Sunteți pe pagina 1din 9

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR)

1

1 Concepte generale

Prin functia sa, un echipament de comutatie realizeaza legatura dintre doua subretele (figura 1).

în pozitie închis închis

dupa deschidere , deschidere,

u

A

1

u

A

2

,

u

B

1

u

B

2

,

u

C

1

u

u u

2

C

A

1

,

,

variatia în timp a tensiunilor

B

1

,

u

C

1

este determinata de evolutia

marimilor de stare din subreteaua R1 în timp ce variatia tensiunilor celor din subreteaua R2

u

A

2

,

u

B

2

,

u

C

2

de evolutia

celor din subreteaua R2 u A 2 , u B 2 , u C 2 de

Figura 1

Regimul tranzitoriu care urmeaza întreruperii electrice are legi de evolutie diferite în cele doua subretele separate. Pe durata regimului tranzitoriu, tensiunea care solicita izolatia longitudinala din

pe figura si este

interiorul dispozitivelor (camerelor) de stingere de pe fiecare faza, este notata denumita tensiune tranzitorie de restabilire; este egala cu :

u TTR u t C 1
u
TTR
u
t
C
1

u

TTR A

,

t

u

A

1

t

u

A

2

t

; u

TTR B

,

t

u

B

1

t

u

B

2

t

; u

TTR C

,

t

u

C 2

t

(1)

(rezulta din aplicarea teoremei a II-a Kirchhoff). Pentru un aparat de comutatie trifazat, deplasarea contactelor se face sincron pe cele trei faze. întreruperea electrica a circuitului se realizeaza însa dupa stingerea arcului electric, fenomen care se produce în momente diferite pentru fiecare faza în parte, în functie de momentul trecerii prin zero a curentului pe faza respectiva. Cea mai severa tensiune tranzitorie de restabilire apare la bornele polului de pe faza care întrerupe prima. În cele ce urmeaza, acesta va fi denumit primul pol care întrerupe. Daca primul pol care întrerupe este cel de pe faza A,

u

A A

12

t

u

1

t

u

i

A 0

A

2

t

u t u t A 12, f A 12, l componenta componenta fortata libera
u
t
u
t
A
12,
f
A
12,
l
componenta
componenta
fortata
libera

(2)

(3)

În relatia (3), tensiunea pe polul care întrerupe a fost exprimata si sub forma sumei dintre:

i. componenta libera – depinde de conditiile initiale,

ii. componenta fortata – tensiunea de regim stabilizat (tensiunea pe pol dupa amortizarea componentei libere).

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR) este:

(4)

În figura 2 sunt reprezentate calitativ cele doua etape succesive din evolutia tensiunii:

etapa tranzitorie, pe durata careia tensiunea pe pol este suma celor doua componente (libera si fortata); convenim sa denumim variatia tensiunii pe pol în aceasta etapa prin "tensiune tranzitorie de restabilire" cu acronimul TTR,figura 2 sunt reprezentate calitativ cele doua etape succesive din evolutia tensiunii: u TTR t u

u

TTR

t

u

A

12

t

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR)

2

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR) 2 etapa care urmeaza amortizarii componentei libere, pe durata careia

etapa care urmeaza amortizarii componentei libere, pe durata careia tensiunea pe pol este egala cu componenta fortata (permanenta); convenim sa denumim variatia tensiunii pe pol în aceasta etapa prin "tensiune de restabilire" cu acronimul TR.

prin "tensiune de restabilire" cu acronimul TR. Figura 1 Întreruperea curentului la trecerea sa prin zero

Figura 1

Întreruperea curentului la trecerea sa prin zero careia i se asociaza stingerea arcului electric în camera de stingere, initiaza doua procese cu efecte opuse si anume,

refacerea proprietatilor dielectrice ale mediului din interiorul dispozitivului de stingere (mediul de stingere), restabilirea tensiunii la bornele polului întrerupt. Modul în care evolueaza cele doua procese determina

Modul în care evolueaza cele doua procese determina succesul întreruperii stingerea definitiva a arcului
Modul în care evolueaza cele doua procese determina succesul întreruperii stingerea definitiva a arcului

succesul întreruperii stingerea definitiva a arcului electric si separarea galvanica a celor doua borne ale polului întrerupt), stingerea definitiva a arcului electric si separarea galvanica a celor doua borne ale polului întrerupt),

insuccesul întreruperiigalvanica a celor doua borne ale polului întrerupt), restabilirea circulatiei de curent prin: o reaprinderea

doua borne ale polului întrerupt), insuccesul întreruperii restabilirea circulatiei de curent prin: o reaprinderea
doua borne ale polului întrerupt), insuccesul întreruperii restabilirea circulatiei de curent prin: o reaprinderea

restabilirea circulatiei de curent prin:

o reaprinderea termica a arcului electric (în primele microsecunde care urmeaza întreruperii curentului) sau

o reaprinderea dielectrica a arcului (denumita si reamorsare – fenomen care poate surveni mai târziu, dupa un interval de timp cel putin egal cu ½ perioada). Regenerarea proprietatilor dielectrice ale mediului de stingere se face dupa o serie de caracteristici care depind de:

constructia dispozitivului de stingere,se face dupa o serie de caracteristici care depind de: natura mediului de stingere folosit, presiunea

natura mediului de stingere folosit,care depind de: constructia dispozitivului de stingere, presiunea din interiorul dispozitivului de stingere,

presiunea din interiorul dispozitivului de stingere,de stingere, natura mediului de stingere folosit, intensitatea curentului care urmeaza sa fie întrerupt,

intensitatea curentului care urmeaza sa fie întrerupt, marime determinanta pentru energia arcului electric.de stingere, natura mediului de stingere folosit, presiunea din interiorul dispozitivului de stingere, ECHIPAMENTE-2 2

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR)

3

2 Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR) în circuite elementare

Pentru o mai buna întelegere a dependentei dintre TTR si caracteristicile circuitului în care se produce întreruperea, în cele ce urmeaza vom analiza întreruperea unor circuite monofazate cu structura foarte simpla pe care le vom denumi "circuite elementare".

2.1 Deconectarea unei sarcini monofazate rezistive

Circuitul în care analizam întreruperea curentului si marimile de stare sunt reprezentate în figura 2. Un astfel de circuit corespunde întreruperii curentului nominal în cazul unui consumator al carui factor de putere este cos 0.9 1 (inductiv). Impedanta echivalenta consumatorului poate fi calculata ca fiind:

echivalenta consumatorului poate fi calculata ca fiind: Pentru cos 0.9 U s U s Z j

Pentru cos

consumatorului poate fi calculata ca fiind: Pentru cos 0.9 U s U s Z j I

0.9

U s U s Z j I Ie 2 2 Z R X 1 tg
U s
U s
Z
j
I Ie
2
2
Z
R
X
1
tg
0.48

Z e

j

0.9 U s U s Z j I Ie 2 2 Z R X 1 tg

Z

cos

j
j

sin

s Z j I Ie 2 2 Z R X 1 tg 0.48 Z e j

R

Z j I Ie 2 2 Z R X 1 tg 0.48 Z e j Z

j X

2 R 1 X R 2 0 tg Z R
2
R
1 X
R
2
0
tg
Z
R

R

2 1 tg
2
1
tg

(3)

0.23

0

si se poate accepta aproximatia

(4)

Ca atare curentul absorbit de consumator poate fi considerat în faza cu tensiunea retelei.

Daca

Daca

i t 0
i
t
0

u

a

t

u

b

t

u t si u s i t 0 u t u a s u 0
u
t
si
u
s
i
t
0
u
t
u
a
s
u
0
b t

ab

t

u

a

u

b

0

Figura 2

(5)

(6)

(7)

Explicatie: conductorul de nul este considerat legat la masa (potentialul sau este egal cu 0).

(8)

În figura 2 cu ajutorul a 5 grafice coordonate sunt reprezentate variatiile urmatoarelor marimi de stare ale circuitului:

s si cu linie

întrerupta variatia curentului din circuit i . Cele doua marimi sunt în faza. La trecerea prin zero a curentului (moment care reprezinta originea de timp pentru variatia TTR) circuitul este considerat întrerupt si pentru t 0 este îndeplinita conditia (7) respectiv i t 0

u ab

u

s

si

u

a

u

b

u

s

u

a

u

b

u

TTR

(7) respectiv i t 0 u ab u s si u a u b u s

Pe primul grafic a fost reprezentata cu linie plina variatia tensiunii sursei

a u b u s u a u b u TTR Pe primul grafic a fost

u

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR)

4

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR) 4 u Figura 3 Variatia tensiunii bornei (a) este reprezentata în

u

Figura 3

Variatia tensiunii bornei (a) este reprezentata în cel de al doilea grafic. Dupa întrerupereaTensiunea tranzitorie de restabilire (TTR) 4 u Figura 3 s care, pentru a reflecta situatia circuitului,

s care, pentru a reflecta situatia

circuitului, borna (a) va urma variatia tensiunii retelei reprezentata în figura 3a, are expresia:

(9)

Variatia tensiunii bornei (b) este reprezentata în cel de al treilea grafic. Dupa întreruperea circuitului, borna (b) fiind legata la conductorul de nul va avea tensiunea 0:retelei reprezentata în figura 3a, are expresia: (9) (10) Tensiunea aplicata la bornele intervalului (ab)

(10)

Tensiunea aplicata la bornele intervalului (ab) rezultat din deschiderea elementului defiind legata la conductorul de nul va avea tensiunea 0: (10) este reprezentata în cel de

este reprezentata în cel de al patrulea grafic iar modulul acesteia

2
2

u

s

t

U

s

sin

tde al patrulea grafic iar modulul acesteia 2 u s t U s sin u a

u

a

t

u

b

t

0

comutatie din circuit,

u ab

respectiv

u TTR

în cel de al cincilea grafic.

Uu ab respectiv u TTR în cel de al cincilea grafic. s (11) Dupa cum se

s

(11)

Dupa cum se observa din grafic, în primele momente dupa întreruperea circuitului, tensiuneaab respectiv u TTR în cel de al cincilea grafic. U s (11) este initial zero

este initial zero dupa care creste cu o panta proportionala cu constantele

respectiv valoare efectiva a tensiunii retelei). Valoarea maxima a tensiunii se aplica intervalului intercontacte dupa T/4 (5 ms) de la întreruperea circuitului. Panta TTR se obtine din derivarea relatiei (11)

U (pulsatie

u

ab

t

u

a

t

u

b

t

sin

derivarea relatiei (11) U (pulsatie u ab t u a t u b t sin t

t

relatiei (11) U (pulsatie u ab t u a t u b t sin t si

si

S

d dt
d
dt

u ab

(11) U (pulsatie u ab t u a t u b t sin t si S

2 U

s

d dt
d
dt

sin

t 2 U s
t 2 U
s

cos

t
t

(12)

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR)

5

d dt
d
dt

u ab

cosTensiunea tranzitorie de restabilire (TTR) 5 d dt u ab t t 2 U s 0

t t
t
t
2 U s
2 U
s

0

(13)

În cazul întreruperii unui curent care variaza în faza cu tensiunea retelei, probabilitatea ca solicitarea aplicata intervalului intercontacte (ab) sa conduca la reaprinderea termica a arcului este redusa, mai ales daca intensitatea curentului care parcurge circuitul înainte de întreruperea acestuia corespunde unui regim normal de functionare.

t 0

2.2 Deconectarea unei sarcini monofazate inductive

Situatia este reprezentativa pentru deconectarea unui curent de defect (scurtcircuit). Schema echivalenta si marimile de stare ale circuitului sunt reprezentate în figura 4.

de stare ale circuitului sunt reprezentate în figura 4. În simplificarea regim permanent de functionare (înainte

În

simplificarea

regim

permanent

de

functionare

(înainte de r L deci
(înainte
de
r
L deci
întreruperea r 0
întreruperea
r
0

circuitului)

 

Figura 4

se

poate

accepta

 

(14)

în consecinta curentul din circuit este defazat cu /2 în urma tensiunii sursei (defazaj inductiv). Variatia în timp a marimilor de stare (tensiuni si curenti) înainte si dupa întreruperea circuitului, sunt reprezentate în cele cinci grafice coordonate din figura 5.

întreruperea circuitului, sunt reprezentate în cele cinci grafice coordonate din figura 5. Figura 5 ECHIPAMENTE-2 5
întreruperea circuitului, sunt reprezentate în cele cinci grafice coordonate din figura 5. Figura 5 ECHIPAMENTE-2 5

Figura 5

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR)

6

În primul grafic este reprezentata variatia tensiunii sursei si curentului prin circuit; cele doua marimi sunt defazate inductiv. Circuitul este întrerupt la trecerea prin zero a curentului, momentTensiunea tranzitorie de restabilire (TTR) 6 care se devine origine de timp ( t 0 )

care se devine origine de timp ( t

0 ) pentru fenomenele post-întrerupere.

Pentru a corespunde situatiei reprezentate în figura 5a (cu linie plina), legea de variatie în timp a tensiunii sursei este cea din relatia (16) (curentul este reprezentat cu linie punctata).de timp ( t 0 ) pentru fenomenele post-întrerupere. (16) Tensiunea bornei (a) urmeaza variatia tensiunii

(16)

Tensiunea bornei (a) urmeaza variatia tensiunii sursei atât înainte cât si dupa întreruperea(16) (curentul este reprezentat cu linie punctata). (16) 2 u s t U s cos t

2
2

u

s

t

U

s

cos

tatât înainte cât si dupa întreruperea 2 u s t U s cos circuitului la t

circuitului la t

0 (relatia (16) si graficul din figura 5b).

u

a

t

u

u

s

s

t

L

d

i t

t

t L d i t t 0

0

 

dt

t

t

t t 0 ( i 0)

0

(

i

0)

(17)

(în reprezentarea grafica din figura 5b s-a neglijat caderea de tensiune pe inductivitatea L)

Tensiunea bornei (b) este egala cu cea a bornei (a) înainte de întreruperea circuitului si devine 0 dupa întrerupere (relatia (18) si figura 5d)5b s-a neglijat caderea de tensiune pe inductivitatea L ) u 0 a t t u

u

0

a t

t

0 dupa întrerupere (relatia (18) si figura 5d) u 0 a t t u b t

u

b

t

t 0 2 U s
t
0
2
U
s

Tensiunea aplicata spatiului intercontacte este:(relatia (18) si figura 5d) u 0 a t t u b t t 0 2

u

ab

t

u

a

t

u

b

t

0

0

cos

spatiului intercontacte este: u ab t u a t u b t 0 0 cos t

t

t

t

0intercontacte este: u ab t u a t u b t 0 0 cos t t

0intercontacte este: u ab t u a t u b t 0 0 cos t t

(18)

(19)

si corespunzator tensiunea tranzitorie de restabilire (relatia (20) si figura 5e)

(20)

Sa observam ca întreruperea se realizeaza în acest caz în conditiile în care tensiunea aplicata intervalului intercontacte este egala cu valoarea maxima a tensiunii sursei ,

(21)

t

coseste egala cu valoarea maxima a tensiunii sursei , (21) t u TTR t u ab

u

TTR

t

u

ab

t
t

u

TTR

t

2 U s
2 U
s
t t
t
t

2 U U

s

t 0

cos

0

Daca elementul de comutatie din circuit este un element real, în care întreruperea se realizeaza cu arc electric, faptul ca tensiunea aplicata intervalului intercontacte în momentul stingerii arcului electric la trecerea prin zero a curentului este egala cu valoarea maxima a tensiunii sursei (retelei) poate sa conduca la producerea unei reaprinderi termice a arcului si o reluare a circulatiei de curent în circuit.

În concluzie, întreruperea unui curent defazat inductiv în raport cu tensiunea retelei este mai dificila decât întreruperea unui curent în faza cu tensiunea retelei, datorita valorii initiale mari a tensiunii tranzitorii de restabilire.

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR)

7

2.3 Deconectarea unei sarcini capacitive

Sa consideram o capacitate conectata între conductorul de faza si cel de nul într-o retea monofazata; circuitul echivalent este reprezentat în figura 6.

circuitul echivalent este reprezentat în figura 6. Figura 6 Datorita valorilor mari ale reactantelor capacitive

Figura 6

Datorita valorilor mari ale reactantelor capacitive corespunzatoare frecventei industriale (ordin de

marime 1

(ordin de marime 10 -3

întrerupere poate fi urmarita în figura 7. Curentul prin capacitate este defazat cu /2 înaintea tensiunii (defazaj capacitiv)

10 A). Variatia în timp a marimilor de stare ale circuitului înainte si dupa

la 50 Hz), curentii care circula prin capacitati sunt de intensitate foarte mica

100

M

prin capacitati sunt de intensitate foarte mica 100 M Figura 7 Tensiunea retelei (reprezentata cu linie
prin capacitati sunt de intensitate foarte mica 100 M Figura 7 Tensiunea retelei (reprezentata cu linie
prin capacitati sunt de intensitate foarte mica 100 M Figura 7 Tensiunea retelei (reprezentata cu linie

Figura 7

capacitati sunt de intensitate foarte mica 100 M Figura 7 Tensiunea retelei (reprezentata cu linie plina

Tensiunea retelei (reprezentata cu linie plina în figura 7a) este si în acest caz data de expresia

(22)

Curentul (reprezentat cu linie punctata în aceeasi figura) se anuleaza la t 0 prin deschiderea elementului de comutatie.

2
2

u

s

t

U

s

cos

în aceeasi figura) se anuleaza la t 0 prin deschiderea elementului de comutatie. 2 u s

t

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR)

8

Tensiunea bornei (a) va fi data deTensiunea tranzitorie de restabilire (TTR) 8 u a t u u s s t t t

u

a t

u

u

s

s

t

t

t

t

8 Tensiunea bornei (a) va fi data de u a t u u s s t

0

0

(

i

0)

(23)

Tensiunea bornei (b) urmeaza variatia tensiunii retelei pâna la întreruperea circuitului; dupa întreruperea circuitului la trecerea prin zero a curentului, capacitatea ramâne încarcata cu o cantitate de sarcina electrica corespunzatoare tensiunii la bornele sale din momentul întreruperii. Prezenta sarcinii electrice va mentine tensiunea la capacitatii un timp teoretic nedefinit, deci(a) va fi data de u a t u u s s t t t t

u

b

t

u a 2
u
a
2

t

U

s

u

s

Tensiunea la bornele elementului de comutatie este:un timp teoretic nedefinit, deci u b t u a 2 t U s u s

u

ab

t

s Tensiunea la bornele elementului de comutatie este: u ab t U s 0 cos t

U

s

0

cos

la bornele elementului de comutatie este: u ab t U s 0 cos t t 0

t

t

t t 0

0

t

t 0

0

 

t

0  t

t

1

t

0t 1 t

(24)

(25)

este reprezentata în figura 7d. În momentul initial tensiunea este

zero ceea ce anuleaza practic probabilitatea de producerea a unei reaprinderi termice a arcului în elementul de comutatie. Dupa un timp egal cu T/2 (10 ms) tensiunea atinge însa o valoare maxima egala cu dublul tensiunii sursei:

Variatia în timp a tensiunii

u ab

t

t T / 2

2 U U

s

t T / 2

2

în timp a tensiunii u ab t t T / 2 2 U s t T

2 U

s

u

TTR

cos

u ab t t T / 2 2 U s t T / 2 2 2

t 1

(26)

Solicitarea din (26) este practic o supratensiune aplicata intervalului intercontacte, care poate produce o reaprindere dielectrica a arcului (initiata de dezvoltarea unei descarcari disruptive în intervalul intercontacte).