Sunteți pe pagina 1din 29
ar dscu rs | iareo componanti repried Reonxsabilt, iaucit urmircpte sa persuatece ca sedued, sii sen sbilizexe, Ceca ce in mod ob nuit numim,.metafore terapeutce’ sunt de fapt. ix majpritatea cauritor, povestiri mai huh cox ‘are se apropie ori se identifica cu ceca eonsilerafi ech Wak fi Povestile sunt cronice vie, astanticd, dramatica, mror conflictébr trate de Oameni ih confruntwea br au nurdictile yi stucurile sociale, dar i cu diverse forte ale naurit, De accea, este usor si inicleg em reiny ered tere lot wana ibrde pate varstele pentru povesti, De altfel, JA, Malarewicz, shordind aceastt’ problema din (crepeutic’, afiema c8 prin termed ii povestir Perpectiv , basmelsr, lor Pau arpit care wt iru la Petia, wf) ea mare suburb ie a mei onay moctem, Apartumen ul, sintat ka eettimul exaj alumi bes ahionin, era m nusal Punieti $i copii craw Hgheswiti i efiuer m Jndian pro ford lprxi comporartl sta bande. Bum kor parte Sdorind, ineqouse si bad cmp $4 5 fe din ce Sau dverw de wi bare ers wn telescop sismgune sa St observe stelele. Coy aeeski pavesti, dare are dai era deg adalescenti. incepusent: sd géseasen spatiel prea spime si hi ‘ele i er, sfirsit vt eomamnpli stele a depene proiecne. Nu se gémeee erivi, Dar, irebue si muck. Ei preci focirat. Copti, arnduyide cel maimare dine et dar wesiirind ke cel maimic =gomotneod init, au mers woul in sprtele cet ila ta bund perriea nop Onisul hepuse sA-$6 schinbe aspectut bulevantebr Linei mdrginite de biaeré leva unmet un cartier tinistit $i mad dramems ou barhfe mai scunde si neonperaw cu zriddini iitiise. Fo sthrescents veselt a nevanebr dispanuse si noapéa pares dh ce ii ce maiameringinare, ‘opiibr le cra ame si fi, ar fi dorit se od fine sai. sd-doarmd. Cel maimare &@ anuentit ci um pricten fa wrbitdeun han earear fi trebwit si fic durrte apmape. kide ani addpost panire cop ificw ls te. be. spre a i. Herd seb veclem har 83 fin p Mi s+ rad. orice ca. ar redey? Ce ae putas fic? tan Biri I ven Boze sifu eze i seris ileip ‘O modalitate deaseb ita de u e opel la un abject mean fs eC. Angel (1987 p. 107) - este i ¢ commun icare: ee wetel legate de sale sirucsirade $i, into maniera mai kre. legate de semn i # sunt arduie de fim tie 51 ~ i, obiceti] metaforic este conerctizar ca material. a un ei metafore verbate, Obizcar! metaforie @yarine deporiva univers li obisuit al familie’, dar Pe careo creeazi relatia terapauticd din re familie si Ebexprima ino manera v izb ili gi concreti rel regu lil, comportumaitcle familiei sau ale unuia dine memnbi Pontu a fi ficient, obiecui! rebuie plosai inrun snume moment al proces bide consifiete, in funetie de obiecth Seesigia: in cay cantar, se poale auunge nu numai la eyecu | mebdei hhregu bi procesde consilicre. lod. La fel ca $i pavestew tersp: Perimite co nsilieru bi si ev ite aso bia si confined si si ramén, object] metafbric 51 familia, Objects! metaforic pen consilicabri sé inmeducd un od now in defivtrea gi in terpremrea fapwlbr petreaste, cod ce va praveca o serie de procese de redefin ire inte diferiti memby acestia §i consilier, ter ikesara erceste considera fe a tur exemprke firn a este compusit tea asipra objected i 11987), is care despre coea ce ii fromént de fipt invinge accasti rezistengi, consilierul utilizar’ ca object metaforic (metafora material” a secrets bi!) un plic iy care se afl coali ab adie hirtie neser sa: Consitien | Cn tinzind fu bi plical cu un age hota dt) wAscultl, a5 Veen sd t opreyti SA vorbesti de nev nazi biscxualitate si si vorbesti despre problema care se afl a los Consiliorst Adicd despre prob em Prezen tl aco b. it in teriar(ardtind sprep lic) © problema de hisex alt tip”, me ca expresic feuratv i a Somporiamante, i prov redefinirip ina cind ei mule de-C, Ange ja ke gen n noord ar obiectivul ind un membru al familie’ nu urmeazt dircetia ti. obiecti I este teait alteu Wa panty acl afta ©) Obigeti | metaforie devine un puter ic mijloe de conto | lun mijbe care permite consilienu isd se rewaga din joe ind sittagia dev ine peri basa, sau 38 creeze un impas relnsind mingea iv terenul familiet gi veriticind, din exterior, ceva ce Se in tim pl d) Obiccurt metaforic are funcjia de a elimina factorii de iesferm en linia interventied programate si de a solicit rev an rea la aceasta la sfargiu| Fiecdrei parm tere interact c, 106 2641 .Aleituirer metaforei we. Tousipentu ca metafora sa produca efecul astepiat la cel care o ascu ha, ea trdhule sa se conformeze unor ex gentedD esi creativ itaten §i experien fa consificru lai sunt factri import er ii 51 clape cure w putea orienta o Expunerea car A respeetd, in ndetit propus de D. Gardon lier in acest d prima ci parte, ia 20), Acesla Personajele §i dine aeestea. Accentuand asupra acesmi ulim aspect, Gordon noteazd: .Ciind se aly personajele, mu ere Mporkinfi ce sunt ci bt ce relafie se Blseseunele ov adiede” (Feura t) 3) Sodus prob kan cytii, Orice metate Aceasta poate fi ori expresia ints iti consilieru ksi ori conseuita din elemantele furmizate de client De cele mai multe ori, clien fii guno se s0 bifia, dar ram in b b cati ednd tebuie 64 rea Pdinve si i fnabi ldorit, Deswort ai vetlem padurea, Metafora In general, solijia are dow’ componente: seapul §i ruteg ia. Formularea eorect’ a problem rm fare eorespun Aatvare a soopu li. De aces, 11 oon tiny ns in mod evident. clin! a ing seopul, Fapuil ed se afl la Strateg ia de leg aiur’ este un aumit pray crite”. Este vorba de picduira care umpk pahaul Prin urmare, tansformarea simatic: problematice in probkma este chested .caliprare” 5) Recativearca cuprinde prosesulprin care clien ul este ajutat sf constien tizeze momen’ element ale sitajiei tinde sa expbziv™ yi apoi este invapt sa Party a contol ca clemen tele sittatici sfinu atin gd acest prag. Prin reca terupe vech is| model ce conducea deficcaredati la aparitia probkmei. 10x | ‘Sitwalia problematiel Metafora Talal ——> Capitan pe vas ‘ t | Mame —— sectind a + + bckipail 4 sh Capi 4 7 | Totot aft, se infuric, __yCipitanul afl ¢ furios ¢8 nu i ox spies sipleaci himie gi se retrage in cabind Nisiorezolvare, — ——® Nici aresoivare, problema spare mercu problema apare meren | | Rezolvare — Resolve Figura T,Exemp bd tunci situagii prob km atige 109, wnat ab cear ceo rugase sé frat cn uae © pare tear 1 cut ee sete term ine im etd fiptelak manna Casi scopul stawgin este cuprnsa apmme inpdeans in descrietile clenulsi prvind probkma sa Desgur ci exist mai mule pos de a atinge acelagi soop. dar cea mai bund cale ese cea care ng este indicat. de cle mai mute ori inr-o maniera imp licita, de client! a Atinei cind clienul descrie egecurile sale in problem cbr ci care se confrunti, cl ne md icd deny dlc si em Ware porte wh idorit(eare ar putea sd-idov edeasca fp eil ca frica bi era completn eintemeiat 4) Resemn ifcurea. Metafora propuneo nou’ lecwita a prin evident ‘comport ¢1 0 arti pe care consilierul o suprapune peste realitatea, ribeis! clienubi, Ea este asifel o ikistare a faimo sa Wi aforism al Wi Korgybski- hare nu este teriboriyF Ea alisocinza” clients| de reatitatea Sa, in general granaie si invalid, paxtu al pbsa la un nivel unde alternatiele posible prind forma (Malurew i¢z, 1992), Clien u Ipaute inv aja, de pikia. ct tistewea gi teama - de care vrea sii scape - au §1 asp ecte poziti e, iar exprim area lor poate fiuneoriu Ho eupe, propuse de Gonk rice ae pllten ardia = proceail aan iden tficarea ineercariker cl limitebr avestsr Conceperes metat C) Povestirea meta fore: Daca punctle A $i B, prezen tate mai sus, deseriy dow cadrul general al metaforei, fell in care webu si icrul pau a wamspune in practic’ princpill dintre situagiselien w brisi povestea metafari Povestirea meiaforei se referd la ,sin tix a metal gi Fispunde la in rdbarea: Ce povestim, pen tu ca povestea sf declan geze la cl wansderh ajinali ce-t va duee. 1 cele unica” aprobkmei sale? nici dath e Propus de poveste poate intiini modeli| clien Ubi doar in masura in care cunestintele utilizate Inca @ aume liberate de proiectic de seminificare, Cam meta st constu iii pent clint singura interpretre adecy ati, eo recta” cea propust deel. ori, cu intcle aunci cand bp indicil Puna neebari procum rhe meprectate. Verbeke descris feli lin bbr este mai putin preeizat de laeo mai mare liberate fn ost maging eum a actionat eroul povest dupa mai mu be ineereari, ela agins...“ ©) Urilicarer nomhatizaribr. Acest procedeu preaipune iv aarea expresiilor ce denumese i realitate procese, sunt omise o serie de informatii. Astel, decd spunam tn momen! de ragaz pe care il sven, sha am nit 8... °. in mad logie tebuie si con thud si spunen noi ce mume séa amintit eroul Dar daci spunan ch H2 tide rigaz pe care il avea, @ amaze nusi diclea pace”, lisim clinuiri beruten si-si imaginere ce Bored er wnor eomenci gi suh ta ows, mod indirect mesaje ce propun sch imbares model bi de dgpagire a Pap mu be momsnie h cadrul povesti, in care sunt anun pie id acest sens, Acesie 1 arel i orien tarea senapriald ae conem ante; sine jictm ay aivintele sisimbolrile; si asgurim = meuforei_ mai multe niveluri de comprah ensiun ¢ ete,( Makarew icz, 1992. pp.77-78), us de insp atic basmul wad 8 {1986} propun o schems foa relor terapa tice, i Pet a constui o metfora éfivienth webuie si Pareurgem urmawarele euape: 1) Stab ifirea ‘icadm general al conflict beimetal relatic cu pro eon tL 2) Penonificarea procesebe ineonstin te sub forma unor Persoame care sar in ajuwr (reprezen tind ite si resursele protagon ism bi) gia unoe p uno piad ici (repreven tind tem erile $c ei metaforioe Th t-un con wx tal rea W ari ‘nev inb ile, prin care promgonisul igi depaseste say i rea Waprob lema. 5) Deaolarea de edtre protagon kt a unu inou sentimental Wentiitii, a unei noi imazini de sine, ca rezuhat al acestel victoribase .av en mi ero ice”, 6) Culmnarca cu o sirbarire in care este recunosay th Pret ica specials de eare se bucurdiprotgon bu L M4 262. Functiile meta forei prob kmebr. b) Funeta demediawe Povesiea terapenticd creeaz’ o rea itate pshobgicd ce se inurpune inte client si consilier, evitindu-se astfel confruntarca direct dine acestia. Aceasth real daopotiv i amindurora; ca apartine sonsilieru i care spune Povestea, dar gi clien w iui care iiddiun sens anume, pastiindu- sidep ina libertate a ginduribbr sale. pe care client fe da care, in ake siuatii, ar determina activarea rezistenjebr. Metaforele day petsounei tezie, spre gand rea meta siti de tama fag d Aceasti formu invith clien tl s& abandoneze regu lle Fede ale gindirii bgice specifice alulu bi i st regdseasca spontineitatea, fmtezia yi creatiitatea ce caracter ireazi gind Fea $i comportam ental infantil 4) Funetie de og lind Povestea metaforica favorizeaza dist farea clien whi de propriil conflict, evternalizarea ki. In Ppoveste, proces | inrap sh ic gencratde situajia ptob kmatic’ este ex tem alizat si 16 devine asifel mai accesib il unui eamen rational cind este epreeentatde pe via de: Poveytile fumizeaza heerca wou and auinei, yi apo hrommicd apemanus, 27. Interven sie big ic Paradoxake in consilierea Interven tile terapen tice paradox ale aw la bazit tdcea ca in gind reaoricarui individ «oes bia mai nw he nivcuri baie, in plan comstient sar inconstient, $i cA acestea pot fi emise simukan hi-o eomuniare intcrumaa, Paral: | este o en acelasi timp fabst yi adevarati, mob ifizeazi un ~ ihre ceea ce este ascuns i ceea ce este aparen |, intre ceca ce este Spuls si ceea ce esten espus in mesajal comunicat, weal, percqpu hele (pereeput ca find sa conformaren al conduce client] un (exemp b depresery at ce sufera de nsomnily Nu Si lmbajul nonversal poate intoduce un nivel bgic suplimentar prin plasarea mesajubii verbal hr-un aumit context spafi-temporal. In general, acest mesaj nonverbal, panty a fimaibine perceput va intra in opozitie ai un mesaj vabal. (De exempts, pare destil de bgic sit spuiunei cliente ca.daca nu poate dormi, s8 se rilice din pati 4 spel vesela din bucitirie: pare insi mai putin ob nuit dacd acest lactu webuie fcutdoar dupa mieaiknop Am amintit deja cf cl gikeste deseori in sinatig paratoxali de Sch imbarca. Conform logicii ob inuite, consiliens| se opune 1g hii, into maniera mai mut sau mai putin directa; Utilizarca paradoxu bipune eonsiliera dea prescri: .non-schimbarca’ * ca Scop mariinerca simptpmiu bij, fam propetibr con wadieti, Ja laun alin vel bogie Fvemph: Ait fant” et preser mterven filly paradoxale su hhcerearea de aubeonstangere pentru a face ceva care nu poate 2p rea deedt spon tn; 2) ineercarea de a dep agi teamade un even iment am dindndu-| ; 3) ineercarcadea ajunge lawn acord in t-an aon flict: 4) nesrewreade a obtive aonsimgm anwipr aistangere: confirmarea banuiclibr seuzanru bi prn fheercarea de aubaparare 1) fneercrran de aub cansiingere penov a fice cew care, prin nerarra sit ne aparedectit sp spasme museu lare, eXeESIVa, obses sOMn ie, transp i. depresice We aceste : ele mal mu ke ori ied la 0 mai bund congtientizare $i fare a comporum@uki de aubantol De scees, ca repul gaverali, se cere dow implicit client: bi st renunt: fa unuf om alu! din eomportmantele sale: explicit, se di doar insta: de a pune iv act un now comportamant cute face impos ils ‘on tinu area comportamen ti biian teribr” (p.165). De ccampls. in cam clin whi ce acuzi insomnie if Pulm cere ca timpul pe care il petrcee ih pat, fortindu-se sf adoarma, sé-1 consume faeind Unele treburi (nu Prea pMicute) casi (ar putea spala vescla din bucdtirie!), Dack urmeazt aceasth prescripge terapauticd, el nu va mai puta sd se 120 orteze si doanma, denarece cele dowd eomportamen ese exchid reciproe Swategia_ gener inrerupe acest treo man mportamen tal aceasta b) se poate spune clienmbi ca dow prevenind simptomul, va reuyi sé-l comtrolece: Sqn timen tilde arpeon ro poate Fi creseu tu doar prin climinarea simpbmului fasa_cim ineercase clin ul pind atunici), ci sipri provocarea bij ive-un ahumit moments deemun acord de elien tgieonsiliee. Fisch, Weak land 51 Seeal citeazd eaau| safrea de ruminatii obsesive yi caruia ans: un exemph tip care se utilizeazd so ujia la care ne referim. Teama de exam feama de conduce arwmobiki! sau wama tindra Lite refuzat de femeia circia bar putea solicita o inidhre ant prbkme care de cele mai muite ori sunt .s0 kitionate” pri amdnare: clin! sperd eh amdnarca ii va permite si se Praiieasci fare bne pam a puta contol din timp evenimenuil respectiv , Reau tats este cf i nicidatt bing prey Pentu asi demonses acest kien este in stare sé se angajeze in activ respective i care, evident va cua, deoarece crafingele i se ransformmi Pradictii €e se aut imp linese (tim wfii- dle ce fe teama hu sea #7), 122 (Daca clic! revine si spune, dup& cum este de astep tal, cia suport greu incetincala procadarhi- de piG. ca nu a pum rezista ten taficide a pomimo brut. sonsilicru | va trebu i sd oon tine tactiea sa restrict d” Incet, incet regul camportamantde conducere vapirica fi formulat int-o maniers reswictva: ,Vreai sd nu depagiti cota) sail say Vrea s& nw ruleti mai dgparte dé mag arinu cel mai apropiat, Apoi, indiveront 123 daca v-ati descureat vanwwceipe pst masa aco bo sisa 3) Clem aed incerta a, worl in lake perso ane alate Seevan i sirateg ei paradox {8 Palo A tp propun capen iu interzicerea acestel sa bi” sa se ezé Iehniea ce consti fh a conduce clini sa atop o ie de te, ad ed de slab icine. Tousi, o astfel de abotdareprerin i cel putin dowa riscuri : a) avind bi velere nunsiaica pte intepersonak, lim ul! ar considera ca aloptrea unei poritii de infer ioriaate ar Fiun semn de slab iciun esi ar ech iv ala vn wn ulti pas pe drumul rewuntirit ta drepuirite leg itime” pe care le are ca so kparinte, get ctc.; 124 jadict in be de a se istit momen ul point iransforma corres de aj njelepe Pure ic se man fest desoori prin ager eek stab” (1992. p.75). Part @ aplica aveasti sirawgie exist m nici. Una din i prhcpan, oh webu Clerai-te cum sti ca sa St te vader afrrdi mai érzir», Mu atl putea ‘acest frpiscle mebcind sitll deven dt Unul din paring: Sidacé f cerem si ne spund care Pareraa hii, ced mai powivigt ont penwu a reven! Consilieru Ar dar daa el wi var Rispunde: «dem kculaoptiin? Na, ered ci ce vam propus mal las far Jar. fips fe iapret injured ovei sd & rein»: acest ar nfl Consilierul £7 b ne, dupa ce vei fin 8 abo topo? am dea face au u eopil. na cere pweintibr si procedeze in asa fel nile eopibi ki or 88 fie urmiate de ennsecin pe reat, si nu dose de simp ker iturin camera era ora Ia eare imi ram sf fac un du-tevino ew tartina dupa mai fneémp leacest bicru”. Unwri, onvingerca parniibr de pozitie se po ate realiza prin redefn Fea pazitic e-superipr itate G20 pozitic de skibiciune si pozitia de inferioriate en 9 poz Seforti.Astel.consilirul le varecomanda sa alopteo posite de nferbritae, ad ied o pavitie de for slope aceasta Tehnica wich orek rapbral este utile aunei cind consilierul este confruntat cu 0 problma care se inserie ieun context wingulr: unul dite pirad pose, de 126 ws copii | sia Ide con cearcd 8 joace ro acesta din pe lings conflicts! se aceasti capema gi, de meascidloar cu prescrip tia, adresali de anu mai nurveni sia lisa partile ee kee eonurile sing In caail care itisweaza acca seonciliatoral (mama) si-si pastec in erm ad iar, dar mod ificdind-9 aupacitiyide a megocis ide ele, Acwm, dao wh wi spn ? porn ae earecm irationali Ponowa feariie of wu suateti ase de ra pionads cum va eval ef, va mebut nw uma. flecirui dtinwe dar fin tele pe care mcf ei nue kon ~aunge absurchakt astiel tai ei, amide’ 8 fie n ra torall fe de Dupa ce client a accep eat aceastd state @ mets mai daparte propunndu scr Hl de partener. sear putea si ayepte in zadar, daca gio man fest d ect, declar drgost i pierde dn vabae pam ci nu mai ese mtn a A celasi fetomen se intimp & gi # cacul in care unl dinre parincri nu poate spune .Nu gi asteapel ca acca ibertate si-i fied ati de cela lifia la care se apeleaza este un limbaj ind rect, care maresie distana pshobgied inte cei doi, intucat so licilarca ind tects va fi urmati de unrefuz indirect ce va aven drept consecing cra inja cH 0 solicitare directé nu ar uvea sens, Se Poate aunge astfel fg un dialog al surzibse. la un sch imb bizor de civ ne, lag pollitete bo hiv icioasd, sch izofien ic. in corede feptparemerii se ascund in spatele cuyintebor: intealev’rny i28 incere sii spun cl ay pretinde si Faci primul.- Foarte bine, raspunde celia te refi 2 el incdt persona care cere ceva chiar cand coreren nia an problema pentu cons: refering cure vind in O recadrare asem ana are metafaretar: si bam dat bei partea deasupra sium opril pentu mine partes moule Este tngul si procedez mers, Zis si ficut’ A det oh ike dows si ba davsopibeiparies moake yi hirt gust! Cand Soul a observat gesnel sofiei ta spus: Drage mer, ii tinesc penins bucerir pe care mia fret Anitér anim bal pore user a dile’ m care uneort ini réineam pura. temp ce a hiat parka pubasi sii moak de dedesup, (Prekicrare dupa N. Pesesdik ian se Acest tip de solstie (apirarca impowiva hinuil zat ih sitvatia ih care o persama binuieste ahi Pesoma de a fi comis un act pe care eck conven it s-1 oondanne+ de exemp li, infidel deal I sau nec stea, ln A ka gale (Sunt sigur cA are o legauicdl”), Vigeaza relatiile pis Sta sigue e& oria pmbkmelor de serv ica: Wor probkme ce apdcarea ac zata bi ri cind unadin ce De cele mai al doar acu zanit” pe care to tleamna este u ort) of singura cale pent dea seama ch a presit in formu trea acu Mul acesieé strategii se poate ui scopu | siu este reduserea vabs comun ieirii in terpersonale facand nu tik informajinale a in masura in carenu 6 de a sti ce spune in mod real ‘devin I. sch mburile v erbale intre pértile prezen te. Hnsram aceasth iehnicdi ew unul din eazurile pe care Foch. Weakland 51 Sagal le precinté in carien br. Este vorba deun cup bin care so fia 3 i acu 28 so u | ca bea ale Acesta new, fapt ce declnseazi jaa! acuzarelgsarare, Ipe ascuns. fd staesit 130 Consilieru | (eire eve Parke imporsin), deat 2.72. Interv engiig enerale Sub acest nume Fisch, Weak ind si Segal prezin tt Gileva atind ni terapeutice cu larga ap lca Inscrlinduese'm acelasi comes al interven ilar parato ale. ps avea pri cle insele un fect terapatic specific, oti pot prez ati ‘erenu [pen tw ittorv en fii u her are mai precise, BI ine acestea prezentim, pe scury, u Avansenzi wAgeavarea probiemei”, a) Awnseaz’ fer Aceasth prescrptie este 1 Besoori trebuie si argumentim eli titi de ce tebuie Ea Progresere lent: pusem sii spunen, de pill, ca Sch imbarenecesiti o perioalade acomodare ea noua ca, din aceastl perspec demersthide ez’, este cea care se produce ih I se produc med icaripro finde in fiecare dine raphe (sum clien ti care aunci cind af cdte sedinje saptiminale de pshowrapic aunt Necesare pen tu rea Warea probkemebr br cpa - emnual zihic - mate yank. pent a gribi ccarca), dar $i al cei care afima o sdhimbare rap ila, 3, dupa prima intery antic Efieion tw acestel interven £8, despovirind clien ui! de ob. imp Hormali a sub icct bi eapatg setnn fica fa u seondued laa sch ib are stab id in pis, prinep inl avan sirii kn ie inwrerupe cercul vicios al men therii probkmei geratde inceredile prea ntnsede g orcmWva, rezisten ta trateg ii men ite 132 b) Perton lete extensi¢ a fap lea este bs Leste intchatd rect daca ien w | suiprins newwa Ide perico le, cu att vate it reaslWarea probleme’ pri fer ici waite de peromele dragid’n jur (wud ar putea fide meeajit daci nu ar mai putea si-si man ifeste sentimen cle sale, uM tindu-si sofia: ou cat aceasta se schimba mai kn t eu ata ‘ai mu IC imp are el pen oy a inv agi alte comportamen w prin care si-simanifeste sentimen ele ete,), Atiudinea wrapantic’ ce evil jaa perieokele sch imbieii ar putea fi utilizati pen tu aptimizares oo abort +t formu late de consilier: Nu webu ie st Va sau zat 4 nu afi urmat prescrptis dati sip tim ina tec ti, Este posb 4, asifel, neonstina! dumneavaastrd si vrea 58 ne spuna 133 ceva, De aveea peri Vode mporin teste inst hh terapia strateg ici putem conehiziona ci. hn ciuda br aparente, ele se reams la dowa tipuri, ambele impromumic de la M. Erickson (Haky, 1973, 1976): Preset ierea simp tomu bij siprovocarea rezisten tei la schimbare. Acestea transforma revisten a natirali la schimbare tun facbr al schimbarii pentru ci, reaction ind bi cererile (piraloxale) ale consilieru bi, clien ii cezistt, schimbandu-se ih t-un mume fel care rez Wiprob kmaprezen ta, ia 2.7.3.Simu bi rea simptomutat care-gi icien fa pro in kor. teh Ash Ai-o terapie de cuph, i care som acuar 0 dipresic eronki = reetiohetrn de aonsiler oo siresponsab ita te” i ewes aduew grave prejdictt ‘personae $f sam iliele ~ clin! prinese drectia pardoxb de a Shuck, de wei ori in siptinina ummivare, od ese fespomub lst ncapab i ting ce soit webuin 8 deseop ere saat sopsl sma hea sau mn, So mtchecdand preseriatia stp it, darn fralo accep. Prix acarséh preverpiie. consifierat crecuat un conext in cure. daci spt se manifest cs responsibil sf i capabil, sopir nu ve sti dactt el se sante 135 fsa eeru seb si neaperbil in cadet seat ct mare ef ifien lia te, sua miurkara ah se wars a mu 0 fi af exe dificil wrespomsabil $1 deapabil (Madines, © seeven ti ru | deseori cd problemele cop itt bi un astfelde context un 4 primeasca preserp fia de a cop itt bi c8 are nevoiede aja tru ha |( lad anes, . O preser p tic este dati cind se doreste pnvdiicarea eforuribr copii de pi prow pariii prin i tsimpbmatie. Consilierul cere si adopte viibil 0 poziie de inferoritate fn bbr cu copitrl, senpul find avela de a face in aga fel sopili! si reriste impraund la accast® organ izare jerarhied inal cc aii sicca familia sf se reoreaizeze. in evle dn uma panty a rola parintibr op nomal, ad ich superar Maclanes, 1991,p.86), 136 EXEMPLE DE POVESTI UTILIZATE IN CONSILIERE Profeworiet, un gedidinar straltcirea soar Li alta piss este al may au vorbitele Waintea rep eli, A tine rag ele a spus: Una spune «F inl mau este cel care waieste, iat Ful tu este more. jar cealaltd spune «Nu. ful um este mort, iar al mau este cel fe Ticptey. Aduceti o sabie”. Astfel, o sabic a fost alush regelii, iar acesta a spus: , copilil in doua si dati o Mmatate uncia si jumauie celeilalic™. Auncifemeia al carci fu traia ia spus regelui: .O, doamnc, di ei enpilil care waiegte sinu-| ucile”, Dar cealalti a spus: .Dacd nu va fi al mat. nu va finigi al tau: imparte-I".Awnci regele a raspuns: Pati copils|primeifemei sinu-t uetet: ea este mama sa”. $i 137 in roe Israck ta auzitde judecala pe care a mpintivo: gi ci sas pkeat cu wom in fata regetii, deoarece au ineles ot injekp chimes Domnu icra i el, penew a mparyidrepiate 138 Trandafiru! cue spint trandalr Mert spindsiv-ei ied nanu|s-a ins i grading b EX EMPLE DE PRESCRIPTI PARADONALE Ufintrermperes cercu hu wb il, er putea write, sau cu opi «Watzlaw ick , Weak land. Fisch, 1975), 2. Aausaefil ma tanh ie gi near Pawmd, eunoscsth ii feat pavru .comportment hadewat’, este binwiti meray de a fi reat seh ile obiewtiris akvotsm, comaim de dmguri, fart. imoralhate 139 Sexual cle A auzan ru gaseste u sor argument pam a rade SApersomarespectiv a recifWatcu atit maimuh cu edt eel ca178 bi proclm.ine nova va trebui, rgd la minciun’, incerednd sé-j fact A cree goomk o fypti rea. Aya dupa cum ne pum imagina, regulile Pauli de sotm, care ieefnea simpomul sunt comp kt tsaorgan izate (W atzlaw ick, Weak and. Fisch 1978). 3.Subo ariel brew itor Aceasit abontare este remand: im special pari fbr cu adolescenti rcbeli. Copii. devenit ato kescent, inoearca oa scipe como lihti evercitat de piri, care. in schimb. i 140 ‘nidrese eomportamenal au pritae, tp prmeresiv 6, pana ia forma scaled are putin din seelasi hecrw”), Dr recomand’ aloptarea un ‘eased copili bi cd m care Si se arate depasiti. d eprim afi seuindu-se in acclagi timp pentru accasti sitatie. Se poate recurge, pan tu a eony mporunt, busi, ea par resiab fleasct un tron Daca acest won p: simp oman iin shb dinte cei proiee dinre : pundndu-le c4 celm ai cloiall, ceva panty ca © previaut care carci Weak land. 4 Percteddt ar bites in disperarede ew 2a, maiales in fala unui client care a consuliat desta alti wexperti” fara a gtisi vrondath sofia, sau aunei cénd simtin ¢8 acesta tergiv crscaza fara sfirsit pen tu a evita sa teacd la actiune. pecan im cen ce Haley adeseris, aunci cind a recut ix revisti tchn izate de Erickson, drt pacu [dito Lisi” Aces eonsel iy a objine din partca sien Mi, un angajam er prim ita de ba consi ab” ca va uma prescriptia cudail sau dificil at fica, Wa problema.clar cd ac efortd it partca client Ui si ed acesta trebuie sh se pindeasea bine nan tede a npul celei de fae. Ac spune Watalawick, pune clien u rival, reainoscénd asic! c& cererea sa, $i deci problema stinu sunt atit de importante, san accep sts Provilesie si cfecueze un efort real si deci sa isd din smo bilisen Haky da drept exempta nite paringi consi liafie fiiea ce suferd de fobk r familie se mai gasesie Tntinp tion se ii si0 bunica fore argumentebr, acondut saree ia seo. Curn cea ailete i faa Un aipit vine la consi cu dependanta exeesiva asombi fai ¢i, de la celilalt capat al Statcbr Parte trei sip aman contolind si plitind wail. Tandrul cups se Prev ateste cu spain’ pentu aceste vizite, Face curdynie general $i ump le Plingindu.se in legsucd de paingi: acestia vin la 142 wm ara cal prov izié pen tu a prev eni inev itabileke sent au bpab tat cimer iparngi care Pen tu enpiii br, eo ul reomand’ ca dam viioare, din conta, sa lase casa dean ine, frisidery ia pe fia! bi denparte para ei spune,