Sunteți pe pagina 1din 3

Un ora-stat este o entitate independent i autonom, care avea propriul sistem de

administrare, al crui teritoriu const ntr-un ora i teritoriul su nconjurtor.


Primele orae-state au aprut pe fluviile Tigru i Eufrat n Sumer, n sudul
Mesopotamiei. Dezvoltarea sistemelor de irigaie a dus la apariia primelor oraestate.
n studiul lumii antice un ora este n general definit ca un mare centru urban al
comerului i administraiei, cu un sistem de legi i mijloace de salubritate stabile.

Uruk
Cel mai vechi ora din lume Uruk
n lumea antic, de foarte multe ori un ora descria un centru urban cu populaie
dens i cu un anumit model de rspndire a cldirilor pornind de la un complex
religios central cum ar fi un templu (aceast definiie se putea aplica, uneori, la fel
de bine la un sat sau aezare). Cuvntul ora deriv din latinescul civitas n
ciuda faptului c dezvoltarea urban a existat cu mai multe secole naintea Romei.
Alt definiie numete oraul ca aezre mare, dens, cu eterogenitate social cu
alte cuvinte comunitate mare de oameni care au decis s triasc mpreun pentru
un scop comun n conformitate cu legile observate de toi.
Dup cum este menionat n primul paragraf primele orae s-au dezvoltat n zona
cunoscut sub numele de Mesopotamia ntre 4.500 i 3.100 .Hr.. Oraul Uruk,
astzi, este considerat cel mai vechi din lume i a fost stabilit pentru prima dat n
jurul anului 4.500 .Hr.. Oraul Eridu, situat n apropierea oraului Uruk , a fost
considerat primul ora din lume de sumerieni, dar n acelai timp exist alte orae
care pretind titlul de primul ora precum Babilon (Irak), Ierihon (Palestina),
Damasc (Siria), Alep (Siria), Ierusalim (Israel), Sidon (Liban), Luoyang (China), Atena
(Grecia), Argos (Grecia) i Varasani (India). Toate aceste orae sunt cu siguran
vechi i sunt situate n regiuni care au fost populate de mult timp. Cu toate acestea,
Uruk este singurul pretendent la titlul de cel mai vechi ora din lume, care are
dovezi fizice i documentare scrise, sub form de texte cuneiforme, care dateaz
activitile comunitii din acea perioad. Situri cum ar fi Ierihon, Sidon i chiar
Eridu, care au fost fr ndoial stabilite nainte de Uruk, duc lips de acelai tip de
documentare. Vrst i continuitate locuirii lor a fost msurat pe baza de
fundaiilor construcilor descoperite n spturile arheologice, i nu pe baza
documentelor primare gsite la sit.

Oraele fortificate au fost frecvente n ntreaga Mesopotamie. Cel mai renumit i,


probabil, cel mai controversat ora din lumea antic a fost Babilon. Babilonul a fost
un mare i prosper centru cultural i intelectual, fiind n primul rnd, printre alte
realizri, cel care a perfectat arta de a face sticl n jurul anului 1.500 .Hr., precum
i dezvoltarea artelor i tiinelor cunoscute astzi ca astronomie, astrologie, fizic
timpurie, matematic, drept, literatur, arhitectur i sculptur. Marele rege
Hammurabi a nconjurat primul Babilon cu ziduri n 1.792 .Hr. i a construit primul
complex sacru templu pentru zeul Marduk (Esagila). Cu toate acestea, Babilonul a
atins apogeul sub domnia lui Nabucodonosor al II-lea (care a trit ntre 634 i 562

.Hr., domnind ntre anii 605 i 562 .Hr.), care a nconjurat oraul de trei ori cu ziduri
de foarte nalte i foarte late.

Babilonia antica
Orasul antic Babilon a fost de doua ori capitala unui mare imperiu. In comparatie cu
primele mari orase mesopotamiene Sumer si Akkad, Babilonul a aparut mult mai
tirziu, amintit pentru prima oara in secolul al 23-lea i.e.n. El a devenit cu adevarat
important abia dupa 1900 i.e.n., cind un grup de triburi semitice, amoritii, au ocupat
Sumerul. In citiva ani Babilonul a devenit capitala micului regat amorit, care s-a
extins si sub domnia lui Hammurabi (1792-1750 i.e.n.) s-a transformat intr-un
imperiu care a ocupat sudul Mesopota-miei si o parte din nordul Asirei.
Ierarhia sociala complicata si bunastarea economica a Babilonului reies din
documente scrise pe tablite de lut, descoperit in palatul din Mari al lui Hummurabi.
Ele sunt redate si inscrise pe piloni, ridicati in intregul imperiu. Desi imperiul lui
Hummurabi s-a destramat curind dupa moartea sa, Babilonul a ramas un oras
important, in asa masura incit intreaga parte de sud a Mesopotamiei o numim
Babilonia. Bunastarea orasului orasului se datora asezarii strategice pe riul Eufrat,
care i-a permis sa detina controlul asupra cailor de comert care treceau prin sudul
Mesopotamiei. Chiar di acest timp Babilonul avea si un satatut special de centru
religiossi de educatie. Dupa cucerirea Mesopotamiei, babilonienii si vacinii lor
asirieni din nord au preluat cultura din Sumer si Akkad adoptind limba akkadiana,
pastrind miturile sumerienilor si inchinindu-se zeilor lor. Insa Hummurabi a schimbat
orinduirea religioasa, ridicindul pe Marduk, zeul orasului Babilon in pozitia de
conducator al panteonului sumerian, sustinind ca aceasta este dorinta zeitatilor
implicate! Cu timpul credinta in suprematia lor Marduk a prins radacini si Babilonul
a devenit un oras sfint, centrul cultural si o metropola bogata.

Acest statut a fost consolidat intr-o perioada lunga, pina in secolul al 12-lea i.e.n.
cind Babilonul a fost eclipsat politic sub controlul unui popor barbar. Sub domnia lui
Nabucodonosor I (1123-1103 i.e.n.) si a succesorilor sai, orasul a devenit din nou
capitala unui regat independent, dar in secolul al 10-lea i.e.n. asirienii au ocupat
Mesopotamia. Timp de peste trei secole, Babilonul a fost condus regi aserieni sau
oameni numiti de acestia. Insa doua triburi nomade aparute de curind, arameonii si
caldeeni, s-au opus cu perseverenta asirienilor. Datorita statului sau de oras sfint,
Babilonul a fost bine tratat de asirieni si i-a sprijinit in general inpotriva celor doua
triburi. Totusi in 689 i.e.n. regele asirian Sennacherib si-a pierdut rabdarea fata de
istabilitatea continua din zona si a distrus Babilonul.Desi acest act de sacrilegiu a
fost remediat de urmatorul rege, babilonienii tindeau sa se alieze cu dusmanii
Asiriei. Condusi de regele caldeean Nabopolasar, babilonienii s-au aliat in cele din
urma cu mezii, un popor Iranian, si au nimicit Asiria la sfirsitul secolului al 7-lea.
Al doilea Imperiu Babilonian

Fiul lui Nabopolasar , Nabucodonosor al II-lea (605-562 i.e.n.), a fost unul din marii
cuceritori ai istoriei, care a intemeiat un imperiu, al doilea Imperiu Babilonian sau
Imperiul Neo-Babilonian, care se intindea de la Canalul Suez pina la Iran. El a cucerit
Siria si Palestina aflate sub Dominatia Egiptului si a invins in acelasi timp regatul
izraelit Iudeea, distrugind Ierusalimul. Asemenea inaintasilor sai asirieni,
Nabucodonosor al II-lea a infrint spiritul ostil al popoarelor printr-o politica de
deportari; fiind descrisa in Biblie, cea mai cunoscuta dintre acestea aste <<exilul
babilonian>> al evreilor.

Sub domnia lui Nabucodonosor al II-lea Babilonul a atins culmea gloriei. Arheologii
au descoperit ramasite din Gradinile Suspendate si maretul templu care a dat
nastere legendei biblice a Turnului Babel.
In acel timp Babilonul a fost aproape cel mai mare oras din lume, si timp de mai
multe secole oamenii au continuat sa il admire. Pe linga pastrarea culturii
sumeriene, babilonienii au facut progrese si in matimatica si astronomie care a fost
transmise grecilor si, prin acestea, lumii moderne; sistemul lor sexagesimal, se
regaseste azi in cele 60 de secunde al unui minut, in cele 60 de minute al unei ore
si in cele 360 de grade in care se inparte cercul. Al doilea Imperiu Babilonian si-a
gasit sfirsitul brusc in 539 i.e.n., cind orasul a ajuns sub dominatia persilor condusi
de Cirus al II-lea cel Mare; conform legendei, Cirus a reusit sa patrunda in oras
deviind cursul riului Eufrat, care in acel timp trecea prin Babilon, si inaintind pe albia
riului.