1

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR)

Concepte generale

Prin functia sa, un echipament de comutatie realizeaza legatura dintre doua subretele (figura 1).
n pozitie nchis
u A1 u A2 , u B1 u B 2 , uC1 uC 2 ,
dupa deschidere,

variatia n timp a tensiunilor u A1 , u B1 , uC1 este determinata de evolutia

marimilor de stare din subreteaua R1 n timp ce variatia tensiunilor u A2 , u B 2 , uC 2 de evolutia
celor din subreteaua R2

Figura 1
Regimul tranzitoriu care urmeaza ntreruperii electrice are legi de evolutie diferite n cele doua
subretele separate. Pe durata regimului tranzitoriu, tensiunea care solicita izolatia longitudinala din
interiorul dispozitivelor (camerelor) de stingere de pe fiecare faza, este notata uTTR pe figura si este
denumita tensiune tranzitorie de restabilire; este egala cu :
uTTR , A t

u A1 t

u A2 t ; uTTR , B t

u B1 t

u B 2 t ; uTTR ,C t

uC1 t

uC 2 t

(1)

(rezulta din aplicarea teoremei a II-a Kirchhoff).

Pentru un aparat de comutatie trifazat, deplasarea contactelor se face sincron pe cele trei faze.
ntreruperea electrica a circuitului se realizeaza nsa dupa stingerea arcului electric, fenomen care se
produce n momente diferite pentru fiecare faza n parte, n functie de momentul trecerii prin zero a
curentului pe faza respectiva.
Cea mai severa tensiune tranzitorie de restabilire apare la bornele polului de pe faza care ntrerupe
prima. n cele ce urmeaza, acesta va fi denumit primul pol care ntrerupe.
Daca primul pol care ntrerupe este cel de pe faza A,
iA

u A12 t

u A1 t

u A2 t

(2)
u A12, f t

u A12,l t

componenta
fortata

componenta
libera

(3)

n relatia (3), tensiunea pe polul care ntrerupe a fost exprimata si sub forma sumei dintre:
i. componenta libera depinde de conditiile initiale,
ii. componenta fortata tensiunea de regim stabilizat (tensiunea pe pol dupa amortizarea
componentei libere).
Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR) este:
uTTR t

(4)

u A12 t

n figura 2 sunt reprezentate calitativ cele doua etape succesive din evolutia tensiunii:
etapa tranzitorie, pe durata careia tensiunea pe pol este suma celor doua componente (libera si
fortata); convenim sa denumim variatia tensiunii pe pol n aceasta etapa prin "tensiune tranzitorie
de restabilire" cu acronimul TTR,

ECHIPAMENTE-2

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR)

etapa care urmeaza amortizarii componentei libere, pe durata careia tensiunea pe pol este egala
cu componenta fortata (permanenta); convenim sa denumim variatia tensiunii pe pol n aceasta
etapa prin "tensiune de restabilire" cu acronimul TR.

Figura 1
ntreruperea curentului la trecerea sa prin zero careia i se asociaza stingerea arcului electric n
camera de stingere, initiaza doua procese cu efecte opuse si anume,
refacerea proprietatilor dielectrice ale mediului din interiorul dispozitivului de stingere (mediul
de stingere),
restabilirea tensiunii la bornele polului ntrerupt.
Modul n care evolueaza cele doua procese determina
succesul ntreruperii stingerea definitiva a arcului electric si separarea galvanica a celor doua
borne ale polului ntrerupt),
insuccesul ntreruperii restabilirea circulatiei de curent prin:
o reaprinderea termica a arcului electric (n primele microsecunde care urmeaza
ntreruperii curentului) sau
o reaprinderea dielectrica a arcului (denumita si reamorsare fenomen care poate
surveni mai trziu, dupa un interval de timp cel putin egal cu perioada).
Regenerarea proprietatilor dielectrice ale mediului de stingere se face dupa o serie de caracteristici
care depind de:
constructia dispozitivului de stingere,
natura mediului de stingere folosit,
presiunea din interiorul dispozitivului de stingere,
intensitatea curentului care urmeaza sa fie ntrerupt, marime determinanta pentru energia
arcului electric.

ECHIPAMENTE-2

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR)

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR) n circuite elementare

Pentru o mai buna ntelegere a dependentei dintre TTR si caracteristicile circuitului n care se
produce ntreruperea, n cele ce urmeaza vom analiza ntreruperea unor circuite monofazate cu
structura foarte simpla pe care le vom denumi "circuite elementare".
2.1

Deconectarea unei sarcini monofazate rezistive

Circuitul n care analizam ntreruperea curentului si marimile de stare sunt reprezentate n figura 2.
Un astfel de circuit corespunde ntreruperii curentului nominal n cazul unui consumator al carui
factor de putere este cos
0.9 1 (inductiv). Impedanta echivalenta consumatorului poate fi
calculata ca fiind:
Us
Us
Z
Z ej
Z cos
j sin
R jX
j
I
Ie
(3)
2
X
Z
R2 X 2 R 1
R 1 tg 2
R
Pentru cos

0 .9 1

tg

0.48

tg 2

0.23

0 si se poate accepta aproximatia

(4)

Ca atare curentul absorbit de consumator poate fi considerat n faza cu tensiunea retelei.

Figura 2
i t

Daca
ua t

ub t

u s t si u ab
i t

Daca

(5)
u a ub

(6)

ua t

us t

ub t

(7)

Explicatie: conductorul de nul este considerat legat la masa (potentialul sau este egal cu 0).
uab

u a ub

u s si uTTR

ua ub

(8)

us

n figura 2 cu ajutorul a 5 grafice coordonate sunt reprezentate variatiile urmatoarelor marimi de

stare ale circuitului:
Pe primul grafic a fost reprezentata cu linie plina variatia tensiunii sursei u s si cu linie
ntrerupta variatia curentului din circuit i . Cele doua marimi sunt n faza. La trecerea prin zero a
curentului (moment care reprezinta originea de timp pentru variatia TTR) circuitul este
considerat ntrerupt si pentru t 0 este ndeplinita conditia (7) respectiv i t 0

ECHIPAMENTE-2

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR)

Figura 3
Variatia tensiunii bornei (a) este reprezentata n cel de al doilea grafic. Dupa ntreruperea
circuitului, borna (a) va urma variatia tensiunii retelei us care, pentru a reflecta situatia
reprezentata n figura 3a, are expresia:
us t

2 Us

sin

(9)

ua t

Variatia tensiunii bornei (b) este reprezentata n cel de al treilea grafic. Dupa ntreruperea
circuitului, borna (b) fiind legata la conductorul de nul va avea tensiunea 0:
ub t

(10)

Tensiunea aplicata la bornele intervalului (ab) rezultat din deschiderea elementului de

comutatie din circuit, uab este reprezentata n cel de al patrulea grafic iar modulul acesteia
respectiv uTTR n cel de al cincilea grafic.
uab t

ua t

ub t

2Us

sin

(11)

Dupa cum se observa din grafic, n primele momente dupa ntreruperea circuitului, tensiunea
este initial zero dupa care creste cu o panta proportionala cu constantele
si U S (pulsatie
respectiv valoare efectiva a tensiunii retelei). Valoarea maxima a tensiunii se aplica intervalului
intercontacte dupa T/4 (5 ms) de la ntreruperea circuitului. Panta TTR se obtine din derivarea
relatiei (11)

d
uab
dt

2Us

d
dt

sin t

ECHIPAMENTE-2

2Us

cos t
(12)

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR)

d
uab
dt
t 0

2Us

cos t

t 0

2Us
(13)

n cazul ntreruperii unui curent care variaza n faza cu tensiunea retelei, probabilitatea ca
solicitarea aplicata intervalului intercontacte (ab) sa conduca la reaprinderea termica a arcului
este redusa, mai ales daca intensitatea curentului care parcurge circuitul nainte de ntreruperea
acestuia corespunde unui regim normal de functionare.
2.2

Deconectarea unei sarcini monofazate inductive

Situatia este reprezentativa pentru deconectarea unui curent de defect (scurtcircuit). Schema
echivalenta si marimile de stare ale circuitului sunt reprezentate n figura 4.

Figura 4
n regim permanent de functionare (nainte de ntreruperea circuitului) se poate accepta
simplificarea
r

L deci r

(14)

n consecinta curentul din circuit este defazat cu /2 n urma tensiunii sursei (defazaj inductiv).
Variatia n timp a marimilor de stare (tensiuni si curenti) nainte si dupa ntreruperea circuitului,
sunt reprezentate n cele cinci grafice coordonate din figura 5.

Figura 5

ECHIPAMENTE-2

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR)

n primul grafic este reprezentata variatia tensiunii sursei si curentului prin circuit; cele doua
marimi sunt defazate inductiv. Circuitul este ntrerupt la trecerea prin zero a curentului, moment
care se devine origine de timp ( t 0 ) pentru fenomenele post-ntrerupere.
Pentru a corespunde situatiei reprezentate n figura 5a (cu linie plina), legea de variatie n timp a
tensiunii sursei este cea din relatia (16) (curentul este reprezentat cu linie punctata).
us t

2 U s cos

(16)

Tensiunea bornei (a) urmeaza variatia tensiunii sursei att nainte ct si dupa ntreruperea
circuitului la t 0 (relatia (16) si graficul din figura 5b).
ua t

us t

d
it
dt

us t

0 (i

(17)
0)

(n reprezentarea grafica din figura 5b s-a neglijat caderea de tensiune pe inductivitatea L)

Tensiunea bornei (b) este egala cu cea a bornei (a) nainte de ntreruperea circuitului si devine 0
dupa ntrerupere (relatia (18) si figura 5d)
ub t

ua t

(18)

Tensiunea aplicata spatiului intercontacte este:

uab t

ua t

ub t

0
2 U s cos

t
t t

0
0

(19)

si corespunzator tensiunea tranzitorie de restabilire (relatia (20) si figura 5e)

uTTR t

uab t

2U s cos t

(20)

Sa observam ca ntreruperea se realizeaza n acest caz n conditiile n care tensiunea aplicata

intervalului intercontacte este egala cu valoarea maxima a tensiunii sursei ,

uTTR t t 0

2U s cos t t 0

2U s

(21)

Daca elementul de comutatie din circuit este un element real, n care ntreruperea se realizeaza cu
arc electric, faptul ca tensiunea aplicata intervalului intercontacte n momentul stingerii arcului
electric la trecerea prin zero a curentului este egala cu valoarea maxima a tensiunii sursei
(retelei) poate sa conduca la producerea unei reaprinderi termice a arcului si o reluare a
circulatiei de curent n circuit.
n concluzie, ntreruperea unui curent defazat inductiv n raport cu tensiunea retelei este mai
dificila dect ntreruperea unui curent n faza cu tensiunea retelei, datorita valorii initiale mari a
tensiunii tranzitorii de restabilire.

ECHIPAMENTE-2

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR)

2.3

Deconectarea unei sarcini capacitive

Sa consideram o capacitate conectata ntre conductorul de faza si cel de nul ntr-o retea monofazata;
circuitul echivalent este reprezentat n figura 6.

Figura 6
Datorita valorilor mari ale reactantelor capacitive corespunzatoare frecventei industriale (ordin de
marime 1...100 M la 50 Hz), curentii care circula prin capacitati sunt de intensitate foarte mica
(ordin de marime 10-3...10 A). Variatia n timp a marimilor de stare ale circuitului nainte si dupa
ntrerupere poate fi urmarita n figura 7. Curentul prin capacitate este defazat cu /2 naintea
tensiunii (defazaj capacitiv)

Figura 7
Tensiunea retelei (reprezentata cu linie plina n figura 7a) este si n acest caz data de expresia
us t

2 U s cos

Curentul (reprezentat cu linie punctata n aceeasi figura) se anuleaza la t

elementului de comutatie.

ECHIPAMENTE-2

(22)

0 prin deschiderea

Tensiunea tranzitorie de restabilire (TTR)

Tensiunea bornei (a) va fi data de
ua t

us t
us t

t
t

0
0 (i

(23)

0)

Tensiunea bornei (b) urmeaza variatia tensiunii retelei pna la ntreruperea circuitului; dupa
ntreruperea circuitului la trecerea prin zero a curentului, capacitatea ramne ncarcata cu o
cantitate de sarcina electrica corespunzatoare tensiunii la bornele sale din momentul ntreruperii.
Prezenta sarcinii electrice va mentine tensiunea la capacitatii un timp teoretic nedefinit, deci
ub t

ua t

us t

2Us

(24)

Tensiunea la bornele elementului de comutatie este:

uab t

0
2U s cos

t 1

(25)

Variatia n timp a tensiunii u ab este reprezentata n figura 7d. n momentul initial tensiunea este
zero ceea ce anuleaza practic probabilitatea de producerea a unei reaprinderi termice a arcului n
elementul de comutatie. Dupa un timp egal cu T/2 (10 ms) tensiunea atinge nsa o valoare
maxima egala cu dublul tensiunii sursei:
uTTR t t T / 2

2 U s cos

t 1t T / 2

2 2U s

(26)

Solicitarea din (26) este practic o supratensiune aplicata intervalului intercontacte, care poate
produce o reaprindere dielectrica a arcului (initiata de dezvoltarea unei descarcari disruptive n
intervalul intercontacte).

ECHIPAMENTE-2

This document was created with Win2PDF available at http://www.win2pdf.com.

The unregistered version of Win2PDF is for evaluation or non-commercial use only.
This page will not be added after purchasing Win2PDF.