Sunteți pe pagina 1din 26

Tema Proiectului

Conceperea procesului tehnologic si proiectarea matritei pentru executarea piesei de mai jos, conform desenului de executie, in conditiile productiei de serie mare sau masa (peste 1.000.000 de piese pe an ).

mai jos, conform desenului de executie, in conditiile productiei de serie mare sau masa (peste 1.000.000

A. Proiectarea tehnologiei de prelucrare

A.1. Analiza piesei si a datelor initiale.

A.1.1. Proprietati fizico-mecanice ale materialului semifabricatului

Materialul ales pentru executarea piesei este CuZn30 (alama) din STAS 289 88

Proprietatile alamelor Alamele sunt aliaje din cupru si zinc, in care continutul de zinc nu depaseste 45 %. Fata de cuprul pur, alama prezinta caracteristici mecanice si tehnologice superioare. Dintre alamele maleabile, alamele moi (10 30 % Zn) se folosesc la fabricarea pieselor electronice, a tevilor pentru serpentine, a tuburilor, alamele pentru presare (30 40% Zn) se folosesc pentru obtinerea de piese prelucrate prin aschiere (suruburi, roti, dintate etc. Alamele turnate (STAS 95 - 80) se intrebuinteaza pentru executarea de carcase, armaturi, garnituri.

A.1.2. Compozitia chimica

Proprietatile fizico-mecanice, compozitia chimica si dimensiunile si formele de livrare sunt date in SR ISO 1652-2000.

Tab.1.1 Caracteristici fizico-mecanice

       

Alungirea la

Duritate

 

rupere

 

Brinell

Marca aliajului

Stare de

Rezistenta la rupere

     

HB

livrare

la tractiune ,

,

10/1000/30

[

]

(informativ)

   

[%]

min.

max.

 

O

270

350

50

 

45

55

85

CuZn 30

HA

350

420

33

30

85

115

HB

420

520

15

12

115

150

Grosimea semifabricatului este de g=0,4 mm.

A.1.3. Forme si dimensiuni de livrare

STAS 289/ 88

Lotul este format din table de aceleasi dimensiuni, aceeasi marca, aceeasi clasa de precizie si aceeasi stare de livrare. Marimea lotului este de maxim 3000 Kg table din clasa de precizie A si maxim 1000 Kg pentru table din clasa de precizie B. Tablele de aliaje CuZn cu grosimea pana la 1,5 mm inclusiv, se livreaza ambulate in rame sau stelaje de lemn.

Marcarea trebuie sa cuprinda: marca de fabrica a interprinderii producatoare, marca aliajului, starea de livrare, clasa de precizie, dimensiunile tablei, numarul lotului.

A.1.4. Precizarea tolerantelor, abaterilor si a rugozitatilor ce se impun

In urma analizei desenului de executie al piesei, se constata ca:

- sunt suficiente vederi care sa determine in mod univoc forma piesei;

- piesa este determinata de dimensiunile inscrise pe desen;

- este mentionata grosimea materialului din care se executa piesa;

- abateri limita pentru dimensiuni fara limita de toleranta ale pieselor obtinute prin taiere, indoire sau ambutisare sunt date prin STAS 11111 - 86;

- nu sunt cerinte ridicate privind calitatea de suprafata. Analiza desenului piesei permite formularea concluziei ca sunt respectate prescriptiile in vigoare legate de intocmirea desenelor de executie.

Dimensiunea

Clasa de

 

Grosimea tablei

nominala

precizie

0,1- 1

1-3

3-6

6-10

Peste 10

 

Abateri limita

A.1.5. Calculul razelor minime de ambutisare In tabelele 1.2, 1.3, sunt date valorile minime ale razelor de racordare precum si precizia prescrisa diametrelor si inaltimilor pieselor obtinute prin ambutisare. Tab. 1.2 Raze minime de racordare penrtu piesele ambutisate, in mm

Grosimea materialului g

Raza flansei piesei

Raza poansonului

[mm]

[mm]

[mm]

Pana la 1

2

3

Tab.1.3 Precizia inaltimii pieselor cilindrice ambutisate cu flansa, in mm

Grosimea

 

Inaltimea piesei H

 

materialului

 

[mm]

g [mm]

Pana la

18-30

30-50

50-80

80-120

120-180

180-260

18

Pana la 1

±0,5

±0,6

±0,8

±1,0

±1,2

±1,5

±1,8

Capitolul 2. Calcule tehnologice.

2.1. Determinarea semifabricatului plan.

Pentru piesele ambutisate de forma cilindrica, forma semifabricatului plan este circulara, iar diametrul sau este dat de relatia:

√∑

[mm],

unde A i este suprafata unui element simplu din conponenta piesei.

Pentru determinarea ariei semifabricatului se foloseste metoda descompunerii piesei in arii elementare, figura2.1. In cazul pieselor de precizie ridicata calculele se fac pe fibra medie a piesei.

piesei in arii elementare, figura2.1. In cazul pieselor de precizie ridicata calculele se fac pe fibra

Fig.2.1 Descompunerea piesei in arii elementare

Valorile ariilor elementare sunt:

(

)

(

)

Valoarea diametrului semifabricatului va fi:

Se adopta:

√∑

La calculul diametrului semifabricatului se tine cont si de marimea adosului pentru taierea

marginilor. Adaosul pentru taierea marginilor,

raportul dintre diametrul flansei si al piesei, (tab.5.5 [1]). Pentru reperul in cauza:

, se alege in functie de diametrul flansei si de

}

2.2. Adoptarea tipului de banda.

Pentru obtinerea reperului prin ambutisare in matrita succesiva, se alege un semifabricat tip banda cu intervale decupate, figura 2.2.

2.3. Stabilirea latimii benzii.

Stabilirea corecta a latimii benzii contribuie, in mare masura, la folosirea eficienta a materialului si la obtinerea unor piese in concordanta cu desenul de executie. Pentru determinarea

latimii optime a benzii se tine cont de marimea campului de toleranta a adaosului la latimea benzii si marimea minima a puntitei laterale. Determinarea latimii benzii semifabricat se face pe baza schemei din figura 2.2 .

benzii semifabricat se face pe baza schemei din figura 2.2 . Fig.2.2 Banda cu intervale decupate

Fig.2.2 Banda cu intervale decupate

(

)

} (

)

Latimea benzii se determina cu relatia:

(

)

2.4. Determinarea distantei dintre riglele de ghidare.

Relatia de calcul pentru determinarea distantei dintre riglele de ghidare este:

(

)

( ) Fig.2.3 Distanta dintre riglele de ghidare 2.5. Determinarea numarului de operatii de ambutisare. piesa

Fig.2.3 Distanta dintre riglele de ghidare

2.5. Determinarea numarului de operatii de ambutisare.

piesa cu flansa lata

In cazul ambutisarii piselor cilindrice cu flansa lata, se calculeaza un coeficient conventional de ambutisare, a carui expresie este:

In care:

d

diametrul piesei;

D

c diametrul conventional al semifabricatului, necesar pentru realizarea partii cave a piesei

(fara flansa).

Pentru determinarea diametrului conventional se foloseste metoda descompunerii in arii elementare,figura 2.4, considerandu-se piesa cilindrica fara flansa.

Fig.2.4 Descompunerea piesei fara flansa in arii elementare Valorile ariilor elementare sunt: ( ) (

Fig.2.4 Descompunerea piesei fara flansa in arii elementare Valorile ariilor elementare sunt:

(

)

(

)

Valoarea diametrului conventional va fi:

√∑

Valoarea coeficientului conventional de ambutisare este:

Pentru determinarea numarului de operatii de ambutisare se compara valoarea coeficientului

conventional de ambutisare,

relativa a materialului

calculat, cu valoarea

.

din tabelul 2.1, in functie de

si grosimea

Tab.2.1 Valoarea optima a coeficientilorconventionali pentru prima ambutisare a pieselor cu flansa lata.

   

2

1,5

1,5

1,0

1,0

0,5

0,5

0,2

0,2

0,06

1,1

 

0,46

 

0,50

0,53

0,55

0,58-0,60

1,5

 

0,52

 

0,56

0,58

0,60

0,62-0,64

2,0

 

0,58

 

0,62

0,64

0,66

0,68-0,70

2,5

 

0,65

 

0,68

0,70

0,73

0,75-0,78

2,8

 

0,70

 

0,74

0,78

0,80

0,82-0,85

 

}

 

}

doua sau mai multe operatii

 

Se adopta

si se determina

, cu relatia:

Se verifica daca diametrul astfel calculat

respecta conditia ca sa se traga in cavitatea placii

active cantitatea de material necesara pentru obtinerea piesei cu flansa, cu dimensiunile flansei prevazute pe desenul de executie, adica daca este indeplinita conditia:

( )

In care:

(

) - raza de racordare a placii de ambutisare la prima operatie;

( )

(

(

))

√(

(

))

( )

- adaos pentru tundere.

33,44 + 2·2,39 ≤ 34+2

38,22 ≤ 36

conditia

( )

, nu se respecta.

In acest caz se adopta din tabelul 2.1 un coeficient de ambutisare conventional mai mic,

respectiv

, pentru o valoare mai mica a raportului

, pentru acelasi raport

si se

calculeaza

.

Se adopta

Se verifica conditia:

+ 2·2,39 ≤ 34+2

( )

35,33 ≤ 36

In acest caz se aleg din tabelul 2.2, coeficientii de ambutiare operatii de ambutisare.

conditia

( )

, este respectata

trei opratii de ambutisare.

si

pentru urmatoarele

Tab.2.2

 

1,5…1,0

1,0…0,5

0,5…0,2

m

1

0,50 0,53

0,53 0,55

0,55 0,58

m

2

0,75 0,76

0,76 0,78

0,78 0,79

m

3

0,78 0,79

0,79 0,80

0,80 0,81

Coficientii de ambutisare pe operatie alesi, sunt:

Pentru acesti coeficienti se verifica obtinerea diametrului piesei prin cele trei operatii de ambutisare.

Pentru ca la ultima operatie de ambutisare sa se obtina diametrul piesei, se majoreaza

.

coeficientul de ambutisare

pana la maxim

Coeficientii de ambutisare pe operatie vor fi:

Se face verificarea obtinerii diametrului piesei:

2.6. Determinarea tipului operatiilor de ambutisare.

Pentru determinarea tipului de ambutisare se tine seama de indicatiile din tabelul 2.3, functie de

grosimea relativa a materialului,

si de valoarea coeficientului de ambutisare pe operatie

.

Tab.2.3

Numarul

Valoarea coeficientului de ambutisare

Valoarea grosimii relative

Felul ambutisarii

operatiei

     

cu apasare-retinere

Op. I

   

cu/fara apasare-retinere

   

fara apasare-retinere

     

cu apasare-retinere

Op. II÷n

   

cu/fara apasare-retinere

   

fara apasare-retinere

;

;

;

Conform indicatiilor din tabelul 2.3, aleg:

-

pentru Op. I, ambutisare cu apasarea si retinerea semifabricatului;

-

pentru Op. II÷n, ambutisare fara apasarea si retinerea semifabricatului.

2.7.

Adoptarea razelor de racordare.

In procesul de ambutisare de marimea razelor de racordare ale muchiilor placii active depind:

tensiunile in materialul ambutisat, forta de ambutisare, valoarea admisibila a coeficientului de ambutisare, marimea ondulatiilor, a cutelor si rupturilor. Prin marirea razei de racordare a placii active, , procesul de ambutisare se imbunatateste, intrucat eforturile in sectiunea periculoasa se micsoreaza.

Pentru fiecare operatie de ambutisare in parte se determina razele de racordare ale placii active si ale poansoanelor.

Op.I

 

Raza placii active:

(

 

)

√(

 

)

Raza poansonului:

(

)

(

)

Op.II

 

Raza placii active se adopta egala cu raza flansei piesei,

 

Raza poansonului:

(

)

(

)

In cazul in care razele de racordare calculate, sunt mai mici decat razele piesei, acestea se adopta egale cu razele de pe desenul de executie.

Razele de racordare ale placii, respectiv ale poansoanelor pentru fiecare operatie sunt date in tabelul 2.4.

Tab.2.4 Valorile razelor de racordare pentru elementele active

Numarul operatiei

Raza placii active

Raza poansonului

Op.I

4

11

Op.II

4

7

Op.III

4

4

2.8. Calculul diametrelor intermediare.

2.9. Calculul inltimilor intermediare.

Calculul inaltimii de ambutisare pentru fiecare operatie este necesar pentru determinarea lungimii si cursei de lucru a poansoanelor, precum si a cursei culisorului presei.

Determinarea valorilor inaltimilor intermediare se face prin metoda egalarii ariilor.

h

1 = 0.25(

) =0.25(

)= 34,47[mm];

h

2 = 0.25(

) = 0.25(

 

)

26,99 [mm];

 

h

3 = 0.25(

) =0.25(

 

)

 

32,88[mm].

2.10. Intocmirea fisei tehnologice.

 
   
 

Material SR ISO1652-2000

Sectiune

Caracteristici mecanice minime

[mm]

 

CuZn15

0,3

σ r =27.5 daN/mm 2 =23,6 daN/mm 2 85 HB

 

Operatia

Schita operatiei sau fazei

Masina

SDV

Nr.

Denumirea

Unealta

crt.

operatiei sau

fazei

1

Decuparea

1 Decuparea   -matrita succesiva
 

-matrita succesiva

intervalelor

2

Ambutisare

2 Ambutisare  
 

3

Ambutisare

3 Ambutisare

4

Ambutisare

4 Ambutisare

5

Perforare

5 Perforare

6

Decupare

6 Decupare

7

Control

-control dimensional -control de calitate

-subler

-micrometru

3. Calculul forţelor de ambutisare şi a lucrului mecanic

3.1. Calculul forţelor de ambutisare

Forţa totală de ambutisare se determină cu relaţia:

;

3.2. Calculul fortei propriu-zisa de ambutisare

Formula de calcul

 

Tab.3.1

Forta

 

[mm]

     

F

1

       

0,9

 

2

3,14

0,3

27,5

 

0,75

 

3

 

0,45

 

3.3. Calculul fortei de fixare al semifabricatului

 

Formula de calcul

 
 

(

)

Tab.3.2

Forta

 

[mm]

     

Q

1

   

36,66

2,24

   

2

0,785

63

27,50

4

0,15

 

3

22

4

 

3.4

Calculul fortei de scoatere de pe poanson

Formula de calcul

 

Tab.3.3

Forta

 

[daN]

[daN]

1

     

2

0,25

   

3

   

3.5 Calculul fortei necesara pentru comprimare dispozitivului de amortizare

Formula de calcul

Tab.3.4

Forta

 

[daN]

[daN]

1

     

2

0,1

   

3

   

3.6. Calculul fortei totale la ambutisare

Tab.3.5

Forta

[daN]

[daN]

[daN]

[daN]

1

       

2

     

4006,7

3

     

3.7Calculul fortelor de decupare - perforare

Formula de calcul

Unde:

,

[daN]

Tab.3.6

Forta

 

[mm]

     

1

         

2

0,6

0,3

19,25

   

3

197,92

685,79

3.8 Calculul fortelor de impingere prin placa activa

Unde:

Formula de calcul

,

h = 3

Tab.3.7

Forta

[mm]

[buc]

[daN]

[daN]

1

0,04

3

2

3

685,79

82,29

3.9 Calculul fortei de scoatere de pe poanson

Formula de calcul

 

Tab.3.8

 

F

 

[daN]

[daN]

orta

1

     

2

0,03

   

3

685,79

20,57

3.10 Calculul fortei totale de decupare si perforare

Formula de calcul

[daN]

Tab.3.9

Forta

 

[daN]

[daN]

[daN]

[daN]

1

         

2

       

3

20,57

685,79

82,29

788,65

3.11

Forta totala

 

F tot = 4006,7 + 1214,2

F tot = 5220,9 [daN]

3.12. Calculul lucrului mecanic

C

F

t

h

[

L

m 1000

j

]

unde :

F

t

- forţa totală calculată [N];

h - adâncimea ambutisării [mm];

C - coeficientul dat de raportul dintre forţa medie şi cea maximă din proces.

.

3.13

Determinarea centrului de presiune

 

Formula de calcul

 
 

[mm]

[mm]

Tab.3.10

 

[daN]

   

[mm]

[mm]

1

 

23,63

     

2

 

123,88

3

 

190,68

0

0

4

 

257,48

5

 

324,28

6

788,65

391,03

B. Proiectarea echipamentului de deformare Capitolul 4. Adoptarea dimensiunilor elementelor componente ale stantelor 4.1

B. Proiectarea echipamentului de deformare

Capitolul 4. Adoptarea dimensiunilor elementelor componente ale stantelor

4.1 Alegerea materialelor din care se confectioneaza elementele componente

Tab. 4.1

Poansoane si placa activa

OLC 10

Calire + revenire 58- 60 HRC

Placa de ghidare

OLC 45

Cementare 0,8 1,2 mm Calit 58 60 HRC

Rigle de ghidare

OL 50

 

Stifturi de pozitionare

OLC 45

 

Poansoane de pas

OLC 10

Calire + revenire 58 60 HRC

Placa de baza

OL 42

 

Placa superioara

OL 42

 

Placa port - poanson

OL 50

 

Suruburi

OL 37

 

Coloane de ghidare

OLC 15

Cementare pe adancime 0,8 -1,2 mm Calire la 58 62 HRC Calire + revenire

Bucse de ghidare

OLC 15

Cep de prindere

OLC 45

 

4.2 Adoptarea dimenseunilor elementelor active (EDT)

4.2.1 Adoptarea dimensiunilor placii active

a) inaltimea placii active

(

)

b) distanta minima dintre marginea placii si muchia activa

c) lungimile placii active

d) latimea minima a placii active

e) diametrul gaurilor pentru fixarea cu suruburi si stifturi

f) diametrul gaurilor de stift

)

(

)

h) distanta minima dintre marginile placii si gaurile de fixare cu surub

105 [mm]

104 [mm]

Elementul caracteristic al placilor active il constituie geometria partii de lucru, care este:

- cu guler cilindric si degajare conica

de lucru, care este: - cu guler cilindric si degajare conica Fig. 5.1 Dimensiunile orifiilor din

Fig. 5.1 Dimensiunile orifiilor din placile activa

4.2.2 Dimensionarea poansoanelor pentru decupare si taiere

- Lungimea poansoanelor

Recomandari :

(

(

(

)

)

)

(

)

(

)

4.2.3 Calculul dimensiunilor partilor de lucru a elementelor active la decupare- perforare

A) Stabilirea jocului minim intre matrita si poanson g =1 [mm]

Tolerante de executie poansoanelor si placilor active

Tab.5.2

Grosimea materialului

Jocul initial

Toleranta de executie

[mm]

[mm]

0,3

0,02

0,015

0,010

B) Stabilirea dimensiunilor elementelor active

Tab.5.3

   

Felul

Relatiile pentru stabilirea dimensiunii elementelor activa

 

operatiei

   

(

)

 

Decupare

 

(

)

   

(

)

 

Perforare

 

(

)

• Perforare

Tab.5.4

Nr.

 

D

           

Poanson

[mm]

[mm]

[mm]

[mm]

 

[mm]

 

[mm]

1 4

 

0,02

 

0,015

0,010

(

)

(

)

2 34

 

0,02

0,02

(

)

(

)

4.2.4 Calculul dimensiunilor partilor active la indoire

Pentru piesele la care se impune respectarea dimensiunii interioare B i :

(

)

(

)

Pentru piesele la care se impun respectarea dimensiunii exterioare a piesei B e :

(

(

)

)

4.3 Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de sustinere si reazem

a) placa de baza

- lungimea placii de baza

- latimea placii de baza

- inaltimea placii de baza

(

)

b) Placa superioara (de cap)

(

)

d)

Placa de presiune

4.4 Elemente de ghidare (pentru deplasarea precisa poanson - placa)

a) placa de ghidare (se aseaza deasupra placii active)

- asigura si desprinderea semifabricatului de pe poanson confundandu se cu placile de extractie care pot asigura si ghidarea.

b) coloane si bucse de ghidare

Dupa forma constructiva coloanele pot fi :

- netede

- in trepre

Dupa modul de asamblare cu placa de baza

- ajustaj presat

Dupa forma constructiva

- fara guler

Din puncte de vedere al materialului din care se confectioneaza bucsele

- metalic

4.5 Elemente pentru conducerea si pozitionarea semifabricatului in interiorul stantei

a) rigla de ghidare

- lungimea rigleri

(

)

- latimea riglelor

- grosimea riglei

(

)

b) poansoane de pas (cutite de pas)

- lungimea cutitului de pas

Bibliografie

1.

Dr.Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nagîţ – Tehnologii de stantare si matritare Indrumar de proiectare Ed. Tehnica-Info , Chisinau 2002

2.

- Tehnologia presarii la rece EdituraTehnica, Stiintifica si Didactica CERMI Iasi 2003

Dr.Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nagîţ, Sef. lucr. Dr. Ing. Florin Negoescu

3.

M. Teodorescu, Gh. Zgura, D. Nicoara, Fl. Draganescu, M. Trandafir, Gh. Sindila de proiectare a stantelor si matritelor - Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1988

- Elemente

4.

Adrian A. Cirillo Proiectarea stantelor si matritelor Vol. I si II Institutul Politehnic Iasi, Facultatea de Mecanica Iasi 1972

5.

Dr. Ing. Gheorghe Nagîţ, Dr.Ing. Vasile Braha – Analiza creativa a proceselor de stantare si matritare la rece Indrumar pentru practica Ed. Tehnico Info Chisinau 2001