Sunteți pe pagina 1din 79
Dr. SIMONA MARIA GLAVEANU TEHNICI DE COMUNICARE iN CONSILIERE Suport de curs Partea intai Bucuresti, 2014 DESPRE AUTOARE Universitar de formare in scoata, shordare structural, program de formare-dezvoltar Psihologie $i Filosofie Consta Romine. De asemenea, stiintica a articotel au fost prezentate la peste 30 de conferinje ite in numeroase volume colective $i Modele de conceptualizare si Editura Universitara, Bucurest programe de educate paremald. Training de desvoline a Comperentei parentale, volum aparut in 2012 la Editura Universitara 2) CUPRINS 2. Gradul de sever 3. Scopurile con: 4. Metodologie - Capitolul 11 CONSILIEREA IN PSIHLOGIA CLINICA |. Tipuri de consiliere psihologica si socials 2. Etapele unui proves de consiliere... 2.1. Elementele de baza in evaluarea 2.2. Interventie psihOlOgiCA soos... 2.2.1. Interventic psihologiea efectuati de 7 32 psihologul atestat in psihologie clinica 32 2.2.2. Interventie psihologi atestat in consiliere psihologica. 33 2.2.3. Un model al psihologica.... - 34 UN EXEMPLU DE STUDIU DE CAZL-D. 7 - 43 Capitotul 111 PARTICULARITATH ALE COMUNICARH IN CONSILIERE |. Aspecte generale ale comunicari definire, i forme 56 1.1. Punetii ale comunicari 56 1.2. Forme ale comunic 57 1.2.1. Comunicarea verbal 38 59 60 61 63 2.2. Ascultarea.... nee 79 2.2.1. Blocaje in ascuttare.... 80 2.2.2. Etapele ascultarii eficiente 85 2.3. Reformularea... 2.3.1 Reformularea-reflectare..... 2.5.2. Reformularea ca inversare a raport 88 90 fond, 91 2.3.3. Reformularea-clarificare. 92 2.4. Resemnificarea, 94 2.5. Interpretare: 100 2.6. Metafora in con: 101 107 115 HN7 119 131 IZATE IN CONSHL 137 EXEMPLE DE PRESCRIPTH PARADOXALE... 139 +. Vocea componenti esentiali in procesul de con 152 3.1. Tonut. : 152 3.2. Accentul. 153 33. Volumul 153 3.4. Dictia... 5 153 3.5. Viteza (ritmul 153 3.6, Pauzele. 154 luarea muncii de consiliere. 156 -erafie selectiva, 158 Capitotul 1 RELATIA PSIHOTERAPIE-CONSILIERE. Printre care se numara B. Stefitre si Ww. Sanborn (1974) si a -M. Brammer $i E.L Grant(1972), LE, asemanarile si terapie prin prisma a mai in continuare. 1. Adresabi itate/Natura problemelor cu care se confrunta elien invafi si le rezolve cu ajutoru! psihoterapia se ocupa de confl afeect de grave tulburari em terventiei fiind iment restructurare totala sau Partial onsilierea se ap! Prin urmare, sdnatoase, dar 2. Gradul de severitate al problemei clientului care incearea si demonstreze ca directionaté. spre 0 schimbare de person consilierea reprezintt un proces ai can schimbare a pei ci de at face pe care le are pentru a putea face (p.12), Totusi, dupa cum sesizeaza si/sau psihoterapie, © asemenea distine joterapia este asemenea perspectivi, a depaisi obstacolele aparut 1956 si sustinuta (1955). Dupa opi 4. Metodologie - metode si tehnici uw cconsiliere si psihoterapie te (p, Se ridica insa o serie de separarea precisa subi in unanimitate, s ie recunose fapt ie de demarcatic clar trasatl intre c cazuri de catre psihoterapeuti, dar are nu poate fi considerata psihoterapie, 3. Scopurile consilierii Dupi opinia problematic a seopur confuza. Ca urmare, este normal ca reflecte in incercirile de a defini preci: dou’ act terapia apeleazi la lare, elaborate de Pe poy conceptii si modalitati teoretice de abordare. atat in plan teoretic cat ractic. Astfel, pomind de la teza lansati de D. (1965), dupa care diferenjele di in indeosebi de ,.profunzime ca psihoterapia este 0 ac i completa un nivel de pregitire si de competenti mai mare ce psihoterapia este una de teze consider ca spec -az4 modalititi asemanatoare, iar uneori chiar identice cum ar convingere, celor abordari generale (psihodinamnica, comportamentali fin unele cazuri psihoterapia se incadreaza in eoordonate metodologice mai riguroase, spre deosebire de consiliere care are un caracter mé r intrucat desfaisurarea ei este mai pregnant situational, Ambele pot ayea mai autoritar sau, imp. mai cooperant (Tomsa, 1999), G. lonescu defineste psihoterapia ca forma de (ratament psihologic structurata in tehniei si metode, aplicata in mod deliberat, in grup sau individualizar, de cture an fegrare, > celui cu dificultati de relationare: ~ celui capacitatea de orienare Jonescu, 1990, p. 24), Abordarea_psih persoane din defi ‘personale. Scopul general este acela de a furniza acacia de a luera in divectia nei vieti mai satisficduoare $i pline de. resume Relaile de consiliere variaca in func de cerere, dar pot fi pe formularea si rezolvarea unor probleme specifice, luarea de de risa, dezvoltarea unui insight personal, fective sau a confictelor interne, ori pe imbuniteirea relatilor ce ceil’ (B.A.C., 1989, ef. Clarkson si Pokorny, 1994, p. 8). ce au tulburiri ice ce pot fi etichetate cu un pe siptamana terapia adopta, de a adoptt un care crearea va favor iteaz asupra proceselor de dezvoltare i fa psihoterapi antrenamentul formarea capac \gnost programul de formare al psihoterapeutilor. Desi diferenta pare minima, de cele mai multe ori, asisti oamer lao anumita in controlul de crizi, iar propun modificari mai profunde, dezvoltarea de rezolvare a problemelor care pot fi la noi si i. intre Pe un continuum in care, practic, este greu s& diferen psihoterapie si consiliere. 5. Impactul asupra Diversi autori adauga Ia lista factorilor di tori dintre consiliere si psihoterapie gradu! de impact asupra in general, ei considera psihoterapia drept o te care, dacd are su misura. in opinia i capete ale aceluiasi cor Privind Iucrurile dintr-o asemenea perspe usor s spui care este diferenja la extreme, dar problema de (p.28), Ca urmare, apar o serie de neclaritati legate de ea nivelului de intensitate al problem wereare de a rispunde la aceste probleme a ficut Pentru prima data L.E. Tyler (1961). Ea introduce conceptul ‘numit ,terapia minimei schimbar de mijloc”, 0 a in care accentul se Pune pe problemele personale si sociale ale clientul vorba de un proces rational care poate 12 consilieri, care nu sunt psihoterapeuti (spre exemplu, scolari), ,atita timp cat ei riman in cadrul limitelor i scopurilor minimei schimbari" (p.232), LE-Tyler defineste minima schimbare drept 0 ie aleasd dintre mai multe alternative sedinjelor de consiliere. in consecinti, Psihoterapia reprezinta un proces rezervat, in primul rand, indivizilor cu probleme nevrotice sau mai grave. O alta distinetie semnalata de L.E. Tyler se referd la cadrul in care se desfasoard activitiile de consiliere si i desfigoari att in cabinetul scolar, familial si social mai in timp ce activitatea de psihoterapie e posi cabinetul de speci, Precidere, pe tipul de problema de_profunzime, de desfisurare, toate distinctiile sub! ‘mai sus condue spre ideea ci psihoterapeutit pot desfisura act de consilicre, in timp ce nu tofi consilierii pot face gi psihoterapie Impotriva unei astfel de idei cone! Lewis (1970), dupa pirerea cituia consilierea este un proces dife si nu un caz limitat de psihoterapie, iar competenta_ intr-una din eele dou activitifi nu implici in mod necesar gi competenta in cealalta, La o analizi mai atenti a literaturii de speciatitate, constatim cA majoritatea autorilor care confunds activitatile 13 de consiliere si psihoterapie, reduc sfera consilierii la dimensiunea sa pur psihologica. Ei pierd din vedere varietatea formelor si specializarilor aparute baza de pornire diferita a consilieri si psihoterapi $i rezultatele lor diferite etc. (Dafinoiu, 2001), 6. Finalitate Sub aspeciul finalitatii, ambele activitati urmarese si ajute prin mijloace psihologice o persoana in rezol probleme eritice. Atunci cnd problema este de mare, aecentul se va pune pe psihoterapie, iar atunci cdnd ea este de dificultate mai redusi, se va apela la consi Consilierea si psihotera comun terpersonale intre cel ce solicit asistenta psiho el ce 0 acorda” (p.220), Ambele activititi igi propun si inliture si ptomele, indiferent de gravitatea lor, dar psihoterapia jinteste may departe spre obtinerea unor modifica profunde in structura Petsonalitati, mai ales in sfera afectiv-motivationala si in cea volitiva, De reguli, consilierea urméreste rezolvarea unor probleme specifice, care nu pot fi incadrate intr-o unitate nosologici’ anume, cum at fi de pildi inléturarea unor dleprinderi de lucru neadecvate si care pot interfera cu ficienta comportamentului. Psihoterapiaintervine in rezolvarea unor probleme de mai mare amploare $i Profunzime. Pe de o parte, ea urmireste intirirea fondului Personalitatii (la indivizii anxiosi, angoasati, hiperser intirirea constinfei_ prin dezvoltarea sentiment 4 dezvoliarea sferei afective (in nevroze sau bolile somatice), iar pe de alti parte, elaborarea si dezvoltarea de ns "A rezidd in faptul c& .scopul celei d mbarea structurii fundamentale a_ personal in domeniul manifestatilor psihice st comportamentale nu exist un standard unani cand se opereazd cu dihotomia normal/patologic, granita dintre acestea este un fir foarte sinuos care traverseazl, de multe oti, teritorii disputate de ambele in zona acestor - diferenta dintre psihoterapie si consiliere al consilierii, este psihoterapeu ~ apa istorice propus de Lougley pentru a diferenta inte consiliere gi 2001). + att con: Procese de influentare sedinjelor de consiliere s: ierea cat si psihoterapia sunt personal reciproca. de psihoterapie, chiar liere si psihoterapii din puncte de vedere variate. Din asemenea lari intre consilierea psihologicd sips este practic imposibila (Tomsa, 1999), Capitolul II i: CONSILIEREA IN PSIHLOGIA CLINICA 1. Tipuri de consiliere psihologiea si social cu icarea_problematicii_psihosociale genereazi noi ap! ce in ce m: formari din ce in ce mai complexe. Apar astfel iierea marginalilor yi integratoare $i de suport persoanelor adulte fara adépost (veri finesti recente semnate fan, Fd. Sper, 2004); persoanelor afectate de SIDA si a si lolanda Mitrofan, Doru Buzducea, ~ consiticrea personalului care asista in iminenga infectati_ cu HIV este recunoset si depresor si consilierea toxicodependentilor sia famililor lor lucrarea sub coord, Jolandei Mitrofan - i toxicodependentei - po: imite”, Ed. Sper Copi = consilierea persoanelor abuzate fizic si sexual ( si adult; 17 = consilierea famililor si copittor adoptati si in plasament; 'ea copiilor institwtionalizayi, a mamelor ralului din institutiite de ocrotire: varsinicilor — instituyionali sexuala si contraceptiva; cu disfunctii de relatie 7 consilierea parental-filila - Scoala peirinilor’ ‘onsilierea premaritald, re si postnatala (puerperal); ferea parintilor adolescenti de carne vie: consilierea mino ~ consilierea persoanelor cu nevoi speciale si a Apia organizationalé; ~ consilierea pastoralé si spiritual, il ocupa tinerii si copiii, consilierea special a comportamentelor dezadaptative, WY foxicodependente fiind actualmente o prioritate, Din punct de vedere al ivelor si acest tip de interventie se pot 18 creatoare Ea urmireste Procesului de autoactualizare de care vorbeste C. Rogers si constientizarea stadiului de dezvoltare in care se afla fiecare client. Consilierea stimuleazi conceptul de sine, modificarea i si acceptarea si acceptarea mortii ca spiritual; de viafi $i cu contextul de invajare a unor rispunsuri Tepetii si de reprocesare a © perspectiva schimbatd sau ajuta clientul aflat confrunte cu frustrarile reformuleze noi obiective, si lertindu-se si acceptindu-se pe sine. traumei, decepy all unor situ imprevizil Ce tipuri de crize Postavort, sarcini nedorite sau ierderea locului de munca, somaj Prelungit, pierdere In statut si prestigiu, dependente diverse Glimentare, de droguri_ ete), decesul unei persoane dragi, detentie, dezechilibru financiar si emotional, anxietate de maladia grava a unuia dintre membrii fa unui copil cu handicap sever sau impasul educational ~€% Copilul autist etc. (Mitrofan si Nu(a, 2005). 2. Etapele unui proces de consiliere rea complet a cazului in contextul care se confrunta; = identificarea problemei de bazi si a ‘| clientului itor mi - explorarea probleme’ emotionale, i comportamenta problema ‘conectarea obiectivete initiale; lor de lucru in functie de evol ~ facilitarea insight-urilor si descoperirea impreund posibi > coneeperea si alegerea personali a no comportamente si scenarii de viata, proiectarea deci + incetarea de comun acord a con: ‘cu mentinerea de reluare a unui now ciclu in caz de nevoi deschise”) (Mitrofan si Nuti, 2005). 21 Cercetarile asupra eficientei secolul XX, au fost sintetizate si prezentate recent de Lambert et al. (2002). incercand sa estimeze ia diverselor componente ale tratamentului eficienfa acestuia, rezultatele —arata lerapeutica snta psihoterapi tehnicile de interventi 15%; - — efectul placebo contribuie cu 15% efectul placebo se refers la spera urmat va duce la ameliorare este rezultatul unei c + factorul personal al clientului acopera 40 factorului personal pot fi impartite ibuie cu aproximativ 30% ta psihoterapeutica contribuie cu Un consilier eficient este cel care, prin Psihoterapiei, poate mot 2.1, Elementele de baz in evaluarea clinicd Activitajile de evaluare clinied in conceptia etiopatogene za competentei ~ evaluarea psihologied a starii de sandtate Prerechizit pentru desfagurarea unor ai Presupun i are bio-fizi feedback ~ — evaluare subiect -— evaluarea -zvollari psi alte evaludri psihologice consilierea voo: Evaluarea clinica psihologica parcurge urmitoarcle secvente (David, 2006): - Descrierea tabloului cl (Pezele 1 si 2 pentru interviu are pacient (Faza 3 — se realizeazi prin ic si testare psihologica). scutie despre © confor fceasti fazii se inregistreazii, de asemenea, numele si prenumele varsta, ce nationalitaiea si ul, date furnizate de pacient sau apartin; tulburiti grave sau a co straindtate domeniul de se vireaza spre obi Mind un limbaj de interfafa cu caracte la pacient. Exemplu: Bun, hai acum sd ne intoarcem puin la problemele noastre Intai am sééte rog simi Spui ce te deranjeazis (supara) apoi am 84 te intreb cum a inceput, Deci, ce probleme (necazuri) sunt? ce te supara (deranjeaciy?” in continuare, interviul trebuie sa vizeze urmatoarele aspecte: * — descrierea acurati a tabloul -» debutul_ si cvolutia acestuia: .de cand au inceput problemele?: de cand ai observat aceste modificari?; inainte de 24 intemari informatii despre Va gencrali asupra sta Aceastt faz se incheie pri (stresori inere (conditiile economice - wale) sia mecanismelor in (faciori de sanogenezay 25 ea prin interviu trebuie si fie dublata de o prin teste psihologice acolo unde acest La sfarsitul acestei faze se clarified $i ‘eazA tabloul clinic. Faza Hi (foc tabloul cl comportameniclor situatiei somatice a din: de coping precum si a sis curente de via; problemelor de ecologie soci pains iro si autocor comportamentului si 26 ea acestuia prin individuale a clientului surprinderea dinai care acesta se expri c si evaluare propriu-zisi se poate face prin intermediul unei liste de probleme. intereseaz3 modul in care tabloul concrete de viata pentru fi locul de munca, recomanda ea 27 si relativ usor de acestui demers, I (atentie: d ina poate sugera ), se face transparent, epe cu o problema perit problema in relatia cu noviei au ter Acesta este poate incepe direct cu mai ales, dae considera cl este momentul potr care lucreaza. Sumarizand, psihodiagnostic presupun urmiitoarele componente principale (uneori se poate 4 doar ultima componentay ~ Deserierea tabloului de viati de probleme) si/sau in ice specifice clientului (David, 2006), Prezentim in continuare céteva sugestii pentru imbunatitirea demersului clinie (David, 2006), Reguli facilitatoare ale diagnostiearii si evaluat s la inceput) ales dup stabilirea |, dar si la cum spune ine un lucru arata perspective lui (ex. ori de cate ori povesteste re 0 undi de nervo comportament, desi prezinti lucruri poz aceasta), serie de titi de comunicare in levante pentru tratament. Sursele expectantele sale fati de consilier sau terapie sunt nesatisficute: consilier prea tinar/batrin; 29 femeie/barbat; —cabinetul de Sinicdicios/luxos ete, re tc,). caz se apeleaza la obfinerea de informal - care tre "4 reeiproc. Aceasti tehnicd cazul in care e! mpara perspectiva clientul rudelor ete nfelor se bazeaza sustinuta de studii de impartaseste incepe sii fie re pacient. Aceasta inseamni ca este si fie stimulat si vorbeasca, urmand ca Pe mésuri ce impartaseste ‘mai multe elemente personale. ite ce este, nu am ceva personal cu tine, dar cred si ma aj Consilierul: - Cred c& aveti dreptate si gain la necaz, sii avem un om matur si puterni sii ne ajute (suntem de acord cu rezistenta lui), astfel. Tofi am linga noi care 30 ~ Am si incere eu si va ajut, recomandandu-va in varstai in care probal avea mai multi tea pentru problemele i sunt? (oportunitate de dialog). (de cele mai multe ori incepe si impartiseasca problemele personale). "4 caz, mecanismul angajat pentru spargerea te de aceeasi factura Ce probleme sui ntul: ~ Uite ce este, nu sunt nebun. De fapt, ni iu aici, dar am venit de gura neveste — nu vreau mii. $i nu am nici 0 ocul dumneavoastri ar sim| extrem de revoltat si fiu dus undeva le (suntem de acord cu rezistenta lui). Dar 2 De ce credeti cit doreste acest Iucru? Crede ca am tot fel ~ A, nu ered ci aveti dreptate. Si vedeti (clientul incepe si vorbeascd despre rel . rezultind si i-a cerut si meargi la 3 Asadar, tehnicile pentru spargerea rezistentelor umeaza tei pasi principal 1. ‘reflectarea empaticd a rezistenjei 2. abordarea indirect 3. oferirea de intiriri pentru implicarea procesul de diagnostic. 2.2, Interventie psihologici Q) 3) psihoterapie. in timp ce © bazii are un caracter mai general, logica si psihoterapia presupun formare intro te specifica de interv 2.2.1. Interventie psihologicd efectuati de psihologul atestat logie clinica Acest tip de interventie consti in: ~ _educatie pentru sinatate, promovarea sanatiii si a I de viata saindtos (ex. prin preventie primard secundari stenja bolnavilor * optimizare si dezvoltare personald, autocunoastere (ex. coaching); + terapii de seurti durata focalizate pe problema, Preventic terfiard, re reeducare luale. de grup, cuplu standard de relaxare i sugestive; 32 + consifiere (ex. prin tehnici comportamentale) obiectivelor cresterea Ta tratament, m grup; © de grup (ex. cuplu, familie). Componentele unui proces de consiliere psihologica - — evaluarea 3 interventii psihologice individuale si de grup; - relatia de consi! 3 iete psihologicd si a rezultatelor acestuia. Interventiile psihologice ale consilierului psihologic presupun: autocunoastere (ex. = probleme psiho! ice: 33 - in sandtate (ex. educatia pentru snatate, preventia primar ete.) si boali (ex. preventie secundara, tertiard, recuperare et.); acreditate de citre complementar’) organizate de i 2006). Colegiul Psihologilor din Ror probleme de vial. Altfel spus, ne intereseazi modul in care aceste categor se poate O problema este i si o stare finala silung. Ele pot corespunde st a problemei (ca in rezolvarea de probl fi si independente de aceasta (ca in unele interventii focalizate pe solutii) * — Stabilirea plamului de tratament si a procedurilor tilizate. Ele sunt legate de fe) sunt compo de tratament, cercetarile inceput, conceput de aceste obs Rezultaa nregistreazirezull organizarea grupului Consiruirea unui grup in consitiereerapeuie b) hw se introdue in grup subiecti extrem de agresivi deoarece i : pentru su se organizeaza grupuri speciale; 35 ©) humairul membrilor grupului este de obicet intre 6-8 and la 12; un numér prea mare de subiecti poate iv dinamica grupului: d) Sedinjele de grup au loc sdptiménd (numarul_ int importante. lui”. Pentru a fia ca si cum ar fi o até per e descrie la persoana a doua, tul trebuie s& fie atent si stimuleze toti subiectul se pr linga el pe un scaun; BrP ste de 25 (se adapteazi formelor specifice de interventie). Mecanismele imerventiei in psi Psihoterapia in (de) grup e. Dac in 36 invatarea prin modelare suportul social al grupull © momente de la avers. a individuala este indicata in cazuri mai se ‘in (de) cazuri mai putin severe, adesea cu rol educativ si 3.Conceptualizarea cazul wea (explicarea/interpretarea) tabloului ientului (sau problemelor fundamental in reducerea simptom: implementarea tratamentul Conceptu corespunzind clinica. Pe tabloul concept prin care se exprima tabloul clinic. Desi conceptualizitile generale functie de angajamentul teoretic a tabloul ¢ ite foarte mare. de angajamentul teoretic al psi Practic, conceptualizarea efectuat facut pentru a ameliora aceste probleme? (care este schema de {ratament propusi). Este important aici si facem di dintre conceptualizarea Conceptualizarea clinic profesional’ asiguri comunicarea re profesionisti. Prin conceptualizarea de interfata ne asigurim ci clientul poate rispunde (pe tot parcursul interventiei) la cele trei intrebar conceptualizaren de interfaja, ceea ce va determina o aderenti Ja tratament scizuta a ntl - Sunt interpretate atac de cord iminent sau ale unei dintre noi putem dezvolta atacuri de Panic’ sau o nevrozi cardiac. i le ale unei conceptualiziti clinice eficiente sunt: + Si fie acceptata de pacient; = si cone problemele clientului icate in diverse forme de ransforma demersul ps ich care se dezvolti cor prin cereetari teoretico-experimentale, de interventie consiliere psihologica/ iportamentale (ex. restructurdiri cognitive); (2) dinamic-psihan interpretareavisurilor); (3) uma (ex., tehnici paradoxale). in care avem o conceptu: are profesional psihoterapi se exprima tehnici de uneori cunoastem implicate in aparit ‘medicina, unde desi se diverse forme de cancer ined ‘nu exist: medicatia adecvata pentru a le m 5. Relatia cu clientul terapeutica este in general caracterizati cao Si este descrisi ea o atitudine colaborativa gi de ineredere a clientului fatk de consilie, determinaté de sperana clientului c& simptomatologia va fi inata si de acceptarea 40 sau © now experienta de a discrimina intre trect si adopte 0 atitudine colaborativ-empaticé, de adult/model, caracterizati si prin acceptare necon abordarea nevoia de acceptare dominati de em congruentt, siguranta duce la 0 re acceptare necon 6. inregistrarea _rezultatelor imterventici si urmirirea evolufiei cazs si_prezentarea tului dupa. incheierea 4 preveni reciderile. este tape, un element important este inregistrarea rezultatelor objinute. Evaluarea rezultatelor in aceast& etapa se face prin doua 4 ~ _ obiectiv (inregistrarea datelor comportamentale sau freevenjei_simptomelor pe parcursul _terapiei, izind un instrumentar psihologic riguros), este importanta Evaluarea rezultatelor interv multe motive: itor la interventie ? © putem stopa? daca nu este ficut? ete.); ‘ind, evaluarea este necesari 42 UN EXEMPLU DE STUDIU DE CAZ ~ D. David (2006) L.Istorieul ea Dana are douaz locuieste ¢: A. Acuzele principale Dana a primit tratament psihol ‘lizaté in perioada de sfarsit a anului 2000 ( . Cu dowa epetea tratament © panied si se temea de probabi asemenea, ea mentiona: De prin 1991, agitaia $i extrem de anxioasa in egatara eu vii medic"), relay emplu, cu colegii si cu ‘mete (de exemplu, Vorbind, sunt muit alt oras, departe de idia_medicina lao inceput si se simta neajutorata si sa aibi atacuri de anx i legitura cu orice” emotionale si Presupuneau efort fi . gandea de multe ori c& toate aceste simptome arati c& valoarea SA ca persoana este sciizuta (simptome co; conseci se simfea des Dupa ce a urmat Dana a intrerupt mmatologia se Putin decat se asteptase ea. Primul atac de avut un al 1p ce Picea curafenie in apartame: "a atac de panicd a cu 0 siptimana prima noastra intl imp ce se © lucrare pentru un congres urmiitoarele: simptome jerde control iptomele de panica au inclus emotionale - teama eajutorare gi va muti, c& are probleme cu jos: simptome comportament ‘cutarea unor loci le piept ome de atac de panici, Dana un psihiatru care cd cl o va ajuta s& igi depageascd anxictatea legatura cu orice”, Din neferi ~-ingrijorarea in @ un alt motiv de stres si 0 de ocupata, cum voi putea ip pentru fiul meu”), Ca urmare. . mam’, medic si lujba de medic cu norma intreagi, fitirea meselor, educarea lor de doctorat. Acestea au fi loc primul sau atac de ceard ceva (acest Iueru fiind perioada adultd). Pe mama sa o descria ca ea nu reusea a intre in grupul colegi ‘ociale. In perioada liceului, a pentru admiterea la Facultatea de Medicina, i doreau mult ca ea si devind medic. Acestia au Prieten (desi relatia dintre ei nu a fost prea intensa), cu toate si se mute in alt oras. in Parin| apartam @ putea si inveje primului an de facultate, a acesta a fost unul dintre motivele pentru care am respins un po ind in 1997, devenind in acelasi an. in aceeasi Siu Sof, pe ca igent, puternic i matur, cu ani mai in varsta decat ca. Cei ‘in 1998. in prezent locuiese in oragul in care ca a absolvi cultatea. La un an de la césdtorie s-a ndscut fiul lor. Tot in 998, Dana si-a inceput studiile doctorale in medicin’. Pe Parcursul celui de-al doilea an de easnicie (1999), ea are primul prezece i doi s-au plicut si s-au cisatorit f 46 atac de panied. Eu am cunoseut-o in 1999, dupa ce avusese deja trei atacuri. in paralel cu interventia psil woterapeutica, Dana a urmat un tratament medicamentos (Xanax), prescris de medicul psi Bo Istorie medical Dana nu avea nici un fel de probleme medicale care sa influenteze functionarea psihica, problemele psihice curente sau procesul de tratament, C Status mentat jenta era bine orientatatempo-spatial, anxioas®, D. Diagnostic DSM 1V Totusi, comportamentele de} nostic separat de tulburare de personi dependent. Axa 3 (\ 47 Axa 4 (stresori_ psihosoci coplesiti de de munca sol 2. Conceptualizarea cazului. O abordare din cognitive A. Factori etiologicé le asumate (factori declansator asteptase la suport emotional din partea sofului sit simfea c& dup cisitorie avea B. Evaluarea cognitiilor si comportamentelor actuale © siuatie problematica legati de primul sau atac de panica examenul de doctorat deoarece nu ma ajuti nimeni cu sareini si nu am suficient timp pentru a-mi pregati examenul”, 48 Din punct de vedere emotional, s-a simtit foarte anxioasi, s-a oprit d si s-a ridieat din fotoliu. Ay © trBiri de teama gi din camera sia incercat si ajunga Ia bs Pentru a se spiila pe fafa cu apa rece. O 4 doua situatic tipicd este ilustrata de cel de-al di P ce fiicea curater re s-a declansat un az cd lesinii) i sau (pana la urma nu ia pregitea lucrarea de gastroenterologie. Atunci s-a A incereat sa ajunga pentru a- .Nu am suficient minte urmatorul sunt cu adevarat si aproape imediat i-a giind/interpretare catastrofi bolnava! Vo lin camera si a mers in sufragerie pentru a fi mai aproape de telefon si s-a asezat intr-un fotoliu, incercaind sa se relaxese. in ciuda asiguriirilor repetate, date de medicul ci nu este nimic in nereguld cu sinitatea ei, Dana a sale de panica gi starile de anxietate ice nediagnosticate. gene! continuat s& puna atact Pe seama unei boli som: 49 in consecimta, desi s-a dovedit deschisi la ideca urmatii Unuitratament psihoterapeutic, nu a fost Ia fel de receptiva la o conceptualizare psihologica a problemelor sale. C. _Evaluarea longitudinal a cognitiilor si comportamentelor inta, era 0 eleva foarte dus la dezvoltarea e refer’ la Aceasta credinti la standarde inalte, e sii fac stabild si slabs credinf& central se refer ". Accasti cognitie este te mie trebuie sii ma ia, pentru ca si ma pot concentra si si i portante, Daci nu mi ajutd, este groaznic Pot suporta asa ceva 50 D. Aspecte pozitive si puncte tari ale clientului Dana este 0 persoani medicina si este foarte di i. Mecanismele coping au fost; evitarea problem: intens. E, Ipoteza de tucru Dana a dezvoltat anxietate gener le ei centrale (factori pre interpreteze o gama larga de le (caracter dependente) s-ar putea si fi amy acestui fond de anxietate Predispozam) cu (1) _ presiunile Wi de dupa cdsitorie si (2) frusirarea generat de asteptarile legate de sustinerea din partea sotului (factori declansatori), s-au dezvoltat atacurile de pa Acestea au fost stimulate de intempretarile catastrofice. care dug frecvent la instalarea panicii in leezturd cu panica SI de interventie. O abordare din Perspectiva terapici cognitive A, Lista de probleme legatii de suportul din wi de sine si asert sociale deficitare, Scopuri terapeutice (1) reducerea atacurilor de pan legitura cu px (2) reducerea gai negative cu impact asupra C. Planificarea terapiei Planul de tratament a vizat, atacurilor de panicd 'V a panicii legate de panicd) i i, generalizate sia depres sf lucrim asupra itajilor sociale (eu impact ‘siturile de personalitate dependenta). au fost abordate unele probleme practice 31 fost introdus un program de preventie a reciderilor. Pentru atacurile de px tratament ce conjine : (1) tehn (Clark, 1995), pentru reducerea (gandurilor automate) si (2) hiperve i (Ost, 1987), pentru a exp! retirilor catastrofice ie/tehnici de control al (in parte) si controla (cognitie versus emotie), ~mentul rapid al simptomelor), terapeutic panica a fost ‘i (Beck, 1976; Clark, 1995), pentru modificarea gindurilor automat credintelor centrale si Ne-am centrat, de asemenea, si pe modificarea de abstractizare) a cog credinfelor centrale. Pentru panied, pacienta a fost invajatd o tehnick de distragere a atenjiei (de exemplu, si deserie in detaliu toate obiectele din camera). Accasti tchnicd a avut ca scop: (a) combaterea convingerii Danei cd nu are control asupra anxiet fe de management a simptomelor, utili pentru automate ar fi di impact a modelului eognitiv al anxietat 0 demonstratie de fata de care Dana a @ fost utili in modificarea catastrofice a senzatiilor corporale experientiate 33 in timpul atacurilor de panica. Tehnica de control a fost de asemenea folosita, deoarece reduce hiperventilafia. Pentru modificarea gandurilor automate, a mpt i, depresia subelinica si unele dependente. (3) Dana a invatat 0 tehnice de relaxare rol a resy mare asupra anxietifii generalizate prin reducerea arousal-ului asemenea, () Program de prevenire a recaderilor. D. Obstacole in terapie intrucét Dana era medic ). In schimb, s-a optat pentru ea unui numar mai mare de metode decit in mod obisnuit, pentru ilustrarea acestei rel 54 foarte surprinsi di introduc aceste sa de gastroenterolog Danei s-a extins pe parcursul a optsprezece ni dupa incheierea terapi sau simptome de depresie simptome de anxietate it criteriile DSM sedinte. La sase hu inregistrat atacuri ‘otusi, au persistat unele generalizati, ins acestea nu au mai in IV pentru tulburarea de anxietate generalizat Danei gi abilitatile sale sociale s. fapt care a avut un impact pozitiv asuy cu sotul si parinti imbunatafit semnificat Sia reducerii trisdturilor specifice Capitolul HL PARTICULARITATI ALE COMUNICARII iN CONSILIERE 1. Aspecte generale ale comunicirii: defi functii si forme re, (Comunicarea reprezinti un act tranzactional ce apare in afiile de interactiune social, fiind important pentru viata dezvoltarea personala si social a individului. Frank Danco si Cari Larson au gi ale comunicarii, dar dupa 20 de au nici una dintre acestea nu s-a dovedit Pare ci semantica conceptului de icarea este actiunea 4 epoca, intr-un anumit loc, Lunor diferite grupuri_ sociale isi insugeste experienta referitoare la datele $i evenimentele ambiantei de la un alt individ sau sistem. Comunicarea este forma fundamentala de interactiune psihosociala pentru c& este mediatorul instrumental de realizare al interactiunii si influent a neaz’, influentarea face imediat, ci printr-un proces mediator, care este comunicarea (Golu, 2000), LL. Funetii ale comuniciirii Comunicarea se raporteazi. la sila grupul social, fapt pentru care Gerard Wackenheim (1969) a considerat c& limbaj Plinesc, in raport cu mediul sau ~ _ funetia de dezvaluire si autodezvélluire (se face cunoscut altora, dar gi siesi); indi curativ, - — funetia productiv-eficienta (asigur’ cooperarea in realizarea sarcinilor de grup); de fac de gru de valorizare a grupului (prin comunicare, ca si , este afirmata prezenta grupului releva importanta ete); rezolutiva a jieare grupul social) problemelor —grupului lemel i limbajuului fie cit este vorba de sistemul psihic, de comportamentul individual si de grup ~ din sta deriva si se pot explica toate celelalte (Tomsa, 2010, 1.2, Forme ale comunicirii Omul este o fing care comunicd si in virtutea acestui fapt se formeazai i se manifesta ca om. Din acesta perspectiva Rodolphe Ghiglione (1986), a introdus conceptul de om ant” (homo comunicam)si a feut din comunicare $i in- comunicare” modul esential si speci 1 noastre gi ale altora; e) jocul (De Vito, 1988 apud. Tomsa, 2010) 57 ¢ pot clasifica dupa mai multe Prutianu, 2000; Radu, 1994) influentare, instrum« )) side sustinere psi cere coordonarea unei (aprobare, incurajare, ju ON omunicare interperson municare de grup si comunicare de mas, Instrumentul de codificare si transmitere: verbala (prin i comunicare non-verbal (prin ievistice). 1.2.1. Comunicarea verbal in punct de vedere psihosocial, comunicarca realizath prin mijloace vervale comport ~ forme stabilite si recun iscurs, convers de recurgere la forme determ in care pot fi abor geografice si sociologice. Dupi gradul de influentare prin comunicare comunicarea verbala simpla = transmiterca pentru coordonarea acti implicd o in ~ _convingerea - implica restructurari de montaj psihol Se bazeazi_pe un sistem de demonstratii logice Presupune ca cel ce primeste informatiile este constient (prelucreaza si gindeste); ~ _ sugestia’ presupune tot restructurari de limbaj, dar pe i _necritice a mesajului. Presupune nat de a controla curentul ipnozei in masi sau a de ineredere nelimitati a Persoanelor si grupurilor in autor informay xpresive si persuasive. 1.2.2, Comunicarea non-verbal Tonul, privirea, expresia faciala sunt la fel de importante pentru comunicare ca si informatia transmisa verbal lloacele verbale vehiculeazi doar 30%-35% din informatie afirma Birdwhistel ce 60% se face pe ca Ansamblulm ing lor non-verbale care acompani mesajele verbale poarta numele de semne paralingvistice. Tipuri de paralimbaj - aparenta si modul de a se Prezenta (imbricdiminte, a) efectele verbo-motor caracteristici de articulatie b) efectele vocii (variatii de intensitate, inaltime, timbru); ~~ — paralimbajul mi metric’, a priviri. 59 Important este ci fun accentueazi, completeaza, substitui comunicarii_nonverbale wrazice, regleazd, repeta, imuleazi comunicarea verbala (De Vito, 1993), tructura verbal a procesului de consiliere 2.1, Arta de a pune intrebiri imagine marindu le reprezer Pentru ao de: pentru_fimbaj este unul fondatorii neuroprogram: egali masuri expe V. Satir, M. le functionare ale limbajului propuse de generativl transformationali, scoala al carei ‘epreventant cel mai cunoscut este N. Chomski, precum si o serie de idei lansate de A. Korzyl Pentru a injelege Meta - modelul, un instrument care "gerea_ mai profundi a ceea ce Spun, trebuie sa stim ca traducerea universului nostru terior in cuvinte nu este © operatie usoara, interior este alcituit din imag 60 propusai s al unei persoane: ca igul nostru interior. ~Mé doare capul”, Structura profundé a limbajului este rareori exprimat ‘in comunicarea verbs discursul nero reprezentarea ling) intr-un cuvant, a unive; Exemplu: incepdind din data... ora... am dureri pulsa ” ete, , intermitente. de a descoperi imaginea real harta este 0 reprezentare sch teritoriului. Neuroprogramarea despre modelul lumii” pe care fiecare persoand construieste pomind de la propria real de ,modelul lumii”, a teritoriului de harta, permi ia fundamental intre schimbarea lumii. si ii pe care clientul si-o face despre lume. rul nu va schimba lumea de imaginea pe ca © au despre lumea lor si, prin urmare, nea, harta, teritoriul, Cand comunicam : izeazi o serie de intrebari pertinente in raport cu omisiu Acest demers are ca scop reconectarea limbajului unei Persoane la experienta sa senzoriala specifica gi unica. 62 in major frazelor pe care le pronuntim. Cénd suntem preocupatide anumite dimensiu acest caz, intrebarile meta-modelului 1 recuperarea informatiilor lips’ gi Verbele nespecifice Acest tip de omisiune este cel mai freevent deoarece majoritatea verbelor au un caracter nespecific. De cele mai 63 multe evidentiem actiunea fara a spune cum anume a fost Exemplu ‘m-a suptirat” ete. tru a afla cum anume au fost realizate aceste actiuni, contextul sau le in care ele s-au desfisurat, “a mea de suindw-se pe un al unei fraze este ve: Sunt ci june poate implica o rul sist ca un spectator care evenimentele se produc fra ca nimeni si fie responsabil Substantivele nespeei clarificate prin intrebarea: ,,Cine sau ce, mai preci Comparatiite doi termeni. Desi acest fapt pare evider cdi, lasim deseori in umbra cel de-al lea termen al compa Exemplu Sunt mai putin pregal Sunt cel mai nefericit om”. trebuie si vizeze si acesta trebuie si iteriul dupa care se efectueazi clar formulat, si contina Mai putin pregéuit decat cine um isi dau seama ceilalti ca esti mai pujin Se recomanda si precizarea contextului in care ila comparatia. Acest fapt ar putea relativiza comparatiile nefavorabile. in general le comparative sunt clarificate prin intrebarea: ,Comparatiy cu cine (ce)... 65 B. Generalizirile Prin generatizare modelului lumii” pe care experienta sau experi sale p cal ingur exemplu es lege. Generalizarea are un caracter impiedica si vedem difere fragmente sau clemente ale persoani sunt detasate de @ exprima o intreaga asupra excep} mai realist. in categoria gener lor, diferentiem: a) Cuantificatori universal ©) Judeciti de valoare fra origine specificata Cuantificatorii universali Acestia sunt cuvinte si expresii care introduc 0 suprageneralizare: of, toatd lumea, nimeni, totdeauna, de fiecare daté, tot izeazii aceste cuvinte di imp universal; de pilda: iment nu ma infelege”. Dac dorim sa 66 maniera putem introduce cuvantul respectiv paradoxali: Daca injeleg bine, ingeles?”. Aceasti construct care prin adiugarea all (in exemplul de mai sus - comportamentale pe care gindim cA nu Putem sau nu trebuie si le incaledm. Expresii precum sau mu trebuie® sunt numite in lingvi le stabilesc limite postulate de reguli nescrise. Operat de necesitate sau de posibilitate a) Operatorii modali de pos le cele mai putemice: por”, nu Acestea sunt expresii care pe harta locutorului spat ioneaza si ia lent, fiecare ai tele sale naturale, ins acesti operatori se refera la limitele impuse de credintele individului 67 Exemplu Aga sunt eu, mu mai pot schimbar” Sa refuc™ slni este imposibit spun adevatrul” ete. de operatori modali pot fi asupra obstacolelor ce ne ‘ul propus si asupra consecinfelor separa de obiect ; Poate fi provocat utilizdnd Acest proces de reflect intrebari precum: Ce vit impiedica sa... 2 »Ce s-ar intimpla, dace ayi face lncrul respectiv?™ az, ea provoaca o serie de rationali care nu schimbai cu nimie situa Uneori, oamenii se justifica spontan: .Nu pot vorbi eu vecinii pentru ca sunt prea béimuitori In acest az, interlocutorul si deserie mportamentali ceea ce ar doar credinta rezultaté dintr-un proces de izare. Exemplu: »-Dupé ce vai dati seama cé vecinii sunt béinuitori Cum alifel ai putea explica comportamentul lor?” ete. 8 b) Operatorii modati de necesitate si wTrebuie sa ma gande: Mu treba amen comportamen! Deseori .srebi judecati morale. Nu trebuie sit furl!” ete. Daca comparém aceste pro neat’ la ora 61”, Ie pe care le avem in vedere. este frecvent un teren astfel de operatori de necesitate: La varsta ta un s..1°, Utilizarea | cu referire la capacitiji este in general consideratd un repros; ar trebui si cutare lucru, dar nu puteti - fay In acest context ..trebui induce un sentiment de 0 tate, crednd 0 pripastie artificial intre asteptari (nejustificate) si realitate. Desi se proclama freevent c oamenii fat cfind se afirma ci .fiecare wat cu norme, standarde gi reguli care au ca scop uniformizarea lor. de necesitate ~ .Nu trebi in intrebarea Judecatite de valoare (afirw: specificatis ignora desemna acest gi ea evidentiaza di: Afirmajia Nu este bine sé nu fii cont de ceilalti poate fi considerata 0 afirmatie peremptorie deoarece ne propune ceva fir a ne informa in nici un fel despre autorul ei. ins& daca cineva anume spune: ,.Eu cred ‘nu este bine sii nu fii cont de ”, atunci aceasta afirmati ne informeaza clar despre opinia cuiva care nu se ascunde in unor enunfuri generale, impersonale. Unele din aceste afirmayii ar putea avea un confinut moral si nu este necesar si fie contestat 70 ele ca de un paravan: nu stim daca exprimata si nici care este autorul ei nte de culpabilitate si esec pentru ci raporteaza interlocutorul la standarde aparent universal _valabile: ~Ortografia este totusi ceva foarte simplu” Jn acest caz este util si stim pentru cine este ceva simplu. Emigitorul ar putea rispunde c& pentru el ortogr este ceva simy prezentat 1 Pentru clarificarea afirmatiilor fra origine cunoscuta se ied procese importante de modelare a experientei noastre cu efecte neasteptate asupra ,hartii” pe care © avem fiecare despre ceca ce numim realitate. Cre Nominalizirile Nominalizarile sunt cuvinte principala caracteristica aceea transformandu-I in c¢ Aparent nominali mascheazi diferente esentiale intre diferitele , hart Si lum, de exemplu, termenul diferenta dintre urmatoarele dou’ enuntu Am 0 memorie slaba”. sMemorez greu numele pro , vehiculind constante a imul enunt realizeazi 0 autoa fea unei permanente, a unei ci 2 Persoanei respective; al doilea enunj exprima o acfiuns actiune poate fi imbunataqita, efectuatd in mai multe feluy Exemp intext memorezi mai greu?”. Cum procedezi pentru a memora?” etc. izarea unor cuv fericire, speranta etc.) lor variaza sensi lala, Fiecare a ire si, de aceea, cdnd cineva spune ca fa de ce este fericit deci intrebandu-1. S-ar putea si i auzi rispunsul, pentru ca v ie dinamici, concretd. Pentru . de cele mai multe ori, este su locuiasca cuvantul abs ientul: Dorese sa imbundtdyese comunicarea mea cu ceili. Consilierul: Ce comunica? seamnd pentru dumneavoasir’a a B Clientul: imi propun 0 schimbare in relajile mele cu sofia, Consilierul: Ce anume doriti sit schimbayi? Echivalenjele complexe Echivalenfele complexe produce di rea unei anal ire © propozitie speci generala. Exemplu: »Nu zimbeste.. nu se distreazet™ Nu mai priveste... este supdrat pe Dace mu te uiji la mine céind ‘mu esti atent la ceea ce-ti spun" ete vorbese inseamnd cei Autorul — enunturilor rnind de la experienta personali, crede ca ciind se amuzi, zimbese, cind su Si-i priveasca pe cei fixeaza privirea asupra interlocut lentele complexe pot fi puse sub semnul indoi prin intrebari ce vizeazi identificarea de contra-exemple 4 i de echivalenta propuse, disocierea celor doi termeni ai echivalentei. Dac ne raportim Ia unul din exemplele anterioare, itrebari ar putea ir privi ar insemn oameni care, cand sunt i privese bombardeaza in o1 sau mai putin ex} nu vei gasi ni comportament ce caut misurd, ele ne po ie (nu gasesti dec: fundamentale care nu sunt in mod necesar exprima ele sunt deghizate sub forma Pentru ce nu esti ate ent”. A rispunde d irebare inseamndi a pierde din start. ‘treba un copil: Te culci la ora 8 sau la ora 8 si 15 Supoz comportament usor bservabil. Dese: luzia cA poate alege, alegerea de fapt, limitats. Indiferent ce alternative de raspuns alege, alegerea lui semnificd acceptarea presupozitiei de bazi - merge In culcare! Ramanand st exemplu, presupozitia poate fi scoasi la lumina gi puss sub semnul intrebairiiastfel: .Ce re face sa crezi cd vreau sii ma eute?” 75 general, presupozitiile pot fi puse in evidentd gi intrebarea: Relatiile cauzit-efect Oamenii au nevoie de exp introdue fe greu sd ne asumaim respon: comportamentelor si stirilor noastre afective; tocmai de aceea auzim frecvent propozitii precum: wX md enerveazd.... md supard...*. wdnireprinderea la care lucrez mé impiedica si ws pleca in concediu, dar nu am masind. in mod evident, astfel de afirmatii postuleazi existenta tunor cauze exterioare comportamentelor oamenilor, uw exercita un control afective ale c Daci n-ar fi asa, fiecare dintre cuvintele si comportamentele noastre ar deveni, cu voie sau fara voi mesageri ai fericirii sau nefe celorlalti! Ar trebui, prin urmare, s& acordim 0 grija (evident exageratt) fiecdrui’ ges fiecdrui cuvéint care, prin forta lor intrinsecd, ar putea provoca 76 putea sine facem prieteni ferie ‘Totusi, controlul facil al fer este 0 responsal s intrebarii aceasta explicatie cauzala simpli putem proceda cel putin in dou modu a) Putem sol rere mai det care un stimul extern prov comportament: de cele mi direct pundnd intrebari de va simtiti rau auzind ce spune ¢ realizeari trecerea verb ma face si ma ia face de la provocare. Lectura génduritor Ceea ce in programarea neurolingvistica se numeste lectura gandurilor (mind reading), este fenomenul care face ca 1¢ SA se comporte ca si cum ar ‘gindese ceilalfi, fri a avea o proba directa. Uneori, acest fenomen este expresia unei rea € la indici non- 7 verbali pe care i-am sesizat ice cu adevarate iei: gindim ca cel nivel inconstient; alteori, avem care au la baz’ fenomenul © exact cum am gindi noi, jmat... i, dar i-a fost grew sa recunoasea acest Pa, este posibil, dar cum va dai seama de acest fape?. Lectura gindurilor poate conduce la adoptarea de comportamente. functie de ceea ce credem, de ceea ce ne imagindm sau gandim, in loc si actiondm in raport cu mesajele fer’ persoana cu care comunicim. )_ Exisid si situatii in care noi acordam celortalti purerea de aciti in mintea noustra, de a ne ghici gandurite: » Dacii m-ai iubi, ai sti ce dorese!” » Ar trebui sé stii cd-mi place acest lucru” et O persoandi care utilizeaza acest mod de comunicare nu spune celorlalti exact ceea ce doreste, deoarece presupune ci acestia ar trebui (cum?) sa stie. Ea introduce astfel posil elegeri grave. gandim sau gande forma unor cred Exemplu: Cum sti ca George mute iubeste? Pentru ci nu face niciodata ceea Raspunsul alenkai complexae jotdeauna ce {i se spune este 0 dovadé de iubi 2.2. Ascultarea Ascultarea reald se organizeazi in jurul_intentici constiente de a face unul din urmatoarele patra lucruri: a injelege pe cineva; a te bucura aldturi de cineva; a invata ceva; a oferi ajutor. e deseori ca ascultare real in relajia pe care o stabileste cu ~ ai face pe oameni sa creada ca esti interesat de ceea ce spun, asa incat si te placa; a fi atent pentru a descoperi daca existi pericolul sa fi respins: 9 ~ ai oferi timp pentru a pregiti propriile comentarii: a ciuta informatii anume sia te intereseazi; = ate teme cd intreruperea contac partenerului. ca aceste nevoi si fie it ascultarea si devin atét un ie acordata cel Ascultarea reald, angajatd, inseamna a infelege ceca ce WUclientul gandeste, experimenteaza lumea. Pentru moment, prejudecatile, le si subiectele proprii de interes sunt puse intre paranteze, pentru a vedea lumea cu ochii celui care vorbeste, pentru ai i rea real este si 0 recompens emotional interlocutorului, prin faptul simplu de a-1 asculta, un mesaj de genul ,.cred 4 cea ce-mi comunici despre ine yi despre viata ta est . Recompensa, la rindul |. atrage alti recompensi. Cel care asculta in mrod real sfarseste prin a fi plicut si apreciat 80 2.2.1. Blocaje in ascultare 1. Comparatia compari cu puternic, cine Cand iti eauti cuvintele pentru a rispunde si repet minte propozi pentru a asculta. Intreaga atentie este focalizati pe pregatirea si rostirea rispunsului iu. Pari interesat, dar mintea ta repeti Povestea pe care 0 ai de comunicat, observ recomandirile precise pe care le ai de fiicut. inte diverse de raspuns, ‘avi mutarile adversaru dupa care eu 81 3. Vederea paranormalet te $i ce gandeste iz mai putin cuvintele t@ de comportament tau crede sau vrea de la Consilierul care gandeste sau acum face pe nebunul” continut important pe care 4. Filtrarea ltrele sunt prezente, unele informati Esti atent, de exemplu, numai dacd cel a, daca este furios sau dacd plinge, va, deoarece respectivele procese inconfortabi ‘emotionale te fac si te si Un alt mod de a asculta doar anumite lucruri. Cea ce ai auzit de cel lereseaza, dar est pentru tot ce poate fi 0 criticd sau o amenintare a mun 5. Condamnarea evaluat deja pe celilalt ca smecher, agresiv sau mincinos, nu te m: Portretul lui este reactivat de memoria ta de specialist si se interpune intre tine si realitatea concret 82 Regula de baz in comunicare nu este sA incetezi a mai emite judecati, ci de a le suspenda pe parcursul interactiuu pentru a le formula abia in final, dupa ce te-ai ascultat si ai Injeles mesajele. sigurat cai 6. Reveria Apare s atunci ednd anxios. Un fragment din ceea ce declangeaz’_un sir de asociayi pentru a asculta, mai ales daca ai inceput si-ti consideri munca drept nesatisfacatoare. ce pare a purta un dialog eu sau absenja aprecierii reale a celui ce vorbeste 7. Idenificarea 83 Cand te striduiesti si-1 convingi pe celilalt si faci ceca ce tu crezi c& este mai bine, fara a- anulezi posibilitatea de a se dezvalui. 9. Aavea dreptate nt de departe pentru a di cue, a acuza sau a invoca eror imterlocutorului. Ironia este c&, atat timp cat nu inua sik recunosti 10. Contestarea de nerabditor neat nu te mai ie puternica de a pentru a-ti mar i expuse. Cand ai o ne argumenta, a dezbate e comunicare la care partici jierul care isi apr cu intensitate competentele sau vocatia, intr-o interactiune pe care © interpreteaza ca agresiva, fard a o urma cu ribdare pana la capat, este in mod vadit bantuit de ideea secret a esecului profesional Modalitatea ia acerba, e de contestare, separati de 84 I. Deraierea atunci cdind dea clientul if pune in dificultate cu fatea sau credinfa real in ceea ce ua se apiira. . deraierea presupune a rispunde u Const in schimbarea brusea a subiectul pe jumitate absent. Con: aceeasi poveste din nou pentru a se face acceptat de : importante de informatie si chiar incred sesizeazi_mesajele incongruente din planul re comunicarii. 2.2.2. Etapele aseultirii eficiente A. Ascultarea activa A asculta cu adevarat inseamnii mai m gura inchisi. Ascultarea este un proces activ ce reclama participare, Mai mult decat a absorbi pasiv ceea ce se spune, ‘esti un partener real in procesul de comunicare. Ascultarea activa este sustinuta prin 3 tehnici de baz: 85 L. Parafrazarea Inseamna a formula, cu proj este si o parafrazezi. icestei tehnici, corect aplicate, pot fi deduse cu usurint: = oamenii se simt apreciati at = acumularea uric’ ind sunt ascultat ¢ uitat mai greu, tocmai pentru ci a prin parafrazare: re sunt mai putin freevente, Desi este o tehnicd fundamental’ pentru realizarea unei comunicari cficiente, ascultare din exemple numeroase. Mi striduiesc s8 injeleg ceea ce imi spi ‘mi spui este important pentru mine” iar ceea ce 86 3. Feedback-ul Dupa ce ai parafrazat si poti comunica propriile reac impartisi ceea ce se intémplt sau cea ce s-a junta un instrument ciruia mesajului sdu. Este 0 sans& @ corecta erorile sau_ interpretarile implu comunicata, fra a-i asocia un comportament violent. Suportiv - fara a genera suferinfa sau noi a sanetiona pentru ele, cdind asculti sele: descoperi ceea ce pare stupid sau inuti urmitoarele feluri: + ii indepartezi de tine pe cameni; 87 de vedere deoarece te agii de propriile idei, Piri a la altceva. antropolog weazi-fi ci cell ce face si ceea ce spune devine ‘ca antropolog este sa-1 im percepe lumea, din care provine gi istoria sa de viata (! 2.3. Reformularea A reformula inseamna a spune cu alti termeni manieri mai concisi sau mai explicita ceea ce clien toc exprimat. O reformulare este corect efectuata si devine eficienti doar in masura in care intruneste acordul celui ca ste destinati, pe care o trdieste. je exact despre ce vorbeste. Aceasta conce se situeaza la polul opus conceptiei psihanalitice conform 88. fel, pe aceasta idee se bazeazi ideea atotputer C. Rogers - reformularea implica credinta ci orice comportament uman are 0 logica spec ‘omportamentale, verbale ete. au o i@ anume care se dezvaluie doar in cadrul De aceea sarcina lege sia returna legeri jent_ un partener activa |, consilierul face din deoarece reform: din partea introdus nim pe care i in plus conceptia lui C. Rogers, R. jaz trei procedee principale ale 89 acesteia cu efecte progresive care vor fi prezentate in cele ce urmeazi, 2.3.1, Reformularea-reflectare Ea reia 0 secventa importanta a discursulu urmate de pauzi mai lung’. Putem as le importante si sa . este superioara in masura in care evidentiaza un efort real de injelegere, este vorba de sol back, de yerificare a unc form: a ifeles sau nu: astfel..., dup’ dumneavoastra..., vreti si spuneti cA... eu Exemplu: Clientul: eram foarte deprimat... (pauza) Vreti si spuneti ed felul cum v-a privit 2 si modul cel mai complex al acestui tip de reformulare este reformularea-rezumat care isi Propune sa evidentieze, pentru client, aspectele esenfiale ale mesajului stu. Existi riscul ca rezumdnd si interpretam! 90 ze aspectele . pastraind cadrul de referinta propus de client. Exemplu: exprima structurarea cdmpului care, in functie de foc perceptiei devine fond, iar fondul obiect de reformulare inverseazi raportul Ea evidentiazat aspectele implicite ale unei propo: Exemplu: Clientul: ...Sunt singurul din clas care nu face nimic niciodata bine! i plirerea dumneavoastra tofi ceilalti reusesc mai bine decdt dumneavoastra ? Aceasta desi nu scoate si nu introduce nou in mesajul 3 |, provoaca clientul si-si perceapa modifice idei De cate ori nu se spune ¢& nu vedem padurea din cauza copae copacul din cauza pidurii! De cate ori oame aman prizonierié unui anumit punet de vedere aspect al s reflexivaasupra ive ce care nu totdeauna p. consilierul trebuie si aibii Ss, Neorganizata. Prin clari i cel mai di este monopolizatt de el. Pot si urez bund seara la toatl lumea si si plec: Consilierul: Nodul problemei nu sunt atat aceste maniere... cit faptul c& ele, intr-un fel sau altul, va deranjeaza, ajung s& va elimine, Reformularea favorizeaz’ un dialog autentic intre doi dialog ce se desfigoara respect fata de vedere al cel buie sa fie recunoaseai sent le exprimate de client in cadrul unui discurs liber, fara constringeri impuse de consilier in ceea ce priveste durata, tema dialogului etc. Ele sunt recunoseute si acceptate ca exprimand un punet de vedere i acest punct de vedere trebuie infeles; injelegerea acestui punct de vedere implica si acceptarea 92 ynate asupra aces inteles si ncacuzat, neevalu: 5 acest fapt are un impact reflexiv mizeaza sentimentul ci este ascultat, ; ea realizeazi un pas tehnica precedenté, deoarece di un nou sens ai subiective si pastreaz cl -formularea-clarificare, cu ajutorul unui extrage din discursul clientului aspectele le pe care acesta le recunoaste ca le pentru el, desi nu le-a formulat un meta-model care permite depasi imitelor structurii superficiale a limbajului si aecesul la structura profunda a mesajul le care alcdtuiesc acest Meta-model completeazt reformularea rogersiana 93 2.4, Resemnificarea poate fi usor inoscutei butade conform ci ir se schimba Fisch, 1975, p. 126), rea aderim la filosofia constr (Korzybski de reeadrare are loc la nivelul meta- unde schimbarea se poate produce chiar daca le al. carei Watzlawick, fering gi ste de data recenti; jectirui eveniment depinde care este plasat, Cand schimbam cadrul, schimbim. imentelor furnizeazd 0 mai mare libertate gi rativele comportamentale. in terapia strategic promovati de Scoala de la Palo resemnificarea este 0 interventie deose deoarece permite consilierului sé orienteze clientul spre o gama intreaga de conduite posibile; nu este vorba de a gsi un adevar 94 exterior comportamentul bun ce trebuie prescris, ci de a deschide calea utilizarii unor sol pleta si Prezentim cateva exemple de ina a paharului; probleme in, dar cu cat imaginea noastra despre el trisituri de personalitate, comportam credinte etc 998, p. 67) ‘Tabelul 1. - Exemple de resemnificare Caracteristici individuale / pasionat, inflicdrat argumenteze ~nevoia de a controla deauna — doreste si gindeste c& dezbaterea este un | wera bun asumarea Factori cauzati ~ vede totdeauna probleme ~ presiuni asupra altora i atentia celorl de a abate ‘camenilor de la Es problemele lor Efecte ~ determina diseufii in | /este interesat de problema ta ccontradictoriu / testeaza cat de hotdrai sunt 95 din _partea acesta trebuind si un recadraj_nu . 1975, p. 125). Prin urmare, Presupune ca consilierul si invete si utilizeze forta simptomul nte si gan Provocim la organizarea_argumentelor erii credinjclor sale; daca evitam acest fapt si in care s m de acord cu el, sunt mai multe fanse ca acesta si descopere el credinfele sale. De al facem decit si- necesare st ; atic problematic& spundnd tot raul spre (sunt cazuri in care intrarea in somaj a ficut din unele demonstra 4 nu-I poate bisa repetent. La baza resem comportament gi intent inudi cu privire la familia sa. de a-si manifesta dragostea faja de cei ay wiseste acest comportament ind: suportat. Sau, exemplu, un biirbat poate reze dragostea pentru fami contextului, fie prin recadrarea cor Seymour, 1995, pp. 145, 146). Recadrarea contextului porneste de la ideea c& aproape ile comportamentele noastre sunt, sau au anume context spatio-temporal, altfel ele nu ar persista, M. Erickson afirma ca simptomul insugi nu este altceva decat la care a ajuns elientul, rior a fost mentinut, generiind le acuza, intrucat contextul comportament care problemele pe eare client a schimbat. Pentru a realiza aceasta recadrare trebuie sine punem lurmaitoarele intrebari: Cand anume acest comportament ar fi 97 De exemplu, unui parinte hiperprotectiv i se poate e cd grija de manifestata faja de co heneficd pentru dezv care le atribuim acestora. Un insueces poat infringere dramaticd, sau poate fio orienteze in actiunile noastre Pent urmatoare! realizarea acestui tip de recadraj putem utiliza intrebari: »Ce alté semnificatie ar putea avea aceasta”. »Care este valoarea pozitiva a acestui comportament?”. Cum altfel as putea deserie acest comportament?™ 98 © serie de manifestiri depr ident gray suferit de un prieten apropiat, si care s-au dovedit terapia obignuit’, i-am spus urmat intre noi ajunge, mai degrab& sau mi tapi necesard ir-adevar, nu_putem prescrie simptomul, non-schimbarea, de valoarea sine este portante. nu comportamentul. simptom: ci relayia sa cu alte comportament 99 = recadrajul logice, usor de > recadrajul cw ier paradoxal si mascheazit onsilierului. Procedand astt Interpretarea este actul care faptelor conform une ‘ind generab are d rsit! consilieru ti ar intrucat urmareste si persuadeze, si i, sii sen sb ilizeze. Ceea ce in mod ob gnu it numim, .metafore terapeutice” sunt, de fopt, in majoritatea caztrilor, povestiri mai mult sau mai pufir comp exe si care se apropie ori se identified eu ceea ce reprica numeste alegorie, fabuli si parabolt. De aceea, termenii de metafor’ terap eu ticd si poveste terapeutica - vor fi consi erati ech iv alen ti. Povestile sunt cronica vie, autentic’, dramatic’, a tuturor eonflictebr waite de oamei i confruntrea br at interd ictile yi stucurile sociale, dar gi cu diverse forte ale naturii, De aceea, este usor s& infelegem reinv ierca oaaibrde wate virstcle pentru povesti. De altfel, JA. Malarewicz, abordind aceasti probkma dint-o perspectiva terapau ted, afirma ¢& prin intermad | povestirilor, basmebr, 101 Pabu copii care rat ki bunicit br. aria, 11 sase, nt-0 mare suburbie a unui oras modi Apartamentl, sitiat la ultimul etaj al unui bbe imens, gri si nonin, eram nuscul Bunicti $i copiti craw inghesuiti in ai iva metri patati. Trditu profind psa conprthi sia banibr. Bunica, foarte bawrand, ineepuse sa bati aimpii si sa fie din ce in ce mai artigoasi. Cat despre bunk, pe el nu-l interesa debe ce se petrecea it jurul bi: el fisese tdeauna un divtrat, sngunil iu teru de va bare era un telescop $i singura sa pasiune era sd observe sielele. opi acesiei povesti, dine care doi erau deja adolescent, incepuseri si gasease’d spattil prea sirimt si amoskra prea nabusitoare. Certurile si strigdtele deven ient dn ce hr ce mai fecvente, iar momeneele de Iniste prea isipare. Copiti sufereau chiar side fame. Pe scurt, et visaw ki un oréontmai larg. mai cain, kt un be in aare ar fi punt rade siundear fipumtereste in liniste De indati ce seara venea, aind bunica era, in sfirsit, adorm iti si bunicul comemphr stelele, neepeau si depene pmiecte, Nu se gandea decat le edikivrii, aventuri, evadari, deseoperiri. Dar, rebut sii 0 spunan, enwzirsmul cebr mai in scirsti era, oarecum, temperatde neliristea celor mai mic maiales aind era wrba de frarea dati plecirit, Bineinjeles ei era ken tant sé painiseasat acest adapost sirimt si precar, dar marele oray necunoseut ii speria frarte mul. Fi presm- Horagul ninunate, dar la feldeptn si ? st 2 ile cele mai mari vantsi acest be, deskur meonprebil, dar bine i securkant, De fird a spune urt cuvint daivtla inceput si desire lingul fulirpe care t unica. Elagati cea b buaijide lind, ca repere, in caz at ar trebuisd se intoarat. Copiti, conduside celmaimare dive ei, dar tresirind la cel mai mie zgomot neob ismuit, au mers unul in spatele celuila to bundi pariea nop fi. Orasul incepuse sa-si schimbe aspectil: bulevandebr kingi mirginite de bbauri lea urmat un cartier linistit $1 mai inunews au barhte mai scunde si nconurate cu gridni intinse. Fosfirescenja veseli a nevanebr diparuse sinoap tea piirea din ce in ce maiamennpinare. Copier le era fame si frig, ar fi dorit sa se odimensai, si doarmd. Cel maimare éa anuntatadi un prieien a wrbitdeun han carear fi rebuit si fle parte aproape. Era un fl de casi de primire, un addpost penru copii in dficu let. 103. «duminile, din vale, spre dreapn, ebuie sa fie ale acest ihan. Hai si vedem dar sa. fin prudentiv, a spus fiatele cel mare, adéugdnd «Mi s-a spus si et acest be sar putea st fie periaubs, et s-ar putea ca sub acoperirea caseide prinive sa fieun bede ntihire al rdufidibribr, at, in orice caz,ar firiseuriy Cop iti sunt Prarie obositt, ce eredeti? Cear putea fic? Povestea noaswii se opreste aici, noinu amoastem sfirsitu! si wi rugdm pe fiecare dinre wi si o termine yi sd nventeze sfiryite lsd itate deo seb itt de uti la un object mek frie metaforie - spune C. Angeb (1987p. 107) - este un mijloc de comunicare ce vehiculeazi ca atare numeroase mesaje legate de caracieristicile sale structurale si, inw-0 maniera mai larga, legate de sennifeatiile care ti sunt arbuite de familie si consilier.” Deseori, obiecti! metaforic este concretizarea material a unei metafore verbale. Ob iectu | metaforic deopotiva universubii obignuit al familiei, dar si no sicon Elexprima in t-o maniera v izb ila si concreti relatiile, reg comportamantele familiei sau ale unuia dintre membrii sai Pontu a fi eficient, obiecu:! trebuie plasat int-un aume momant al proces hii de consiliere, in functie de obiectivele acesteia; i caz contrar, se poate ajunge nu numai la eseas! mebdei, ci sial intreeubii procesde consiliere, 104 ca si povestea terapeutie’. object! metaforic inui proces care imp . Objects] metaforie permite consilierubi sé intoducd un ood nou in definirea gi in rpretarca faptebr petreute, cod ce va provoca o serie de stagna datorita despre ceea ce invinge aceasti rezisten metaforie (metafora ,materiala” a secrets lui!) un plic ir care se afl o coali abadehartieneserisa: Consilieral (intinzind fiu i plicul au un aer hora ay vrea saw opresti sa vorbesti de nevroza si de tate si s4 vorbesti despre probkma care se afla aici in vAsau li bisex: interior Fina p liu desch tle soo find foaia deh artic): Adica ? I priveste, apo! 105 Consilieruk ,Adicd despre problema care este prezen wt aco bin interior (aratind sprep lic), car . Angeb in object ki ste, negind, ih paren i, toate argumantele care nu su propus; cind un membru al fam iliei nu urmeaza dire sau rezisti, obiecti| este trecut altcuiva pentru a] apita peprinu; ©) Object metaforie dev ne un puter ic mijoe de conto tun mijloe care permite consilieru bisa se reragadin joc cind sitratia dev ne perieu bast, sau sit creeze un impas relansind mingea in terenul familie: si verificand, din exterior, ceea ce se in timp li; 4) Objects! metaforic are functia de a elimina fac interfern i i linia interventiei programate 5i solicita reven tea la accasta la sfiryiu | Ficcdrei paranteze interactive, 106 26.1.Aleituirea metaforei ca metafora s4 produca efectr | as tebwie si se 01 experien a con utilizarea meiafareb revisti a unor reg consilier in acest demers. Expunerea c prima ei parte, ‘n linii mari, modekil p 90). este utili, eredem, trecerca in i ctape care ar putea orimta of rmeazl resp ect 4 Acesta 1, in personajele imomorfismul ele si fap tle sitiatie’ prob kmatice a dine acestea. Accentudnd asupra Gordon noteazi: Cand se aleg personajele, nu are mporkingi ce sunt, ci it ce relatie se gdsescunele cv akete” (figural), Orice metafori expresia in furnizate de client. dar ramén b b cati cind tebuie sé realizeze .podul’d inte sitsajia prob kmatiea si Tnakt ldorit. Deseori suntem atitde aproapede copaci incatnu 107 in general, sokifia are componante: scopul strategia. Formularea corecti a probkmei implied si 0 formu lare corespunziib are a soopu i. De aceea, in con tnuare, nod evident clienul a i ating scopul. Fapul ca se afla la + dovedeste ci nu areu Statey ia de leganira este pbozia” decat auinci cénd ating - Este vorba de .picatira care ump k afiei problematice in un anumit .prag. cr paharu!”, Prin u b) Recalbrarea cuprinde procesu Iprin care clien til este ‘jut si eonstien tizeze momentil in care proportia div ersebr elemente ale tinde sa alcdmiasea un amestec expbz” si apoi este inva s& utilizeze diverse mijloace Pant acontto la ca elemen tele situatiei sainu ating’ acest prag Prin recalibrare, clien ul in rerupe vech in| model ce conducea defiecared att ta ap aritia prob kmei 108 problematici Metafor ——> Capitan pe vas | } — Sectnd | ae + Tatat afl, se infurie pus sipleaca nimie si se retrage in cabina io rezolvare, ——* Nici orezolvare, problema apare meret problema apare meteu + 109) Exemp Cand: Maria pri mu era fi Ca si scopul, strategia este cuprinsi apro@e inwtleaina iy deserierile client bi privind probkma sa. Desigur c& ex isti de a atinge acelasi 1. de clien wl insu si Atnci cand clients! descrie esecurile sal probkmebr ai care se confrunti, el ne Lil su: de rez Ware 4) Resemnificarea. Metafora propune o noua lectir’ a realitijii prin evidentierea alr cadre de referinté. Ea se comporti ca o harti pe care consilieru! 0 suprapune peste realitatea, wribriil clientsbi, Ea este asifel o ikistrare a faimoss ii aforsm al biKorzybski- .harta nu este teritori” Ea .dsociaza” clien u | de realitatea sa, in general greo invalifanti, pantu #1 plsa la un nivel unde altern posb ile prind forma (Malarew icz, 1992). Clien u lpoate inv aia, de pilid, eX tistefea gi teama - de care vrea si scape - au gi aspecte pozitiv, iar exprimarea bor poate fiuneori 10 Reaimind aceste ctape, propuse de Gordon, pro etafore con: wala pind acum cep erea meta fo rei: ibrare, reau tatu prob kmatice init © Povestirea metafo rei: Dacd punciek A si B, prezentate mai sus, descriu doar cadrul gaeral al metaforei, fei! in care tebuie sa actioner ne in practiced principi izomorfismu lid inte situafia clien whi $i povestea metaforic’, povestirea metaforei se referd la ,sintaxa metafo si raspunde la intrebarea: Ce fel de cavinte ui povestim, pai tu ca povestea si declan seze la client clu tarea tansderivationali cel va duce. in cele din urma, la so bifia in ica” a problemei sale? Wi expresia imag inii pe care sia facuto despre problema clien u ii. De c¢ & singura interpretare adecv aut, .corecti” este cea propuside el, ensul br este mai putin precizat de diverse complmente, cu atit clien til are o mai mare Ibertate in asi imagina cum a actionat erou | povestirii,.int-un tirzi, dupa mai mu te incerc i ©) Utilicareanomializaribr. Aces procedeu -presupune substan ti izarea expresiibr ce denumesc in realitate procese, actiuni, In acest fel, sunt omise o serie de informatii, Ast’ dac& spunen in momentil de ragaz pe care amintit ci... “, in mod logic trebuie wim sa spunan cl spunem in avem in veder ce propun Existé mai si definim or utiliza cavintele potiv aceasti perspectva este pe larg aalizati de nauroprogramarea lingv bticd (Band le § incongruante; sine jucim cu auv intele si simbo brrile; si asgurim — metafor mule niveluri: de ‘comprdhan sine ete (Malarew icz, 1992,pp.77-78).. 113 report cu conflict wait de client Pentu a constui o metafora ef paraingem urmab rele etape: nu se teme aor ¢¢ ‘ewicz, 1992, p. 75), Sine amintim de inev iubile, prin care prowgonisul isi depayeste sau ii reaWa problema, ‘ea de cdtre protagonist a unuinou sentimental @ unei noi imagini de sine, ca rezulat al i ‘enturi ero ice”, ea cu o sarbaprire in care este recunosaiti special de care se bu cura protagonisti 14 2.62. Functiile meta forei in care se reprezen tare probkmetr. b) Functis demadivwr Povestea terapauticd creeazi o realitate pshobgicd ce se interpune inte client si consilier, evitindu-se astfel confruntarea directi dintre acestia, A.ceas ie apartine deopotiv’ amandurora; ea gparjine consilierului care spune Povestea, dar si clien thi care tid’ un sens anume, pastrindu- sidep ina libertate ag induribor sale Comanuriile si interpretirile pe care clienul le di povestirii ii furnizeaza informajii care. in siuatii, ar determina activarea rezistentebr. Metaforele dau persoanei us sansa de a se expri mod t-0 forma de oo icare pe care, in imag native ale egresiv’ accen wat le desch id usa spre fantezic, ie lipsita de teama Aceasti formu t inv iti clien ul si abandoneve regu ile reile ale gindiii lgice specifice adult bi si sd reg aseasca spontmeitatea, fantezia si creativitatea ce caracterizeazs gandirea si comportamenw | in fan ti, d) Functia de oglinda’ Povestea metaforied favorizeaz’ distan area clienu hi de propria! conflict, extemalizarea poveste, proces | inwepshic generat de situatia problematic’ este extemalizat si 116 27. Intervenfiile paradoxale in consilierea psiho bg ici Intervenile terapautice paratoxale au la baz idea cé in ginditca orietrui individ avexisti mai multe niveliri bgice, in plan constient sar inconstient, gi c& acestea pot fi emise simuhan int-o comunicare interumana. Paradoxul este o ‘n acelagi timp falsa yi adevarati, mobilizeaza un no” intre ecea ce este asauns si ceea ce este aparent, intre ceea ce este spus si ceea ee este nespus in mesaj | comun eat Poraloxul se manifesta in acelasi fel, consilieru! suprapundnd inten fonat doug sau mai multe niveliri bg ice in 7 cadrul interactiunii din procesul de oor paraloxu! vizeazi mobilizarea aten indirect la pentu a | perceput ca It nWvel bgic (perceput ca find plan comportamen tal, sfidarea sau conformarea reser‘ptia de tip paradoxal conduce comportamen t adap tativ des ) alts (uneori nari) a ceea ce so silieru (ex emp bi de prescrip tie ce sufera de insomni: .Nu $i limbajul nonverbal poate nroduce un nivel bgic suplimentar prin plasarea mesajubti verbal intr-un- anumit context spatio-temporal. in general, acest mesaj nonverbal, pantu a fi mai bine perceput, va intra in opozitie cu un mesaj vabal. (De exempt, pare destil de logic si spui unei cliente a, daca nu poate dormi, si se ridice dn pat si sa spele vesela din bucatirie: pare insi mai putin obignuit daca acest kiru trebuie ficutdoar dupa mica knop fil) Am amintit deja c& clientil care se prezintt la ier se gaseste deseori in sitajia paraloxali de a solicita non schimbarea. Conform logicii ob Suite, consilieru! se opune 118 Li, ine-o manierd m putin direct: pune con! in simatia inversa, aceea de a preserie .non-sch imbarea’ mod subtil simpomu ti paradoxale sun 1) incercarea de aubeonstingere pentu a face ceva care nu poate apiirea decat spontan; 2) ineercarea de adepagi teamadeun even iment, amandnd, 3) incercareade a ajunge ka un acord int-un conflict. 4) incereareade a obtine con sim gimanw Ipriy constrangere; confrmarea binuielibr acuzaprubli prin incercarea’ de au b aparare, 1) Incerearea de dub constdngere pentru a face ceva care, prin natura sa mu apare deait spontin ng Client! care incearca o astfel de so ttie se p linge de probkeme Pshosomatice sau comportamen tale care, de i, au etiobgia ih indiv sexuale, baba wu buraei aceste ecin 1 unor variati comportamen tale, contare att pantu cd ca ientubii, eat si pentu ca este posbil ca aceasta si conducd la o mai bund constientizare si fare a comportamaulli de apeontol De accea, ca regula Banerali, se cere doar imp licit clien whi sd run € la unul sar alti! din comportamentele sale: explicit, se di doar instruct dea pune in act un nou comportament care face imposi contnuarea comportamenti b ian terior” (p. 165). De exemphi, in cazi| clientibni ce acuza insomnie fi putem cere ca timpul pe care il petrece in pat, fortinduese si itloarma, si1 consume faeind unele wreburi (nu prea p Kieu) in casi (ar putea spala vesela din bucdtirie!). Daca urmeai aceasti prescripfie terapauticé, el nu va mai putea s& se procaleazi pantu asi coontona aja de bine p timpul mersi hii a sfarsitprin a se imp ial ical); b) se poate spune clientikii ci dow prevenind simptomul, va reusi sa-l controleze. Sentiment Ide arp control poate fi crescutnu doa prin climinarea smpomubi (aga cum incercase clien til pana auin ci), ci siprin provocarea hii int-un aumit moment stab de comun aoptd de clien tsi con teama de a conduce artomobiki! sau teama tindru ide a fi refuzat de femeia carcia tar putea solicita o intihire sunt probleme care de cele mai multe ori sunt ,so kifionate” prin aménare; clientul sper ci amanarea ii va permite sd se Pregateasci foarte bine patu a putea contok din timp ev enimenul respectiv . Reza ltt | este c& clien til nu seva simi nicindata bine pregatit si, pentu asi demonstra acest hicrt, este in stare si se angajeze in activititile respective in care. evilent, va eyua, devarece cradintele bi se transforma in procalailui- de dea pomimoonil- jerul va tebui si continue tactica sa .restrictiva”, Incet incet in regu comportamentde conducere vaputea fi formukt ing-o maniera restrictivd: .Vrear si nu su .Vreat sd nu rulati: mai departe de magazinul cel mai aprop iat. Apoi, indiferent 123 magina aco lo si sa daca v-ati descurcat sau nu. si las: vainwarcejipe ps") cord ino-un 28 2 super brita fen raport cu celelalte perso me aflate in conflict. Consecv en i strateg iei paradoxale, terap arti §: b Alp propun capentu interzicerea acestei so b fi” s'se utilizeze tehnica ce consti in a conduce elientil sa adopt o pozijie de inferbritate, adiea de slab iciune. fin doua riseuri : a) avind in vedere intesitatea kptei in terpersonale, en us| ar considera cA adoptarea unei po inferioritate ar fiun semn de slab iciine gi ar ech ivala cu la drepurile "pe care le are ca sot, pari, sef ete.: 124 ge clien asifel de sob tie fara si dea cele’ 4 alopte wuisio € parti explicatie, ex but riser! ca accasti sch mbare si fie considerata wt © manifestre a superiorititii (adica in be de a se pkinge si a reprosa, asteap ti linistit momen ail porivit dea..bov recatreze, si resemnifice sit sa poati ina o pozitie de ih acelasi timp impresia cA se afi int-o po: iperioritate, in acest sens nise pare utili metafora utilizata de J.A. Malarewicz pen tu a transforma cererea de autor (pozitie de inferioritate) in injekpeiune (pozitie de superbr inteligenta cebui pute ic se manifesta deseori prin lipsa de ama de a cere ajar celui slab” (1992, p.75) Patu aa se explica pr ci pot contok mai bine sitatia daca devin, rtcu ceilalti, imprev iz Consitierul (citre pacing): Fi bine, sa ne gindin Dui. Cand ef ese seara, cred ai aveti ob iced! sa-i spuneti «Am nesee-fi, ia prnepiu, aii rebuie si w inwrci nant de ora zece. Descurai-te cum sti ca sa fiia casi la timp. Nu yrom si te veclem aferd mai térzier. Nu ai putea siti comuniaati acest fap t sch inbdind stilul deven nd ma ipu tin preview il?!” Unul din pairing: Si daca it corem sa ne puna care este, dupa pareraa dui, cea maipo wivitt on’ pentu a reveni aaasii?” Consilierul: Ar fi ceva diferit, dar... daai el wi va raspunde: «ki miezulnop fiir? Nu, cred et ce \-am propus mai 125 inane ¢ mai bne, dar méati dat omsio ile. Lati putea spune: «Near plicea sii te nprei in jurul orei zece, dar, freste, noi nu puten sa te rtm»; acesa ar fi un fpt neob isnuitd in partes dumneawaswra? Unul din parini: Da (rizind), sigur oii aceasta ar ft eu b ulalteceva. Dar el, el cum ar reactona?” Consilierul: £7 bine, nu veti sti cu adewirat deait dupa ce vefi fi neereat Ce afi risca daai afi fice accasti incer care siptimana viitoare?”, ictparint-eopil iy a cere ‘neat acti ile cop itr nu doar de simp le mustari Pant a fi eficiente, aceste consecinte webuie si pari vaceid en tale” si chiar sf an teneze, even wal, scuzele pi i vatlev Sr rau efi ai gasit ieri seard firim tur simipare iu. Cand tkam facut curat in camera era ora la care imi ram micu! dejun si'a webuit s& fac un du-te-v ino cu tartna dupa mine. Vo i incerca sinu se mai in timp le acest cru” Uneori, convingerea parintibr de a adopta aceastt Pozitie se poate realiza prin radefin rea pozitiei de superbritate £20 pozitie de slab icine si po itia de inferioritate cao pozitie defor. A sel, consilierul ke va reaomanda sa adopteo pozitie deinferbritate, adicdo pozitie de forg”. Tehnica negocityruhi irajonal este utili aunci cand consilieru | este confruntat cu o problema care se inscrie int-un context rimgular: unul dite parngi poate, de 126 exemph,, sa fie in conflict cu cop itil: celdlalt in cearca sa joace ro Lilde con. conflicu! se agray ear’ De cele mai multe ori, persoma care so ce man tin problema”. Consilierul tebuie si evite aceasti capcana gi, de S4 nu se multimeaseddo ar cu prescriptia, adresata dea nu mai intery portru ca oarecum chidat va sd deveniti 0 negociatoare irational..) Penowa learita ai nu sunwtiasa de rationali cum wi ered ei, va webui nu mmai sd fii de aord eu pozitile fiecirua dive ei, dar sé imphgeti conflicul diab de tin itele pe care nicéeinu keau reeut-ajmgand chiar ka lon ita absurdubii astiel neat ei, améndoi, sé fie nevw iti si se arate 127 4) Clien a! inceare’i si ob tind consingmantul prin nstrdingere ind rece incercarea de a provoca la ci universal intim si libertatea de decizie aac comportamente pe care le dorm ne conduce intt-o si ‘aloxaki aseminabare celei in care ne fortim sa tani e partener, s-ar fh zadar, daca gio manifesta direct, deckaratia de dragoste igi pierde din vabare pentru ch nu mai este spontana! Acelasi fenomen se intimp li si in cazul jn care unul dinre partmeri nu poate spune .Nu si asteapti ca aceasta lib ertate sa-i fie data de celal So bitia la care se apeleazi este un limbaj indirect, care mareste distan fa psho bgicd intre cei doi, intucat solicitarea indict va fi urmati de unrefiz indirect ce va avea dropt consecin fi cred inta cio so ar avea sens. Se Poate ajungeastfel la un ,d iabg al surzibr”, laun schimb bizar de auv inte, ko politete bo hav casi, sch imofrenica, in carede fap t partencrii se ascund in spatele cuvintebr i28 motivatie foarte reste aceea de a gasiun referin i care 8 poati sil conduc pe client atitid nif sale in acest sens bunwvong, fafiide partenerull supe care nu sad wt de fiecare dai artea croainti si bund de si ford gi le tinpul sit procedez invers. Zis si ficut! A iat chifla in doud si-a datsombipartea moale si fird gust! Cind Sowel a observat gesul softies, ba sp multunese pentru bucuria pe care mio faci. Atitia anim dat partea usea ti a ch iflei in care uneori in irdineam gura, in timp ce tu kai parea pupasi si moale de datesupt (PrekicraredupaN. Peseschk ian) 129 3) Clien e1 se Acest tip de solitie (apararea imporiva izat in siuatia in care © persoaa banu ies Pasoma de a fi comis un act pe care cele dou p: anit si-1 condamne - de exempt, infidelit delict I sau necinstea. tunor prob kme ce vizeaza rel Sti sigur ea ) ori a probkmelor de serv icis aceste sity le acuzaworuk se scuza se acuzal € va opri cind unadin cele doua parti va pune i. De cele mai mule ori, este suficient ca era si vada doar acu zatil” pe care il va convinge (nu tea dea seama ci de a le accepta yi chiar de a impinge acceptarea sa pana la absurd in cadrul acestei strategii se poate za si tehnica ~bruiaju 7": scopul su este reducerea v ab mai ext nici un mijloc de a sti adev iru, sch imburile v erbale in re partile prezent. Tustim aceasti tehnied cu unul din cazurile pe care Fisch, Weak land si Segal le prezinté in cartea br, Este vorba deun cup in care sotia igi acuza so wl ca bea alcoo Ipe ascuns, Acesia neal, fapt ce declanseari pail fara sférsit acu zarelap arare. 130 aiungas si ghicea sedi cu mi Eu ered ai ea nu este aya de persp ieace pe ai fe $i ponaiacest fipt rebuie verificat Va rebui fn situatie de ncertiudine ce interupe practica repetitiv’ a sobitici ce ‘man ivea problema (acuzare/ap tare) 272. Interventiigencrale dni terapeutice cu larga inscrinndu-se in acelasi context al in terventiilrr paraloxale, aveaprin ee insele un efect terapaitic specific, ori pot prez terenulp ont interv enti wero aremaiprecise. BI fe acestea_prezentim. pe scurt, urmatoarele wAY a) Avanseazit lent inte cele mai utilizate, Aceasti prescrip tie este Deseori tebuie si argumen imubi de ce trebuie si Progreseze It; putem sii spunem, de pilda, cd orice sch mbare necesitiio perioal ade a din aceasti perspeet sade adapure. in pis. nu ptemna e din pune Adevarata sch imbare, rul peninu sch imbari rap de (sun c atunci cand afla cate sedin fe sap timinale de psinoerap ie sunt Necesare peu reaWarea probkemebr br, dorese sé facd rp - evenual zihic - wate sedinfele, pentu a gribi precisa, dupaprima interven fie, Eficien @ acestei interventii este determinati ci, despovirand client! de ob ivativitatea sch imb; implicit capacitatea de colaborare cu con normal a subject bi capa semn iicatia unei stratey ii men ite sa conduca lao sch imbare stab il oremha, 132 b) Perico lele ameli ena unor perio ke iner Dupa cum ne astep am, confort si fericire! tebuie sa facd eforuri prea maripatu rice sch imbare are nu numai avan ar putea jir (som! ar putea fi destil de necajit dacd nu ar mai putea si-si manifeste sen timen tele sale, aj tindu-gi so ia; cu cat aceasta se sch mba mai lent, cu atit mai mult timp are el pen tu a invaia si alte comportamene prin care st+-siman ifeste sentiman tele etc.) Atiudinea terapautied ce evidenfiaziperico tele ar putea fi utilizati pent optimizarca oo laborieii ii care-si manifest rezistenta prin neindeplinirea formu te de consilier: .Nu trebuie si va seu za mat prescr p tia dati sip timana treeu ti, Este posbil inconstien u | dumneavoasta si vrea Si ne spun’ 133 ceva. De aceea perm Vedeti vrain perico loarecare Consitieru | paseaza, as sa actioneze. De alt + paradoxale este aceca c sd va pun aceasti in re: Jdeamerge maibine?”. ea i terenul client una din caracter s juta, dar po sfaturi clare pentru a agrava sin aj are mantin probkma” din categoria cebr incercate deja de client. Cor clar .teren imp. re zona so bi tiilor eficien te, Dupa accasti scurti wecere in rev st a prescrip iibr Peradoxale in tergp ia strateg icd putem conckiziona ca, in ciuda diversititii br qparente, ele se reama la doua tipuri, ambele imprumutate de la M. Erickson (Haley, 1973, 1976): prescr erea simp omu ki gi provocarca rezisten pei la schimbare. Acestea transforma rezisten ja naurali la schimbare intun factor al schimbarii penttu ci, reactionand la cererile (paradoxale) ale consilieru bi, clien tii rezisti, sch imbéndu-se int-un mume fel care rez W Aproblemaprezen tati. 134 273.Simubrea simptomu Con wrar cebor doua tipuride interven ti cficien fa provo C. Madanes nee: terepeutc’, Pit wea impo are-sidabreazi wvilent 5 diferen fiaza acest t ip de n cadrul sistemu bij relatiilor leazi un simptom, membi tech simpp acestrolnu convine client bi Asyel, 9-0 terapie de cuphi, in care sopl acum o depresie croniti - reetichetati de consilier an siesponsab iia te” in rucit aducea grave prejudicii personale $i familitle - clientil prineste directa paradowb de a simul, de tei ori in sdptimana umdbare, at este sresponsabil st meapabil, i tinp ce so fa webwit sii descopere daci so 1 sinuleaza sau nu. Sowtdectaré preseripia sup ila, dar in fnal o accepti. Pra aceasts preserpiie, consilierul creeazi um context in care, daci sopl se manifesti ar iresponsab il $i meapabil, sopis nu va sti daa el se sinte er 135 aure sau doar urmenzit diectiva consilieru ui. De aceea ea nu Ww ma iputea reactona cadeobicei. in siptiména urmapare busi sonlnu a respectatpreserptia dati. 1 sa ceruratmel sd se manifeste ca rewponsabil si maupabil 1 cadrul sed nei Else conprmenai cu mare dificu late, sub ochit crticia i soci sale siai consilieru bi, care nu-l gasese prea credbil in acest rol Interacttined ob iynuiti a cup biti era, pentru sof, dea se plingedeprob lanele sale si, pentru sofie, dea-ioferisustinere sf conprt. In sadngi, sow! sinukazi at se plinge de problemele sale, iar soa Hacuzi aii nu o face into manierd convingdbare. Interactiunas semnificd implicit a este difiell paiiru so; sit se arate iresponsabil si ncapabil (Madaes, 1991,p.55). simppmubi dovaleste deoseb itde w we prez ti probleme se dovadese a fi metafore ale probkmebr unor adultid nj br (pe drept auvént se spune deseori c& problemele cop i ht suntsinp bmul familiei!). int-un astfel de context, un parinte poate, de exemp i, si primeasca prescriptia de a simula in fata cop itt ica arenevo iede aju ru! bri(Madanes, 1991) © preseriptic de acest tip este dati cind se doreste modificarea eforuribr copii de a-si proteja parintii prin in termed it! unui comportament simpwmatic. Consilicru cere pwintibr si alopte vizbil o poziie de inferbritate in reportirile br cu eopihil scopul find acela de a face in asa fel a pari fi si cop itt! sf reziste impraund la aceasta organ izare ‘erarh ick inat ecv att §i ca familia si se reorgn zeze, in cele din urma, pentu a reda parintibr 0 pozitie normal, adict superibard (Mad anes, 1991 ,p.86). 136 EXEMPLE DE POVESTI UTILIZA TE IN CONSILIERE Hu, iar copii] care t Astfel au vorbitele inaintea reg elu, A tn spune «Piul meu este cel care taieste, ‘ul tiu este mor» ; jar cealalté spune «Nu, fin! tau este mort, iar al meu este cel care taieste. Aduceti o sabie”. Astfel, 0 sabie a fost adusd regeii, iar acesta a spus: .Taiati copii in dous si dati o Jumatate uneia gio jumatate celeilate”. A unci femeia al ciel fu waia ba spus regelui: .O, doanne, dari ei copilil care aieste $inu-1 ucide”. Dar cealalti a spus: .Dacd nu va fi al mat, nu vafinici al tu; imparte-1”. A unci regele a raspuns: ~Dati copiti Iprimei femei sinu-1 ucilefi;ea este mama sa”, $i 137 inveg Israch a auzitde judecata pe care a impirfito; si ei sau Pkeat cu tama in fafa rege, dooarece au inyeles cd ielepcimea Domnu icra in el, pentu a impartidrep we impirat ta alu Iivase cu mu ti wandafir fra sp inors ih gridina 138 EX EMPLE DE PRESCRIPTH PARADOXALE 1 Intreruperca cercu hiv ici. problems 80 lati r ca re mentin pati murdard pe fata etc 1975). 2. Aanzafii na traab ile $i negari fini do veri freevente in Este vorba aici despre acele sitagi activitatea cducawribr si asistentilor sociali, in care o Persoma, cunosaiti in recut panty ,comportament inadecvat’, este binuita mereu de a fi reat vechile sale obiceiuri: alcoolism, consim de droguri, fur, imoralitate 139 sexual ete A auzawrul dseste usor argumanie panty a crate CA perso marrespectiv a recil vat, cu atit mai mul cu edt cel in ‘siproclamaneynovati 2 coms o faptt rea. Asa dupa cum ne putem imagina, rewu ile © sistem, care intetinea simppmul, sunt comp let dezorgan izate (W atzlaw ick, W eck land, Fisch 1975). 3.Sabo ju! new ior ‘Aceasti abordare este recomandati in special pain tibr cu ado kescen ti rebel I. devenit adolescent, incearca si sepe contolibi exercitat de parinti, care, in schimb, igi 140 idin ce in ce mai si hac Pant 2 inversa ciel! (,mai putin din acelasi luca) strategia sabowjubsi binevoibr recomanda alopurea une Pozitii slobe, in care pain ii sa maruriseasca mai pot si-1 conto kre, bos seuzinduese ina imp pentu aceasti Poste reaurge, pau a ¢ pirin ii sf adopte 44 atitidine, Ia dorinia br, meren prezenti, de a pliti bi cu viet si indesat penin importnt, wusi, ca paring: A actioneze impraind ca si estab ease un frontunit, pentu a iesidin .tri Daca ace Pare riscant, se poate face .0 prescrip tie smpbmu hin interiorulsimp mu ui", spunandu-le ca cel mai va face, fir indoiald, ceva pentu ca de previait care nes sem mt nu se mai poa isch, 1975) 4 Pacttdiaw tibii in disperare de cauza, mai ales in fata unui clien teare a consultat destsi alti .experi” Para a gsi veeodati soli fia, sau atunci cénd simtim cd acesta tergiv erseaza fara sfirsit pantry a evita si treaca la actuune, peconizim ceca ce Haley a descris, atunci cénd a reeut in rev istt tehn izate de Erickson, drept pact | diavo ukii”. Acesta consti in a obtine, din partea 141 icatde ciudata seu d Va asigura cd detine rea Waproblema,dar c& acest cru implici un efortdin partea len u iui si cl acesta tebuie sa se gandeascd bine inane de a daun rispuns, in timpul celei de a doua sedinje. Acest hau, en 1 in urmaivarea d elu 28, $i inceteaza terapia, recunoscind astfel cd cererea deci problema sa nu suntatit de importante, sau accep ti, $ Pregiteste sa efectieze un cfort real gi deci si iast di mob ilism, Haky da drept exemp bi nigte parinti care ii aduc la consu la ce sufera de .fobie sco lara pkiior se se mai gaseste 0 filed pshotica gio bi Dupa ce sa acordul pitinfibbr cd se vor oo aceasta, sun tho trai s-0 (cf. Watzlaw ick Weak lind, Fisch , 5.Maiputn din acelasilucrn Un api vine ta consi tatie, plingindu-se ix legaura cu dependants excesiv a so whni fajt de parin{i: acestia vin la ci, de be celalalt capat al Statebr Unite, de patru ori pe an. Patu rei siptimini de fiecare dati, si se oapa de menaj, contokind si plitnd ww, Tanarul cuphr se prapiteste ar spaima pentu aceste vizite. face curijenie generald si umple 142 le sen timen te de camara cu prov izii pentu a prev eni nev itab ¢ vor comporta ca de deeatd in varfulbuzebor Ne putem imagina cum tatil, la sfargiuil vio arei viz hua pe furl bidooparte potu ai spune, cu amab mod ferm, cd el si so ia lui sunt prea rasfatagi si cd vor tebui si invete, de acum te, sd se comporte ca nigte ad ind epend enti! (W atzlaw ick . W eak land, Fisch 1975). 6.Anungim in le sé ascunden Problema consti in ex isten tau farmecu | ero ine care se inro geste de emo tie. Celi care se teme si nu facd vreo gaf’ (si aici este vorba deo interventie foarte tipicd a scollii strateg ice) i se va recomanda si plmifice cu i timpul _sipeimin Va propune si faci o gafd jonanti, dar Para consecin te denseb ite; aceasti preser'p va putea fi susthuti de argumentarea ca este vorba de o 2experientt” pentu a expbra .ce sime el in astfel de imprewrari” si pentu a descoperi cum poate dewoha 143 contol! vontei in astfel de Weak land. Fisch, 1975), reir” (Watzlaw ick, erp la non-sch iin acest caz, ce int-o prima in rb ease’: mama y ifesti frustrarea si man in; tatil explicd faptt cd fiica sa a avut o copilirie mizerabila cu o mami aleoo lca, de care si el a rau sit cu grau si se separe, ierul incearcd, m, si sugereze mai multe ivirege, dar si neexper teze comportamen ti A consilieru in sala de observatie si reoomanda o strategie de restrictie a comportumen t li: aceasta le va spune ci nu este sigura bine ca fica si se schimbe, deoarece in siti simu accep te fapul cai a Yolum mare: obram ic, dominator, vrea sa impresioneze, face pe seful, puternic, vrea sa-I stii de frica, crede ca esti surd; ~ volum mic: pasiv, bleg, fricos, iard in mo bb |, ev itant, mo latec Ambele polar modalitati excelente de a 1 raport cu cei al earor volum este med iu, sau .moale” este un mije de a iesi in iva, mesigur, atrage a vorb 4 este arta de a pronungi eorect gi clar cuvintele, Ca si in caail volumulii mic (vocea cei care vorbese neckar sau 35.V item (ritmu) Ritmu I kn t este foarte potv it cind informatile pe care i le transmifi ascu haorului ii sunt wtal necunoscute. A vorbi lent inseamna a fine contde capacitatea ktide a asimila. Mar Pedagogi tin inptleaina cont de nevoile cop: smicii” pedagogi, vorbind repede,nu incearca d. 154 sunt (iar aceasté nevoie, cum sperim ca evoiede tip infant Risaul cand vorbesti lent este s4 plictisesti. $i atinci solitia este sa fii flex bil, ad ied si treci mai repede peste ceca cc este banal sau de bun simy, stiru ind mai mulipe cea ce este sen tial sar semn ificativ . Persomek echilibrate tree cu usuringl, in context de laun rit la al modified debe ritmul sun discip dai seama, ‘a1 putin disponbili si-si arate id impor, inreg streazdi mari c vorbre. Persoaele cu 0 vuherabilitate de tip histinnic (versatilitate si permeabilitate dispo zitional in wa in aceasta categorie 36. Pauzele exprima sau reprezin Feauttat bi impacts! nterba bub) Pauzele suninimic din Punctde vedere al con Cu wate acestea, ele pot transmite denseppu tamice decat cav n tele (Mitrofan 135 4.Evakiarea munciide consiliere urmare a deb bear ii capacita de esi gestiona si rea tva probkma int-un mod responsabil ‘Sia presupune ci parsoma(ek) consiliati(e) inva si i si-yi asume consecintele, sa ev ite in caz de esec, si aide capacitatea de a se el spus, inv afi si se au b-ajute itele $isolicitind sprijin numai ‘ingurd, cu P atunei cénd nu s#! poate oferis Aceeptarea unci sit . handicap si invatarea conviewirii cu el in conditii de lniste, imism si mentinere a contactebrr sociale integrabare poate asemaneaun succes alun i Un nivel creseut de aub uri arbnomia —clien ub este lesne de observat A stagneazd in reactii de negativ sm, inerfe, lamen tatvitate, neajutrare si dependant sau igi agraveaza reactiile dezad aputive ori se ancoreazh conduite de santaj emotional, comportament protestatar sau rev end icativ, persev erénd in eroare si au wsabo tindu-se. A cesta este fie semnulunei interven ii neprofesion iste a consilieru hi, fie este ind icatoru In ecesititii unuiproces terapautic mai ad ine 156 ‘na sau defavoriza demersulunei con indi iduake, de aceea este necesar ca interven tia posbil mu tid sep linara Lucrul au familia extinsa, dep ikda, sau cu co lectiv tatea imp licatt, int-o man ier’ sistem ica, (Mitrofan siNufi,2005). 157 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA Dwi. D. (2006). Psihobgie clinicd si psino wrap, Editura Po lirom, bagi, De Viv, J. A. (1993) Fondenens de la communiation Jnana ne. Ed iteur: Morin & A ssocies, Gaetan . Frankl, VE. (1985). “Paradoxical intention” in’ Weeks. Promotng Change Through Paradoxical Thera Homewood, exe de psiho bgie social. Vi iura Argument, Bucuresti -P. (2000). Fundamen tele p sho bg iei sociale, Editura Ex. ‘©, Constan ta. Lazarus. AA therapie jue et integration minimale’ imodale: eclectisme in Noreross, J.C Gollfried, M.R. (ads) , Psychowrapic integrative, de Brouwer, Paris dog ict, Ed iura e kt communica ton “| Ghituri de bune practic’ in domenitl clinic hp “Awww copsiro /ndex php%op tinn=com_conten ey iew= 158