Sunteți pe pagina 1din 42

Partea 1 Varianta 5

Varianta1 A.1.E-Belgia;J-Grecia;
A.1.D-Danemarca;G-Estonia. 2.4-Minsk;7-Riga
2.1-Madrid;4-Berlin B.1.Baltica;2.1;3.Alpi.
B.1.A(Portugalia);2.Praga;3.C(UK) C.1-c;2-a;3-d;4-d;5-b.
C.1-c;2-b;3-a;4-d;5-a. D.Deosebiri:-Muntii Carpati s-au format in orogeneza alpina,iar Muntii Ural
D.Deosebiri:- in Europa Nordica sunt prezente tipurile de in orogeneza hercinica:-Mtii Carpati au altitudinea maxima de 2655m (Vf.
clima:subpolar,temperat-oceanic,iar in Europa Sudica ,cel subtropical.- Gerlachovsky),iar in Mtii Ural este de 1894m(Vf Narodnaia).
Temperatura media anuala este mai scazuta in Europa Nordica situata intre 5 Asemanare:-Mtii Carpati si Mtii Ural s-au format prin cutarea scoartei.(SAU)-
si -5 grade C,iar in Europa Sudica este de 15 grade C.-in Europa nordica apar prezenta reliefului glaciar.
influente oceanice si polare,iar in Europa Sudica pregnante sun influentele E.1.Estuarele la varsarea fluviilor in Oceanul Atlantic s-au format datorita
mediteraneene si nord-africane. amplitudinii mari a mareelor.
E.1.prezenta ghetarilor cuaternari de calota,datorita latitudinii ridicate si a 2.Estuarele sunt favorabile pentru amenajarea porturilor si dezvoltarea
celor montani datorita reliefului. navigatiei fluvio-maritime.
2.bilantul natural negativ datorita scaderii natalitatii.
Varianta 6
Varianta 2 A.1.G-Bosnia si Hertegovina;I-Suedia.
A.1.C-Italia;D-Spania. 2.3-Amsterdam;4-Moscova.
2.7-Londra;12-Atena. B.1.C;2.Dunarea;3.Baltica.
B.1.C(Italia)2.D(Spania)3.J(Finlanda). C.1-c;2-c;3-a;4-b;5-b.
C.1-b;2-d;3-c;4-b;5-b; D.Deosebiri:-Campia Europei de Est este dezvoltata pe o structura
D.Deosebiri:-Muntii Alpi s-au format in orogeneza alpina,iar Muntii s-au rigida,apartinand Platformei Est-Europene,pe cand Campia Padului este o
format in orogeneza caledoniana.-Altitudinea maxima in Muntii Alpi ajunge campie de acumulare fluviala:-Campia Europei de Est are varsta
la 4807 m (Vf. Mont Blanc),iar in Muntii Scandinaviei la 2469 m (Vf. proterozoica,pe cand Campia Padului s-a format mai tarziu,in cuaternar.
Galdhopiggen). Asemanare:-ambele regiuni au relief de campie,cu interfluvii netede si vai
Asemanare:-Prezenta a reliefului glaciar in ambele unitati montane. largi.
E.1.altitudini de peste 3000 m. E.-conditii climatice restrictive:climat temperat-rece si subpolar;-soluri
2.circulatia predominant vestica a maselor de are;scade intensitatea vanturilor aride,cu fertilitate scazuta,in mare parte a anului fiind inghetate.
de vest de la vest la est.
Varianta 7
Varianta 3 A.1.C-Italia;I-Danemarca;
A.1.B-Portugalia;D-UK si irlanda de nord 2.6-Kiev;12-Reykjavik.
2.3- Madrid;10-Moscova B.1.Germania;2.Minsk;3.9.
B.1.15(paris);2.I(ungaria)3.F(Islanda). C.1-d;2-a;3-c;4-b;5-b.
C.1-b;2-c;3-a;4-d;5-c. D.Deosebiri:-In Peninsula Iberica altitudinile depasesc 3000 m,pe cand in
D.Deosebiri:-in Nordul Europei se intalneste climatul subpolar,iar in sudul Peninsula Scandinavica altitudinea maxima este de 2479 m:-Muntii
Europei climatul subtropical.- Temperatura media anuala este mai scazuta in Scandinaviei sunt munti vechi,erodati,formati in timpul orogenezei
Europa Nordica situata intre 5 si -5 grade C,iar in Europa Sudica este de 15 caledoniene;muntii din Peninsula Iberica sunt tineri,cu creste ascutite,inaltati
grade C.-precipitatii medii anuale,in climatul subpolar sunt cuprinse intre 500- in timpul orogenezei alpine.
800 mm,predominant sub forma de ninsoare,in climatul subtropical Asemanare:-in ambele peninsule muntii s-au format prin cutare,in timpul
precipitatiile medii anuale au valori cuprinse intre 600-900 mm,dominant in proceselor orogenice,in ambele regiuni este prezent relieful glaciar.
octombrie si aprilie. E.-situare la distanta mare de Oceanul Atlantic,ceea ce determina cantitati
E.1.in unele state europene imbatranirea deomgrafica a determinat un deficit reduse de precipitatii:-extensiunea mare a masei continentale,ceea ce
de forta de munca,de aceea s-a apelat la forta de munca externa.(SAU)-costul determina amplitudini termice tot mai mari spre est.
mai scazut al fortei de munca externe.
2.o cauza este clima temperat oceanica din Norvegia,influentata de Curentul Varianta 8
Golfului,la care se adauga natura substratului muntos pentru a explica A.1.H-Bosnia-Hertegovina;G-Letonia.
prezenta padurilor din Norvegia,pe cand in Groenlanda clima subpolara si 2.3-Dublin;10-Praga.
polara,cu vanturi puternice si temperaturi foarte scazute a favorizat instalarea B.1.Belarus;2.E;3.A.
ghetarilor. C.1-a;2-c;3-b;4-b5-a.
D.Deosebiri:-cantitatile de precipitatii sunt mai mari in Europa Centrala (peste
Varianta 4 750 mm\an)fata de Europa de Est (500-750 mm\an):-amplitudinile termice
A.1.D-Polonia;H-Bulgaria; sunt mai mici in Europa Centrala fata de Europa de Est.
2.4-Oslo;6-Praga. Asemanari:-In ambele regiuni circulatia atmosferica este predominant vestica.
B.1.temperat-oceanic;2.Sena;3.Amsterdam. E.-prezenta focarelor de civilizatie din bazinul mediteranean,carora li se
C.1-b;2-a;3-a;4-b;5-c. datoreaza existenta a numeroase vestigii antice si medievale:-primele
D.Deosebiri:-Muntii Ural s-au format in orogeneza hercinica,iar Muntii Alpi capacitati de cazare turistica,in regiunile cu un potential natural deosebit
in orogeneza Alpina:-Inaltimea media e mult mai redusa pentru Muntii Ural (litoralul mediteranean,Muntii Alpi);turismul de masa a aparut in tarile
(au aspect de dealuri):-Fragmentarea e mult mai accentuata pentru Muntii europene industrializate timpuri.
Ural,care au in schimb o lungime mult mai mare(2000 km fata de 1200 km
pentru Mtii Alpi). Varianta 9
Asemanare:-modul de formare(prin incretirea scoartei). A.1.B-UK;F-Belgia.
E.a.Clima Europei e influentata de latitudine,relief,oceanele si marile care o 2.1-Atena;9-Varsovia.
inconjoara. B1.J;2.Oslo;3.G
b.Sporul natural foarte redus in Europa are drept consecinte incetinirea C.1-d;2-d;3-b;4-c;5-d.
cresterii poulatiei,imbatranirea demografica,scaderea potentialului fortei de D.Deosebiri:-In Italia tipul predominant de clima este mediteranean,in
munca a populatiei. Noevegia cel temperat-continental si in sxtremitatea nordica,cel subpolar:-
temperaturile medii anuale sunt peste 15 grade C in Italia,pe cand In Norvega
se situeaza sub 5 grade C:-in Italia,vara se fac simtite vanturi fierbinti din un climat mediteranean;
nordul Africi;in Norvegia sunt frecvente invaziile de are polar. - deosebire: Irlanda beneficiaza de precipitatii bogate in tot cursul anului
E.-conditii climatice restrictive:climat temperat-rece si cubpolar; (peste 1000 mm/an), Tn timp ce Tn Grecia verile sunt foarte secetoase,
-soluri aride,cu fertilitate scazuta,in mare parte a anului fiind inghetate. precipitatiile cad aproape exciusiv iarna si nu depasesc 1000 mm/an decat pe
muntii Tnalti;
Varianta 10 - deosebire: Tn Irlanda amplitudinile termice anuale sunt reduse, verile sunt
A.1.D-Franta;H-Elvetia. racoroase si umede, Tn timp ce Tn Grecia verile sunt toride, secetoase, cu un
2.3-Reykjavik;7-Zagreb. numar mare de zile senine.
B.1.Irlanda;2.G;3.Lisabona. E. - Etna, Vezuviu, Stromboli;
C.1-a;2-c;3-a;4-b;5-c. - bazinul mediteranean a luat nastere pe o falie de transformare situata Tntre
D.B-Irlanda;H-Elvetia placa africana si placa eurasiatica; prin Tnaintarea spre nord a placii africane
Deosebiri:-daca in Irlanda este caracteristic climatul temperat-oceanic,in se creaza o tensiune continua (specifica zonelor de subductie) Tntre cele doua
Elvetia se intalneste un climat temperat-continental:-In Irlanda amplitudinea placi aflate Tn coliziune, care genereaza, pe langa miscari orogenetice, si
termica este mult mai redusa valoric decat in Elveta:-In Irlanda isi fac simtita fracturari ale scoartei ce due la vulcanism activ.
prezenta vanturile de vest care aduc precipitatii bogate,pe cand in Elvetia
influenta acestora este nesemnificativa. Varianta 14
E.-Rinul are un regim hidrologic complex deoarece strabate regiuni variate din A.1. F - Spania; G - Austria; 2.2- Varsovia; 9 - Lisabona.
punct de vedere morfologic si climatic. B.1. H (Norvegia); 2. E (Bulgaria); 3, C (Germania).
-In cursul superior topirea zapezii in lunile de primavara determina debite C.A - b; 2 - b; 3 - a; 4 - d; 5 - d.
bogate. D.- deosebire: Tn Italia climatul este mediteranean, Tn timp ce Tn Norvegia
Varianta 11 climatul este temperat-oceanic, Tn cea mai mare parte, doar Tn nordul extrem
A. 1. B - Portugalia; F - Belgia;2. 5 - Stockholm; 6 - Berlin. devenind subpolar;
B.1. A (Ucraina); 2. C (Lituania); 3. Slovenia. - deosebire: Tn Norvegia precipita{iile medii multianuale sunt mult mai
C.1-b;2-b;3-c;4-b;5-c. ridicate (peste 1500-2000 mm/an si chiar peste, Tn spatiul montan) si au o
D.- deosebire: varietatea mai mare a reliefului Bulgariei, comparativ cu eel al distribujie relativ uniforms Tn cursul anului (mai mar) iama), Tn timp ce Tn
Irlandei (relieful Irlandei este constituit, Tn cea mai mare parte, dintr-o campie Italia precipitate scad sub 1000 mm/an (cu exceptia Munfilor Alpi) si cad,
joasa, acoperita cu mlastini, laeuri, turbarii si pasuni, Tncadrata de dealuri si aproape exclusiv, iarna;
munti josi, Tnrtimp ce relieful Bulgariei este mai Variat, reprezentat de munti, - deosebire: Tn Norvegia verile sunt racoroase si umede, nebulozitatea este
de podisuri si de campii, relieful malt fiind dominant); accentuata, Tn timp ce Tn Italia verile sunt toride $i secetoase, cu un numar
- deosebire: altitudinile reliefului Bulgariei sunt mai rnari decat ale reliefului mare de zile senine.
Irlandei (Tn Bulgaria, Munfii Rila, cu varful Musala, ajung la 2925 m E. - principala insula a Arhipelagului Britanic are o desfasurare longitudinala
altitudine maxima, Tn timp ce Tn Irlanda altitudinea maxima abia depaseste (de-a lungul meridianelor), pe axa N-S, si este foarte Tngusta Tn lajime (pe
1000 m); axa E-V), iar cateneie muntoase sunt orientate aproximativ pe direcjia E-V,
- deosebire: teritoriul Irlandei a fost modelat, Tn cea mai mare parte, de meat orice arter§ hidrografica are o distanta mica de parcurs pana la o mare
eroziunea glaciara, Tn timp ce relieful glaciar apare Tn Bulgaria doar la sau ocean;
altitudini de peste 1800-2000 m (Tn Muntii Stara Planina, Rodopi, Finn si - desi scurte, raurile Marii Britanii au debite bogate Tn tot cursul anului,
Rila). datorita climatuiui temperat-oceanic (vecinatatea oceanului justifies
E.1. doua materii prime folosite Tn industria siderurgica: minereul defiersi dominanta vanturilorde vest, totdeauna umede, fapt ce expiicS abundenta
carbunii superior!; ploilor, nebulozitatea accentuata Tn mare parte din an si umiditatea sporita din
2. doua state europene cu pondere Tnsemnata Tn industria siderurgica: timpul iernii, cantitatile de precipitatii anuale depasind 1000 mm si asigurand
Germania, Marea Britanie. debitele bogate ale raurilor).

Varianta 12 Varianta 15
A.1. A - Elvejia; D - Lituania; 2.13-Zagreb; 15-Sofia. A.1.A- Germania; B - Ucraina; 2. 7-Dublin; 11-Madrid.
B.1. E (Italia); 2. 6 (Paris); 3. Tamisa. B. 1. 5 (Oslo); 2. G (Federatia Rusa); 3. 13. (Reykjavik).
C. 1-d;2-c;3-d;4-d;5-d. C.1 - c; 2 - a; 3 - b; 4 - c; 5 - c.
D.- deosebire: clima Finlandei este subpolara Tn nord si temperata-rece cu D.- asemanare: atat campiile litorale din Germania cat si campiile litorale din
nuanta continental Tn centru si sud, Tn timp ce Italia are un climat Italia au climate de tip maritim, cu influenta marii asupra uscatului din
mediteranean; imediata vecinatate, cu temperaturi moderate si cu frecventa brizelor marine;
- deosebire: temperaturile medii anuale Tn Finlanda sunt cuprinse Tntre 2-6 - deosebire: campiile litorale din Germania au un climat oceanic, cu veri
°C, Tn centru si Tntre 0 si 4 °C Tn nord, Tn timp ce temperatura medie anuala racoroase si umede. Tn timp ce campiile litorale din Italia au un climat
Tn Italia este de 15 °C; medjteranean, cu temperaturi mai ridicate si veri calduroase si secetoase;
- deosebire: Tn Finlanda iernile sunt lungi, aspre si cu temperaturi foarte - deosebire: Tn campiile litorale de pe fatada atlantica a Germaniei cad
scazute, Tn timp ce Tn Italia iemile sunt blande si ploioase. precipitatii bogate Tn tot cursul anului (peste 800 mm/an, mai mari iarna, Tn
E.- regimul termic, care determina o curgere redusa de iarna pentru raurile si timp ce Tn campiile litorale ale Italiei precipitatiile cad aproape Tn
fluviile care se varsa Tn Oceanul Artic (din cauza mghetului), comparativ. cu exclusivitate iarna (de regula sub 700 mm/an).
raurile si fluviile care ajung Tn Marea Mediterana, care au o curgere bogata E.- majoritatea tecurilor din campiile Suediei sunt lacuri glaciare, formate Tn
iarna (datorita temperaturilor pozitive, dar si a cantitdtilor mai man de depresiunile modelate de calota glaciara pleistocene, retrasa Tn prezent spre
precipitatii lichide); nord;
- catenele montane (Alpi, Carpati, Pirinei etc.) prelungesc perioada curgerilor - ele s-au format Tn depresiunile modelate de calota glaciara pleistocena
bogate pan§ Tn prim§van5 (Tn cazul Alpilor si a Pirineilor) sau pana Tn van5 (Tntre valurile morenice), retrasa Tn prezent spre nordul extrem al
(Tn cazul Carpa}ilor). continentului

Varianta 13 Varianta 16
A.1. D - Cehia; G - Portugalia;2. 5 - Londra; 9 - Vilnius. A. 1. E - Macedonia; I - Elvetia;
B.1. J (Islanda); 2. Balcanice; 3. B (Olanda). 2. 1 - Roma; 4 - Sofia.
C.1 - c; 2 - a; 3 - a; 4 - d; 5 - d. B.1. Moscova; 2. Pirinei; 3. oceanica.
D.- deosebire: climatul Irlandei este temperat-oceanic, Tn timp ce Grecia are C.1-a;2-d;3-a;4-a;5-b.
D.- deosebire: Tn statul A (Spania) tipul de clima caracteristic este eel - deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai mari Tn statui I (Ucraina) si
temperat-oceanic si mediteranean, iar Tn statul J (Finlanda) este temperat- reduse Tn statui G (Islanda). - 2p.
continental rece si subpolar; E.- conditii climatice restrictive: climat temperat rece si subpolar Tn nord, cu
- deosebire: Tn statul A (Spania) doming vanturile de vest, Tn timp ce Tn temperaturi scazute si vanturi puternice; - 2 p.
statul J (Finlanda) bat vanturile polare; - 2p. - conditii improprii pentru agricultural solurile au fertilitate scazuta, Tn mare
- deosebire: Tn statul A (Spania) temperaturile medii ale lunilor extreme sunt parte a anuiui fiind Tnghetate, Tn partea nordica. - 2p.
de 10°C (ianuarie), respectiv peste 25°C (iulie), Tn timp ce Tn statul J
(Finlanda), 5-6 luni pe an sunt temperaturi medii negative; media lunii iulie Varianta 20
situandu-se Tntre 10°C si 15°C. - 2p. A.1, B - Franja; D - Bulgaria; 2.12-Bruxelles; 14-Mlnsk,
E.- desfasurarea Tn latitudine a continentului; B.1, Baltlcfi; 2. Llsabona;,3, Scandlnave,
- scaderea valorii bilantului radiativ dinspre sudul spre nordul continentului. *
C.1-c;2-a;3-b;4-b;5-d.
Varianta 17 D.- asemanare: atat in statul F (Regatul Unit al Marii Britanii) cat si Tn statul
G (Norvegia) este prezent climatui este temperat-oceanic; - 2p.
A.1. B - Belarus; I - Elvetia; - asemanare: precipitajiile medii anuale sunt ridicate (peste 1000 mm/an) atat
2. 3 - Varsovia; 10 - Lisabona. Tn statul F (Regatul Unit al Marii Britanii) cat,si Tn statul G (Norvegia), fiind
B.1. Balcanica; 2. J; 3. 2. repartizate uniform Tn timpul anului; - 2p.
C.1-d;2-c;3-d;4-c;5-a. - asemanare: verile sunt umede si rScoroase cu nebuiozitate ridicata Tn
D.- deosebire: Tn statui D (Irlanda) tipul de clima caracteristic este eel ambele state. - 2p.
temperat-oceanic, iar Tn statui G (Moldova) este temperat-continental; - 2p. E.- caile de comunicatie ale Franfei formeazS o retea diversificatS si
- deosebire: Tn statui D (Irlanda) este caracteristica circulatia maselor de aer complementara;
vestice, umede si racoroase, Tn timp ce Tn statui G (Moldova) este - traficul persoanelor si al produselor este realizat prin mijloace de transport
caracteristica circulatia maselor de aer nordice si est-continentale; rece si variate: cai ferate - cu densitati ridicate; refele rutiere modeme (autostrazi)
umed Tn nord, mai cald si arid Tn sud; - 2p. completate de lucrari de arta rutiera (ex. terminalul Calais); noduri de navigate
- deosebire: Tn statui D (Irlanda) precipitatiile medihenuale sunt Tntre 800- aeriand (Paris) deservite de mari companii aeriene.
1000 mm/an, Tn timp ce Tn statui G (Moldova), precipitatiile medii anuale au
valori Tntre 600 mm/an, Tn zona de podi$, $i 350 mm/an, Tn campiile din Varianta 21
sud. - 2p. A.1. H - Slovacia; J - Austria;
E.- relieful muntos, prin altitudine, masivitate, pante mari este un factor 2. 1 - Praga; 5 - Belgrad.
limitativ Tn raspandirea populatiei, Tn timp ce relieful de1 campie. si de B.1. Dunarea;2. Dublin; 3. 9.
dealuri joase este ospitalier pentru populate; - 2p. C.1 - d; 2 - b; 3 - c; 4 - c; 5 - a.
- tipurile de clima din zona temperate (mediteraneeana, temperat-oceanica, 0
temperat-continentala) sunt favorabile populatiei, Tn timp ce clima subpolara D.- asemanare: atat in statul notat pe harta cu litera A, cat si Tn statul marcat
este neospitaliera pentru raspandirea^ populatiei. - 2p. pe harta cu litera F este caracteristic un climat subtropical;
- asemanare: atat in statul marcat pe harta cu litera A, cat si Tn statul marcat
Varianta 18 pe harta cu litera F se resimt influence mediteraneene (ierni blande si umede,
A.1. A - Slovacia; C - Grecia; veri calde si uscate);
2. 2 - Dublin; 8 - Varsovia. - asemanare: izoterma 15° Celsius intersecteaza atat statului marcat pe harta
•s- cu litera A, cat si statului marcat pe harta cu litera F.
B.1. Balcanica; 2. Baltics; 3. Lisabona. E.- relieful accidental;
C.1-c;2-b;3-c;4-c;5-d, - climatul rece.
D.- asemanare: Tn ambele state, E (Frant,a) si F (Regatul Unit al Marii
Britanii), exists unitati de relief de vechi de vdrstd hercinica; - 2p. Varianta 22
-deosebire: altitudinea maxim§ a reliefului din statul E (Franta) se ridica la A.1. A - Portugalia; I - Cehla; 2.4 - Viena; 8 - Belgrad.
4.807 m (Vf. Mont Blanc) Tn Muntii Alpi, Tn timp ce, altitudinea maxima Tn B.1. Suedia; 2. Lituania; 3. Berlin.
statul F (Regatul Unit al Marii Britanii) ajunge doar la 1.343 m (Vf. Ben C.1-d;2»b;3-c;4-d;5-c.
Nevis); - 2p. D.- deosebire: relieful Peninsulei Scandinave este de varsta precambriana si
- deosebire: Tn mun|ii tineri (Muntii Alpi) din statul E (Franca) este bine caledoniana, pe cand relieful Pensinsulei Iberice este de varsta hercinicS si
dezvoltat relieful glaciar, Tn timp ce acest tip de relief lipseste din statul F alpind;
(Regatul Unit al Marii Britanii). - 2p. - deosebire: Tn Peninsula ScandinavS relieful este dispus Tn trepte de la SE
E.- latitudinea mare, la peste 60° lat N; (altitudinea mare, de peste 2000 m); - catre NV, pe cdnd Tn Peninsula IbaricS treptele Tnalte alterneazS cu treptele
2p joase;
-Alpii Scandinaviei, au fostafectati Tn Cuatemarde glaciatiune, fiind acoperiti - asemdnare: si Tn Peninsula Scandinava, si Tn Peninsula Ibericd este
de calota glaciara care, prin eroziune, a modelat v§i si circuit glaciare. - 2p dezvoltat relieful glaciar.
E.- vecinatatea mdrilor si oceanelor;
Varianta 19 - relieful prin altitudine si orientare.
A.1. H - Estonia; J - Ucraina;
2. 3-Moscova; 13-Sofia. Varianta 23
B.1. Tamisa; 2. Apenini; 3. Grecia. A.1. J - Bulgaria; B - Estonia; 2.2- Lisabona; 8 - Vilnius.
C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-d. B.1./Iovacia; 2. G;3. E.
D.- deosebire: Tn statui G (Islanda) climatul este temperat-oceanic si C.1-d;2-a;3-d;4-c;5-c.
subpolar, Tn timp ce Tn statui I (Ucraina) climatul este temperat-continental D.- deosebire: Peninsula Scandinava are un climat temperat-oceanic si
excesiv; - 2p. subpolar, pe cand Peninsula Balcanica are un climat subtropical;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (500- 800 mm/an), - deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile medii anuale oscileaza
predomi¬nant sub forma de zapada si repartizate uniform Tn statui G Tntre 0 - 12 °C, pe cand Tn Peninsula Balcanica, temperaturile medii anuale
(Islanda), Tn timp ce Tn statui I (Ucraina), precipitatiile sunt mai reduse (300- oscileaza Tntre 14 - 18° C;
500 mm/an) si repartizate neuniform Tn timpul anuiui (cad predominant vara, - asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava, cat si Tn Peninsula Balcanica,
sub forma de averse); - 2p. exista o clima etajata, m munti.
E.-clima temperat-oceanica si mediteraneana; E.- natalitatea scazuta (9-12 la mia de locuitori/an), ponderea scazuta a grupei
- refieful, prin altitudine. de pop tanara si ponderea crescuta a grupei de peste 65 de ani (Tntre 15-20%
din totalul populatiei) in Tn Europa dramatismul demografic;
Varianta 24 - apar situa|ii Tn care populatiile sustinute de sistemele de pensii sunt foarte
A.1. F - Austria; I - Finlanda; numero iar populatia activa se reduce, ceea ce poate duce la colapsul
2. 4-Tirana; 11 - Praga. sistemelor respective.
B.1.Norvegia;2.A;3.J.
C.1-b;2-d;3-d;4-b;5-d. Varianta 28
D.- deosebire: Tn statul marcat, pe harta, cu litera B este o clima temperat- A.1. A - Franfa; D - Ucraina;
oceanica cSnd Tn statul marcat, pe harta, cu litera J este o clima 2. 7 - Berna; 14 - Varsovia.
meditaraneana; B.1. Vilnius. 2. Portugalia. 3. Spania.
- deosebire: temperaturile medii anuale sunt de 7 - 12°C Tn statul marcat, pe C.1 - a; 2 - c; 3 - d; 4 - a; 5 - c.
harta, litera B, pe cand Tn statul marcat, pe harta, cu litera J, acestea sunt de D.- asemSnare: ambele unit§t,i, Campia Padului si Campia Panoniei, s-au
14 - 18* C; format pn colmatarea unor zone de subsidenja, au roci sedimentare;
- deosebire: Tn statul marcat, pe harta, cu litera B verile sunt racoroase (18 - - asemanare: ambele campii, Campia Padului si Campia Panoniei, au altitudini
20° C; umede, pe cflnd Tn statul marcat, pe harta, cu litera J verile sunt toride redu (sub 150 m), dar au si sectoare mai fnalte la contactul cu regiunile
si aride. limjtrofe;
E. 1. - energia eollana; - asemanare: gradul de fragmentare este scazut pe ambele campii, aparand
- energia mareelor. interflu netede si largi.
2.-Olanda; E. Se acorda 4 puncte, cate dou£ puncte pentru fiecare argument corect, astfel:
-Franta. - In aceste trei tari: Romania, Ucraina, Moldova, exista suprafefe arabile cu
ponde ridicate;
Varianta 25 - solurile sunt din clasa molisolurilor, au fertilitate si productivitate foarte
A,1.A-Spania;H-ltalia; 2.3- Lisabona; 10 - Paris. mare, ap suprafete frigate, iar pe zonele de deal si podjs se practica viticultura
B.1.lrlandei;2.Tallin;3. H. si pomicultura.
C.1-d;2-a;3-c;4-b;5-b.
0.- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi au fost Tnaltati de orogeneza Varianta 29
caledoniana, pe can Muntii Carpati au fost mal|ati de orogeneza alpina; A.1. C - Letonia; H - Olanda;2. 5 - Madrid; 9 - Belgrad.
- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi au o desfasurare NE - SV, pe cand B.1.6; 2. Bosnia si Hertegovina; 3. Dunarea.
Muntii Carpati; o desfasurare sub forma de arc de cere; C.1 -c;2-a;3-a;4-c; 5-d.
- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi sunt putemicfragmentati, fapt pentru care D.- asemanare: ambele peninsule, Peninsula Italica si Peninsula Iberica, au
masivitate este redusa (sub 2000 m), pe cand Muntii Carpati au o compactitate clima mediteranean cu veri caniculare si secetoase si ierni relativ calde si
mai mare, fapt pentru ?i masivitatea este mai expresiva (peste 2500 m). umede;
E.-Europa de Vest primeste o cantitate medie de precipitatii, de 800 - 2000 - asemanare: temperaturile medii anuale sunt Tn ambele peninsule cotate la
mm, datori vecinatatii Oceanului Atlantic; peste 15 grade Celsius;
- Europa de Est primeste o cantitate mai scazuta de precipitatii, 250 - 800 mm, - asemanare: precipitatiile medii sunt de 750-100 mm/an, mai ridicate pe
daton vastitatii uscatului si departarii de Oceanul Atlantic. zonele mon tane de 1000-2000 mm/an Tn ambele peninsule mai sus amintite.
E. - Valea Rhinului are densitate mare, de peste 200 loc./kmp mai ales Tn
Varianta 26 portiunile cursulii| mediu si inferior, Tn Germania si Olanda atingand valori
A1. C - Franta; D - Portugalia; maxime Tn conurbatia Rhin-Rhur;
2.9-Helsinki; 12-Roma. - Valea Rhinului are multiple resurse naturale de subsol, aparzone industriale
B.1. Suedia; 2. Tibru; 3. Belarus. extrem de
C.1-c;2-d;3-b;4-c;5-b. dezvoltate, iar Rhinul este eel mai important fluviu navigabil european.
D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava exista climat temperat-oceanic,
temperat-cor nental si subpolar, iar Tn peninsula Italics, climat mediteranean; Varianta 30
- deosebire: temperature medie Tn Peninsula Scandinava este de 0 - 2 °C, iarln A.1. E- Irlanda; F-Spania;2. 5 - Lisabpna; 10 - Sofia.
Penmj sula Italica, temperatura medie este de 15-18 °C; B.1.12; 2. Lituania;3. Belgia.
- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavd au valori de 2000-3000 C.1 - a; 2 - a; 3 - b; 4 - c; 5 - a.
mm/an fatada atlantica, iar Tn Peninsula Italica au valori medii de 600-1200 D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava exista climat temperat-oceanic, climat
mm/an. temperat-
E - ponderea crescuta a grupei de peste 65 de ani Tntre 15-20% din totalul continental si climat subpolar, iar Tn Peninsula Balcahica climat mediteranean
populatiei, statt Europei Vestice devenind spatiul unui dramatism demografic - 2p;
si datorita natalitatii scazute - 2p; . - deosebire: temperatura medie Tn Peninsula Scandinava este de 0 - 2 °C, iar
- statele Europei Vestice au cea mai ridicata speranta medie de viafa de pe Tn Penin-1
Glob - sula Balcanica temperatura medie este de 12 -18 °C - 2p;
- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinava au valor! de 2000-3000
Varianta 27 mm/an -1 fafada atlantica, iarTn Peninsula BalcanicS au valori medii de 600-
A.1. B - Bulgaria, E - Regatul Unit at Marii Britanii si al Irtandei de Nord; 1200 mm/an - 2p.
2. 1 - Bruxelles, 3 - Lisabona. E. - in ambele peninsule, Iberica si Italica, exists climS mediteraneana cu veri
B.1. Ungaria; 2. A; 3. D. calde s secetoase si cu ierni farS inghet si umede, climat propice pentru vi(a-
C.1 - d; 2 - c; 3 - b; 4 - c; 5 - b. de vie - 2p;
D.- deosebire: Muntii Scandinaviei sunt formafi Tn orogeneza caledonica, iar - vita-de-vie este o planta endemica-mediteraneana, iar Italia si Spania ocupa
Muntii Alpifl orogeneza alpina, de data mai recenta; locui doi s trei pe plan mondial la produced de struguri, iar Portugalia Tn
- deosebire: altitudinile din Muntii Alpi sunt mult mai mari: 4807 m (Varful primele zece - 2p,
Mont Blanc).; Tn muntii Scandinaviei altitudinea maxima este de 2469 m Tn
Varful Galdhopiggen;, Varianta 31
- asemanare: Tn ambele unitati exista relief glaciar bine dezvoltat, cu forme
spec circuri glaciare, vai glaciare, valuri de morene, creste ascutite etc. * A.1. A - Suedia; G - R. Moldova;2. 3 - Bruxelles; 7 - Varsovia.
B.1 - Lisabona; 2 - Sena ; 3 - F. Tn timpui anului Tn Norvegia si mai reduse, repartizate neuniform Tn timpul
C.1 - a; 2 - a; 3 - b; 4 - c; 5 - b. pnului (veri toride si secetoase. ierni blande si ploioase) Tn Spania;
D.- deosebire: Tn Portugalia climatul este mediteranean, iar Tn Belarus - deosebire: iemile sunt mai aspre Tn Norvegia decat Tn Spania.
climatul este tempera!-1 continental; E.- transformarea aproape completa a mediului de stepa si silvostepa Tn
- deosebire; precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate Tn Portugalia si terenuri agricole care, utilizate intensiv, a determinat accelerarea proceselor de
repartizate I neuniform Tn timpul anului (veri calde si secetoase, iemi blande degradare ca urmare a spulberarii solului Tn perioadele secetoase;
si ploioase) si mai reduse, Tr Belarus; - poluarea solului si a apelorfreatice cu ingrasaminte chimice si substante de
- deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Belarus decat Tn Portugalia. combatere a daunatorilor din agricultural
E.- nordul Italiei (CSmpia Padului, zona Piemont si aria montana
Tnconjuratoare) reprezinta regiunea economica cea mai dezvoltata, unde este Varianta 36
repartizata cea mai mare parte a Industrie constructoare de masini, industria A.1. A - Cehia; H - Polonia;2.7 - Lisabona; 13 - Moscova.
chimica, sectorul tertiar si sudul Italiei, subdezvoltat; B.1. Austria; 2.1 (Germania)j 3. G (Italia).
- Tn nordul Italiei se gaseste principala regiune agricola a tarii, unde se C.1 - c; 2 - c; 3 - b; 4 - a; 5 - d.
practica o agriculture intensiva de mare productivitate, iar sudul Italiei are o D.- asemanare: ambele state au climat mediterenean;
agriculture de subzistenta. - asemdnare: Tn ambele state sunt veri toride si secetoase, ierni blande si
ploioase;
Varianta 32 - asemanare: Tn ambele state bat vanturi fierbinti, dinspre continentul african
A.1. I - Olanda; J -Albania;2. 5 - Vilnius; 6 - Berna. (exemplu: Sirocco) sau: Tn ambele state temperatura medie anualS are valori
B.1.1; 2. B;3. Praga. ridicate (18°C).
C.1-b;2-d;3-c;4-a;5-c. E.1. fier, mangan;2. Marea Britanie, Suedia.
D.B - Norvegia, G - Islands. AsemanSrir
- climat rece de tip oceanic; Varianta 37
- prezenfa vSnturilor de vest; A.1. A - Polonia; B - Irtanda;2. 3 - Helsinki; 4 - Kiev.
- temperature medie anuala are aceleasi valori Tn ambele \an. B.1. Dunarea; 2. F; 3. mediteranean.
E.- dezvoltarea industrials, nevoia de forta de muncd Tn industrie; C.1-d;2-b;3-b;4-c;5-d.
- amplasarea ramurilor industriale Tn orase a atras numerosi oameni. D.- deosebire: Alpii Scandinavi sunt munti vechi, format! fn timpul
orogenezei caledonjene iar Muntii Alpi sunt munti tineri, format! fn timpul
Varianta 33 orogenezei alpine;
A.1. B - Belarus; E - Finlanda;2. 3 - Roma; 7 - Moscova. - deosebire: Alpii Scandinavi au altitudini mai reduse, abia depasind 2000 m,
B.1. F; 2. 14; 3. Luxemburg. fn timp ce Muntii Alpi depSsesc 4000 m altitudine (4807 m - Varful Mont
C.1-a;2-d;3-a;4-d;5-a. Blanc);
D.- asemanare: atat Tn Franta cat si Tn Portugalia este caracteristica clima - asemanare: ambele unitati de relief s-au format prin fncretjrea scoartei
mediteraneana; terestre.
- asemanare: Tn ambele state, climatul mediteranean se caracterizeaza prin E.- relieful determina diversitatea eiementelor climatice: precipitatiile cresc cu
temperatura medie anuala de 15 °C; altitudinea, iar temperatura aerului si presiunea atmosferica scad;
- asemanare: Tn ambele state iernile sunt blande si ploioase, iar verile sunt - circulatia generala a atmosferei se desfasoara la nivelul continentului pe
calde si secetoase. directie vest-est, ceea ce determina cantitati mari de precipita{ii m vestui
E. Europei si scaderea acestora spre est.
- relieful muntos, prin altitudine, masivitate, pante mari este un factor limitativ
Tn raspandirea populatiei, Tn timp ce relieful de campie si de dealuri joase Varianta 38
este ospitalier pentru populatie; A.1. B - Cehia; E - Islanda; 2.1 - Madrid; 3 - Oslo.
- tipurile de clima din zona temperata (mediteraneana, temperat-oceanica, B.1,C;2. B;3.A.
temperat-continentala) sunt favorabile populatiei, Tn contrast cu clima C.1-d;2-c;3-a;4-d;5-d.
subpolara, inospitaliera pentru raspandirea populatiei. D.- deosebfre: statul marcat, pe harta, cu litera A (Italia).are climd
mediteraneanS, iar statu marcat, pe harta, cu litera D (Marea Britanie) are
Varianta 34 clima temperat-oceanicd;
A.1. A-lslanda;C-Albania;2. 7 - Budapesta; 12 - Tallin. - deosebire: fn Italia verile sunt elide si secetoase, Tn timp ce Tn Marea
B.1. Bosnia si Herfegovina; 2. J; 3. Tibru. . Britanie sunt | rficoroase si cu preclpitatii bogate;
C.1 - c; 2 - c; 3 - a; 4 - a; 5 - c. • - deosebire: fn Italia bat vdnturl fierbintl, dinspre Africa (exemplu: Sirocco),
D.:- deosebire: Tn unitatea B avem climat temporal si de tranzijie spre eel iar Tn Marea j Britanie bat vanturile de vest.
oceanic Tn H avem climat mediteranean si temperat-oceanic; E.- majoritatea statelor europene au spor natural negatlv;
- deosebire: precipitatiile medii anuale Tn unitatea B sunt de 500-700 mm, iar - mobilitatea popuia^el (Tn farile est-europene reducerea bruscfi a varstelor de
Tn unitatea H depasesc pe cea mai mare suprafata 1000 mm; pestej 85 de anl este mal pronuntati decdt Tn (firlle vest-europene, datorita
- deosebire: temperature medie anuala Tn B este de 0-5 °C, iar Tn unitatea H absen{ei imigrantilor).
este Tn medie de 154°C.
E.- prezenta unui ghefar de calota Tn Pleistocen, datorita climatului rece, care Varianta 39
a creat relief B.1.B;2. 4; 3. Norvegia.
glaciar, C.1-a;2-d;3-b;4-d;5-b.
- altitudinea mare a Mun(ilor Alpi (peste 3000 m) face posibila existenta D.- ddosebire: Muntii Alpi sunt munti tineri, format! Tn timpul orogenezei
ghetarilor montani si Tn prezent. alpine, iar Muntii Ural sunt munti vechi, format! Tn orogeneza hercinica;
- deosebire: Muntii Alpi depasesc 4000 m altitudine (4807 m Varful Mont
Varianta 35 Blanc), Tn (imp ce Muntii Ural au altitudini reduse, fnaltimea medie fiind de
A.1. F - Franta; G - Germania;2. 6 - Praga; 7 - Viena. 600 m;
B.1.G;2. H;3. Dunarea. - asemanare: ambele unitati de relief s-au format prin Tncretirea scoartei
C.1 - b; 2 - a; 3 - c; 4 - a; 5 - c. terestre.
0.- deosebire: Tn Norvegia este un climat boreal cu tendinta oceanic!, iar Tn E.- conflictete interetnice; .
Spania este climat mediteranean; - factorii economic!.
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate si repartizate uniform
Varianta 40 - deosebire: amplitudinea termica este mai redusd Tn Olanda, unde iernile
A.1. C - Lituania; F - Grecia;2. 3-Madrid; 15-Stockholm. sunt blande! verile racoroase, pe cand Tn Spania diferenfele vara - iarna sunt
B.1. Dunare; 2. Berlin; 3.3. foarte man;
C.1-c;2-a;3-d;4-b;5-a. - deosebire: valoarea precipitatiilor Tn Olanda este de 500-1000 mm/an, pe
D.- deosebire: Peninsula lutianda are clima temperat*oceanicd, cu unele cand TQ Spans valorile fie suht mai ridicate Tn N (1000-2000 mm/an), fie
influents continentalism, iar Peninsula Balcanica are o clima mediteraneana; mult mai scazute Tn centru (sub 500 mm/an).]
- deosebire: Tn Peninsula lutianda iernile sunt mai aspre, cu temperaturi E.- cele mai vechi portiuni de uscat formate prin cutare au aparut Tn timpul
negative,' timp ce Tn Peninsula Balcanica iernile sunt blande si ploioase; orogenezei| caledoniene (Munfii Scandinaviei si Scotiei);
- deosebire: Tn Peninsula lutianda Tntalnim prezenfa maselor de aer vestice, - orogeneza hercinica a avut ca rezultat formarea unul lant rflontan, astazi
iar i Peninsula BalcanicS, a celor de est si de^ud-est. erodat, avand] o discontinuitate de-a lungul oontinentului, din Peninsula
E.1. minereurile de fier, mangan; 2^. Suedia, Ucraina. Iberica pana la MuntTi Ural;
- orogenezS alpha completeaza relieful Europe! prin cei mai Tnalfi munti;
Varianta 41 - activitatea vulcanica a dat nastere unui lant vulcanic Tn Europa, astazi stins,
A.1. A - Slovacia; B - Portugalia; 2.2- Varsovia; 8 - Bruxelles. si unor j insule vulcanice si vulcani activi.
B.1.Tamisa;2. E;3. J.
C.1-b;2-a;3-b;4-b;5-a. Varianta 45
0.- deosebire: tn Peninsula Scandinavica apar influentele oceanice Tn vest si A.1. B - Danemarca; F - Letonia;2.3- Ljubljana; 8 - Tallin.
cele I continentale Tn est, iar Tn Peninsula Iberica se mtalnesc influente B. 1.J;2.Zagreb;3.C.
oceanice Tn nord, influente j mediteraneene Tn sud si est si influente C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - c; 5 - d.
continentale Tn centru si nord-est; D. deosebire: m statul C (Ucraina) este caracteristic climatul temperat-
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate si repartizate uniform continentaI, ia statul D (Regatul Unit) climatul temperat-oceanic;
Tn timpu. j anului Tn Peninsula Scandinavica si mai reduse, repartizate - deosebire: Tn Ucraina este caracteristic vantuLr|umit Crivat, iar Tn Regatul
neuniform Tn timpul anului (veri toride | si secetoase, ierni blande si ploioase) Unit su caracteristice vanturile de vest;
Tn Peninsula Iberica; - deosebire: precipitatiile medii anuale din Ucraina sunt de 500-750 mm, iar
- asemanare: prezenta influenfelor continentale si oceanice Tn cele doua Tn Regati Unit depasesc 1.000 mm.
peninsule. E.- existenta unor orase (Milano, Torino, Geneva, Bologna, Venetja) cu mare
E.- Norvegia are o desfasurare longitudinala, mun{ii avand aceeasi orientare, potential < influenta care acopera o mare parte a nordului Italiei si unde
iar raurile ] au o distanfa mica de parcurs paha la varsarea Tn ocean. activitatile industriale se coroborea cu activitati comerciale, agricole, cultural-
.- desi scurte, raurile Norvegiei au debite bogate Tn tot cursul anului, datorita administrative, turistice, portuane si de transport;
climatului j temperat-oceanic, vanturile de vest aducand precipitatii de pana la - migratia populafiei din sud cStre nord, dinspre MezzogiomO spre nordul
1000 mm anual. industrial.' spre zone cu agriculture de piata.

Varianta 42 Varianta 46
A. 1.D- Germania; J • Macedonia; 2. 2 - Minsk; 6 - Helsinki.
A.1. Lituania; Islanda;2. Berna; Stockholm. B.1.Tibru;2. G; 3. Grecia.
B.1. Dunarea; 2. Grecia; 3. D. C. 1-b;2-b;3-c;4-d;5-d.
C.1-d;2-d;3-b;4^d;5-b. D.- asemanare: B - Spania, F - Italia au climat mediteranean cu veri caniculare
D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava este tipul de climat subpolar, iar Tn si secetoase ierni mai calde si umede;
Peninsua Italla este climat mediteranean. - asemanare: In ambele state, Spania si Italia, apar etaje climatice de campie,
- deosebire: temperatura medie anuala Tn Peninsula Scandinava este cuprinsa de deal si podis, de munte;
Tntn 0 si 5° C, iar Tn Peninsula Itafica este mult mai mare (15-18° C); - asemdnare: temperaturile medii anuale Tn ambele state Spania si Italia sunt
- asemanare: atat Tn Peninsula Scandinavia cat si Tn Peninsula Italia exista de peste 15 grade, valorile medii de precipita^ii se TncadreazS Tn ambele
climat montap. | state Tntre 750-1000 mm/an, ma ridicate Tn zonele montane Tntre 1000-2000
E.- defrisarea padurilor ce determina torentialitate si alunecari de teren; mm/an.
- pasunatul excesiv practical Tn unele regiuni montane. E.- Tn Europa sudica este clima mediteraneana caracterizata prin veri calde si
ierni blande
Varianta 43 ce oferd conditii favorabile culturii citricelor.
A.1. A - Cehia; G - Bosnia si Herzegovina; 2.12-Madrid; 13-Moscova. - solurile rosii de tip ,terra rosa" sunt propice cultivSrii citricelor.
B.1. J; 2. 4 Nordului; 3. Grecia.
C.1 - d; 2 - d; 3 - c; 4,- b; 5 - c. Varianta 47
*
D.- deosebire: in Irlanda (I) avem climat temperat-oceanic, iarm Belarus (F) A.1. A - Polonia; J - Olanda;2. 5 - Viena; 9 - Zagreb.
Tntalnim clin temperat-continental; B.I.Arctic, 2. J, 3. Iberice.
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (1000-2000 si peste C.1 - c; 2 - b; 3 - a; 4 - a; 5 - b.
2000 mm/a Tn Irlanda, iar Tn Belarus precipitatiile au valori cuprinse Tntre D.- deosebire: statul C (Islanda) are climat temperat-oceanic si subpolar, iar
500-1000 mm/an; statul
- deosebire: iemile sunt mai aspre si geroase Tn Belarus decat Tn Irlanda, (Italia) are climat mediteranean; *
unde ninsori sunt rare. - deosebire: precipitatiile medii anuale sunt repartizate uniform Tn timpul
E.- prezenta focarelor de civilizatie din bazinul mediteranean, datorata anului Tn Island
climatului bland i prezenfei marii; si mai mult Tn timpul iernii Tn Italia; «
- re|ea foarte bine dezvoltata a statiunilor turistice si balneomaritime. - deosebire: temperature medie anuala este mai scazuta Tn Islanda (0-5 °C) si
ridicataTn Italia (15-18 °C).
Varianta 44 E.1 - Europa dispune de importante resurse de petrol si gaze naturale
A.1. E-Polonia; F-Austria;2: 3-Kiev; 10-Tirana. cantonate mai ales] Tn Marea Nordului si zona Volga-Ural;
B.1. H;2. Copenhaga; 3. D. - resursele de huila, desi se exploateaza de mult timp, sunt Tnca importante Tn
C.1-b;2-c;3-d;4-a;5-d. bazinelej Donetk, Silezia.
D.- deosebire: Tn Olanda (C) Tntalnim climat temperat-oceanic, iar Tn Spania 2. Norvergia, Regatul Unit - petrol; Ucraina, Polonia - huila.
(I) predomin climatul mediteranean si eel dontinental;
Varianta 48 pSdurilor de foioase.
A.1. G - Belgia; I - Bosnia si Hsiiegovina; 2.1 - Praga; 4 - Roma. 2. coliziunea dintre placa africana si cea euroasiatica.
B.1. Dunarea 2. Carpa{i-Tatra; 3.6.
C.1 - c; 2 - d; 3 - b; 4 - d; 5 - a. Varianta 52
D.- asemanare: atat Tn statul notat pe harta cu litera A (Spania), cat si statul A.1. B - Regatul Unit al Marii Britatnii si Irlandei de Nord; H - Finlanda;
marcat pe harta cu litera F (Grecia) este caracteristic climatul subtropical. 2. 2 - Paris; 5 - Zagreb.
- asemanare: atat Tn Spania cat si Tn Grecia se resimt influentele B, 1.Lituania;2. lutlanda; 3. E.
mediteraneene cu iemi bl§nd4 si umede, veri calde si uscate; C.1 - d; 2 - a; 3 - a; 4 - a; 5 - c.
- asemanare: Tn ambele state temperatura medie anuala are valori cuprinse D.B - Marea Britanie, J - Grecia.
Tntre 15-18 °c - deosebire: fn Marea Britanie relieful este dezvoltat pe un fundament cristalin
E.- caile de comunicatie ale Germaniei formeaza o refea diversificata si Caledonian (sistem de munti paleozoic!), pe cand Tn Grecia relieful este
compiementara; format pe structuri alpine;
- traficul persoaneler si al marfurilor este realizat prin variate mijloace de - deosebire: Tn Marea Brifanie relieful este dominat de treapta montana joasa
transport: cai ferate (cu densitate mare), retele rutiere modeme (autostrazi), (1343 m alt. max. Tn vf. Ben Nevis/Muntii Grampian), pe cand tn Grecia
noduri de transport aerian (Frank¬furt), cai fluviale (Rhin), transport maritim relieful este dominat de treapta montana Tnalta (2917 m alt. max. Tn Muntele
(porturile Hamburg, Bremenhaven). Olimp);
- deosebire: in Marea Britanie campiile joase, straba'tute de siruri de cueste, se
Varianta 49 desfasoara Tn sudul si estui tarii, pe cand Tn Grecia campiile se dezvolta Tn
A.1. H - Estonia, I - Austria - 2p;2. 6 - Madrid;13 - Dublin - 2p. centru si nord, formate prin intense procese de aluvionare a unor bazine
B.1. Iberica: 2. C; 3. Londra. tectonice.
C.1 - a; 2 - a 3 - c; 4 - c; 5 - a. E.1. carbuni, gaze naturale;2. Germania (carbuni), Rusia (gaze naturale).
D.- asemanare: ambele sisteme montane, Carpa|ii ?i Pirineii, s-au format prin
cutare i orogeneza alpina; Varianta 53
- asemanare: ambele unitati montane au un relief glaciar bine conturat; A.1. J - Serbia; D - Ucraina; 2,2-Tallin; 14-Roma.
- deosebire: fn Muntii Carpa(i exista un lant montan vulcanic, iar Tn Muntii B.1. B; 2. Austria; 3. alpina.
Pirinei nu i roci vulcanice. C.1-b;2-d;3-c;4-c;5-b.
E.- vanturile de vest aduc Tn zonele litorale precipitatii abundente, care 4
depase 1000 mm anual. D.G - Ungaria, D - Ucraina:
- influenta oceanica se manifest! si prin moderare termica, veri racoroase si - deosebire: Tn Ungaria relieful este reprezentat Tn proportie de peste doua
iemi blande treimi de campie, iar Tn Ucraina aproape jumatate din teritoriu are un relief de
podis;
Varianta 50 - deosebire: sub raport geologic, relieful Ungariei corespunde unei depresiuni
A.1. B - Belgia, F - Slovacia;2. 10 - Kiev, 13 - Ljubljana. tectonice intraalpin© (Depresiunea Panonica), iar Tn Ucraina, relieful este
B.1. Varsovia;2. Sena; 3. Baltica. format, Tn mare parte, pe un fundament vechi-precambrian;
C. 1-b;2-b;3-a;4-a;5-'a. - deosebire: Tn Ungaria muntii ocupa suprafete reduse si au altitudini mici
D.- deosebire: climatul temperat-oceanic are caracter moderat termic, cu veri (1015 m Tn Muntii Matra), iar Tn Ucraina muntii sunt situati Tn sud-vest si au
nu fo calde si ierni blande, iar climatul mediteranean are veri toride si ierni altitudini mai mari (2061 m In Varful Hoverla din Carpatii Padurosi).
calde; E.- scaderea ponderii populatiei tinere, Tn raport cu celelalte grupe de varsta
- deosebire: precipitatiile sunt mai bogate Tn climatul temperat-oceanic, Tntre (consecinta a unei rate scazute a natalitatii);
1000-2G mm/an, decat Tn climatul medileranean (500-1000 mm/an); - Franta, Italia.
- deosebire: .temperaturile medii anuale Tn climatul temperat-oceanic sunt
mai sc (5-10°C), doar Tn Franja sunt de 10-15°G, iar Tn climatul Varianta 54
mediteranean sunt mai ridicate (15-20* A.1.1-Helsinki; 4-Dublin; 2.1 - Suedia; B - Germania.
E.- natalitatea scazuta (9-12 la mia de locuitori /an), ponderea scazuta a grupel B.1. A; 2. Bratislava; 3. Austria.
de poput tanara si ponderea ridicata a populatiei de peste 65 de ani (Tntre 15- C.1-d;2-c;3-b;4-d;5-d.
20 %); D.A - Spania; D - Ungarja
- speranta medie de viata este foarte ridicata datorita nivelului de trai ridicat. - deosebire: Tq Spania* clima prezintd influente mediteraneene Tn sud-est, pe
A.1. C - Olanda; I - Belarus;2. 8 - Kiev; 15 - Reykjavik. cand Tn Ungaria lipsesc;
B.1. 9; 2. Finlanda; 3. climat temperat-oceanic. - deosebire: Tn Spania verile sunt cdlduroase si iernile sunt mai blande, pe
C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - b; 5 - b. cand Tn Ungaria iernile sunt mai red si verile calde si secetoase;
D. C - Olanda, E - Grecia: - asemanare: Tn ambele state se regasesc influenfele oceaoice.
- deosebire: Tn Olanda este caracteristic climatul temperat-oceanic, spre E.- majoritatea raurilordin Peninsula Scandinavicd izvordsc din Muntii
deosebire de Grecia, Tn care mediul geografic este determinat de un climat Scandinaviei si se dirijeazd spre Marea Balticd;
subtropical, mediteranean; - dispunerea reliefului peninsulel Tn trepte longitudinale care scad Tn
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai bogate (cerul acoperit cu nori altitudine de la vest la est conferd vdilor raurilor un caracter transversal si, ca
Tn mare parte din an, umiditate ridicata Tn timpul iernii) Tn Olanda si mai atare, un potential hidroenergetic ridicat.
reduse, repartizate neuniform Tn timpul anului (veri toride si secetoase, iemi
blande si ploioase) si Tn suprafata (mai ridicate Tn partea de vest, cu relief Varianta 55
predominant muntos) Tn Grecia; A.1. B - Finlanda; F - Grecia; , 2.4- Roma; 15 - Moscova.
- deosebire: pentru Olanda vegetafia naturala este reprezentata de paduri de B.1. 8; 2. Islands; 3. Dunarea.
foiase (Tnlocuite pe man suprafete de campuri cultivate deschise), iarm Grecia C.1-c;2-b;3-d;4-a;5-c. -
mediul initial al padurilor de foioase a cunoscut o degradare rapida, fiind D.- deosebire: Muntii Caucaz apartin sistemului muntos alpin, iar Muntii
Tnlocuit de o vegetafie reprezentata prin asociatii detipfrigan. Scandinaviei apartin sistemului muntos Caledonian;
E. Se acorda 4 puncte, cate doua puncte pentru fiecare argument corect, astfel: - deosebire: Munp Caucaz au altitudini ce tree de 5000 m (altitudinea maxima
1 - situarea Tn nord-vestul Europei, Tn regiunea Tn care este caracteristica este de 5642 m Tn Varful Elbrus), iar Muntii Scandinaviei au altitudini mai
vegetatia mici, altitudinea maxima fiind de 2469.m;
reprezentata de paduri de foioase' (stejar si fag); - asemanare: Tn ambele unitati montane este prezent relieful glaciar.
- condifiile climatice (clima temperat-oceanica) favorabile dezvoltarii E.1. bilantul natural'este negativ (-4,8%o);
2. climatul mai aspru; suprafete mari ocupate de taiga (padurea de conifere). A.1. C - Italia; D - Belarus;
2. 8 - Bruxelles; 14 - Kiev.
Varianta 56 B.1. Rusia; 2. Bosnia si Hertegovina; 3. A.
A.1. B - Suedia; H - Austria; 2.10 - Bruxelles; 3 - Madrid. C.1- b; 2 - c; 3 - a; 4 - d; 5 - c.
B.1. Germania; 2. monarhie parlamentarS; 3. Lisabona. D.- deosebire: Tnaltimi maxime: Tn Munjii Pirinei, Vf. Pic d'Aneto: 3404 m,
C.1 -a;2-a;3-c;4-c;5-d. Tn Munjii Apenini. Vf. Gran Sasso d'ltalia: 2912 m; Mun(ii Apenini sunt mai
0.- deosebire: Tn Italia osatura montanS s-a definitivat Tn tlmpul orogenezei fragmentati;
alpine; Germania exists si unit&ti de relief de varstS hercinicS; - asemanare: ambele regiuni muntoase s-au format Tn orogeneza alpina, prin
- deosebire: vulcanii activi reprezintS o caracteristicS a reliefului Italiei, Tn cutare s maltare, dar $i vulcanism, cu rod dure, predominant sisturi cristaline,
timp Germania vulcanii sunt stinsi; granite, dar si calcare;
- asemSnare; Tn ambele state, altitudinile maxime sunt de peste 2,900 m. - asemanare: tipuri genetice de relief: relief fluvial, relief petrografic format
E.- revolutja industrials a determinat cresterea productiei si a productivitStii pe' sistur | crisaline, relief granitic, relief carstic.
muncli plicit cresterea nivelului de trai - factor geodemograflc; E.1. minereu de fier; cocs;2. Germania; Marea Britanie.
- cresterea natalitSfii si reducerea mortalitStii.
Varianta 61
Varianta 57 A.1. B - Portugalia; C - Lituania;2. 4 - Moscova; 14 - Viena.
A.1 . C - Lituania; E - Cehia; 2. 2 - Dublin; 8 - Belgrad. B.1. Tamisa; 2. Atena; 3. 5.
B.1.D;2.-1;3.A C.1 - c; 2 - a; 3 - c; 4 - d; 5 - c.
C. 1-a;2-b;3-a;4-b;5-b. D.- deosebire: temperaturile medii lunare sunt mai ridicate Tn Peninsula
D. asemanare: atat Campia Europe! de Est cat si Campia Nord Europeana fac Iberica decat in I Peninsula Scandinava (Tn sezonul rece de -1° C Tn
parte di Europa straveche (Placa Est Europeana si respectiv Scutul Baltic); Peninsula Scandinava si de 8° C Tn Peninsula) Iberica, iar Tn sezonul cald, de
- asemanare: atat Campia Nord Europeana cat si jumatatea nordica a Campiei 15° C Tn Peninsula Scandinava si de 22° C Tn Peninsula Iberica);
Europ de Est sunt acoperite cu depozite fluvio-glaciare; - deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate Tn Peninsula
- deosebire: fragmentare redusa a Campiei Europei de Est produsa de raurile Scandinava (valorilel pot depasi 2000 mm/an), Tn timp ce Tn Peninsula
care i afluenti putini datorita precipitatiilor reduse, pe cand Tn Campia Nord Iberica sunt repartizate neuniform Tn cursuil anului (veri toride si secetoase,
Europeana fragmentere produsa de rauri este mai mare deoarece au afluentii ierni blande si ploioase) si valori frecvente de 600 - 1000 mm/an: I
sunt mai numerosi datorita precipitatiik mai mari. - asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava cat si Tn Peninsula Iberica se
E.1 . In industria energiei electrice sunt folositi combustibili fosili: carbuni, manifesta un] climat temperat-oceanic.
gaze naturali 2. Exemple de state europene Tn care se exploateaza E.- cresterea altitudinii si accesibilitatea redusa (pante accentuate, grad ridicat
combustibilii amintiti la punc de| fragmentare a reliefului);
anterior: Rusia, Romania. - conditiile climatice aspre si solurile cu fertilitate redusa.

Varianta 58 Varianta 62
A.1. E - Lituania; G - Irlanda; 2.4- Varsovia; 10 - Reykjavic. A..1. C - Suedia; J - Slovacia;2. 7-Oslo; 10-Tirana.
B.1. D; 2. Campia Londrei; 3. Munfli Alpi. B. 1. Baltica; 2. Zagreb; 3. E.
C.1 - d; 2 - H; 3 - c; 4 - b; 5 - c. C. 1 - d; 2 - b; 3 - d; 4 - a; 5 - b.
D.- deosebire: ca geneza, relieful Muntilor Apenini este tanar, de tip alpin, iar D.- asemanare: atat Tn Italia, cat si Tn Ucraina (pe litoralul Peninsulei
relieful Muntis Urali este vechi, de tip hercinic; Crimeea) apare climatul subtropical mediteranean;
-- deosebire: altitudine maxima de 2912 m Tn Vf. Gran Sasso din Muntii - asemanare: Tn nordul Italiei (Tn Muntii Alpi) si Tn sud-vestul Ucrainei (Tn
Apenini si altitudii maxima de 1894 m Tn Vf. Narodnaia din Munjii Urali; Carpatii Padurosi) climatul este tipic montan, umed si racoros;
- asemanare: tipuri de roci predominant dure: granite, sisturi cristaline, Tn - asemanare: atat Tn Italia, c§t si Tn Ucraina, verile sunt calduroase si
unele zoni acoperite cu calcare. secetoase.
E.- conflicts militare: razboaie; E.- lagunele sunt Tntinderi de apa marina separate de marea deschisa printr-un
- realizarea dreptului de autodeterminare a unor popoare cu respectarea cordon literal;
legislate internat,ionale si recunoasterea interna^ionala. - tarmul cu lagune este specific Marii Baltice (N. Germaniei si Poloniei).

Varianta 59 Varianta 63
A.1. A - Cehia; F - Suedia;2. 7-Oslo; 13-Berlin. A.1. B - Rusia; I - Albania; 2.2- Copenhaga; 15 - Minsk.
B.1.F;2.1;3.H B.1. Dunare; 2. Stockholm; 3. F.
C.1-c;2-b;3-c;4-d;5-d. C.1 - a; 2 - c; 3 - d; 4 - d; 5 - a.
D.- deosebire: tipul de climat Tn nordul Peninsulei Scandinavice este D.- deosebire: Tn B (Rusia) predomina dimatul temperat-continental, iar Tn H
subpolar, cu influe oceanice, Tn Alpii Scandinaviei Tntalnim un climat (Franta). climatul temperat-oceanic;
montan si temperat-continental, iar Tn Peninsu Iberica predomina climatul - deosebire: precipitatiile medii anuale sunt Tn Rusia Tntre 500-750 mm/an,
subtropical (mediteraneanj, iarm partea centrala climatul subtropical seceti iar Tn Franta de peste 750 mm/an Tn cea mai mare parte a teritoriului;
- deosebire: temperaturile medii anuale Tn Peninsula Scandinavica sunt Tn - deosebire: temperature medie anuala Tn Rusia este Tntre -5 si 10 °C, iar Tn
sud de + 6y si Tn nord de 0°C, cu influenta termica a curentului Golfului (Tn Franta Tntre 10 si 12 °C.
iulie 14° C-16° C), iarm Peninsu Iberica, temperatura medieTn sud este E. - explozia demografica datorata revolutiei industriale;
+18°C, iarm nord de +14°C (Tn iulie +20°CTn nord si +2? Tn sud - cu veri - extinderea teritoriala si administrativa a oraselor si aparitia unor nuclee
foarte calduroase); urbane Tn jurul marilor orase.
- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavica sunt de 1000 -2000
mm/an, Tn nord 600-800 mm/an Tn sud, predominant sub forma de zapada, Varianta 64
iar Tn Peninsula Iberica, precipitafiile anu sunt de 500-600 mm/an Tn partea A.1. A - Norvegia; J - Slovacia;2. 11 -Minsk; 15-Helsinki.
central-sudica si 1000*000 mm/an Tn partea montana nordica. B.1. F - Skopje; 2. E; 3. monarhie.
E. - razboaie locale, conflicte regionale; C.1.-a;2. -a; 3. -c;4. -c;5. -b.
- somajul ridicat al populatiei active dintr-o regiune si oferta de locuri de D. - asemanare: atat Muntii Pirinei cat si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-
munca a a regiuni. au format Tn timpul orogenezei alpine;
- asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerable
Varianta 60 forme ale reliefului glaciar;
- deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful A.1. E - Cehia; G - Albania; 2.2- Dublin; 5 - Varsovia.
Mont Blanc - 4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Pirinei (Varful Pic B.1. Finlanda; 2. Tamisa; 3. A.
d'Aneto - 3408 m). C.1 - d; 2 - d; 3 - d; 4 - a; 5 - a.
E.- scaderea natalitatii si implicit a sporului natural - 2p; D.- deosebire: Tn Italia este prezent climatul mediteranean/subtropical, Tn
- nivelul de trai ridicat, perfectionarea asistentei si practicilor medicate care timp ce Tn Rusia climatul temperat-continental (Tn cea mai mare parte) si eel
favorizeaza cresterea duratei de via{a a populatiei, Tn majoritatea statelor subpolar Tn nord;
europene - deosebire: Tn Italia bat vanturi calde dinspre Africa, Tn timp ce fn Rusia bat
vanturi reel (Crivaful) si vanturile polare; -
Varianta 65 - deosebire: Tn Rusia amplitudinile termice anuale sunt mari, Tn timp ce Tn
A.1. B - Marea Britanle; D - Estonia;2. 1 -Praga; 10-Dublin. Italia sunt mai mici.
I E. - Peninsula ScandinavS este siluata Tn nordul Europe! la latitudine mare;
B.1.Bruxelles;2. E; 3. G. - In Cuatemar, Peninsula ScandinavS a fost afectata de glaciatiune care a
C.1.-a;2. -b;3.-a;4. - b; 5. - b. modelat prin eroziune circuri si v§i glaciare. fn perioada post glaciarS, dupS
D.- asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s- retragerea ghetarilor Tn circurile glaciare s-au format lacurile glaciare.
au format Tn timpul orogenezei alpine;
- asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerabile Varianta 69
relief glaciar; A.1. F - Norvegia; J - Estonia;2. 2 - Berlin; 12 - Sarajevo.
- deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful B.1. 6; 2. Minsk; 3. C.
Mont Blanc - 4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Carpati (Varful C.1 - a; 2 - d; 3 - a; 4 - b; 5 - a.
Gerlachovsky - 2655 m). D.- asemanare: atat fn Portugalia, cat si fn Franta, temperatura medie anuala
E.- contrasted termice mari, Tn sezoanele extreme, dintre masele de aer este mai mare del 0°C-2p;
oceanice (mai racoroase vara si mai blande iarna) si masele continental (foarte - asemanare. atat fn Portugalia, cat si fn Franta, precipitatiile medii anuale sunt
reci iarna si calde vara); mai mari de 1000 mm/an - 2p;
- umiditatea mai ridicata a maselor de aer oceanice aduse de vanturile de vest - asemanare: atat fn Portugalia, cat si fn Franfa, se manifesta varfturile de vest
m Europa Occidentala, fata de masele de aer continentals, mult mai uscate, ce - 2p.
vin dinspre est. E.-in Ucraina sporul natural este redus (rata natalitatii este cea mai mica din
Europa 7,7 %o) ca urmare a:
Varianta 66 - procesului de fmbatranire a populatiei;
A.1.A-ElvetJa;l- Serbia;2.2- Moscova; 11- Lisabona. * - a declinului economic;
B.1. Spania; 2. Belgia; 3. 14. - a poluarii radioactive.
C.1.-d;2. -a;3. -d;4. -d;5. -c.
D.- deosebire: daca Tn Peninsula Iberica temperatura medie anuala are o Varianta 70
valoare de A.1.1- Letonia; 2. 4 - Sofia; 9 - Berna; 14 - Stockholm.
aproximativ 15°C, Tn Peninsula Scandinava valorile temperaturii medii B.1.1;2. D; 3, A.
anuale sunt mai mici, C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-a. '
fiind cuprinse Tntre 0 si 5°C; * D.- deoseblre: Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord exists
- deosebire: daca Tn Peninsula Iberica predomina climatul mediteranean, relief mai vechi (de varsta caledonianS si hercinicS), iar Tn Italia muntii s-au
uscat, Tn nordul Peninsulei Scandinave este caracteristic climatul subpolar, Tn format Tn orogeneza alpinS, fiind mai tineri;
pare iama dureaza aproape noua luni; - deosebire: Tn Italia vulcanii activi reprezintd o caracteristicS a reliefului care
- asemanare: Tn NV-ul Peninsulei Iberice, ca si Tn NV-ul Peninsulei nu este prezentS Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
Scandinave, se Tntalneste un climat temperat-oceanic, influentat de vanturile - deosebire: Tn Italia altitudlnile sunt mai mari (4807 m - Varful Monte
de vest. Bianco din Alpi), Tn timp ce Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de
E.- Etna, Vezuviu, Stromboli, Vulcano; Nord sunt mai mici (1343 m - Varful Ben Nevis din Munfii Grampian);..
- Bazinul Mediteranean a luat nastere pe o falie de transformare situata Tntre - asemanare: unitSfile montane din cele douS (Sri s-au format prin Tncrefirea
placa africana si placa eurasiatica; prin Tnaintarea spre nord a placii africane scoarfei.
se creeaza o tensiune continue (specifics' zonelor de subductie) Tntre cele E.- este principala axa de transport fluvial la nivelul continentului, unind prin
doua placi aflate Tn coliziune, care genereaza, pe linga miscari orogenetice, si extensie Marea Nordului de Marea NeagrS - 2p;
fracturi ale scoartei ce due la vulcanism activ. » - traverseaza tari fara iesire la mare (Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia),
facilitand schimburile comerciale - 2p.
Varianta 67
A.1. E - Germania; J - Moldova;2. 10 - Moscova; 13 - Berna. Varianta 71
B.1. alpina; 2. Paris; 3. Varsovia. A.1 . F - Luxemburg; I - Austria; 2. 9 -Minsk; 11 -Zagreb.
C.1-a;2-c;3-d;4-a;5-d. B.1. 3; 2. Baltics; 3. D. ,
D.- deosebire: Tn Ucraina climatui este temperat-continental, Tn timp ce Tn C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - b; 5 - a
Suedia, spre nord, exista climat subpolar, iar Tn restul tarii climat temperat- D.- asemanare: Tn ambele state este prezent climatul temperat-oceanic;
oceanic; - deosebire: Tn statul marcat cu D (Norvegia) sunt prezente climatele montan
- deosebire: Tn nordul Suediei bat vanturi polare, reel, care nu sunt prezente si subpo¬lar, pe cand in statul marcat cu A (Irlanda), acestea lipsesc; '
Tn Ucraina; - deosebire: Tn statul marcat cu D sufla, vanturile polare la N de Cercul Polar
- deosebire: Tn nordul Suediei temperaturile medii anuale sunt de -5°C fata de pe cand Tn statul marcat cu A, acestea nu se resimt.
cele din Ucraina care sunt peste 0°C. E.-factori economici (diferenta dintre estul si vestul Europei),care genereaza
E.- Tn Europa de Vest densitatea populatiei este mai mare decat Tn Europa migratii de la est la vest;
Nordica deoarece climatele sunt diferite. Climatul subpolar din Europa -razboaie locale,conflicte regionale sau regimul politic din fostul spatiu
Nordica este caracterizat prin temperaturi scazute ceea ce determina o comunist din Europa Centrala di de Est.
populate redusa Tn r.egiune;
- Tn Europa de Vest climatui temperat-oceanic cat si relieful este favorabil Varianta 72
habitarii. A.1.1- Irlanda; 2. 2 - Vilnius; 3 - Bruxelles; 8 - Praga.
B. 1.A;2. C;3. 7.
Varianta 68 C.1 -a;2-c;3-d;4-b;5-d.
D.- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza D.- deosebire: Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana (sunt
caledoniana, spn deosebire de Muntii Alpi care s-au format Tn orogeneza munfi vechi). Tn timp ce Alpii Oinarici au rezultat In urma orogenezei alpine
alpina; (sunt mun^i tineri);
- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa, - deosebire: Alpii Scandinaviei sunt fragmentati tectonic, Tn timp ce Alpii
datorita eroziun mai Tndelungate, decat Muntii Alpi care sunt mai Tnalti Dinarici se remarcS prin masivitate;
datorita recentei Tnaltari; - asemanare: ambele siruri montane s-au format prin Tncrejirea scoartei.
- asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat E.1. carbune, petrol;2. Federatia Rusa, Regatul Unit al Marii Britanii si al
si depoziti glaciare si periglaciare (glacisuri, volum mare de aluviuni, Irlandei de Nord.
grohotisuri, dezagregari).
E.- extinderea teritoriala si a tipurilor de climat; Varianta 77
- diversitatea treptelor de relief si a altitudinilor. A.1. C - Elvetia; H - Polonia;2. 1 - Vilnius; 4 - Bruxelles.
B.1.15; 2. G;3. J.
Varianta 73 C.1 - c; 2 - b; 3 - b; 4 - b; 5 - d.
A.1. D - Italia; I - Cehia;2. 2 - Chisinau; 6 - Bruxelles. D.- deosebire: Muntii Apenini sunt munti tineri, format! de orogeneza alpina,
B.1. Dunare; 2. Lituania; 3. F. , Tn timp ce i Muntil Penini sunt vechi, format! de orogenezele caledoniana si
C.1 -d;2-a;3-b;4-a;5-d. hercinica;
D.- deosebire: Marea Britanie are un climat temperat-oceanic, spre deosebire - deosebire: Muntii Apenini sunt mai Tnalti (cca. 2900 m), tn timp ce Muntii
de Itala ] care are un climat mediteranean; Penini au altitudini reduse (cca. 900 m);
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si - deosebire: relieful vulcanic, (chiar si vulcani activi) este prezent Tn Muntii
repartizate I uniform Tn timpul anului in Marea Britanie, Tn timp ce Tn Italia Apenini, Ir timp ce Tn Muntii Penini este absent.
precipitatiile cad, Tn cea mai mare] parte, iarna si nu depasesc 1000 mm/an E.- asigurarea interconectarii sistemelor de transport cu cele din Europa
decat In spatiul montan; Centrala si de Vest
- deosebire: verile sunt mai umede si mai racoroase Tn Marea Britanie, spre - cresterea densitatii retelei rutiere si feroviare pentru marirea accesibilitatii
deosebire | de Italia, unde verile sunt calduroase si secetoase. catre zonele i rurale izolate, slab dezvoltate economic.
E.Europa de Est cuprinde, Tn cea mai mare parte, un relief jos de campie si de
podis, CL | altitudini Tn general sub 400 m, cu rnterfluvii largi, netede sau Varianta 78
usor valurite, cu fragmentare redusa cu soluri din clasa molisolurilor sau a A.1. C - Macedonia; J - Suedia;2. 10-Zagreb; 14-Praga.
luvisolurilor, favorabile acestor asociatii vegetale. Departares I mare fata de B.1. temperat-oceanic; 2. I; 3. 2.
bazinele oceanice si marea dezvoltare a suprafetei continentale fac ca C.1 -d;2-c; 3-a;4-b; 5-a.
precipitatiile medii multianuale sa nu depaseasca 500 mm/an (si chiar sub 300 D.- asemanare: Alpii si Pirineii sunt munti tineri, format.! Tn timpul
mm/an, la nord de Marea Caspica), cantitate insuficienta pentru dezvoltarea orogenezei alpine si fac parte din lantul alpino-carpato-himalaian;
padurilor, la care se adauga verile calduroase si secetele frecvente, specifice - asemanare: ambele lanturi montane prezinta'un relief tectonic, creat prin
climatului temperat-continental cu nuanja de ariditate. fn zonele ceva mai Tncrejirea scoartei, au o masivitate accentuate si altitudini care depasesc 3000
umede (la limita vestica a regiunii, sau Tn zona mai Tnalta), cu precipitatii m;
mai mari de 500 mm/an, apar palcuri de padure cu specii termofile, Tn - asemanare: relieful glaciar este present Tn ambele lanturi montane, fiind
asociatie cu stepa (silvostepa). reprezentat prin circuri, creste, vai glaciare, morene, etc.
E.- Londra este unul dintre cele mai mari noduri de transport de pe Glob
Varianta 74 deoarece de aici pleaca toate caile ferate si rutiere britanice, fiind totodata unul
A.1. B - Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord; C - Germania; 2.4 - dintre punctele terminus ale Eurotunelului. Are 21 de aeroporturi (Tntre care
Viena; 5 - Helsinki. Heathrow este unul dintre cele mai mari de pe Glob, iar metroul este eel mai
B. 1. Franta; 2. Baltica; 3. C. vechi si mai lung de pe Glob (409 km);
C.1 - c; 2 - b; 3 - b; 4 - a; 5 - b. - portul Londrei este unul dintre cele mai mari de pe Glob, de aici plecand si
0.- deoseblre: Munfii Alpiii Scandinaviei s-au format tn orogeneza caledonica, cea mai lung§ ruta maritima din lume 21400 km, punct terminus Geelong Tn
iar Munti Alpii Dinarici s-au format Tn orogeneza alpina; Australia.
- deosebire: orientarea culmilor este pe direc(ia nord-est-sud-vest Tn Alpii
Scandinavic si nord-vest-sud-est Tn Alpii Dinarici; Varianta 79
- asemanare: Tn ambele lan^uri muntoase altitudinile depSsesc 2000 m. A.1. B - Letonia; I - Norvegia;2. 5 - Viena; 9 - Sofia.
E.1. energie eolianS si energie mareemotrica'; B.1.3; 2. 4; 3. E.
2. Olanda (fara morilor de vant) si Franta (centrals mareemotricS - La Ranee). C.1-c;2-a;3-d;4-d;5-b.
D.- deosebire: altitudinile Muntilor Alpi nu depasesc 5000 m (4807 m Tn Vf.
Varianta 75 Mont Blanc) Tr timp ce Varful Elbrus din Muntii Caucaz atinge 5642 m;
A.1. A - Slovacia; C - Portugalia;2. 1 - Londra; 3 - Varsovia. - deosebire: diferenta de Tnal{ime dintre Muntii Alpi si regiunile
B. I.Atlantic; 2. Rusia; 3.1. Tnconjuratoare este mica Tn timp ce diferenta de Tnaltime dintre Muntii
C.1-b;2-d;3-a;4-d;5-d. Caucaz si regiunile Tnconjuratoare este mare;
D.- deosebire: in Europa Sudica este o clima subtropicala (mediteraneeana), - asemanare: Muntii Alpi si Caucaz sunt munti tineri, format! Tn timpul
pe cand Tn Europa de Vest este o clima temperat-oceanica; orogeneze alpine.
- deosebire: Tn timp ce Europa Sudica are o vara torida si arida, Europa de E.- nordul Europei este de varsta caledoniana;
Vest are o vari racoroasa si umeda; - sudul Europei este de varsta alpina.
- deosebire: Europa Sudica se caracterizeaza printr-un numar mare de zile
senine Tn timpul anului, iar Europa de Vest este acoperita frecvent de ceturi. Varianta 80
E.1. vecinatatea apelor Oceanului Atlantic (care au rol moderator) si A.1. A - Lituania; F - Fran{a;2. 1 - Dublin; 7 - Berlin.
vecinatatea curentului cald al Atlanticului de Nord; B.1.D;2.Viena;3. H.
2. rauri scurte cu debite mici. C.1-b;2-c;3-a;4-b;5-c.
D.- Tn Europa Vestica este un climat temperat-oceanic, iar Tn Europa Estica
Varianta 76 este un climat temperat-continental.
A.1. F - Lltuanla; I - Grecia;2. 3 -Minsk; 15-Praga. - deosebire: climatul temperat-oceanic este caracterizat prin precipitatii bogate
B.1.8; 2. H;3. E. (1 GOO-2000 mm/an), Tn timp ce Tn climatul temperat-continental
C.1 -a;2-a;3-a;4-b;5-c. precipitatiile sunt reduse (sub 500 mm/an Tn nord si sub 300 mm/an Tn sud),
cazand Tndeosebi vara, sub forma de averse; D.- deosebire: m Irlanda se Tntalneste o clima temperat-oceanica, iar fn
- deosebire: climatul temperat-continental este caracterizat prin prezenta Grecia o clima j subtropical (mediteraneana);
vantului local Crivatul, care nu se manifests Tn climatul temperat-oceanic. - deosebire: Tn Irlanda precipitate sunt abundente, de 1000 - 2000 mm/an si
E.- are fundamentul de varsta precambriana, larg boltit, si altitudinile sunt repartizate uniform Tn timpul anului, iar Tn Grecia cantitatile de precipitatii
cuprinse Tntre -28 m (Tn regiunea Marii Caspice, Tn sud) si 463 m (Colinele sunt cu mult mai mici (600 - 900 mm/an) si cad predominant toamna si iama;
Timan, Tn nord); - deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (18-20 °C) Tn Grecia
- a fost modelata de ghetarii de calota, pleistoceni. si reduse (15-17 °C)Tn Irlanda.
E.- relieful montan, accidental;
Varianta 81 - densitatea redusa a populatiei si asezarilor umane deservite de reteaua
A.1. B - Portugalia; C - Grecia.2. 9-Minsk;10-Viena. feroviara
B.1. Dublin; 2. D; 3. Moscova.
C.1-d; 2-c; 3-b; 4-c; 5-b. Varianta 86
D.- deosebire: Muntii Carpati se desfasoara sub forma unui arc de cere, pe A.1. F - Lituania; G - Ungaria; 2.10-Moscova; 12-Riga.
cand Muntii Ural se desfasoara pe directia N-S; B.1. Sena; 2. Budapesta; 3. C.
- deosebire: Muntii Carpati s-au format tn ciclul alpin (orogeneza alpina), pe C.1-d;2-d;3-b;4-b;5-a.
cand Muntii Ural s-au format Tn ciclul hercinic (orogeneza hercinica); D.- asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Pirinei sunt mun|i tineri,
- asemanare: ambele unitati prezinta relief glaciar. format! de orogeneza
E.- Italia define jumatate din monumentele de arta ale lumii aflate Tn alpina; '
patrimoniul UNESCO; - asemdnare: Tn ambele unitati relieful glaciar este bine reprezentat;
- potentialul turistic natural foarte variat favorizeaza practicarea celor mai - asemanare: atat Muntii Pirinei cat?i Muntii Carpati prezinta sisturi cristaline
importante tipuri de turism: balnear-maritim, montan si de cura balneara. cu intruziuni granitice.
E.1. energie eoliana, maree-motrica;2. Olanda, Franta.
Varianta 82
A.1. C-Austria; E-Suedia;2. 7 - Varsovia; 8 - Bruxelles. Varianta 87
B.1. Belarus; 2, A; 3. monarhie. A.1. A - Bulgaria; G - Republics Moldova; 2.6- Kiev; 10 - Lisabona.
C.1 -d;2-c;3-b;4-c;5-a. B.1. Tamisa; 2. Minsk; 3. D.
D.- deosebire: fn Danemarca este o clima temperat-oceanica, iar Tn Grecia C.1 - b; 2 - d; 3 - c; 4 - d; 5 - c.
este o clima mediteraneand; D.- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza
- deosebire: precipitatlile medii anuale sunt mai ridicate (800-1000 mm) si caledoniana, spre deosebire de Mun{ii Alpi, care s-au format Tn
repartizate uniform Tn timpul anului Tn Danemarea si mai reduse (cca. 500 orogeneza"talpina;
mm), repartizate neuniform Tn timpul anului Tn Grecia; - deosebire; Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa (sub
- deosebire: amplitudinile termice medii sunt mai ridicate Tn Grecia decat Tn 2500 m), datorita eroziunii mai mdeiungate, pe cand Muntii Alpi sunt mai
Danemarca. Tnaiti (peste 4000 m) datorita recentei Tnaltari;
E.- climatul subpolar si polar; - asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat
- mediul de tundra si ghetarii. si depozite glaciare si periglaciare.
E.- cauze etnice si religioase;
Varianta 83 - cauze economics.
A.1. C - Portugalia; J - Belgia;2. 4- Helsinki; 6 - Paris.
B.1.D;2. B - Islanda; 3. 3. Varianta 88
C.1 - b; 2 - b; 3 - a; 4 - b; 5 - d. A.1. C - Fran{a; H - Bosnia si Hertegovina;2. 4-Kiev; 15-Tallin.
D.- deosebire: Muntii Alpi au fost format! de orogeneza alpina Tn Mezozoic B.1. IbericS; 2.1; 3. Bosnia si Hertegovina.
si Neozoic, iar Munt,ii Ural au fost format! de orogeneza hercinica Tn C.1-b;2-a;3-c;4-a;5-d.
Paleozoicul tarziu; 0.- deosebire: fn Portugalia precipitatiile medii anuale au valori de 500-1000
- deosebire: Muntii Alpi prezinta orientare generala est-vest, iar Muntii Ural mm, iarh| vestul Norveglei TnregistreazS valori mai mari de 2000 mm/an;
au orientare generala nord-sud; - deosebire: fn Portugalia sunt speclfice vanturile de vest, lar fn Norvegia
- asemanare: si Muntii Alpi si Muntii Ural prezinta sisturi cristaline cu invazille mase de aer polar (arctic);
intruziuni granitice. - deosebire: Tn Portugalia este o clima temperat-oceanlcd si mediteraneana4,
E.- clima temperat-continentala cu precipitatii reduse (sub 500 mm/an); pe cdnd h| Norvegia este o cllmS temperat-oceanlcS si subpolarfi.
- relieful de campie, coline si podisuri joase. E.1. cfirbunl; petrol;2. Ucralna; Marea Brltanle.

Varianta 84 Varianta 89
A.1. F -Austria; J - Luxemburg;2. 6 - Bruxelles; 7 - Helsinki. A.1. B - Regatul Unit; D - Islanda;2. 1-Atena;2-Sofia. ;
B.1.B;2.5;3. E. B.1. Portugalia; 2. A; 3. J.
C.1-c;2-a;3-b;4-b;5-b. C.1 -c;2-a;3-d;4-d;5-b.
0.-deosebire: Statui marcat cu E (Spania) are clima subtropical^, continentala D.- Tn Spania climatul este oceanic ?n nord, temperat-continental Tn partea
Tn centru si temperat-oceanica, pe cand statui marcat cu H (Belarus) are clima centrala si mediteranean Tn sud si est, iar Tn Ucraina domina climatul
temperat-continentala; temperat-continental cu nuante excesive;
- deosebire: temperaturiie medii sunt de 14-18° C fn Spania, pe cand Tn - In Spania domina circulatia atmosferica din vest, pe cand Tn Ucraina domina
Belarus, temperaturile medii sunt de 5-8° C; circulatia
- deosebire: Tn Spania predomina' circula{ia oceanic^ si mediteraneanS, pe NEsiE;
cand Tn Belarus circulate continentals. - Tn Spania se Tnregistreaza 800-2000 mm de precipitatii medii anuale, pe
E.- nivelul de trai si speran(a medie de viatS sunt ridicate; cand Tn Ucraina se Tnregistreaza 400-600 mm.
- comportamentul demografic modern, caracterizat prin natalitate redusS, etc. E. - conditii fizico-geogi-afice diferite: restrictii de locuire Tn Islanda (climat
subpolar, calota glaciara extinsa, vulcani activi), fata de Regatul Unit unde
Varianta 85 conditiile habituate sunt favorabile (climat oceanic, resurse naturale
A.1. D - Norvegia; J - Bulgaria;2. 7 - Helsinki; 15 - Praga. valorificabile);
B.1. Dunarea;2. C; 3. Berlin. - imperiu colonial Tn trecut, stat cu economie puternic dezvoltata si pol de
C.1-c;2-b;3-b;4-b;5-b. emigrare Tn prezent, explica densitatea mare a populatiei Regatului Unit fata
de Islanda cu resurse naturale si pozitje geografica izolata, ceea ce au
determinat limitarea activitatilor economice si implicit un grad scazut al Varianta 94
densitatii populatiei. A.1. A - Finlanda; I - Polonia;2. 6 - Moscova; 12 - Roma.
B.1.E;2. 1;3. Suedia.
C.1 - c; 2 - c; 3 - c; 4 - c; 5 - b.
Varianta 90 D.- Muntii Penini s-au format Tn orogeneza caledonica, iar Muntii Caucaz Tn
orogeneza alpina;
A.1. A - Islanda; H - Suedia;2. 2 - Minsk; 10 - Sarajevo. - Muntii Penini nu depasesc altitudinea de 900 m, Tn timp ce altitudinea
B. 1. Elvefja; 2. Balcanica; 3. J. Muntilor Caucaz depaseste 5000 m (Vf. Elbrus, 5642 m).
C.1-b;2-b;3-c;4-c;5-d. - Spre deosebire de Muntii Penini, Tn Muntii Caucaz este specific relieful
D.- deosebire: climatui Irlandei este temperat-oceanic, Tn (imp ce Italia are un glaciar.
clima: mediteranean; E.- densitatea medie a populatiei este mai mare Tn Olanda (peste 300
- deosebire: Irlanda beneficiaza de cantitati mari de precipitatii, distribute loc/km2) decat Tn Islanda (2,7 loc/km2) datorita pozitiei geografice,
uniform de-s lungul anului (peste 1000 mm/an), iarTn Italia precipita{iile cad climatului mult mai favorabil extinderii oicumenei Tn Olanda decat Tn
aproape exclusiv iarna, valorile medii anuale nu depasesc 1000 mm; Islanda si reliefului predominant de campie Tn Olanda comparativ cu eel
- asemanare: amplitudinile termice anuale au valori mici Tn ambele state. muntos Tn Islanda;
E. prezenja climatului subpolar cu temperaturi scazute si vanturi puternice; - un alt factor este aportul migratoriu mare Tn Olanda comparativ cu Islanda.
- condifii improprii pentru agriculture, solurile avand o fertilitate scazuta.
Varianta 95
Varianta 91 A.1. B - Lituania; J - Portugalia;2. 1 - Reykjavik; 2 - Dublin.
A.1. C - Suedia; E - Islanda;2. 1 - Oslo; 12 - Bratislava. B.1. E;2. Zagreb; 3. Olanda.
B.1. Sena;2. Belarus; 3. J. C.1 - b; 2 - b; 3 - c; 4 - d; 5 - a.
C.1-d;2-d;3-a;4-d;5-d. D.- deosebire: statul marcat pe harta cu litera A (Ucraina) are un climat
0.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava relieful major s-a format Tn etape temperat-continen-tal, pe cand statul marcat cu litera I (Marea Britanie) are un
tectonice diferite (Scutui Baltic format Tn Precambrian, acoperit Tn prezent climat temperat-oceanic;
de Campia Nord-Europeana, Podisul Finlandei, Podisul Suediei, Muntii - deosebire: precipitape medH anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si
Scandinavi format,! Tn orogeneza caledonica), iar Tn Peninsula Italica relieful repartizate uniform Tn timpul anului Tn Marea Britanie, si mai reduse (300-
s-a format Tn orogeneza alpina (Muntii Apenini s.a.); 500 mm/an), repartizate neuniform m timpul anului (cad predominant vara,
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava predomina altitudinile mai mici de 500 sub forma de averse) Tn Ucraina;
m (campii, podisuri si dealuri joase), pe cand Tn Peninsula Italica predomina - deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (25-26 °C) Tn Ucraina
altitudinile mai mari de 500 m (munti si dealuri Tnalte); si reduse (16-18 °C) Tn Marea Britanie,
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava este prezent relieful glaciar, reprezentat E.- prezenja vulcanilor activi Tn Europa Sudica se datoreaza divizarii scoartei
prin vai glaciare, fiorduri, morene, sandre s.a., pe cand Tn Peninsula Italica terestre (placa tectonica africana si cea eurasiatica), printr-o falie
este prezent relieful vulcanic, reprezentat prin craterele vulcanilor stinsi si prin transformanta;
vulcani activi (Vezuviu). - doua exemple de vulcani activi: Etna, Vezuviu.
E.- introduce etajare climatica prin altitudine;
- prin orientarea muntilor iau nastere bariere climatice. Varianta 96
A.1. C - Grecia; F - Islanda;2. 1 - Varsovia; 14- Kiev.
Varianta 92 B.1.4; 2. !;3.Atena.
A.1. A - Norvegia; B - Slovacia;2. 5-Lisabona; 13-Kiev. C.1 -b;2-a;3-c;4-c;5-b.
s D.- deosebire: Tn Europa de Nord temperaturile medii sunt scazute (Tntre -5
B.1.D;2. 4; 3. 14. si 0 °C), pe cand Tn Europa de Sud temperaturile medii sunt de 14-18 °C.
C.1 - b; 2 - b; 3 - a; 4 - b; 5 - a. - deosebire: Tn Europa de Nord este o clima temperat-oceanica si subpolara,
D.- deosebire: statului marcat, pe harta, cu litera F (Marea Britanie) are climat pe cand In Europa de Sud este o clima mediteraneana si temperat-oceanica;
temperat-oceanic, pe cand statui marcat, pe harta, cu litera H (Federatia Rusa) - deosebire: Tn Europa de Nord, iar Tn Europa de Sud bat vanturi calde de
are climat temperat-continental si subpolar Tn nord; origine nord africana si austru.
- deosebire: Tn statui marcat, pe harta, cu litera F bat vanturile de vest, iar Tn E.1. relieful cu altitudini mici si climatul temperat-continental;
statui marcat, pe harta, cu litera H bat crivatul si vanturile reci, polare; 2. Ucraina, Moldova.
- deosebire: valoarea cantitEp anuale de precipitatii este mai mare Tn statui
marcat, pe harta, cu litera F (1000 - 2000 mm/an), Tn timp ce Tn statui Varianta 97
marcat, pe harta, cu litera H valoarea cantitatii anuale de precipitatii este mult A.1. D-ltalia; I - Olanda;2. 3 - Praga; 9 - Minsk.
mai mica (500 -1000 mm/an si chiar sub 500 mm/an). B.1. B-Iberica; 2. Vilnius; 3. Tamisa.
E.- relieful este accidental si acoperit de ghetari; C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-d.
- substratul prezinta gheturi perene. D.- deosebire: Tn Italia clima este mediteraneana, iar Tn Marea Britanie este
tempera:-oceanica;
Varianta 93 - deosebire: Tn Italia precipitatiile sunt sarace vara si bogate iarna, iar Tn
A.1. D - Franfaj F - Muntenegru;2. 4 - Bruxelles; 6 - Lisabona. Marea Britane | ele sunt bogate tot timpul anului;
B.1.Elveiia;2. Kiev; 3. D. ' ' ' . - deosebire: Tn Italia temperaturile medii pe anotimpuri sunt Tn jur de 10 °C
* iarna si peste | 25 °C vara, iar Tn Marea Britanie de ~5 °C Tn sezonul rece si
C.1-b;2-d;3-b;4-b;5-c. 20 °C Tn eel cald.
D.- deosebire: statul marcat cu A (Suedia) are clima prepolara (subpolara) Tn E.- latitudinea mare;
nord si temperat-oceanica, pe cand statul marcat cu D (Franta) are o clima - Tn Cuaternar a fost afectata de glaciatiune.
temperat-oceanica si mediteraneana;
- deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Suedia decat Tn Franta. Varianta 98
- deosebire: Tn Franta bat Vanturile de Vest si Mistralul, pe cand Tn Suedia A.1. D - Macedonia; H - Finlanda;2. 2 - Tallin; 9 - Paris.
bat Vanturile de Vest si polare. B.1, Chisinau; 2. C; 3. Atlantic.
E.- maslinul si vita de vie; C.1-d;2-a;3-d;4-c;5-d.
- doua state: Italia si Grecia D.- deosebire: Tn Arhipelagul Britanice clima este temperat-oceanica, iar tn
Peninsula Italic^ este mediteraneana; in (Munfl Semenic), iar în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali ajunge la
- deosebire: Tn Arhipelagul Britanic precipita{iile sunt bogate (800-2000 2.303 m (Munţii Rodnei);
mm), iar Tn Peninsula Italica precipitatiile sunt sarace (200-800 mm); - deosebire: Munţii Banatului se prezintă sub forma a două sectoare, unul în
- deosebire: Tn Arhipelagul Britanic temperaturile medii anuale sunt de 7-12 est, mai înalt, orientat N-S şi altul în vest, fragmentat, cu înălţimi sub 1.100 m,
°C, pe cand Tn Peninsula Italica temperaturile medii anuale sunt de 14-18 °C. iar Grupa Nordică a Carpaţi;or Orientali se remarcă prin dispunerea sub formă
E.- relieful malt care genereaza precipitatii bogate; de trei şiruri paralele cu alcătuire petrografica specifică, orientate NV-SE;
- panta mare a cursurilor. - deosebire: în Munţii Banatului este bine dezvoltat relieful petrografic format
pe calcare (carstic), iar în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali este prezent
Varianta 99 relieful glaciar.
A.1. B - Spania; F - Germania;2. 5 - Stockholm; 11 - Belgrad. E.1, Carpaţii, prin altitudini ridicate, temperaturile scăzute, precipitaţiile
B.1. G;2. Rusia; 3. Londra. abundente, durata mare a perioadei de îngheţ, pantele abrupte, stratul subţire
C.1 - d; 2 - c; 3 - b; 4 - b; 5 - c. de sol determină condiţii puţin favorable pentru aşezările umane, în general, şl
D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava sunt influente climatice oceanice si pentru densitate mare, Tn special - 2p;
nordice, iar i-,| Peninsula Balcanica sunt influente mediteraneene; 2. La latltudirţea României, mişcarea generală a aerului se produce,
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile sunt scazute Tntre -5 si 6 preponderent,de la vest spre est, determinând: repartiţia descrescătoare a
°C, iar i-1 Peninsula Balcanica sunt temperaturi Tntre 12 si 15 °C. precipitaţiilor de la vest la est; diminuarea caracterului oceanic şi accentuarea
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava precipitatii medii sunt Tntre 500-2000 continentallsmulul. Tn vest, precipitaţiile medii anuale se situează la 630
mm/an, iar| Tn Peninsula Balcanica sunt precipitatii de 500-100 mm/an. mm/an, în timp ce în est, la aceeaşi latitudine, precipitaţiile medii anuale ajung
E.- relieful predominant de campie si podis favorabil dezvoltarii antropice; la valoarea de 400 - 500 mm/an, Relieful, prin altitudine şi orientarea
- climatui propice temperat-oceanic. culmilor, constituie o barieră in calea maselor de aer oceanice bogate Tn
precipitaţii. Influenţele oceanice nu depăşesc barlafl Carpaţilor Orientali
Varianta 100
A.1 . J - Irlanda; E - Grecia; 2.7 - Sarajevo; 13 - Varsovia. Varianta 3
« A.1. E - Grupa Parâng, G - Câmpia Bărăganului;
\ 2. 7 - Jijia; 11 - Bega.
B.1.lberica;2. F;3. 3. B.1. B; 2. 9; 3. Munţii Banatului.
C. 1 -d;2-c;3-b;4-c;5-a. C.1. b;2.d;3.d;4.a;5.a.
D. - deosebire: fn statui F (Rusia europeana) predomina campiile, iarfn I D.- asemănare: ambele unităţi s-au format prin cutarea scoarţei terestre;
(Spania) predomin relieful malt de podisuri si munti; - asemănare: altitudinile sunt mari, depăşind 2.000 de metri în ambele grupe;
- deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) relieful este de varsta -asemănare: prezenţa reliefului glaciaratât în Grupa Retezat-Godeanu cât şi în
precambriana, hercinic si alpina, pe cand Tn statui I (Spania) relieful este de Grupa Făgăraş;
varsta hercinica si alpina; - deosebire: Grupa Făgăraş se prezintă sub forma a două culmi principale:
- deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) altitudinile sunt mai mici (1638 m culmea nordică, masivă, cu altitudini de peste 2000 m şi culmea sudică-,
Tn Mur Ural), iar Tn I (Spania) sunt mai mari (3478 m Tn Sierra Nevada si având altitudini sub 2000 m, fragmentată de reţeaua hidrografică, iar în Grupa
3404 m Tn Pirinei)., Retezat-Godeanu culmile sunt paralele, despărţite prin reţeaua hidrografică;
E. 1. energie eoliana, maree-motrica; 2. Olanda, Franta. - deosebire: în Grupa Retezat-Godeanu sunt forme de relief carstic, care nu
Subiectul II sunt specifice grupei Făgăraş.
Varianta 1 E.1. Potenţialul hidroenergetic al râurilor este mai mare în cursul superior (în
A. 1. E - Podişul Someşan; F - Podişul Bârladului; zona de munte), datorită pantei accentuate care determină o viteză mare,
2. 8 - Motru; 11 - Someşul Mic. dublată de forţă; amenajările hidroenergetice sunt propice în zonele de munte
B.1.C;2. B;3. 5. pentru că albia este îngustă şi adâncă, rocile sunt foarte dure, rezistând
C.1.d;2.d;3. b;4. b; 5.d. presiunii unui mare volum de apă, iar forţa apei în cădere asigură funcţionarea
D.- deosebire: altitudinile Munţilor Apuseni se situează sub 2.000 m, în timp turbinelor care produc energie electrică; majoritatea hidrocentralelor au fost
ce muntii Grupei Parâng depăşesc frecvent 2.000 m, chiar 2.500 m; construite în regiuni montane: Porţile de Fier I şi II, Vidraru, hidrocentralele
- deosebire: altitudinea maximă este de 1.849 m în Munţii Apuseni (Vf. Bihor) de pe Bistriţa. în zonele de câmpie, amenajările hidroenergetice sunt dificile
şi de 2.519 m în Grupa Parâng (Vf. Parângu Mare); datorită pantei slabe, vitezei reduse de curgere şi solurilor sedimentare cu
- deosebire: în Grupa Parâng este bine dezvoltat relieful glaciar, iar în Munţii duritate scăzută şi permeabilitate mare - 2p;
Apuseni lipseşte relieful glaciar, fiind bine reprezentat relieful carstic; 2. Aşezarea României pe 5° de latitudine şi influenţele exterioare determină
- deosebire: gradul de fragmentare este mai mic în Grupa Parâng şi mai mare diferenţe de temperatură între regiunile sudice şi cele nordice. Datorită
în Muntii Apuseni datorită prezenţei „depresiunilor-golf", a densităţii reţelei dispunerii latitudinale, temperatura medie anuală scade de la sud la nord cu
hidrografice. aproximativ 2,5°C, ceea ce reprezintă un gradient normai de scădere
E.în Carpaţii Orientali sunt numeroase centre ale industriei produselor lactate latitudinală a temperaturii. La această diferenţă se adaugă influenţa reliefului,
datoita creşterii bovinelor pentru lapte pe baza păţunilor, datorită tradiţiilor diferit ca altitudine în sud, unde este prezentă treapta de câmpie (până la 300
legate de prelucrarea laptelui şi obţinerea unor produse renumite la nivel m altitudine), faţă de regiunea nordică, marcată de prezenţa treptei de munţi,
naţional. cu înălţimi ce se ridică la 2.000 m - 2p.
Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile
menţionate în ba^m.Se acceptă orice alt răspuns corect. Varianta 4
A.1. A - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei, E - Subcarpaţii Moldovei;
Varianta 2 2. 3 - Suceava, 5 - Giurgiu.
A.1. B - Munţii Apuseni, D - Podişul (Piemontul) Getic; B.1.F;2.D;3.2.
2. 1 - Timişoara, 6 - Braşov. C.1.d;2, c; 3. c;4. a; 5. a.
B.1.H; 2.4; 3. E. D.- deosebire: altitudinea maximă ajunge la 2509 m în grupa Retezat-Godeanu
C.1.d;2.a;3.b;4. b; 5. b. (Vf. Peleaga) şi la doar 1849 m în Munţii Apuseni (vf. Bihor - M. Bihor);
D.- deosebire: relieful Munţilor Banatului s-a format pe roci predominant -deosebire: calcare şi relief carstic în Munţii Apuseni şi şisturi cristaline în
cristaline si sedimentare (calcare), în timp ce relieful Grupei Nordice a Grupa Retezat-Godeanu.
Carpaţilor Orientali s-a format pe roci cristaline, vulcanice şi sedimentare - asemănare: ambele unităţi montane s-au format în orogeneza alpină.
cutate (fliş); E.1. Alunecările de teren se produc datorită existenţei pantei şi a prezenţei
- deosebire: altitudinea maximă în unitatea Munţii Banatului este de 1.446 m argilei şi/sau a marnei în substrat. Se adaugă climatul continental, cu ploi
neregulate, torenţiale sau îndelungate, cu topiri bruşte de zăpadă, alternând cu iar sectorul sudic s-a format prin sedimentare. Subcarpaţii Getici constituie,
perioade de secetă, când terenurile argiloase se usucă. însă, genetic o unitate uniformă care s-a format prin cutarea depozitelor
2. Podişul Dobrogei este cea mai veche unitate de relief a ţării datorită sedimentare acumulate la exteriorul Carpaţilor, într-o ultimă etapă de înălţare
prezenţei şisturilor verzi în Podişul Casimcei şl orogenezei hercinice prin care a acestora (finalul orogenezei alpine);
s-a format Masivul Dobrogei de Nord. - în Subcarpaţii Getici predomină rocile sedimentare friabile (pietrişuri,
nisipuri, gresii), în timp ce în Podişul Dobrogei se întâlnesc roci variate
Varianta 5 (graniţe, şisturi verzi, calcare sarmatice, loess, pietrişuri, nisipuri);
A.1. F - Podişul Bârladului; H - Grupa Retezat-Godeanu; - Subcarpaţii Getici au altitudini mai mari (altitudinea maximă este 1218 m în
2. 3 - Tg. Mureş, 6 - Craiova. Vârful Chiciora), comparativ cu Podişul Dobrogei (unde altitudinea maximă
B.1.E;2. H;3.G. este de 467 m în Vârful Greci din Munţii Măcinului).
C.1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d. E.1. La Bod, în depresiunea Braşov, s-a înregistrat în 25 ianuarie 1942
D.- deosebire: climat de dealuri în unitatea C şi climat de munte în unitatea H; temperatura minimă absolută din România, de -38,5 °C datorită manifestării
- deosebire: temperatura medie anuală este de 6-8°C în unitatea C şi de 0-6°C fenomenului de inversiune termică caracteristic depresiunilor intramontane;
în unitatea H; 2. Pădurile lipsesc în Bărăgan deoarece cantităţile anuale ale precipitaţiilor
- deosebire: cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 600-800 mm în căzute sunt insuficiente dezvoltării vegetaţiei arborescente.
unitatea C şi de 800-1200 mm în unitatea H.
E.- Dunărea - prin cantitatea mare de aluviuni transportate şi depuse în mare - Varianta 9
2p; A.1. D - Subcarpaţii Getici, E - Podişul Someşan;
- Marea Neagră, prin mareele cu amplitudine redusă şi prezenţa curenţilor 2. 3 - Deva, 6 - Piatra-Neamţ.
circulari - 2p. B.1. Jijia; 2. F;3.B.
C.1.a;2. c; 3. c;4. d; 5. c.
Varianta 6 D.Deosebiri:
A.1. C - Munţii Banatului, F - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei; - Câmpia de Vest are un climat de câmpie, pe când în Subcarpaţii Moldovei
2. 3 - Suceava; 4 - Vaslui. este caracteristic un climat de dealuri şi podişuri;
B.1.H;2. E; 3. G. - în Câmpia de Vest cantitatea anuală de precipitaţii are valori mai mici de 600
C.1.c;2. b;3.c;4.d;5. b. mm, în timp ce în Subcarpaţii Moldovei valorile sunt cuprinse între 600 şi 850
D.- deosebire: Grupa Sudică are altitudinea maximă mai mare (Munţii Ciucaş- mm;
1954 m) decât Munţii Apuseni (Munţii Bihor-1849 m); - în Câmpia de Vest se resimt influenţe climatice oceanice care determină un
- deosebire: în Munţii Apuseni este bine reprezentat relieful carstic, iar în climat umed şi moderat termic, în timp ce în Subcarpaţii Moldovei se resimt
Grupa Sudică specific este relieful pe gresii şi conglomerate; influenţe climatice de ariditate care accentuează gradul de continentalism.
- asemănare: ambele unităţi au structură de orogen, fiind formate prin cutarea E.1. situarea la ţărmul Mării Negre, favorizând dezvoltarea unor activităţi
scoarţei în timpul orogenezei alpine. economice complementare (transport maritim, comerţ, petrochimie, şantier
E.1. densitatea redusă a populaţiei în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu naval);
litera H (Grupa Retezat-Godeanu) se datorează climatului montan 2. în Bărăgan sunt frecvente lacurile cu apă sărată deoarece valorile ridicate
(temperaturi scăzute, precipitaţii abundente, vânturi puternice), reliefului ale temperaturilor, cu precădere în timpul verii, permit manifestarea
(înălţime, pante accentuate), solurilor puţin fertile, vegetaţiei de pădure fenomenului de evapotranspiraţie. Pe de-o parte, apa lacurilor se evaporă în
dominante. cantităţi mari favorizând salinitarea apei, pe de altă parte, prin capilaritate
2. amplasarea unui combinat al metalurgiei neferoase în oraşul marcat, pe sărurile din sol ajung la suprafaţă favorizând sărăturarea solurilor sau a pânzei
hartă, cu numărul 1 (Tulcea) se datorează importului de bauxită, prelucrată freatice.
într-un oraş-port la Dunăre, ceea ce conferă rentabilitate producţiei de
alumină, prin transportul produselor pe calea apei, considerat cel mai ieftin. Varianta 10
A.1. A - Grupa Retezat-Godeanu, G - Câmpia Olteniei;
Varianta 7 2. 1 - Călăraşi; 2 - Ploieşti.
A.1. D - Podişul Târnavelor, G - Subcarpaţii Getici; B.1. cutarea sedimentelor; 2. F; 3. Mehedinţi.
2. 2 - Prahova, 4 - Vedea. C.1. d; 2. d; 3. b; 4. c; 5. d.
B.1.H;2.B;3. Bihor. D.Deosebiri:
C.1. c; 2. a; 3. d; 4. c; 5. a. - Câmpia Olteniei are un climat de câmpie, iar în Podişul Bârladului se
D.Deosebiri: întâlneşte un climat de dealuri şi podişuri;
- în Podişul Târnavelor este caracteristic un climat de dealuri şi podişuri, în - în Câmpia Olteniei sunt prezente influenţe climatice submeditaraneene, care
timp ce în Câmpia Olteniei etajul climatic specific este cel de câmpie; determină un climat blând, pe când în Podişul Bârladului sunt prezente
- în Câmpia Olteniei temperaturile medii anuale au valori de 10-11 °C, în timp influenţe climatice de ariditate care sporesc gradul de continentalism;
ce în Podişul Târnavelor sunt mai scăzute fiind de 6-9 °C; - în Câmpia Olteniei bate Austrul, iar în Podişul Bârladului iarna bate
- în câmpia Olteniei sunt caracteristice influenţe climatice submediteraneene Crivăţul.
care determină un climat mai blând, în timp ce în Podişul Târnavelor se resimt E.1. unicitatea Mării Negre constă în existenţa a două straturi distincte de apă:
influenţe climatice oceanice care determină un climat moderat termic şi umed. unul la suprafaţă, cu o grosim,e de aproximativ 180-200 m, salinitate de 18-19
« la mie, oxigenat, care asigură existenţa vieţuitoarelor, şi alt strat la adâncimi
E.- amenajări hidroenergetice (Porţile de Fier I şi II) - 2p; mai mari de 200 m, lipsit de oxigen, bogat în hidrogen sulfurat, gaz toxic, care
- important coridor de transport fluvial ce asigură legătura dintre Marea nu favorizează existenţa vieţuitoarelbr.
Neagră şi Marea Nordului, prin intermediul Canalului Dunăre-Main-Rhin - 2. Câmpia de Vest este o importantă regiune agricolă deoarece în cadrul ei se
întâlnesc soluri fertile, molisoluri cu un conţinut ridicat de humus şi soluri
Varianta 8 aluvionare (de luncă) cu umiditate ridicată care favorizează cultura plantelor.
A.1. F - Podişul Mehedinţi; H - Dealurile Silvaniei;
2. 3 - Jijia; 6 - Crişul Alb. Varianta 11
B.1. scandinavo baltice; 2. Dâmboviţa; 3. E. A.1. E - Câmpia Olteniei; F - Munţii Poiana Rusca;
C.1.c;2. b;3.d;4.a;5. a. 2. 9 - Târnava Mare; 11 - Ialomiţa.
D. Deosebiri: B.1. 6 (Brăila); 2. Podişul Bârladului; 3. E (Câmpia Olteniei).
r Podişul Dobrogei este o unitate complexă geologic şi geomorfologic. C.1. a; 2. c; 3. a; 4. c; 5. c.
Geologic s-a conturat în urma mai multor orogeneze (baikaliană, hercinică), D.- asemănare: atât pe grindurile din Delta Dunării cât şi în sudul Câmpiei
Olteniei apar dune de nisip; până la sfârşitul Neogenuiui (dovadă fiind suprafeţele de modelare ciclică
- deosebire: în timp ce Câmpia Olteniei este, în cea mai mare parte, o câmpie concordante), iar în alcătuirea lor predomină formaţiunile cristaline;
de terase, cu interfluvii extinse, despărţite de culoarele largi de vale ale - deosebire: altitudinile munţilor din Grupa Făgăraş sunt mult mai mari decât
afluenţilor Dunării, Delta Dunării are suprafeţe reduse de uscat, reprezentate ale Munţilor Banatului. Altitudinea maximă în Munţii făgăraş este de 2544 m
prin grinduri şi ostroave rezultate în urma acumulării fluvio-maritime; în Vârful Moldoveanu (cea mai mare din Carpaţii Româneşti), în timp ce
- deosebire: altitudinile Câmpiei Olteniei sunt mai mari decât altitudinile altitudinea maximă a Munţilor Banatului este de 1446 m (Vârful Piatra Goznei
Deltei Dunării. în Câmpia Olteniei altitudinile sunt cuprinse între 200-300 m, din Munţii Semenic);
în nord, la contactul cu Podişul Getic şi circa 100 m, la contactul cu lunca - deosebire: în Grupa Făgăraş apare un relief glaciar complex şi spectaculos, la
Dunării, în timp ce în spaţiul deltaic altitudinea maximă este de 12,4 m pe altitudini de peste 1800 m, cu circuri, praguri, custuri, văi glaciare, morene
grindul Letea (sau 47 m pe Insula Popina din complexul lagunar Razim- etc, în timp ce în Munţii Banatului, din cauza altitudinilor lor reduse, relieful
Sinoe). glaciar lipseşte.
E.- vecinătatea Mării Negre asigură României largi perspective pentru E.- Câmpia Bărăganului (şi Brăilei) este o câmpie tabulară, netedă, cu
dezvoltarea transportului maritim şi a activităţilor comerciale (prin portul interfluvii întinse (pe care apar forme de relief specifice loessului) despărţite
Constanţa, cel mai mare din bazinul pontic, se derulează aproape 2/3 din de văile largi cu lunci extinse ce condiţii favorabile pentru culturile de câmp
comerţul exterior al României, la care se adaugă porturile Mangalia, Năvodari (cereale, plante tehnice, legume etc.) -
şi Sulina) - 2p; - solurile fertile (predominant cernoziomuri din clasa molisolurilor) şi climatul
- pe platforma continentală a Mării Negre sunt importante zăcăminte de petrol, blând (cu o durată mare a intervalului cu temperaturi pozitive şi cu o durată
exploatate în prezent de către ţara noastră - 2p; mare a strălucirii soarelui) sunt factori care favorizează culturile agricole - 2p.

Varianta 12 Varianta 15
A.1. D - Câmpia Transilvaniei; E - Podişul Sucevei; A.1. A - Carpaţii Moldo-Transilvani; F - Podişul Sucevei;
2. 2 - Sibiu; 6 - Baia Mare. 2. 9 - Crişul Repede; 10 - Târnava Mică.
B.1. 5 (Ploieşti); 2. sedimentare; 3. 8 (Mureş). B.1. B (Grupa Făgăraş); 2. laşi; 3. A (Carpaţii Moldo-Transilvani).
C.1.b;2. b; 3. c;4.d;5.d. C. Se acordă 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
D.- deosebire: Podişul Dobrogei primeşte influenţe climatice de ariditate, în 1.b;2. c; 3. d;4. d; 5. c.
timp ce Carpaţii Meridionali de la vest de Olt primesc atât influenţe climatice D.- deosebire: Câmpia Transilvaniei are un climat de dealuri joase cu
oceanice cât şi influenţe climatice submediteraneene; influenţe climatice oceanice, în timp ce Câmpia Olteniei are un climat de
- deosebire: în Podişul Dobrogei temperatura medie anuală este cuprinsă între câmpie cu influenţe climatice submediteraneene;
10-11 °C, în timp ce, în Carpaţii Meridionali de la vest de Olt temperatura - deosebire: cantitatea de precipitaţii în Câmpia Transilvaniei este de 600-700
medie anuală este cuprinsă între 6 şi 0 °C; mm/an, în timp ce în câmpia Olteniei sunt cuprinse între 500 şi 600 mm/an;
- deosebire: în Podişul Dobrogei cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între - deosebire: temperatura medie anuală este de 8-9 °C în Câmpia Transilvaniei
400-500 mm/an, în timp ce în Carpaţii Meridionali de la vest de Olt acestea şi de 10-11 °C în Câmpia Olteniei.
sunt cuprinse între 800-1400 mm/an. E.- Carpaţii Moldo-Transilvani (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali) şi
E.- regimul climatic periglaciar, respectiv fenomenele de îngheţ-dezgheţ Subcarpaţii Curbuni sunt unităţi de relief cu un grad ridicat de împădurire
(gelifracţie) care generează degradări de tipul „potecilor de vite", procesele (munţii din Grupa Centrală deţin 40% din fondul forestier al ţării), cu păduri
nivale şi avalanşele, care generează nişe nivale, culoare de avalanşe etc. - 2p; de conifere şi de amestec de foioase cu conifere (în grupa montană) şi cu fag
- factorul antropic, fie prin suprapăşunatul produs de turmele de ovine, fie ca şi amestec de foioase (în Subcarpaţii de Curbură) creând premisele naturale
urmare a intensificării turismului montan prin acţiuni necontrolate de favorabile pentru dezvoltarea industriei de exploatare şi prelucrare a lemnului.
degradare (nerespectarea potecilor, campare, foc etc.) - 2p. - 2p;
- Munţii Făgăraşului prezintă un mediu topografic şi climatic puţin ospitalier
Varianta 13 pentru populaţie (sunt cei mai înalţi şi cei mai masivi din ţară) şi nu sunt
A.1. D - Carpaţii de Curbură; G - Munţii Banatului; * traversaţi pe întreaga lăţime de nicio apă curgătoare, de asemenea, nu există
2. 1 - Deva; 5 - Ploieşti. depresiuni interioare care să permită instalarea facilă a aşezărilor omeneşti. -
B.1. Bucureşti; 2. C (Podişul Târnavelor); 3. H (Podişul Dobrogei de Nord). 2p.
C.1.a;2. c; 3. d; 4. b; 5. c.
D.- deosebire: Munţii Apuseni primesc influenţe climatice oceanice, în timp Varianta 16
ce Podişj] Dobrogei de Nord primeşte influenţe climatice de ariditate şi A.1. B - Carpaţii Curburii; E - Subcarpaţii Getici;
influenţe climatice pontice; 2. 1 - Botoşani; 5 - Baia Mare.
- deosebire: în Munţii Apuseni temperaturile medii anuale sunt cuprinse între B.1.C;2.7;3.A.
6 şi 0 °C. în timp ce în Podişul Dobrogei de Nord temperaturile medii anuale C. Se acordă 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
sunt cuprinse între 10 şi 11 °C: 1.c;2. b;3. b; 4. a; 5. b.
- deosebire: în Munţii Apuseni precipitaţiile multianuale sunt cuprinse între D.- deosebire: în unitatea A (Munţii Apuseni) temperatura medie anuală este
800 şi 1400 mm, în timp ce în Podişul Dobrogei de Nord acestea sunt cuprinse mai mică de 6 °C, în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei) temperatura
între 400-600 mm. medie anuală este de 10-11 °C şi peste 11 °C; -2p.
E.- masivitatea redusă a Munţilor Apuseni şi a Munţilor Banatului se explică - deosebire: în unitatea A (Munţii Apuseni) precipitaţiile medii anuale sunt
prin faptul că aceste grupe de munţi au fost fragmentate tectonic de liniile de mai mari de i 1200 mm/an, în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei),
falie care au creat zonele coborâte (depresiunile ce separă principalele culmi precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 450 mm; - 2p.
muntoase) - 2p; - deosebire: îh unitatea A (Munţii Apuseni) se resimt influenţe climatice
- lipsa reliefului glaciar în Carpatii de Curbură se explică prin altitudinea lor oceanice, în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei), se resimt influenţe
redusă (sub 2000 m) -2p. climatice pontice şi de ariditate. - 2p.
E.1. prezenţa minereurilor complexe (polimetalice) în munţii vulcanici din
Varianta 14 grupa nordică a Carpaţilor Orientali; *
A.1. E - Podişul Someşan; G - Câmpia Bărăganului; 2. prezenţa substratului argilos.
2. 4 - Târgu-Jiu; 5 - Sfântu Gheorghe.
B.1. Timiş; 2. H; 3. A (Podişul Dobrogei de Sud). Varianta 17
C.1.d;2. d;3. b; 4. c; 5. d. A.1. C - Delta Dunării; E - Câmpia Olteniei;
D.- asemănare: atât Munţii Banatului cât şi munţii din Grupa Făgăraş s-au 2. 9 - Târnava Mare; 12 - Crişul Alb.
format prim cutarea scoarţei în orogeneza alpină şi au avut o evoluţie comună B.1. D;2.10; 3. C.
C.1.c;2. b; 3. b; 4. a;5.d. D.- asemănare: atât unitatea marcată, pe hartă, cu litera E, cât şi unitatea
D.- deosebire: altitudinea maximă în Podişul Mehedinţi ajunge la 785 m, în marcată, pe hartă, cu litera H s-au format prin cutarea stratelor de roci;
timp ce in, Podişul Dobrogei, aceasta ajunge doar la 467 m; - 2p. - asemănare: atât unitatea marcată, pe hartă, cu litera E, cât şi unitatea
- deosebire: în Podişul Dobrogei sunt prezente o diversitate de roci, unele marcată, pe hartă, cu litera H prezintă calcare în constituţia litologica;
foarte vechi (şisturile verzi caledoniene), altele mai tinere, între care loessul - deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera E altitudinile depăşesc 1900
cuaternar, diversitate ce nu este prezentă în Podişul Mehedinţi; - 2p. m (1954 m - Vf Ciucaş), pe când în unitatea marcată, pe hartă, cu litera H
- asemănare: Podişul Mehedinţi reprezintă o unitate de orogen cu strate cutate altitudinile sunt sub 1900m(1849m-Vf. Bihor).
şi roci dure - şisturi cristaline şi calcare mezozoice, la fel ca şi partea centrală E.- Câmpia Transilvaniei este o unitate de orogen;
şi nordică a Podişului Dobrogei. - 2p. - Câmpia Transilvaniei prezintă cute diapire.
E.1. diversitatea structurii petrografice: roci magmatice în Munţii Metaliferi şi
Munţii Trascău, şisturi cristaline în nucleul central (Munţii Bihor), roci Varianta 22
sedimentare în vestul Munţilor Apuseni; A.1. B - Subcarpaţii Moldovei; F - Podişul Getic;
2. altitudinile reduse (altitudinea maximă 1954 m) aflate sub limita glaciaţiunii 2. 9 - Sfântu Gheorghe; 10 - Călăraşi.
cuaternare. B.1. Moldova; 2. C; 3. H.
C.1.b;2. b;3.d;4.d;5.a.
Varianta 18 D.- deoseBire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A se încadrează,la
A.1. A - Munţii Banatului; G - Grupa Munţilor Făgăraş; etajul de climă temperat-continentală de dealuri şi podişuri, pe când unitatea
2. 5 - Focşani; 6 - Târgu Mureş. de relief marcată, pe hartă, cu litera H se încadrează la etajul de climă
B.1. Bucegi; 2. C; 3. G. temperat-continentală de munţi înalţi;
C.1.d;2.c;3. b;4.c; 5.d. - deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A are temperaturi
D.- deosebire: clima unităţii E (Câmpia Olteniei) aparţine etajului climatic de medii anuale de 8-10° C, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera
câmpie, în timp ce clima unităţii H (Subcarpaţii Moldovei) aparţine etajului H are temperaturi medii anuale de 0-6° C;
climatic de dealuri înalte; - 2p - deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera Ase resimt
- deosebire: precipitaţiile medii anuale în unitatea E (Câmpia Olteniei) sunt de influenţe climatice de ariditate, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă,
600 mm/an, în timp ce precipitaţiile medii anuale în unitatea M (Subcarpaţii cu litera H se resimt influenţe climatice oceanice şi submediteraneene.
Moldovei) se situeaza între 700-800 mm/an; - 2p, E.1. vânturile frecvente şi puternice;
- deosebire: în unitatea E (Câmpia Olteniei) se resimt influenţe 2. reîntoarcerea unui segment de populaţie urbană spre mediul rural.
submediteraneene, iar în unitatea H (Subcarpaţii Moldovei) se resimt influenţe
continentale.- 2p. Varianta 23
E.- Tn ambele unităţi de relief (Munţii Banatului şi Delta Dunării), densitatea A.1. B - Dealurile Crasnei şi Silvaniei; H - Podişul Dobrogei de Sud; 2.1-
medie este sub media pe ţară (89,2 loc/km, în 2006), sltuându-se între 25-50 Târnava Mare; 6 - Jiu.
loc/km2, în Delta Dunării, chiar sub 25 loc/km2; - 2p. B. 1.D;2. F;3.9.
- relieful Munţilor Banatului, fragmentat, cu suprafeţe cultivabile reduse şi C.1.c;2.d;3. b; 4. b; 5. c.
soluri putin fertile, restrânge categoria plantelor cultivabile, Iar relieful Deltei D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se încadrează în
Dunării este caracterizat prin ponderea redusă a uscatului, comparativ cu etajul de climă temperat-continentală de câmpii şi coline joase, pe când
suprafaţa lacustră. -2p. unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D se încadrează în etajul de climă
temperat-continentală de munţi înalţi;
Varianta 19 - deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C temperatura
A. 1.3- Târnava Mare; 4 - Ialomiţa; 2. 9 - Botoşani; 10 - Bucureşti. medie anuală este de 10-11 °C, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă,
B.1. Cluj Napoca; 2. Sulina; 3. E. cu litera D temperatura medie anuală este de 0-6 °C;
C.1.a;2. a; 3. d;4. d; 5. b. - asemănare: atât în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C, cât şi în
D.- asemănare: geneza ambelor unităţi de relief este legată de orogeneza unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D se resimt influenţe climatice
alpină; submediteraneene.
- asemănare: petrografic, dominante sunt rocile din categoria metamorfice E.1. pantele cu expunere sudică, însorite;
(şisturi cristaline); 2. dezvoltarea timpurie a industriei şi prezenţa ei în multe localităţi urbane.
- deosebire: în unitatea E, reprezentativ este tipul reliefului glaciar (văi
glaciare, circuri glaciare, morene), pe când Tn unitatea C altitudinile cu aprox. Varianta 24
1000 m mai reduse nu au favorizat instalarea gheţarilor montani şi geneza A.1. A - Podişul Sucevei; H - Podişul Mehedinţi;
reliefului glaciar. 2. 5 - Someş; 6 - Dâmboviţa.
E.1. prezenţa substratului argilo-marnos; - 2p. B.1. scandinavo-baltice; 2. 7; 3. C.
2. prezenţa resurselor de lignit din bazinul Motru-Rovinari.- 2p. C.1. d; 2. b;3.d;4. b; 5.d.
D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se încadrează la
Varianta 20 etajul de climă temperat-continentală de câmpii şi coline joase şi litorală, pe
A.1.1- Someşul Mare, 6 - Argeş; 2. 7 - Cluj Napoca; 8 - Timişoara. când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se încadrează la etajul de
B.1.C;2. F;3.Vrancea. climă temperat-continentală de deaulri şi podişuri
C.1.a;2.c;3.c;4. b; 5.d. - deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C temperatura
D.- asemănare: geneza ambelor unităţi de relief este legată de procesul de medie anuală este de 10-11 °C şi peste 11 °C, pe când în unitatea de relief
sedimentare; marcată, pe hartă, cu litera H temperatura medie anuală este de 8-10 °C;
- asemănare: petrografic, dominante sunt rocile din categoria sedimentare - deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se resimt
(nisipuri, pietrişuri, loess); influenţe climatice pontice, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
- asemănare: prezenţa dunelor de relief (Câmpia Cărei, Câmpia Olteniei). litera H se resimt influenţe climatice submediteraneene.
E.- altitudinea reliefului - 2p; E.- Marea Neagră asigură României legături comerciale pe apă cu majoritatea
- poziţia geografică care determină influenţele climatice - 2p. statelor de pe Glob; - 2p.
- în platforma continentală a Mării Negre există zăcăminte de hidrocarburi. -
Varianta 21 2p
A.1.7-Zalău; 10-Brăila; 2. 2 - Prahova; 6 - Crişul Alb.
B.1. Chilia; 2. Vidra; 3. Maramureş. VArianta 25
C.1.d;2.c;3.d;4. b; 5. a." A.1. A - Grupa Bucegi; F - Câmpia Olteniei;
2. 9 - Oradea; 10 - Alexandria. E.1. Direcţia de curgere vest-est, bazinul hidrografic extins, debitele mari,
B.1. Sibiu; 2. Vidraru; 3. H. impun Dunărea în Europa ca arteră navigabilă de maximă importanţă
C.1.b;2.b; 3.d;4. b; 5. b. (amplificată de canalul Dunăre-Main-Rin şi extinderea navigaţiei de la
D.- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A are altitudini de Rotterdam-Marea Nordului şi Constanţa-Marea Neagră);
peste 2500 m (Vârful Omu - 2505 m), pe când cel al unităţii marcate, pe hartă, 2. Existenţa zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.
cu litera E are altitudini de sub 1400 m (Vârful Padeş - 1374 m);
- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A este format Varianta 29
predominant din conglomerate şi calcare, pe când cel al unităţii marcate, pe A.1. E - Subcarpaţii Getici; F - Grupa nordică a Carpaţilor Orientali;
hartă, cu litera E este format din şisturi cristaline; 2. 1 - Someşul; 4 - Jiul.
- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera A există relief glaciar, pe B.1. Maramureş; 2. 3; 3. B.
când în unitatea marcată, pe hartă, cu litera E acest tip de relief lipseşte. C.1.b;2. b;3.a;4. b; 5. a.
E.- prin altitudine, Munţii Carpaţi introduc etajare climatică; D.E - Subcarpaţii Getici; C - Podişul Dobrogei.
- prin orientarea culmilor, Munţii Carpaţi constituie barieră naturală în calea - deosebire: în Subcarpaţii Getici apar numeroase depresiuni şi dealuri interne
unor mase şi externe, pe când în Podişul Dobrogei relieful este mai uniform;
de aer. - deosebire: relieful Subcarpaţilor Getici, s-a format prin tectonizarea
sedimentelor depuse iniţial în avanfosa extracarpatică sub formă de dealuri
Varianta 26 subcarpatice, pe când cel al Podişului Dobrogei, în urma mişcărilor
A.1. E - Munţii Poiana Rusca; G - Podişul Dobrogei de Sud; orogenetice caledoniene şi hercinice;
2. 2 - Crişul Alb; 3 - Ialomiţa. - deosebire: altitudinile din Subcarpaţii Getici sunt mai ridicate (chiar peste
B.1. D; 2. Crişul Repede; 3. A. 1000 m), pe când în Podişul Dobrogei nu ating 500 m.
C.1.a;2.d;3.d;4.a; 5.d. E.- există soluri productive, foarte fertile, din clasa molisolurilor
D.- asemănare: ambele unităţi, F - Câmpia Olteniei şi G - Podişul Dobrogei de (cernoziomuri), care se pretează la cerealicultură - 2p; ţ
Sud, au temperaturi medii anuale de 11° şi 10 °C; - condiţiile climatice restrictive din Câmpia Romană, precipitaţiile scăzute,
- asemănare: etajul climatic în ambele unităţi este de câmpie, dealuri şi sub 500 mm/an, sunt suplinite de amenajările hidrotehnice (irigaţii)
podişuri joase (sub 300 m); beneficiind inclusiv de suprafeţele mari, interfluviile netede şi relieful de mică
- deosebire: precipitaţiile anuale sunt mai mari de 600 mm/an în Câmpia altitudine - 2p.
Olteniei decât în Podişul Dobrogei de Sud (suo^OO mm/an), iar influenţele
climatice în Câmpia Olteniei sunt submediteraneene, iar în Podişul Dobrogei Varianta 30
de Sud sunt temperat-continentale şi pontice. A.1. D - Subcarpaţii de Curbură; H - Munţii Banatului;
E.1. căile ferate magistrale pornesc toate din Bucureşti spre extremităţile 2. 8 - Slobozia; 10- Braşov.
teritoriului ţării, direcţia lor fiind impusă de poziţionarea şi configuraţia B.1. Moldovei; 2. Ialomiţa; 3. E.
reliefului carpatic, care impune reţelei feroviare textura radiar-concentrică, cu C.1.a;2. b;3. a; 4. b; 5. b.
două inele legate prin căi ferate transcarpatice; O.- deosebire: în Subcarpaţii Curburii este un etaj climatic de deal şi podiş, pe
2. marea varietate petrográfica. când în Câmpia Olteniei un climat de câmpie;
- deosebire: Subcarpaţii Curburii se află sub influenţe climatice de ariditate,
Varianta 27 iar Câmpia Olteniei sub influenţe submediteraneene;
A.1. D - Munţii Apuseni; G - Câmpia Moldovei; - deosebire: temperatura medie anuală are valori mai scăzute în Subcarpaţii
2. 8 - Cluj Napoca; 10 - Timişoara; Curburii şi mai ridicate în Câmpia Olteniei.
B.1.C;2. Barcău;3.7. E.1. Energia reliefului şi alcătuirea petrográfica din roci tari, în care se poate
C.1. a; 2. a; 3. b; 4. a; 5. b. construi digul acestor acumulări.
D.- asemănare: (H - Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali; D - Munţii 2. Existenţa unor variate resurse de materii prime (petrol, gaze naturale, sare
Apuseni), ambele unităţi montane s-au format prin cutare în orogeneza alpină, etc.).
în Apuseni există roci sedimentare, vulcanice şi şisturi cristaline la fel ca şi în
Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali; Varianta 31
- deosebire: altitudinile sunt mai mari în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali A.1. B - Grupele Bucegi şi Făgăraş; F - Podişul Sucevei; 2.3- Bistriţa; 4 - laşi.
(Vârful Pietrosu Rodnei, 2303 m), decât în Munţii Apuseni: (Vârful Bihor, B. 1. Caraş-Severin; 2. scandinavo-baltice; 3. C.
1849 m); C.1.b;2.b;3. d; 4. c; 5. b.
- deosebire: în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali apar formele reliefului D. A - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali, C - Munţii Poiana Rusca
glaciar, iar în Munţii Apuseni, datorită altitudinilor mai mici, glaciaţiunile - deosebire: în partea vestică a unităţii A există un şir vulcanic ce nu este şi în
cuatemare nu s-au instalat; în Munţii Apuseni apare un relief carstic foarte unitatea C;
dezvoltat cu forme de endo şi exocarst, iar în Grupa de Nord a Carpaţilor - deosebire: în unitatea A altitudinea maximă atinge 2100 m, iar în unitatea C
Orientali, nu. doar la 1374 m;
E.1. scăderea natalităţii şi apariţia sporului natural negativ; spor migratoriu - asemănare: ambele unităţi s-au format în timpul orogenezei alpine.
negativ; E.1. - face legătura directă pe apă între Dunăre şi cel mai mare port maritim al
2. existenţa zăcămintelor de sare. ţării, Constanţa;
- apele din canal se folosesc la irigaţii în Dobrogea;
Varianta 28 - pescuit, turism, navigaţie.
A.1. A - Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali; B - Câmpia de Vest; 2. - prezenţa sării şi a gazului metan.
2. 8 - Botoşani; 9 - Ploieşti.
B.1. Jiu; 2. Tisei; 3.11. Varianta 32
C.1.a;2. c;3. b;4.c; 5.d. A.1. E - Câmpia Bărăganului, H - Podişul Bârladului;
D.D - Subcarpaţii Moldovei; E - Subcarpaţii Getici 2. 8 - Târnava Mare; 9 - Moldova.
- asemănare: ambele unităţi, Subcarpaţii Moldovei şi Subcarpaţii Getici, s-au B.1. F; 2. Cerna; 3. Piatra Neamţ.
format prin tectonizatea sedimentelor depuse iniţial în avanfosa extracarpatică C.1.b;2.a;3. c;4. b;5. c.
sub formă de dealuri subcarpatice; D.B - Câmpia de Vest la nord de Mureş, E - Câmpia Bărăganului
- asemănare: ambele unităţi de relief sunt formate din roci sedimentare; - deosebire: în unitatea B se resimt influenţe climatice oceanice, iar în unitatea
- deosebire: gradul de fragmentare este mult mai redus în Subcarpaţii E influenţe climatice de ariditate;
Moldovei decât în Subcarpaţii Getici. - deosebire: în unitatea B precipitaţiile medii anuale ating 700 mm/an, iar în
unitatea E între 400-500 mm/an; A.1. E - Grupa Retezat; G - Carpaţii de Curbură;
- asemănare: ambele au climat de câmpie. 2. 4 - Mureş; 5 - Ialomiţa.
E.1. exodul rural din perioada comunistă ca urmare a industrializării şi B.1. Prut; 2. Caraş-Severin; 3. H.
declararea de noi oraşe din aşezările rurale mai dezvoltate economic. C.1. d; 2. c; 3. a; 4. d; 5. b.
2. resurse de cărbuni în bazinul Motru-Rovinari. D.A - Subcarpaţii Getici, B - Podişul Dobrogei
- deosebire: în unitatea A avem climat de dealuri înalte, iar în unitatea B
Varianta 33 climat de dealuri
A.1. D - Podişul Târnavelor, G - Câmpia Bărăganului; joase;
2. 9 - Timiş, 10 - Suceava. - deosebire: în unitatea Ase resimt influenţe mediteraneene şi de tranziţie, iar
B.1. H;2. Crişul Alb; 3. Vâlcea. în unitatea B pontice şi de ariditate;
C.1.b;2.a;3. c;4.d;5.a. - deosebire: valoarea precipitaţiilor medii anuale este de 700-1000 mm în
D.B - Munţii Banatului, F - Câmpia Moldovei unitatea A şi de sub 500 mm în unitatea B.
- deosebire: unitatea B are un climat de munte, iar unitatea F, de dealuri joase; E.1. relieful inaccesibil şi condiţii climatice restrictive;
- deosebire: în unitatea B temperatura medie anuală este de 0-6 °C, iar în 2. prezenţa în subsolul regiunii a resurselor de petrol şi datorită existenţei
unitatea F de rafinăriilor în zonă.
8-9 "C;
- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe mediteraneene, iar în unitatea F Varianta 37
de ariditate (continentale). A.1. A - Podişul Someşan; B - Câmpia Bărăganului;
E.1. Satele sunt de tip adunat datorită utilizării cât mai adecvate a terenurilor 2. 8-Piteşti; 11 -Satu Mare.
arabile. B.1.1; 2. D; 3. E.
2. Altitudinea redusă nu a permis, în Cuaternar, instalarea gheţarilor şi a C.1.c;2.d;3. b; 4. b; 5. c.
circurilor glaciare. D.E - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu; I - Grupa Sudică a Carpaţilor
Orientali
Varianta 34 - deosebire: altitudinile maxime în unitatea E ating 2519 m, iar în unitatea I
A.1. A - Munţii Apuseni; B - Podişul Dobrogei; doar la 1954 m;
2. 8-Dâmboviţa; 11 -Şiret. - deosebire: în unitatea E întâlnim relief glaciar, iar în unitatea I relief de fliş; '
B.1. F; 2. Suceava; 3. H. - asemănare: ambele unităţi s-au format în timpul orogenezei alpine.
C.1. b; 2. b; 3. a; 4. c; 5. a. E.1. Altitudinea diferită a celor două unităţi de relief (temperatura scade odată
D.- asemănare: atât în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei cât şi în Masivul cu înălţimea).
Retezat-Godeanu se întâlnesc aceleaşi etaje climatice: climat de depresiune, 2. Amplasarea la un curs de fluviu navigabil, adică pe malul Dunării.
climat de munte (de versant împădurit) şi climat alpin;
- asemănare: masele de aer predominante bat dinspre vest la altitudini mari Varianta 38
atât în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei cât şi în Masivul Retezat- A.1. B - Subcarpaţii Moldovei; F - Podişul Getic;
Godeanu; 2. 7 - Baia Mare; 10 - Slobozia.
- deosebire: în estul Carpaţilor Maramureşului şi Bucovinei sunt influenţe B.1. 6; 2. G;^. D.
climatice scandinavo-baitice, pe când în sud-vestul Masivului Retezat- C.1. b; 2. a; 3. c; 4. a; 5. c.
Godeanu sunt influenţe climatice submediteraneene. D.A - Podişul Bârladului, G - Munţii Apuseni
E.- este o câmpie fluvio-maritimă în plină evoluţie, care se formează prin - deosebire: unitatea A are un climat de dealuri joase şi înalte, iar unitatea G
depunerea aluviunilor de către Dunăre şi cu aportul sedimentelor marine are climat montan;
depuse de curenţii litorali pe locul unui fost golf marin - 2p; - deosebire: precipitaţiile medii anuale sunt de 500-600 mm în unitatea A, iar
- relieful Deltei Dunării prezintă altitudini joase (cele mai mari altitudini sunt în G depăşesc 1200 mm;
de 12 m), iar cele mai întinse suprafeţe de teren sunt ocupate cu suprafeţe - deosebire: în unitatea A se resimt influenţe continentale (de ariditate), iar în
acvatice: braţe principale, braţe secundare, lacuri, mlaştini - evidenţiind unitatea G influenţe oceanice (atlantice).
procesul de aluvionare din prezent - 2p. E.1. Cadru natural favorabil, spor natural ridicat.
2. Turismul montan, lipsa de educaţie a unor turişti.
Varianta 35
A.1. B - Podişul Dobrogei; E - Grupa Retezat-Godeanu; Varianta 39
2. 1 - Giurgiu; 6 - Alba lulia. A.1. B - Câmpia Bărăganului, E - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu;
B.1. A; 2. Crişul Repede; 3. F. 2. 8-Piteşti, 10-Sibiu. '
C.1.b;2.d;3. b;4. a; 5. b. B.1. 2; 2. Reşiţa; 3. oceanice.
D.B - Podişul Dobrogei; H - Munţii Banatului C.1.a; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b.
- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera B sunt prezente brize D.-deosebire: Câmpia Română este formată din nisipuri şi pietrişuri acoperite
marine, dar şi Crivăţul, iar în unitatea marcată, pe hartă, cu litera H de loess, iar în structura litologică a Câmpiei Moldovei predomină argilele,
bateAustrul; care au determinat o modelare rapidă;
- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe climatice de ariditate şi pontice, - deosebire: spre deosebire de Câmpia Moldovei, în estul Câmpiei Române
iar în unitatea H influenţe climatice mediteraneene; relieful este dominat de crovuri, mici depresiuni circulare formate prin tasarea
- deosebire: în unitatea B precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 500 mm, iar loessuiui;
în unitatea H depăşesc 1000 mm. - asemănare: ambele unităţi de relief s-au format prin depuneri succesive de
E.• - varietatea petrográfica determină varietatea tipurilor genetice de relief sedimente peste un fundament mai vechi.
din Carpaţii Orientali: în vest relief vulcanic dezvoltat pe rocile vulcanice, în E.1. precipitaţiile scad de la vest (600 - 700 mm/an în Dealurile de Vest, unde
partea centrală relief masiv dezvoltat pe şisturi cristaline, iar în partea de est şi sunt influenţe oceanice), spre est (400 mm/an în Podişul Dobrogei, unde sunt
în zona de curbură o mare varietate de forme de relief dezvoltate pe calcare, influenţe aride);
gresii, conglomerate, mame - 2p; 2. sunt suprafeţe agricole limitate, iar solurile sunt în formare.
- evoluţia policiclică a reliefului a determinat apariţia suprafeţelor de nivelare,
iar altitudinile mari au permis instalarea gheţarilor în Pleistocen, gheţari care Varianta 40
au creat relieful glaciar (Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului) - 2p. A.1. F - Poiana Rusca; G - Podişul Târnavelor;
2. 9-Zalău; 11 - Braşov.
Varianta 36 B.1. Vidra; 2. G; 3. laşi.
C.1.d;2. d;3. b; 4. d; 5. d. vieţuitoarelor.
D.- deosebire: Câmpia Moldovei se încadrează în etajul climatic de dealuri
joase, iar Munţii Poiana Rusca în etajul climatic montan; Varianta 44
- deosebire: temperatura medie anuală are valori cuprinse între 8-10 °C în A.1. C - Podişul Târnavelor; E - Subcarpaţii Moldovei;
Câmpia Moldovei şi între 0-6 °C în Munţii Poiana Rusca; 2. 7 - Bârlad; 11 - Dâmboviţa.
- deosebire: precipitaţiile medii anuale variază între 500-600 mm în Câmpia B.1. C; 2. Caraş-Severin; 3. oceanice.
Moldovei şi între 800-1000 mm în Munţii Poiana Rusca. C.1.a;2.d;3.d;4. b; 5. b.
E.1. La peste 180 m adâncime nu există viaţă datorită acumulării de acid D.-deosebire: unitatea E (Subcarpaţii Moldovei) s-a format prin cutarea
sulfhidric. scoarţei la sfârşitul orogenezei alpine, iar unitatea H (Podişul Getic) s-a format
2. Satele sunt organizate în sate de tip adunat pentru a utiliza cât mai bine prin proces de sedimentare;
terenularabil. - deosebire: unitatea E (Subcarpaţii Moldovei) sunt formaţi dintr-un şir de
dealuri şi depresiuni, iar unitatea H (Podişul Getic) este format din platforme
Varianta 41 ce se înclină uşor spre sud:
A.1. B - Câmpia Bărăganului; H - Podişul Getic; - asemănare: ambele unităţi sunt fragmentate puternic de râuri ce vin cu debite
2. 7 - Focşani, 12 - Tulcea. ridicata din zona montană.
B.1. Lotru; 2. F; 3. Timişoara. E.1. în sectorul maritim al Dunării (Brăila-Sulina) adâncimea albiei fluviului
C.1.b; 2. d; 3. b; 4. b; 5. a. este mai mare, fapt ce asigură un pescaj de 7 m.
D.- deosebire: în unitatea notată, pe hartă, cu litera B (Câmpia Bărăganului) se 2. în Cuaternar, temperatura de pe culmile mai puţin înalte ale Munţilor
resimt influenţe continentale de ariditate, iar în unitatea notată, pe hartă, cu Apuseni nu a permis' formarea gheţarilor şi implicit a circurilor glaciare.
litera D (Câmpia de Vest de la sud de Mureş) se resimt influenţe
submediteraneene; Varianta 45
- deosebire: în unitatea notată, pe hartă, cu litera B bate vântul, denumit A.1. F - Câmpia Moldovei (Jijiei); G - Subcarpaţii Getici; 2.3- Timişoara, 6 -
Crivăţ, iar în unitatea notată, pe hartă, cu litera D, bate vântul denumit Austru; Ploieşti.
- asemănare: ambele unităţi au climat de câmpie. B.1. D; 2.4; 3. H.
E.1. Temperaturi scăzute, ce nu permite plantelor să se dezvolte în condiţii C.1.a;2.c;3. b;4. b; 5. b.
bune. D.- deosebire: unitatea A (Câmpia de Vest de la nord de Mureş) are climat de
2. Podişul Dobrogei este unitate de orogen (în partea nordică) fiind alcătuit din câmpie, iar unitatea H (Podişul Getic) are climat de deal;
roci foarte dure (şisturi verzi, granit). - deosebire: în Câmpia de Vest de la nord de Mureş se resimt influenţe
oceanice, iar in Podişul Getic se resimt influenţe submediteraneene (în partea
Varianta 42 vestică);
A.1. C - Câmpia Moldovei (Jijiei); F - Munţii Poiana Rusca; - deosebire: în Câmpia de Vest de la nord de Mureş bat vânturile de vest, iar în
2. 8 - Reşiţa; 9 - Zalău. Podişul Getic, vântul predominant este austrul.
B.1. Focşani; 2. G; 3. Piatra Neamţ. y E.- relieful influenţează răspândirea populaţiei prin caracteristicile sale -
C.1.b;2.b; 3. a;4.a;5.d. altitudine, pantă, fragmentare etc. - 2p;
D.- deosebire: în unitatea E (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) există - resursele solului şi subsolului, valorificate în diferite ramuri industriale,
etajul climatic montan, alpin şi de depresiune, iar în unitatea H (Podişul Getic) asigura dezvoltarea economică a regiunii şi o mare concentrare a populaţiei -
este climat de dealuri joase; 2p.
- deosebire: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei se resimt influenţe
climatice oceanice şi scandinavo-baltice, în timp ce în Podişul Getic se Varianta 46
manifestă influenţa submediteraneană (în partea vestică); A.1. B - Câmpia Transilvaniei; G - Subcarpaţii Curburii;
- deosebire: temperatura medie anuală are valori cuprinse între 0-6 °C (sub 0 2. 9 - Botoşani; 10 - Bucureşti.
°C la peste 2000 m) în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei în timp ce în B.1. 6; 2. Chilia; 3. E.
Podişul Getic valorile sunt cuprinse între 8-10 °C. C.1. b; 2. c; 3. a; 4. d; 5. a.
E.1. Dezvoltarea pajiştilor montane ca urmare a unui climat bogat în D.- deosebire: unitatea H (Podişul Mehedinţi) s-a format prin cutarea scoarţei,
precipitaţii. iar unitatea D (Podişul Getic) s-a format prin proces de sedimentare;
2. Prezenţa unei arii de convergenţă feroviară şi rutieră, respectiv prezenţa - deosebire: gradul de fragmentare este mai redus în Podişul Mehedinţi decât
unor legături transcarpatine cu toate regiunile istorice ale ţării. în Podişul
Getic;
Varianta 43 - deosebire: în Podişul Mehedinţi predomină rocile dure (şisturi cristaline şi
A.1. C - Podişul Târnavelor; G - Câmpia Olteniei; calcare), iar în Podişul Getic rocile friabile (pietrişuri, nisipuri, argile).
2. 3 - laşi; 5 - Ploieşti. E.- în ambele unităţi există soluri productive, foarte fertile, din clasa
B.1.H;2.E; 3. D. molisolurilor, şi anume cernoziomuri (în podişul Dobrogei apar şi soluri
C.1. b;2. a; 3. a; 4. c; 5. c. bălane), care se pretează la cerealicultură - 2p;
D.- deosebiri: în unitatea H (Podişul Sucevei) se resimt influenţe climatice - condiţiile climatice restrictive din cele două unităţi, precipitaţiile scăzute sub
scandinavo-baltice, pe când în Podişul Dobrogei de Nord (unitatea E) sunt 500 mm/an sunt suplinite de amenajările hidrotehnice (irigaţii), beneficiind
influenţe continentale de ariditate şi pontice; inclusiv de suprafeţele mari,de interfluviile netede din estul Câmpiei Române
- deosebire: precipitaţiile sunt mai bogate în Podişul Sucevei (700-800 şi de relieful de relativ mică altitudine, cu pante line şi grad scăzut de
mm/an), pe când în Podişul Dobrogei de Nord acestea sunt mai reduse (500- fragmentare din Podişul Dobrogei - 2p.
600 mm/an);
- deosebire: în Podişul Sucevei temperatura medie anuală este mai scăzută (7- Varianta 47
8 °C), iar în Podişul Dobrogei de Nord este mai ridicată (10-11 °C). A.1. 3 - Motru; 5 - Buzău;
E.1. Datorită altitudinii mari a Carpaţilor Meridionali temperaturile scăzute 2. 8 - Timişoara; 9 - Baia Mare.
din Cuaternar au permis formarea gheţarilor care, prin procese de eroziune B.1.F;2. laşi; 3. Mureş.
glaciară, au creat forme de relief specific: circuri glaciare, văi glaciare. C.1. a; 2. c; 3. a; 4. a; 5. b.
2. Lipsa curenţilor verticali în Marea Neagră a determinat formarea a două D.- deosebire: în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii
straturi de apă: un strat superficial cu apă mai puţin sărată, care asigură viaţa şi Meridionali predomină şisturile cristaline, iar în unitatea F - Grupa Centrală a
un strat de adâncime (sub 200 m) care este neoxigenat, bogat în hidrogen Carpaţilor Orientali apar preponderent roci vulcanice şi sedimentare;
sulfurat cu salinitate de 21-22 (suta la mie), ce nu permit existenţa - deosebire: altitudinile sunt mai mari în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-
Godeanu din Carpaţii Meridionali, de 2519 m în Vârful Parângul Mare şi 2509 continentală de ariditate şl precipitaţiile sunt foarte reduse în timpul verii, fapt
m în Vârful Peleaga-Retezat pe când în unitatea F - Grupa Centrală a ce determină scăderea accentuată a debitului.
Carpaţilor Orientali este de doar 2100 m în Vârful Pietrosul-Călimani; 2, Tn unităţile E (Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu) şi F (Podişul Getic) sunt
- deosebire: în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii amplasate termocentrale (Turceni, Rovinari în unitatea F, Paroşeni în unitatea
Meridionali există relief glaciar foarte dezvoltat, iar în unitatea F - Grupa E) datorită exploatării lignitului în bazinul Motru-Rovinari (unitatea F) şi a
Centrală a Carpaţilor Orientali nu apar urmele glaciaţiunilor cuatemare; în A - huilei în depresiunea Petroşani (unitatea E).
Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali gradul de Varianta 51
fragmentare este mult mai scăzut decât în F - Grupa Centrală a Carpaţilor A.1. E - Podişul Dobrogei de Sud; G - Podişul Someşan; 2.1 - Bistriţa; 3. 12 -
Orientali, unde apar multe masive montane individualizate de văi, defilee, Alexandria.
păsuri şi depresiuni numeroase. B.1. Buzău; 2. Suceava; 3. 2.
E.1. aluviunile aduse de Dunăre sub formă de debit solid şi depuse la vărsarea C.1.d;2. b;3.c;4.c; 5. c.
în Marea D.C - Munţii Apuseni, D - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei (Grupa de
Neagră; nord a Carpaţilor Orientali):
2. temperatura scade o dată cu latitudinea de la sud la nord, datorită scăderii - deosebire: Munţii Apuseni prezintă o mare varietate litologică (sunt
unghiului de incidenţă a radiaţiei solare. constituiţi din şisturi cristaline, roci eruptive, roci sedimentare), având aspect
de mozaic petrografic, iar Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei sunt
Varianta 48 constituiţi din trei fâşii paralele diferenţiate litologic, orientate nord-vest - sud-
A.1. A - Podişul Someşan; E - Carpaţii Curburii; est, alcătuite din roci vulcanice, şisturi cristaline, formaţiuni sedimentare
2. 2 - Prahova; 6 - Crişul Alb. cutate (fliş);
B.1. Chilia; 2. Vidra; 3. Sălaj. - deosebire: în Munţii Apuseni altitudinile abia trec de 1800 m, altitudinea
C.1.a;2. c; 3. a; 4. b; 5. d. maximă fiind de 1849 m în Munţii Bihor, iar în Carpaţii Maramureşului şi ai
D.- asemănare: ambele unităţi (E-Grupa de Sud a Carpaţilor Orientali; H- Bucovinei altitudinile sunt mai mari. trecând de 2000 m (2303 m în Vârful
Munţii Apuseni), s-au format prin cutare în orogeneza alpină - 2p; Pietrosul Rodnei);
-deosebire: în Munţii Apuseni există roci sedimentare, vulcanice, şisturi - deosebire: spre deosebire de Munţii Apuseni, în care este dezvoltat relieful
cristaline, iar în Carpaţii de Curbură doar roci sedimentare; în Apuseni apare carstic, în Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei este prezent relieful glaciar.
relieful carstic foarte dezvoltat, cu formaţiuni de endo şi exo carst, spre E.1. marea varietate petrográfica (mozaic de roci: roci magmatice, roci
deosebire de Carpaţii de Curbură unde prezenţa calcarelor e redusă - 2p; metamorfice, roci sedimentare) generează marea varietate a resurselor de
- asemănare: gradul de fragmentare este ridicat în ambele unităţi, apărând subsol;
numeroase catene montane individualizate de culoare, văi, depresiuni - 2p. 2. Bucureşti este o metropolă cu funcţii complexe: puternic centru industrial,
E.1. Munţii Apuseni au variate resurse de subsol: zăcăminte metalifere (fier, cu funcţii de transport, centru financiar-bancar, centru cultural-ştiinţific şi de
bauxită, minereuri auro-argintifere şi suprifere), cărbune brun, roci de învăţământ.
construcţie (calcar, granit, marmură).
2. influenţa scandinavo-baltică din Podişul Sucevei, dar şi altitudinea mai Varianta 52
mare a acestei unităţi decât a Câmpiei Olt-Argeş determină în Podişul Sucevei A.1. B - Podişul Dobrogei de Sud; C - Câmpia de Vest;
o temperatură medie anuală mai redusă. 2. 10 - Târnava Mare, 12 - Moldova.
B.1.A; 2. E;3. B.
Varianta 49 C.1.b;2. b;3.d;4. d;5. b.
A.1. A - Grupa Munţilor Parâng; H - Subcarpaţii de Curbură; D.D - Podişul Mehedinţi, G - Podişul Bârladului:
2. 5 - Jijia; 3. 9 - Târgovişte. - deosebire: Podişul Mehedinţi s-a format pe fundament carpatic, spre
B.1. oceanice; 2. G; 3. Hunedoara. deosebire de Podişul Bârladului care s-a format pe un fundament vechi
C.1.b;2.a;3. b; 4. b; 5.d. precambrian (aparţine din punct de vedere structural depresiunii
D.- asemănare: unitatea F (Podişul Dobrogei de Nord), dar şi unitatea H predobrogene);
(Subcarpaţii Curburii) s-au format prin cutarea scoarţei; - deosebire: Podişul Mehedinţi este constituit din roci dure - şisturi cristaline
- deosebire: altitudinea Subcarpaţilor Curburii este mai mare (996 m altitudine şi calcare mezozoice, iar Podişul Bârladului este constituit din formaţiuni
maximă decât a Podişului Dobrogei de Nord (467 m altitudine maximă); sedimentare tinere mio-pliocene;
- deosebire: în Podişul Dobrogei de Nord sunt roci foarte dure (şisturi verzi, - deosebire: în Podişul Mehedinţi este dezvoltat relieful carstic, cu numeroase
granit calcar), iar în Subcarpaţii Curburii sunt roci friabile (marne, argile, forme şi fenomene carstice, iar în Podişul Bârladului este dezvoltat relieful
pietrişuri). structural (cueste).
E.1. în unitatea A (Munţii Parâng) se înregistrează o cantitate mare de E.1. prezenţa influenţelor climatice de tip oceanic în Câmpia de Vest care
precipitaţii medii anuale (1000-1400 mm) datorită altitudinii mari (2519 m generează precipitaţii mai bogate comparativ cu influenţele continentale (de
altitudine maximă), dar şi datoriita influenţei oceanice. ariditate) specifice Podişului Bârladului;
2. în unitatea D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei), în condiţiile unui 2. Enunţul este greşit. Deci nu se poate da nicio cauză!
climat răcoros şi umed, pajiştile montane ocupă suprafeţe mari, fapt ce
favorizează creşterea bovinelor. Varianta 53
A.1. D - Câmpia Bărăganului; H - Grupa Parâng;
Varianta 50 2. 1 - Botoşani, 5 - Hunedoara.
A.1. G - Câmpia Moldovei (Jijiei); B.1. Mureş; 2. Timiş; 3. D.
2. 1 - Someşul Mare, 6 - Ialomiţa; 3. 10-Bacău. C.1.c;2.a;3. c; 4. c; 5. b.
B.1. Vaslui; 2. 6; 3. 9. D.B - Carpaţii Curburii; F - Munţii Apuseni;
C.1.c;2.b; 3. a; 4. d;5. d. - deosebire: în Munţii Apuseni se remarcă prezenţa mozaicului de roci
D.- asemănare: în unitatea E (Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu) se resimt (vulcanice, metamorfice şi sedimentare), pe când în Carpaţii Curburii sunt
influenţe submediteraneene (în partea sud-vestică), influenţe ce se manifestă şi răspândite mai larg rocile sedimentare;
în unitatea H (Câmpia Olteniei); - deosebire: în Munţii Apuseni se remarcă prezenţa depresiunilor tip „golf pe
- asemănare: în Câmpia Olteniei, dar şi în Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu cele trei Crişuri, pe când în Carpaţii Curburii aceste depresiuni lipsesc;
(partea sud-vestică), bate austru); - asemănare: în ambele grupe este prezent relieful carstic: peşteri, chei.
- deosebire: Mantii Parâng şi Retezat-Godeanu au climat montan alpin şi de E.1. prezenţa unor rezerve de petrol mai însemnate în subsolul Câmpiei
depresiune, iar Câmpia Olteniei are climat de câmpie. Române şi al Podişului Getic.
E.1. Râul Ialomiţa (6) străbate Câmpia Bărăganului unde se resimte influenţa 2. precipitaţiile reduse, sub 400 mm/an, graţie influenţei climatului
continental. B.1. Vâlcea; 2. Timişoara; 3. E.
C.1. a; 2. b; 3. c; 4. a; 5. d.
Varianta 54 D.- deosebire: precipitaţii medii anuale în Câmpia de Vest 600-640 mm/an, cu
A.1. F - Câmpia Jijiei (Moldovei); H - Podişul Getic; influenţe oceanice, iar în Câmpia Română, precipitaţiile scad de la 600 mm/an
2. 7 - Bistriţa; 11 -CrişulAlb. în vest la 450 mm/an în est, cu influenţe de ariditate şi amplitudini termice
B.1. 2; 2. Slatina; 3. B. mari de la iarnă la vară;
C.1.c;2.a;3.d;4.c; 5. b. - deosebire: vânturi permanente de vest în Câmpia de Vest şi prezenţa
D.D - Subcarpaţii Getici; H - Podişul Getic. vânturilor dominante dinspre nord şi nord-est (Crivăţul) în estul Câmpiei
- asemănare: relieful celor două unităţi de relief este dezvoltat pe o gamă Române;
variată de roci sedimentare; - asemănare: etaj climatic de câmpie cu temperaturi medii anuale de 9-11°C,
- asemănare: altitudinile cele mai mari ale reliefului în cele două unităţi de precipitaţii medii anuale de 640 - 450 mm/an, vânturi predominante din vest şi
relief se regăsesc în partea de nord a acestora; locale.
- deosebire: relieful Subcarpaţilor Getici s-a format prin cutarea rocilor E.1. O cauză care explică diversitatea tipurilor genetice de lacuri în regiunile
sedimentare în ultimele faze ale orogenezei alpine, pe când relieful Podişului de munte este altitudinea.
Getic a rezultat dintr-o veche câmpie piemontană şi apoi înălţată la finele 2. Două exemple de tipuri genetice de lacuri din Munţii Carpaţi: lac glaciar,
orogenezei alpine. lac de crater
E.1. aşezarea geografică în Europa Centrală şi configuraţia Carpaţilor vulcanic.
Româneşti contribuie la varietatea influenţelor climatice de pe teritoriul ţării
noastre; Varianta 58
2. - influenţele pontice se resimt în Delta Dunării şi în zona litorală; A.1.0 - Grupa Munţilor Parângului; H - Podişul Someşan; 2. 9 - Olt; 12 -
- influenţe scandinavo-baltice se regăsesc în Podişul Sucevei, Obcinele Târnava Mare.
Bucovinei, nordul Câmpiei Moldovei, Munţii Maramureşului. B. 1. B; 2. G; 3. E.
C.1.b;2.a;3.d;4.c; 5. c.
Varianta 55 D.- deosebire: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei clima are influenţe
A.1. C - Masivul Dobrogei de Nord; G - Munţii Apuseni; oceanice şi scandinavo-baltice, în timp ce în Podişul Getic sunt influenţe
2. 10 - Dâmboviţa; 12 - Someş. climatice submediteraneene şi de tranziţie;
B.1. alpină; 2. est-continentale; 3. Hunedoara. - deosebire: Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei au un climat de munte mai
C.1.a;2. b;3.d;4. b;5.d. umed şi mai răcoros, în timp ce Podişul Getic are un climat de dealuri mai
D.C - Masivul Dobrogei de Nord; H - Subcarpaţii Getici. cald şi mai uscat;
- deosebire: relieful Podişului Dobrogei de Nord este dezvoltat în cea mai - deosebire: temperaturile multianuale în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei
mare parte pe roci eruptive (graniţe hercinice) şi metamorfice (şisturi verzi sunt 2-7 °C, pe când în Podişul Getic sunt între 8-9 °C. Iar precipitaţiile medii
caledoniene), pe când relieful Subcarpaţilor Getici este dezvoltat pe roci sunt în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei de 800-1200 mm/an, în timp ce
sedimentare cutate la finele orogenezei alpine; în Podişul Getic sunt de 600-700 mm/an.
- deosebire: pe cea mai mare întindere a Podişului Dobrogei de Nord, E.1. O cauză a diferenţei de debit între râurile Şiret şi Prut se explică prin
altitudinile sunt sub 200 m, numai în partea nordică ele trec uneori de 300 - debitul mai mare al Şiretului datorită afluenţilor mai numeroşi din Carpaţii
400 m, altitudinea maximă fiind în Munţii Macin (vârful Greci 467 m), pe Orientali, unde precipitaţiile sunt mai mari.
când în Subcarpaţii Getici relieful depăşeşte frecvent 400-500 m, altitudinea 2. Existenţa vegetaţiei de stepă din Câmpia Bărăganului se explică prin
maximă fiind aproape dublă: 1017 m în Măgura Măţău; precipitaţii reduse sub 500 mm/an.
- asemănare: cele două unităţi de relief s-au format prin cutarea scoarţei
terestre (orogeneză). Varianta 59
E.1. Resursele de materii prime sunt bogate (lemnul de răşinoase mai ales), A.1. A - Munţii Banatului; H - Munţii Făgăraşului; 2. 2 - Drobeta Turnu-
relativ uşor de exploatat şi transportat spre cele două centre de prelucrare; Severin; 5 - Deva.
cererea mare de cherestea pusă pe seama dezvoltării economice mai susţinute, B.1.H;2. D;3.A.
mai ales domeniul construcţiilor din judeţul Braşov, în ultimele 4 decenii. C.1.d;2.d;3.d;4. b; 5.d.
2. Prezenţa minereurilor neferoase (bauxita) în imediata apropiere a oraşului D.- deosebire: etaj climatic de câmpie înaltă şi dealuri joase în Câmpia
Oradea, în Munţii Pădurea Craiului. Moldovei şi etaj climatic de munte în Munţii Banatului;
- deosebire: influenţe cliomatice de ariditate în sudul Câmpiei Moldovei şi
Varianta 56 influenţe scandinavo-baltice în nord-vestul acesteia, comparativ cu Munţii
A.1. E - Munţii Apuseni; H - Masivul Dobrogei de Nord; Banatului ce au influenţe submediteraneene;
2. 1 - Timişoara; 6 - Slatina. - deosebire: precipitaţiile medii anuale mai reduse de 500-600 mm/an în
B.1. A; 2. cutare şi înălţare; 3.Timişoara. Câmpia Moldovei, comparativ cu Munţii Banatului care au precipitaţii medii
C.1.d;2.a;3. a; 4. d; 5. c. de 700-1000 mm/an.
D.C - Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei; E - Munţii Apuseni. E.1. O cauză care determină repartiţia inegală a populaţiei pe teritoriul ţării
- asemănare: ambele unităţi C şi E s-au format în orogeneza alpină; noastre este varietatea formelor de relief.
- asemănare: ambele unităţi au structura petrográfica complexă, din şisturi 2. Un factor natural care favorizează creşterea ovinelor în Capaţii Meridionali
cristaline, roci vulcanice şi fliş-roci sedimentare cimentate cutate; este extensiunea păşunilor de munte şi alpine.
- deosebire: altitudinile Munţilor Apuseni se situează sub 2000 m şi lipseşte
relieful glaciar, iar munţii Grupei Maramureşului şi Bucovinei depăşesc 2000 Varianta 60
m, chiar 2500 m, şi este prezent relieful glaciar. A.1. A - Delta Dunării; C - Podişul Târnavelor;2. 1 - Târgovişte; 6 - Piatra
E.- Podişul Mehedinţi s-a format •pe un fundament carpatic, prin cutare şi Neamţ.
înălţare, iar Podişul Getic prin depunerea rocilor sedimentare; B.1. Olt; 2. Dolj; 3. A.
- în Podişul Mehedinţi s-a dezvoltat un relief pe şisturi cristaline cu relief C.1.d;2.c; 3. c;4.a;5.d.
carstic, cu numeroase forme şi fenomene carstice, iar în Podişul Getic un D.- deosebire: etaj climatic de câmpie înaltă şi dealuri joase în Câmpia
relief cu aspect de piemont, unde rocile sunt: pietrişuri, argile, nisipuri, gresii. Moldovei şi etaj climatic de podiş în Podişul Mehedinţi;
- deosebire: influenţă climatică de ariditate în sudul Câmpiei Moldovei şi
Varianta 57 influenţe scandinavo-baltice în nord-vestul acesteia, comparativ cu Podişul
A.1. A - Podişul Dobrogei; G - Câmpia Olteniei; Mehedinţi, cu influenţe submediteraneene;
2. 8 - Bega; 9 - Jiu. - asemănare: în ambele unităţi de relief circulaţia generală a atmosferei'este
dată de vânturile de vest. geografică unităţi extracarpatine.
E.1. O cauză a prezenţei terenurilor degradate în spaţiul subcarpatic şi în E.- în judeţul Prahova relieful este, în mare parte, un relief de deal sau câmpie,
Depresiunea Colinară a Transilvaniei o constituie defrişarea pădurilor. favorabil locuirii; în comparaţie cu judeţul Caraş-Severin în care relieful este
2. O cauză a diversităţii resurselor de subsol din Munţii Apuseni o constituie predominant muntos şi fragmentat - 2p;
varietatea rocilor, un „mozaic petrografic". - judeţul Prahova este puternic urbanizat şi activităţile economice sunt mult
mai dezvoltate decât în judeţul Caraş-Severin - 2p.
Varianta 61
A.1. A - Subcarpaţii Moldovei, G - Podişul Târnavelor; Varianta 65
2. 9-Zalău; 11-Braşov. A.1. B - Podişul Getic; G - Câmpia Bărăganului; 2.9- Crişul Alb; 11 - Târnava
B.1. Lotru; 2. F; 3. D. Mare.
C.1.b;2. d;3. b; 4. b; 5. a. B.1.6; 2. D; 3. F.
D.- asemănare: atât în Subcarpaţii Moldovei (A), cât şi în Câmpia Bărăganului C.1. b; 2. c; 3. c;4. c; 5. c.
(B) climatul prezintă influenţe de ariditate; D.- deosebire: în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu este un climat tipic
- deosebire: precipitaţiile medii anuale în Subcarpaţii Moldovei sunt de 600- montan, umed şi răcoros, în timp ce în Delta Dunării apare un climat de
800 mm/an, iar în Câmpia Bărăganului sunt cuprinse între 400-500 mm/an; câmpie, cu influenţe pontice şi de ariditate;
- deosebire: temperatura medie anuală în Subcarpaţii Moldovei este de 8-10 - deosebire: în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu temperaturile medii anuale
°C, iar în Câmpia Bărăganului este de 10-11 °C. oscilează între 0 şi 6 °C, în timp ce, în Delta Dunării, temperaturile medii
E.1. fertilitatea redusă a tipurilor de soluri din Grupa Nordică a Carpaţilor anuale sunt de peste 11 °C;
Orientali (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) şi fragmentarea mare a - deosebire: precipitaţiile medii multianuale sunt cuprinse între 850 şi peste
reliefului; 1200 mm/an în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu, pe când în Delta Dunării
2. asigurarea resurselor de apă, pentru alimentarea localităţilor, mai ales în precipitaţiile medii sunt sub 400 mm/an.
timpul verii când debitele râurilor sunt foarte scăzute, din cauza secetelor E.- scăderea natalităţii şi a sporului natural - 2p;
frecvente şi regularizarea debitelor,pentru a preveni efectele viiturilor - creşterea duratei de viaţă datorită îmbunătăţirii condiţiilor de existenţă - 2p.
accidentale.
Varianta 66
Varianta 62 A.1. C - Podişul Someşan, H - Grupa Făgăraş; 2.7-Jijia, 12-Olt.
A.1. A - Subcarpaţii Moldovei ; E - Câmpia Bărăganului; B.2. Sălaj; 3. 2.
2. 8 - Satu Mare; 11 - Focşani. C.1.a;2.c;3.d;4d;5. b.
B.1. Oradea; 2. H; 3. Teleorman. D.- deosebire: altitudinile sunt mai mari în Carpaţii Moldo-Transilvani (2100
C.1.a;2.d;3. b;4. b;5.a. m în Vârful Pietrosul, Munţii Călimani) faţă de Munţii Banatului (1446 m în
D.- deosebire: în timp ce în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali sunt Vârful Semenic, Munţii Semenic);
influenţe climatice scandinavo-baltice, în Podişul Getic sunt influenţe - deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani sunt prezente rocile vulcanice care
climatice submediteraneene; lipsesc în Munţii Banatului;
- deosebire: în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se întâlneşte etajul - deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani relieful este dispus sub formă de
climatic de munte, alpin şi de depresiune, pe când în Podişul Getic este un fâşii paralele longitudinale în timp ce relieful în Munţii Banatului nu are o
climat de dealuri înalte şi joase; orientare specifică.
- deosebire: temperaturile medii anuale, în Grupa Nordică a Carpaţilor E.1. După 1990 migraţia populaţiei dinspre mediul urban spre mediul rural a
Orientali variază între 0 şi 6 °C, iar în Podişul Getic sunt între 9 şi 10 °C. fost cauzată de restructurarea economică a Unor întreprinderi industriale care
E.1. prezenţa minereurilor de fier şi a huilei în zona montană învecinată; a determinat disponibilizarea masivă a forţei de muncă de la oraşe.
2. scăderea nivelului de trai al populaţiei / legalizarea întreruperilor de sarcină. 2. în Sectorul Dunării Maritime datorită adâncimii mari a albiei circulă vase
de tonaj mare, în timp ce în Sectorul Dunării Fluviale adâncimea apei este
Varianta 63 mică ceea ce permite doar navigaţia vaselor cu pescaj mic. în aval de Brăila,
A.1. C - Podişul Getic; F - Masivul Dobrogei de Nord; navele au un pescaj de 7 m, iar în amonte de Brăila, navele au un pescaj de 2
2. 7 - Braşov; 11 - Focşani. m.
B.1. Bihor; 2. Prahova; 3. Teleorman.
C.1.c;2. a; 3. a; 4. c; 5. b. Varianta 67
D.- deosebire: în Câmpia Moldovei sunt influenţe climatice de ariditate, în A.1. A - Podişul Dobrogei de Nord, H - Munţii Făgăraşului;
timp ce, în Podişul Getic sunt influenţe climatice submediteraneene; 2. 1 - Bacău, 2 - Ploieşti.
- deosebire: în Câmpia Moldovei bate crivăţul, iar în Podişul Getic bate B.1. A; 2. glaciar; 3. D.
austrul; C.1.d;2.d;3. c; 4. d; 5. a.
- asemănare: ambele unităţi de relief au un climat de dealuri joase. D.- deosebire: în Munţii Banatului este prezent climatul montan, în timp ce în
E.1. precipitaţiile medii anuale scăzute (sub 500 mm/an) şi secetele frecvente; Subcarpat Curburii este prezent climatul de dealuri înalte şi joase;
2. solurile argilo-iluviale favorabile culturii viţei de vie/versanţii cu expunere - deosebire: în Munţii Banatului se simt influenţe submediteraneene, în timp
predomi¬nant sud-estică şi sudică (însoriţi), cu pante moderate/verile ce în Subcarpaţii Curburii se simt influenţe de ariditate;
călduroase şi toamnele blânde. - deosebire: în Subcarpaţii Curburii bat Crivăţul şi Foehnul, în timp ce în
Munţii Banatului aceste vânturi nu bat.
Varianta 64 E.1. în Delta Dunării densitatea populaţiei este redusă datorită suprafeţei mici
A.1. A - Câmpia Transilvaniei ; E - Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali a uscatului (doar 13% din suprafaţa Deltei).
(Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei); 2. în Câmpia de Vest (în special în câmpiile joase ale acesteia) se produc
2. 3 - Piatra Neamţ; 5 - Oradea. frecvent inundaţii datorită fenomenului de subsidenţă (coborâre) pe care îl
B.1.F;2. H;3.A. suportă terenul.
C.1.c;2. b;3. c;4. a; 5. a.
D.- deosebire: în Podişul Getic altitudinea medie este mai ridicată decât în Varianta 68
Câmpia Bărăganului; A.1. A - Podişul Sucevei; H - Grupa Făgăraş;
- deosebire: Podişul Getic este un piemont cu structură monoclinală, iar 2. 2 - Ploieşti, 5 - Timişoara.
Câmpia Bărăganului este o câmpie tabulară (structură orizontală), acoperită cu B.1. alpină; 2. Bârlad; 3. Mehedinţi.
un strat gros de loess care lipseşte în Podişul Getic; C.1. a; 2. d; 3. c; 4. c; 5. c.
- asemănare: cele două unităţi s-au format prin sedimentare şi sunt ca poziţie D.- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani există climat alpin şi montan în
timp ce în Câmpia Crişurilor şi a Someşului există climat de câmpie; minerale carbogazoase.
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani precipitaţiile sunt mai bogate (peste 2. Minereuri complexe, minereuri de aur şi argint, ape minerale, roci de
1200 mm/an) faţă de cele din Câmpia Crişurilor şi a Someşului (cuprinse între construcţie.
600 - 700 mm/an);
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani temperaturile medii anuale sunt Varianta 72
mai scăzute (0-6 °C), faţă de cele din Câmpia Crişurilor şi a Someşului A.1.1- Prahova, 4 - Motru; 2. 9 - laşi, 11 - Focşani.
cuprinse între 10 - 11 °C. B.1.A;2. 3; 3. Sălaj.
E.1. Bilanţul natural negativ se datorează reducerii natalităţii (dificultăţi C.1.a;2. b;3. b;4. b;5.a.
economice, statutul femeii în societate, nivelul de instruire a populaţiei, D.- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D (Subcarpaţii
migraţia populaţiei) şi creşterii mortalităţii (fenomenul de îmbătrânire a Moldovei) este format dintr-un şir de dealuri şi depresiuni, iar în relieful
populaţiei). unităţii marcate, pe hartă, cu litera F (Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu) apar
2. Arealele viticole sunt extinse în regiunile deluroase, deoarece viţa de vie, masive montane individualizate de văi, defilee, păsuri şi depresiuni.
are nevoie de lumină şl căldură, preferând versanţii orientaţi spre sud şi - deosebire: altitudinile unităţii marcate, pe hartă, cu litera D (Subcarpaţii
solurile din aceste regiuni. Moldovei) sunt mai reduse, atingând 911 m în culmea Pleşului, iar altitudinile
unităţii marcate, pe hartă, cu litera F (Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu) sunt
Varianta 69 mult mai ridicate, atingând 2519 m în vârful Parângul Mare şi 2509 m în
A.1. B - Carpaţii Curburii, E - Podişul, Mehedinţi; vârful Peleaga.
2. 2 - Brăila, 6 - Baia Mare. - asemănare: ambele unităţi sunt rezultatul cutărîi scoarţei terestre în
B.1. Carstic; 2. Argeş; 3. Ialomiţa. orogeneza alpino-carpato-hymalaiană. *
C.1.a;2. d;3. b;4. c; 5. a. E.1. Prezenţa influenţelor continentale cu precipitaţii reduse (400 mm/an).
D.- deosebire: în Podişul Sucevei se simt influenţe scandinavo-baltice, în timp 2. în substratul*dealurilor şi colinelor se află un strat argilo-marnos, dar şi
ce în Câmpia Olteniei se simt influenţe submediteraneene; acţiunile de spădurire.
- deosebire: în Câmpia Olteniei bate Austrul, care lipseşte din Podişul
Sucevei; Varianta 73
- deosebire: îrîCâmpia Olteniei există un climat de câmpie, în timp ce în A.1. A - Munţii Banatului; H -^Câmpia Olteniei. 2.2- Bucureşti; 4 - Oradea.
Podişul Sucevei există un climat de dealuri înalte. B.1. D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei);
E.- Podişul Mehedinţi nu este o subunitate a Subcarpaţilor Getici deoarece 2. 12 (Prut); 3. Mehedinţi!
aceştia prezintă două şiruri de dealuri şi două şiruri de depresiuni, C.1.a;2.a;3. b; 4. b; 5. c.
caracteristică care nu este prezentă în Podişul Mehedinţi. D.- deosebire: în Munţii Apuseni sunt influenţe climatice oceanice, iar Podişul
- Podişul Mehedinţi este alcătuit din şisturi cristaline şi calcare, în timp ce Bârladului are influenţe de ariditate;
Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din roci sedimentare (conglomerate, gresii, -deosebire: în Munţii Apuseni precipitaţiile medii anuale depăşesc 1200
argile, nisipuri, pietrişuri). mm/an, iar în Podişul Bârladului sunt sub 500 mm/an;
- deosebire: în Munţii Apuseni bat vânturile de vest, iar în Podişul Bârladului
Varianta 70 bate Crivăţul.
A.1.2- Crişul Negru, 3 - Târnava Mică; ¿2. 7 - Bistriţa, 11 - Călăraşi. E.1. Continentalismul accentuat şi lipsa curenţilor verticali care determină
B.1.D:2.1:3.10. stratificarea Mării Negre, astfel:
C.1. d; 2. c; 3. d; 4. b; 5. d. - până la 180-200 m adâncime apare un strat oxigenat, biotic, cu salinitat'e mai
D.- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei s-au format redusă;
prin cutarea uşoară a straturilor spre sfârşitul orogenezei alpine - 2p; - la peste 180-200 m adâncime este un strat neoxigenat, abiotic, bogat în
- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei sunt alcătuiţi hidrogen sulfurat cu salinitate mai ridicată.
din roci sedimentare (nisip, pietriş, marne, gresii, argile) - 2p; 2. în anii ploioşi apele ies uşor din matcă datorită reliefului jos (80-90 m) şi
- deosebire: Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din două şiruri de depresiuni pantei reduse, dar şi prezenţa apei freatice la o mică adâncime care
separate de dealuri subcarpatice, pe când Subcarpaţii Moldovei sunt formaţi favorizează ieşirea apei la suprafaţă.
dintr-un singur şir de depresiuni subcarpatice închise la exterior de înălţimi
subcarpatice - 2p. Varianta 74
E.1. Resursele naturale sunt în corelaţie cu substratul geologic. Astfel la A.1. E - Podişul Târnavelor; G - Subcarpaţii Getici;
marginea estică a cristalinului din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se 2. 8 -Trotuş; 11 - Ialomiţa.
exploatează minereuri neferoase, iar in zona munţilor vulcanici se află izvoare B.1. Argeş; 2. D; 3. 6.
minerale carbogazoase. C.1. b; 2. c; 3.c; 4, c;5. d.
2. Minereuri complexe, minereuri de aur şi argint, ape minerale, roci de D.- deosebire: precipitaţiile medii anuale în Subcarpaţii Getici sunt mai
construcţie. ridicate (600-800 mm/an) decât în Podişul Dobrogei unde precipitaţiile medii
anuale nu depăşesc 500 mm/an;
Varianta 71 - deosebire: temperaturile medii anuale sunt mai scăzute în Subcarpaţii Getici
A.1.2- Crişul Negru, 3 - Târnava Mică; 2. 7 - Bistriţa, 11 - Călăraşi. (6-8 °C) decât în Podişul Dobrogei unde temperaturile medii anuale sunt de
B. Se acordă 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 10-11 °C.
1.0:2.1:3.10. - asemănare: atât în Subcarpaţii Getici cât şi în Podişul Dobrogei apar
C.1. d; 2. c; 3. d; 4. b; 5. d. influenta continentale (de ariditate).
D.- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei s-au format E.1. Etajul climatic diferit (unitatea D este situată în etajul climatic montan şi
prin cutarea uşoară a straturilor spre sfârşitul orogenezei alpine - 2p; alpin, iar unitatea H în etajul climatic de câmpie).
- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei sunt alcătuiţi 2. Amplasarea în apropierea materiei prime pentru reducerea costurilor de
din roci sedimentare (nisip, pietriş, marne, gresii, argile) - 2p; transport (combinatul de alumină din Oradea este aproape de resursele de
- deosebire: Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din două şiruri de depresiuni bauxită din Munţii Pădurea Craiului).
separate de dealuri subcarpatice, pe când Subcarpaţii Moldovei sunt formaţi
dintr-un singur şir de depresiuni subcarpatice închise la exterior de înălţimi Varianta 75
subcarpatice - 2p. A.1. F - Munţii Retezat-Godeanu; H - Podişul Getic;
E.1. Resursele naturale sunt în corelaţie cu substratul geologic. Astfel la 2. 2 - Suceava, 6 - Tg. Mureş.
marginea estică a cristalinului din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se B.1.B; 2. Moldova; 3.4.
exploatează minereuri neferoase, iar in zona munţilor vulcanici se află izvoare C.1.a;2. d;3.d;4. b; 5. b.
D.- asemănare: ambele unităţi de relief au fost generate de orogeneza alpină în în precipitaţii, iar cantitatea medie de precipitaţii anuale (mai mică) în
Mezozoic şi Neozoic; jumătatea nordică a Podişului Dobrogei are valori de 400-500 mm/an datorită
- asemănare: ambele unităţi de relief sunt alcătuite din toate tipurile genetice influenţelor de ariditate.
de roci: magmatice, cristaline şi sedimentare; 2. Prezenţa resurselor de gaz metan şi sare din apropiere.
- deosebire: în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali altitudinea maximă este
de 2100 m în Vf. Pietrosu Călimanilor, pe când în Munţii Apuseni altitudinea Varianta 79
maximă este de 1849 m în Munţii Bihor. A.1. B - Podişul Sucevei, G - Munţii Banatului;
E.1. Aluviunile aduse de Dunăre sunt depuse pe o platformă continentală a 2. 7 - Constanta, 10 - Bistriţa.
Mării Negre cu adâncime scăzută, precum şi amplitudinile mareice foarte mici B.1. F;2. 1; 3. Apuseni.
(12 cm) ale Mării Negre. C.1.b;2.d;3. c;4. c; 5. a.
2. în judeţul Caras Severin relieful este predominant muntos şi puternic D.- deosebire: în Subcarpaţii de Curbură cantităţile de precipitaţii depăşesc
fragmentat. 700 mm, iar în Câmpia Timişului precipitaţiile sunt cuprinse între 600 şi 700
mm;
Varianta 76 - deosebire: temperatura aerului este de 10-11 °C în Câmpia Timişului, faţă de
A.1. A - Grupa Retezat-Godeanu, C - Subcarpaţii Moldovei; 8-10 °C în Subcarpaţii de Curbură;
2. 7 - Bega, 12 - Jijia. - deosebire: în Câmpia Timişului se resimte Austrul, în Subcarpaţii de
B.1. Vedea; 2. 5; 3. Podişul Dobrogei. Curbură se manifestă efectul de foehn.
C.1. c; 2. b; 3. c; 4. c; 5. b. E.1. situarea pe litoralul Mării Negre;
D.- deosebire: în Grupa Retezat-Godeanu altitudinea maximă este de 2509 m 2. suprafeţele mari ocupate cu păşuni.
(Vârful Peleaga din Munţii Retezat), în timp ce în Carpaţii Curburii înălţimile
sunt mai mici, altitudinea maximă fiind de 1954 m (Vârful Ciucaş din Munţii Varianta 80
Ciucaş); A.1.8- Târgovişte, 10 - Focşani; 2.1 - Motru, 2 - Bega.
- deosebire: pentru Grupa Retezat-Godeanu masivitatea este o trăsătură B.1. B; 2. Dealurile Silvaniei; 3. A.
caracteristică, fiind puţin fragmentaţi de văi, depresiuni, păsuri, în timp ce C.1.d;2.c;3.d;4.a;5.d.
Carpaţii Curburii sunt puternic fragmentaţi de văi şi depresiuni; D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se încadrează la
- deosebire: Grupa Retezat-Godeanu este format predominant din şisturi etajul de climă montană şi alpină, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă,
cristaline, apărând calcare doar în sud-vestul ei, în timp ce Carpaţii Curburii cu litera H se încadrează la etajul de climă de dealuri şi podişuri;
sunt alcătuiţi în întregime din fliş. - deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se înregistrează
E.- în zona Podişului Getic se află cele mai importante exploatări de lignit din temperaturi medii anuale de 0-6 °C, pe când în unitatea de relief marcată, pe
ţară în bazinele carbonifere Motru şi Rovinari-Tismana - 2p; hartă, cu litera H, temperaturile medii anuale sunt de 8-10 °C;
- în bazinul,Motru lignitul se exploatează în carieră, cu costuri de producţie - deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se resimt
mici - 2p. influenţe climatice oceanice, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera H se resimt influenţe climatice de ariditate şi scandinavo-baltice.
Varianta 77 E.- debitul râurilor din România este influenţat de clima temperat-continentală
A.1. A - Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), D - Grupa Bucegi; (anotimpuri, precipitaţii, ploi torenţiale, secete) - 2p;
2. 8 - Jiu, 11 - Bistriţa. 4 - configuraţia reliefului cu inelul carpatic în centru impune reţelei hidrografice
B.1.c; 2: E;3. Vrancea. o structură radiar-centrifugă, către o reţea colectoare inelară; râurile care
C.1.c;2.a;3. b;4.d;5. c. izvorăsc din Carpaţi au un regim hidrologic în care predomină alimentarea din
D.- deosebire: în Grupa Bucegi înălţimile sunt de peste 2000 m, valoarea zăpezi, cu debite mari primăvara şi ape mici iarna - 2p.
maximă fiind de 2505 m, în Vârful Omu, pe când în Munţii Apuseni
altitudinea maximă este de 1849 m în Munţii Bihor, Vârful Bihor; Varianta 81
- deosebire: Munţilor Apuseni le este caracteristic mozaicul petrografic, în A.1. A - Grupa Nordică, C - Munţii Poiana Rusca;
timp ce Grupa Bucegi este caracterizată prin prezenţa şisturilor cristaline şi a 2. 2-Şiret, 5-Bistriţa.
rocilor sedimentare cutate (fliş); B.1. A; 2. oceanice; 3. Drobeta Turnu-Severin.
- asemănare: atât în Munţii Apuseni cât şi în Grupa Bucegi s-au format prin C.1.b;2. c;3. b; 4. a; 5. b.
încreţirea scoarţei în orogeneza alpină. D.- deosebire: Podişul Getic este o unitate de platformă, formată prin depuneri
E.1. Industrializarea rapidă de după 1945 a oraşului Braşov, bilanţ natural şi sedimentare piemontane, pe când Depresiunea Colinară a Transilvaniei este o
migratoriu cu valori pozitive. unitate de orogen formată iniţial prin prăbuşiri ale Carpaţilor, după care lacul
2. Precipitaţiile scăzute, care determină perioade lungi de secetă. format a fost colmatat cu sedimente;
- deosebire: Podişul Getic prezintă o structura monoclinală, pe când
Varianta 78 Depresiunea Colinară a Transilvaniei prezintă structuri de domuri gazeifere şi
A.1. C - Dealurile de Vest (Dealurile Silvaniei), F - Masivul Dobrogei de cute diapire;
Nord; - asemănare: şi Podişul Getic şi Depresiunea Colinară a Transilvaniei prezintă
2. 7 -Crişul Alb, 9 - Ialomiţa. roci sedimentare: pietrişuri, nisipuri, argile, marne etc.
B.1.A; 2. Mureş; 3. 6. E.- deficitul hidric pe fondul climatului cu influenţe de ariditate, regularizarea
C.1.c; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b. scurgerii râurilor mici care provocau inundaţii la ploi torenţiale, prezenţa
D.- deosebire: în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali altitudinea maximă argilei în substrat etc; - 2p;
este de 2100 m (Vârful Pietrosu, Munţii Călimani), pe când în Carpaţii - existenţa păşunilor alpine pe suprafeţe mari în Grupa Parâng. - 2p.
Meridionali situaţi la est de Olt altitudinea maximă este de 2544 m (Vârful
Moldoveanu, Munţii Făgăraş); Varianta 82
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani este prezent relieful vulcanic, pe A.1. F- Podişul Sucevei, H - Podişul Getic;
când în Carpaţii Meridionali situaţi la est de Olt acesta lipseşte; 2. 2 - Braşov, 4 - laşi.
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani se găsesc roci vulcanice (în vest), B.1. Bistriţa-Năsăud; 2. D; 3. C.
şisturi cristaline (în centru), roci sedimentare cutate (în est), în timp ce în C.1. c; 2. c; 3. d; 4. d; 5. a.
Carpaţii Meridionali situaţi la est de Olt predomină şisturile cristaline, flişul D.- deosebire: Carpaţii Meridionali la Est de Olt sunt alcătuiţi din şisturi
apărând doar în Munţii Bucegi. cristaline cu intruziuni granitice, pe când Subcarpaţii Curburii sunt alcătuiţi
E.1. Cantitatea medie de precipitaţii anuale (mai mare) specifică Dealurilor de din roci sedimentare (pietrişuri, nisipuri, argile, marne, gresii, calcare);
Vest este de 700-750 mm/an datorită prezenţei influenţelor oceanice, boga,te - deosebire: Carpaţii Meridionali la Est de Olt prezintă altitudini de peste 2500
m, pe când Subcarpaţii Curburii nu ajung la altitudini de 1000 m; . - deosebire: în Câmpia Transilvaniei media altitudinilor este de 500 m, pe
- deosebire: Carpaţii Meridionali la Est de Olt prezintă relief glaciar, pe când când în Podişui Dobrogei de Sud media altitudinilor este de 200 m;
Subcarpaţii Curburii prezintă procese gravitaţionale. - asemănare: atât Câmpia Transilvaniei cât/şi Podişul Dobrogei de Sud s-au
E.- poziţia geografică a României în Europa şi dispunerea reliefului major format prin sedimentare: Câmpia Transilvaniei, prin umplerea cu sedimente a
determină interferenţa influenţelor climatice; vecinătatea Mării Negre - 2p; unei vechi zone de scufundare lentă apărută la începutul orogenezei alpine, iar
- industrializarea şi urbanizarea ridicate au favorizat densitatea mare a Podişul Dobrogei de Sud, prin depunerea unei pături groase de sedimente
populaţiei In Prahova - provenite din Masivul Nord-Dobrogean.
E.1. influenţe climatice temperat-continental excesive (de ariditate);
Varianta 83 2. în Munţii Apuseni diversitatea petrográfica este dată de prezenţa celor trei
A.1.1- Crişul Alb; 6 - Târnava Mare; 2. 9 - Alexandria; 10 - Oradea. categorii de roci: magmatice (granit, bazalt), metamorfice (marmură),
B.1.D;2.8;3. G. sedimentare (calcar).
C.1.d;2. b;3. b; 4. d; 5. c.
D.- deosebire: Subcarpaţii Curburii au relief de dealuri şi depresiuni, pe când Varianta 87
Podişul Dobrogei are un relief dominant de podiş cu interfluvii netede sau A.1. D - Subcarpaţii Moldovei; E - Podişul Someşan;
uşor ondulate; 2. 1 - Timiş ; 6 - Şiret.
- deosebire: Subcarpaţii Curburii au altitudini mai ridicate (maxim 996 m) B.1.C;2. H;3.A.
decât Podişul Dobrogei (476 m); C.1.c ;2. b;3. b; 4. a; 5. b.
- deosebire: în ambele unităţi de relief sunt prezente roci sedimentare. D.- deosebire: Podişul Dobrogei de Sud are structură geologică de platformă
E.- poziţia geografică în SE ţării, unde se resimt influenţe de ariditate care cu strate monoclinale, iar Subcarpaţii Moldovei au structură de orogen, pe
determină precipitaţii reduse - 2p; alocuri fiind prezente cutele diapire:
- relieful montan cu altitudini şi pante mari, climatul montan cu geruri şi - deosebire: loessul este roca sedimentară care acoperă fundamentul alcătuit
zăpezi persistente din calcare şi gresii sarmatice ale Podişului Dobrogei de Sud, iar în
etc. Subcarpaţii Moldovei loessul lipseşte, caracteristice fiind acumulările de sare;
- deosebire: altitudinea maximă rar depăşeşte 200 m în Podişului Dobrogei de
Varianta 84 Sud, iar în Subcarpaţii Moldovei maxima altitudinală are valoarea de 911 m,
A.1.1- Someşul Mare, 5 - Ialomiţa; 2. 9 - Brăila, 12 - Sfântu Gheorghe. în Culmea Pleşului.
B.1.C;2. D;3.G. E.1. poziţia geografică, oraşul Galaţi fiind situat pe fluviul Dunărea, ceea ce a
C.1.c;2. c;3. a; 4. a; 5. c. facilitat transportul pe calea apei a materiilor prime din import;
D.- deosebire: Munţii Făgăraş (C) sunt alcătuiţi din şisturi cristaline, pe când 2. prezenţa molisolurilor (cernoziom levigat), soluri cu fertilitate ridicată
Munţii Apuseni (B) dintr-un mozaic petrografic; datorită conţinutului mare de humus.
- deosebire: Munţii Apuseni sunt puternic fragmentaţi şi au altitudini sub 2000
m, pe când Munţii Făgăraş prezintă masivitate şi altitudini ce depăşesc 2500 Varianta 88
m; A.1. A - Subcarpaţii Getici; E - Câmpia Moldovei (Jijiei);
- asemănare: ambele unităţi de relief s-au format în orogeneza alpină şi 2. 1 - Jiu, 5 - Bârlad.
prezintă suprafeţe de eroziune. B.1.E;2. H;3.Trotuş.
E.- Munţii Apuseni sunt o barieră orografică în calea maselor de aer umede C.1.c;2. b;3. c;4. c;5. c.
dinspre vest, care determină formarea precipitaţiilor de relief - 2p; D.- deosebire: în Podişul Târnavelor etajul climatic este de dealuri joase, iar în
- resursele de combustibili minerali fosili din Podişul Getic, care se folosesc Podişul Dobrogei de Sud etajul climatic este de câmpie;
ca surse de energie primară în termocentrale (lignitul, petrol, gaze naturale) - - deosebire: în Podişul Târnavelor climatul prezintă influenţe oceanice, iar în
2p. Podişul Dobrogei de Sud influenţele climatice sunt temperat continental
excesive (de ariditate) şi pontice;
Varianta 85 - deosebire: în Podişul Târnavelor bat vânturile de vest, iar în Podişul
A.1. C - Munţii Apuseni, E - Câmpia Bărăganului; Dobrogei de Sud se manifestă crivăţul şi brizele marine.
2. 7 - Tulcea,12 - Sfântu Gheorghe. E.- masa lemnoasă reprezintă materie primă în industrie (industria lemnului,
B.1. oceanice; 2. Buzău; 3. Reşiţa. industria chimică, industria celulozei şi hârtiei);
C.1.a;2. c;. b; 4. b; 5.d. - pădurea are funcţii ecologice: antierozională (de fixare a solului), climatică
D.- deosebire: Subcarpaţii Moldovei reprezintă o unitate de orogen, pe când (reduce valorile termice, creşte gradul de umiditate a aerului), antipoluantă
Podişul Getic este o unitate de platformă; relief dominant de dealuri şi (antifonică, de purificare a aerului), estetică.
depresiuni în Subcarpaţii Moldovei, pe când în Podişul Getic relieful
dominant este de podiş; Varianta 89
- deosebire: Subcarpaţii Moldovei au structura cutată şi altitudini ce depăşesc A.1. A - Grupa Munţilor Parâng; F - Masivul Dobrogei de Nord;
900 m, pe când Podişul Getic are o structură monoclinală (piemontană) şi 2. 7 - Oradea; 11 - Slatina.
altitudini mai reduse (peste 700 m); B.1. Jijia; 2. Dâmboviţa; 3. Crişul Repede.
- asemănare: ambele unităţi de relief au roci sedimentare. C.1.a;2. c;3. b; 4. a; 5. d.
E.- climatul montan cu ierni lungi, temperatura medie anuală între 6 şi -2 °C, D.- deosebire: etajul climatic în Masivul Dobrogei 'de Nord este de dealuri
îngheţ frecvent peste 8 luni, zăpezi peste 6 luni - 2p; joase, iar în Munţii Banatului etajul climatic este montan;
- lipsa curenţilor verticali determină prezenţa celor două straturi de apă în - deosebire: în Masivul Dobrogei de Nord se manifestă influenţe climatice
Marea Neagră: stratul superior oxigenat, favorabil vieţii şi stratul inferior, sub continental excesive (de ariditate) şi pontice, iar în Munţii Banatului
-200 m, care conţine hidrogen sulfurat, gaz otrăvitor, impropriu vieţii. - 2p. influenţele climatice sunt submediteraneene;
- deosebire: vânturile specifice în Masivul Dobrogei de Nord sunt crivăţul şi
Varianta 86 brizele marine, iar în Munţii Banatului, austrul.
A.1. D - Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), E - Câmpia Transilvaniei; E.1. suprafeţele acvatice (braţele Dunării, canale, gârle, lacuri) în Delta
2. 10-Bârlad, 11 - Olt. Dunării şi relief montan, accidentat, în Munţii Banatului;
B.1. Ialomiţa; 2. B; 3. H. 2. Tulcea, Caraş-Severin.
C.1. c; 2. c; 3. d; 4. d; 5. d.
D.- deosebire: în Câmpia Transilvaniei există domuri (boltiri ale stratelor Varianta 90
sedimentare care au în interior gaz metan); acest tip de structură nu apare în A.1. B - Dealurile Sălajului; H - Câmpia Oltşniei;
Podişul Dobrogei de Sud;' 2. 2 - Bega; 6 - Ialomiţa.
B.1.12; 2. A; 3. 9. D.- deosebire: Podişul Dobrogei de Sud este format din calcare acoperite cu
C.1.c;2.a;3. a; 4. b; 5. a. loess, iar Podişul Getic este format din marne, argile, nisipuri, pietrişuri;
D.1. - în Dealurile Sălajului climatul prezintă influenţe oceanice, iar în Podişul - deosebire: Altitudinea Podişului Dobrogei de Sud este redusă (150-200 m),
Dobrogei influenţele climatice sunt continental excesive (de ariditate) şi în timp ce Podişul Getic ajuTige la cea. 700 m în partea nordică;
pontice (până la 20-30 km depărtare de ţărm); - asemănare: ambele unităţi de relief s-au format prin sedimentare.
- în Dealurile Sălajului dominante sunt vânturile de vest, iar în Podişul E.- poziţia geografică determină diferenţa de radiaţie solară globală care se
Dobrogei bate crivăţul şi, în zona litorală, brizele marine. reflectă in diferenţa de temperatură - 2p;
2. structura geologică de orogen este specifică ambelor unităţi de relief. - altitudinea reliefului determină scăderea temperaturii aerului o dată cu
E.1. Lipsa oxigenului la adâncimi mai mari de 200 m, urmare a lipsei creşterea acesteia - 2p
curenţilor verticali în Marea Neagră.
2. Emigrarea unui număr mare de persoane cuprinse în grupa de vârstă 20-60 Varianta 95
ani. A.1. C - Câmpia Moldovei (Jijiei); A - Podişul Târnavelor;
2. 7 - Cluj-Napoca; 10 - Călăraşi.
Varianta 91 B.1. sedimentare; 2. Jiu; 3. răsfirate.
A.1. B - Câmpia Bărăganului; C - Munţii Apuseni; C.1.a;2. c;3. a; 4. d; 5. c.
2. 7 - Satu Mare; 12 - Drobeta Turnu-Severin. D.1. C - Câmpia Moldovei şi G - Munţii Banatului:
B.1. Poiana Rusca; 2. loess; 3. 10. , y - deosebire: în Câmpia Moldovei este specific climatul de dealuri joase, iar în
C.1.a;2. d;3. d; 4. d; 5. a. Munţii Banatului climatul montan;
D.- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei (D) prezintă varietate - deosebire: în Câmpia Moldovei se resimt influenţe climatice de ariditate, iar
petrográfica (şisturi cristaline, roci sedimentare şi roci vulcanice), pe când în Munţii Banatului influenţe climatice submediteraneene.
Grupa Făgăraş este alcătuită din şisturi cristaline; 2. D - Subcarpaţii Curburii şi H - Podişul Mehedinţi:
- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei au un grad de fragmentare - deosebire: Subcarpaţii Curburii sunt formaţi din marne, argile, nisipuri,
ridicat, dat de prezenţa depresiunilor şi văilor transversale şi longitudinale, pe pietrişuri, iar Podişul Mehedinţi din şisturi cristaline şi calcare.
când Grupa Făgăraş se caracterizează prin masivitate dată de şisturile E.1. Un factor natural care favorizează dezvoltarea arealelor viticole extinse în
cristaline; regiunile deluroase: solurile.
-asemănare: ambele unităţi de relief s-au format în orogeneza alpină şi 2. Vegetaţia de stepă se dezvoltă în parte de est şi sud-est a Românie
prezintă relief glaciar. datorităcondiţiilor climatice (precipitaţii reduse, durata mare a perioadei de
E.- debitele foarte mici şi regimul de scurgere neuniform - 2p; secetă din timpul verii).
- panta de curgere foarte redusă - 2p.
Varianta 96
Varianta 92 A.1. D - Câmpia Transilvaniei, H - Câmpia Olteniei;
A.1. F - Podişul Mehedinţi; H - Podişul Bârladului; 2.1 - Botoşani; 6 - Deva. 2. 8 - Crişul Alb, 12 - Bârlad.
B.1.9; 2. Timiş; 3. D. B.1. E; 2. H - Câmpia Olteniei; 3. G.
C.1. b; 2. b;3. b; 4. c; 5.d. C.1.b;2.d;3. a;4.c;5.a.
D.B - Podişul Dobrogei de Sud şi C - Grupa Munţilor Parâng: D.- deosebire: în Subcarpaţii Getici există influenţe climatice
- deosebire: Podişul Dobrogei de Sud se încadrează la etajul climatic de submediteraneene, iar în Podişul Dobrogei influenţe climatice pontice;
câmpie, iar Grupa Munţilor Parâng se încadrează la etajul climatic de munte. - deosebire: în Subcarpaţii Getici există precipitaţii medii de 800 mm/an, iar în
- deosebire: temperatura medie anuală are valori de 10 -11 °C în Podişul Podişul Dobrogei precipitaţii medii de 500 mm/an;
Dobrogei de Sud, iar în Grupa Munţilor Parâng valoarea este cuprinsă între -2 - deosebire: în Subcarpaţii Getici există temperaturi medii de 8-9 °C, iar în
°C şi 6 °C; Podişul Dobrogei temperaturi medii de 10-11 " C
- deosebire: în Podişul Dobrogei de Sud se resimt influenţe climatice pontice, E.- suprafaţa redusă a uscatului - 2p;
iar în Grupa Munţilor Parâng influenţe climatice oceanice. - reprezintă cea mai extinsă arie forestieră a ţării - 2p.
E.- poziţia geografică a României în Europa determină interferenţa nuanţelor
climatice care se reflectă în interferenţa zonelor de vegetaţie - 2p; Varianta 97
- altitudinea reliefului determină etajarea biopedoclimatică începând de la cea. A.1. B - Carpaţii Curburii, G - Câmpia de Vest;
800 m - 2p 2. 7 - Moldova, 9 - Sfântu Gheorghe.
B.1. Moldovei; 2. Podişul Getic; 3. Târgu Jiu.
Varianta 93 C.1.a;2.d;3. a; 4. c;5.d.
A.1. C - Podişul Dobrogei; G - Grupa Retezat-Godeanu; D.- asemănare: ambele unităţi de relief, B - Carpaţii de Curbură şi H - Grupele
2. 7 - Alba lulia, 9 - Botoşani. Parâng ş Retezat-Godeanu, s-au format în orogeneza alpină;
B.1.H;2.C; 3.3. - deosebire: în B - Carpaţii de Curbură predomină rocile sedimentare, iar în H
C.1.c;2.d;3. b;4.d;5.d. - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu predomină rocile metamorfice (şisturi
D.E - Subcarpaţii Getici şi G - Grupa Retezat-Godeanu: cristaline);
- deosebire: Subcarpaţii Getici sunt formaţi dintr-o succesiune de dealuri şi - deosebire: în B - Carpaţii de Curbură altitudinile sunt mai mici (1954 m -
depresiuni iar Grupa Retezat-Godeanu este formată din culmi muntoase şi Ciucaş) decât în H - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu unde altitudinile sunt
depresiuni; mai mari (2519 m - Parâng) ş pronunţat relief glaciar.
- deosebire: Altitudinea este mai mare în Grupa Retezat-Godeanu (Vf. E.1. creşterea economică.
Peleaga, 2509 m) în timp ce Subcarpaţii Getici abia depăşesc 1200 m; 2. suprapăşunatul.
- deosebire: spre deosebire de Subcarpaţii Getici, în Grupa Retezat-Godeanu
este specific relieful glaciar. * Varianta 98
E.- varietatea mare a rocilor pentru construcţii - 2p; ' A.1. A - Podişul Târnavelor, C - Câmpia Moldovei (Jijiei);
- necesarul tot mai mare de construcţii şi lucrări publice - 2p. 2. 3 - Jiu, 4 - Prut.
B.1. Oradea; 2. 5; 3. Podişul Someşan.
Varianta 94 C.1. a; 2. d; 3. a; 4. b; 5. d.
A.1. D - Podişul Getic; E - Podişul Someşan; D.- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei s-au format prin
2. 7 - Timiş; 8 - Suceava. încreţirea scoarţe iar Câmpia Moldovei prin sedimentare;
B.1. F; 2."Covasna; 3. Baia Mare. - deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei sunt alcătuiţi din roci
C. 1.c;2.d;3.a;4. c; 5. d. vulcanice metamorfice şi fliş, iar Câmpia Moldovei din sedimente moi;
- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei au altitudinea cea mai Olanda - 2 (relief jos, climat temperat-oceanic, grad ridicat de urbanizare,
mare în Vârful Pietrosu Rodnei (2303 m), iar Câmpia Moldovei în Dealul suprafatl relativ mică);
Cozancea (265 m). Malta - 4 (suprafaţă extrem de mică).
E.- climatul răcoros C.1. Munţii Grampian, Munţii Penini; - 2p
- interfluviile ascuţite cu pante abrupte, fragmentare ridicată şi soluri acide 2. Tamisa sau Severn; - 1p
nefertile. 3. cărbuni, petrol, gaze natural; - 2p
4. Liverpool, Leeds; - 2p
Varianta 99 5. industria aeronautică, textilă, chimică. - 3p
A.1. C - Podişul Târnavelor, F - Câmpia Jijiei; 2.1 - Târgovişte, 6 - Piatra D.- asemănare: în Serbia şi în Ungaria relieful este variat, cuprinzând toate
Neamţ. treptele: câmpii podişuri, munţi;
B.1.3; 2. 8; 3. E. - asemănare: cea mai importantă arteră hidrografică din Serbia şi din .Ungaria
C.1.a;2. c;3. c;4. b; 5. a. este fluviul Dunărea;
D.- deosebire: în Podişul Mehedinţi apar roci şisturi cristaline, iar în - asemănare: solurile din regiunile de câmpie sunt fertile, din clasa
Subcarpaţii de Curbura roci sedimentare; molisolurilor, favorabile agriculturii; ^
- deosebire: în Podişul Mehedinţi densitatea fragmentării este mai redusă - deosebire» clima Serbiei este temperat-continentală cu influenţe
decât in Subcarpaţii de Curbură unde tectonizarea duce la apariţia a mediteraneene, iar clima Ungariei este temperat-continentală cu influenţe
numeroase depresiuni şi dealuri un grad ridicat de fragmentare. oceanice.
- asemănare: în Podişul Mehedinţi apare relief carstic, iar în Subcarpaţii de E.- energia eoliană;
Curbura apare relief pseudocarstic dezvoltat pe sare; - energia solară;
E.1. Influenţele continental aride în est cu precipitaţii mai scăzute (sub 500 - energia mareelor;
mm/an) si oceanice umede în vest. - energia geotermală.
2. Interfluviile largi, netede, cu soluri productive-cernoziomuri levigate.
Varianta 3
Varianta 100 A.1. iulie şi august (15°C) - 2p;
A.1. B - Carpaţii de Curbură, G - Sucarpaţii Moldovei; 2. mai, 80 mm - 2p.
2. 10 - Ialomiţa, 12 - Crişul Alb. B.1.d; 2.b;3.d.
B.1. A; 2. Petoşani; 3.11. C.1. Peninsula Iberică - 2p;
C.1.b;2. b; 3. a; 4. b; 5. b. 2. Munţii Cantabrici, Munţii Iberici - 2p;
D.- deosebire: în E (Câmpia Timiş) este prezent un etaj climatic de câmpie, iar 3. clima mediteraneană, clima oceanică - 2p;
în G (Subcarpaţii Moldovei) un etaj climatic de deal şi podiş; 4. Sevilla, Barcelona, Valencia - 2p;
- deosebire: în E (Câmpia Timiş) este o temperatură medie de 10-11 °C, iar în 5. Madrid; Palma de Mallorca - 2p.
G (Subcarpaţii Moldovei) temperatura medie este de 8-9 °C. D.- asemănare: în Ucraina şi în Bulgaria relieful este variat, cuprinzând toate
- deosebire: în E (Câmpia Timiş) influenţele climatice sunt submediteraneene, treptele câmpii, podişuri, munţi; solurile din regiunile de câmpie sunt fertile,
iar în G (Subcarpaţii Moldovei) influenţele climatice sunt continental aride din clasa molisolurilor, favorabile agriculturii;
estice. - asemănare: reţeaua hidrografică din Ucraina şi reţeaua hidrografică din
E.1. relief neted de 500-600 m altitudine. Bulgaria sunt tributare Mării Negre;
2. existenţa hidrocarburilor în zonele adiacente sau limitrofe (în Subcarpaţi). - deosebire: clima Ucrainei este temperat-continentală cu nuanţe excesive în
Subiectul III est şi mediteraneană în sud, iar clima Bulgariei este temperat-continentală în
Varianta 1 nord şi mediteraneană în sud.
A.1. 5 mm; iulie - 2p; E.Suprafaţa arabilă foarte mare, fertilitatea solurilor, mecanizarea lucrărilor
2. 27°C; iulie - 2p. agricole, soiurile performante, structura proprietăţii agricole.
B.1.b;2.b;3.d.
C.1. în Europa Sudică - 2 p; Varianta 4
2. Munţii Alpi, Câmpia Padului, Munţii Apenini - 2 p; A.1. Germania, 82 milioane loc. - 2p
3. climatul mediteranean - 2 p; 2. 41 de milioane locuitori - 2p.
4. Sicilia şi Sardinia - 2 p; B.1. Franţa;2. Olanda;3. Ungaria.
5. industria constructoare de maţini, chimică, textilă. - 2 p. C.1. în Europa Apuseană; -1 p
D.- deosebire: în Ungaria agricultura este bine dezvoltată şi diversificată: 2. Corsica; - 1p
cereale (grâu porumb), plante tehnice (sfecla de zahăr, floarea-soarelui, 3. relief variat, 80% cu altitudini mai mici de 500 m; Alpii Francezi (Alpii
rapiţă), legumicultura (tomate), viticultură pomicultură (balanţă agricolă Maritimi, Alpii Savoiei); - 2p
excedentară), iar în Republica Moldova agricultura, marcată de perioada 4. influenţe mediteraneene în sud şi oceanice în vest; - 2p
sovietică, este specializată în cultura de viţă-de-vie, tutun, floarea-soarelui şi 5. Bordeaux, Marsilia, Lyon; - 3p
plante aromate - 2p; 6. Regiunea pariziană, Coasta de Azur, Alpii Savoiei. - 1p
- deosebire: Industria Republicii Moldova, deşi variată, este slab dezvoltată, D.- Germania: 38.126 x 100 : 369.000 = 38.126 : 3.690 = 10,33% - 2p;
fiind specializată pe cea alimentară: băuturi alcoolice (vinuri, şampanie, - România: 11.376: 3.690 = 3,08% - 2p;
coniac), conserve de legume în timp ce Ungaria are o industrie variată, - Ucraina: 22.510: 3.690 = 6,10% - 2p.
performantă, în plin proces de modernizare, axată pe construcţiile de maşini E.- la nivelul Uniunii Europene predomină o industrie energetică bazată pe
(autoturisme, maşini şi utilaje, echipament electronic), chimică, petrochimică materii prime clasice, neregenerabile, poluante;
industrie uşoară şi alimentară - 2p; - resursele clasice, neregenerabile, exploatabile, la nivelul Uniunii Europene
- deosebire: turismul în Republica Moldova este mai puţin dezvoltat decât în sunt modeste;
Ungaria (ţară excomunistă cu mari venituri din turism) - 2p. - Cartea Verde a Comisiei Europene (8 martie 2007) impune liniile directoare
E.1. Suedia şi Polonia; - 2 p ale unei politici energetice comune şi lansează dezbaterea publică pentru a se
2. Bulgaria şi România. - 2 p găsi soluţii la problemele energetice actuale;
- statele Uniunii Europene sunt dependente energetic de Federaţia Rusă;
Varianta 2 - rezultatele eforturilor de a se obţine energie neconvenţională sunt modeste.
A.1. 1.280 loc/km2; Malta - 2p;
2. 10 loc./ km2; Finlanda - 2p. Varianta 5
B.Finlanda - 1 (climat rece, suprafeţe mari ocupate de păduri şi lacuri); A.1. 30 milioane tone; Franţa - 2p;
2. 5 milioane tone; România - 2p. B. aprox. 57%.
B.1. Producţiile mari de grâu din Franţa şi Germania se explică prin 1. 42 mm;
potenţialul natural al reliefului, climei, solurilor, ca şi prin mecanizarea şi 2. media anuală a precipitaţiilor se calculează însumând mediile lunare, iar
chimizarea agriculturii, structura proprietăţii agricole, subvenţiile statului suma obţinută se împarte la 12, numărul lunilor dintr-un an;
pentru agricultură. 3. oricare dintre: octombrie - decembrie; februarie - martie.
2. Diferenţa producţiei de grâu dintre Franţa şi România se explică prin C. Se acordă 10 puncte pentru următoarele răspunsuri, astfel:
specificul agriculturii româneşti: mecanizare şi chimizare reduse, fărâmiţarea 1. oricare dintre: Germania, Cehia, Italia, Slovenia, Ungaria, Slovacia, - 2p
proprietăţii agricole, finanţarea deficitară. 2. oricare dintre: Munţii Alpi, Dealurile Austriei Prealpine, Bazinul Vienei; -
C.1. Ierni blânde şi ploiase în sud şi mai reci în nord; veri calde şi secetoase în 2p
sud şi cu specific continental în nord; - 2p 3. - predominant climat temperat-continental cu nuanţe diferite, influenţate de
2. Fluviul Pad sau Adige; - 1p < altitudine; - precipitaţiile cresc valoric şi temperaturile scad în funcţie de
3. Genova şi Napoli; - 2p treapta hipsometrică pe
4. Sardinia şi Sicilia; - 2p care o caracterizează; - 2p
5. turism cultural, balnear-maritim şi monahal. - 3p 4. Dunărea; - 1p
D.1. Franţa, Germania - 2p; 5. pădurile sau potenţialul hidroenergetic ridicat; - 1p
2. România şi Bulgaria - 2p; 6. oricare dintre: Linz, Graz, Salzburg, Klagenfurt. - 2p
3. Finlanda, Letonia - 2p. D.1. Grecia, 81 loc/kmp; Suedia, 20 loc/kmp;
E.- prezenţa şi exploatarea materiilor prime (cărbuni, petrol, gaze naturale); 2. Valoarea densităţii medii este mai scăzută în Suedia deoarece o mare parte
- nevoile crescânde de energie electrică şi termică. a teritoriului acestei ţări are un climat rece, subpolar care nu favorizează
aglomeraţiile de populaţie în teritoriu.
Varianta 6 E. Strâmtoarea Gibraltar, care favorizează accesul ţărilor riverane Mării
A.1. 78 mm în luna iulie; Mediterane, din sudul Europei, la Oceanul Atlantic.
2. 30 mm în luna februarie.
B.1.d; 2.d; Varianta 9
3. b. A.1. iunie, iulie;
C.1. Belgia şi Franţa; - 2p 2. oricare dintre ianuarie, februarie, noiembrie, decembrie.
2. Masivul Central şi Câmpia Loarei; - 2p B.1. Temperatura medie anuală se calculează însumând valorile medii lunare,
3. bauxită, minereuri de fier şi cărbuni; - 3p iar suma obţinută se împarte la 12, numărul lunilor dintr-un an.
4. Le Havre, Marsilia; - 2p 2. Aproximativ 23 "C.
5. Regiunea pariziană, Coasta de Azur. - 1p 3. Mişcarea de revoluţie a pământului care, în perioada respectivă, determină
D.1. Suedia, 20,03 loc/km2; Olanda, 397,13 loc/km2; valori reduse ale insolatiei solare.
2. Diferenţa de densitate medie a populaţiei dintre cele două ţări se explică C.1. oricare dintre: Spania, Belgia, Luxemburg, Germania, Italia; - 2p
prin relieful muntos, clima rece, întinderile forestiere mari din Suedia. 2. Munţii Alpi; - 1p
E.Parisul este un important nod de comunicaţie rutieră, feroviară şi aeriană 3. Corsica; - 1p
prin mărimea sa şi rolul de metropolă europeană, pentru legătura pe care o 4. minereu de fier, bauxită; - 2p
asigură între Regatul Unit şi Europa, între nordul şi sudul ţării. 5. oricare dintre: Sena, Loire, Garonne; - 2p
6. oricare dintre: Lyon, Marsilia, Bordeaux, Lille, Le Havre, Strasbourg,
Varianta 7 Toulouse, Dijon Orleans, Nantes. - 2p
A.1. 10000 mc pe secundă; mai; 4 D.1. Suedia - 20,03 loc/km2; Portugalia -114,80 loc/km2.
2. oricare dintre lunile: martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, decembrie. 2. O mare parte a Suediei are un climat rece, subpolar, neatractiv pentru
B.1. 4000 mc pe secundă; populaţie, în schimb în Portugalia este un climat mai blând, oceanic, care
2. octombrie; permite densităţi mai mari ale populaţiei.
3. aprilie, mai, iunie. * E.în Germania şi Italia productivitatea agricolă este ridicată datorită
C.1. oricare dintre: Insulele Mallorca, Ibiza, Menorca, Formentera; - 2p chimizării, utilizării seminţelor selecţionate şi a tehnologiilor modeme în
2. Portugalia, Franţa; - 2p lucrarea pământului.
3. oricare dintre: Munţii Pirinei, Cordiliera Betică, Podişurile Castilia Veche şi
Castilia Nouă, Câmpiile Aragonului şi Andaluziei; - 2p Varianta 10
4. climă mediteraneană în S şi E, climă oceanică în NV; - 2p A.1. aprox. 330 mc/s în luna mai - 2p;
5. oricare dintre: Barcelona, Valencia, Cordoba, Zaragoza, Bilbao. - 2p 2. aprox. 60 mc/s în luna octombrie - 2p.
D.- asemănare: şi în Franţa şi în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de B. 1.d; 2.c; 3.b.
Nord este caracteristic climatul temperat oceanic; C.1. oricare dintre: România, Bulgaria şi Ungaria; - 2p;
- deosebire: dacă în Franţa altitudinea reliefului depăşeşte 4800 m în Munţii 2. Câmpia Voivodinei, Alpii Dinarici; - 2p;
Alpi, in Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord altitudinea 3. minereu de cupru, cărbuni inferiori; - 1p;
maximă abia atinge 1343 m în Vf. Ben Nevis din Munţii Grampian; 4. temperat-continental; - 1p;
- deosebire: dacă în Franţa cursurile de apă au lungimi considerabile, în 5. stepa şi silvostepa în N, zona pădurilor în S; - 2p;
Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, cursurile de apă sunt mult 6. oricare dintre: Dunăre, Tisa, Sava, Drava, Morava, Timock; - 1p;
mai scurte datorită specificului insular al uscatului. 7. oricare dintre: Belgrad, Subotica, Novi Sad, Pancevo, Kragujevac, Bor. -
E.Stepa şi silvostepa ocupă suprafeţe întinse în Republica Moldova şi Ucraina, 1p;
deoarece în aceste regiuni predomină un climat secetos de ariditate, cu valori D.1. Franţa -1140,9 kwh/loc; Norvegia - 26 572 kwh/loc; Suedia - 7685,8
scăzute ale precipitaţiilor şi temperaturi ridicate vara; asociaţiile vegetale de kwh/loc;
stepă şi silvostepa sunt favorizate şi de existenţa solurilor fertile, din clasa 2. energia solară şi energia mareo-motrică.
molisoluri, care sunt bogate în humus, de aceea suprafeţe întinse sau fost E.- poluarea aerului prin evacuarea necontrolată în atmosferă a gazelor de
incluse circuitului agricol. eşapament
- creşterea alarmantă a numărului accidentelor de circulaţie în urma cărora îşi
Varianta 8 pierd viaţa anual un număr mare de cetăţeni.
A. aprox. 70%.
1. aproximativ 82 mm pe an; iunie; Varianta 11
2. 40 mm pe an; februarie. A.1. 200 mc/s, în luna decembrie - 2p;
2. circa 40 mc/s, în luna august - 2p. » C.1. - potenţialul balneo-maritim, cele patru ţări fiind riverane Mării
B.1. c (mediteranean) - 2p; Mediterane; -1p
2. c (temperaturilor ridicate) - 2p; - bazinul mediteranean este o zonă de veche cultură şi civilizaţie (elenă,
3. b (inundaţii) - 2p. romană), cu un potenţial cultural-istoric foarte ridicat (vestigii arheologice,
C.1. Bulgaria are ieşire la Marea Neagră; - 1p; cetăţi, castele, palate, monumente de artă), cu metropole importante (Madrid,
2. Munţii Balcanici (Stara Pianina); - 1p; Atena, Roma, Barcelona, Paris, Marsilia etc.) ce atrag anual milioane de
3. climă temperat-continentală cu influenţe mediteraneene; - 1p; turişti; - 1p.
4. Dunărea (la graniţa cu România), Mariţa; - 1p; - existenţa infrastructurii turistice şi politica statelor privind dezvoltarea
5. Bulgaria are numeroase resurse naturale: minereuri de fie, oupru, plumb; - potenţialului
2p; turistic; -1 p.
6. culturi agricole tradiţionale: legume şi trandafiri; — 1p; 2. balneo-maritim, pe litoralul mediteranean (şi atlantic, pentru Spania şi
7. Vama şi Burgas; - 2p; Franţa); cul-tural-istoric (Paris, Atena, Barcelona, Roma, Veneţia etc.);
8. litoralul bulgar al Mării Negre. - 1p; montan şi sporturi de iarnă (în Alpii francezi şi italieni etc.) - 3p
D.1. Europa 25,35 l/loc; Italia 99,77 l/loc; Franţa 90,83 l/loc; Spania 91,58 3. Franţa - Paris (Muzeul Luvru); Grecia - Atena (Parthenonul); Italia - Roma
l/loc- 4p; (Colo-sseum-ul); Spania - Marbella, pe litoralul mediteranean. - 4p.
2. - climatul mediteranean, cu veri călduroase şi secetoase şi ierni blânde şi D.1. Ucraina are influenţe climatice continentale, cu nuanţe de ariditate, iar
ploioase oferă condiţii optime pentru viţa-de-vie - 1 p; Ungaria are un climat temperat-continental cu nuanţe de tranziţie între
- suprafeţele întinse de podiş cu pante line şi versanţi cu expunere sudică, influenţele oceanice şi ce le continentale; - 2p
însoriţi şi solurile carbonatice, tradiţiile cu rădăcini antice în cultura viţei-de- 2. Ucraina 30,9 °C, Ungaria 26,3 °C; - 2p
vie a locuitorilor din zonă constituie premise favorabile pentru producţia de 3. în Ungaria predomină circulaţia maselor de aer oceanic care aduc
vin - 1p. precipitaţii mai bogate în timp ce în Ucraina predomină circulaţia maselor de
E.Lipsa combustibililor clasici (petrol, gaze naturale şi cărbuni) a impus în aer est-europene continentale. - 2p.
Suedia găsirea unor surse alternative de energie care să le poată înlocui: E.1. dezvoltarea agriculturii ecologice, cu accentul pe horticultura,
1. relieful accidentat şi existenţa a numeroase râuri cu debite mari şi constante legumicultura şi floricultura - 2p;
a favorizat construirea a peste 1000 de hidrocentrale (hidroenergia fiind 2. dezvoltarea infrastructurii turistice şi a serviciilor - 2p.
cunoscută şi cu denumirea de „cărbunele alb");
2. Suedia are în subsol zăcăminte de metale radioactive şi dispune de Varianta 14
tehnologii avansate pentru obţinerea energiei atomoelectrice. A.1. septembrie, 5200 mc/s - 2p;
2, aproximativ 4500 mc/s - 2p.
Varianta 12 B.1. aprilie, circa 200 mc/s - 2p;
A.1. 950 mc/s în luna aprilie - 2p; 2. primăvara - 2p;
2. 300 mc/s, în luna octombrie - 2p. 3. septembrie - 2p.
B.1. c (nordic) - 2p; C.1. Polonia, România, Ungaria - 2p;
2. b (îngheţul) - 2p; 2. Munţii Carpaţi, Podişul Podolic, Podişul Doneţ - 2p;
3. a (dezgheţul) - 2p. 3. cărbuni, minereu de fier - 2p;
C.1. Republica Moldova este vecină cu România - ţara membră a U.E. - 1p; 4. climat temperat-continental - 1p;
2. Republica Moldova are un relief jos, reprezentat, predominant, prin dealuri 5. Nipru, Bugul de Sud - 1p;
joase ş câmpii incluse în Podişul Moldovei şi Câmpia Colinară a Moldovei, 6. Odessa-1p;
create pe un fundament precambian rigid - 2p; 7. industria siderurgică, industria constructoare de maşini - 1p.
3. climatul este temperat-continental cu nuanţe de ariditate - 1p; D.1. Franţa 24 %, Germania 12 % - 2p;
4. Prutul şi Nistrul - 2p; 2. - relieful de câmpie (Câmpia Parisului, Câmpia Loarei) şi soluri fertile - 2p;
5. Chişinău şi Tiraspol - 2p; - climat temperat-oceanic cu ploi bogate - 2p.
6. vinuri, fructe şi tutun (ţigarete) - 2p. E.1. Nordul Italiei este dezvoltat, atât din punct de vedere industrial, cât şi
D.1. - dezvoltarea economică a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de agricol datorită prezenţei resurselor hidroenergetice ale apelor din Alpi, a
Nord a fost favorizată de existenţa unor resurse naturale importante (cărbunii existenţei unpr tradiţii industriale (indus-tria textilă bazată pe lână, mătase şi
şi minereul de fler) care a permis apariţia revoluţiei industriale. Fiind ţara cu bumbac, şi industria alimentară), la care s-au adăugat ulterior o puternică
ieşire la Oceanul Atlantic şi-a dezvoltat relaţiile comerciale nu numai cu concentrare a industriei construcţiilor de maşini, chimie şi petrochimie,
statele europene, ci şi cu statele din afara spaţiului european; -2p. favorizate şi de prezenţa unor centre urbane mari (Milano, Torino, Genova,
- Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în sec. a! XlX-lea şi Veneţia, Bologna Florenţa). Agricultura este performantă, favorizată de
începutul sec al XX-lea, a fost cel mai mare imperiu colonial al lumii. -2p. Câmpia Padului, cu un climat mediteranean mai umed, bun pentru o mare
2. Industria constructoare de maşini care valorifică produsele siderurgice; varietate de culturi (cereale, plante tehnice, viţă de vie). Sudul Italiei, în
industria textilă care valorifică materia prima locală (lână), şi bumbacul din schimb cu o climă mult mai aridă, cu un relief predominant stâncos, cu puţine
import. -2p. centre urbane mari şi dispersate (Roma. Napoli, Palermo) a rămas în urmă cu
E.1. Condiţiile naturale (mai ales relieful şi clima) au favorizat unele state şi dezvoltarea economică. - 2p
au defavorizat alte state: relieful de câmpie a favorizat dezvoltarea 2. Nordul Italiei s-a dezvoltat puternic încă din perioada feudală când existau
nestingherită a căilor rutiere, în timp ce relieful muntos a constituit o piedică. oraşele state (Veneţia, Florenţa, Genova) care aveau legături economice cu
-2p toate statele europene ale timpului. - 2p.
2. Condiţiile social-economice din statele europene áu fost diferite: după ai
doilea război mondial, până în 1990 Europa a fost divizată în două blocuri Varianta 15
politico-economice (Europa de Vest cu dezvoltare economică de tip capitalist A.1. peste 40 milioane de locuitori, în anul 2004 - 2p;
şi Europa de Est cu dezvoltare economică de tip socialist). -2p 2. în anul 1960 - 2p.
B.1. 1833-2004 este intervalul de creştere numerică a populaţiei şi s-a bazat
Varianta 13 atât pe sporul natural ridicat (în secolele trecute), cât şi pe un bilanţ migratoriu
A.1. peste 11 milioane.de locuitori (aproximativ 11,5 milioane) - 2p; pozitiv (mai ales în ultim, deceniu) - 2p;
2. aproximativ 6,5 milioane de locuitori - 2p. 2. 2000 şi 2004 - 2p;
B.1. Rhein-Ruhr - 2p; 3. cu circa 11 milioane de locuitori - 2p.
2. Atena (peste 3,5 milioane de locuitori) - 2p; C.1. Ungaria, România, Bulgaria - 3p
3. Iberică - 2p. 2. Munţii Carpaţi (Munţii Serbiei), Munţii Dinarici - 1p
3. cărbuni, petrol, cupru, plumb, zinc - 1p timp ce reţeaua hidrografică din Spania este tributară Mării Mediterane şi
4. Climat temperat-continental cu influenţe mediteraneene; climat montan în Oceanului Atlantic. - 2p.
munţi - 2p E.- activităţi turistice; - 2p.
5. Dunărea, Morava -1 p - activităţi financiar-bancare. - 2p.
6. Belgrad - 1p
7. români, unguri. - 1p ti Varianta 19
D.1. Letonia 35,20 loc/km2 şi Olanda 403,80 loc/km2 - 2p; A.1.1550 mc/s; aprilie; - 2p. 2. 400 mc/s; septembrie; - 2p.
2. Olanda este o ţară dezvoltată cu economie performantă un pilon al B.1.b;2.d;3. b.
comerţului global: Olanda este ţară recunoscută prin multiculturalism şi C.1. Spania, Belgia, Italia - 3p;
toleranţa, a devenit locul de refugiu pentru cei persecutaţi politic religios şi 2. temperat-oceanic - 1p;
intelectual (aportul imigranţilor). - 4p. i 3. Sena, Rhone - 2p;
E.1 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; - 2p 4. Lyon, Nantes - 2p;
2. Reţeaua feroviară a Europei de Vest este moştenită în bună parte din 5. brânzeturi, vinuri - 2p.
perioada industrială, este modernizată, rapidă şi cea mai ieftină cale de D.1. Albania -111,5 loc/km2; Belgia - 337,39 loc/km2; - 2p.
transport de pe uscat. - 2p. 2. numărul locuitorilor este mai mare în Belgia; - 2p
3. nivelul diferit de dezvoltare economică a acestor ţări; evoluţia istorică
Varianta 16 diferită. - 2:
A.1.12%; Austria; 2. Belgia. E.- distribuţia lanţurilor montane care implică dificultăţi tehnice de
B.1.b; 2.c; 3.c. interconectare; barierele naturale sunt traversate de structuri construite cu
C.1. România, Grecia. - 2p. costuri foarte mari (ex. Alpii, Pirineii, Carpaţii); -
2. Sofia-1p, - nivelul diferit de dezvoltare economică al statelor U.E. - 2p.
3. Munţii Stara Pianina - 1p.
4. climat temperat-continental (în nord); climat cu influenţe mediteraneene (la Varianta 20
sud de Munţii Balcani) - 2p. A.1. septembrie: 55 mm/an - 2p;
5. trandafir (tutun) - 1p. 2. iunie: 175 mm/an - 2p.
6. Ruse, Vidin - 2p. i
7. Marea Neagră - 1p. B. 1.c;2. b;3. b.
D.1. Belgia - 70%; Ungaria - 83%; - 4p. C.1. Austria, Olanda, Polonia - Sp;
2. lipsa resurselor naturale (a combustibililor fosili)- 2p. 2. Marea Baltică, Marea Nordului -'2p;
E.- ţările sunt situate în regiunea climatului mediteranean, favorabil culturii 3. Rhin, Elba - 2p;
măslinului;- 2: 4. Berlin - 1p;
- în agricultura acestor ţări predomină gospodăriile mici în care se cultivă 5. industria construcţiilor de maşini; industria chimică. - 2p.
măslinul,- 2p D.1. se adună valorile precipitaţiilor medii lunare, iar suma obţinută se
împarte la 12. -
Varianta 17 2. - altitudinea reliefului - 2p; - influenţele climatice - 2p.
A.1. 325 mc/s; mai; E.1. Olanda: 392,8 loc/km2; Luxemburg: 177,6 loc/km2;
2. 70 mc/s; octombrie. 2. numărul populaţiei este mai mare în Olanda.
B. 1. topirea zăpezilor în zona montană; precipitaţiile bogate;
• 2. cantitatea redusă de precipitaţii. Varianta 21
C.1. Munţii Alpi; Munţii Pirinei; Masivul Central Francez; - 3p; A.1. iunie, 3100 m3/s - 2p;
2. cărbune; minereu de fier; - 2p; 2. noiembrie, 1400 m3/s - 2p.
3. industria energetică; industria siderurgică; - 2p; B.1.d-2p; , 2. c - 2p; • 3. b - 2p.
4. temperat-oceanic; - 1 p; C.1. Insula Sardinia, Insula Sicilia - 2p;
5. Marsilia; Nisa; - 2p; 2. Munţii Alpi, Munţii Apenini - 2p;
D.1. Finlanda, 15,47 loc/km2; Bulgaria, 66,58 loc/km2; 3. marmură, sulf - 2p;
2. condiţii climatice diferite. 4. Veneţia, Florenţa - 2p;
E.- veri călduroase şi secetoase, ierni geroase, prezenţa Crivăţului; 5. Vatican, San Marino - 2p.
- contraste mari de temperatură între vară şi iarnă. - 2p. D.1. 1700-1800 m3/s;
2. - ploile de primăvară din bazinul hidrografic; - topirea zăpezilor.
Varianta 18 E.1. în Finlanda densitatea medie a populaţiei este de 15,47 loc/km2, iar în
A.1.8,7%o; Irlanda; 2. Ungaria; Bulgaria. Ungaria densitatea medie a populaţiei este de 107,29 loc/km2. - 2p.
B.1. emigrarea unui mare număr de persoane de vârstă fertilă; - 2p. 2. Raportul diferit între numărul de locuitori şi suprafaţa fiecărui stat. - 2p.
2. economia dezvoltată; nivelul de trai ridicat; - 2p.
3. -5%o; Bulgaria. - 2p. Varianta 22
C. Se acordă 10 puncte pentru următoarele răspunsuri, astfel: A.1. 22,5° C în luna iulie - 2p;
1. Polonia; Olanda; - 2p. 2. -3° C în luna ianuarie - 2p.
2. cărbune, minereu de fier; - 2p. B.1. se adună valorile temperaturilor medii lunare din cele 12 luni ale anului,
3. Dunăre; Rhin; Elba; - 2p. iar suma astfel obţinută se împarte la 12 - 2p;
4. Hamburg; Frankfurt; -2p. 2. 25,5° C - 2p;
5. Rostock; - 1p. 3. cantitatea de radiaţie solară căzută la latitudinea Câmpiei Române. - 2p.
6. Marea Baltică. - 1p. C.1. Germania, Spania - 2p;
D.- deosebire: relieful Spaniei este în mare parte un podiş muntos (Meseta) 2. Munţii Alpi, Masivul Central Francez - 2p;
înconjurat de munţi, în timp ce în Ucraina predomină câmpiile şi podişurile; - 3. temperat-oceanică - 1p;
2p. 4. Lyon, Marsillia - 2p;
- deosebire: în Spania, clima este temperat-oceanică (pe litoralul atlantic) si 5. Riviera franceză - 1p;
mediteraneană (în sud), iar în Ucraina clima este temperat-continentală cu 6. bauxită, uraniu - 2p.
nuanţe excesive în est şi mediteraneană în sud; - 2p. D.1. 69,80 loc/km2;
- deosebire: reţeaua hidrografică din Ucraina este tributară Mării Negre, în 2. - factori naturali: relieful, prin accesibilitate;
- factori socio-economici: dezvoltarea industriei, serviciilor etc. E.- despăduririle intense - 2p;
E. - defrişarea tot mai intensă a pădurilor - 2p; - utilizarea agricolă îndelungată a terenurilor - 2p.
- utilizarea agricolă îndelungată - 2p.
Varianta 26
Varianta 23 A.1. 140 mm/an; iunie - 2p;
A.1. 22 °C în luna iulie - 2p; 2. 58 mm/an; noiembrie - 2p.
2. -5 °C în luna februarie - 2p. B.1. media aritmetică a valorilor zilnice de precipitaţii din luna respectivă;
B. 1. se adună valorile temperaturilor medii lunare, iar suma astfel obţinută se 2. aprilie;
împarte la 12 - 3. 25 mm/an - 2p.
2. 27 °C - 2p; C.1. Munţii Penini, Munţii Cambrieni; - 2p;
3. radiaţia solară căzută la latitudinea Câmpiei Panonice.- 2p. 2. Tamisa; - 1p;
C.1. Câmpia Alfold; Munţii Bakony - 2p; 3. temperat-oceanic; - 1p;
2. climat temperat-continental de tranziţie, influenţe climatice oceanice în 4. Manchester, Livelpool, Birmingham; - 3p;
Vest - 2p; 5. cărbune, petrol; - 2p;
3. Tisa - 1p; 6. regiunea capitalei Londra; - 1p;
4. lac tectonic; Balaton - 2p; D.1. sporul natural în 1956 este +14,3%o;
5. stepă, numită „pustă" - 1p; 2. sporul natural în 2004 este -1,9%o;
6. Debrecen, Szeged - 2p. 3. ponderea ridicată a populaţiei îmbătrânite.
D.- în Austria predomină relieful de munţi masivi, pe când în Ucraina E.1. varietatea formelor de relief;
predomină câmpiile şi podişurile joase - 2p; 2. existenţa unor resurse financiare mai reduse.
- clima Austriei este predominant montană (etajată), cu influenţe oceanice, pe
când în Ucraina este o climă temperat-continentală, cu influenţe de ariditate - Varianta 27
2p; A.1. 355 mc/s, mai - 2p;
-în Austria predomină pădurile etajate, pe când în Ucraina predomină stepa şi 2. 70 mc/s, ianuarie - 2p.
silvostepa - B.1. noiembrie şi decembrie; 2.260 mc/s-2p;
E.- nivelul de trai mai scăzut în estul şi sud-estul Europei, faţă de vest - 2p; 3. topirea zăpezilor.
- economia mai dezvoltată în vestul Europei, faţă de est şi sud-est - 2p. C.1. Podişul Meseta, Munţii Pirinei; - 2p
2. huilă; - 1p
Varianta 24 3. Barcelona, Valencia, Seviila; - 3p
A.1. 95 mm în luna iunie - 2p; 4. litoralul Mării Mediterane, Munţii Pirinei; - 2p
2. 27 mm în luna februarie - 2p. 5. Insulele Baleare şi Insulele Canare. - 2p
B.1. se adună cele 12 valori medii lunare de precipitaţii, iar suma astfel D. 1. Relieful Franţei are altitudini maxime mai mari (4807 m), pe când
obţinută se împarte la 12 - 2p; relieful Republicii Moldova este mai scund (429 m).
2. 70 mm - 2p; 2. Clima Franţei este variată, pe când cea a Republicii Moldova are caracter
3. succesiunea anotimpurilor.- 2p. continental.
C.1. Baleare -1 p; 3. Vegetaţia Franţei este mult mai variată, existând specii caracteristice
2. Franţa, Portugalia - 2p; climatului mediteranean, temperat-oceanic şi montan, pe când vegetaţia
3. Munţii Pirinei, Podişul Meseta - 2p; Republicii Moldova este formată din stepă, silvostepă şi păduri de foioase.
4. mediteraneană - 1p; E.1. degradarea nivelului de trai;
5. Barcelona, Sevilla - 2p 2. migraţia populaţiei tinere spre ţările cu un nivel de dezvoltare mai ridicat.
6. Insulele Canare, Costa del Sol - 2p.
D.- în Grecia predomină relieful de munte, pe când în Moldova predomină Varianta 28
relieful de podiş - 2p; A.1. februarie şi decembrie - 2p;
- în Grecia este climă mediteraneană, pe când în Moldova clima este temperat- 2. mai şi septembrie - 2p.
continentală - 2p; B.1. 23 °C, iulie -2p;
- în Grecia se dezvoltă vegetaţia de garigga şi frigana, pe soluri terra-rossa, pe 2. -2 °C, ianuarie - 2p;
când în Moldova se dezvoltă vegetaţie de stepă şi silvostepă, pe molisoluri - 3. se adună valorile temperaturii medii lunare, iar suma astfel obţinută se
2p. împarte la 12. - 2p.
E.- climă subtropicală umedă - 2p; C.1. Câmpia Voivodinei, Munţii Dinarici - 2p;
- vecinătatea Mării Negre, cu rol moderator şi adăpostul Munţilor Crimeii - 2. temperat-continentală; - 1p;
2p. 3. Dunărea, Tisa sau Bega, Timiş - 2p;
4. Belgrad, Novi Sad sau Niş, Pancevo - 2p; > 5. România; - 1p;
Varianta 25 6. crom, cupru. - 2p;
A.1. 5,5° C în luna august - 2p; D.1. Bulgaria: 66,59 loc/km2; Malta: 1266 loc/ km2;
2. -11,5° C în Iu/ia februarie - 2p. 2. - marea sa întindere în suprafaţă; - condiţiile climatice aspre.
B.1. se adună valorile temperaturilor medii lunare, iar suma astfel obţinută se E.- turism de litoral;- turism balnear;- turism cultural;- turism rural;
împarte la 12 - - turism în arii naturale.
2.17° C -2p;
3. succesiunea anotimpurilor - 2p. Varianta 29
C.1. Polonia şi Olanda - 2p; A.1. luna aprilie, 245 mc/s;
2. Munţii Alpii Bavariei şi Podişul Bavariei - 2p; 2. luna septembrie, 50 mc/s.
3. cărbuni şi fier - 2p; B.1.50 mc/s;
4. industria termoenergetică şi industria siderurgică - 2p; 2. luna iulie;
5. Duisburg -1 p; 3. cantităţile diferite de precipitaţii atmosferice.
6. Hamburg - 1p. C.1. Munţii Stara Planina-Munţii Balcani, Rodopi sau Câmpia Dunării,
D.1. petrol - 2p; Traciei - 2p;
2. gaze naturale şi petrol - 2p; 2. temperat-continentală; - 1p;
3. resurse de uraniu - 2p. 3. Dunărea; - 1p;
4. Varna, Burgas; - 2p; Varianta 33
5. ligpit, sare; - 2p; A.1. 175 mm, decembrie - 2p;
6. Marea Neagră; - 1p; 2. 7 °C, februarie - 2p.
7. cultura de trandafiri. - 1p; B.1.d-2p; 2. b - 2p; 3.d-2p.
D.1. relieful Franţei are altitudini maxime mai mari (4807 m), pe când relieful C.1. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord are un climat temperat-
Ucrainei este mai scund (2001 m); oceanic (blând, fără călduri excesive sau friguri puternice, cu ploi prelungite şi
2. clima Franţei este variată, pe când cea a Ucrainei are caracter continental; ceţuri frecvente iarna este influenţat de vânturile de vest şi de curentul cald al
3. vegetaţia Franţei este mult mai variată, existând specii caracteristice Golfului; - 3p
climatului mediteranean, temperat-oceanic şi montan, pe când vegetaţia 2. Tamisa; - 1p
Republicii Moldova este formată din stepă, silvostepă şi păduri de foioase. 3. cărbuni, petrol; - 2p
E.- oraşul Sibiu este situat în etajul climatic de deal şi podiş, pe când oraşul 4. industria energetică, siderurgică; - 2p
Varna, în cel 5. Liverpool, Manchester. - 2p
litoral; D.1. Germania, 10,33%; România, 3,08%;
- oraşul Sibiu este situat la o latitudine geografică mai mare, pe când oraşul 2. - nivelul de dezvoltare economică;
Varna la o latitudine mai mică. - infrastructura mult mai dezvoltată în cazul Germaniei;
- evoluţia istorică diferită.
Varianta 30 E.- tip est-european;
A.1. aprilie, noiembrie - - climat excesiv vara;
2. mai, octombrie - - îngheţul iarna.
B. 1. iulie şi august -
2. decembrie şi ianuarie - Varianta 34
3. 5 °C A.1. 22 °C, luna iulie - 2p;
C.1. Câmpia Panoniei, Câmpia Balaton sau Munţii Matra şi Bukk; 2. -4 °C, luna ianuarie - 2p.
2. climat temperat-continental de tranziţie între cea oceanică şi cea B.1.b-2p;
continentală, cu ierni reci (-5 °C la Budapesta) şi veri călduroase (24 °C); 2. c - 2p;
precipitaţiile medii anuale sunt relativ reduse (500-700 mm/an); - 2p 3. a - 2p.
3. oricare dintre: Someş, Criş, Mureş; - 2p C.1. Munţii Alpi, Masivul Central Francez, Bazinul Parizian; - 3p
4. Balaton; - 1p 2. Sena; - 1p
5. stepa (pusta) cu Ierburi xerofite joase; - 1p 3. fier, mangan; - 2p
6. Szeged, Miskolc. - 2p 4. Marseille, Bordeaux; - 2p
D.1.14,3%o; 2.1,9%o; 5. Turnul Eiffel, Muzeul Louvre. - 2p
3. - scăderea natalităţii; - creşterea mortalităţii. D.1. Finlanda 15,47 loc./ km2; Bulgaria 66,58 loc./ km2 - 2p;
E.- preţul redus al energiei electrice per MW/h produs de hidrocentrale; 2. mediul geografic al Finlandei, cu climatul aspru subpolar pe cea mal mare
- este o energie nepoluantă, nu se emit în atmosferă noxe (termocentrale) şi întindere este mai puţin ospitalier decât mediul geografic al Bulgariei, cu un
nici nu apar reziduuri radioactive (atomocentrale). climat temperat-continental.
E.-Munţii Alpi;
Varianta 31 - dezvoltarea turismului austriac;
A.1.130 mm, octombrie; 2. 25 °C, iulie. - multe pârtii de schi.
B.1.a; 2.c; 3d.
C.1. Marea Baltică; Marea Nordului; - 2p Varianta 35
2. Dunăre şi Rhin; - 2p A.1. 10 °C - 2p;
3. cărbuni, fier; - 2p 2. 26°C-2p.
4. siderurgică, energetică; - 2p B.1. a - 2p;
5. Hamburg, Duisburg. - 2p 2. b - 2p;
D.1. Belgia - 339,9 loc/kmp, Ungaria -107,2 loc/kmp; 3. c - 2p.
2. în funcţie de formele de relief. C.1. Creta, Rodos; - 2p
E.- reţea hidrografică bogată; 2. Munţii Pindului; - 1p
- debit mare al râurilor ce permite amplasarea de hidrocentrale. 3. climatul este mediteranean, cu veri toride temperate de brize pe litoral şi de
altitudine în restul Greciei; precipitaţiile, în general reduse (Atena circa 400
Varianta 32 mm/an) sunt mai bogate în NV (circa 1300 mm/an); - 2p
A.1. februarie, 25 mm - 2p; 4. formaţiuni arbustive mediteraneene tip maquis, şibleac sau frigana; - 1p
2. iunie, 95 mm - 2p. 5. bauxită, industria metalurgiei neferoase; - 2p
B.1.d-2p; 2.c-2p; 2.d-2p. 6. Atena, Salonic. - 2p
C.1. Polonia, România, Ungaria; - 3p D.1. 27 de state;
2. temperat-continentală; - 1p 2. Franţa şi Germania;
3. oricare dintre: Niprul, Doneţul, Bugul de sud, Nistrul; - 2p 3. Germania, Polonia, Lituania.
4. minereurile de fier şi cărbunii; - 2p E.- climatul aspru, spre nord chiar subpolar, este inospitalier pentru populaţie -
5. Cernăuţi, Odessa. - 2p 2p;
D.1. bilanţul natural: Italia - 11826 loc; Ungaria - 21135 loc; - relieful predominant muntos nu este favorabil populaţiei - 2p.
2, lipsa locurilor de muncă, nivel scăzut de trai.
E.- poziţia geografică a oraşului Bergen cu deschidere la Oceanul Atlantic, pe Varianta 36
de o parte şi poziţia geografică în interiorul continentului a oraşului Bucureşti, A.1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 9,5...9,8°C; august - 2p;
cu influenţe climatice de ariditate fac ca din punct de vedere cantitativ 2. se acceptă orice valoare cuprinsă între -7,5...-7,8°C; februarie - 2p.
precipitaţiile să fie diferite - 2p; B. 1.16°C;
- oraşul Bergen primeşte Influenţa vânturilor de vest, foarte bogate în ploi, pe 2, se adună valorile temperaturii medii lunare, iar suma astfel obţinută se
când oraşul Bucureşti primeşte masele de aer continentale sărace în împarte la 12
precipitaţii - 2p. 3, altitudinea.
C.1. Munţii Alpi, Câmpia Padului; -2p
2. Tibru; - 1p 2. energetică, construcţii de maşini; - 2p
3. climat temperat continental în nord, climat mediteranean în sud; - 2p 3. Torino, Milano; - 2p
4. Industria siderurgică, industria chimică; - 2p 4. Vatican; - 1p
5. Milano, Torino, Genova. - 3p 5. viţa de vie; -1 p
D.1. Suedia - 20,0 loc / km2 - 2p; Portugalia - 114,7 loc / km2 - 2p; 6. Sicilia. - 1p
2. relieful, condiţiile climatice - 2p. D.1. Marea Britanie, Germania;
E.- varietatea reliefului - 2p; 2. fier, mangan;
- numeroase obiective turistice istorice, culturale - 2p. 3. poziţia latitudinală, forma de relief.
E.- defrişarea pădurilor;
Varianta 37 - practici agricole necorespunzătoare.
A.1. Luxemburg, 68.000 euro / loc. - 2p;
2. Austria, Danemarca - 2p. Varianta 41
B. 1. Finlanda, Irlanda, Bulgaria - 3p; A.1. 80 mc/s în luna septembrie;
2. Regatul Unit, Suedia - 2p; 2. 325 mc/s în lunile aprilie şi mai.
3. ţară în curs de dezvoltare - 1p. B.1. septembrie şi octombrie;
C.1. Munţii Alpi, Pirinei, Câmpia Loarei - 3p; 2. februarie; martie şi iulie.
2. climă temperat-oceanică, climă mediteraneană - 2p; C.1. cărbune, minereu de fier, magneziu (locul 3 pe glob); - 3p
3. Sena, Rhin, Loira - 2p; 2. industria siderurgică, industria constructoare de maşini (autovehicule - locul
4. Bordeaux, Lyon, Marseille - 3p. 1 in Europa, nave maritime); - 2p
D.1. Bulgaria, Ungaria - 2p; 3. Ruhr, Berlin; - 2p
2. Germania, Italia - 2p; 4. Rhin, Duisburg; - 2p
3. bilanţul natural negativ, mobilitatea populaţiei - 2p. 5. Hamburg. - 1p
E.- răuri cu debit bogat tot timpul anului; D.- Belgia - 13.520 loc.
- râuri scurte şi repezi. - Franţa - 256.280 loc.
- Irlanda - 34.800 loc.
Varianta 38 E.- Olanda beneficiază de un climat temperat-oceanic blând, moderat termic,
A.1, Franţa, Spania - 2p; favorabil comunităţilor umane, iar Norvegia are un climat oceanic rece şi
2, Marea Britanle, România. - 2p. subpolar în nord cu temperaturi scăzute;
B.1. Italia, Spania - 2p; - Olanda are relief de câmpie cu soluri fertile, iar Norvegia are relief muntos
2. Germania, Suedia - 2p; pe o mare întindere, impropriu dezvoltării habitatului uman.
3. Regatul Unit, Suedia - 2p.
C.1. Insulele Hebride şi Orkney; - 2p 2/Penini, Granpiano; - 2p Varianta 42
3. Scoţia, Ţara Galilor; - 2p A.1.10 mc/s, septembrie - 2p
4. oceanic; - 1p 2. aprilie, mai - 2p
5. Tamisa; -1 p B.1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 24 - 26 m3/s; 2.10 mc/s,
6. Manchester, Liverpool. - 2p septembrie;
D.1. Spania - 79,83 loc/kmp, Suedia - 20,03 loc/Rmp; 3. iulie, decembrie;
2. climat neprielnic, rece şi subpolar. 4. topirea zăpezilor şi ploile bogate dtn timpul primăverii impun debite mari,
E.- turism balneo-maritim (litoralul Mării Mediterane), turism montan - 2p; iar seceta din timpul toamnei determină scăderea accentuată a debitelor.
- obiective turistice istorice, culturale - 2p. C.1. România, Ungaria; - 2p
2. Câmpia Panonic, Munţii Dinarici; - 2p
Varianta 39 3. bauxită; - 1p
A.1. Germania, Franţa - 2p; 4. clima temperat-continentală cu influenţe mediteraneene; - 1p
2. Polonia, Spania. - 2p. 5. zona forestieră (păduri de foioase şi conifere), zona de silvostepă; - 2p
B. 1. Olanda, Regatul Unit, Spania 6. Dunărea; -1 p
2. Franţa, Regatul Unit - 2p; 7. Belgrad. - 1p
3. nivel de trai ridicat. - 1p. D.- Germania: minereu de fier/industria siderurgică;
3p; - Ungaria: bauxită/industria aluminiului;
C.1. Franţa, Austria, Slovenia; - 3p 2.Alpi;-1p - Ucraina: sare/industria produselor clorosodice.
3. Stromboli, Etna, Vezuviu; - 2p E.- defrişarea pădurilor pe suprafeţe mari;
4. Pad, Tibru, Arno; - 2p - utilizarea agricolă îndelungată.
5. viţa de vie, măslinul. - 2p
D. 1. numărul de locuitori a crescut (de la 380,3 mii. loc. la 484,3 mii. loc.) - Varianta 43
3p; A.1. octombrie - 1p;
2. PIB / loc a scăzut datorită extinderii Uniunii Europene (27 state), ultimele 2. ianuarie - 1p;
12 state integrate având valori mai reduse ale indicatorului economic PIB / loc 3. 18 °C - 1p;
- 3p. 4. 2°C-1p.
E.- asigură fluxul de materii prime între zonele cu resurse şi centrele de B.1.c-2p;
prelucrare 2. d - 2p;
- asigură transportul produselor finite către pieţele de consum - 2p. 3. b - 2p.
C.1. oricare dintre: Munţii Alpi; Munţii Apenini; Câmpia Padului; - 2p
Varianta 40 2. oricare dintre: Roma; Milano; Torino; Napoli; - 2p
A.1, relieful şi clima; 3. climă.mediteraneană; - 1p
2. Finlanda. 4. lac glaciar; oricare dintre: Lacul Como, Garda, Maggiore, Lugano; - 2p
B.1. Europa de Nord - 20 mii., Europa de Vest - 158 mii., Europa Centrală - 5. Tibru; - 1p
181 mil.. Europa de Sud -140 mii,, Europa de Est -165 mii. 6. citrice, măsline. - 2p
2, 15 milioane. D.1. Bulgaria 66,5 loc/km2; Finlanda 15,4 loc/km2;
C.1. Câmpia Padului, Etna, Vezuviu; - 3p 2. - Finlanda se află în nordul Europei, iar o mare parte se află dincolo de
Cercul Polar de Nord, unde există condiţii neprielnice;
- Bulgaria se află în Europa Sudică, iar cea mai mare parte a acestei ţări are Varianta 47
climat mediteranean, foarte prielnic dezvoltării umane. A.1. februarie, 580 mc/an - 2p;
E.- Acropole din Atena; 2. august şi septembrie - 2p.
- mănăstirile de la Meteora. B.1.b;2. d ;3. c .
C.1. Grecia şi România - 2p;
Varianta 44 2. Marea Neagră - 1p;
A.1. 70 mm, decembrie - 2p; 3. Dunărea - 1p;
2. 9 °C, ianuarie - 2p. 4. Munţii Balcanici (Stara Pianina) - 1p;
B.1. b - 2p; 2.b-2p; 5. Sofia, Ruse - 2p;
3. d-2p. 6. 2007 - 1p;
C.1. temperat-oceanic; Oceanul Atlantic, vânturile de vest; - 3p 7. lignit (locul 12 în lume), minereuri neferoase (bauxită, plumb, zinc) - 2p.
2. oricare dintre: Sena, Garonne, Rhone, Rhin; - 2p D.1. 500 mc/s - 2p
3. Paris; - 1p 2. Se acceptă orice valoare între 930-950 mc/s - 2p
4. Marsilia; - 1p 3. Garonne are valori mai mari ale debitului decât Sena deoarece primeşte un
5. constructoare de maşini (autovehicule, nave maritime, avioane), chimică; - număr mare de afluenţi cu debit ridicat din Munţii Pirinei.
2p E.- primăvara, debitele medii cresc datorită topirii zăpezilor în bazinele
6. Coasta de Azur. - 1p hidrografice ale celor două fluvii;
D.1. Letonia (-5504) bilanţ negativ; Norvegia (+25723) bilanţ pozitiv; - precipitaţiile sunt mai bogate în timpul primăverii datorită vânturilor de vest
2. condiţii sociale şi economice foarte bune; salarii mari; nivel de trai ridicat. care în această perioadă îşi intensifică activitatea.
E.- nivelul de trai scăzut al ţărilor din această regiune - 2p;
- libera circulaţie - 2p. Varianta 48
A.1. martie, aprilie; - 2p
Varianta 45 2. 400 mc/s, septembrie. - 2p
A.1. decembrie, 71 mm - 2p; B.1.b-2p; 2.d-2p;
2. iulie, 5 mm - 2p. 3. b-2p.
B.1. d; 2. a; 3. b. C.1. România, Austria, Slovacia; - 3p
C.1. mediteranean - 1p; 2. temperat-continental; - 1p
2. Atena - 1p; 3. câmpia; - 1p
3. Pireu, Salonic - 2p; 4. stepa (pusta); - 1p
4. culturi de citrice, măslin, viţă-de-vie - 3p; 5. Budapesta, Debrecen; - 2p
5. Creta, Eubeea, Ciclade. - 3p. 6. Lacul Balaton, Budapesta. - 2p
D.1. Cehia - 10.216.364 locuitori; Norvegia - 4.626.052 locuitori - 2p; D.1.1150 mc/s-2p
2. Cehia - bilanţ natural negativ ca urmare a tranziţiei economice (de la 2. 500 mc/s -2p
economia centralizată la economia de piaţă) şi a dificultăţilor economice 3. Tisa are valori mai mari ale debitului decât Sena deoarece primeşte un
întâmpinate de populaţie; număr mare de afluenţi din Munţii Carpaţi. - 2p
Norvegia - bilanţ natural pozitiv ca urmare a gradului ridicat de dezvoltare E.- Rusia dispune de mari resurse de combustibili minerali fosili (cărbuni,
economică, a nivelului ridicat de trai al populaţiei şi al numărului mare de petrol, gaze naturale);
imigranţi - 2p. - Rusia produce 60% din energia termică în termocentrale care utilizează
E.- poziţia geografică: Atena, în apropierea Mării Mediterane, şi Bordeaux, în combustibili minerali fosili.
apropierea Oceanului Atlantic - 2p;
- circulaţia maselor de aer: Atena sub influenţa maselor de aer dinspre Marea Varianta 49
Mediterană şi nordul Africii, iar Bordeaux sub influenţa maselor de aer A.1. Orice valoare între 10-20 loc./kmp, Finlanda - 2p
oceanic - 2p 2. 1280 loc./kmp, Malta - 2p
B.1. Suprafaţa extrem de mică a statului insular Malta - 2p
Varianta 46 2. Climat rece, suprafeţe mari ocupate de păduri şi lacuri în Finlanda - 4p
A.1. oricare din: august, septembrie, octombrie, noiembrie - 2p. C.1. Munţii Penini, Câmpia Londrei - 2p
2. aprilie, mai - 2p. 2. Munţii Penini au altitudine redusă şi s-au format în orogeneză hercinică;
B.1. c;2. c;3. c Câmpia Londrei este întinsă şi relativ netedă - 2p
câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 3. petrol (în Marea Nordului), minereuri de fier, huilă - 2p
C.1. Iberică - 1p; 4. Tamisa -1p
2. Gibraltar (posesiune britanică) - 1p; 5. Manchester, Liverpool, Birmingham, Glasgow. - 3p.
3. mediteraneană şi temperat-oceanică - 2p; D.- deosebire: clima Ungariei este temperat-continentală cu influenţe
4. oricare dintre: Palma de Mallorca, Ibiza, Las Palmas, Sevilla, Barcelona - oceanice, iar clima Bulgariei este temperat-continentală cu influenţe
3p; mediteraneene; - 2p
5. oricare dintre: măsline (locul 1 pe Glob), citrice, struguri - viticultură sau - deosebire: în Ungaria este predominant relieful de câmpie, iar în Bulgaria
bumbac, trestie de zahăr, căpşuni - 3p. relieful este variat, munţii ocupând o suprafaţă relativ mare; - 2p
D.1. precipitaţiile sunt mai reduse toamna Tn sectoarele mijlociu şi inferior ale - deosebire: în Ungaria predomină vegetaţia de pustă (stepă), iar în Bulgaria
Dunării; -2p stepa este completată de păduri de foioase, conifere, vegetaţie mediteraneană.
2. primăvara, debitele înregistrate pe Dunăre la Budapesta şi Olteniţa sunt mai - 2p
mari datorită topirii zăpezilor în bazinul hidrografic dunărean, dar şi datorită E.1. Suprafaţa mică a Olandei (41.526 kmp) şi populaţia de 16,4 milioane
precipitaţiilor bogate aduse sub Influenţa vânturilor de vest în această perioadă locuitori.
a anului. 2. Nivelul de trai foarte ridicat, cu un PIB de 36.000 $/ loc. şi o dezvoltare
E.- 1. Finlanda 15,4 loc/kmp, Danemarca 126,4 loc/kmp. industrială şi agricolă deosebită.
2, Condiţiile climatice sunt mult mai favorabile dezvoltării habitatului uman în
Danemarca (+8 "C, temperatura medie anuală), în timp ce în Finlanda, Varianta 50
condiţiile climatice sunt vitrege (0-4 °C este temperatura medie anuală), în A.1. iulie, 650 mc/s, decembrie, 730 mc/s - 2p;
nord se instalează noaptea polară. 2. iunie, septembrie - 2p.
B. 1. b-2p; în lunile aprili«
2. a - 2p; 3.c-2p. şi mai - 2p; >
C.1. Elveţia şi Norvegia au un relief predominant montan, cu râuri cu debite 2. valoarea minimă a debitului mediu lunar este de 70 m3/s, înregistrată în
mari, precipitaţii peste 2000 mm/an, cu potenţial hidroenergetic exploatat la luna ianuarie - 2p.
maximum; - 2p B. 1. 230-237 m3/s;
2. Germania şi Rusia au resurse mari de cărbune, au şi potenţial hidroenergetic 2. cantităţile de precipitaţii scad cantitativ din septembrie şi până în januarie;
amenajat precum şi capacitatea tehnologică şl Industrială necesară construcţiei în plus temperaturile negative influenţează puternic fenomenele de scurgere;
de atomocentrale; - 2p 3. iulie şi august.
3. hidroenergia; - 2p C. 1. Munţii Pirinei; Munţii Alpi; Masivul Central Francez; - 3p
4. hidrocentralele nu emit noxe în atmosferă ca termocentralele şl nu produc 2. Seine, Rhone; - 2p
reziduuri nucleare radioactive ca în cazul atomocentralelor. - 2p 3. Marseille, Lyon, Bordeaux; - 3p
D.1. Italia 193 loc/kmp, Finlanda 15 loc/kmp; 4. litoralul mediteranean cu Cote d'Azur; - 1p
2. Italia 70%, Finlanda 70%; 5. bauxită. - 1p
3. Italia - Roma, Finlanda-Helslnki. D. 1. condiţii climatice restrictive în Europa de Nord - 2p;
E.- în Finlanda condiţiile climatice sunt aspre cu temperaturi medii anuale ce 2. mărimea demografică a ţărilor din Europa Centrală - 2p;
coboară sub 0 °C în nordul ţării şi de doar +4 °C în sudul ţării, iar în Italia 3. dezvoltarea economică a ţărilor din vestul Europei, care prezintă o mare
temperaturile medii anuale sunt optime dezvoltării habitatului uman (15-20 atractivitate pentru populaţia din Europa de Est - 2p.
°C); E.- procesul de îmbătrânire a populaţiei Ucrainei - 2p;
- în Finlanda, deşi relieful nu este înalt, sunt suprafeţe considerabile ocupate - declinul economic înregistrat de Ucraina - 2p.
de păduri şi lacuri, situaţie ce nu se regăseşte în Italia. Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi
Varianta 51
A.1. 91 mm, iunie; Varianta 54
2. 26 mm, februarie. A.1. noiembrie şi decembrie;
B.1. modul de calcul: se face media aritmetică a precipitaţiilor medii lunare 2. 74 m3/s, luna ianuarie.
înregistrate: B.1. temperaturile scăzute şi precipitaţiile modeste sub formă de ninsoare, din
2. 65 mm; lunile de iarnă, influenţează regimul de scurgere;
3. regimul neregulat al precipitaţiilor este influenţat de caracterul 2. 275 m3/s;
continental/de tranzitie al climatului Câmpiei Române. 3. suprapunerea topirii zăpezilor cu perioada ploilor de primăvară şi de la
C.1. Carpaţii Păduroşi, Câmpia Niprului; - 2p începutul verii.
2. Nistru, Nipru; - 2p C.1. Salonic, Patras, Iraklion; - 3p
3. minereuri de fier, cărbuni; - 2p 2. Paralia - Katerini - Olimp; Atena - Pireu; Kalambaka - Meteora;
4. Odessa, Harkov; - 2p 3. Munţii Pindului; - 1p
5. temperat-continentală; - 1p 4. Creta, Santorin, Rodos;
6. Peninsula Crimeea. - 1p D.- deosebire: relieful Spaniei este unul de podiş (meseta) traversat de sierre şi
D.1.77%;2. 69 %; înconjurat de lanţuri muntoase (alt. max. 3478 m), pe când relieful Modovei
3. existenţa unui potenţial hidroenergetic ridicat, inclusiv potenţialul energetic este unul de podiş (alt. max. 429 m) şi câmpie care coboară în trepte de la
al mareelor. nord la sud;
E.1. Franţa dispune de importante resurse de uraniu - 2p; - deosebire: în Spania relieful glaciar are o largă dezvoltare în Munţii Pirinei şi
2. Rusia dispune de mari resurse de combustibili minerali fosili (cărbuni, Sierra Nevada (cel mai sudic gheţar din Europa), pe când în Republica
petrol, gaze naturale) - 2p. Moldova relieful glaciar lipseşte datorită altitudinilor mici ale reliefului;
- deosebire: în Spania se remarcă climatul oceanic (în nord-vest) şi cel
Varianta 52 mediteranean (în est), pe când în Republica Moldova aceste influenţe lipsesc,
A.1. 148 mm, luna iunie; caracteristic fiind climatul continental.
2. 58 mm, luna octombrie. E.- procesul de îmbătrânire a populaţiei ţărilor Europei de Est;
B.1. modul de calcul: se face media aritmetică a precipitaţiilor medii lunare - declinul economic înregistrat de ţările Europei de Est.
înregistrate
2. mai sau iulie; Varianta 55
3. 50 mm. A.1. luna Ianuarie, temperatura medie lunară minimă este de 7°C - 2p;
C.1. România, Grecia; - 2p 2. luna iulie, temperatura medie lunară maximă este 25°C - 2p.
2. temperat-continentală; - 1p B.1.18°C-2p;
3. lignit, minereuri neferoase; - 2p 2. media aritmetică a temperaturilor medii lunare - 2p;
4. Sofia; - 1p 3. advecţia maselor de aer tropical dinspre Africa spre sudul şi sud-estul
5. industria metalurgiei neferoase, industria chimică; - 2p continentului
6. Albena, Nessebar, Nisipurile de Aur. - 2p C.1. Munţii Balcani, Munţii Rila-Rodopi, Podişul Prebalcanic; - 3p
D.1. Belgia, 339,9 loc/km2 Suedia, 20 loc/km2. 2. lignit; - 1p
2. Climatul temperat cu nuanţe oceanice şi relieful predominant de câmpie 3. cultura porumbului, cultura trandafirilor; - 2p
determină în Belgia densităţi mai mari ale populaţiei, pe când în Suedia 4. Burgas, Vama; - 2p
climatul temperat mai aspru în nord şi cu caracter continental în centru, la care 5. Albena, Nessebar. - 2p
se adaugă suprafeţele întinse ocupate cu vegetaţie forestieră sau lacuri, D.1. Bulgaria a avut o economie centralizată, de tip socialist până în 1989, în
determină densităţi mult mai reduse decât în Belgia. prezent este în curs de restructurare şi modernizare, axată pe servicii,
E.- defrişarea tot mai intensă a pădurilor pentru diverse scopuri; cu cât agricultură şi industrie.
vechimea popularii şi luării în cultură a unei regiuni este mai mare, cu atât 2. Germania are o economie dezvoltată şi diversificată, bazată pe unele resurse
aceste modificări sunt mai vizibile; proprii turism şi activităţile financiar-bancare;
- valoarea economică redusă a pădurilor din Europa Sudică (sunt păduri rare, E.- avantaj: se realizează cu costuri relativ mici şi resurse inepuizabile;
cu o creştere lentă, deseori degradate). - dezavantaj: pericolul colmatării lacurilor de acumulare şi scăderea
randamentului de funcţionare al centralelor hidroelectrice.
Varianta 53
A. 1. valoarea maximă a debitului mediu lunar este de 300 m3/s, înregistrată Varianta 56
A.1. 10-12 mm/an în iulie - 2p; 2. octombrie - 55 mm/an - 2p.
2. 118-120 mm/an în noiembrie - 2p. B.1. Franţa 114,66 loc/ kmp; Italia 192,28 loc/kmp;
B.1. 108 - 110 mm/an - 2p; 2. Datorită numărului mare al populaţiei şi al suprafeţei relativ reduse.
2. octombrie, noiembrie - 2p; • C.1. Marea Tireniană; Marea Adriatică; - 2p
3. temperatura medie a anului este ridicată în lunile de vară, determinată şi de 2. Munţii Alpi, Munţii Apenini; - 2p
vânturile calde din sud din zona continentului Africa - 2p. 3. Padul; - 1p
C.1. Câmpia Panonică; Munţii Bakony; - 2p 4. climă mediteraneană; - 1p
2. Dunărea; Tisa; - 2p 5. gaze naturale; - 1p
3. Balaton; - 1p 6. industria chimică; - 1p
4. climă temperat-continentală cu influenţe oceanice; - 2p 7. Roma, Veneţia. - 2p
5. Budapesta, Debrecen, Szeged; - 2p D.- asemănare: în Franţa şi Ucraina predomină (aproape de 80%) relieful sub
6. republică parlamentară. - 1p 500 m altitudine
D.1. Bulgaria: 66,58 loc/km2; Finlanda: 15,47 loc/km2; Luxemburg: 183,45 - deosebire: Clima Franţei este temperat-oceanică şi în sud mediteraneană, iar
loc/km2; Slovacia: 111,36 loc/km2. Ucraina are clima temperat-continentală cu influenţe de ariditate.
2. Condiţiile fizico-geograflce. - deosebire: Vegetaţia şi solurile Franţei sunt predominant păduri de foioase
E.1. - în nord clima este subpolară, iar în sud-est boreală cu influenţe pe argiluvisoluri, în sud vegetaţie mediteraneană pe soluri terra rosa, iar în
continentale - 2p; - relief muntos în nord, cu pădure de conifere extinsă', iar în Ucraina predomină stepa şi silvostepa pe soluri de tip molisol.
sud câmpie cu numeroase C. Pentru Grecii
lacuri glaciare - 2p. E.- în interiorul ţării predomină relieful muntos al Munţilor Pindului unde sunt
2. Valoarea ridicată a PIB-ului este determinată de economia de piaţă modern oraşe mai puţine:
dezvoltată cu înaltă productivitate a muncii. - câmpiile litorale şi lungimea mare a ţărmului, fragmentat de numeroase
golfuri şt prezenţa a numeroase insule, favorizează dezvoltarea oraşelor şi
Varianta 57 densitatea mare a populaţiei.
A.1.10 mm/an în iulie - 2p; 2. 52 mm/an în octombrie - 2p.
B.1. 42 mm/an - 2p; Varianta 60
2. 6 luni - 2p; A.1. -2 °C, ianuarie - 2p;
3. circulaţia din sud a maselor de aer, calde şi uscate - 2p. 2. + 23 °C, iulie - 2p.
C.1. Câmpia Niprului; Podişul Podolic; - 2p B.1.25°C-2p;
2. Nipru, Nistru; - 2p 2. variaţia radiaţiei solare globale în timpul unui an - 2p;
3. climat de câmpie, climat de munte; - 2p 3. Temperatura medie lunară se calculează astfel: se face suma temperaturilor
4. minereu de fier, cărbuni; - 2p medii zilnice din luna respectivă şi totalul se împarte la numărul de zile ale
5. Kiev, Odessa. - 2p acelei luni - 2p.
D.1. Grecia, datorită unor extinse culturi mediteraneene ce necesită forţă de C.1. Bulgaria; - 1p
muncă. 2. Munţii Pindului, Câmpia Tesaliei; - 2p
2. Franţa, datorită gradului ridicat de mecanizare a agriculturii şi dezvoltării 3. climă mediteraneană; - 1p
unei industrii moderne, a determinat ponderea mai mare a populaţiei în 4. vegetaţie mediteraneană; - 1p
sectorul terţiar. 5. bauxită, minereu de fier; - 2p
E.1. O cauză sunt fermele agricole specializate cu producţie comercială de 6. industria aluminiului, industria siderurgică şi a construcţiilor navale; - 2p
piaţă ce utilizează un număr redus de forţă de muncă. 7. Pireu. - 1p
2. O cauză este dată de condiţiile naturale favorabile dezvoltării unor culturi D.1. Germania: 230,861 loc/km2; Grecia: 81 loc/km2;
agricole mediteraneene, precum şi a serviciilor, îndeosebi comerciale şi 2. factorii fizico-geografici; evoluţia istorică şi valorificarea revoluţiei
turistice. industriale;
E.- Rata mare a natalităţii, rata redusă a mortalităţii şi ca urmare bilanţul
Varianta 58 natural pozitiv ce a determinat creşterea populaţiei.
A.1. -1°C în ianuarie - 2p; - revoluţia industrială; progresele în domeniul medicinii.
2. + 23°C în iulie - 2p.
B. 1.24°C Varianta 61
2. valoarea radiaţiei solare variază în cursul unul an - 2p; A.1. mai; 8000 m3/s;
3. Se efectuează suma temperaturilor medii din fiecare zi a anului şi totalul se 2. octombrie; 2000 m3/s.
împarte la numărul zilelor din anul respectiv. * B.1. Franţa 114,7 loc/km2; Germania 230 loc/km2; Grecia 81 loc/km2;
C.1. România; Ungaria; - 2p 2. Germania (230 loc/km2), datorită gradului ridicat de urbanizare (90%
2. Câmpia Niprului; Podişul Podolic; - 2p populaţie urbană) şi industrializare ridicat la care se adaugă nivelul de trai
3. Nipru;-1p ridicat.
4. climă temperat-continentală cu influenţe de ariditate; - 1p C.1. oricare dintre: Munţii Alpi, Munţii Apenini, Câmpia Padului; - 2p
5. minereu de fier; cărbune; - 2p 2. oricare dintre: gaze naturale, marmură, sulf, ape geotermale; - 2p
6. Kiev, Odessa. - 2p 3. construcţii de maşini (autoturisme), industrie textilă (lână, mătase, bumbac),
D.- asemănare: predomină relieful muntos; industrie petrochimică şi chimie de sinteză; - 3p
- deosebire: clima Austriei este temperat-continentală cu influenţe oceanice;pe 4. oricare dintre: Genova, Veneţia, Napoli; - 2p
cand Grecia are clima mediteraneană; 5. oricare dintre: Sicilia, Sardinia. - 1p
- deosebire; în Austria predomină argiluvisoluri şi spodosoluri, iar în Grecia D.1. Circa 80% din teritoriul Ungariei este reprezentat de câmpie, iar climatul
predomină solurile terra rosa. este temperat continental de tranziţie, cu precipitaţii medii de 550-650 mm/a\
E.Creşterea numărului de locuitori în Portugalia a fost determinată de 2. Serbia este traversată de Dunăre şi de principalii ei afluenţi: Tisa, Drava,
următoarele cauze: Savâ şi Morava.
- natalitatea mare şi mortalitatea mică; 3. Deteriorarea situaţiei economice (scăderea nivelului de trai) în ţările din
- imigraţia pentru locuri de muncă; estul Europei, după destrămarea blocului comunist şi nivelul de dezvoltare
mult mai ridicat al statelor vest-europene. t
Varianta 59 E.- dezvoltarea domeniilor de IT, biotehnologie şi telecomunicaţii - 2p;
A.1. iunie -148 mm/ an - 2p; - crearea de euroregiuni de dezvoltare economică specifice, specializate - 2p.
2. precipitaţiile medii în lunile august şi septembrie sunt cele mai scăzute din
Varianta 62 cursul anului, pe fondul unor temperaturi medii ridicate;
A.1. octombrie; 2100 m3/s; - 2p; 3. topirea zăpezilor în sectorul montan; cantitatea crescută de precipitaţii.
2. martie şi iulie - 2p. C.1. oricare dintre: Câmpia Panonică (Tisei), Munţii Bukk, Matra, Bakony -
B.1. Italia 192 loc/km2; Germania 230 loc/km2; Grecia 81 loc/km2; 2p;
2. Germania (230 loc/km2); grad ridicat de urbanizare şi industrializare (90% 2. oricare dintre: Dunăre, Tisa, Drava - 2p;
populaţie urbană), nivel de trai ridicat. 3. Balaton - 1 p;
C.1. Munţii Pirinel, Câmpia Andaluziei; - 2p 4. stepa şi silvostepa (pusta) - 1p;
2. oricare dintre: cărbuni, roci de construcţie, mercur (locul II pe glob); - 2p 5. oricare dintre: Budapesta, Gyor, Debreţin, Pecs, Szeged, Miskolc,
3. oricare dintre: industrie alimentară (ulei de măsline, vinuri), industrie Tatabanya - 3p. 6.2004- 1p.
uşoară (textilă confecţii, pielărie, încălţăminte), construcţii de maşini, D.1. 3 loc/kmp; 388 loc/kmp - 3p;
metalurgie; - 3p 2. condiţiile climatice; poziţia geografică - 3p.
4. oricare dintre: Algeclras, Barcelona, Valencia; - 2p E.- existenţa resurselor de uraniu;
5. oricare dintre: Baleare (Ibiza, Mallorca), Canare. - 1p - utilizarea tehnologiilor avansate care permit construirea şi securizarea unor
D.1. prezenţa minereurilor de fier (locul II în Europa), mangan (cel mal mare centrale
zăcământ de pe glob, la Nikopol), titan (locul II pe Glob), cărbuni superiori
(bazinul Donetk); Varianta 66
2. potenţialul favorabil al cadrului natural pentru agricultură, nivelul A.1. iulie, august; aproximativ 27 °C;
tehnologic ridicat productivitatea şi producţiile agricole mari sunt premisele 2. ianuarie; aproximativ 8 °C.
Franţei pentru o agricultură dezvoltată B.1.d;2.d;3.b.
E.- este extinsă, diversificată, densă şi modernă; C.1. oricare dintre: Munţii Carpaţi, Câmpia Niprului, Câmpia Crimeei,
- complementarizarea reţelei de transport, precum şi creşterea vitezelor de Câmpia Mării Negre. Colinele Doneţului - 2p;
deplasare. 2. oricare dintre: climat temperat-continental, climat mediteranean; - 2p
3. Nistru, Nipru, Prut; - 2p
Varianta 63 4. Marea Neagră; - 1 p
A.1. aproximativ 14° C, în luna iulie; 5. oricare dintre: cărbuni, minereuri de fier, uraniu, sare; - 2p
2. aproximativ 63 mm, în luna august. 6. Kiev. - 1p
B.1. Polonia 123,2 loc/km2; Slovacia 111,4 loc/km2; D.1. petrol-2p;
2. Bulgaria (66,6 loc/km2) are o densitate a populaţiei mai scăzută, din cauza 2. cărbune, hidroenergie - 4p.
reliefului mai înalt şi mai fragmentat (predominant de podiş şi montan) şi din E.- existenţa climatului subpolar;
cauza gradului mai redus de urbanizare şi industrializare. - pădurile ocupă suprafeţe întinse.
C.1. climă mediteraneană; - 1p
2. vestigiile antice (Acropole, Delfi, Olympia, Cnossos etc.) şi insulele cu Varianta 67
peisaje pitoreşti (Cycladele, Creta, Rodhos etc); - 2p A.1. 225 m3/s, aprilie - 2p;
3. oricare dintre: Pireu, Salonic, Iraklion, Patras; - 3p 2. 50 m3/s, septembrie - 2p.
4. oricare dintre: Munţii Pindului, Câmpia Thesaliei, Câmpia Macedoniei; - 2p B.1. 175 m3/s;
» 5. oricare dintre: Creta, Rodhos, Cycladele, Ionice. - 2p 2. topirea zăpezilor şi precipitaţii abundente;
D.1. - climatul mediteranean, favorabil, al Italiei comparativ cu climatul aspru, 3. hidroenergie, alimentarea cu apă a populaţiei, industriei sau agriculturii -
restrictiv, temperat rece şi subpolar al Finlandei; 2p.
- relieful şi solurile fertile, favorabile comunităţilor umane, în Italia, faţă de C.1. Munţii Alpi, Munţii Apenini - 2p;
vastele întinderi de păduri de conifere, numărul mare de lacuri glaciare şi 2. oricare dintre: Tibru, Pad, Arno, Adige; - 2p
solurile cu fertilitate redusă ale Finlandei. 3. oricare dintre: Genova, Veneţia, Trieste, Taranto; - 2p
E.- sunt surse de energie inepuizabile; 4. oricare dintre: industria constructoare de maşini, industria chimică,
- sunt nepoluante. industria textilă; - 3p
5. oricare dintre: Sicilia, Sardinia. - 1p
Varianta 64 D.- scăderea valorilor bilanţului radiativ şi ale temperaturii aerului o dată cu
A.1. -1 "C; 2. orice valoare cuprinsă între 22 - 24 °C. creşterea latitudinii; extinderea masei continentale în longitudine - 3p;
B.1. iunie; - vegetaţia mediteraneană este localizată în jurul Mării Mediterane, iar
2. aproximativ 10 °C; vegetaţia de stepă este localizată în nordul şi nord-vestul Mării Negre - 3p.
3. în 11 luni ale anului temperaturile medii lunare au valori de peste 0 °C, ceea E.1. cauze economice (pentru căutarea unui loc de muncă mai bine plătit),
ce nu favorizează manifestarea fenomenului de îngheţ. cauze culturale (pentru continuarea studiilor) - 2p;
C.1. Balcani, Rila-Rodopi - 2p; 2. deplasarea populaţiei din ţările Europei de Est către ţările Europei de Vest
2. oricare dintre: Dunăre, Mariţa, Struma, Iskăr - 2p; din motive economice şi deplasarea tinerilor din toate ţările Europei către
3. oricare dintre: Sofia, Varna, Burgas, Plovdiv, Ruse, Silistra - 3p; centrele universitare din motive educaţionale - 2p.
4. oricare dintre: Ruse, Giurgiu, Vidin, Calafat, Silistra, Călăraşi - 2p;
5. Vama sau Burgas - 1p. Varianta 68
D.1. Franţa (68,9%); A.1. 82,5 mm, iunie - 2p;
2. Slovenia (3,2%); 2. 40 mm, februarie - 2p.
3. Bulgaria (14,3%). B.1. 42,5 mm;
E.1. nivelul mai scăzut de urbanizare şi industrializare, tradiţiile în activităţile 2. suma cantităţilor medii lunare împărţită la 12;
agricole potenţialul favorabil al cadrului natural pentru agricultură; 3. februarie şi martie (sau octombrie şi noiembrie).
2. nivelul tehnologic ridicat al agriculturii (gradul ridicat de mecanizare a C.1. Câmpia Nord-Europeană, Munţii Alpi - 2p;
lucrărilor agricole) 2. temperat de tranziţie - 1 p;
3. Rhin, Elba - 2p;
Varianta 65 4. oricare dintre: cărbuni superiori (huilă), minereu de fier, uraniu, săruri de
A.1. aproximativ 325 mc/s; potasiu şi sodiu; - 2p;
2. septembrie. 5. oricare dintre: Duisburg, Koln, Mainz, Bremen; - 2p;
B.1. iunie; 6. oricare dintre: Zidul Berlinului, castelele de pe valea Rhinului. - 1p;
D.1. curentul Atlanticului de Nord - 2p; 7. staţiunile balneo-maritime de pe malul Mării Negre (Vama, Burgas,
2. activităţi portuare - 2p; Balcic). - 1p
3. Marea Britanie, Norvegia - 2p. D.1. Austria 97,6 loc/km2; Ungaria 107,2 loc/km2; PIB/loc: Austria 34057
E.- prezenţa cadrului natural favorabil (zona de câmpie cu soluri fertile într-un euro/loc; Ungaria 17332 euro/loc;
climat temperat-oceanic); 2. suprafaţa mică a celor 2 state;
- agricultură performantă cu numeroase îmbunătăţiri funciare. 3. Austria are o economie dezvoltată, bazată pe resurse proprii, turism şi
activităţile financiar-bancare.
Varianta 69 Ungaria a avut o economie centralizată, de tip socialist, până în 1989, în
A.1. 24°C, iulie - 2p; prezent modernizată şi axată pe servicii, industrie şi agricultură.
2. -1 °C, ianuarie - 2p. E.- relieful, prin altitudine şi declivitate mare, determină un potenţial
B.1. martie 5°C, octombrie 10°C; hidroenergetic ridicat al râurilor ;
2. 24 °C - (-1 °C) = 25 °C; - climatul montan cu precipitaţii ridicate, zăpezi şi gheţari permanenţi care se
3. octombrie şi noiembrie. constituie în surse bogate de alimentare cu apă a râurilor - 2p
C.1. Munţii Alpi, Munţii Pirinei, Masivul Central Francez - 3p;
2. mediteranean, temperat-oceanic - 2p; Varianta 72
3. Sena, Rhone - 2p; A.1. iulie;
4. industrie constructoare de maşini, industrie chimică - 2p; 2. ianuarie;
5. Muzeul Luvru - 1 p. 3. aprox.-18 °C;
D.- Dunărea facilitează legăturile cu numeroase ţări europene situate în 4. aprox. 20 °C.
bazinul hidrografic; prin intermediul canalelor asigură legături şi cu alte ţări B.1.d-2p; 2.c-2p; 3. d - 2p.
europene - 2p; C.1. oricare dintre: Podişul Podolic, Munţii Carpaţi, Câmpia Niprului,
- Marea Neagră permite legături cu ţările riverane, iar prin comunicarea cu Colinele Doneţului - 2p;
Oceanul Planetar asigură legătura cu toate ţările Europei care au ieşire la mări 2. Nistru şi Nipru - 2p;
sau oceane - 2p; 3. stepa, molisol (cernoziom) - 2p;
- Munţii Carpaţi traversează mai multe state europene, constituind un element 4. cărbunii şi minereul de fier; industria siderurgică şi industria energetică -
natural de legătură - 2p. 2p;
E.- cel mai mare oraş al Marii Britanii cu peste 7 milioane de locuitori, un 5. Kiev. - 2p.
important centru comercial şi financiar - 2p; D.1. - Germania - aproximativ 231 loc/ km2; aproximativ 313 061 euro/loc -
- deţine o industrie diversificată şi puternică (constructoare de maşini, chimică 1p; - Finlanda - aproximativ 15,5 loc/ km2; aproximativ 328 809 euro/loc -
etc), un important nod de căi de comunicaţie şi un bogat potenţial turistic 1p;
(cultural, istoric) - 2p. 2. - condiţiile fizico-geografice deosebite - 2p;
3. - dezvoltarea economică a celor două ţări - 2p.
Varianta 70 E.- un prim argument este acela că ţările sunt situate în regiunea climatului
A.iulie; mediteranean, favorabilă culturii măslinului - 2p; .
2.ianuarie; - un al doilea argument este dat de dezvoltarea acestor ţări; în agricultură
3.3* C predomină gospodăriile mici în care se cultivă măslinul - 2p.
4.17*C
B.1.a; 2.c; 3.c. Varianta 73
C.1. oricare dintre: Câmpia Tisei, Munţii Matra, Munţii Bukk, Munţii Bakony; A.1.18°C, în luna iulie - 2p; 2. -5°C, în luna ianuarie - 2p.
- 1p B.1. aprilie, mai, septembrie, octombrie - 2p;
2. oricare dintre: temperat-continentală de tranziţie între cea oceanică şi cea 2. iarna (în lunile ianuarie, februarie şi decembrie), t < 0°C; vara (în lunile
continentală; - 1p iunie, iulie şi august), t> 13°C - 2p;
3. oricare dintre: Dunăre, Tisa, Criş, Drava, Raba şi Lacul Balaton; - 3p ' 4. 3. amplitudinea termică reprezintă diferenţa dintre temperatura medie a lunii
oricare dintre: stepă (pustă) şi silvostepă; - 1p celei mai calde şi temperatura medie a lunii celei mai reci, în graficul de faţă
5. oricare dintre: soluri fertile, bauxită, resurse de apă; - 2p fiind de 23 °C - 2p.
6. Budapesta; - 1p C.1. oricare dintre: Câmpia Panonică, Munţii Mâtra, Munţii Biikk etc; - 1p
7. oricare dintre: Lacul Balaton, Băile Termale din Budapesta. - 1p 2. climă temperat-continentală de tranziţie între cea oceanică şi cea
D.1. densitatea populaţiei: Olanda, 397,13 loc/km2; Estonia 29,28 loc/km2; continentală - 1p.
PIB: Olanda, 31.047 euro, Estonia, 19.637 euro - 2p; 3. oricare dintre: Dunărea, Tisa, Criş, Drava şi Lacul Balaton etc; - 3p
2. relief jos de câmpie, climă temperat-oceanică - 2p; 4. oricare dintre: pustă, stepă, silvostepă, molisol (cernoziom); - 2p
3. economie în tranziţie către economia de piaţă - 2p. 5. oricare dintre: bauxită, cărbune, soluri fertile; - 1p
E.- resurse de materii prime (minereuri radioactive) - 2p; 6. oricare dintre: Budapesta, Debrecen, Gyor, Miskolc, Szeged, Pecs. - 2p
- capacităţi de producţie (atomocentrale) - 2p. D.1 - Austria, aproximativ 98 loc/kmp (8 192 880 : 83.870); - Germania,
aproximativ 231 loc/kmp (82 422 299 : 357 021). 2. Ţară dezvoltată cu nivel
Varianta 71 de trai ridicat, cu relief de câmpie.
A.1. iulie şi august - 1p; E.- condiţiile climatice vitrege ale Islandei (climat subpolar, rece, care susţine
2. ianuarie - 1p; inclusiv gheţari de calotă) au contribuit din plin la o valoare redusă a densităţii
3. cea. 8°C - 1p; populaţiei, comparativ cu Olanda care beneficiază de un climat temperat-
4. cea. 27°C - 1p. oceanic mai blând, moderat termic, favorabil comunităţilor umane - 2p;
B.1.a;2. d ;3. a. - poziţia geografică izolată a Islandei, activitatea vulcanică şi calota glaciară,
C.1. Munţii Balcani (Stara Pianina) şi Munţii Rila-Rodopi sau Câmpia înaltă a care restricţionează posibilităţile de habitat, lipsa resurselor de sol şi subsol
Dunării. Traciei Superioare; - 2p; (exceptând apele geotermale) au determinat o activitate economică mult mai
2. lignit şi minereuri neferoase - 2p; limitată (pescuit, vânătoare, creşterea animalelor) şi implicit un grad mult mai
3. temperat-continentală la nord de Munţii Stara Pianina şi mediteraneană la redus de populare, comparativ cu Olanda, care are o poziţie foarte favorabilă
sud de aceşti munţi; - 1p la Marea Nordului, cu un relief de câmpie, cu soluri fertile, cu resurse
4. Dunăre sau Mariţa; - 1p importante de gaze naturale, într-o zonă cu oportunităţi economice largi
5. Sofia şi Burgas sau Varna; - 2p (activităţi comerciale, navigaţie, agricultură, industrie petrochimică etc.) şi nu
6. Ruse; - 1p în ultimul rând, cu puternice tradiţii în activităţile meşteşugăreşti şi
industriale; aceste avantaje ale Olandei au constituit tot atâtea premise pentru 20 °C| = 20 °C - 2p.
o densitate mare a populaţiei - 2p. C. 1. Munţii Cantabria, Câmpia Andaluziei; - 2p
2. minereuri feroase, cărbuni; - 2p
Varianta 74 3. climat mediteranean, climat temperat-oceanic; - 2p
A.1. 325 m3/s (aprilie şi mal); 4. siderurgia, industria energetică; - 2p
2. 80 m3/s (septembrie). 5. Barcelona, Valencia. - 2p
B.1. februarie, Iulie; D.1. Dezvoltarea timpurie a industriei în Olanda, care a condus la formarea
2. martie, iunie; unei aglomeraţii urbane-industriale (Randstad Holland); existenţa unor resurse
3. se însumează valorile lunare, iar rezultatul se împarte la 12 (luni). naturale mai bogate şi mai vari-ate în Olanda.
C.1. oricare dintre: Podişul Moldovei Centrale, Platoul Moldovei, Câmpia 2. Marea Britanie, Irlanda.
Moldovei de Sud; - 1p E.- dezvoltarea economică puternică, care determină fluxuri de emigranţi din
2. temperat-continental arid; - 1p 3 Prut şi Nistru; - 2p Europa Centrală şi de Est, Africa de Nord etc;
4. stepă; - 1p - cadrul natural care în mare parte este favorabil locuirii.
5. oricare dintre: Chişinău, Tiraspol, Tighina, Bălţi, Orhei; - 3p
6. Ungheni, Albita. - 2p Varianta 78
D.1. 1977 = 3,6%o; 1992 = 3,4%»; 2002 = -0,4%0. A.1.21°C, iulie -2p; 2. -1,8 °C, ianuarie - 2p.
2. Rata mortalităţii mai mare decât rata natalităţii. B.1. amplitudinea termică medie anuală |21 °C - (-1,8) °C| = |22,8 °C| = 22,8 '
E.1. factori naturali (relieful, clima); factori economici (dezvoltarea industriei, 2. câmpie - 2p;
a agriculturii); 3. diferenţa de temperatură medie februarie - august este |0,5 °C - 20 °C| = = |-
2. oricare dintre: Germania; Olanda; Belgia. 19,5 "C| = 19,5 "C-2p.
C.1. fier, cărbune, petrol - 3p;
Varianta 75 2. industria siderurgică, industria termoenergetică, industria chimică - 3p;
A.1. 225- 230 m3/s, aprilie - 2p; " 3. Liverpool, Cardiff - 2p;
2. 50 m3/s, septembrie - 2p. 4. zona Londrei; Stonehange - 2p.
B.1. primăvara - 2p; D.1. existenţa resurselor de cărbune şi minereuri în Germania, determinând
2. toamna - 2p; dezvoltatea timpurie a industriei; bilanţul migratoriu pozitiv în Germania şi
3. 175 - 180 m3/s - 2p. negativ în România.
C.1. oricare dintre: Munţii Balcani (Stara Pianina), Munţii Rila-Rodopi, 2. România, Bulgaria.
Câmpia înaltă a Dunării, Traciei Superioare; - 2p E.-în statele din Europa Centrală valorile densităţii populaţiei sunt ridicate
2. temperat-continentală la nord de Munţii Stara Pianina şi mediteraneană la datorită condiţiilor climatice favorabile - 2p;
sud de aceşti munţi; - 1 p - statele din Europa Centrală au o economie foarte dezvoltată (Germania,
3. oricare dintre: Dunăre, Mariţa, Struma; - 2p Austria) şi un nivel de trai ridicat - 2p.
4. oricare dintre: stepă, păduri de foioase, vegetaţie mediteraneană; - 1p
5. oricare dintre: Sofia, Burgas, Balcic, Plovdiv, Ruse şi Varna; - 2p Varianta 79
6. Negru Vodă, Giurgiu-Ruse. - 2p A.1. martie, noiembrie;
D.1.2,83 km/km2 2. -2 "C şi 10 °C.
2. - are un important bazin hidrografic trecând prin zece ţări şi patru capitate; B.1. -4 °C în ianuarie;
- face legătura între Europa Vestică (Marea Nordului) cu Europa Răsăriteană 2. 21 °C în iulie;
(Marea Neagră) prin intermediul canalului Dunăre - Main - Rhin. 3. 25 °C.
E.- subtropicală (mediteraneană) - 2p; C.1. Relief variat, cu toate treptele majore de relief (Munţii Alpi, Masivul
- poziţia geografică - 2p. Central Francez, Câmpia Normandiei etc); prezenţa reliefului glaciar în
Munţii Alpi şi Munţii Pirinei. - 2p
Varianta 76 2. minereuri feroase, cărbuni; - 2p
A.1. 11 milioane locuitori; 3. temperatura medie anuală de 8-15 °C, prezenţa climatului temperat-oceanic,
2. 6,5 milioane locuitori. mediteranean şi montan etajat; - 2p
B.1. Milano;2. Atena;3. Iberică. 4. industria constructoare de maşini, industria chimică; - 2p
C.1. Marea Nordului; - 1p 5. Marsilia, Le Havre. - 2p
2. Munţii Alpi şi Munţii Pădurea Neagră; - 2p D.1. condiţii climatice restrictive în Europa de Nord;
3. climat temperat-oceanic; - 1p 2. dezvoltarea economică;
4. Rhin, Elba; - 2p 3. gradul de dezvoltare economică mai redus al ţărilor din Europa de Est.
5. cărbuni superiori, minereuri feroase; - 2p E.- existenţa a numeroase râuri montane, cu debit şi pantă mari;
6. Berlin, Munchen. - 2p - existenţa unor resurse limitate de combustibili fosili.
D.- asemănare: în ambele ţări câmpiile deţin ponderi însemnate (Câmpia
Alfold, Câmpia Normandiei) Varianta 80
- deosebire: altitudinile maxime sunt mai mari în Franţa (peste 4000 m în A.1. dezvoltarea industrială - 2p;
Munţii Alpi) faţă de Ungaria (peste 1000 m în Munţii Matra); 2. reducerea ponderii agriculturii în economie şi creşterea nivelului de trai -
- deosebire: clima este temperat oceanică în mare parte din teritoriul Franţei, 2p.
pe când în Ungaria este specific clima temperat-continentală. B.1. 22 mii. loc. + 18 mii. loc. = 40 mii. loc. în 1946; 42 mii. loc. + 15 mii.
E.- apropierea Franţei faţă de Oceanul Atlantic, determinând o nuanţă loc. = 57 mii. loc. în 1990 - 2p;
oceanică climatului temperat; 2. 100*21/(21+13)=61,76% - 2p;
- influenţele de ariditate specifice estului Europei. 3. 100*45/(45+14)=76,27% - 2p.
C.1. Munţii Apenlni, Câmpia Padului; - 2p
Varianta 77 2. minereuri neferoase; roci de construcţie (marmură); - 2p
A.1.22°C, iulie-2p; 2. 0,2°C, ianuarie - 2p. 3. climă mediteraneană; - 1p
B.1. amplitudinea termică medie anuală |22 °C - °C 0,2| = |21,8 °C| = 21,8 °C 4. Tibru, Pad, Maggiore; - 3p
- 2p; 5. Roma, Torino. - 2p
2. câmpie - 2p; D.1. Suedia = 19,6 loc/km2, Ucraina = 78,35 loc/km2 - 3p;
3. diferenţa de temperatură medie februarie-august este |1,8°C - 21,8°C| = = |- 2. principala cauză o reprezintă diferenţierea climatică dintre cele două state,
precum şi valoarea mare a populaţiei din Ucraina - 3p. UNESCO
E.- Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord dispune de un potenţial
turistic natural şi antropic mare, datorită istoriei şi culturii, formelor de relief Varianta 84
care atrag anual un număr mare de turişti - 2p; A.1. 97 - 99 mm, iunie;
- principalele obiective turistice sunt: monumente, muzee, parcuri (Turnul 2. 25 mm, februarie.
Londrei, Parlamentul, Trafalgar Square, Stonehenge, etc.) - 2p. B.1. a; 2. d; 3. b.
C.1. Peninsula Balcanică; - 1p
Varianta 81 2. Macedonia, Bulgaria; - 2p
A.1. Germania, 82.000.000 loc; 3. Rhodos, Creta; - 2p
2. Irlanda, 4.000.000 loc. 4. Atena, Salonic, Larissa; - 3p
B.1. Franţa şi Marea Britanie; 5. turismul, transporturile pe apă. - 2p
2. Italia si Spania; D.1. Islanda, 2,91 loc/kmp; Ungaria, 108,56 loc/kmp.
3. 60.000.000 loc. 2. condiţiile naturale restrictive din Islanda.
C.1. locul 1 la producţia de vinuri în Europa; cel mai mare producător E.- Franţa prezintă resurse turistice diversificate: munţi, plaje, oraşe cu
european de came; arhitectură medievală
2. minereu de fier, bauxită, cărbuni, roci de construcţii; - 3p etc.;
3. oricare dintre: Sena, Loire, Rhon, Rhin; - 2p - Munţii Alpi permit practicarea turismului pentru sporturi de iarnă.
4. Strasbourg; - 1p
5. Nantes, Le Havre, Marsilia. - 2p Varianta 85
D.1. Bulgaria, 67,73 loc/kmp; Finlanda, 15,47 loc/kmp; A.1. 320 - 330 mc/s, mai;
2. condiţiile naturale restrictive (clima subpolară). 2. 50 - 60 mc/s, octombrie.
E.- nivelul de trai scăzut; B.1. topirea zăpezilor; ploi de primăvară;
- insuficienţa locurilor de muncă pe fondul restructurării economice după 2. precipitaţii scăzute.
căderea regimurilor comuniste. C.1. bauxită, cărbuni, fier; - 3p
2. industria metalurgiei neferoase, industria siderurgică, industria
Varianta 82 construcţiilor de maşini; - 3p
A.1. 27 °C, iulie; 3. Le Havre, Nantes; - 2p
2. cea 17 °C; 4. riviera franceză, Paris. - 2p
3. cea 50 mm. D.1. poziţia geografică în Europa de Est, amplitudini termice mai ridicate,
B.1. Olanda, 387,8 loc/kmp; Germania, 230,86 loc/kmp; Portugalia, 109,31 precipitaţii reduse (cea 500 mm/an);
loc/kmp; 2. producerea hidroenergiei este mai ieftină, riscurile ecologice mai reduse
2. Olanda; comparativ cu termoenergia sau atomoenergia.
3. populaţie numeroasă raportată la suprafaţa mică a ţării. E.1. identitate europeană, criterii democratice, criterii economice etc;
C.1. Munţii Pindului; - 1p 2. - identitate europeană: statul ce candidează la aderare trebuie să fie
2. marmură, bauxită; - 2p european;
3. climă mediteraneană; - 1p - criterii democratice: pluralism politic, alegeri libere, separarea puterilor în
4. vegetaţie mediteraneană; - 1p stat, respectarea drepturilor şi libertăţilor, a statutului minorităţilor;
5. industria metalurgică, industria materialelor de construcţii; - 2p - criterii economice: economie de piaţă capabilă să se încadreze în cerinţele şi
6. Salonic, Pireu; - 2p standardele U.E.
7. Creta, - 1p
D.1. agricultură puternic mecanizată, agricultură intensivă (chimizată); Varianta 86
2, în jumătatea nordică se disting câmpiile (Bazinul Parizian) şl podişuri A.1. aproximativ 180 m3/s în luna martie; aproximativ 100 m3/s în luna
(Podişul Ardenl), Tn partea central-vestică câmpiile (Bazinul Aquitanlei) şl octombrie - 2p;
coline (Colinele Gătlne), iar în partea estică şl sudică munţii (Munţii Pirinei, 2. aproximativ 260 m3/s - 2p.
Munţii Alpl) şi podişurile (Podişul Longres). B.1. fenomenele de îngheţ la nivelul solului corelate cu o scăzută cantitate de
E.- antropizare timpurie şi Intensă; precipitaţii - 2p;
-utilizarea lemnului pentru construcţii navale, consum casnic etc, pădurile 2. topirea zăpezilor corelate cu ploi abundente de primăvară şi vară - 2p;
fiind înlocuite de arbuşti sempervirescenţl. 3. aprilie şi mai - 2p.
C.1. Franţa, Austria - 2p;
Varianta 83 2. lanţul alpin (Alpii Bavariei, Munţii Pădurea Neagră, Munţii Metaliferi);
A.1. 143 -145 mm, iulie; podişul Bavariei - 2p;
2. 53 - 55 mm, octombrie. 3. cărbunii în bazinul Ruhr - 2p;
B.1.c;2. d; 3. b. 4. industria energetică şi siderurgia - 2p;
C.1. Munţii Alpi, Câmpia Germană; - 2p 5. Berlin - 1p;
2. climă temperată de tranziţie; - 1p 6. Duisburg - 1p.
3. Dunăre, Rhin; - 2p D.1. Franţa; exploatarea raţională a fondului piscicol, a fondului forestier şi
4. cărbuni, minereuri; metalurgia, industria chimică; - 4p mecanizarea agriculturii a condus la eliberarea forţei de muncă ocupată în
5. Duisburg. - 1p sectorul primar, ceea ce explică ponderea scăzută a populaţiei ocupată în acest
D.1. Albania, 111,49 loc/kmp; Belgia, 324,59 loc/kmp; sector economic.
2. populaţia Belgiei este de trei ori mai mare decât populaţia Albaniei, având 2. Grecia; dominarea sectorului vegetal (2/3 din producţia agricolă), creşterea
suprafeţe comparative; animalelor în sistem extensiv, pe baza păşunilor extinse (40% din teritoriul
3. populaţia Belgiei ocupată dominant în servicii şi industrie, pe când cea a ţării) şi flota de pescuit absorb un număr ridicat de forţă de muncă,
Albaniei în agricultură; nivelul de trai şi de industrializare mult mai ridicat în determinând ponderea ridicată a populaţiei ocupată în sectorul primar.
Belgia. E.1. Puternica dezvoltare economică şi gradul ridicat de civilizaţie, în care
E.- potenţialul turistic natural al Italiei este mult mai variat decât cel al populaţia devine un consumator intens de servicii, a determinat dezvoltarea
Olandei, favorizând practicarea tipurilor majore de turism/montan, balnear- sectorului terţiar al economiei Franţei.
maritim, de cură balneară); 2. Punerea în valoare a resurselor turistice.
- Italia deţine jumătate din bogăţia artistică a lumii inclusă în patrimoniul
Varianta 87 3. Lituania, Ucraina - 2p.
A.1. aprox. 28 °C; iulie; E.- număr mare de emigranţi;
2. aprox. 9 mm; iulie. - cauze economice.
B.1. 65 mm;
2. nebulozitatea scăzută; Varianta 90
3. suma temperaturilor medii lunare raportate la 12 luni. A.1. aprox. 64 mm în luna iunie;
C.1. Munţii Alpi, Munţii Apenini; * 2p ^ 2. aprox. 22 mm; martie;
2. mediteranean; - 1p B.1. suma cantităţilor medii lunare de precipitaţii raportată la 12 luni;
3. fond forestier, gaze naturale; - 2p 2. - influenţe climatice continental excesive la staţia meteorologică Cernavodă
4. industria petrochimică, industria materialelor de construcţii; - 2p şi influenţe climatice pontice la staţia Constanţa;
5. Torino, Napoli; - 2p - altitudinea scăzută a reliefului nu favorizează convecţia maselor de aer.
6. Riviera italiană. - 1p C.1. Arhipelagul britanic din vestul Europei; - 1p
D.1. Finlanda; 2. Munţii Penini, Munţii Cambrian; - 2p
2. Olanda; 3. climat temperat-oceanic; - 1p
3. condiţii fizico-geografice restrictive. 4. cărbuni, roci sedimentare (nisip cuarţos, caolin); - 2p
E.- valori diferite ale bilanţului migratoriu; 5. Glasgow, Liverpool;v- 2p
- cauze economice. 6. industria siderurgică, industria materialelor de construcţii. - 2p
D.1. 27 state - 1p;
Varianta 88 2. Bulgaria şi România - 2p;
A.1. aproximativ 83 mm în luna iunie - 2p; 3. Spania şi Portugalia - 2p;
2. două luni (februarie, martie) la staţia Satu Mare; şase luni la staţia Suceava 4. Suedia - 1p.
(ianuarie, februarie, martie, octombrie, noiembrie, decembrie) - 2p. E.- oraşele Italiei au puternice amprente istorice - 2p;
B.1. cantitatea de precipitaţii căzute într-o lună raportată la numărul zilelor din - are un cadru natural de excepţie, dar şi numeroase zonş puternic dezvoltate
acea lună, respectiv cantitatea de precipitaţii dintr-un an raportată la cele 12 economic şi cultural - 2p.
luni ale anului - 2p;
2. prezenţa influenţelor climatice oceanice la Satu Mare faţă de staţia Varianta 91
meteorologică Suceava unde se manifestă influenţe climatice scandinavo- A.1. aprilie sau mai, 350 m3/s - 2p;
baltice - 2p. 2. ianuarie, cea. 75 m3/s - 2p.
C.1. San Marino şi Vatican (Statul Papal) - 2p; B.1. este media debitelor medii lunare - 2p;
2. Milano şi Torino - 2p; 2. primăvara - topirea zăpezilor şi precipitaţii ridicate - 2p;
3. aeronautică şi automobile - 2p; 3. iarna, precipitaţii reduse sub formă de zăpadă şi fenomenul de îngheţ - 2p.
4. Sicilia, Sardinia - 2p; C.1. Elveţia; - 1p
5. Gorda, Maggiore - 2p. 2. ţară alpină, ţară dunăreană; - 2p
D.1. densitatea este de 69,8 loc/km2; 3. Munţii Alpi; - 1p
2. condiţii fizico-geografice restrictive (relief accidentat, climat subpolar, 4. climat alpin; - 1p
pergelisol, fertilitate scăzută a solului); 5. Dunărea; - 1p
3. climat favorabil habitării. 6. republică parlamentară; - 1p
E.1. nivelul de dezvoltare economică a statelor; statele dezvoltate alocă sume 7. Graz, Linz; - 2p
mari de bani pentru extinderea şi îmbunătăţirea infrastructurii feroviare; 8. Munţii Alpi (Tirol). - 1p
2. condiţii fizico-geografice diferite (relief accidentat, declivitate mare a D.1. Italia, 192,8 loc/km2; Finlanda, 15,4 loc/km2 - 2p;
reliefului; condiţii climatice restrictive) care determină densităţi scăzute ale 2. Italia, 67%; Finlanda, 67% - 2p;
populaţiei şi implicit densităţi mici ale căilor ferate. 3. climatul aspru cu ierni lungi şi geroase şi veri scurte - 2p.
E.- cel mai mare muzeu în aer liber, având cele mai numeroase monumente
Varianta 89 istorice şi de artă din lume;
A.1. valoarea maximă în staţia Zalău este de aproximativ 99 mm în luna iunie - este unul dintre marile centre cultural-artistice, ştiinţifice şi universitare ale
- 2p; lumii - 2p.
2. patru luni (mai, iunie, iulie şi august) în staţia Zalău; cinci luni (mai, iunie,
iulie, august şi septembrie) la staţia Târgu Neamţ - 2p. Varianta 92
B.1. suma cantităţilor medii lunare de precipitaţii raportată la 12 luni; A.1. -12°C, februarie - 2p;
2. prezenţa influenţelor climatice oceanice la staţia Zalău în comparaţie cu 2. 17mm, februarie - 2p.
manifestarea în regim anticiclonic a maselor de aer de la staţia meteorologică B.1.c;2. b ;3. a ;
Târgu Neamţ. C.1. Elveţia şi Austria; - 2p
C.1. oricare dintre: Munţii Rila-Rodopi; Podişul Prebalcanic; Câmpia Tracia 2. Etna; - 1p
Superioară; - 2p 3. Napoli, Genova; - 2p
2. republică parlamentară; - 1p 4. Tibru; - 1p
3. fond forestier; - 1p • ' 5. măslinul, citricele; - 2p
4. trandafir, tutun; - 2p 6. Sardinia şi Sicilia. - 2p
5. Varna, Burgas; - 2p D.1. Europa de Nord, 16,7 loc/km2; Europa Centrală, 142,3 loc/km2 -2,26,1%
6. litoralul Mării Negre; - 1p -2p.
7. Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre. - 1p E.- poziţia geografică determină condiţii climatice aspre Tn Europa de Nord,
D.1. - dezvoltarea performanţelor tehnologice în industria energetică, dar sunt puţin favorabile locuirii, comparativ cu Europa Centrală unde climatul
şi nepoluante în comparaţie cu cele clasice; temperat este favorabil locuirii - 2p;
- impulsionate de „criza energetică" pricinuită de creşterea rapidă a - extinderea mare a tundrei, taigalei, solurilor podzollce slab fertile etc,
consumatorilor, dar şi de scumpirea repetată a resurselor tradiţionale pe fondul determină densităţi mici ale populaţiei Tn Europa Nordică, în comparaţie cu
scăderii rezervelor - 2p; Europa Centrală care dispune de resurse variate, soluri fertile care au favorizat
2. - creşterea în balanţa energetică a energiei alternative; concentrarea populaţiei şl densităţi mari - 2p.
- scăderea resurselor de combustibili fosili la nivelul continentului european -
2p; Varianta 93
A.1. iunie şi octombrie - 2p; E.- necesitatea extinderii spaţiului destinat agriculturii;
2. februarie şi septembrie. - 2p - antropizarea puternică a zonei încă din perioada antică.
B.1.c;2. c ;3. b.
C.1. câmpia; - 1p Varianta 97
2. România, Austria; - 2p A.1. 8,5%o, Irlanda.
3. temperat-continentală; - 1p 2. -5,2V Bulgaria.
4. Dunărea, Tisa; - 2p B.1. politici demografice pronataliste; 2.8,2;
5. lac tectonic, Balaton; - 2p 3. emigraţia tinerilor.
6. Budapesta, Szeged. - 2p C.1. Munţii Penini; - 1p
D.1. Europa: 69,41 loc/km2; România: 90,90 loc/km2 2. Tamisa; - 1p
E.Energia nucleară are o pondere ridicată în structura energetică a Franţei 3. cărbune, petrol; - 2p
datorită resurselor importante de uraniu pe care le deţine şi datorită 4. petrochimie, construcţii de maşini; - 2p
posibilităţii utilizării tehnologiilor avansate, care permit construirea şi 5. Liverpool, Manchester, Glasgow; - 3p
gestionarea acestui tip de energie. 6. Londra. - 1p
D.1. 27; - 1p
Varianta 94 2. Germania, Franţa; - 2p
A.1. 20 mm, februarie - 2p; 3. Suedia, Finlanda, Polonia. - 3p
2. cea. 108 mm, iulie - 2p. E.- turism ;- transporturi.
B.1. 88 mm - 2p;
2. cea. 70 mm - 2p; Varianta 98
3. circulaţia maselor de aer. - 2p. A.1. aprilie şi august - 2p;
C.1. Munţii Alpi, Masivul Central Francez - 2p; 2. octombrie şi noiembrie - 2p.
2. climat temperat-oceanic - 1p; B.1. iulie, 77 mm - 2p;
3. Sena, Loira - 2p; 2. februarie 30 mm - 2p;
4. Marsilia, Lyon - 2p; 3. 10 mm - 2p.
5. Marsilia, Le Havre, Bordeaux - 3p. C.1. Podişul Moldovei şi Câmpia Colinară a Moldovei - 2p;
D.1. Ucraina, 30,9°C; Ungaria - 26,3°C - 4p; 2. climă temperat-continentală - 1p;
2. Ucraina - influenţe continentale; Ungaria - influenţe oceanice - 2p. 3. Prutul şi Nistrul - 2p;
E.-180 mm/an - 2p; 4. stepa - 1p;
atenuarea spre est a influenţelor oceanice şi accentuarea celor continentale - 5. Chişinău şi Tiraspol - 2p;
2p. 6. viţă-de-vie şi tutun - 2p.
D.1.13 milioane t - 2p;
Varianta 95 2. 11,3% - 2p;
A.1.20°C, iulie-2p; 2. -5°C, ianuarie - 2p. 3. 14,1 milioane t - 2p.
B.1. ianuarie, februarie - 2p; E.- turismul;
2. 25°C - 2p; - transporturile.
3. media temperaturilor medii zilnice - 2p.
C.1. climat temperat-oceanic - 1 p; Varianta 99
2. poziţia geografică, circulaţia atmosferică - 2p; A.1. 70 mm în iunie - 2p;
3. Sena şi Loira - 2p; 2. 30 mm în februarie - 2p.
4. Paris - 1p; B.1. vara; 2. 40 mm
5. Marsilia - 1p; 3. apa este blocată în precipitaţii solide (îngheţul).
6. industria construcţiilor de maşini şi industria alimentară - 2p; C.1. huilă, minereuri, gaze naturale - 3p;
7. Coasta de Azur - 1p. 2. industria chimică şi industria constructoare de maşini - 2p;
D.- asemănare: în ambele state sunt regiuni întinse de câmpie şi dealuri joase; 3. Ruhr-Rhin; - 1p; ,4. Dunăre, Rhin; - 2p 5. Hamburg, Lubeck. - 2p 1
- asemănare: în ambele state clima este temperat-continentală; D.1. Finlanda 15,47 loc/km2 şi Bulgaria 66,6 loc/ km2 ;
- deosebire: în Serbia vegetaţia este reprezentată în special de pădurile de 2. clima - 2p.
foioase, în timp ce în Ungaria predomină stepa (pustă). E.- defrişările;
E.în Munţii Caucaz densitatea populaţiei are valori reduse datorită reliefului - păşunatul excesiv.
inaccesibil
(altitudini peste 5000 m) şi a condiţiilor climatice nefavorabile (temperaturi Varianta 100
scăzute, vânturi puternice, zăpezi permanente). A.1.270 mc/s.
2. 100 mc/s.
Varianta 96 3. 60 mc/s.
A.1, 83 mm/an, iunie. B.1. - topirea zăpezilor primăvara;
2. 40 mm/an, februarie. - secetele toamna;
B.1.43 mm/an. 2. 150 mc/s.
2. media aritmetică a valorilor medii lunare. C.1. Austria, Franţa; - 2p
3. februarie şi martie (august şi decembrie). 2. Munţii Alpl şi Pădurea Neagră, Podişul Bavariei, Câmpia Germaniei; - 2p
C.1. se învecinează cu Germania la NE şi Spania la SV - 2p; 3. cărbune, sare; - 2p
2. Marsilia, Toulouse, Strasbourg - 3p; 4. Berlin; - 1p
3. cultivarea viţei-de-vie - 1p; 5. Hamburg, Munchen, Stuttgart. - 3p
4. Sena - 1p; D.1. Cipru, 84,8 loc/kmp; Suedia, 20 loc/kmp.
5. Turism montan - Alpi, turism litoral - Coasta de Azur, turism cutural - Paris 2. condiţii istorice diferite.
- 3p. E.- factori economici.
D.1. curentul Atlanticului de Nord; - nivelul de trai.
2. activităţi portuare;
3. Norvegia, Marea Britanie.

S-ar putea să vă placă și