tratează, pentru a preveni complicaţiile cu flora de

pisicile bolnave se izolează şi se tratează, pentru a preveni complicaţiile cu flora de

asociaţie.

se

folosesc

antibioticele

cu

spectru

larg,

vitamina A, E, corticosteroizi.

se fac spălaturi bucale, ale cavităţilor nazale şi ale pleoapelor cu soluţii ce conţin vitaminele

A şi E. dietă corespunzătoare.