P. 1
rezolvari variante geografie 2009

rezolvari variante geografie 2009

3.67

|Views: 52,618|Likes:
Published by Elyzu
rezolvari variante Geografie Bacalaureat 2009
rezolvari variante Geografie Bacalaureat 2009

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Elyzu on Mar 16, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $4.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

08/05/2015

$4.99

USD

Partea 1 Varianta1 A.1.D-Danemarca;G-Estonia. 2.1-Madrid;4-Berlin B.1.A(Portugalia);2.Praga;3.C(UK) C.1-c;2-b;3-a;4-d;5-a. D.

Deosebiri:- in Europa Nordica sunt prezente tipurile de clima:subpolar,temperat-oceanic,iar in Europa Sudica ,cel subtropical.Temperatura media anuala este mai scazuta in Europa Nordica situata intre 5 si -5 grade C,iar in Europa Sudica este de 15 grade C.-in Europa nordica apar influente oceanice si polare,iar in Europa Sudica pregnante sun influentele mediteraneene si nord-africane. E.1.prezenta ghetarilor cuaternari de calota,datorita latitudinii ridicate si a celor montani datorita reliefului. 2.bilantul natural negativ datorita scaderii natalitatii. Varianta 2 A.1.C-Italia;D-Spania. 2.7-Londra;12-Atena. B.1.C(Italia)2.D(Spania)3.J(Finlanda). C.1-b;2-d;3-c;4-b;5-b; D.Deosebiri:-Muntii Alpi s-au format in orogeneza alpina,iar Muntii s-au format in orogeneza caledoniana.-Altitudinea maxima in Muntii Alpi ajunge la 4807 m (Vf. Mont Blanc),iar in Muntii Scandinaviei la 2469 m (Vf. Galdhopiggen). Asemanare:-Prezenta a reliefului glaciar in ambele unitati montane. E.1.altitudini de peste 3000 m. 2.circulatia predominant vestica a maselor de are;scade intensitatea vanturilor de vest de la vest la est. Varianta 3 A.1.B-Portugalia;D-UK si irlanda de nord 2.3- Madrid;10-Moscova B.1.15(paris);2.I(ungaria)3.F(Islanda). C.1-b;2-c;3-a;4-d;5-c. D.Deosebiri:-in Nordul Europei se intalneste climatul subpolar,iar in sudul Europei climatul subtropical.- Temperatura media anuala este mai scazuta in Europa Nordica situata intre 5 si -5 grade C,iar in Europa Sudica este de 15 grade C.-precipitatii medii anuale,in climatul subpolar sunt cuprinse intre 500800 mm,predominant sub forma de ninsoare,in climatul subtropical precipitatiile medii anuale au valori cuprinse intre 600-900 mm,dominant in octombrie si aprilie. E.1.in unele state europene imbatranirea deomgrafica a determinat un deficit de forta de munca,de aceea s-a apelat la forta de munca externa.(SAU)-costul mai scazut al fortei de munca externe. 2.o cauza este clima temperat oceanica din Norvegia,influentata de Curentul Golfului,la care se adauga natura substratului muntos pentru a explica prezenta padurilor din Norvegia,pe cand in Groenlanda clima subpolara si polara,cu vanturi puternice si temperaturi foarte scazute a favorizat instalarea ghetarilor. Varianta 4 A.1.D-Polonia;H-Bulgaria; 2.4-Oslo;6-Praga. B.1.temperat-oceanic;2.Sena;3.Amsterdam. C.1-b;2-a;3-a;4-b;5-c. D.Deosebiri:-Muntii Ural s-au format in orogeneza hercinica,iar Muntii Alpi in orogeneza Alpina:-Inaltimea media e mult mai redusa pentru Muntii Ural (au aspect de dealuri):-Fragmentarea e mult mai accentuata pentru Muntii Ural,care au in schimb o lungime mult mai mare(2000 km fata de 1200 km pentru Mtii Alpi). Asemanare:-modul de formare(prin incretirea scoartei). E.a.Clima Europei e influentata de latitudine,relief,oceanele si marile care o inconjoara. b.Sporul natural foarte redus in Europa are drept consecinte incetinirea cresterii poulatiei,imbatranirea demografica,scaderea potentialului fortei de munca a populatiei.

Varianta 5 A.1.E-Belgia;J-Grecia; 2.4-Minsk;7-Riga B.1.Baltica;2.1;3.Alpi. C.1-c;2-a;3-d;4-d;5-b. D.Deosebiri:-Muntii Carpati s-au format in orogeneza alpina,iar Muntii Ural in orogeneza hercinica:-Mtii Carpati au altitudinea maxima de 2655m (Vf. Gerlachovsky),iar in Mtii Ural este de 1894m(Vf Narodnaia). Asemanare:-Mtii Carpati si Mtii Ural s-au format prin cutarea scoartei.(SAU)prezenta reliefului glaciar. E.1.Estuarele la varsarea fluviilor in Oceanul Atlantic s-au format datorita amplitudinii mari a mareelor. 2.Estuarele sunt favorabile pentru amenajarea porturilor si dezvoltarea navigatiei fluvio-maritime. Varianta 6 A.1.G-Bosnia si Hertegovina;I-Suedia. 2.3-Amsterdam;4-Moscova. B.1.C;2.Dunarea;3.Baltica. C.1-c;2-c;3-a;4-b;5-b. D.Deosebiri:-Campia Europei de Est este dezvoltata pe o structura rigida,apartinand Platformei Est-Europene,pe cand Campia Padului este o campie de acumulare fluviala:-Campia Europei de Est are varsta proterozoica,pe cand Campia Padului s-a format mai tarziu,in cuaternar. Asemanare:-ambele regiuni au relief de campie,cu interfluvii netede si vai largi. E.-conditii climatice restrictive:climat temperat-rece si subpolar;-soluri aride,cu fertilitate scazuta,in mare parte a anului fiind inghetate. Varianta 7 A.1.C-Italia;I-Danemarca; 2.6-Kiev;12-Reykjavik. B.1.Germania;2.Minsk;3.9. C.1-d;2-a;3-c;4-b;5-b. D.Deosebiri:-In Peninsula Iberica altitudinile depasesc 3000 m,pe cand in Peninsula Scandinavica altitudinea maxima este de 2479 m:-Muntii Scandinaviei sunt munti vechi,erodati,formati in timpul orogenezei caledoniene;muntii din Peninsula Iberica sunt tineri,cu creste ascutite,inaltati in timpul orogenezei alpine. Asemanare:-in ambele peninsule muntii s-au format prin cutare,in timpul proceselor orogenice,in ambele regiuni este prezent relieful glaciar. E.-situare la distanta mare de Oceanul Atlantic,ceea ce determina cantitati reduse de precipitatii:-extensiunea mare a masei continentale,ceea ce determina amplitudini termice tot mai mari spre est. Varianta 8 A.1.H-Bosnia-Hertegovina;G-Letonia. 2.3-Dublin;10-Praga. B.1.Belarus;2.E;3.A. C.1-a;2-c;3-b;4-b5-a. D.Deosebiri:-cantitatile de precipitatii sunt mai mari in Europa Centrala (peste 750 mm\an)fata de Europa de Est (500-750 mm\an):-amplitudinile termice sunt mai mici in Europa Centrala fata de Europa de Est. Asemanari:-In ambele regiuni circulatia atmosferica este predominant vestica. E.-prezenta focarelor de civilizatie din bazinul mediteranean,carora li se datoreaza existenta a numeroase vestigii antice si medievale:-primele capacitati de cazare turistica,in regiunile cu un potential natural deosebit (litoralul mediteranean,Muntii Alpi);turismul de masa a aparut in tarile europene industrializate timpuri. Varianta 9 A.1.B-UK;F-Belgia. 2.1-Atena;9-Varsovia. B1.J;2.Oslo;3.G C.1-d;2-d;3-b;4-c;5-d. D.Deosebiri:-In Italia tipul predominant de clima este mediteranean,in Noevegia cel temperat-continental si in sxtremitatea nordica,cel subpolar:temperaturile medii anuale sunt peste 15 grade C in Italia,pe cand In Norvega

se situeaza sub 5 grade C:-in Italia,vara se fac simtite vanturi fierbinti din nordul Africi;in Norvegia sunt frecvente invaziile de are polar. E.-conditii climatice restrictive:climat temperat-rece si cubpolar; -soluri aride,cu fertilitate scazuta,in mare parte a anului fiind inghetate. Varianta 10 A.1.D-Franta;H-Elvetia. 2.3-Reykjavik;7-Zagreb. B.1.Irlanda;2.G;3.Lisabona. C.1-a;2-c;3-a;4-b;5-c. D.B-Irlanda;H-Elvetia Deosebiri:-daca in Irlanda este caracteristic climatul temperat-oceanic,in Elvetia se intalneste un climat temperat-continental:-In Irlanda amplitudinea termica este mult mai redusa valoric decat in Elveta:-In Irlanda isi fac simtita prezenta vanturile de vest care aduc precipitatii bogate,pe cand in Elvetia influenta acestora este nesemnificativa. E.-Rinul are un regim hidrologic complex deoarece strabate regiuni variate din punct de vedere morfologic si climatic. -In cursul superior topirea zapezii in lunile de primavara determina debite bogate. Varianta 11 A. 1. B - Portugalia; F - Belgia;2. 5 - Stockholm; 6 - Berlin. B.1. A (Ucraina); 2. C (Lituania); 3. Slovenia. C.1-b;2-b;3-c;4-b;5-c. D.- deosebire: varietatea mai mare a reliefului Bulgariei, comparativ cu eel al Irlandei (relieful Irlandei este constituit, Tn cea mai mare parte, dintr-o campie joasa, acoperita cu mlastini, laeuri, turbarii si pasuni, Tncadrata de dealuri si munti josi, Tnrtimp ce relieful Bulgariei este mai Variat, reprezentat de munti, de podisuri si de campii, relieful malt fiind dominant); - deosebire: altitudinile reliefului Bulgariei sunt mai rnari decat ale reliefului Irlandei (Tn Bulgaria, Munfii Rila, cu varful Musala, ajung la 2925 m altitudine maxima, Tn timp ce Tn Irlanda altitudinea maxima abia depaseste 1000 m); - deosebire: teritoriul Irlandei a fost modelat, Tn cea mai mare parte, de eroziunea glaciara, Tn timp ce relieful glaciar apare Tn Bulgaria doar la altitudini de peste 1800-2000 m (Tn Muntii Stara Planina, Rodopi, Finn si Rila). E.1. doua materii prime folosite Tn industria siderurgica: minereul defiersi carbunii superior!; 2. doua state europene cu pondere Tnsemnata Tn industria siderurgica: Germania, Marea Britanie. Varianta 12 A.1. A - Elvejia; D - Lituania; 2.13-Zagreb; 15-Sofia. B.1. E (Italia); 2. 6 (Paris); 3. Tamisa. C. 1-d;2-c;3-d;4-d;5-d. D.- deosebire: clima Finlandei este subpolara Tn nord si temperata-rece cu nuanta continental Tn centru si sud, Tn timp ce Italia are un climat mediteranean; - deosebire: temperaturile medii anuale Tn Finlanda sunt cuprinse Tntre 2-6 °C, Tn centru si Tntre 0 si 4 °C Tn nord, Tn timp ce temperatura medie anuala Tn Italia este de 15 °C; - deosebire: Tn Finlanda iernile sunt lungi, aspre si cu temperaturi foarte scazute, Tn timp ce Tn Italia iemile sunt blande si ploioase. E.- regimul termic, care determina o curgere redusa de iarna pentru raurile si fluviile care se varsa Tn Oceanul Artic (din cauza mghetului), comparativ. cu raurile si fluviile care ajung Tn Marea Mediterana, care au o curgere bogata iarna (datorita temperaturilor pozitive, dar si a cantitdtilor mai man de precipitatii lichide); - catenele montane (Alpi, Carpati, Pirinei etc.) prelungesc perioada curgerilor bogate pan§ Tn prim§van5 (Tn cazul Alpilor si a Pirineilor) sau pana Tn van5 (Tn cazul Carpa}ilor). Varianta 13 A.1. D - Cehia; G - Portugalia;2. 5 - Londra; 9 - Vilnius. B.1. J (Islanda); 2. Balcanice; 3. B (Olanda). C.1 - c; 2 - a; 3 - a; 4 - d; 5 - d. D.- deosebire: climatul Irlandei este temperat-oceanic, Tn timp ce Grecia are

un climat mediteranean; - deosebire: Irlanda beneficiaza de precipitatii bogate in tot cursul anului (peste 1000 mm/an), Tn timp ce Tn Grecia verile sunt foarte secetoase, precipitatiile cad aproape exciusiv iarna si nu depasesc 1000 mm/an decat pe muntii Tnalti; - deosebire: Tn Irlanda amplitudinile termice anuale sunt reduse, verile sunt racoroase si umede, Tn timp ce Tn Grecia verile sunt toride, secetoase, cu un numar mare de zile senine. E. - Etna, Vezuviu, Stromboli; - bazinul mediteranean a luat nastere pe o falie de transformare situata Tntre placa africana si placa eurasiatica; prin Tnaintarea spre nord a placii africane se creaza o tensiune continua (specifica zonelor de subductie) Tntre cele doua placi aflate Tn coliziune, care genereaza, pe langa miscari orogenetice, si fracturari ale scoartei ce due la vulcanism activ. Varianta 14 A.1. F - Spania; G - Austria; 2.2- Varsovia; 9 - Lisabona. B.1. H (Norvegia); 2. E (Bulgaria); 3, C (Germania). C.A - b; 2 - b; 3 - a; 4 - d; 5 - d. D.- deosebire: Tn Italia climatul este mediteranean, Tn timp ce Tn Norvegia climatul este temperat-oceanic, Tn cea mai mare parte, doar Tn nordul extrem devenind subpolar; - deosebire: Tn Norvegia precipita{iile medii multianuale sunt mult mai ridicate (peste 1500-2000 mm/an si chiar peste, Tn spatiul montan) si au o distribujie relativ uniforms Tn cursul anului (mai mar) iama), Tn timp ce Tn Italia precipitate scad sub 1000 mm/an (cu exceptia Munfilor Alpi) si cad, aproape exclusiv, iarna; - deosebire: Tn Norvegia verile sunt racoroase si umede, nebulozitatea este accentuata, Tn timp ce Tn Italia verile sunt toride $i secetoase, cu un numar mare de zile senine. E. - principala insula a Arhipelagului Britanic are o desfasurare longitudinala (de-a lungul meridianelor), pe axa N-S, si este foarte Tngusta Tn lajime (pe axa E-V), iar cateneie muntoase sunt orientate aproximativ pe direcjia E-V, meat orice arter§ hidrografica are o distanta mica de parcurs pana la o mare sau ocean; - desi scurte, raurile Marii Britanii au debite bogate Tn tot cursul anului, datorita climatuiui temperat-oceanic (vecinatatea oceanului justifies dominanta vanturilorde vest, totdeauna umede, fapt ce expiicS abundenta ploilor, nebulozitatea accentuata Tn mare parte din an si umiditatea sporita din timpul iernii, cantitatile de precipitatii anuale depasind 1000 mm si asigurand debitele bogate ale raurilor). Varianta 15 A.1.A- Germania; B - Ucraina; 2. 7-Dublin; 11-Madrid. B. 1. 5 (Oslo); 2. G (Federatia Rusa); 3. 13. (Reykjavik). C.1 - c; 2 - a; 3 - b; 4 - c; 5 - c. D.- asemanare: atat campiile litorale din Germania cat si campiile litorale din Italia au climate de tip maritim, cu influenta marii asupra uscatului din imediata vecinatate, cu temperaturi moderate si cu frecventa brizelor marine; - deosebire: campiile litorale din Germania au un climat oceanic, cu veri racoroase si umede. Tn timp ce campiile litorale din Italia au un climat medjteranean, cu temperaturi mai ridicate si veri calduroase si secetoase; - deosebire: Tn campiile litorale de pe fatada atlantica a Germaniei cad precipitatii bogate Tn tot cursul anului (peste 800 mm/an, mai mari iarna, Tn timp ce Tn campiile litorale ale Italiei precipitatiile cad aproape Tn exclusivitate iarna (de regula sub 700 mm/an). E.- majoritatea tecurilor din campiile Suediei sunt lacuri glaciare, formate Tn depresiunile modelate de calota glaciara pleistocene, retrasa Tn prezent spre nord; - ele s-au format Tn depresiunile modelate de calota glaciara pleistocena (Tntre valurile morenice), retrasa Tn prezent spre nordul extrem al continentului Varianta 16 A. 1. E - Macedonia; I - Elvetia; 2. 1 - Roma; 4 - Sofia. B.1. Moscova; 2. Pirinei; 3. oceanica. C.1-a;2-d;3-a;4-a;5-b.

D.- deosebire: Tn statul A (Spania) tipul de clima caracteristic este eel temperat-oceanic si mediteranean, iar Tn statul J (Finlanda) este temperatcontinental rece si subpolar; - deosebire: Tn statul A (Spania) doming vanturile de vest, Tn timp ce Tn statul J (Finlanda) bat vanturile polare; - 2p. - deosebire: Tn statul A (Spania) temperaturile medii ale lunilor extreme sunt de 10°C (ianuarie), respectiv peste 25°C (iulie), Tn timp ce Tn statul J (Finlanda), 5-6 luni pe an sunt temperaturi medii negative; media lunii iulie situandu-se Tntre 10°C si 15°C. - 2p. E.- desfasurarea Tn latitudine a continentului; - scaderea valorii bilantului radiativ dinspre sudul spre nordul continentului. Varianta 17 A.1. B - Belarus; I - Elvetia; 2. 3 - Varsovia; 10 - Lisabona. B.1. Balcanica; 2. J; 3. 2. C.1-d;2-c;3-d;4-c;5-a. D.- deosebire: Tn statui D (Irlanda) tipul de clima caracteristic este eel temperat-oceanic, iar Tn statui G (Moldova) este temperat-continental; - 2p. - deosebire: Tn statui D (Irlanda) este caracteristica circulatia maselor de aer vestice, umede si racoroase, Tn timp ce Tn statui G (Moldova) este caracteristica circulatia maselor de aer nordice si est-continentale; rece si umed Tn nord, mai cald si arid Tn sud; - 2p. - deosebire: Tn statui D (Irlanda) precipitatiile medihenuale sunt Tntre 8001000 mm/an, Tn timp ce Tn statui G (Moldova), precipitatiile medii anuale au valori Tntre 600 mm/an, Tn zona de podi$, $i 350 mm/an, Tn campiile din sud. - 2p. E.- relieful muntos, prin altitudine, masivitate, pante mari este un factor limitativ Tn raspandirea populatiei, Tn timp ce relieful de1 campie. si de dealuri joase este ospitalier pentru populate; - 2p. - tipurile de clima din zona temperate (mediteraneeana, temperat-oceanica, temperat-continentala) sunt favorabile populatiei, Tn timp ce clima subpolara este neospitaliera pentru raspandirea^ populatiei. - 2p. Varianta 18 A.1. A - Slovacia; C - Grecia; 2. 2 - Dublin; 8 - Varsovia. •sB.1. Balcanica; 2. Baltics; 3. Lisabona. C.1-c;2-b;3-c;4-c;5-d, D.- asemanare: Tn ambele state, E (Frant,a) si F (Regatul Unit al Marii Britanii), exists unitati de relief de vechi de vdrstd hercinica; - 2p. -deosebire: altitudinea maxim§ a reliefului din statul E (Franta) se ridica la 4.807 m (Vf. Mont Blanc) Tn Muntii Alpi, Tn timp ce, altitudinea maxima Tn statul F (Regatul Unit al Marii Britanii) ajunge doar la 1.343 m (Vf. Ben Nevis); - 2p. - deosebire: Tn mun|ii tineri (Muntii Alpi) din statul E (Franca) este bine dezvoltat relieful glaciar, Tn timp ce acest tip de relief lipseste din statul F (Regatul Unit al Marii Britanii). - 2p. E.- latitudinea mare, la peste 60° lat N; (altitudinea mare, de peste 2000 m); 2p -Alpii Scandinaviei, au fostafectati Tn Cuatemarde glaciatiune, fiind acoperiti de calota glaciara care, prin eroziune, a modelat v§i si circuit glaciare. - 2p Varianta 19 A.1. H - Estonia; J - Ucraina; 2. 3-Moscova; 13-Sofia. B.1. Tamisa; 2. Apenini; 3. Grecia. C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-d. D.- deosebire: Tn statui G (Islanda) climatul este temperat-oceanic si subpolar, Tn timp ce Tn statui I (Ucraina) climatul este temperat-continental excesiv; - 2p. - deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (500- 800 mm/an), predomi¬nant sub forma de zapada si repartizate uniform Tn statui G (Islanda), Tn timp ce Tn statui I (Ucraina), precipitatiile sunt mai reduse (300500 mm/an) si repartizate neuniform Tn timpul anuiui (cad predominant vara, sub forma de averse); - 2p.

- deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai mari Tn statui I (Ucraina) si reduse Tn statui G (Islanda). - 2p. E.- conditii climatice restrictive: climat temperat rece si subpolar Tn nord, cu temperaturi scazute si vanturi puternice; - 2 p. - conditii improprii pentru agricultural solurile au fertilitate scazuta, Tn mare parte a anuiui fiind Tnghetate, Tn partea nordica. - 2p. Varianta 20 A.1, B - Franja; D - Bulgaria; 2.12-Bruxelles; 14-Mlnsk, B.1, Baltlcfi; 2. Llsabona;,3, Scandlnave, * C.1-c;2-a;3-b;4-b;5-d. D.- asemanare: atat in statul F (Regatul Unit al Marii Britanii) cat si Tn statul G (Norvegia) este prezent climatui este temperat-oceanic; - 2p. - asemanare: precipitajiile medii anuale sunt ridicate (peste 1000 mm/an) atat Tn statul F (Regatul Unit al Marii Britanii) cat,si Tn statul G (Norvegia), fiind repartizate uniform Tn timpul anului; - 2p. - asemanare: verile sunt umede si rScoroase cu nebuiozitate ridicata Tn ambele state. - 2p. E.- caile de comunicatie ale Franfei formeazS o retea diversificatS si complementara; - traficul persoanelor si al produselor este realizat prin mijloace de transport variate: cai ferate - cu densitati ridicate; refele rutiere modeme (autostrazi) completate de lucrari de arta rutiera (ex. terminalul Calais); noduri de navigate aeriand (Paris) deservite de mari companii aeriene. Varianta 21 A.1. H - Slovacia; J - Austria; 2. 1 - Praga; 5 - Belgrad. B.1. Dunarea;2. Dublin; 3. 9. C.1 - d; 2 - b; 3 - c; 4 - c; 5 - a. 0 D.- asemanare: atat in statul notat pe harta cu litera A, cat si Tn statul marcat pe harta cu litera F este caracteristic un climat subtropical; - asemanare: atat in statul marcat pe harta cu litera A, cat si Tn statul marcat pe harta cu litera F se resimt influence mediteraneene (ierni blande si umede, veri calde si uscate); - asemanare: izoterma 15° Celsius intersecteaza atat statului marcat pe harta cu litera A, cat si statului marcat pe harta cu litera F. E.- relieful accidental; - climatul rece. Varianta 22 A.1. A - Portugalia; I - Cehla; 2.4 - Viena; 8 - Belgrad. B.1. Suedia; 2. Lituania; 3. Berlin. C.1-d;2»b;3-c;4-d;5-c. D.- deosebire: relieful Peninsulei Scandinave este de varsta precambriana si caledoniana, pe cand relieful Pensinsulei Iberice este de varsta hercinicS si alpind; - deosebire: Tn Peninsula ScandinavS relieful este dispus Tn trepte de la SE catre NV, pe cdnd Tn Peninsula IbaricS treptele Tnalte alterneazS cu treptele joase; - asemdnare: si Tn Peninsula Scandinava, si Tn Peninsula Ibericd este dezvoltat relieful glaciar. E.- vecinatatea mdrilor si oceanelor; - relieful prin altitudine si orientare. Varianta 23 A.1. J - Bulgaria; B - Estonia; 2.2- Lisabona; 8 - Vilnius. B.1./Iovacia; 2. G;3. E. C.1-d;2-a;3-d;4-c;5-c. D.- deosebire: Peninsula Scandinava are un climat temperat-oceanic si subpolar, pe cand Peninsula Balcanica are un climat subtropical; - deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile medii anuale oscileaza Tntre 0 - 12 °C, pe cand Tn Peninsula Balcanica, temperaturile medii anuale oscileaza Tntre 14 - 18° C; - asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava, cat si Tn Peninsula Balcanica, exista o clima etajata, m munti.

1.J. C.Lisabpna. Ungaria...1 -c.In aceste trei tari: Romania. B. cu litera B verile sunt racoroase (18 20° C.E.deosebire: temperaturile medii anuale sunt de 7 . pe cflnd Tn statul marcat. .Franfa. 2. A.2p..c.1-d.3-d.2-a.statele Europei Vestice au cea mai ridicata speranta medie de viafa de pe Glob Varianta 27 A. B .H-ltalia.2-d. umede. 3 .1. 3 . au clima mediteranean cu veri caniculare si secetoase si ierni relativ calde si umede. pe cand Muntii Carpati.Varsovia.asemanare: gradul de fragmentare este scazut pe ambele campii. G .1.c.Norvegia.1.d.a. 3.5-d. Tn muntii Scandinaviei altitudinea maxima este de 2469 m Tn Varful Galdhopiggen. 10 .Paris. 7 .Madrid.Valea Rhinului are densitate mare.. au fertilitate si productivitate foarte mare.Portugalia.Varsovia. . 9 ./kmp mai ales Tn portiunile cursulii| mediu si inferior.1.b.1.a. climat temperatcontinental si climat subpolar. C . . iar Muntii Alpifl orogeneza alpina.1.3-a. C.deosebire: Tn Peninsula Scandinava exista climat temperat-oceanic. E. o desfasurare sub forma de arc de cere.4-c. Varianta 30 A.Bruxelles.c.deosebire: Tn statul marcat. pe harta. 3 .2p. 4 . Moldova. cate dou£ puncte pentru fiecare argument corect.Irlanda. valuri de morene. 3. Suedia. aparand interflu netede si largi. * E.2. acestea sunt de 14 . .deosebire: Muntii Alpii Scandinavi au o desfasurare NE . Belarus. Spania. 4 . 2. F-Spania. ponderea scazuta a grupei de pop tanara si ponderea crescuta a grupei de peste 65 de ani (Tntre 15-20% din totalul populatiei) in Tn Europa dramatismul demografic.in ambele peninsule.lrlandei. de 800 .energia eollana.apar situa|ii Tn care populatiile sustinute de sistemele de pensii sunt foarte numero iar populatia activa se reduce. Varianta 31 A. Campia Padului si Campia Panoniei. Vilnius. -Franta. daton vastitatii uscatului si departarii de Oceanul Atlantic. E . 2.2-d.3.3-b. Varianta 29 A. au roci sedimentare.c. .2p.Austria. F . 3 . D.asemanare: precipitatiile medii sunt de 750-100 mm/an. E. datori vecinatatii Oceanului Atlantic. iar Tn Peninsula Italica au valori medii de 600-1200 mm/an.1. H.Tallin. climat mediteranean. C. aparzone industriale extrem de dezvoltate. A . au altitudini redu (sub 150 m).1-c. . .. E.3.1. pe can Muntii Carpati au fost mal|ati de orogeneza alpina. B. 4 .a.c.vita-de-vie este o planta endemica-mediteraneana.2.1 . fapt pentru care masivitate este redusa (sub 2000 m). E . Varianta 26 A1. ceea ce poate duce la colapsul sistemelor respective. iar Italia si Spania ocupa locui doi s trei pe plan mondial la produced de struguri. .refieful.800 mm.-clima temperat-oceanica si mediteraneana. iarTn Peninsula BalcanicS au valori medii de 6001200 mm/an . Ucraina. dar au si sectoare mai fnalte la contactul cu regiunile limjtrofe. 2. . E. A . 3 .deosebire: Tn statul marcat. 250 . Se acorda 4 puncte.Praga. exists climS mediteraneana cu veri calde s secetoase si cu ierni farS inghet si umede. D . litera B.Olanda. pe cand Muntii Carpati au o compactitate mai mare.Ucraina. . .3. mai ridicate pe zonele mon tane de 1000-2000 mm/an Tn ambele peninsule mai sus amintite. de data mai recenta. B.natalitatea scazuta (9-12 la mia de locuitori/an). 11 . 5 . temperat-cor nental si subpolar.Sofia.5-b. creste ascutite etc.1 .ponderea crescuta a grupei de peste 65 de ani Tntre 15-20% din totalul populatiei. Bosnia si Hertegovina. prin altitudine. . Varianta 28 A. 4-Tirana. cu litera B este o clima temperatoceanica cSnd Tn statul marcat.A. B. .Franta.a.deosebire: altitudinile din Muntii Alpi sunt mult mai mari: 4807 m (Varful Mont Blanc). I .2-a.-Europa de Vest primeste o cantitate medie de precipitatii. 14 . 2. D. D. B.Suedia. 12-Roma.-Olanda. 2. iar pe zonele de deal si podjs se practica viticultura si pomicultura. de peste 200 loc.b. C. C . 2 .4-c. iar Tn peninsula Italics. 2.2.2p.i.SV. B. 2 . 2 .deosebire: temperatura medie Tn Peninsula Scandinava este de 0 . D .12.. Varianta 24 A. iarln Penmj sula Italica.1. Portugalia.18* C. 5 . temperatura medie este de 15-18 °C.Bulgaria.d. B. . H .R. . .2p. Belgia..1. Tn Germania si Olanda atingand valori maxime Tn conurbatia Rhin-Rhur.2 °C.1 . 5 . 5-d.asemSnare: ambele unit§t. 5 . Campia Padului si Campia Panoniei.4-b. 2. cu litera J este o clima meditaraneana.deosebire: Muntii Alpii Scandinavi sunt putemicfragmentati. 5 .deosebire: temperature medie Tn Peninsula Scandinava este de 0 . . Peninsula Italica si Peninsula Iberica. iar Tn Penin-1 sula Balcanica temperatura medie este de 12 -18 °C . statt Europei Vestice devenind spatiul unui dramatism demografic si datorita natalitatii scazute . ap suprafete frigate.Belgrad. E.Berna. pe cand Tn statul marcat.deosebire: Muntii Alpii Scandinavi au fost Tnaltati de orogeneza caledoniana.4-b.b.1. C. C. . . vai glaciare.solurile sunt din clasa molisolurilor. astfel: . 2. Dunarea. .1.Valea Rhinului are multiple resurse naturale de subsol. . 2. 1 . exista suprafefe arabile cu ponde ridicate. Varianta 25 A. D.3. 10 . Iberica si Italica.5-b.A-Spania.Regatul Unit at Marii Britanii si al Irtandei de Nord. cu litera J verile sunt toride si aride. s-au format pn colmatarea unor zone de subsidenja. . fapt pentru ?i masivitatea este mai expresiva (peste 2500 m).deosebire: Tn Peninsula Scandinava exista climat temperat-oceanic. . . 3. pe harta. D. pe harta.a. climat propice pentru vi(ade vie .2.12°C Tn statul marcat.2. pe harta. 3. 1. Lituania. .asemanare: temperaturile medii anuale sunt Tn ambele peninsule cotate la peste 15 grade Celsius. E.6.Bruxelles. C.energia mareelor.2 °C. iar Rhinul este eel mai important fluviu navigabil european.deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinava au valor! de 2000-3000 mm/an -1 fafada atlantica. cu litera J.3-c.2000 mm. iar Portugalia Tn primele zece . .Lisabona. Tibru.Letonia.9-Helsinki.Finlanda.1-b. 0. pe harta.Europa de Est primeste o cantitate mai scazuta de precipitatii. D.deosebire: Muntii Scandinaviei sunt formafi Tn orogeneza caledonica. Moldova. . 7 ..asemanare: Tn ambele unitati exista relief glaciar bine dezvoltat.asemanare: ambele peninsule.2p. iar Tn Peninsula Balcahica climat mediteranean .1.Lisabona. pe harta..asemanare: ambele campii. cu forme spec circuri glaciare. 2. D.deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavd au valori de 2000-3000 mm/an fatada atlantica..

Islands. 7 . 2. unde este repartizata cea mai mare parte a Industrie constructoare de masini. D. 3 . B . fn timp ce Muntii Alpi depSsesc 4000 m altitudine (4807 m .Cehia.circulatia generala a atmosferei se desfasoara la nivelul continentului pe directie vest-est. dinspre Africa (exemplu: Sirocco).Norvegia. unde se practica o agriculture intensiva de mare productivitate.nordul Italiei (CSmpia Padului.deosebire: temperature medie anuala Tn B este de 0-5 °C. 2.2. E. G (Italia). D. I . J -Albania. 3 . temperat-continentala) sunt favorabile populatiei.c.poluarea solului si a apelorfreatice cu ingrasaminte chimice si substante de combatere a daunatorilor din agricultural Varianta 36 A. Tn timp ce Tn Marea Britanie sunt | rficoroase si cu preclpitatii bogate.c. Varianta 37 A. . inospitaliera pentru raspandirea populatiei.1.3-c. B. B. 4 . E.a. .Vilnius.deosebire: Tn Portugalia climatul este mediteranean.4-d. . 7 .1.. pe harta. E.c.Moscova. climatul mediteranean se caracterizeaza prin temperatura medie anuala de 15 °C. .Belarus. B.asemanare: Tn ambele state bat vanturi fierbinti.3-b.1. . H.3.1. Dunarea. E.. Varianta 32 A.c.deosebire: fn Italia verile sunt elide si secetoase. .Islanda.asemanare: atat Tn Franta cat si Tn Portugalia este caracteristica clima mediteraneana. abia depasind 2000 m. .4-d. ierni blande si ploioase) Tn Spania. 2 . . Dunarea. ceea ce determina cantitati mari de precipita{ii m vestui Europei si scaderea acestora spre est. 4.deosebire: Tn Norvegia este un climat boreal cu tendinta oceanic!.deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate si repartizate uniform Tn timpui anului Tn Norvegia si mai reduse. . Austria. 14.Berna.5-d.Tallin.asemanare: Tn ambele state iernile sunt blande si ploioase.deosebfre: statul marcat. . C.c. .1.Germania. E.2-d. pe harta. .1-b. B. Varianta 35 A. 5 ..a.prezenta unui ghefar de calota Tn Pleistocen. AsemanSrir . .5-c. format! fn timpul orogenezei alpine.C.c.b.. A .2. 5 . .altitudinea mare a Mun(ilor Alpi (peste 3000 m) face posibila existenta ghetarilor montani si Tn prezent.2.2.2.1.3. 6 .Olanda. 4 .Tn nordul Italiei se gaseste principala regiune agricola a tarii. 3. iar statu marcat.1 (Germania)j 3. 3. iar Muntii Ural sunt munti vechi. iar sudul Italiei are o agriculture de subzistenta. 5 . C. E.1 . 0. .b. C. F. 2. 7 .1. 2 .Cehia. • D. datorita climatului rece. mediteranean. E.majoritatea statelor europene au spor natural negatlv. B.Budapesta.1.a. . . 3 .Lisabona. utilizate intensiv. 4 . E . D. . iar Tn Spania este climat mediteranean. temperat-oceanica. Varianta 34 A.amplasarea ramurilor industriale Tn orase a atras numerosi oameni.a. precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate Tn Portugalia si repartizate I neuniform Tn timpul anului (veri calde si secetoase. 5 . pante mari este un factor limitativ Tn raspandirea populatiei. dinspre continentul african (exemplu: Sirocco) sau: Tn ambele state temperatura medie anualS are valori ridicate (18°C)..asemanare: ambele state au climat mediterenean. C. 3 .1-a. . format! fn timpul orogenezei caledonjene iar Muntii Alpi sunt munti tineri.2.climat rece de tip oceanic. . .deosebire: Muntii Alpi depasesc 4000 m altitudine (4807 m Varful Mont Blanc).Madrid. B. A . mangan. D.1 .Lisabona.asemanare: ambele unitati de relief s-au format prin fncretjrea scoartei terestre.b.. C.B .b. 4 . Luxemburg. E.Kiev.relieful muntos. D.5-d. zona Piemont si aria montana Tnconjuratoare) reprezinta regiunea economica cea mai dezvoltata. Bosnia si Herfegovina.1-d. B.a. ierni blande si ploioase. Tn timp ce relieful de campie si de dealuri joase este ospitalier pentru populatie. .Varful Mont Blanc). . Varianta 38 A.C-Albania.Praga.deosebire: iemile sunt mai aspre Tn Norvegia decat Tn Spania.1.3-a.. 2. a determinat accelerarea proceselor de degradare ca urmare a spulberarii solului Tn perioadele secetoase. . G . 2. iar verile sunt calde si secetoase. 2 . masivitate. Tr Belarus.Polonia.2-c. cu litera D (Marea Britanie) are clima temperat-oceanicd. 3 . G .A.are climd mediteraneanS. B . Norvegia.1 . iemi blande si ploioase) si mai reduse.mobilitatea popuia^el (Tn farile est-europene reducerea bruscfi a varstelor de pestej 85 de anl este mal pronuntati decdt Tn (firlle vest-europene. H .factorii economic!. 4 .tipurile de clima din zona temperata (mediteraneana. 2. B . 3 .c.Finlanda. fnaltimea medie fiind de 600 m. datorita absen{ei imigrantilor). subdezvoltat.asemanare: ambele unitati de relief s-au format prin Tncretirea scoartei terestre.2.conflictete interetnice.3.deosebire: Tn unitatea B avem climat temporal si de tranzijie spre eel oceanic Tn H avem climat mediteranean si temperat-oceanic. 13 . F.Sena . 3 .Roma.asemdnare: Tn ambele state sunt veri toride si secetoase. format! Tn timpul orogenezei alpine. C.:.deosebire: Alpii Scandinavi sunt munti vechi. 2 . C.a..1. nevoia de forta de muncd Tn industrie.4-c. E .1.G.. . cu litera A (Italia). repartizate neuniform Tn timpul pnului (veri toride si secetoase. fier.1 .F. .Oslo.a. sectorul tertiar si sudul Italiei.relieful determina diversitatea eiementelor climatice: precipitatiile cresc cu altitudinea.Irtanda. J.deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Belarus decat Tn Portugalia. iar Tn Belarus climatul este tempera!-1 continental. Varianta 33 A.4-a.4-d. E.ddosebire: Muntii Alpi sunt munti tineri.1-a. Suedia. B.1 .5-b. 3. 2 .deosebire.deosebire: fn Italia bat vdnturl fierbintl. .transformarea aproape completa a mediului de stepa si silvostepa Tn terenuri agricole care.1.dezvoltarea industrials.Helsinki.3-b. . B.2. iar Tn unitatea H este Tn medie de 154°C. Tn contrast cu clima subpolara.3-a.1 . C.deosebire: precipitatiile medii anuale Tn unitatea B sunt de 500-700 mm. prin altitudine.2-d.1.2. C.d. 5 .Viena. format! Tn orogeneza hercinica.1. A-lslanda.5-a. Marea Britanie.. F .asemanare: Tn ambele state. Tibru.. 3.c. Varianta 39 B. iar Tn unitatea H depasesc pe cea mai mare suprafata 1000 mm.1. .2-b.7 .temperature medie anuala are aceleasi valori Tn ambele \an. industria chimica. 3 ..1. iar temperatura aerului si presiunea atmosferica scad. care a creat relief glaciar. iar Tn Marea j Britanie bat vanturile de vest.2.Moscova.1..B.prezenfa vSnturilor de vest.Franta. .. Tn (imp ce Muntii Ural au altitudini reduse.B.deosebire: Alpii Scandinavi au altitudini mai reduse. 6 .1-d. D.Polonia. D.2-d. 12 . Praga.

1. Polonia ..2.c.3-b. 8 .deosebire: temperatura medie anuala Tn Peninsula Scandinava este cuprinsa Tntn 0 si 5° C. 0.1. Grecia. Norvergia. Varianta 47 A. Grecia.orogeneza hercinica a avut ca rezultat formarea unul lant rflontan. .deosebire: Peninsula lutianda are clima temperat*oceanicd..3. 5 . 4 . 6 . iar Tn Belarus precipitatiile au valori cuprinse Tntre 500-1000 mm/an.deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (1000-2000 si peste 2000 mm/a Tn Irlanda. C.deosebire: valoarea precipitatiilor Tn Olanda este de 500-1000 mm/an. astazi stins.deosebire: amplitudinea termica este mai redusd Tn Olanda.. ..a. D..prezenta focarelor de civilizatie din bazinul mediteranean. . Silezia. 3 . 10-Tirana.Slovacia.1. 4 Nordului. B .1-b. E. Varianta 42 A.deosebire: precipitatiile medii anuale sunt repartizate uniform Tn timpul anului Tn Island si mai mult Tn timpul iernii Tn Italia. minereurile de fier.Arctic. . 2.d.Europa dispune de importante resurse de petrol si gaze naturale cantonate mai ales] Tn Marea Nordului si zona Volga-Ural. . Venetja) cu mare potential < influenta care acopera o mare parte a nordului Italiei si unde activitatile industriale se coroborea cu activitati comerciale.1 . iar raurile ] au o distanfa mica de parcurs paha la varsarea Tn ocean. Varianta 41 A. J. Varianta 43 A.' timp ce Tn Peninsula Balcanica iernile sunt blande si ploioase. Stockholm.2. B. cu unele influents continentalism.1. repartizate neuniform Tn timpul anului (veri toride | si secetoase.. Dunarea.3-d.defrisarea padurilor ce determina torentialitate si alunecari de teren. ma ridicate Tn zonele montane Tntre 1000-2000 mm/an.asemanare: prezenta influenfelor continentale si oceanice Tn cele doua peninsule. unde ninsori sunt rare. . E.2-c. Copenhaga.Zagreb. raurile Norvegiei au debite bogate Tn tot cursul anului.4-a... Ucraina. B .deosebire: Tn Olanda (C) Tntalnim climat temperat-oceanic.deosebire: Tn Peninsula lutianda iernile sunt mai aspre.1.Olanda. desi se exploateaza de mult timp.Italia au climat mediteranean cu veri caniculare si secetoase ierni mai calde si umede.pasunatul excesiv practical Tn unele regiuni montane. 3. C. dinspre MezzogiomO spre nordul industrial. Iberice.asemanare: atat Tn Peninsula Scandinavia cat si Tn Peninsula Italia exista climat montap. F . 2 . 2.asemanare: B .5-a. . iar Tn Spania (I) predomin climatul mediteranean si eel dontinental. | E.2-b. Dunare. H. valorile medii de precipita^ii se TncadreazS Tn ambele state Tntre 750-1000 mm/an. 3.3.2.terra rosa" sunt propice cultivSrii citricelor.2.4-b. datorita climatului j temperat-oceanic. C. .re|ea foarte bine dezvoltata a statiunilor turistice si balneomaritime.deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate si repartizate uniform Tn timpu. mun{ii avand aceeasi orientare.Tallin. .12-Madrid. 5 .a.1.c. B.5-d. 5 .asemanare: In ambele state. F . E. iar Tn Peninsula Iberica se mtalnesc influente oceanice Tn nord. apar etaje climatice de campie.D.Lituania.d.1.Ljubljana. ia statul D (Regatul Unit) climatul temperat-oceanic. Grecia. Berna. 1.1.Varsovia.asemdnare: temperaturile medii anuale Tn ambele state Spania si Italia sunt de peste 15 grade. . Berlin.Helsinki. 2 . .1-c.deosebire: statul C (Islanda) are climat temperat-oceanic si subpolar.Letonia.cele mai vechi portiuni de uscat formate prin cutare au aparut Tn timpul orogenezei| caledoniene (Munfii Scandinaviei si Scotiei). deosebire: m statul C (Ucraina) este caracteristic climatul temperatcontinentaI..deosebire: Tn Peninsula Scandinava este tipul de climat subpolar. 2. si unor j insule vulcanice si vulcani activi. 3. iarm Belarus (F) Tntalnim clin temperat-continental. sunt Tnca importante Tn bazinelej Donetk. B.iarna sunt foarte man. 4.b. C . .1 . 1-b. 2^.Minsk.Tibru. iar Tn Regati Unit depasesc 1. G.1. F-Austria. iar statul (Italia) are climat mediteranean.3. C.2: 3-Kiev.2... 2. Torino. . Varianta 45 A.1. Suedia.desi scurte. fie mult mai scazute Tn centru (sub 500 mm/an). din Peninsula Iberica pana la MuntTi Ural. Ucraina.Bruxelles. pe cand Tn Spania diferenfele vara .1.Norvegia are o desfasurare longitudinala. 3-Madrid.c. Bologna.Cehia. 2.deosebire: Tn Ucraina este caracteristic vantuLr|umit Crivat. portuane si de transport. cu temperaturi negative. J • Macedonia.petrol. . D.deosebire: in Irlanda (I) avem climat temperat-oceanic.1 .Danemarca. astazi erodat.5-b. B. iar Tn Regatul Unit su caracteristice vanturile de vest. D.1.3. 2. . J . E. 13-Moscova.Varianta 40 A. C. Varianta 46 A.1. E-Polonia. de munte. E.Bosnia si Herzegovina.d. unde iernile sunt blande! verile racoroase. G . agricole. 2 .I. 3. D. Geneva. . datorata climatului bland i prezenfei marii. B.2-d. Spania si Italia. 9 . Regatul Unit . .4-d.4-b. . 3. 2 . . de deal si podis.1.2.d.b. « . 4 . E. Lituania. culturaladministrative. .4^d.orogenezS alpha completeaza relieful Europe! prin cei mai Tnalfi munti. .Tn Europa sudica este clima mediteraneana caracterizata prin veri calde si ierni blande ce oferd conditii favorabile culturii citricelor..2.solurile rosii de tip .existenta unor orase (Milano.b. A .2-a. 5 . B.2-a.huila. C..' spre zone cu agriculture de piata.J. 3 . ierni blande si ploioase) Tn Peninsula Iberica. A .3-c.Tamisa. iar Peninsula Balcanica are o clima mediteraneana. A . 2. Varianta 44 A. iar i Peninsula BalcanicS.1-b.d. * . . a celor de est si de^ud-est.000 mm.resursele de huila. 3 .Polonia.Zagreb.deosebire: iemile sunt mai aspre si geroase Tn Belarus decat Tn Irlanda.Grecia. j anului Tn Peninsula Scandinavica si mai reduse.] E.3-d.deosebire: precipitatiile medii anuale din Ucraina sunt de 500-750 mm.c. mangan.deosebire: Tn Peninsula lutianda Tntalnim prezenfa maselor de aer vestice. D.migratia populafiei din sud cStre nord. pe cand TQ Spans valorile fie suht mai ridicate Tn N (1000-2000 mm/an). D. J..1-d.activitatea vulcanica a dat nastere unui lant vulcanic Tn Europa.Spania.deosebire: temperature medie anuala este mai scazuta Tn Islanda (0-5 °C) si ridicataTn Italia (15-18 °C). E. 2. C. B. .Germania.5-d. 3. Islanda. F .b.3-b. avand] o discontinuitate de-a lungul oontinentului. iar Tn Peninsua Italla este climat mediteranean. C. D.Viena. turistice. J. iar Tn Peninsula Itafica este mult mai mare (15-18° C). influente j mediteraneene Tn sud si est si influente continentale Tn centru si nord-est.2. 15-Stockholm. * D.1 .2. vanturile de vest aducand precipitatii de pana la 1000 mm anual. D. B.Portugalia.deosebire: tn Peninsula Scandinavica apar influentele oceanice Tn vest si cele I continentale Tn est.. .5-a. 8 .C. 1.

1.m.5-'a.b. carbuni. D .traficul persoaneler si al marfurilor este realizat prin variate mijloace de transport: cai ferate (cu densitate mare). D.natalitatea scazuta (9-12 la mia de locuitori /an). Tn Muntele Olimp).Zagreb. doar Tn Franja sunt de 10-15°G. 3. cat si statul marcat pe harta cu litera F (Grecia) este caracteristic climatul subtropical. C. E. cu veri nu fo calde si ierni blande. B . Varsovia. 2. . .a.1 . veri racoroase si iemi blande Varianta 50 A. 3.4-d.deosebire: Muntii Caucaz apartin sistemului muntos alpin. D.deosebire: Tn Olanda este caracteristic climatul temperat-oceanic.1.d. Baltica.vanturile de vest aduc Tn zonele litorale precipitatii abundente.. lutlanda. transport maritim (porturile Hamburg. 2 . A. D. 15 . 2. 4-Dublin.dispunerea reliefului peninsulel Tn trepte longitudinale care scad Tn altitudine de la vest la est conferd vdilor raurilor un caracter transversal si. iemi blande si ploioase) si Tn suprafata (mai ridicate Tn partea de vest.1. I .deosebire: precipitatiile sunt mai bogate Tn climatul temperat-oceanic. Carpa|ii ?i Pirineii.. 3 .asemanare: Tn ambele state se regasesc influenfele oceaoice.2p.Madrid. .Ungarja . 3.1.deosebire: climatul temperat-oceanic are caracter moderat termic.5-d. spre deosebire de Grecia.Varianta 48 A. iar Tn climatul mediteranean sunt mai ridicate (15-20* E.1 . 9. climat temperat-oceanic. 5 .. relieful este format. Varianta 53 A. pe un fundament vechi-precambrian.a.1. . . D. 1-b. Finlanda. Tn raport cu celelalte grupe de varsta (consecinta a unei rate scazute a natalitatii). coliziunea dintre placa africana si cea euroasiatica. .temperaturile medii anuale Tn climatul temperat-oceanic sunt mai sc (5-10°C).2p.2. D. C. un potential hidroenergetic ridicat. Tn regiunea Tn care este caracteristica vegetatia reprezentata de paduri de foioase' (stejar si fag).1-b.influenta oceanica se manifest! si prin moderare termica.3-d. C.Olanda. I . .deosebire: in Marea Britanie campiile joase. iar Tn Ucraina.1.deosebire: Tn Spania verile sunt cdlduroase si iernile sunt mai blande. . H .Regatul Unit al Marii Britatnii si Irlandei de Nord. F .deosebire: . ponderea scazuta a grupel de poput tanara si ponderea ridicata a populatiei de peste 65 de ani (Tntre 1520 %). 2 .Moscova.Paris.2.Belgia. Sena.b. E. B.1.B .4-a.a. 4 .1 .1. D.2. pe cand Tn Ungaria iernile sunt mai red si verile calde si secetoase.scaderea ponderii populatiei tinere. D.b. .asemanare: ambele unitati montane au un relief glaciar bine conturat. gaze naturale.deosebire: Tn Ungaria muntii ocupa suprafete reduse si au altitudini mici (1015 m Tn Muntii Matra).5-c.1-c. 3 . 4 D. J . 2 . . 3. . s-au format prin cutare i orogeneza alpina. 3.3-c.deosebire: Tq Spania* clima prezintd influente mediteraneene Tn sud-est. 5 . Bratislava.4-c.1.. B.Ucraina.c.Praga. C .Marea Britanie.Roma. D .Finlanda. 2. Varianta 52 A. 5 . 4 .1. 4 . Tn vf.13 .Estonia.Franta. 14-Roma.c. iarm Grecia mediul initial al padurilor de foioase a cunoscut o degradare rapida.2-c. I .1..1. 2.1-Helsinki.Grecia. B. umiditate ridicata Tn timpul iernii) Tn Olanda si mai reduse. decat Tn climatul medileranean (500-1000 mm/an). 2. iar Tn Ucraina aproape jumatate din teritoriu are un relief de podis. C. B.4. 5 .condifiile climatice (clima temperat-oceanica) favorabile dezvoltarii pSdurilor de foioase. E. astfel: 1 . 8. E. C . Islands. altitudinea maxima fiind de 2469. C. 2. 2.1 .Germania.2.2-d. D .a 3 .Grecia. C. Austria.G .2-Tallin. fiind Tnlocuit de o vegetafie reprezentata prin asociatii detipfrigan. 2. B . . cu relief predominant muntos) Tn Grecia.asemanare: ambele sisteme montane.Belgia. B.c.1 .Olanda.2. care depase 1000 mm anual. 3.. . pe cand Tn Ungaria lipsesc.d. se desfasoara Tn sudul si estui tarii. repartizate neuniform Tn timpul anului (veri toride si secetoase. 2.1. .caile de comunicatie ale Germaniei formeaza o refea diversificata si compiementara.b. retele rutiere modeme (autostrazi).a.asemanare: atat Tn Spania cat si Tn Grecia se resimt influentele mediteraneene cu iemi bl§nd4 si umede.Finlanda.2-b. 3 .Suedia. . 3.1.Ucraina: . 8 . . 2 . . 1. B.deosebire: Tn Ungaria relieful este reprezentat Tn proportie de peste doua treimi de campie. E.Slovacia.Ljubljana.2-b. mediteranean.Kiev. iar Tn Muntii Pirinei nu i roci vulcanice.Serbia.Bosnia si Hsiiegovina.a. B .d.1 . pe cand tn Grecia relieful este dominat de treapta montana Tnalta (2917 m alt. B.. . B . Ben Nevis/Muntii Grampian). H . pe cand Tn Grecia relieful este format pe structuri alpine.deosebire: Munp Caucaz au altitudini ce tree de 5000 m (altitudinea maxima este de 5642 m Tn Varful Elbrus).deosebire: Tn Marea Brifanie relieful este dominat de treapta montana joasa (1343 m alt.speranta medie de viata este foarte ridicata datorita nivelului de trai ridicat. 2 . alpina.Dublin . . Carpa{i-Tatra. max.1.d. bilantul natural'este negativ (-4. noduri de transport aerian (Frank¬furt). cate doua puncte pentru fiecare argument corect.d. iar Muntii Scandinaviei apartin sistemului muntos Caledonian.asemanare: atat Tn statul notat pe harta cu litera A (Spania).Reykjavik.Ungaria. Varianta 54 A. 13 . veri calde si uscate. Tn mare parte..a. pe cand Tn Grecia campiile se dezvolta Tn centru si nord.Lituania. formate prin intense procese de aluvionare a unor bazine tectonice.Belarus.5-b. .4-a. 10 .c.3-b.6. iar climatul mediteranean are veri toride si ierni calde. Bremenhaven).A . . relieful Ungariei corespunde unei depresiuni tectonice intraalpin© (Depresiunea Panonica).1-d. 4 .deosebire: fn Muntii Carpa(i exista un lant montan vulcanic. 3. 2. . E . E. G . 5 . C.deosebire: sub raport geologic.Roma.8%o). Rusia (gaze naturale). C. Se acorda 4 puncte. . 6 . Varianta 55 A. J .Grecia: . Tn care mediul geografic este determinat de un climat subtropical. 4 . cai fluviale (Rhin). Tntre 1000-2G mm/an. Italia.1. straba'tute de siruri de cueste.2. B. 15 . . Londra. max. Varianta 49 A.deosebire: pentru Olanda vegetafia naturala este reprezentata de paduri de foiase (Tnlocuite pe man suprafete de campuri cultivate deschise). ca atare.1.3-a.. .Spania.asemanare: Tn ambele state temperatura medie anuala are valori cuprinse Tntre 15-18 °c E. A. Dunarea. F . iar Tn Ucraina muntii sunt situati Tn sud-vest si au altitudini mai mari (2061 m In Varful Hoverla din Carpatii Padurosi).majoritatea raurilordin Peninsula Scandinavicd izvordsc din Muntii Scandinaviei si se dirijeazd spre Marea Balticd.situarea Tn nord-vestul Europei.Kiev.deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai bogate (cerul acoperit cu nori Tn mare parte din an.deosebire: fn Marea Britanie relieful este dezvoltat pe un fundament cristalin Caledonian (sistem de munti paleozoic!).Austria . iar Muntii Scandinaviei au altitudini mai mici. B. Iberica: 2. Dunarea 2. Austria. C. Germania (carbuni). E.asemanare: Tn ambele unitati montane este prezent relieful glaciar.

Cehia.1..factor geodemograflc.deosebire: ca geneza.deosebire: altitudine maxima de 2912 m Tn Vf. .asemanare: atat Tn Italia. E.2.Suedia. Marea Britanie. 1.conditiile climatice aspre si solurile cu fertilitate redusa. 3. dar $i vulcanism. C. A .1. .. temperatura medieTn sud este +18°C. monarhie.1. .Cehia. Germaniei si Poloniei).3-c. E.Moscova. 1 .H C.conflicts militare: razboaie. B . de tip hercinic.Copenhaga. E.Norvegia...Belgrad.deosebire: Tn B (Rusia) predomina dimatul temperat-continental. 2. cu rod dure. Varianta 61 A.1 . 2. . cocs. Vf. 5 . iar Tn sezonul cald. 5 . C. 2.1 -a. 2 . A .2. Atena. In industria energiei electrice sunt folositi combustibili fosili: carbuni. Bosnia si Hertegovina. sisturi cristaline. . cu influe oceanice. 4 .c. Romania. . F .b.Irlanda.c.. iarm partea centrala climatul subtropical seceti .deosebire: precipitatiile medii anuale sunt Tn Rusia Tntre 500-750 mm/an.1 .3. 2. dar si calcare.Suedia.Rusia.extinderea teritoriala si administrativa a oraselor si aparitia unor nuclee urbane Tn jurul marilor orase. cu influenta termica a curentului Golfului (Tn iulie 14° C-16° C). J . 10-Tirana. Tamisa. prin cutare s maltare. B .4.Skopje. .d.d.D. C. E. 7-Oslo.Austria.c.4.1. D. 3 . 4 . B. D.1. relief petrografic format pe' sistur | crisaline.Lituania.Kiev.H.b. Varianta 56 A. 2. iar Tn Peninsu Iberica predomina climatul subtropical (mediteraneanj. . .somajul ridicat al populatiei active dintr-o regiune si oferta de locuri de munca a a regiuni. ierni blande si ploioase) si valori frecvente de 600 . predominant sub forma de zapada.deosebire: temperature medie anuala Tn Rusia este Tntre -5 si 10 °C.b.1 . D. Lisabona. climatul temperat-oceanic. .1. Tn Munjii Apenini. altitudinile maxime sunt de peste 2.d. .1.1. B. D.2. Varianta 59 A. 14 .Bruxelles. C. Stockholm.1.Suedia. minereu de fier. relieful Muntilor Apenini este tanar.2-b. grad ridicat de| fragmentare a reliefului). 2. 15-Helsinki.c.Reykjavic.deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavica sunt de 1000 -2000 mm/an.a.1-c.Madrid.asemanare: Tn nordul Italiei (Tn Muntii Alpi) si Tn sud-vestul Ucrainei (Tn Carpatii Padurosi) climatul este tipic montan.a. 2. . E. iar Tn Franta de peste 750 mm/an Tn cea mai mare parte a teritoriului.2.1. G . Tn timp ce Tn Peninsula Iberica sunt repartizate neuniform Tn cursuil anului (veri toride si secetoase. iar relieful Muntis Urali este vechi. Varianta 58 A. 5 . Germania.3-a. 3 .1. umed si racoros. Tn Alpii Scandinaviei Tntalnim un climat montan si temperat-continental.2-b.4-d.2. 2 . . -c. -.a.1. F .1. E .1.4-c. Varianta 63 A.explozia demografica datorata revolutiei industriale. climatul mai aspru. Pic d'Aneto: 3404 m. 2.1.Varsovia. Vf. 2.A C.4-b. iarm nord de +14°C (Tn iulie +20°CTn nord si +2? Tn sud .c. E.c. Munfli Alpi. Rusia. C . 3 . iar Tn Peninsula Iberica.1. J .Italia.Belarus.realizarea dreptului de autodeterminare a unor popoare cu respectarea legislate internat.ionale si recunoasterea interna^ionala. -a. monarhie parlamentarS. E .2. de tip alpin. D.5. iar Tn Franta Tntre 10 si 12 °C. E. 2 . 3. .. gaze naturali 2. . 3 .2.2.asemanare: tipuri de roci predominant dure: granite.Minsk. -b. D . 2. 5 . B. .1. Germania. Zagreb. 5. A. 7-Oslo. relief granitic.. relief carstic. 8 .deosebire: temperaturile medii lunare sunt mai ridicate Tn Peninsula Iberica decat in I Peninsula Scandinava (Tn sezonul rece de -1° C Tn Peninsula Scandinava si de 8° C Tn Peninsula) Iberica. Dunare.deosebire: tipul de climat Tn nordul Peninsulei Scandinavice este subpolar.2-a.. . C. Tn unele zoni acoperite cu calcare. 4 . 14 . .d. H . Exemple de state europene Tn care se exploateaza combustibilii amintiti la punc anterior: Rusia. c§t si Tn Ucraina.2.b. Narodnaia din Munjii Urali.Bruxelles. predominant sisturi cristaline.Albania. asemanare: atat Campia Europe! de Est cat si Campia Nord Europeana fac parte di Europa straveche (Placa Est Europeana si respectiv Scutul Baltic).Lituania. E.asemanare: atat Muntii Pirinei cat si Muntii Alpi sunt munti tineri.lagunele sunt Tntinderi de apa marina separate de marea deschisa printr-un cordon literal. 4 .asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerable forme ale reliefului glaciar.cu veri foarte calduroase). Gran Sasso din Muntii Apenini si altitudii maxima de 1894 m Tn Vf. B. Gran Sasso d'ltalia: 2912 m. suprafete mari ocupate de taiga (padurea de conifere). 10 . . Baltica.1 .. C.deosebire: vulcanii activi reprezintS o caracteristicS a reliefului Italiei.c. C . 3. granite.asemanare: atat Campia Nord Europeana cat si jumatatea nordica a Campiei Europ de Est sunt acoperite cu depozite fluvio-glaciare. . Varianta 60 A.d.Portugalia. 3. 3. 3 . .1000 mm/an: I . -c.deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate Tn Peninsula Scandinava (valorilel pot depasi 2000 mm/an).Lituania. 0.asemanare: tipuri genetice de relief: relief fluvial. B. 2 . Tn timp Germania vulcanii sunt stinsi.asemanare: atat Tn Italia.900 m. 2. B.razboaie locale. 4 .asemSnare. verile sunt calduroase si secetoase.3-c.-a. Varianta 64 A. Tn ambele state. D.3. 5 . precipitafiile anu sunt de 500-600 mm/an Tn partea central-sudica si 1000*000 mm/an Tn partea montana nordica. 3. C .cresterea natalitSfii si reducerea mortalitStii. B.1 ..asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava cat si Tn Peninsula Iberica se manifesta un] climat temperat-oceanic. 3. D.-1.deosebire: Tn Italia osatura montanS s-a definitivat Tn tlmpul orogenezei alpine.1.d. Mun(ii Apenini sunt mai fragmentati. D. I .a.deosebire: fragmentare redusa a Campiei Europei de Est produsa de raurile care i afluenti putini datorita precipitatiilor reduse. iar Tn H (Franta). 4 .1.. 8 .tarmul cu lagune este specific Marii Baltice (N. 11 -Minsk. C. conflicte regionale.Slovacia. 3 . 2 . Varianta 62 A. Tn nord 600-800 mm/an Tn sud.10 . Germania exists si unit&ti de relief de varstS hercinicS. E. pe cand Tn Campia Nord Europeana fragmentere produsa de rauri este mai mare deoarece au afluentii sunt mai numerosi datorita precipitatiik mai mari. care sau format Tn timpul orogenezei alpine. iarm Peninsu Iberica. . Campia Londrei.Viena. B .asemanare: ambele regiuni muntoase s-au format Tn orogeneza alpina. 15 .1.deosebire: temperaturile medii anuale Tn Peninsula Scandinavica sunt Tn sud de + 6y si Tn nord de 0°C.5-d. 2 .cresterea altitudinii si accesibilitatea redusa (pante accentuate. . cat si Tn Ucraina (pe litoralul Peninsulei Crimeea) apare climatul subtropical mediteranean.c.revolutja industrials a determinat cresterea productiei si a productivitStii muncli plicit cresterea nivelului de trai .deosebire: Tnaltimi maxime: Tn Munjii Pirinei. Varianta 57 A.F.. D. B.d. C . 3.a. E.Dublin. F.5-d.Slovacia.5-b.2. B. 13-Berlin. 2. de 15° C Tn Peninsula Scandinava si de 22° C Tn Peninsula Iberica). . 1-a.

reel. ce vin dinspre est.contrasted termice mari. A.2. 2. influentat de vanturile de vest. Tn timp ce Tn Suedia. A. 5 . 14 . unind prin extensie Marea Nordului de Marea NeagrS .asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerabile relief glaciar. facilitand schimburile comerciale . . 2. Peninsula ScandinavS a fost afectata de glaciatiune care a modelat prin eroziune circuri si v§i glaciare.2655 m).deosebire: Tn nordul Suediei temperaturile medii anuale sunt de -5°C fata de cele din Ucraina care sunt peste 0°C. . -c. 3 ..Sofia. C.Moscova. 8 . 2. Varianta 71 A. B. Tn nordul Peninsulei Scandinave este caracteristic climatul subpolar. E. 2 . Tn sezoanele extreme. cat si fn Franta.asemanare: Tn ambele state este prezent climatul temperat-oceanic.deosebire: Tn statul marcat cu D sufla. F .a D.Luxemburg. 2.deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful Mont Blanc . -razboaie locale. 3. Minsk.Tn Europa de Vest climatui temperat-oceanic cat si relieful este favorabil habitarii. perfectionarea asistentei si practicilor medicate care favorizeaza cresterea duratei de via{a a populatiei.deosebire: Tn statul marcat cu D (Norvegia) sunt prezente climatele montan si subpo¬lar. F . precipitatiile medii anuale sunt mai mari de 1000 mm/an .deosebire: Tn nordul Suediei bat vanturi polare. C.procesului de fmbatranire a populatiei.Bruxelles. Varianta 66 A.1. B . 3 . .scaderea natalitatii si implicit a sporului natural .asemanare: atat fn Portugalia. 2.2-c.4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Pirinei (Varful Pic d'Aneto .Serbia.Irlanda.1.. .2-c. 5 . D. Tn timp ce Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord sunt mai mici (1343 m . J . fn perioada post glaciarS.. Tn majoritatea statelor europene Varianta 65 A.a. .Peninsula ScandinavS este siluata Tn nordul Europe! la latitudine mare.Estonia. J .1. 3. .-d. C.7 %o) ca urmare a: . E .In Cuatemar.2. 2 . 11 -Zagreb.Vilnius.Tn Europa de Vest densitatea populatiei este mai mare decat Tn Europa Nordica deoarece climatele sunt diferite.a.deosebire: Tn Italia este prezent climatul mediteranean/subtropical.1 . G.a.Albania.2. . acestea nu se resimt.2-b. uscat.deosebire: Tn Italia vulcanii activi reprezintd o caracteristicS a reliefului care nu este prezentS Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.a.2.1. Finlanda.Dublin. Tn Peninsula Scandinava valorile temperaturii medii anuale sunt mai mici. Stromboli.Varsovia. * .Austria.3-d.5-d. 11. E.Letonia. 14.1. 4 . vanturile polare la N de Cercul Polar pe cand Tn statul marcat cu A. 2.1.5-a.Stockholm. Vezuviu. 3. care sau format Tn timpul orogenezei alpine. Varianta 69 A. I B.asemanare: atat fn Portugalia.Moscova.1 . .1.3-c.2p. . Tn timp ce Tn Rusia climatul temperat-continental (Tn cea mai mare parte) si eel subpolar Tn nord. 1 -Praga. .d. D. Varianta 70 A.-in Ucraina sporul natural este redus (rata natalitatii este cea mai mica din Europa 7. Climatul subpolar din Europa Nordica este caracterizat prin temperaturi scazute ceea ce determina o populate redusa Tn r.este principala axa de transport fluvial la nivelul continentului. .1. D. I .2.d. D. Serbia). C.2. -a. -d.1.Praga. E.Bazinul Mediteranean a luat nastere pe o falie de transformare situata Tntre placa africana si placa eurasiatica. 5 .4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Carpati (Varful Gerlachovsky .asemanare: Tn NV-ul Peninsulei Iberice. Tn timp ce fn Rusia bat vanturi reel (Crivaful) si vanturile polare. . Ungaria. . 12 .Bruxelles.d. B. .2.umiditatea mai ridicata a maselor de aer oceanice aduse de vanturile de vest m Europa Occidentala. fiind mai tineri.2p. 3. ' .2p.Etna.3. alpina.A.1.Varful Monte Bianco din Alpi). C.2. se Tntalneste un climat temperat-oceanic.. C.deosebire: Tn Italia bat vanturi calde dinspre Africa. acestea lipsesc. Varsovia.2p. dintre masele de aer oceanice (mai racoroase vara si mai blande iarna) si masele continental (foarte reci iarna si calde vara). 3 . 9 .. B.b. 2. cat si fn Franfa. Varianta 72 A..4-d.. cat si fn Franta.conflicte regionale sau regimul politic din fostul spatiu comunist din Europa Centrala di de Est. ca si Tn NV-ul Peninsulei Scandinave. E.Berna. . E . exista climat subpolar. D. . 4 . E.Estonia. 2 . » Varianta 67 A. pe cand in statul marcat cu A (Irlanda). care nu sunt prezente Tn Ucraina.-factori economici (diferenta dintre estul si vestul Europei).1. C.. Tamisa. * B. -d. . 3.b.b. . . Tn timp ce Tn Italia sunt mai mici. Spania. .3. dupS retragerea ghetarilor Tn circurile glaciare s-au format lacurile glaciare. 10 .-a. Baltics. 4 .deoseblre: Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord exists relief mai vechi (de varsta caledonianS si hercinicS). B. iar Tn Italia muntii s-au format Tn orogeneza alpinS.Berlin. 9 -Minsk.Varful Ben Nevis din Munfii Grampian).1.2. D .b. 4 . iar Tn restul tarii climat temperatoceanic.deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful Mont Blanc .traverseaza tari fara iesire la mare (Austria..egiune. . 3.4-a. care genereaza.1.Sarajevo. Paris. ' D. 3. prin Tnaintarea spre nord a placii africane se creeaza o tensiune continue (specifics' zonelor de subductie) Tntre cele doua placi aflate Tn coliziune.d.asemanare. fiind cuprinse Tntre 0 si 5°C.d. .1 -a..3. 6.Norvegia. spre nord. .Moldova.1..Lisabona.3-d.a poluarii radioactive. E. E.4-b. Belgia.a. 10-Dublin. 3.nivelul de trai ridicat.3408 m).2. C.Berna.-a.b. 2 . 2. 3 . mult mai uscate.1 .care genereaza migratii de la est la vest.deosebire: daca Tn Peninsula Iberica temperatura medie anuala are o valoare de aproximativ 15°C. atat fn Portugalia.1.1.asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Alpi sunt munti tineri.a declinului economic. D. 2 .Germania. 1.5.5-d. E.deosebire: daca Tn Peninsula Iberica predomina climatul mediteranean. ..2.Marea Britanle.4. C.d. -b. temperatura medie anuala este mai mare del 0°C-2p. B. Vulcano.1-a.4. se manifesta varfturile de vest . 2.deosebire: Tn Ucraina climatui este temperat-continental. 5 .1. ..1-a.deosebire: Tn Italia altitudlnile sunt mai mari (4807 m . 13 . pe linga miscari orogenetice. E. Tn pare iama dureaza aproape noua luni. B... 5.deosebire: Tn Rusia amplitudinile termice anuale sunt mari.asemanare: unitSfile montane din cele douS (Sri s-au format prin Tncrefirea scoarfei. fata de masele de aer continentals.l.Cehia.1 .A-ElvetJa. .1. C. si fracturi ale scoartei ce due la vulcanism activ. 7.2p. Slovacia. G . Varianta 68 A. D.1.

4-a.Varsovia. I. . E. format! de orogenezele caledoniana si hercinica. temperat-oceanic.15.Grecia.1. 2. grohotisuri. Varianta 77 A. creste.5-b. Varianta 78 A. vai glaciare. 5 . A .deosebire: Tn timp ce Europa Sudica are o vara torida si arida.deosebire: Alpii Scandinaviei sunt fragmentati tectonic.4 Viena. E. iar Europa de Vest este acoperita frecvent de ceturi. E. C.Europa de Est cuprinde.4-d. slab dezvoltate economic.1. .3-a.1.1 -d.. decat Muntii Alpi care sunt mai Tnalti datorita recentei Tnaltari. rauri scurte cu debite mici. Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord. .3. 3.1-c.Atlantic.Italia. Varianta 76 A.deosebire: orientarea culmilor este pe direc(ia nord-est-sud-vest Tn Alpii Scandinavic si nord-vest-sud-est Tn Alpii Dinarici. I . Tn timp ce Alpii Dinarici se remarcS prin masivitate. 5 .Sofia. 2. .b.2-a.asemanare: Alpii si Pirineii sunt munti tineri. 2. 1 .Viena. C.2.Lituania. cu rnterfluvii largi.1. .a. Varianta 74 A. 2. tn timp ce Muntii Penini au altitudini reduse (cca. 3.! Tn timpul orogenezei alpine si fac parte din lantul alpino-carpato-himalaian. E. morene. I.2. B. 15-Praga.Cehia.1.Elvetia. un relief jos de campie si de podis.8. Varianta 75 A. D.2-c. G. .Tn Europa Vestica este un climat temperat-oceanic. datorita eroziun mai Tndelungate.Bruxelles. F.deosebire: verile sunt mai umede si mai racoroase Tn Marea Britanie. C.1-b.Germania.3-d. Europa de Vest are o vari racoroasa si umeda.1. de aici plecand si cea mai lung§ ruta maritima din lume 21400 km.deosebire: in Europa Sudica este o clima subtropicala (mediteraneeana). B. 2. dezagregari). format! Tn timpul orogeneze alpine. iarna si nu depasesc 1000 mm/an decat In spatiul montan.c.1. specifice climatului temperat-continental cu nuanja de ariditate.Suedia.Bruxelles.. .5-c..Dublin. Tn cea mai mare] parte. 1 . 6 . Tn timp ce Tn climatul temperat-continental precipitatiile sunt reduse (sub 500 mm/an Tn nord si sub 300 mm/an Tn sud). C. 2. cu precipitatii mai mari de 500 mm/an.Viena.2.d.La Ranee).deosebire: relieful vulcanic. 3.Londra este unul dintre cele mai mari noduri de transport de pe Glob deoarece de aici pleaca toate caile ferate si rutiere britanice.5-d. CL | altitudini Tn general sub 400 m. 3 . B.3.asemanare: Tn ambele lan^uri muntoase altitudinile depSsesc 2000 m. 4 . E. energie eolianS si energie mareemotrica'. pe cand Tn Europa de Vest este o clima temperat-oceanica. 5 . C..deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate I uniform Tn timpul anului in Marea Britanie. apar palcuri de padure cu specii termofile.4-b.3-a. 3 .5-c. I .4-b.D. . . D . volum mare de aluviuni.1. format! de orogeneza alpina. Olanda (fara morilor de vant) si Franta (centrals mareemotricS . D. fiind reprezentat prin circuri.2.1 .1.Helsinki.. 2900 m). format.deosebire: altitudinile Muntilor Alpi nu depasesc 5000 m (4807 m Tn Vf.portul Londrei este unul dintre cele mai mari de pe Glob. petrol.2-c. 1. Dunare.Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. .diversitatea treptelor de relief si a altitudinilor. 2. B .1. 2 .Letonia. carbune.deosebire: climatul temperat-oceanic este caracterizat prin precipitatii bogate (1 GOO-2000 mm/an).2-d.2. 10-Zagreb. . J .asigurarea interconectarii sistemelor de transport cu cele din Europa Centrala si de Vest . favorabile acestor asociatii vegetale. punct terminus Geelong Tn Australia. E. 2 . Ir timp ce Tn Muntii Penini este absent. H .cresterea densitatii retelei rutiere si feroviare pentru marirea accesibilitatii catre zonele i rurale izolate.4-b. Tn timp ce i Muntil Penini sunt vechi. cantitate insuficienta pentru dezvoltarea padurilor.1 -a. F . 2. D. fiind totodata unul dintre punctele terminus ale Eurotunelului.Norvegia. Tn timp ce Tn Italia precipitatiile cad.2-a.nordul Europei este de varsta caledoniana. spre deosebire de Itala ] care are un climat mediteranean. B. Tn cea mai mare parte. Varianta 79 A. vecinatatea apelor Oceanului Atlantic (care au rol moderator) si vecinatatea curentului cald al Atlanticului de Nord. la care se adauga verile calduroase si secetele frecvente. iar Tn Europa Estica este un climat temperat-continental. C. E.asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat si depoziti glaciare si periglaciare (glacisuri..1. sau Tn zona mai Tnalta). E. Tn asociatie cu stepa (silvostepa).deosebire: Marea Britanie are un climat temperat-oceanic. H. D. Rusia.3. cu fragmentare redusa cu soluri din clasa molisolurilor sau a luvisolurilor. .Polonia.b. spre deosebire | de Italia.1 -d. 3 .deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana. .deosebire: Muntii Apenini sunt mai Tnalti (cca. netede sau usor valurite.Londra. 2. creat prin Tncrejirea scoartei. A .b.D. H.b. 3.2.b.Vilnius. . . Are 21 de aeroporturi (Tntre care Heathrow este unul dintre cele mai mari de pe Glob. spn deosebire de Muntii Alpi care s-au format Tn orogeneza alpina. 14-Praga. I .asemanare: Muntii Alpi si Caucaz sunt munti tineri.asemanare: relieful glaciar este present Tn ambele lanturi montane.1. etc.5-d.1. B. E.c.3. la nord de Marea Caspica). Varianta 73 A.1. Departares I mare fata de bazinele oceanice si marea dezvoltare a suprafetei continentale fac ca precipitatiile medii multianuale sa nu depaseasca 500 mm/an (si chiar sub 300 mm/an.Lltuanla.. . Mont Blanc) Tr timp ce Varful Elbrus din Muntii Caucaz atinge 5642 m.Fran{a. D. Tn timp ce Alpii Oinarici au rezultat In urma orogenezei alpine (sunt mun^i tineri).. E. 5-a. C. C . Baltica.asemanare: ambele lanturi montane prezinta'un relief tectonic.. B. 900 m). unde verile sunt calduroase si secetoase.2.sudul Europei este de varsta alpina.1. (chiar si vulcani activi) este prezent Tn Muntii Apenini. ..Chisinau.4-d. au o masivitate accentuate si altitudini care depasesc 3000 m.deosebire: Muntii Apenini sunt munti tineri. C. .1. . C .3-a..1 . . 5 . Varianta 80 A.1.deoseblre: Munfii Alpiii Scandinaviei s-au format tn orogeneza caledonica. 9 . F . 4.deosebire: diferenta de Tnal{ime dintre Muntii Alpi si regiunile Tnconjuratoare este mica Tn timp ce diferenta de Tnaltime dintre Muntii Caucaz si regiunile Tnconjuratoare este mare. iar metroul este eel mai vechi si mai lung de pe Glob (409 km). J.1.2.1-b. . 2 . B . D..deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa.. .b.deosebire: Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana (sunt munfi vechi). iar Munti Alpii Dinarici s-au format Tn orogeneza alpina. 2.asemanare: ambele siruri montane s-au format prin Tncrejirea scoartei. B. 3 -Minsk.3-b.2.deosebire: Europa Sudica se caracterizeaza printr-un numar mare de zile senine Tn timpul anului. Lituania. fn zonele ceva mai umede (la limita vestica a regiunii. Franta. C. B.Slovacia. 4 .Macedonia. 3. 7 . 0.Portugalia.2-a. Federatia Rusa. 2. 1 .extinderea teritoriala si a tipurilor de climat. D. 4 . C .Berlin. C . 3-a.

B. C. repartizate neuniform Tn timpul anului Tn Grecia. .2. Varianta 82 A.1-d.1. resurse naturale valorificabile).1. Dublin.b. 500 mm). maree-motrica.Regatul Unit.relieful montan.cauze economics.Ungaria. 3 . C. .3-b. D.ii Ural au fost format! de orogeneza hercinica Tn Paleozoicul tarziu. 1-Atena. 3. D. . .. D .deosebire. C. pe cand Muntii Ural se desfasoara pe directia N-S. . . 7 . Budapesta.asemanare: ambele unitati prezinta relief glaciar. datorita eroziunii mai mdeiungate.5-a. 2.1. Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa (sub 2500 m). monarhie.deosebire: Muntii Carpati s-au format tn ciclul alpin (orogeneza alpina).1 -c.1-c. 7 . J . B. 5-b.2.deosebire: fn Portugalia precipitatiile medii anuale au valori de 500-1000 mm. 0.1.2-Sofia..1. D. 2. pe cand Muntii Alpi sunt mai Tnaiti (peste 4000 m) datorita recentei Tnaltari.2. 3 .Belgia.asemanare: si Muntii Alpi si Muntii Ural prezinta sisturi cristaline cu intruziuni granitice. A. continentala Tn centru si temperat-oceanica. Varianta 83 A.deosebire: Tn Portugalia este o clima temperat-oceanlcd si mediteraneana4.2. lar fn Norvegia invazille mase de aer polar (arctic).1. . pe cand Tn Ucraina se Tnregistreaza 400-600 mm. pe cand statui marcat cu H (Belarus) are clima temperat-continentala.. si altitudinile sunt cuprinse Tntre -28 m (Tn regiunea Marii Caspice. 2. accidental.5-a. 0.1.4-d.1.2000 mm/an si repartizate uniform Tn timpul anului. D.. B.10-Viena.Helsinki.b. Varianta 84 A.nivelul de trai si speran(a medie de viatS sunt ridicate.. C. 2 . 2. .2-b.d. caracterizat prin natalitate redusS. B.In Spania domina circulatia atmosferica din vest. 10 . Belarus. 3. 15 . E. explica densitatea mare a populatiei Regatului Unit fata .a. .2-a. A. 2. stat cu economie puternic dezvoltata si pol de emigrare Tn prezent.900 mm/an) si cad predominant toamna si iama. B.cazand Tndeosebi vara. 5 .Praga. Sena.B.-deosebire: Statui marcat cu E (Spania) are clima subtropical^.5-b. 3. pe cand Tn Belarus circulate continentals. Tamisa.Varsovia. Marea Brltanle.1..2-a. E.D. pe cand Muntii Ural s-au format Tn ciclul hercinic (orogeneza hercinica).b. iar fn Grecia o clima j subtropical (mediteraneana). . pleistoceni. temperat-continental Tn partea centrala si mediteranean Tn sud si est. . Moscova. 15-Tallin. Portugalia.3-b.1.asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Pirinei sunt mun|i tineri.Lituania.Islanda.potentialul turistic natural foarte variat favorizeaza practicarea celor mai importante tipuri de turism: balnear-maritim. E.2.c. . 2-c.relieful de campie.Helsinki. iar Muntii Ural au orientare generala nord-sud.Portugalia.2-d. .3-b. Ucralna. Varianta 89 A. 3.2. C.1.comportamentul demografic modern.1.d. C .3-c. . F -Austria. B. pe cdnd h| Norvegia este o cllmS temperat-oceanlcS si subpolarfi. iar Tn Grecia este o clima mediteraneand.Helsinki.deosebire: temperaturiie medii sunt de 14-18° C fn Spania. Varianta 88 A.deosebire: Muntii Alpi au fost format! de orogeneza alpina Tn Mezozoic si Neozoic.1 .2. Minsk.10-Moscova. iar Munt.Bulgaria.1-d.6. C. 4 . 4-c. 4-Kiev. Olanda. . B. .1 . C. 2.deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana.Grecia. J . coline si podisuri joase.3. 3.1. iarh| vestul Norveglei TnregistreazS valori mai mari de 2000 mm/an. H ..4-a.a fost modelata de ghetarii de calota. C-Austria. Dunarea.deosebire: Tn Spania predomina' circula{ia oceanic^ si mediteraneanS. B . Tn sud) si 463 m (Colinele Timan. .4-b. 4. 2 .asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat si depozite glaciare si periglaciare.deosebire: fn Danemarca este o clima temperat-oceanica.deosebire: Tn Irlanda precipitate sunt abundente. Tn nord). etc. cfirbunl.4-b. B.2. C. sub forma de averse. D. .5. C .1-c. E. E. de 1000 .deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (18-20 °C) Tn Grecia si reduse (15-17 °C)Tn Irlanda. G .. IbericS. 3.Tn Spania se Tnregistreaza 800-2000 mm de precipitatii medii anuale.2-a.Tn Spania climatul este oceanic ?n nord. 5 .Republics Moldova. calota glaciara extinsa. Bosnia si Hertegovina. 7 . . format! de orogeneza alpina. spre deosebire de Mun{ii Alpi. .are fundamentul de varsta precambriana.conditii fizico-geogi-afice diferite: restrictii de locuire Tn Islanda (climat subpolar. fata de Regatul Unit unde conditiile habituate sunt favorabile (climat oceanic. care nu se manifests Tn climatul temperat-oceanic.4-b..3-b.. E. F ..1. . .clima temperat-continentala cu precipitatii reduse (sub 500 mm/an). montan si de cura balneara. B.Bosnia si Hertegovina. D. Berlin..Islanda. petrol. E. C.1.5-b.Kiev. A . vulcani activi). Varianta 85 A.4-c.5-b. J . Varianta 87 A.deosebire: climatul temperat-continental este caracterizat prin prezenta vantului local Crivatul.2.deosebire: amplitudinile termice medii sunt mai ridicate Tn Grecia decat Tn Danemarca.2-c. Varianta 81 A.climatul subpolar si polar.5-d. pe cand Tn Belarus. larg boltit.densitatea redusa a populatiei si asezarilor umane deservite de reteaua feroviara Varianta 86 A.Luxemburg.Lisabona. B . E.cauze etnice si religioase.1.1. 3-b. iar Tn Grecia cantitatile de precipitatii sunt cu mult mai mici (600 .2.Portugalia.deosebire: Muntii Alpi prezinta orientare generala est-vest.Italia define jumatate din monumentele de arta ale lumii aflate Tn patrimoniul UNESCO. 3. 8 . 9-Minsk. pe cand Tn Ucraina domina circulatia NEsiE.1.deosebire: Muntii Carpati se desfasoara sub forma unui arc de cere.imperiu colonial Tn trecut.deosebire: precipitatlile medii anuale sunt mai ridicate (800-1000 mm) si repartizate uniform Tn timpul anului Tn Danemarea si mai reduse (cca. 6 . ' . E.1. D. iar Tn Ucraina domina climatul temperat-continental cu nuante excesive. temperaturile medii sunt de 5-8° C..2. B .Bruxelles.Bruxelles. C. care s-au format Tn orogeneza"talpina.1-b. Franta. C . J. energie eoliana. 2.1. G . 12-Riga.asemanare: atat Muntii Pirinei cat?i Muntii Carpati prezinta sisturi cristaline cu intruziuni granitice.. 2.Bulgaria. E.Norvegia.2.3-d. 3.1. . E.Fran{a. D. 6 . . .. . D. . 3.1 -d.c.deosebire: fn Portugalia sunt speclfice vanturile de vest.asemdnare: Tn ambele unitati relieful glaciar este bine reprezentat.mediul de tundra si ghetarii. D .b.deosebire: m Irlanda se Tntalneste o clima temperat-oceanica. C. . E-Suedia.Paris. 4 .d.

Spre deosebire de Muntii Penini. 3 . B.1. . C. distribute uniform de-s lungul anului (peste 1000 mm/an). D. reprezentat prin craterele vulcanilor stinsi si prin vulcani activi (Vezuviu).b. ceea ce au determinat limitarea activitatilor economice si implicit un grad scazut al densitatii populatiei.Finlanda. I . .de Islanda cu resurse naturale si pozitje geografica izolata. Suedia. 3.5-d.2. 6 . polare.1.1. 3 .. climatului mult mai favorabil extinderii oicumenei Tn Olanda decat Tn Islanda si reliefului predominant de campie Tn Olanda comparativ cu eel muntos Tn Islanda.Dublin.Roma.2. 3. C. 1. pe cand statul marcat cu litera I (Marea Britanie) are un climat temperat-oceanic.deosebire: Tn statui marcat.b.deosebire: Tn Italia precipitatiile sunt sarace vara si bogate iarna. 1.2. 3.1.4-d. D.relieful este accidental si acoperit de ghetari. B. 2 .Lisabona.1.5-c. Tamisa. 3.4-b. pe cand In Europa de Sud este o clima mediteraneana si temperat-oceanica. . . B.deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Suedia decat Tn Franta.. 2.Grecia.2-b. cu litera H bat crivatul si vanturile reci. 2 . 14.prezenja vulcanilor activi Tn Europa Sudica se datoreaza divizarii scoartei terestre (placa tectonica africana si cea eurasiatica). 0.7 loc/km2) datorita pozitiei geografice.deosebire: Tn Arhipelagul Britanice clima este temperat-oceanica.1-d.Polonia.3. Elvefja. . E .Lituania.deosebire: Tn Italia temperaturile medii pe anotimpuri sunt Tn jur de 10 °C iarna si peste | 25 °C vara. I . C . D . Elbrus.4-c. C .condifii improprii pentru agriculture..1 . 1 . . !. E.substratul prezinta gheturi perene.Reykjavik. 9 . . . iar tn .Islanda. Varianta 92 A. C.1. Varianta 93 A. 10 . pe cand Tn Suedia bat Vanturile de Vest si polare.1.b. D. pe harta. D-ltalia. * C.Moscova. 2 .1-d.2.deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (25-26 °C) Tn Ucraina si reduse (16-18 °C) Tn Marea Britanie.3-a.Muntii Penini nu depasesc altitudinea de 900 m.Kiev.. J.Islanda.1-a. iar Tn Marea Britanie de ~5 °C Tn sezonul rece si 20 °C Tn eel cald. H . Varianta 96 A.5-d. repartizate neuniform m timpul anului (cad predominant vara. printr-o falie transformanta. 3 . C.deosebire: Tn Italia clima este mediteraneana. cu litera F (Marea Britanie) are climat temperat-oceanic.1 .un alt factor este aportul migratoriu mare Tn Olanda comparativ cu Islanda. B .3-d. acoperit Tn prezent de Campia Nord-Europeana.Paris.E.4-c.Olanda.deosebire: Tn Europa de Nord.1-b. C.. E.Suedia.a.doua state: Italia si Grecia Varianta 94 A. sandre s.1.2. iar Tn statui marcat.2. cu litera F bat vanturile de vest.2. 4 . .2. 1 . pe harta. Olanda.Minsk. Sena. J . Muntii Scandinavi format.Tn Cuaternar a fost afectata de glaciatiune.b.. Varianta 90 A. A . 1 . Moldova..deosebire: Tn Europa de Nord temperaturile medii sunt scazute (Tntre -5 si 0 °C).deosebire: Irlanda beneficiaza de cantitati mari de precipitatii.prin orientarea muntilor iau nastere bariere climatice. Chisinau.2. Atlantic.3-b. E.Islanda. 4 . A . D.deosebire: Tn Franta bat Vanturile de Vest si Mistralul. .b. .D.Praga. iarTn Italia precipita{iile cad aproape exclusiv iarna.deosebire: Tn Peninsula Scandinava relieful major s-a format Tn etape tectonice diferite (Scutui Baltic format Tn Precambrian. pe harta.3. 3. . B . D.2-d. Tn Muntii Caucaz este specific relieful glaciar.Portugalia. H .a. 3 .5-b. . prezenja climatului subpolar cu temperaturi scazute si vanturi puternice. ' ' ' . podisuri si dealuri joase). Tn (imp ce Italia are un clima: mediteranean.2-d.1-b. 2.Minsk.deosebire: climatui Irlandei este temperat-oceanic.2-a. .1. 5642 m).deosebire: statului marcat.2.latitudinea mare. 6 .Oslo. cu litera F (1000 .deosebire: Tn Europa de Nord este o clima temperat-oceanica si subpolara.Macedonia. Tn timp ce altitudinea Muntilor Caucaz depaseste 5000 m (Vf.a.. 9 . iar Tn Marea Britane | ele sunt bogate tot timpul anului. J.2. pe harta.Bruxelles.1.3-c. 4 .. D.1. pe cand Tn Peninsula Italica este prezent relieful vulcanic. C. C.c.c. Tn timp ce Tn statui marcat. D . E. B.. iar Muntii Caucaz Tn orogeneza alpina. B. E.Franfaj F . 2 . 12 .1. 5-Lisabona.1. valorile medii anuale nu depasesc 1000 mm.deosebire: Tn Peninsula Scandinava predomina altitudinile mai mici de 500 m (campii. 4 .d. pe harta. B-Iberica.2-b.4-d. B.c.a. s B. sub forma de averse) Tn Ucraina. 12 .! Tn orogeneza caledonica). Varianta 98 A. relieful cu altitudini mici si climatul temperat-continental. Varianta 97 A. 2. 14. F .Finlanda.doua exemple de vulcani activi: Etna.deosebire: statul marcat cu A (Suedia) are clima prepolara (subpolara) Tn nord si temperat-oceanica.Bratislava.2000 mm/an).1 -b. Belarus.2.c. Kiev. pe cand Tn Europa de Sud temperaturile medii sunt de 14-18 °C. pe harta.3-c.deosebire: valoarea cantitEp anuale de precipitatii este mai mare Tn statui marcat. Vilnius.Tallin. 3. pe cand Tn Peninsula Italica predomina altitudinile mai mari de 500 m (munti si dealuri Tnalte).. 2 . morene. 5 . si mai reduse (300500 mm/an). C. cu litera H valoarea cantitatii anuale de precipitatii este mult mai mica (500 -1000 mm/an si chiar sub 500 mm/an).2-a.1..2.Elveiia. . Ucraina.5-d. C.4.1. Balcanica.1. .Muntenegru. B.densitatea medie a populatiei este mai mare Tn Olanda (peste 300 loc/km2) decat Tn Islanda (2.Varsovia.. ..asemanare: amplitudinile termice anuale au valori mici Tn ambele state. 4. Vezuviu.deosebire: statul marcat pe harta cu litera A (Ucraina) are un climat temperat-continen-tal.Sarajevo.a.5-d. E.c.4-c. . 13-Kiev. A . solurile avand o fertilitate scazuta. D. Podisul Finlandei. . Podisul Suediei..introduce etajare climatica prin altitudine. D. D.Slovacia.1. pe cand statul marcat cu D (Franta) are o clima temperat-oceanica si mediteraneana.1 . Zagreb.). 2.Norvegia.deosebire: precipitape medH anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate uniform Tn timpul anului Tn Marea Britanie. . E. E. 2 . Varianta 91 A.2.Atena. 5 . iar Tn Peninsula Italica relieful s-a format Tn orogeneza alpina (Muntii Apenini s.b. B.1. fiorduri.maslinul si vita de vie. . . 3.3-c.Muntii Penini s-au format Tn orogeneza caledonica. 5 . . E.Suedia. iar Tn Europa de Sud bat vanturi calde de origine nord africana si austru. Varianta 95 A. iar Tn Marea Britanie este tempera:-oceanica. reprezentat prin vai glaciare. cu litera H (Federatia Rusa) are climat temperat-continental si subpolar Tn nord. pe cand statui marcat. 2..deosebire: Tn Peninsula Scandinava este prezent relieful glaciar.

temperaturile scăzute. marcată de prezenţa treptei de munţi.1. masivă. energie eoliana.1. « \ B. diminuarea caracterului oceanic şi accentuarea continentallsmulul. Bihor) şi de 2. Munţii Banatului.1. .2.deosebire: Tn Arhipelagul Britanic precipita{iile sunt bogate (800-2000 mm). 13 . b.M. Rusia.D. a. a. . Bihor). despărţite prin reţeaua hidrografică.519 m în Grupa Parâng (Vf. Subiectul II Varianta 1 A.849 m în Munţii Apuseni (Vf. 3. Varianta 100 A. E . Vidraru.1.1. ceea ce reprezintă un gradient normai de scădere latitudinală a temperaturii. durata mare a perioadei de îngheţ. 1.deosebire: gradul de fragmentare este mai mic în Grupa Parâng şi mai mare în Muntii Apuseni datorită prezenţei „depresiunilor-golf".2.4-c. constituie o barieră in calea maselor de aer oceanice bogate Tn precipitaţii. stratul subţire de sol determină condiţii puţin favorable pentru aşezările umane.100 m.Grupa Parâng.Braşov. diferit ca altitudine în sud.deosebire: în Grupa Parâng este bine dezvoltat relieful glaciar.1. cu înălţimi sub 1. . F . determinând: repartiţia descrescătoare a precipitaţiilor de la vest la est.5°C.1.Podişul Someşan.Podişul (Piemontul) Getic.446 m in (Munfl Semenic). Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în ba^m. -asemănare: prezenţa reliefului glaciaratât în Grupa Retezat-Godeanu cât şi în Grupa Făgăraş. C.d.F. rocile sunt foarte dure.c. unde este prezentă treapta de câmpie (până la 300 m altitudine).d.2-c.1. în zonele de câmpie.a.. 3. La această diferenţă se adaugă influenţa reliefului. fragmentată de reţeaua hidrografică. E.3.5-a.500 m. . dublată de forţă. B. A . 5. cu înălţimi ce se ridică la 2. 6 .1. 3. D. .2. . precipitaţiile abundente. B.1 .b. E. Varianta 2 A. b.500 mm/an. G .Podişul Bârladului. Aşezarea României pe 5° de latitudine şi influenţele exterioare determină diferenţe de temperatură între regiunile sudice şi cele nordice..4. în timp ce relieful Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali s-a format pe roci cristaline.1.Bega. rezistând presiunii unui mare volum de apă. amenajările hidroenergetice sunt propice în zonele de munte pentru că albia este îngustă şi adâncă. 5. iar în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali ajunge la 2. majoritatea hidrocentralelor au fost construite în regiuni montane: Porţile de Fier I şi II.1. orientat N-S şi altul în vest. c. 2. E. 9. Parângu Mare). C. G.deosebire: Tn Peninsula Scandinava precipitatii medii sunt Tntre 500-2000 mm/an.Timişoara. E. E. J . prin altitudini ridicate. 5. fiind bine reprezentat relieful carstic.| Peninsula Balcanica sunt influente mediteraneene.000 m.lberica. E. 3.deosebire: în Munţii Banatului este bine dezvoltat relieful petrografic format pe calcare (carstic).asemănare: altitudinile sunt mari.4. 11 .a. .de la vest spre est.deosebire: relieful Munţilor Banatului s-a format pe roci predominant cristaline si sedimentare (calcare). datorită tradiţiilor legate de prelucrarea laptelui şi obţinerea unor produse renumite la nivel naţional. 7 .deosebire: Tn Arhipelagul Britanic temperaturile medii anuale sunt de 7-12 °C.c. 2.deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile sunt scazute Tntre -5 si 6 °C. vulcanice şi sedimentare cutate (fliş). 1. datorită pantei accentuate care determină o viteză mare. 2. D. B.în Carpaţii Orientali sunt numeroase centre ale industriei produselor lactate datoita creşterii bovinelor pentru lapte pe baza păţunilor. La latltudirţea României.303 m (Munţii Rodnei). Franta.3.1. Varianta 99 A. prin altitudine şi orientarea culmilor.deosebire: Grupa Făgăraş se prezintă sub forma a două culmi principale: culmea nordică. temperatura medie anuală scade de la sud la nord cu aproximativ 2.Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei.000 de metri în ambele grupe. .d. în timp ce muntii Grupei Parâng depăşesc frecvent 2. -deosebire: calcare şi relief carstic în Munţii Apuseni şi şisturi cristaline în Grupa Retezat-Godeanu. B.2.or Orientali se remarcă prin dispunerea sub formă de trei şiruri paralele cu alcătuire petrografica specifică. Influenţele oceanice nu depăşesc barlafl Carpaţilor Orientali Varianta 3 A.Sarajevo. D. F . Datorită dispunerii latitudinale.asemănare: ambele unităţi s-au format prin cutarea scoarţei terestre.deosebire: altitudinea maximă ajunge la 2509 m în grupa Retezat-Godeanu (Vf.7 .H. D..d. . .. faţă de regiunea nordică. iar| Tn Peninsula Balcanica sunt precipitatii de 500-100 mm/an. hidrocentralele de pe Bistriţa.deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) altitudinile sunt mai mici (1638 m Tn Mur Ural). .1.. 3 . iar i-. . 4 .1. şl pentru densitate mare.Peninsula Italic^ este mediteraneana. 5 .a. C.Giurgiu.2. 1 .Jijia. 2. amenajările hidroenergetice sunt dificile datorită pantei slabe. a densităţii reţelei hidrografice. Carpaţii. 2. în general. 2. iar Grupa Nordică a Carpaţi. iar i-1 Peninsula Balcanica sunt temperaturi Tntre 12 si 15 °C.2.5.d.relieful malt care genereaza precipitatii bogate. vitezei reduse de curgere şi solurilor sedimentare cu duritate scăzută şi permeabilitate mare . pantele abrupte.2.Se acceptă orice alt răspuns corect.Munţii Apuseni. B .d. chiar 2. b.2. 2.Germania. precipitaţiile medii anuale ajung la valoarea de 400 . 2. Peleaga) şi la doar 1849 m în Munţii Apuseni (vf. F.relieful predominant de campie si podis favorabil dezvoltarii antropice. E . Se adaugă climatul continental. B.deosebire: fn statui F (Rusia europeana) predomina campiile. C. D. hercinic si alpina. Varianta 4 A. care nu sunt specifice grupei Făgăraş. E . C. E .3-b.b.000 m . mişcarea generală a aerului se produce. iar Tn I (Spania) sunt mai mari (3478 m Tn Sierra Nevada si 3404 m Tn Pirinei). 1 -d.deosebire: altitudinea maximă este de 1. având altitudini sub 2000 m. . iar forţa apei în cădere asigură funcţionarea turbinelor care produc energie electrică. b.d.3. Tn special . iar Tn Peninsula Italica precipitatiile sunt sarace (200-800 mm).4. iar în Grupa Retezat-Godeanu culmile sunt paralele.deosebire: Tn Peninsula Scandinava sunt influente climatice oceanice si nordice.3. E. fragmentat. Relieful. B. preponderent.deosebire: altitudinile Munţilor Apuseni se situează sub 2.Suceava.2p.1 .climatui propice temperat-oceanic..deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) relieful este de varsta precambriana.panta mare a cursurilor. b.deosebire: altitudinea maximă în unitatea Munţii Banatului este de 1. 5 .3. 11 . . precipitaţiile medii anuale se situează la 630 mm/an.Someşul Mic. B . iar în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali este prezent relieful glaciar. Olanda.1.2p.2p. 3 . orientate NV-SE. 3.000 m.Belgrad. maree-motrica. iar în Munţii Apuseni lipseşte relieful glaciar. E. pe cand Tn statui I (Spania) relieful este de varsta hercinica si alpina.2. Potenţialul hidroenergetic al râurilor este mai mare în cursul superior (în zona de munte).4.3.Câmpia Bărăganului.Varsovia. în timp ce în est. mai înalt. cu ploi . pe cand Tn Peninsula Italica temperaturile medii anuale sunt de 14-18 °C. 5.deosebire: în Grupa Retezat-Godeanu sunt forme de relief carstic.asemănare: ambele unităţi montane s-au format în orogeneza alpină.1. . unul în est. 8 . la aceeaşi latitudine... c. C. . .Irlanda. iarfn I (Spania) predomin relieful malt de podisuri si munti.1.d. Bihor .b.Spania. .C.Subcarpaţii Moldovei. 2.Motru.deosebire: Munţii Banatului se prezintă sub forma a două sectoare.4.Stockholm. cu altitudini de peste 2000 m şi culmea sudică-. D. 2 . Tn vest. depăşind 2. Alunecările de teren se produc datorită existenţei pantei şi a prezenţei argilei şi/sau a marnei în substrat.Grecia. .2. B. Londra. D . 2. 11 . 5 .

11 . . D . fiind formate prin cutarea scoarţei în timpul orogenezei alpine. c. 2.Piatra-Neamţ. a. . gaz toxic.1. amplasarea unui combinat al metalurgiei neferoase în oraşul marcat. E. B. 6 . torenţiale sau îndelungate. D. reliefului (înălţime. c.1. b. în timp ce în Câmpia Olteniei etajul climatic specific este cel de câmpie. C.Suceava. oxigenat. c. apa lacurilor se evaporă în cantităţi mari favorizând salinitarea apei. solurilor puţin fertile. 1 . prin capilaritate sărurile din sol ajung la suprafaţă favorizând sărăturarea solurilor sau a pânzei freatice. care nu favorizează existenţa vieţuitoarelbr. precipitaţii abundente.deosebire: climat de dealuri în unitatea C şi climat de munte în unitatea H. 2. E (Câmpia Olteniei).1. şantier naval). 2. C. 2.Subcarpaţii Getici au altitudini mai mari (altitudinea maximă este 1218 m în Vârful Chiciora). Varianta 6 A. favorizând dezvoltarea unor activităţi economice complementare (transport maritim.2. F.Craiova. C.. pe hartă. c. c. D. prin transportul produselor pe calea apei. . pe când în Subcarpaţii Moldovei este caracteristic un climat de dealuri şi podişuri. pante accentuate).în câmpia Olteniei sunt caracteristice influenţe climatice submediteraneene care determină un climat mai blând. 4 . 2. . nisipuri).important coridor de transport fluvial ce asigură legătura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului.Dunărea . densitatea redusă a populaţiei în unitatea de relief marcată. 2.3.B. c.Crişul Alb. 3. . a.1.deosebire: Grupa Sudică are altitudinea maximă mai mare (Munţii Ciucaş1954 m) decât Munţii Apuseni (Munţii Bihor-1849 m). Varianta 11 A.Prahova. a. comparativ cu Podişul Dobrogei (unde altitudinea maximă este de 467 m în Vârful Greci din Munţii Măcinului). gresii).Deosebiri: . 3.1. însă.. care determină un climat blând. c.2. B.H. b. iar în Grupa Sudică specific este relieful pe gresii şi conglomerate. E.Ploieşti. Podişul Bârladului. cu litera H (Grupa Retezat-Godeanu) se datorează climatului montan (temperaturi scăzute.în Câmpia Olteniei sunt prezente influenţe climatice submeditaraneene. salinitate de 18-19 la mie.1. cu precădere în timpul verii. . pe de altă parte.Podişul Mehedinţi.Ialomiţa. lipsit de oxigen.Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei. calcare sarmatice. şisturi verzi.Deosebiri: . molisoluri cu un conţinut ridicat de humus şi soluri aluvionare (de luncă) cu umiditate ridicată care favorizează cultura plantelor. c. H . « E.1. 2. . loess. H . B.1.5 °C datorită manifestării fenomenului de inversiune termică caracteristic depresiunilor intramontane. E.2p. F . 2 . 2.deosebire: în Munţii Apuseni este bine reprezentat relieful carstic. prelucrată într-un oraş-port la Dunăre.c. care asigură existenţa vieţuitoarelor. F . 5.1. E . 3.2p. B. de -38. 5. F.3.1. 2.Deosebiri: . . în timp ce în Subcarpaţii Moldovei valorile sunt cuprinse între 600 şi 850 mm. alternând cu perioade de secetă.a. considerat cel mai ieftin. 4. a.2.3. pe când în Podişul Bârladului sunt prezente influenţe climatice de ariditate care sporesc gradul de continentalism.Dealurile Silvaniei. Mureş.Munţii Banatului. G . 2.1.deosebire: temperatura medie anuală este de 6-8°C în unitatea C şi de 0-6°C în unitatea H. 3. 4. 5.Câmpia Olteniei. în depresiunea Braşov.. iar în Podişul Bârladului iarna bate Crivăţul.asemănare: ambele unităţi au structură de orogen.în Câmpia Olteniei bate Austrul.în Câmpia Olteniei temperaturile medii anuale au valori de 10-11 °C. hercinică).4.Subcarpaţii Getici.1.1. 3. scandinavo baltice. A . c. pietrişuri. d.4.Târnava Mare.1. 6 . Geologic s-a conturat în urma mai multor orogeneze (baikaliană. .d.în Câmpia de Vest se resimt influenţe climatice oceanice care determină un climat umed şi moderat termic. . 2. Subcarpaţii Getici constituie. genetic o unitate uniformă care s-a format prin cutarea depozitelor sedimentare acumulate la exteriorul Carpaţilor.Jijia.. b.neregulate. în timp ce în Subcarpaţii Moldovei se resimt influenţe climatice de ariditate care accentuează gradul de continentalism. nisipuri. d.Subcarpaţii Getici.în Subcarpaţii Getici predomină rocile sedimentare friabile (pietrişuri. petrochimie. prin intermediul Canalului Dunăre-Main-Rhin Varianta 8 A. La Bod. 2. D.a. bogat în hidrogen sulfurat.1. cutarea sedimentelor. ceea ce conferă rentabilitate producţiei de alumină. 4.1. 2. 3.Grupa Retezat-Godeanu.1.Tg. C. comerţ. iar în Podişul Bârladului se întâlneşte un climat de dealuri şi podişuri.Podişul Bârladului. Dâmboviţa. b. 2. în Bărăgan sunt frecvente lacurile cu apă sărată deoarece valorile ridicate ale temperaturilor. 2.1. în timp ce în Podişul Târnavelor se resimt influenţe climatice oceanice care determină un climat moderat termic şi umed.5. E. E.asemănare: atât pe grindurile din Delta Dunării cât şi în sudul Câmpiei . unicitatea Mării Negre constă în existenţa a două straturi distincte de apă: unul la suprafaţă. 3 . cu o grosim. . 2.3.Marea Neagră. cu topiri bruşte de zăpadă. d. 4. şi alt strat la adâncimi mai mari de 200 m.2. 5. Pe de-o parte. d. Câmpia de Vest este o importantă regiune agricolă deoarece în cadrul ei se întâlnesc soluri fertile. F . vegetaţiei de pădure dominante. Varianta 5 A.1. c.d.. D. permit manifestarea fenomenului de evapotranspiraţie. 2. E.3. situarea la ţărmul Mării Negre. când terenurile argiloase se usucă.deosebire: cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 600-800 mm în unitatea C şi de 800-1200 mm în unitatea H. 3. . 2.4. pe hartă.B.c. 3 .Câmpia Olteniei. Varianta 9 A.prin cantitatea mare de aluviuni transportate şi depuse în mare 2p. c. C. a. b. Mehedinţi. H.Călăraşi. C.c.în Câmpia de Vest cantitatea anuală de precipitaţii are valori mai mici de 600 mm.Câmpia Olteniei are un climat de câmpie.5.1. B. Jijia. în timp ce în Podişul Târnavelor sunt mai scăzute fiind de 6-9 °C.1. 2. B.1. 3.1. C . Varianta 7 A. prin mareele cu amplitudine redusă şi prezenţa curenţilor circulari . 3 . G. . 2.2.în Podişul Târnavelor este caracteristic un climat de dealuri şi podişuri. 4 . într-o ultimă etapă de înălţare a acestora (finalul orogenezei alpine). d.Deva. 2 . Pădurile lipsesc în Bărăgan deoarece cantităţile anuale ale precipitaţiilor căzute sunt insuficiente dezvoltării vegetaţiei arborescente. Podişul Dobrogei este cea mai veche unitate de relief a ţării datorită prezenţei şisturilor verzi în Podişul Casimcei şl orogenezei hercinice prin care s-a format Masivul Dobrogei de Nord. B.Câmpia de Vest are un climat de câmpie.E. 6 .Vedea. D. 9 .G. a. s-a înregistrat în 25 ianuarie 1942 temperatura minimă absolută din România. D . Bihor. Deosebiri: r Podişul Dobrogei este o unitate complexă geologic şi geomorfologic. G . în timp ce în Podişul Dobrogei se întâlnesc roci variate (graniţe. C.Grupa Retezat-Godeanu.Podişul Someşan.2. F . .1. 5. Varianta 10 A.Munţii Poiana Rusca. E.amenajări hidroenergetice (Porţile de Fier I şi II) .H. cu numărul 1 (Tulcea) se datorează importului de bauxită.1. d. 3 . E . iar sectorul sudic s-a format prin sedimentare. D.e de aproximativ 180-200 m. 6 (Brăila). 3.Podişul Târnavelor. vânturi puternice).Vaslui. D.

.Ploieşti.deosebire: în Munţii Apuseni temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6 şi 0 °C.Deva. 5.c. C .2.Podişul Someşan. din cauza altitudinilor lor reduse. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. de asemenea. 1 . despărţite de culoarele largi de vale ale afluenţilor Dunării.4. laşi. sedimentare.) .deosebire: Câmpia Transilvaniei are un climat de dealuri joase cu influenţe climatice oceanice. Altitudinea maximă în Munţii făgăraş este de 2544 m în Vârful Moldoveanu (cea mai mare din Carpaţii Româneşti).deosebire: Munţii Apuseni primesc influenţe climatice oceanice. C..Podişul Sucevei. B. B.3.Subcarpaţii Getici.2p. . exploatate în prezent de către ţara noastră . 2. 2p.1.Baia Mare.Carpaţii Moldo-Transilvani.2. . cu circuri. plante tehnice. 10 . 2. 3. . cel mai mare din bazinul pontic. D. în timp ce în Podişul Dobrogei de Nord temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 10 şi 11 °C: . legume etc. 2.7. procesele nivale şi avalanşele. 5. cu păduri de conifere şi de amestec de foioase cu conifere (în grupa montană) şi cu fag şi amestec de foioase (în Subcarpaţii de Curbură) creând premisele naturale favorabile pentru dezvoltarea industriei de exploatare şi prelucrare a lemnului. Varianta 13 A. 2 . în timp ce în Podişul Dobrogei de Nord acestea sunt cuprinse între 400-600 mm. E. Năvodari şi Sulina) ... c. C.deosebire: îh unitatea A (Munţii Apuseni) se resimt influenţe climatice oceanice. 2.2p. Varianta 14 A. A (Carpaţii Moldo-Transilvani).1. Bucureşti. astfel: 1.4 m pe grindul Letea (sau 47 m pe Insula Popina din complexul lagunar RazimSinoe).deosebire: altitudinile munţilor din Grupa Făgăraş sunt mult mai mari decât ale Munţilor Banatului.. .Podişul Sucevei.A. 3. 5. astfel: 1. nu există depresiuni interioare care să permită instalarea facilă a aşezărilor omeneşti.Munţii Făgăraşului prezintă un mediu topografic şi climatic puţin ospitalier pentru populaţie (sunt cei mai înalţi şi cei mai masivi din ţară) şi nu sunt traversaţi pe întreaga lăţime de nicio apă curgătoare..1. B (Grupa Făgăraş). în cea mai mare parte. 4.Târnava Mică.lipsa reliefului glaciar în Carpatii de Curbură se explică prin altitudinea lor redusă (sub 2000 m) -2p.1. în timp ce în Carpaţii Meridionali de la vest de Olt acestea sunt cuprinse între 800-1400 mm/an. D.5. la altitudini de peste 1800 m.deosebire: în timp ce Câmpia Olteniei este.10.pe platforma continentală a Mării Negre sunt importante zăcăminte de petrol. la care se adaugă porturile Mangalia.2p. campare.2.Carpaţii Curburii.. 3.2.asemănare: atât Munţii Banatului cât şi munţii din Grupa Făgăraş s-au format prim cutarea scoarţei în orogeneza alpină şi au avut o evoluţie comună până la sfârşitul Neogenuiui (dovadă fiind suprafeţele de modelare ciclică concordante). 2.1. o câmpie de terase. B. 5.1. * 2. praguri. 12 .deosebire: cantitatea de precipitaţii în Câmpia Transilvaniei este de 600-700 mm/an.d.Munţii Banatului.2p. cu interfluvii întinse (pe care apar forme de relief specifice loessului) despărţite de văile largi cu lunci extinse ce condiţii favorabile pentru culturile de câmp (cereale. reprezentate prin grinduri şi ostroave rezultate în urma acumulării fluvio-maritime.1. * 2.a. c.deosebire: în Podişul Dobrogei cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între 400-500 mm/an. 6 . în timp ce altitudinea maximă a Munţilor Banatului este de 1446 m (Vârful Piatra Goznei din Munţii Semenic).1. c.2p.3. c. 3.Câmpia Olteniei. 4 . d. Varianta 12 A. 2. D . H. B. B . în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei) temperatura medie anuală este de 10-11 °C şi peste 11 °C.deosebire: în unitatea A (Munţii Apuseni) temperatura medie anuală este mai mică de 6 °C. E.1. E. se resimt influenţe climatice pontice şi de ariditate. c. D.regimul climatic periglaciar.2. fie prin suprapăşunatul produs de turmele de ovine. foc etc. b. d.Sibiu. în timp ce Carpaţii Meridionali de la vest de Olt primesc atât influenţe climatice oceanice cât şi influenţe climatice submediteraneene.1.deosebire: altitudinile Câmpiei Olteniei sunt mai mari decât altitudinile Deltei Dunării. . în timp ce Câmpia Olteniei are un climat de câmpie cu influenţe climatice submediteraneene. C (Podişul Târnavelor).. b. C. în timp ce în spaţiul deltaic altitudinea maximă este de 12.deosebire: Podişul Dobrogei primeşte influenţe climatice de ariditate. . 3.deosebire: în Podişul Dobrogei temperatura medie anuală este cuprinsă între 10-11 °C.d.1. în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei).C. . D . relieful glaciar lipseşte. E . care generează nişe nivale.Câmpia Bărăganului. G .2p.Carpaţii Moldo-Transilvani (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali) şi Subcarpaţii Curbuni sunt unităţi de relief cu un grad ridicat de împădurire (munţii din Grupa Centrală deţin 40% din fondul forestier al ţării). D.2.deosebire: temperatura medie anuală este de 8-9 °C în Câmpia Transilvaniei şi de 10-11 °C în Câmpia Olteniei.Câmpia Transilvaniei. Se acordă 10 puncte. netedă. . .Târgu-Jiu.factorul antropic. în timp ce în Munţii Banatului. C. d. . cu interfluvii extinse. respectiv fenomenele de îngheţ-dezgheţ (gelifracţie) care generează degradări de tipul „potecilor de vite".. D. 5 . D. Timiş. 2. E .3. B. .solurile fertile (predominant cernoziomuri din clasa molisolurilor) şi climatul blând (cu o durată mare a intervalului cu temperaturi pozitive şi cu o durată mare a strălucirii soarelui) sunt factori care favorizează culturile agricole . în timp ce în câmpia Olteniei sunt cuprinse între 500 şi 600 mm/an. A (Podişul Dobrogei de Sud).Carpaţii de Curbură. C. se derulează aproape 2/3 din comerţul exterior al României. la contactul cu Podişul Getic şi circa 100 m.Sfântu Gheorghe.Baia Mare. în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei). .vecinătatea Mării Negre asigură României largi perspective pentru dezvoltarea transportului maritim şi a activităţilor comerciale (prin portul Constanţa.1.Câmpia Bărăganului (şi Brăilei) este o câmpie tabulară.deosebire: în Grupa Făgăraş apare un relief glaciar complex şi spectaculos.4.d. în timp ce Podişj] Dobrogei de Nord primeşte influenţe climatice de ariditate şi influenţe climatice pontice. a. .Olteniei apar dune de nisip. .b. E. prezenţa minereurilor complexe (polimetalice) în munţii vulcanici din grupa nordică a Carpaţilor Orientali. 3.. în timp ce. b. prezenţa substratului argilos. culoare de avalanşe etc. A .1. Varianta 15 A. Varianta 16 A. 5 . H (Podişul Dobrogei de Nord). . 9 . 4. F . la contactul cu lunca Dunării. 5 .1. G . în Carpaţii Meridionali de la vest de Olt temperatura medie anuală este cuprinsă între 6 şi 0 °C. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. .Târnava Mare.Botoşani. . morene etc. -2p. 1 . b. 3. custuri.1. 8 (Mureş).masivitatea redusă a Munţilor Apuseni şi a Munţilor Banatului se explică prin faptul că aceste grupe de munţi au fost fragmentate tectonic de liniile de falie care au creat zonele coborâte (depresiunile ce separă principalele culmi muntoase) . E.deosebire: în Munţii Apuseni precipitaţiile multianuale sunt cuprinse între 800 şi 1400 mm. C. văi glaciare. 3. 2. Varianta 17 A. E .deosebire: în unitatea A (Munţii Apuseni) precipitaţiile medii anuale sunt mai mari de i 1200 mm/an. precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 450 mm. Se acordă 10 puncte. 9 . Delta Dunării are suprafeţe reduse de uscat.Delta Dunării. iar în alcătuirea lor predomină formaţiunile cristaline.2. E. în nord. 4. 2.2p.. B. fie ca urmare a intensificării turismului montan prin acţiuni necontrolate de degradare (nerespectarea potecilor. d.2p. b. b.Crişul Alb. d. . în Câmpia Olteniei altitudinile sunt cuprinse între 200-300 m.) . .Crişul Repede. 5 (Ploieşti).b. c.2p.1. E .

scandinavo-baltice. diversitatea structurii petrografice: roci magmatice în Munţii Metaliferi şi Munţii Trascău.poziţia geografică care determină influenţele climatice . pietrişuri. D. pe când în unitatea marcată.2p.4. C. pe hartă. 3. 9 . 5 . pe când unitatea de relief marcată. Vidra. 3.d. E. cu litera H s-au format prin cutarea stratelor de roci. 2. morene).d.4.Focşani.c.1. pe când în unitatea de relief marcată. B . pe hartă. .c. . însorite.2p. 5. pe hartă. 2.deosebire: unitatea de relief marcată. cu litera C se resimt influenţe climatice pontice. . comparativ cu suprafaţa lacustră.2p. . cu litera H se resimt influenţe climatice oceanice şi submediteraneene. dominante sunt rocile din categoria sedimentare (nisipuri.2. pe hartă. d.3.1. cu litera H prezintă calcare în constituţia litologica. 2.2p.Câmpia Olteniei. 4.deosebire: în unitatea de relief marcată. 5.3. 3.1. b. 2.Someşul Mare. la fel ca şi partea centrală şi nordică a Podişului Dobrogei. D. A . unele foarte vechi (şisturile verzi caledoniene). pe hartă. D.a. . C.d.a.Jiu.2.asemănare: petrografic.deosebire: în unitatea marcată.1. A .deosebire: unitatea de relief marcată. H ..c. ... C. în timp ce clima unităţii H (Subcarpaţii Moldovei) aparţine etajului climatic de dealuri înalte. Varianta 24 A.Câmpia Transilvaniei este o unitate de orogen.4. cu litera E altitudinile depăşesc 1900 m (1954 m . 5. . .D. b.1.asemănare: geneza ambelor unităţi de relief este legată de orogeneza alpină.Sfântu Gheorghe.2.1..deosebire: în unitatea de relief marcată. C. 2.1.Târgu Mureş. 9 . . dominante sunt rocile din categoria metamorfice (şisturi cristaline). pe hartă.Timişoara. pe hartă. 2.asemănare: atât unitatea marcată. iar în unitatea H (Subcarpaţii Moldovei) se resimt influenţe continentale. F .Târnava Mare. sltuându-se între 25-50 loc/km2.Vf Ciucaş).2p. 2 . pe hartă. Podişul Dobrogei.1.1. pe hartă.3. 2.Marea Neagră asigură României legături comerciale pe apă cu majoritatea statelor de pe Glob. .Ialomiţa. pe hartă. b. pe hartă.1. chiar sub 25 loc/km2. . 5 .asemănare: petrografic. cu litera H se resimt influenţe climatice submediteraneene. 10 .deosebire: în unitatea de relief marcată.2p. în timp ce precipitaţiile medii anuale în unitatea M (Subcarpaţii Moldovei) se situeaza între 700-800 mm/an. b. 10-Brăila. reîntoarcerea unui segment de populaţie urbană spre mediul rural. a. a. .asemănare: Podişul Mehedinţi reprezintă o unitate de orogen cu strate cutate şi roci dure . D. cu suprafeţe cultivabile reduse şi soluri putin fertile. 6 . D.1.deosebire: în Podişul Dobrogei sunt prezente o diversitate de roci. E. aceasta ajunge doar la 467 m. pe când în unitatea de relief marcată.1. cu litera H se încadrează la etajul de climă temperat-continentală de deaulri şi podişuri .relieful Munţilor Banatului. cu litera C. . 5. F. cu litera C se încadrează în etajul de climă temperat-continentală de câmpii şi coline joase. prezenţa substratului argilo-marnos. 2.4. pe când unitatea de relief marcată. loess). C.2. -2p. B . 5.Grupa Bucegi. cu litera H altitudinile sunt sub 1900m(1849m-Vf. E. 4 . E. E. prezenţa resurselor de lignit din bazinul Motru-Rovinari. . Bucegi. . 3. b. 4. 8 ..Dealurile Crasnei şi Silvaniei. pe hartă.1. 2.2p.Podişul Dobrogei de Sud.3. pe când în unitatea de relief marcată. fragmentat. a. cu litera Ase resimt influenţe climatice de ariditate. b. . E.asemănare: atât unitatea marcată. . dezvoltarea timpurie a industriei şi prezenţa ei în multe localităţi urbane. Varianta 21 A. 7 .2.2.5. . 6 . cu litera H temperatura medie anuală este de 8-10 °C.2. B. 1.Bucureşti.2 loc/km. 3. E. 2. .2. .Subcarpaţii Moldovei.3. cu litera C temperatura medie anuală este de 10-11 °C şi peste 11 °C.deosebire: unitatea de relief marcată. restrânge categoria plantelor cultivabile.2. D. în 2006). pe hartă. 6 .d..deosebire: în unitatea E (Câmpia Olteniei) se resimt influenţe submediteraneene.1.Dâmboviţa. în Delta Dunării.a.Botoşani. .1. pe hartă.2p .Podişul Getic.deosebire: în unitatea de relief marcată.altitudinea reliefului .deoseBire: unitatea de relief marcată. cu litera D se încadrează în etajul de climă temperat-continentală de munţi înalţi. . Varianta 23 A. Bihor). 2.c.1.deosebire: altitudinea maximă în Podişul Mehedinţi ajunge la 785 m." D.la etajul de climă temperat-continentală de dealuri şi podişuri.7-Zalău.. H . H. 2.2p.1. 2.Argeş. Varianta 18 A. Maramureş.d. E.Podişul Mehedinţi. pe hartă. 6 . cât şi în unitatea de relief marcată.Crişul Alb. pe hartă.asemănare: prezenţa dunelor de relief (Câmpia Cărei.Someş.. pe când unitatea de relief marcată. pe hartă.d. d.Călăraşi. cât şi unitatea marcată.asemănare: atât în unitatea de relief marcată. C.d..4. 2p VArianta 25 A.1.Grupa Munţilor Făgăraş.d. cu litera C temperatura medie anuală este de 10-11 °C.3.şisturi cristaline şi calcare mezozoice. Cluj Napoca. b. pe când unitatea de relief marcată. pantele cu expunere sudică. B. B. şisturi cristaline în nucleul central (Munţii Bihor). cu litera H are temperaturi medii anuale de 0-6° C.4. G . 6 .Podişul Sucevei. E. c.3. 2..C. d. pe hartă.Prahova.d. C. Moldova. pe hartă. pe hartă. pe hartă. circuri glaciare. altitudinile reduse (altitudinea maximă 1954 m) aflate sub limita glaciaţiunii cuaternare.9. Varianta 22 A. 5..deosebire: precipitaţiile medii anuale în unitatea E (Câmpia Olteniei) sunt de 600 mm/an. C.Câmpia Transilvaniei prezintă cute diapire. pe când Tn unitatea C altitudinile cu aprox. Varianta 19 A. 2. 1000 m mai reduse nu au favorizat instalarea gheţarilor montani şi geneza reliefului glaciar. 3. 2.C. cât şi unitatea marcată. pe hartă. A .Munţii Banatului. B. . Câmpia Olteniei). b. cu litera E.. reprezentativ este tipul reliefului glaciar (văi glaciare.c. G. Iar relieful Deltei Dunării este caracterizat prin ponderea redusă a uscatului. F .1. D. 7. 10 . b. diversitate ce nu este prezentă în Podişul Mehedinţi. pe hartă. pe când în unitatea de relief marcată.d. C.1.5.deosebire: în unitatea E. cu litera A se încadrează.asemănare: geneza ambelor unităţi de relief este legată de procesul de sedimentare. .d. densitatea medie este sub media pe ţară (89.1Târnava Mare.2p. 3. cu litera C se încadrează la etajul de climă temperat-continentală de câmpii şi coline joase şi litorală. pe hartă. .2p.1.b. vânturile frecvente şi puternice. Sulina. între care loessul cuaternar.Vrancea.1. b.1.în platforma continentală a Mării Negre există zăcăminte de hidrocarburi.c..3. cu litera A are temperaturi medii anuale de 8-10° C. B. b.1.Tn ambele unităţi de relief (Munţii Banatului şi Delta Dunării). Varianta 20 A. C.deosebire: clima unităţii E (Câmpia Olteniei) aparţine etajului climatic de câmpie.Cluj Napoca. B. cu litera D temperatura medie anuală este de 0-6 °C.. în timp ce in. cu litera E. cu litera H se încadrează la etajul de climă temperat-continentală de munţi înalţi. cu litera D se resimt influenţe climatice submediteraneene.1.1. F. Chilia.c. roci sedimentare în vestul Munţilor Apuseni. 1. altele mai tinere.3. 2. .2p. B. .

9 . a. direcţia lor fiind impusă de poziţionarea şi configuraţia reliefului carpatic. marea varietate petrográfica. glaciaţiunile cuatemare nu s-au instalat. ţ . 4. C.d. precipitaţiile scăzute.D .1.4. în Munţii Apuseni apare un relief carstic foarte dezvoltat cu forme de endo şi exocarst. au temperaturi medii anuale de 11° şi 10 °C.Jiul. 3. cu litera E acest tip de relief lipseşte. 5.asemănare: ambele unităţi. decât în Munţii Apuseni: (Vârful Bihor. D .apele din canal se folosesc la irigaţii în Dobrogea. . C.a. 2..deosebire: în unitatea B precipitaţiile medii anuale ating 700 mm/an.Oradea. . Moldovei. E.4. B.Bistriţa. D. Direcţia de curgere vest-est. 3. D .deosebire: în unitatea marcată. . Maramureş. cu litera A există relief glaciar. iar în Podişul Dobrogei de Sud sunt temperat-continentale şi pontice. b. 8 . b.Câmpia Moldovei. pe hartă. C. pe când în Podişul Dobrogei relieful este mai uniform.b.4. Munţii Carpaţi constituie barieră naturală în calea unor mase de aer. .1. navigaţie.Someşul.Câmpia Bărăganului.a.Cluj Napoca. D . debitele mari. b.Podişul Dobrogei de Sud. . pe când cel al unităţii marcate.1. F. b. B . 3. b. interfluviile netede şi relieful de mică altitudine . B. 2. . c. H.asemănare: (H .d. C . E. Varianta 26 A. 5. a. Varianta 27 A.prin orientarea culmilor. Jiu.Botoşani. D. 9 . bazinul hidrografic extins. 10.1. 3 .2.Munţii Apuseni.1. 8 . 2.E .2. . E . 2. d. Varianta 28 A. D.Munţii Apuseni). . Crişul Repede.1.condiţiile climatice restrictive din Câmpia Romană.asemănare: ambele unităţi de relief sunt formate din roci sedimentare.1.deosebire: în unitatea B se resimt influenţe climatice oceanice. Tisei. 2.Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali. 2. a. . 10 . pe când în Câmpia Olteniei un climat de câmpie. B.laşi..deosebire: în Subcarpaţii Getici apar numeroase depresiuni şi dealuri interne şi externe. 8 ..Timişoara. B.2. s-au format prin tectonizatea sedimentelor depuse iniţial în avanfosa extracarpatică sub formă de dealuri subcarpatice. vulcanice şi şisturi cristaline la fel ca şi în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali.asemănare: ambele unităţi s-au format în timpul orogenezei alpine.există soluri productive. E .prin altitudine.1.pescuit. sunt suplinite de amenajările hidrotehnice (irigaţii) beneficiind inclusiv de suprafeţele mari.asemănare: ambele unităţi. pe când cel al unităţii marcate. iar în unitatea C doar la 1374 m. 4. E.1. 2. iar influenţele climatice în Câmpia Olteniei sunt submediteraneene. C.Grupa nordică a Carpaţilor Orientali.2. cu litera A are altitudini de peste 2500 m (Vârful Omu .1.1. Subcarpaţii Moldovei şi Subcarpaţii Getici. E. A.Podişul Dobrogei.2505 m). Varianta 31 A.a. E.Câmpia de Vest. cu litera E are altitudini de sub 1400 m (Vârful Padeş ..Subcarpaţii Getici . 2. E. s-a format prin tectonizarea sedimentelor depuse iniţial în avanfosa extracarpatică sub formă de dealuri subcarpatice. B. Energia reliefului şi alcătuirea petrográfica din roci tari. 2 .Slobozia. pe hartă.3. 2.Târnava Mare. 2. Sibiu. D. c. turism. sare etc. 5. Barcău. F . C.Grupele Bucegi şi Făgăraş. . 4. 2. Varianta 29 A.deosebire: altitudinile din Subcarpaţii Getici sunt mai ridicate (chiar peste 1000 m).2.Braşov.1. 8 .deosebire: în unitatea A altitudinea maximă atinge 2100 m. 5. F . din clasa molisolurilor (cernoziomuri). B . 2303 m). Constanţa.Ialomiţa.deosebire: relieful unităţii marcate. care se pretează la cerealicultură .1. B. C. b. ambele unităţi montane s-au format prin cutare în orogeneza alpină.deosebire: gradul de fragmentare este mult mai redus în Subcarpaţii Moldovei decât în Subcarpaţii Getici.1. dealuri şi podişuri joase (sub 300 m). . G . B. iar în .3.deosebire: altitudinile sunt mai mari în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali (Vârful Pietrosu Rodnei.2. 2.b. E. 2.Podişul Dobrogei de Sud.Podişul Bârladului.2. a.deosebire: relieful Subcarpaţilor Getici. G . . în urma mişcărilor orogenetice caledoniene şi hercinice.B . Varianta 30 A.deosebire: precipitaţiile anuale sunt mai mari de 600 mm/an în Câmpia Olteniei decât în Podişul Dobrogei de Sud (suo^OO mm/an). 2. 5.Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali.Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali.).5. .Munţii Poiana Rusca .Alexandria.1.3. datorită altitudinilor mai mici.3. iar Câmpia Olteniei sub influenţe submediteraneene.deosebire: temperatura medie anuală are valori mai scăzute în Subcarpaţii Curburii şi mai ridicate în Câmpia Olteniei. Vidraru.1.1. 5.deosebire: Subcarpaţii Curburii se află sub influenţe climatice de ariditate. . 3. H . nu.prezenţa sării şi a gazului metan. A .Câmpia de Vest la nord de Mureş. cu două inele legate prin căi ferate transcarpatice. E .7. . A . sub 500 mm/an. 10 . b. a.Munţii Banatului. 2.d. D. b.d. b.face legătura directă pe apă între Dunăre şi cel mai mare port maritim al ţării.b.deosebire: în Subcarpaţii Curburii este un etaj climatic de deal şi podiş. foarte fertile.Ploieşti. b. 3. 3. în Apuseni există roci sedimentare. existenţa zăcămintelor de sare.a. 1.asemănare: etajul climatic în ambele unităţi este de câmpie.Crişul Alb.Moldova.4. 2. D. F . 3. 4 .3.C. în care se poate construi digul acestor acumulări. H . spor migratoriu negativ.2.b. 4 . b.1374 m). scăderea natalităţii şi apariţia sporului natural negativ. c.b.Subcarpaţii Getici. iar în unitatea E influenţe climatice de ariditate.a.11.1.. O..a. căile ferate magistrale pornesc toate din Bucureşti spre extremităţile teritoriului ţării. pe hartă.deosebire: în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali apar formele reliefului glaciar. . 5. .Podişul Sucevei. 3.1.Subcarpaţii de Curbură. pe când cel al Podişului Dobrogei. impun Dunărea în Europa ca arteră navigabilă de maximă importanţă (amplificată de canalul Dunăre-Main-Rin şi extinderea navigaţiei de la Rotterdam-Marea Nordului şi Constanţa-Marea Neagră).b. pe când în unitatea marcată.1. scandinavo-baltice. pe hartă. cu litera A este format predominant din conglomerate şi calcare. 1849 m). Piatra Neamţ. 2. 3. cu litera E este format din şisturi cristaline. C.1.Câmpia Bărăganului . Existenţa zăcămintelor de petrol şi gaze naturale. B. E. E . D.1. c. Existenţa unor variate resurse de materii prime (petrol. Ialomiţa. 2.Subcarpaţii Moldovei.1. 9 .Munţii Poiana Rusca.2p. care impune reţelei feroviare textura radiar-concentrică. Cerna. C . E .1.3.Câmpia Olteniei şi G . .2. 2. pe când în Podişul Dobrogei nu ating 500 m.c.3. iar în Munţii Apuseni.d. 2. . . pe hartă. b. Varianta 32 A. Munţii Carpaţi introduc etajare climatică.Subcarpaţii Getici.1. . C. gaze naturale.3. pe hartă. C. iar în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali. B. 3.4.1. 1 . Caraş-Severin. D.deosebire: în partea vestică a unităţii A există un şir vulcanic ce nu este şi în unitatea C.2p.deosebire: relieful unităţii marcate.1.

Ialomiţa. în estul Câmpiei Române relieful este dominat de crovuri.Subcarpaţii Getici. D.1.varietatea petrográfica determină varietatea tipurilor genetice de relief din Carpaţii Orientali: în vest relief vulcanic dezvoltat pe rocile vulcanice.1. D.1.^. B. Varianta 36 A. 2. G.Podişul Someşan. iar în partea de est şi în zona de curbură o mare varietate de forme de relief dezvoltate pe calcare.Suceava.Câmpia Bărăganului. 5.1. F .b. 4. 2. A. Varianta 37 A. gheţari care au creat relieful glaciar (Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului) .Slobozia.deosebire: spre deosebire de Câmpia Moldovei. iar în unitatea I doar la 1954 m. 2. 4. Caraş-Severin.1. c. a.1. B.Podişul Dobrogei.3.deosebire: unitatea B are un climat de munte.a. F. H. 3.Câmpia Bărăganului. 7 . D. .a. C. G. D.1. adică pe malul Dunării.1. . 2.1. c. 3. b. D. .-deosebire: Câmpia Română este formată din nisipuri şi pietrişuri acoperite de loess. Crişul Alb. G .Munţii Apuseni . spre est (400 mm/an în Podişul Dobrogei.2. a. ' B. exodul rural din perioada comunistă ca urmare a industrializării şi declararea de noi oraşe din aşezările rurale mai dezvoltate economic.. pe hartă.2p. în partea centrală relief masiv dezvoltat pe şisturi cristaline. iar altitudinile mari au permis instalarea gheţarilor în Pleistocen. 3.Munţii Apuseni. mici depresiuni circulare formate prin tasarea loessuiui. iar în unitatea I relief de fliş. Turismul montan. 5. B . Amplasarea la un curs de fluviu navigabil. Vâlcea. 3.1. 8-Piteşti.1. d.Câmpia Bărăganului.asemănare: atât în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei cât şi în Masivul Retezat-Godeanu se întâlnesc aceleaşi etaje climatice: climat de depresiune.1. B. iar în structura litologică a Câmpiei Moldovei predomină argilele. C. .unitatea E între 400-500 mm/an. iar solurile sunt în formare. conglomerate.2. 4.asemănare: ambele unităţi s-au format în timpul orogenezei alpine. iar unitatea G are climat montan.Podişul Dobrogei.a. I . ' .Podişul Dobrogei. care au determinat o modelare rapidă. d. de dealuri joase. . a. d. B .• . Altitudinea redusă nu a permis. 2.1. G . 11 -Satu Mare. H. 5. C. E.Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali . Varianta 35 A. 8-Piteşti. . 2.1.1. iar unitatea F. 2. 5 .Podişul Getic.2p. 10 . C. mame . . B.b. 10 . iar cele mai întinse suprafeţe de teren sunt ocupate cu suprafeţe acvatice: braţe principale. climat de munte (de versant împădurit) şi climat alpin.deosebire: în unitatea Ase resimt influenţe mediteraneene şi de tranziţie. iar în G depăşesc 1200 mm.d.2p. D . E . iar în unitatea H depăşesc 1000 mm. cu litera B sunt prezente brize marine. în Cuaternar.Podişul Bârladului.deosebire: în unitatea marcată. c. G . b. b.2.4.A . C. E. 2. Satele sunt de tip adunat datorită utilizării cât mai adecvate a terenurilor arabile.B .Braşov.A . Altitudinea diferită a celor două unităţi de relief (temperatura scade odată cu înălţimea).5.Alba lulia. Crişul Repede. lipsa de educaţie a unor turişti.evoluţia policiclică a reliefului a determinat apariţia suprafeţelor de nivelare.deosebire: în unitatea E întâlnim relief glaciar. .1. E.Podişul Târnavelor.deosebire: altitudinile maxime în unitatea E ating 2519 m. G .1. .deosebire: în unitatea B temperatura medie anuală este de 0-6 °C.Baia Mare. Vidra. Reşiţa. D. . c. 4 .Timiş. Varianta 38 A. 2.deosebire: valoarea precipitaţiilor medii anuale este de 700-1000 mm în unitatea A şi de sub 500 mm în unitatea B.c. c.asemănare: ambele au climat de câmpie. iar în unitatea F de 8-9 "C. 2. a.deosebire: unitatea A are un climat de dealuri joase şi înalte. 2. B.. iar în unitatea G influenţe oceanice (atlantice). D.1. .d. 2. . 4. E. H . unde sunt influenţe oceanice). 8-Dâmboviţa. . 2. 11 . 3. . 3. B . Varianta 39 A. iar în unitatea H influenţe climatice mediteraneene.Carpaţii de Curbură. b.Podişul Dobrogei . 3. E. 2. F.1.Poiana Rusca. C.1.E .Mureş. relieful inaccesibil şi condiţii climatice restrictive. E .Câmpia Moldovei . D. 11 -Şiret.Giurgiu.Podişul Târnavelor. b.deosebire: în unitatea B precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 500 mm. Cadru natural favorabil. 9 .Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu.1. 2. a. 9-Zalău. sunt suprafeţe agricole limitate.1.deosebire: în estul Carpaţilor Maramureşului şi Bucovinei sunt influenţe climatice scandinavo-baitice. . resurse de cărbuni în bazinul Motru-Rovinari. b. iar în unitatea marcată. braţe secundare.1.1. gresii. 3. oceanice.2. F . 2.3. Suceava. laşi.Munţii Banatului . F . iar în unitatea B climat de dealuri joase.1. 1 .2p. lacuri. E . pe când în sud-vestul Masivului RetezatGodeanu sunt influenţe climatice submediteraneene. 3. pe hartă. 2. 2. iar în unitatea F de ariditate (continentale). dar şi Crivăţul.Grupa Retezat.3.asemănare: masele de aer predominante bat dinspre vest la altitudini mari atât în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei cât şi în Masivul RetezatGodeanu.Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu. Varianta 33 A.deosebire: în unitatea A se resimt influenţe continentale (de ariditate). 5. 2. C. 10-Sibiu.d.asemănare: ambele unităţi de relief s-au format prin depuneri succesive de sedimente peste un fundament mai vechi. a. instalarea gheţarilor şi a circurilor glaciare. 2.1.1. care se formează prin depunerea aluviunilor de către Dunăre şi cu aportul sedimentelor marine depuse de curenţii litorali pe locul unui fost golf marin . mlaştini .evidenţiind procesul de aluvionare din prezent . E. 5.este o câmpie fluvio-maritimă în plină evoluţie. 3. iar în unitatea B pontice şi de ariditate. 2. A .deosebire: în unitatea A avem climat de dealuri înalte. B . 3. b. c.deosebire: în unitatea B se resimt influenţe mediteraneene. Varianta 34 A. E. 2. B . E. 2. a. B. . A .deosebire: în unitatea B se resimt influenţe climatice de ariditate şi pontice. 6 . . 2. Prut. 5. H.Subcarpaţii Moldovei. cu litera H bateAustrul. precipitaţiile scad de la vest (600 . 6. 2.deosebire: precipitaţiile medii anuale sunt de 500-600 mm în unitatea A. b.relieful Deltei Dunării prezintă altitudini joase (cele mai mari altitudini sunt de 12 m).B .700 mm/an în Dealurile de Vest. 2.1.Grupa Retezat-Godeanu. D.1. b.1. prezenţa în subsolul regiunii a resurselor de petrol şi datorită existenţei rafinăriilor în zonă. B. spor natural ridicat. B .Munţii Banatului. Varianta 40 A. 4. unde sunt influenţe aride). b. E.4.

3 .deosebire: unitatea E (Subcarpaţii Moldovei) sunt formaţi dintr-un şir de dealuri şi depresiuni. 3 .Dâmboviţa. fragmentare etc.1. Varianta 43 A.E. 5. Piatra Neamţ.deosebire: în Podişul Sucevei temperatura medie anuală este mai scăzută (78 °C). ce nu permite plantelor să se dezvolte în condiţii bune. iar Munţii Poiana Rusca în etajul climatic montan.Ploieşti.4. vântul predominant este austrul. d. C.1. b. asigura dezvoltarea economică a regiunii şi o mare concentrare a populaţiei 2p.1. Dezvoltarea pajiştilor montane ca urmare a unui climat bogat în precipitaţii. granit).H..1.-deosebire: unitatea E (Subcarpaţii Moldovei) s-a format prin cutarea scoarţei la sfârşitul orogenezei alpine. C. C. b.1.1. beneficiind inclusiv de suprafeţele mari. argile).în ambele unităţi există soluri productive. y C. 2.2p. cu litera D. b. .2.2. B . prin procese de eroziune glaciară. iar în Podişul Getic rocile friabile (pietrişuri.1.1. D.F.Podişul Târnavelor. au creat forme de relief specific: circuri glaciare. b. 5. c. 2. D. 3. E.deosebire: Câmpia Moldovei se încadrează în etajul climatic de dealuri joase.deosebire: precipitaţiile sunt mai bogate în Podişul Sucevei (700-800 mm/an).1.. denumit Crivăţ. foarte fertile. 5 .a. C . b. D.Câmpia Moldovei (Jijiei). G . 4. B. văi glaciare. F .Motru.4. a. iar în Podişul Dobrogei de Nord este mai ridicată (10-11 °C). .2. 2.1. Chilia.5. 4. care se pretează la cerealicultură . E.asemănare: ambele unităţi sunt fragmentate puternic de râuri ce vin cu debite ridicata din zona montană. cu pante line şi grad scăzut de fragmentare din Podişul Dobrogei . D. şi anume cernoziomuri (în podişul Dobrogei apar şi soluri bălane). 10 . C.2p. 5.deosebire: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei se resimt influenţe climatice oceanice şi scandinavo-baltice. Lotru. 6.1.b. 5.c. iar unitatea H (Podişul Getic) are climat de deal. 3.1. C.deosebiri: în unitatea H (Podişul Sucevei) se resimt influenţe climatice scandinavo-baltice. 2.2. 2.2p.d. 2.1.b.Câmpia Transilvaniei.Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali predomină şisturile cristaline. Datorită altitudinii mari a Carpaţilor Meridionali temperaturile scăzute din Cuaternar au permis formarea gheţarilor care.Focşani. 3. 2. Timişoara. c.Baia Mare.3.deosebire: în Podişul Mehedinţi predomină rocile dure (şisturi cristaline şi calcare).1. 5. B.. 3. C . 2. B. E. E. 3.d. iar în unitatea F . B. G . 5. 9 . valorificate în diferite ramuri industriale..Zalău.1. 2. D. Satele sunt organizate în sate de tip adunat pentru a utiliza cât mai bine terenularabil.2. a. H . a. . E. pe când în Podişul Dobrogei de Nord (unitatea E) sunt influenţe continentale de ariditate şi pontice.Buzău. 8 . d. . . 3. b. bate vântul denumit Austru.1. 6 Ploieşti.Podişul Târnavelor. 2.deosebire: în Câmpia de Vest de la nord de Mureş bat vânturile de vest.. D. pe când în Podişul Dobrogei de Nord acestea sunt mai reduse (500600 mm/an).Câmpia Moldovei (Jijiei).1. 2. . în sectorul maritim al Dunării (Brăila-Sulina) adâncimea albiei fluviului este mai mare. D. d. 11 . oceanice. E .1. E. 5 . pe hartă. Focşani.1. Podişul Dobrogei este unitate de orogen (în partea nordică) fiind alcătuit din roci foarte dure (şisturi verzi.relieful influenţează răspândirea populaţiei prin caracteristicile sale altitudine.deosebire: în unitatea notată. D. iar unitatea H (Podişul Getic) este format din platforme ce se înclină uşor spre sud: . c... 3.deosebire: în unitatea E (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) există etajul climatic montan. pantă. .Subcarpaţii Moldovei. La peste 180 m adâncime nu există viaţă datorită acumulării de acid sulfhidric.deosebire: precipitaţiile medii anuale variază între 500-600 mm în Câmpia Moldovei şi între 800-1000 mm în Munţii Poiana Rusca. Lipsa curenţilor verticali în Marea Neagră a determinat formarea a două straturi de apă: un strat superficial cu apă mai puţin sărată. Varianta 47 A.4. ce nu permit existenţa vieţuitoarelor. Mureş. cu litera B (Câmpia Bărăganului) se resimt influenţe continentale de ariditate. . 2. E. b.3. cu litera D (Câmpia de Vest de la sud de Mureş) se resimt influenţe submediteraneene. 2. iar unitatea H (Podişul Getic) s-a format prin proces de sedimentare. D. . din clasa molisolurilor. a. G. 7 . 2. cu litera B bate vântul. 2. care asigură viaţa şi un strat de adâncime (sub 200 m) care este neoxigenat. 4.Reşiţa. temperatura de pe culmile mai puţin înalte ale Munţilor Apuseni nu a permis' formarea gheţarilor şi implicit a circurilor glaciare.condiţiile climatice restrictive din cele două unităţi. în timp ce în Podişul Getic se manifestă influenţa submediteraneană (în partea vestică).Subcarpaţii Curburii.Podişul Getic. F. B. 12 .deosebire: unitatea A (Câmpia de Vest de la nord de Mureş) are climat de câmpie.1.Botoşani.laşi.3. 4. iar în unitatea H (Podişul Getic) este climat de dealuri joase. 2. . B .Câmpia Olteniei. 7 . 3. b.3.Timişoara. b.deosebire: temperatura medie anuală are valori cuprinse între 0-6 °C (sub 0 °C la peste 2000 m) în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei în timp ce în Podişul Getic valorile sunt cuprinse între 8-10 °C. .deosebire: altitudinile sunt mai mari în unitatea A . pe hartă. . H. alpin şi de depresiune. a. 2.d. în Cuaternar. precipitaţiile scăzute sub 500 mm/an sunt suplinite de amenajările hidrotehnice (irigaţii). 3.1.Timişoara.deosebire: gradul de fragmentare este mai redus în Podişul Mehedinţi decât în Podişul Getic. D. d.asemănare: ambele unităţi au climat de câmpie. a. F . d. pe hartă. 3. C .b. Caraş-Severin.C. 9 .deosebire: unitatea H (Podişul Mehedinţi) s-a format prin cutarea scoarţei.deosebire: în Câmpia de Vest de la nord de Mureş se resimt influenţe oceanice. iar în Podişul Getic. Varianta 42 A. Varianta 44 A.2. laşi.deosebire: în unitatea A .. a.deosebire: în unitatea notată. Varianta 45 A. E. iar în unitatea notată. pe hartă.de interfluviile netede din estul Câmpiei Române şi de relieful de relativ mică altitudine. 2. . c. 2. . Varianta 46 A.1.Munţii Poiana Rusca.Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali apar preponderent roci vulcanice şi sedimentare. fapt ce asigură un pescaj de 7 m.resursele solului şi subsolului.d.a. . G . bogat în hidrogen sulfurat cu salinitate de 21-22 (suta la mie).2. Varianta 41 A. 9 . respectiv prezenţa unor legături transcarpatine cu toate regiunile istorice ale ţării.1. 4.Grupa Parâng şi Retezat- .Câmpia Bărăganului. 8 . iar in Podişul Getic se resimt influenţe submediteraneene (în partea vestică). b.Bârlad. .1.a. iar unitatea D (Podişul Getic) s-a format prin proces de sedimentare. B. a.deosebire: temperatura medie anuală are valori cuprinse între 8-10 °C în Câmpia Moldovei şi între 0-6 °C în Munţii Poiana Rusca. b. Temperaturi scăzute. .Tulcea.Subcarpaţii Getici. iar în unitatea notată. 2. a.Bucureşti. nisipuri. 3. C. C. 3.1.1. 5.4.1.. B. Prezenţa unei arii de convergenţă feroviară şi rutieră.

Râul Ialomiţa (6) străbate Câmpia Bărăganului unde se resimte influenţa continentală de ariditate şl precipitaţiile sunt foarte reduse în timpul verii.Subcarpaţii de Curbură. alcătuite din roci vulcanice. b. B.2. iar în Carpaţii de Curbură doar roci sedimentare. E. datorită scăderii unghiului de incidenţă a radiaţiei solare. minereuri auro-argintifere şi suprifere). depresiuni .2p. în care este dezvoltat relieful carstic.1. 10 . 2. în A Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali gradul de fragmentare este mult mai scăzut decât în F . iar în Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei altitudinile sunt mai mari. în unitatea D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei).deosebire: Munţii Apuseni prezintă o mare varietate litologică (sunt constituiţi din şisturi cristaline. .1. 2 . centru financiar-bancar. b.b. G .deosebire: Mantii Parâng şi Retezat-Godeanu au climat montan alpin şi de depresiune. 2. . influenţe ce se manifestă şi în unitatea H (Câmpia Olteniei).Câmpia Bărăganului. roci metamorfice. unde apar multe masive montane individualizate de văi.deosebire: în Munţii Apuseni se remarcă prezenţa depresiunilor tip „golf pe cele trei Crişuri. 12 .1.a. 2. graţie influenţei climatului .2p. B. C.deosebire: în Podişul Mehedinţi este dezvoltat relieful carstic. pietrişuri). G . 2. 2. Munţii Apuseni au variate resurse de subsol: zăcăminte metalifere (fier.Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali nu apar urmele glaciaţiunilor cuatemare. B . 2.Munţii Apuseni. având aspect de mozaic petrografic.deosebire: altitudinea Subcarpaţilor Curburii este mai mare (996 m altitudine maximă decât a Podişului Dobrogei de Nord (467 m altitudine maximă).1 . b. dar şi în Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu (partea sud-vestică). Bucureşti este o metropolă cu funcţii complexe: puternic centru industrial. iar în unitatea F . D. b. 6 . E. .1.5.Ialomiţa.3. 2. D. D .deosebire: spre deosebire de Munţii Apuseni.d. altitudinea maximă fiind de 1849 m în Munţii Bihor. Deci nu se poate da nicio cauză! Varianta 53 A.1.Someşul Mare.Câmpia de Vest. 1 . dar şi altitudinea mai mare a acestei unităţi decât a Câmpiei Olt-Argeş determină în Podişul Sucevei o temperatură medie anuală mai redusă. E . c. s-au format prin cutare în orogeneza alpină .1. E. B. roci eruptive. 12 Alexandria. Sălaj. marea varietate petrográfica (mozaic de roci: roci magmatice.Podişul Someşan.a.3. precipitaţiile reduse. .c. 4.2. .Podişul Mehedinţi. d.1. păsuri şi depresiuni numeroase. 3. c.1. B.. iar Podişul Bârladului este constituit din formaţiuni sedimentare tinere mio-pliocene. 3. Varianta 50 A. C. . dar şi datoriita influenţei oceanice.1. oceanice.deosebire: Podişul Mehedinţi s-a format pe fundament carpatic. cu funcţii de transport. d.Podişul Dobrogei de Sud. 1 . Hunedoara. b. E.1. 2. 5.3. de 2519 m în Vârful Parângul Mare şi 2509 m în Vârful Peleaga-Retezat pe când în unitatea F . Rovinari în unitatea F.. în Apuseni apare relieful carstic foarte dezvoltat.d. Buzău. 5.D . prezenţa unor rezerve de petrol mai însemnate în subsolul Câmpiei Române şi al Podişului Getic. fapt ce determină scăderea accentuată a debitului. 2. Suceava. 5.1.c. pe când în Carpaţii Curburii sunt răspândite mai larg rocile sedimentare.Podişul Someşan.Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali este de doar 2100 m în Vârful Pietrosul-Călimani. marmură).c. centru cultural-ştiinţific şi de învăţământ. bauxită. influenţa scandinavo-baltică din Podişul Sucevei. 5. iar Câmpia Olteniei are climat de câmpie. iar în Podişul Bârladului este dezvoltat relieful structural (cueste). Timiş. cu formaţiuni de endo şi exo carst. spre deosebire de Podişul Bârladului care s-a format pe un fundament vechi precambrian (aparţine din punct de vedere structural depresiunii predobrogene). vulcanice.1. H .Câmpia Moldovei (Jijiei). Mureş. E.1.Carpaţii Curburii.Prahova. formaţiuni sedimentare cutate (fliş). argile. 2.şisturi cristaline şi calcare mezozoice.asemănare: în unitatea E (Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu) se resimt influenţe submediteraneene (în partea sud-vestică). 2.3. pe când în Carpaţii Curburii aceste depresiuni lipsesc. şisturi cristaline. G. b.1. .b.Grupa Parâng. orientate nord-vest . C. 2.Moldova. Paroşeni în unitatea E) datorită exploatării lignitului în bazinul Motru-Rovinari (unitatea F) şi a huilei în depresiunea Petroşani (unitatea E). -deosebire: în Munţii Apuseni există roci sedimentare.B . 4. C. a. roci de construcţie (calcar.Hunedoara. C.deosebire: în Munţii Apuseni altitudinile abia trec de 1800 m. iar în Subcarpaţii Curburii sunt roci friabile (marne. 3. B. 9. C. cărbune brun.1. în unitatea A (Munţii Parâng) se înregistrează o cantitate mare de precipitaţii medii anuale (1000-1400 mm) datorită altitudinii mari (2519 m altitudine maximă). . aluviunile aduse de Dunăre sub formă de debit solid şi depuse la vărsarea în Marea Neagră. 6 . spre deosebire de Carpaţii de Curbură unde prezenţa calcarelor e redusă . Tn unităţile E (Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu) şi F (Podişul Getic) sunt amplasate termocentrale (Turceni.1. sub 400 mm/an. a. E.1. Varianta 51 A. 2.Târnava Mare.C . în condiţiile unui climat răcoros şi umed.1. .Podişul Dobrogei de Sud. 4. 3. roci sedimentare). d. şisturi cristaline.2. granit. D.1.4. 3. temperatura scade o dată cu latitudinea de la sud la nord.4. D .1. fapt ce favorizează creşterea bovinelor. Vaslui. D.Jijia.c. . apărând numeroase catene montane individualizate de culoare. bate austru).a.Bistriţa.Godeanu din Carpaţii Meridionali. D.asemănare: în ambele grupe este prezent relieful carstic: peşteri.Crişul Alb. D. A . HMunţii Apuseni).1. 3.Carpaţii Curburii. Varianta 52 A.1. 4.Botoşani. 3. 9 . dar şi unitatea H (Subcarpaţii Curburii) s-au format prin cutarea scoarţei.Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali există relief glaciar foarte dezvoltat.2p. 2. 2.2. 2. chei.1. 3. 3. 2.Târgovişte. ..b. 3.3. Vidra.A.Grupa Munţilor Parâng.asemănare: ambele unităţi (E-Grupa de Sud a Carpaţilor Orientali. 6. în Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei este prezent relieful glaciar. iar Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei sunt constituiţi din trei fâşii paralele diferenţiate litologic. .2. 2. cu numeroase forme şi fenomene carstice. granit calcar). Enunţul este greşit. H .asemănare: gradul de fragmentare este ridicat în ambele unităţi. 10-Bacău.asemănare: în Câmpia Olteniei. 5 . E .sudest. B. 2.Podişul Bârladului: . E. pajiştile montane ocupă suprafeţe mari. defilee. trecând de 2000 m (2303 m în Vârful Pietrosul Rodnei). B. .deosebire: Podişul Mehedinţi este constituit din roci dure . b.5. D.Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei (Grupa de nord a Carpaţilor Orientali): . A .Munţii Apuseni.d.deosebire: în Podişul Dobrogei de Nord sunt roci foarte dure (şisturi verzi. F . 2.1.Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali. Varianta 48 A.2. c. roci sedimentare) generează marea varietate a resurselor de subsol. c.asemănare: unitatea F (Podişul Dobrogei de Nord). văi. d. E. Chilia. prezenţa influenţelor climatice de tip oceanic în Câmpia de Vest care generează precipitaţii mai bogate comparativ cu influenţele continentale (de ariditate) specifice Podişului Bârladului. C . 5 .1. G .deosebire: în unitatea A . metamorfice şi sedimentare).deosebire: în Munţii Apuseni se remarcă prezenţa mozaicului de roci (vulcanice. Varianta 49 A.

5. E .5. Varianta 58 A. H .deosebire: etaj climatic de câmpie înaltă şi dealuri joase în Câmpia Moldovei şi etaj climatic de munte în Munţii Banatului.c.Podişul Getic.Delta Dunării. D. C.2.Piatra Neamţ.3. Varianta 54 A.4.2.1.deosebire: relieful Subcarpaţilor Getici s-a format prin cutarea rocilor sedimentare în ultimele faze ale orogenezei alpine.în Podişul Mehedinţi s-a dezvoltat un relief pe şisturi cristaline cu relief carstic. 1 . .3. E.H.Timişoara. D. Un factor natural care favorizează creşterea ovinelor în Capaţii Meridionali este extensiunea păşunilor de munte şi alpine. Varianta 55 A. 2. precipitaţii medii anuale de 640 . 2. b. E. C . gresii.1. d. 2.1. 2. comparativ cu Podişul Mehedinţi. 2.deosebire: vânturi permanente de vest în Câmpia de Vest şi prezenţa vânturilor dominante dinspre nord şi nord-est (Crivăţul) în estul Câmpiei Române.Timişoara.Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei.1. 3.Câmpia Jijiei (Moldovei). şi este prezent relieful glaciar. .Dâmboviţa.Podişul Someşan. Munţii Maramureşului. mai ales domeniul construcţiilor din judeţul Braşov. comparativ cu Munţii Banatului care au precipitaţii medii de 700-1000 mm/an. O cauză care explică diversitatea tipurilor genetice de lacuri în regiunile de munte este altitudinea.a.. C.Jiu. cererea mare de cherestea pusă pe seama dezvoltării economice mai susţinute.a.2. 5. Două exemple de tipuri genetice de lacuri din Munţii Carpaţi: lac glaciar.1. Vâlcea.Munţii Apuseni. .. B.A. în timp ce în Podişul Getic sunt de 600-700 mm/an.deosebire: etaj climatic de câmpie înaltă şi dealuri joase în Câmpia Moldovei şi etaj climatic de podiş în Podişul Mehedinţi.3. E. altitudinea maximă fiind aproape dublă: 1017 m în Măgura Măţău. B. nisipuri.deosebire: influenţe cliomatice de ariditate în sudul Câmpiei Moldovei şi influenţe scandinavo-baltice în nord-vestul acesteia. nordul Câmpiei Moldovei.3. 2. 3.2. Dolj. A . c. Timişoara.3. Prezenţa minereurilor neferoase (bauxita) în imediata apropiere a oraşului Oradea.c. 5. 3.4. iar Podişul Getic prin depunerea rocilor sedimentare.a.asemănare: relieful celor două unităţi de relief este dezvoltat pe o gamă variată de roci sedimentare.deosebire: Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei au un climat de munte mai umed şi mai răcoros.1. 4. b.2. C . E. b.Podişul Mehedinţi s-a format •pe un fundament carpatic.b. O cauză a diferenţei de debit între râurile Şiret şi Prut se explică prin debitul mai mare al Şiretului datorită afluenţilor mai numeroşi din Carpaţii Orientali.1. B. D. 7 . 3. 2.d. cu influenţe de ariditate şi amplitudini termice mari de la iarnă la vară.. c.Someş. cu influenţe submediteraneene. 9 . est-continentale.Deva. H .2.3. 6 .continental. .d. c. B. .asemănare: ambele unităţi C şi E s-au format în orogeneza alpină.d. Slatina. pe când relieful Podişului Getic a rezultat dintr-o veche câmpie piemontană şi apoi înălţată la finele orogenezei alpine. a. argile.influenţele pontice se resimt în Delta Dunării şi în zona litorală. Olt.1. E .1. 8 .deosebire: precipitaţiile medii anuale mai reduse de 500-600 mm/an în Câmpia Moldovei. A.deosebire: relieful Podişului Dobrogei de Nord este dezvoltat în cea mai mare parte pe roci eruptive (graniţe hercinice) şi metamorfice (şisturi verzi caledoniene). 2.Slatina.1. . alpină. 6 . . 2.Bistriţa. D. .deosebire: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei clima are influenţe oceanice şi scandinavo-baltice. din şisturi cristaline. lac de crater vulcanic.d.d. numai în partea nordică ele trec uneori de 300 400 m.asemănare: altitudinile cele mai mari ale reliefului în cele două unităţi de relief se regăsesc în partea de nord a acestora. .C . aşezarea geografică în Europa Centrală şi configuraţia Carpaţilor Româneşti contribuie la varietatea influenţelor climatice de pe teritoriul ţării noastre.450 mm/an. 11 -CrişulAlb.Subcarpaţii Getici. C. comparativ cu Munţii Banatului ce au influenţe submediteraneene.d. Hunedoara. Iar precipitaţiile medii sunt în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei de 800-1200 mm/an. H . unde precipitaţiile sunt mai mari.1.1.1. 5 .deosebire: influenţă climatică de ariditate în sudul Câmpiei Moldovei şi influenţe scandinavo-baltice în nord-vestul acesteia. . în timp ce în Podişul Getic sunt influenţe climatice submediteraneene şi de tranziţie. 2.deosebire: precipitaţii medii anuale în Câmpia de Vest 600-640 mm/an. . b. 3.4.Masivul Dobrogei de Nord. Existenţa vegetaţiei de stepă din Câmpia Bărăganului se explică prin precipitaţii reduse sub 500 mm/an.Masivul Dobrogei de Nord. . cu numeroase forme şi fenomene carstice. d. Obcinele Bucovinei. B. A . E.D . 4. pe când în Subcarpaţii Getici relieful depăşeşte frecvent 400-500 m. .c. D. C.c.deosebire: altitudinile Munţilor Apuseni se situează sub 2000 m şi lipseşte relieful glaciar.d.a. 2. 5. Varianta 59 A. . 9 .1.d.1. F .1.Grupa Munţilor Parângului.deosebire: pe cea mai mare întindere a Podişului Dobrogei de Nord.asemănare: cele două unităţi de relief s-au format prin cutarea scoarţei terestre (orogeneză). 2. . b. D. relativ uşor de exploatat şi transportat spre cele două centre de prelucrare. în timp ce Podişul Getic are un climat de dealuri mai cald şi mai uscat.Subcarpaţii Getici.asemănare: în ambele unităţi de relief circulaţia generală a atmosferei'este . G . 2.Podişul Dobrogei. 2.Târgovişte. 1.asemănare: etaj climatic de câmpie cu temperaturi medii anuale de 9-11°C.asemănare: ambele unităţi au structura petrográfica complexă. . O cauză care determină repartiţia inegală a populaţiei pe teritoriul ţării noastre este varietatea formelor de relief.C . 5. 2. cu influenţe oceanice.Drobeta TurnuSeverin. cutare şi înălţare. 2.Munţii Apuseni. H . 3. C. 3. Varianta 57 A. chiar 2500 m. 2 . D. în Munţii Pădurea Craiului.Podişul Getic.influenţe scandinavo-baltice se regăsesc în Podişul Sucevei. pe când în Podişul Getic sunt între 8-9 °C.Masivul Dobrogei de Nord.1. Varianta 56 A. a.a.Câmpia Olteniei. altitudinea maximă fiind în Munţii Macin (vârful Greci 467 m).1. în ultimele 4 decenii. iar în Câmpia Română.d.1. C. H . Resursele de materii prime sunt bogate (lemnul de răşinoase mai ales). c. a. D. vânturi predominante din vest şi locale. .. 2. 12 . E.1. pe când relieful Subcarpaţilor Getici este dezvoltat pe roci sedimentare cutate la finele orogenezei alpine. unde rocile sunt: pietrişuri.1. G . E. 2.Bega. B. precipitaţiile scad de la 600 mm/an în vest la 450 mm/an în est. B. iar în Podişul Getic un relief cu aspect de piemont.Olt.4. B.1. altitudinile sunt sub 200 m. . . H . G. .Munţii Banatului. 12 Târnava Mare. 2.d. roci vulcanice şi fliş-roci sedimentare cimentate cutate. 3.1. 10 .4.. 1 . prin cutare şi înălţare.d.Munţii Făgăraşului. E. C.0 . A. Varianta 60 A. iar munţii Grupei Maramureşului şi Bucovinei depăşesc 2000 m.2. B.1. 5. A .Podişul Târnavelor.Munţii Apuseni.1.deosebire: temperaturile multianuale în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei sunt 2-7 °C.2.

B.3. 2.judeţul Prahova este puternic urbanizat şi activităţile economice sunt mult mai dezvoltate decât în judeţul Caraş-Severin . C .4. 8 . în Podişul Getic sunt influenţe climatice submediteraneene. După 1990 migraţia populaţiei dinspre mediul urban spre mediul rural a fost cauzată de restructurarea economică a Unor întreprinderi industriale care a determinat disponibilizarea masivă a forţei de muncă de la oraşe. .1. . iar Câmpia Bărăganului este o câmpie tabulară (structură orizontală). b. .Podişul Sucevei.7-Jijia. 2.3. 5. 2 . d.Masivul Dobrogei de Nord.1.1. Teleorman. în Delta Dunării densitatea populaţiei este redusă datorită suprafeţei mici a uscatului (doar 13% din suprafaţa Deltei). c. Teleorman.5. O cauză a prezenţei terenurilor degradate în spaţiul subcarpatic şi în Depresiunea Colinară a Transilvaniei o constituie defrişarea pădurilor.d.. 2.Timişoara. 3. 2.deosebire: precipitaţiile medii multianuale sunt cuprinse între 850 şi peste 1200 mm/an în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu.Munţii Făgăraşului. B. 3. 2. C.deosebire: în Subcarpaţii Curburii bat Crivăţul şi Foehnul.a. C.3.3. în Podişul Getic sunt influenţe climatice submediteraneene. 5. O cauză a diversităţii resurselor de subsol din Munţii Apuseni o constituie varietatea rocilor.dată de vânturile de vest.deosebire: precipitaţiile medii anuale în Subcarpaţii Moldovei sunt de 600800 mm/an.1. E.1. B.Câmpia Bărăganului. Varianta 64 A. 3. în timp ce în Munţii Banatului aceste vânturi nu bat.deosebire: în Munţii Banatului se simt influenţe submediteraneene. 2 . în timp ce în Subcarpat Curburii este prezent climatul de dealuri înalte şi joase.asemănare: ambele unităţi de relief au un climat de dealuri joase. .c.creşterea duratei de viaţă datorită îmbunătăţirii condiţiilor de existenţă . G . navele au un pescaj de 7 m. Sălaj.Piatra Neamţ.. mai ales în timpul verii când debitele râurilor sunt foarte scăzute.1. 5. în comparaţie cu judeţul Caraş-Severin în care relieful este predominant muntos şi fragmentat .deosebire: temperatura medie anuală în Subcarpaţii Moldovei este de 8-10 °C.Podişul Someşan. iar în Podişul Getic sunt între 9 şi 10 °C. 2.1. Prahova. scăderea nivelului de trai al populaţiei / legalizarea întreruperilor de sarcină. C. 2. B. alpină. în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali variază între 0 şi 6 °C. 3. a. H .. 3 . 2. în aval de Brăila. Munţii Călimani) faţă de Munţii Banatului (1446 m în Vârful Semenic. . asigurarea resurselor de apă. cu influenţe pontice şi de ariditate. 11 . A . E .A..Podişul Getic.Focşani.1. H . în timp ce în Sectorul Dunării Fluviale adâncimea apei este mică ceea ce permite doar navigaţia vaselor cu pescaj mic.Focşani. precipitaţiile medii anuale scăzute (sub 500 mm/an) şi secetele frecvente. Mehedinţi.scăderea natalităţii şi a sporului natural . iar în Câmpia Bărăganului este de 10-11 °C. Varianta 61 A.1. B.a. Varianta 68 A. un „mozaic petrografic". . C.deosebire: temperaturile medii anuale. 2. un relief de deal sau câmpie.4.deosebire: în timp ce în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali sunt influenţe climatice scandinavo-baltice.Târnava Mare. glaciar.2.1. E. iar în Podişul Getic bate austrul. c. b. E. . C.c.1. H.1.2. în timp ce. 2. 2. 2. D.Câmpia Bărăganului.4d.1.1. a.1.d.Crişul Alb. navele au un pescaj de 2 m.1.deosebire: în Câmpia Moldovei bate crivăţul. 2. 11 .1. cu pante moderate/verile călduroase şi toamnele blânde. 4. A . 3. E.2.în judeţul Prahova relieful este. 5.Braşov. 9-Zalău. 5. 4. 7 . b. D.1. Munţii Semenic). 3. Varianta 62 A.2. D. C . în Câmpia de Vest (în special în câmpiile joase ale acesteia) se produc frecvent inundaţii datorită fenomenului de subsidenţă (coborâre) pe care îl suportă terenul.1. D. b. Bihor. D. acoperită cu un strat gros de loess care lipseşte în Podişul Getic. Oradea. temperaturile medii anuale sunt de peste 11 °C. d. pe când în Podişul Getic este un climat de dealuri înalte şi joase.Satu Mare.1.1. B. c. 4. în timp ce.deosebire: în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu este un climat tipic montan. H. 2.Subcarpaţii Moldovei . c.Podişul Târnavelor.1. în mare parte. a. .d.deosebire: în Câmpia Moldovei sunt influenţe climatice de ariditate.1.deosebire: în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se întâlneşte etajul climatic de munte..Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei). b. E.2.deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani sunt prezente rocile vulcanice care lipsesc în Munţii Banatului.deosebire: în Munţii Banatului este prezent climatul montan. C.2p. din cauza secetelor frecvente şi regularizarea debitelor. 5 .5.2p. .2. 2. A . 2.asemănare: atât în Subcarpaţii Moldovei (A). . a.. umed şi răcoros.Bacău. c. 5 .3. c.6.1. E . E. Bârlad.2p. A. c. F ..F. . B. 2. . b. A . . D. D. în timp ce în Delta Dunării apare un climat de câmpie. D. 3. Varianta 66 A.Câmpia Transilvaniei . Varianta 65 A. 4. .1.Grupa Făgăraş. 3.pentru a preveni efectele viiturilor accidentale. C. D.4. pentru alimentarea localităţilor. E. iar în amonte de Brăila. . 3.d.1. F. a. D. B..c. d. a.1. E.a.deosebire: altitudinile sunt mai mari în Carpaţii Moldo-Transilvani (2100 m în Vârful Pietrosul. fertilitatea redusă a tipurilor de soluri din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) şi fragmentarea mare a reliefului. favorabil locuirii.1. Varianta 63 A. Lotru.deosebire: în Podişul Getic altitudinea medie este mai ridicată decât în Câmpia Bărăganului.2p. A . .9. în timp ce în Subcarpaţii Curburii se simt influenţe de ariditate. 1 .2.Grupa Făgăraş.2. c. solurile argilo-iluviale favorabile culturii viţei de vie/versanţii cu expunere predomi¬nant sud-estică şi sudică (însoriţi). 2. 2. 2. D. G . prezenţa minereurilor de fier şi a huilei în zona montană învecinată. 11 .deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani relieful este dispus sub formă de fâşii paralele longitudinale în timp ce relieful în Munţii Banatului nu are o orientare specifică.Ploieşti.Podişul Getic.. 5. pe când în Delta Dunării precipitaţiile medii sunt sub 400 mm/an. în Delta Dunării. 11-Braşov. B . în Sectorul Dunării Maritime datorită adâncimii mari a albiei circulă vase de tonaj mare.deosebire: în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu temperaturile medii anuale oscilează între 0 şi 6 °C. b. c. 2. a. 2..asemănare: cele două unităţi s-au format prin sedimentare şi sunt ca poziţie geografică unităţi extracarpatine. b. Varianta 67 A.3. 2.Ploieşti. C.b.Subcarpaţii Moldovei.Podişul Dobrogei de Nord. F.Oradea. 12-Olt. c. alpin şi de depresiune. cât şi în Câmpia Bărăganului (B) climatul prezintă influenţe de ariditate. H .deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani există climat alpin şi montan în . iar în Câmpia Bărăganului sunt cuprinse între 400-500 mm/an.1.deosebire: Podişul Getic este un piemont cu structură monoclinală. 3.

1. Prezenţa influenţelor continentale cu precipitaţii reduse (400 mm/an). biotic. ape minerale.10. . Ialomiţa. 7 . . în timp ce Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din roci sedimentare (conglomerate. 2. ape minerale. 4 .a.4.3.Carpaţii Curburii.până la 180-200 m adâncime apare un strat oxigenat.deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani temperaturile medii anuale sunt mai scăzute (0-6 °C). 2. gresii. D. defilee. roci de construcţie.1.deosebire: relieful unităţii marcate. 3.1. 12 (Prut).Oradea.Brăila. . Mehedinţi. Resursele naturale sunt în corelaţie cu substratul geologic. 3. 2..Târnava Mică. gresii. D. .Podişul Getic. pe hartă. Etajul climatic diferit (unitatea D este situată în etajul climatic montan şi alpin.asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei s-au format prin cutarea uşoară a straturilor spre sfârşitul orogenezei alpine . astfel: 1. H .1. D.1.deosebire: îrîCâmpia Olteniei există un climat de câmpie.2. B. d. .Subcarpaţii Getici. 5. în substratul*dealurilor şi colinelor se află un strat argilo-marnos. astfel: . H -^Câmpia Olteniei.2. B.la peste 180-200 m adâncime este un strat neoxigenat. .Târnava Mică. Astfel la marginea estică a cristalinului din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se exploatează minereuri neferoase..laşi. Astfel la marginea estică a cristalinului din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se exploatează minereuri neferoase. c. D.1. C.5. pe hartă.c. 2. iar în Podişul Bârladului bate Crivăţul. marne. b. d. b. 2.4. Argeş. . d.10.Ialomiţa.2p.2.Bucureşti.deosebire: în Câmpia Olteniei bate Austrul.2. Sălaj. Resursele naturale sunt în corelaţie cu substratul geologic.asemănare: ambele unităţi sunt rezultatul cutărîi scoarţei terestre în orogeneza alpino-carpato-hymalaiană.deosebire: precipitaţiile medii anuale în Subcarpaţii Getici sunt mai ridicate (600-800 mm/an) decât în Podişul Dobrogei unde precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 500 mm/an. iar in zona munţilor vulcanici se află izvoare minerale carbogazoase. 5.1.Focşani. nivelul de instruire a populaţiei. pe hartă. 3. iar Podişul Bârladului are influenţe de ariditate.2p.1. D. b.1. G .1. 8 -Trotuş. 2. 5. 2. migraţia populaţiei) şi creşterii mortalităţii (fenomenul de îmbătrânire a populaţiei).Suceava.asemănare: atât în Subcarpaţii Getici cât şi în Podişul Dobrogei apar influenta continentale (de ariditate).1. A . cu litera F (Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu) sunt mult mai ridicate.. 11 . Varianta 69 A. B. dar şi prezenţa apei freatice la o mică adâncime care favorizează ieşirea apei la suprafaţă.a. 4..Munţii Banatului. bogat în hidrogen sulfurat cu salinitate mai ridicată. . roci de construcţie. 2. Varianta 73 A. 11 . c.1. 2.2. b.asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei s-au format prin cutarea uşoară a straturilor spre sfârşitul orogenezei alpine . 6 . 2.. B . cu litera F (Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu) apar masive montane individualizate de văi. Varianta 72 A. 2. cu salinitat'e mai redusă. argile) . 3. în timp ce în Câmpia Olteniei se simt influenţe submediteraneene.5. 3. d.1. . iar in zona munţilor vulcanici se află izvoare minerale carbogazoase. 3 .1. pietriş. în timp ce în Podişul Sucevei există un climat de dealuri înalte.deosebire: altitudinile unităţii marcate. b. faţă de cele din Câmpia Crişurilor şi a Someşului cuprinse între 10 . iar în relieful unităţii marcate.0:2. 3.B. B. b. pe când Subcarpaţii Moldovei sunt formaţi dintr-un singur şir de depresiuni subcarpatice închise la exterior de înălţimi subcarpatice .2p. C. -deosebire: în Munţii Apuseni precipitaţiile medii anuale depăşesc 1200 mm/an. marne. Varianta 71 A. E . câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. . atingând 911 m în culmea Pleşului. iar unitatea H în etajul climatic de câmpie). 3. 6. E. gresii. ¿2. deoarece viţa de vie. Varianta 75 A.a. iar în Podişul Bârladului sunt sub 500 mm/an. . D. 11 .1. b. C. E.1. b. pietrişuri). a.Bistriţa. D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei).2. 2. iar altitudinile unităţii marcate.1. Carstic.Crişul Negru.Tg.4. 2 .1. b. argile. .asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei sunt alcătuiţi din roci sedimentare (nisip. C. E. d.d. în anii ploioşi apele ies uşor din matcă datorită reliefului jos (80-90 m) şi pantei reduse. c.700 mm/an). pe când Subcarpaţii Moldovei sunt formaţi dintr-un singur şir de depresiuni subcarpatice închise la exterior de înălţimi subcarpatice . 7 .a. 2. Varianta 74 A. b. statutul femeii în societate..Crişul Negru. Argeş. Mehedinţi! C.2. E .2p. Arealele viticole sunt extinse în regiunile deluroase. 3.1. 9 . 2.3. abiotic.asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei sunt alcătuiţi din roci sedimentare (nisip.a.a. 2. C. 4. 4. 2. are nevoie de lumină şl căldură.2p. c.D:2.3.Podişul Mehedinţi nu este o subunitate a Subcarpaţilor Getici deoarece aceştia prezintă două şiruri de dealuri şi două şiruri de depresiuni. 2. 11 .deosebire: în Munţii Apuseni sunt influenţe climatice oceanice. B.1.deosebire: în Podişul Sucevei se simt influenţe scandinavo-baltice.Podişul. 5. Se acordă 6 puncte. d.4. Amplasarea în apropierea materiei prime pentru reducerea costurilor de transport (combinatul de alumină din Oradea este aproape de resursele de bauxită din Munţii Pădurea Craiului). c..1. 5. Continentalismul accentuat şi lipsa curenţilor verticali care determină stratificarea Mării Negre.1.1. Minereuri complexe. Moldova. Mureş.Munţii Retezat-Godeanu. dar şi acţiunile de spădurire.Motru.1. 6 .Călăraşi. 4 .2. pietriş. Bilanţul natural negativ se datorează reducerii natalităţii (dificultăţi economice. caracteristică care nu este prezentă în Podişul Mehedinţi. cu litera D (Subcarpaţii Moldovei) sunt mai reduse.Prahova. 4. 3 . E. E.Podişul Târnavelor.3. b.1:3. . minereuri de aur şi argint. 2.Călăraşi. preferând versanţii orientaţi spre sud şi solurile din aceste regiuni. cu litera D (Subcarpaţii Moldovei) este format dintr-un şir de dealuri şi depresiuni. păsuri şi depresiuni. argile) .1.timp ce în Câmpia Crişurilor şi a Someşului există climat de câmpie. . d. * E.Podişul Mehedinţi este alcătuit din şisturi cristaline şi calcare. D. B. Varianta 70 A. Minereuri complexe. nisipuri.deosebire: Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din două şiruri de depresiuni separate de dealuri subcarpatice.deosebire: temperaturile medii anuale sunt mai scăzute în Subcarpaţii Getici (6-8 °C) decât în Podişul Dobrogei unde temperaturile medii anuale sunt de 10-11 °C. 2 . pe hartă. C. c. .deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani precipitaţiile sunt mai bogate (peste 1200 mm/an) faţă de cele din Câmpia Crişurilor şi a Someşului (cuprinse între 600 . E. d. B.11 °C.Bistriţa.deosebire: Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din două şiruri de depresiuni separate de dealuri subcarpatice. .1.A.1:3.1.2p. care lipseşte din Podişul Sucevei. 2. F .Baia Mare. atingând 2519 m în vârful Parângul Mare şi 2509 m în vârful Peleaga. d.deosebire: în Munţii Apuseni bat vânturile de vest. 3. minereuri de aur şi argint.

cu litera H se încadrează la etajul de climă de dealuri şi podişuri. Cantitatea medie de precipitaţii anuale (mai mare) specifică Dealurilor de Vest este de 700-750 mm/an datorită prezenţei influenţelor oceanice. D. 2.1. 2.d.existenţa păşunilor alpine pe suprafeţe mari în Grupa Parâng.d. 4. 4. 3. pe când în Carpaţii Meridionali situaţi la est de Olt altitudinea maximă este de 2544 m (Vârful Moldoveanu. 2. flişul apărând doar în Munţii Bucegi. . 7 . argile. râurile care izvorăsc din Carpaţi au un regim hidrologic în care predomină alimentarea din zăpezi.deosebire: în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali altitudinea maximă este de 2100 m (Vârful Pietrosu. nisipuri. Vârful Bihor. către o reţea colectoare inelară. B. în Subcarpaţii de Curbură se manifestă efectul de foehn.2p.c.d. C. faţă de 8-10 °C în Subcarpaţii de Curbură. c.deosebire: Podişul Getic prezintă o structura monoclinală.1. 2.asemănare: şi Podişul Getic şi Depresiunea Colinară a Transilvaniei prezintă roci sedimentare: pietrişuri. 2. A. a. 2-Şiret. 5-Bistriţa. . 10 .1. 2. 9 . Vedea. . d.2. . pe hartă. D.1. nisipuri.2p. iar în Câmpia Timişului precipitaţiile sunt cuprinse între 600 şi 700 mm. Varianta 76 A.2p. în timp ce în Carpaţii Meridionali situaţi la est de Olt predomină şisturile cristaline.deosebire: temperatura aerului este de 10-11 °C în Câmpia Timişului. B. C.deosebire: în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali altitudinea maximă este de 2100 m în Vf. A.deosebire: în Grupa Retezat-Godeanu altitudinea maximă este de 2509 m (Vârful Peleaga din Munţii Retezat). . boga. b.deosebire: Carpaţii Meridionali la Est de Olt prezintă altitudini de peste 2500 .asemănare: ambele unităţi de relief au fost generate de orogeneza alpină în Mezozoic şi Neozoic.1. 6. .8. Varianta 78 A.Braşov. E. E.deosebire: Munţilor Apuseni le este caracteristic mozaicul petrografic. B.1. Podişul Dobrogei. F . B.deosebire: în Subcarpaţii de Curbură cantităţile de precipitaţii depăşesc 700 mm. depresiuni. 2: E. Munţii Făgăraş). 2. pe când unitatea de relief marcată. 5. formată prin depuneri sedimentare piemontane. cu litera H se resimt influenţe climatice de ariditate şi scandinavo-baltice.1. 10 . 2. Varianta 82 A. 3.2. . în Vârful Omu. . A . 5. 2.Dealurile de Vest (Dealurile Silvaniei).4.1.c.1. 4 B. b. 4 . b. marne. c. în timp ce în Carpaţii Curburii înălţimile sunt mai mici. .d. valoarea maximă fiind de 2505 m. 2. situarea pe litoralul Mării Negre.. 3. .Munţii Banatului. 2.3. Mureş. pe când în Munţii Apuseni altitudinea maximă este de 1849 m în Munţii Bihor. Varianta 81 A. în judeţul Caras Severin relieful este predominant muntos şi puternic fragmentat. 11 .Munţii Poiana Rusca.1. 2.Grupa Bucegi. marne etc.5. 3. . păsuri. c.1.2p.a.5. b. ploi torenţiale.3.2. 3. oceanice. roci sedimentare cutate (în est). .a. 5. c. C . c. .. C.în bazinul. G .deosebire: în unitatea de relief marcată.1.deosebire: în Grupa Bucegi înălţimile sunt de peste 2000 m..Motru. .deosebire: Carpaţii Meridionali la Est de Olt sunt alcătuiţi din şisturi cristaline cu intruziuni granitice. cu debite mari primăvara şi ape mici iarna . pe hartă.1..3. Bistriţa-Năsăud. .3.deosebire: unitatea de relief marcată. C.4. 12 . suprafeţele mari ocupate cu păşuni.Ialomiţa. pe hartă.în zona Podişului Getic se află cele mai importante exploatări de lignit din ţară în bazinele carbonifere Motru şi Rovinari-Tismana . d. C . şisturi cristaline (în centru).c. E.. . după care lacul format a fost colmatat cu sedimente.1. F. pe când în Munţii Apuseni altitudinea maximă este de 1849 m în Munţii Bihor. altitudinea maximă fiind de 1954 m (Vârful Ciucaş din Munţii Ciucaş).Târgovişte. Munţii Călimani). 2.laşi. .Jiu.b. cu litera H. prezenţa argilei în substrat etc.deosebire: în unitatea de relief marcată. 7 .1. d. 1.asemănare: ambele unităţi de relief sunt alcătuite din toate tipurile genetice de roci: magmatice.A. . gresii. D .1. 2 .. B.Grupa Nordică. pe când în unitatea de relief marcată.deosebire: Podişul Getic este o unitate de platformă.1. pe când în Carpaţii Meridionali situaţi la est de Olt acesta lipseşte. E.2p.. 5.deosebire: pentru Grupa Retezat-Godeanu masivitatea este o trăsătură caracteristică. Drobeta Turnu-Severin. Apuseni. în timp ce Carpaţii Curburii sunt puternic fragmentaţi de văi şi depresiuni. 2. cu costuri de producţie mici . C. 3. precum şi amplitudinile mareice foarte mici (12 cm) ale Mării Negre.configuraţia reliefului cu inelul carpatic în centru impune reţelei hidrografice o structură radiar-centrifugă. c. fiind puţin fragmentaţi de văi. calcare).2p.Podişul Getic.deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani se găsesc roci vulcanice (în vest).Bega. Industrializarea rapidă de după 1945 a oraşului Braşov.D. pe hartă. pe hartă. 2. argile. Precipitaţiile scăzute. 2.2..1.1. D. bilanţ natural şi migratoriu cu valori pozitive. Varianta 77 A.debitul râurilor din România este influenţat de clima temperat-continentală (anotimpuri. b.1.deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani este prezent relieful vulcanic. în timp ce Carpaţii Curburii sunt alcătuiţi în întregime din fliş.3. în timp ce Grupa Bucegi este caracterizată prin prezenţa şisturilor cristaline şi a rocilor sedimentare cutate (fliş). 5. pe când în unitatea de relief marcată.c. b. 2. D. Vrancea. cristaline şi sedimentare.d. C ..Jijia. precipitaţii. b. C. a.. Prezenţa resurselor de gaz metan şi sare din apropiere. iar cantitatea medie de precipitaţii anuale (mai mică) în jumătatea nordică a Podişului Dobrogei are valori de 400-500 mm/an datorită influenţelor de ariditate.asemănare: atât în Munţii Apuseni cât şi în Grupa Bucegi s-au format prin încreţirea scoarţei în orogeneza alpină. Aluviunile aduse de Dunăre sunt depuse pe o platformă continentală a Mării Negre cu adâncime scăzută. secete) . D. H . C.1 . 4. 3. care determină perioade lungi de secetă.b. .Podişul Sucevei. cu litera F se resimt influenţe climatice oceanice.deficitul hidric pe fondul climatului cu influenţe de ariditate. c. pe când Subcarpaţii Curburii sunt alcătuiţi din roci sedimentare (pietrişuri. pe când Depresiunea Colinară a Transilvaniei este o unitate de orogen formată iniţial prin prăbuşiri ale Carpaţilor.Grupa Retezat-Godeanu. 8 . regularizarea scurgerii râurilor mici care provocau inundaţii la ploi torenţiale. D. a. 7 -Crişul Alb. 5.deosebire: Grupa Retezat-Godeanu este format predominant din şisturi cristaline. B. cu litera F se înregistrează temperaturi medii anuale de 0-6 °C.Bistriţa. c. temperaturile medii anuale sunt de 8-10 °C.1. A . E.Constanta. D.2.Focşani.deosebire: în Câmpia Timişului se resimte Austrul. a. c. C. cu litera F se încadrează la etajul de climă montană şi alpină. 3. E. Varianta 80 A. F. pe când Depresiunea Colinară a Transilvaniei prezintă structuri de domuri gazeifere şi cute diapire. Varianta 79 A.1. Pietrosu Călimanilor. Dealurile Silvaniei.4.Bistriţa. B.1. B .te în precipitaţii. 4. 2. apărând calcare doar în sud-vestul ei.1. E.Subcarpaţii Moldovei. .Motru lignitul se exploatează în carieră.Podişul Sucevei.Bega. 2. 2 . 3. A . pe hartă.Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei).1. D.Masivul Dobrogei de Nord..

c. B.. temperatura medie anuală între 6 şi -2 °C.1. 1 . G.c.3.resursele de combustibili minerali fosili din Podişul Getic. industria celulozei şi hârtiei). b. C. 5.Ialomiţa. pe când Podişul Getic este o unitate de platformă. Varianta 87 A. B. .1. pe când Munţii Făgăraş prezintă masivitate şi altitudini ce depăşesc 2500 m.2p.Subcarpaţii Getici.8. 4. Varianta 90 A.Munţii Apuseni sunt o barieră orografică în calea maselor de aer umede dinspre vest. C. b. .1.Trotuş. 2. 2.deosebire: Munţii Apuseni sunt puternic fragmentaţi şi au altitudini sub 2000 m.C.Grupa Munţilor Parâng. B .Timiş . care determină formarea precipitaţiilor de relief . 10-Bârlad. 3.3.lipsa curenţilor verticali determină prezenţa celor două straturi de apă în Marea Neagră: stratul superior oxigenat. Varianta 86 A.1. caracteristice fiind acumulările de sare.deosebire: Subcarpaţii Curburii au relief de dealuri şi depresiuni. B.Oradea. .masa lemnoasă reprezintă materie primă în industrie (industria lemnului. E.1. pe când Subcarpaţii Curburii nu ajung la altitudini de 1000 m. D . C.2. relief dominant de dealuri şi depresiuni în Subcarpaţii Moldovei.1. 2. B. creşte gradul de umiditate a aerului).Slatina. c. 4.2p.3. . pe când în Podişul Getic relieful dominant este de podiş.a. d.1.1. Crişul Repede. îngheţ frecvent peste 8 luni. pe când Podişul Dobrogei are un relief dominant de podiş cu interfluvii netede sau uşor ondulate.1.climatul montan cu ierni lungi.2. E. 2.3.asemănare: atât Câmpia Transilvaniei cât/şi Podişul Dobrogei de Sud s-au format prin sedimentare: Câmpia Transilvaniei. antipoluantă (antifonică. 5 . suprafeţele acvatice (braţele Dunării. iar Subcarpaţii Moldovei au structură de orogen. C. 5. gaze naturale) 2p. D.deosebire: Munţii Făgăraş (C) sunt alcătuiţi din şisturi cristaline.A. a.Câmpia Oltşniei.3.C.deosebire: Subcarpaţii Curburii au altitudini mai ridicate (maxim 996 m) decât Podişul Dobrogei (476 m).1.poziţia geografică în SE ţării.. prezenţa molisolurilor (cernoziom levigat). 3. b.12 . d. E .c.2.deosebire: în Câmpia Transilvaniei media altitudinilor este de 500 m. . . . a. c..relieful montan cu altitudini şi pante mari. bazalt). oceanice.deosebire: altitudinea maximă rar depăşeşte 200 m în Podişului Dobrogei de Sud.deosebire: în Podişul Târnavelor etajul climatic este de dealuri joase. d. climatică (reduce valorile termice. Varianta 88 A. oraşul Galaţi fiind situat pe fluviul Dunărea. petrol. D.1. impropriu vieţii.3.pădurea are funcţii ecologice: antierozională (de fixare a solului).deosebire: în Podişul Târnavelor bat vânturile de vest.Someşul Mare. iar în Munţii Banatului..1. C .deosebire: în Podişul Târnavelor climatul prezintă influenţe oceanice.3.deosebire: Subcarpaţii Moldovei reprezintă o unitate de orogen. a. a.Brăila.1. pe când Subcarpaţii Curburii prezintă procese gravitaţionale. iar în Munţii Banatului etajul climatic este montan. 5. d. Caraş-Severin.2p.1.2. .1. D. A . . D. .2.poziţia geografică a României în Europa şi dispunerea reliefului major determină interferenţa influenţelor climatice. 3. care se folosesc ca surse de energie primară în termocentrale (lignitul.Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei).deosebire: în ambele unităţi de relief sunt prezente roci sedimentare.Câmpia Moldovei (Jijiei).Dealurile Sălajului.1. D. 5. 2..2.Câmpia Bărăganului.Sfântu Gheorghe.industrializarea şi urbanizarea ridicate au favorizat densitatea mare a populaţiei In Prahova Varianta 83 A. influenţe climatice temperat-continental excesive (de ariditate). ceea ce a facilitat transportul pe calea apei a materiilor prime din import. . Dâmboviţa. 2. industria chimică.Târnava Mare. B. d. 7 . C. C.deosebire: etajul climatic în Masivul Dobrogei 'de Nord este de dealuri joase. 2.. b.1. gaz otrăvitor. E . iar în Podişul Dobrogei de Sud influenţele climatice sunt temperat continental excesive (de ariditate) şi pontice. 2. iar în Podişul Dobrogei de Sud etajul climatic este de câmpie. E. iar Podişul Dobrogei de Sud. sedimentare (calcar).3. c. zăpezi peste 6 luni .1..m.2p. c.1. prin umplerea cu sedimente a unei vechi zone de scufundare lentă apărută la începutul orogenezei alpine.deosebire: vânturile specifice în Masivul Dobrogei de Nord sunt crivăţul şi brizele marine. gârle.D. Buzău. C. iar în Subcarpaţii Moldovei maxima altitudinală are valoarea de 911 m. . 9 . H.1.Ialomiţa. 2. 6 .G.Câmpia Transilvaniei. F .Masivul Dobrogei de Nord.5.1. . D. estetică. . .c . favorabil vieţii şi stratul inferior. Ialomiţa. 2. climatul montan cu geruri şi zăpezi persistente etc. .Podişul Someşan.2p.deosebire: Subcarpaţii Moldovei au structura cutată şi altitudini ce depăşesc 900 m. H .3. 9 . .. c. soluri cu fertilitate ridicată datorită conţinutului mare de humus. 6 . Varianta 85 A. Varianta 84 A.1.. . pe când în Podişui Dobrogei de Sud media altitudinilor este de 200 m. 2 . în Culmea Pleşului. E . E. 5.2. canale. b. Tulcea. 11 .Oradea. 2. 7 .deosebire: în Câmpia Transilvaniei există domuri (boltiri ale stratelor sedimentare care au în interior gaz metan). 1 .2.Olt.Alexandria. 5 . E.2. 4. Reşiţa. 4. 2. . iar în Subcarpaţii Moldovei loessul lipseşte. B. 2. E . E. b. pe când Munţii Apuseni (B) dintr-un mozaic petrografic.Jiu.Crişul Alb. 4.Subcarpaţii Moldovei. D. metamorfice (marmură). c. b.d.Tulcea. D. 4. 12 .Sfântu Gheorghe. iar în Podişul Dobrogei de Sud se manifestă crivăţul şi brizele marine. b. iar în Munţii Banatului influenţele climatice sunt submediteraneene.. acest tip de structură nu apare în Podişul Dobrogei de Sud. unde se resimt influenţe de ariditate care determină precipitaţii reduse . 2.4. 10 . 3.asemănare: ambele unităţi de relief s-au format în orogeneza alpină şi prezintă suprafeţe de eroziune. accidentat.1.asemănare: ambele unităţi de relief au roci sedimentare.1. sub -200 m..E. vecinătatea Mării Negre . c. de purificare a aerului)..Munţii Apuseni.Bârlad.Şiret. A . . c. H. 5..' . 11 . b.deosebire: în Masivul Dobrogei de Nord se manifestă influenţe climatice continental excesive (de ariditate) şi pontice.d. poziţia geografică. D . 2.deosebire: loessul este roca sedimentară care acoperă fundamentul alcătuit din calcare şi gresii sarmatice ale Podişului Dobrogei de Sud. prin depunerea unei pături groase de sedimente provenite din Masivul Nord-Dobrogean. E. B. care conţine hidrogen sulfurat.2. austrul.1. E.Bega. în Munţii Banatului. lacuri) în Delta Dunării şi relief montan. 6 . Jijia.1. B. în Munţii Apuseni diversitatea petrográfica este dată de prezenţa celor trei categorii de roci: magmatice (granit. .a. c. pe când Podişul Getic are o structură monoclinală (piemontană) şi altitudini mai reduse (peste 700 m).deosebire: Podişul Dobrogei de Sud are structură geologică de platformă cu strate monoclinale. pe alocuri fiind prezente cutele diapire: . H.deosebire: Carpaţii Meridionali la Est de Olt prezintă relief glaciar. Varianta 89 A.1.

3. D.Câmpia de Vest. dat de prezenţa depresiunilor şi văilor transversale şi longitudinale. Varianta 98 A. b. s-au format în orogeneza alpină.Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu unde altitudinile sunt mai mari (2519 m . . 7 . 5. . iar în Podişul Dobrogei precipitaţii medii de 500 mm/an. 7 .1. 700 m în partea nordică. 9.Podişul Dobrogei de Sud şi C .2.Câmpia Transilvaniei. Podişul Getic. C.2p.1.. 3 . 4. E. 8 . 3. C.Cluj-Napoca. .1.2. B. Podişul Someşan.. 2.. 2.1.asemănare: ambele unităţi de relief. B.Satu Mare. 2. durata mare a perioadei de secetă din timpul verii). F.1. 10 . D.Timiş. 12 .2p. în Grupa Retezat-Godeanu este specific relieful glaciar.1.a..1. 2.1. B. 3. 2.necesarul tot mai mare de construcţii şi lucrări publice .Bârlad. 2. 2.Carpaţii de Curbură şi H . A . D. iar în Grupa Munţilor Parâng influenţe climatice oceanice. 8 ..1. C. creşterea economică. B.2p. c. iar în H . 4. argile. . .2. Varianta 94 A.d.2. -asemănare: ambele unităţi de relief s-au format în orogeneza alpină şi prezintă relief glaciar. . răsfirate. b.1.deosebire: în Câmpia Moldovei este specific climatul de dealuri joase. a.d..1.Călăraşi. G. d. Poiana Rusca.în Dealurile Sălajului climatul prezintă influenţe oceanice.1. 9 .Podişul Getic.a. a. C . .c.1.Deva.Subcarpaţii Curburii şi H .d.. 2.1. a.1. 3.deosebire: Subcarpaţii Curburii sunt formaţi din marne.4. C .Alba lulia.Podişul Târnavelor. iar în Munţii Banatului influenţe climatice submediteraneene. D. iar în Podişul Dobrogei bate crivăţul şi. 2. 5. Moldovei.Câmpia Moldovei (Jijiei). .Munţii Apuseni. 3. C.deosebire: în Subcarpaţii Getici există influenţe climatice submediteraneene. 3. 2.3. D.b.5. E.1. 2.4. 2.1. d.3.a.1. iar în Munţii Banatului climatul montan.deosebire: în Podişul Dobrogei de Sud se resimt influenţe climatice pontice. . A. D . Timiş.Drobeta Turnu-Severin. E.B . urmare a lipsei curenţilor verticali în Marea Neagră.deosebire: Podişul Dobrogei de Sud este format din calcare acoperite cu loess.H. c. D . c."Covasna. pe când Grupa Făgăraş este alcătuită din şisturi cristaline.varietatea mare a rocilor pentru construcţii . E.Câmpia Bărăganului. D.1.d. structura geologică de orogen este specifică ambelor unităţi de relief. 2509 m) în timp ce Subcarpaţii Getici abia depăşesc 1200 m.Grupa Retezat-Godeanu.altitudinea reliefului determină etajarea biopedoclimatică începând de la cea. 3. C. A . 3. B.deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei sunt alcătuiţi din roci vulcanice metamorfice şi fliş.1.deosebire: Subcarpaţii Getici sunt formaţi dintr-o succesiune de dealuri şi depresiuni iar Grupa Retezat-Godeanu este formată din culmi muntoase şi depresiuni.deosebire: în Subcarpaţii Getici există temperaturi medii de 8-9 °C. pietrişuri. c. 7 .deosebire: Altitudinea Podişului Dobrogei de Sud este redusă (150-200 m).a.Carpaţii de Curbură altitudinile sunt mai mici (1954 m Ciucaş) decât în H . 6 .. pe când Grupa Făgăraş se caracterizează prin masivitate dată de şisturile cristaline. 4. D.Câmpia Moldovei şi G .2p Varianta 95 A.deosebire: spre deosebire de Subcarpaţii Getici.1. Peleaga. 5.deosebire: în B .3. 4. C .C. 10.deosebire: Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei au un grad de fragmentare ridicat.altitudinea reliefului determină scăderea temperaturii aerului o dată cu creşterea acesteia .Botoşani. a.d.Prut. Jiu.Grupa Munţilor Parâng: .asemănare: ambele unităţi de relief s-au format prin sedimentare. Baia Mare.1.în Dealurile Sălajului dominante sunt vânturile de vest.poziţia geografică a României în Europa determină interferenţa nuanţelor climatice care se reflectă în interferenţa zonelor de vegetaţie .Crişul Alb. 3.deosebire: în Subcarpaţii Getici există precipitaţii medii de 800 mm/an.Carpaţii Curburii.Grupele Parâng ş Retezat-Godeanu.1.9. c.deosebire: în Câmpia Moldovei se resimt influenţe climatice de ariditate. iar în Podişul Dobrogei influenţe climatice pontice.deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei s-au format prin încreţirea scoarţe iar Câmpia Moldovei prin sedimentare.Podişul Dobrogei. B . Varianta 91 A. iar în Grupa Munţilor Parâng valoarea este cuprinsă între -2 °C şi 6 °C.1.d. B. iar Grupa Munţilor Parâng se încadrează la etajul climatic de munte. B . C .Subcarpaţii Getici şi G . Varianta 97 A. 7 . nisipuri. iar Câmpia Moldovei din sedimente moi.3. b. . .5.1 . 3.Câmpia Olteniei.deosebire: Podişul Dobrogei de Sud se încadrează la etajul climatic de câmpie. B.. 12 . 9 . suprapăşunatul. . Oradea. D . 7 . nisipuri. H .a.Podişul Someşan.Moldova. 2.reprezintă cea mai extinsă arie forestieră a ţării .deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei (D) prezintă varietate petrográfica (şisturi cristaline.deosebire: în B . a. .3.d.panta de curgere foarte redusă . C.Munţii Banatului: . B. B .deosebire: temperatura medie anuală are valori de 10 -11 °C în Podişul Dobrogei de Sud. Un factor natural care favorizează dezvoltarea arealelor viticole extinse în regiunile deluroase: solurile. Vegetaţia de stepă se dezvoltă în parte de est şi sud-est a Românie datorităcondiţiilor climatice (precipitaţii reduse.1. 2. .2.c. 5. 2. y C. G . b. în timp ce Podişul Getic ajuTige la cea.Carpaţii de Curbură predomină rocile sedimentare. D. Lipsa oxigenului la adâncimi mai mari de 200 m..1. argile. brizele marine. C.2p. 2.Jiu.2p Varianta 93 A. iar în Podişul Dobrogei temperaturi medii de 10-11 " C E.Botoşani.Podişul Mehedinţi. b. H . G .1.c. loess.Câmpia Olteniei. pietrişuri.1. 4. d. a. Varianta 96 A.poziţia geografică determină diferenţa de radiaţie solară globală care se reflectă in diferenţa de temperatură . E . b.debitele foarte mici şi regimul de scurgere neuniform .1. .4. 2.3. 4. în zona litorală. 2. ' . 5. F . C. D.Podişul Târnavelor.a. . sedimentare. iar în Podişul Dobrogei influenţele climatice sunt continental excesive (de ariditate) şi pontice (până la 20-30 km depărtare de ţărm). 2.3.Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu predomină rocile metamorfice (şisturi cristaline). Varianta 92 A. C .2p. 2.Podişul Bârladului. Târgu Jiu. 2.Suceava.2. 5.2p.deosebire: Altitudinea este mai mare în Grupa Retezat-Godeanu (Vf. 5. . d.12. iar Podişul Mehedinţi din şisturi cristaline şi calcare. . 800 m . d. E. roci sedimentare şi roci vulcanice). E. 3. d.2p.3.5.Grupa Retezat-Godeanu: . Emigrarea unui număr mare de persoane cuprinse în grupa de vârstă 20-60 ani. d. .2p.1. 2.B.2.Sfântu Gheorghe.c.suprafaţa redusă a uscatului . E. iar Podişul Getic este format din marne.Parâng) ş pronunţat relief glaciar. 2. H . a. D.E . 4 . 1. * E.d.Câmpia Moldovei (Jijiei).Podişul Mehedinţi: .2. a. . .

relief neted de 500-600 m altitudine.deosebire: în E (Câmpia Timiş) este prezent un etaj climatic de câmpie. în Europa Apuseană. Finlanda .1. Varianta 3 A.2p. exploatabile. E. fragmentare ridicată şi soluri acide nefertile. Franţa. şampanie. B. suprafeţe mari ocupate de păduri şi lacuri). chimică.1.4. .b. .2p. coniac).2 p. climat temperat-oceanic. .interfluviile ascuţite cu pante abrupte. . chimică.Ungaria este fluviul Dunărea.. mai. Ungaria. E. marcată de perioada sovietică.deosebire: în E (Câmpia Timiş) este o temperatură medie de 10-11 °C.1. 82 milioane loc.1. 2.. . E. industria constructoare de maţini. Valencia . 5.2.11. a.d.Ialomiţa. 4.2p.asemănare: cea mai importantă arteră hidrografică din Serbia şi din . industria aeronautică. podişuri.3p 6.1.deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei au altitudinea cea mai mare în Vârful Pietrosu Rodnei (2303 m). A. E. . b. . în Europa Sudică .Cartea Verde a Comisiei Europene (8 martie 2007) impune liniile directoare ale unei politici energetice comune şi lansează dezbaterea publică pentru a se găsi soluţii la problemele energetice actuale.1p 3. conserve de legume în timp ce Ungaria are o industrie variată. Munţii Iberici . soiurile performante. 2. D. floarea-soarelui.2p. . 3. . Bulgaria şi România.2 p..3.1. Varianta 99 A.10% .08% . E.2p.2 p. 2. din clasa molisolurilor. 4. B . c. în plin proces de modernizare. . iar în G (Subcarpaţii Moldovei) temperatura medie este de 8-9 °C. 3.2p.2p. .energia geotermală. Corsica.1.2 (relief jos. gaze natural. 2. Marsilia.Târgovişte. 8. Subiectul III Varianta 1 A. Regiunea pariziană.2p. din clasa molisolurilor.b.Sucarpaţii Moldovei. 2.126 x 100 : 369. neregenerabile.asemănare: în Serbia şi în Ungaria relieful este variat. viticultură pomicultură (balanţă agricolă excedentară). 6 . iulie şi august (15°C) . Varianta 5 A.2p 4.1. Liverpool. 80 mm . Munţii Cantabrici. Lyon. 27°C. iar clima Ungariei este temperat-continentală cu influenţe oceanice. Olanda . F . .Suprafaţa arabilă foarte mare. B. climatul mediteranean .rezultatele eforturilor de a se obţine energie neconvenţională sunt modeste. 2.1 (climat rece. cuprinzând toate treptele: câmpii podişuri. iulie .Piatra Neamţ.2. Peninsula Iberică .1.deosebire: Industria Republicii Moldova. 2. .690 = 3.1. 1.1 .3. a.3p D.510: 3.2p 5. Alpii Savoiei.2. Interfluviile largi. .Ucraina: 22. B. neregenerabile. E.2p. Câmpia Padului. solurile din regiunile de câmpie sunt fertile. 5.1. netede. legumicultura (tomate).1. C. 2. echipament electronic). . C .2p. munţi. Munţii Alpi.deosebire: în Ungaria agricultura este bine dezvoltată şi diversificată: cereale (grâu porumb). iar în Republica Moldova agricultura. . b.România: 11. 80% cu altitudini mai mici de 500 m. Sicilia şi Sardinia . B. . rapiţă). cu soluri productive-cernoziomuri levigate. Madrid.Carpaţii de Curbură. . relief variat. iulie . .690 = 10.2p 5. .deosebire: turismul în Republica Moldova este mai puţin dezvoltat decât în Ungaria (ţară excomunistă cu mari venituri din turism) . B. textilă. 41 de milioane locuitori . structura proprietăţii agricole. .2 p Varianta 2 A.Podişul Târnavelor. favorabile agriculturii. fiind specializată pe cea alimentară: băuturi alcoolice (vinuri. D.2p 2.1.1.33% . cărbuni.d. Malta . plante tehnice (sfecla de zahăr. 12 .asemănare: în Ucraina şi în Bulgaria relieful este variat. .3. 3.376: 3.a. 5. la nivelul Uniunii Europene sunt modeste. . . 4. iar în G (Subcarpaţii Moldovei) un etaj climatic de deal şi podiş. petrol. iar în Subcarpaţii de Curbura roci sedimentare.2 p 2. C. .deosebire: în Podişul Mehedinţi apar roci şisturi cristaline.statele Uniunii Europene sunt dependente energetic de Federaţia Rusă.3. existenţa hidrocarburilor în zonele adiacente sau limitrofe (în Subcarpaţi)..energia solară.1p D. Varianta 100 A.2 p.2.1. Munţii Penini. .2p 2. floarea-soarelui şi plante aromate .1. . 3. . C. .d. clima oceanică .deosebire: clima Ucrainei este temperat-continentală cu nuanţe excesive în est şi mediteraneană în sud. textilă. C. Munţii Apenini . .2p.1.3. este slab dezvoltată.b.1.1p 3. Leeds.2p.Câmpia Jijiei. Alpii Francezi (Alpii Maritimi. Tamisa sau Severn.. D. 2.2p.deosebire: în E (Câmpia Timiş) influenţele climatice sunt submediteraneene. Munţii Grampian. iar în Subcarpaţii de Curbura apare relief pseudocarstic dezvoltat pe sare. . c. B. favorabile agriculturii.2p. Olanda.280 loc/km2. chimică.1.2p. 5. Barcelona.126 : 3. 30 milioane tone. Alpii Savoiei). Sevilla.deosebire» clima Serbiei este temperat-continentală cu influenţe mediteraneene. D. influenţe mediteraneene în sud şi oceanice în vest. Palma de Mallorca . C. b..asemănare: reţeaua hidrografică din Ucraina şi reţeaua hidrografică din Bulgaria sunt tributare Mării Negre.deosebire: în Podişul Mehedinţi densitatea fragmentării este mai redusă decât in Subcarpaţii de Curbură unde tectonizarea duce la apariţia a numeroase depresiuni şi dealuri un grad ridicat de fragmentare.2 p.690 = 6. grad ridicat de urbanizare. ^ . poluante.. deşi variată. munţi.2p. axată pe construcţiile de maşini (autoturisme. petrochimică industrie uşoară şi alimentară .2p. este specializată în cultura de viţă-de-vie. 2. Petoşani. 5 mm. mecanizarea lucrărilor agricole. . E. C.resursele clasice. suprafatl relativ mică).asemănare: solurile din regiunile de câmpie sunt fertile.2p 4.Finlanda . tutun.Germania: 38.2p. b. Malta . cuprinzând toate treptele câmpii.asemănare: în Podişul Mehedinţi apare relief carstic. G . 10 . . . 10 loc. Coasta de Azur. iar Câmpia Moldovei în Dealul Cozancea (265 m). fertilitatea solurilor. clima mediteraneană.Crişul Alb..energia eoliană. -1 p 2.climatul răcoros .000 = 38./ km2.4 (suprafaţă extrem de mică). Influenţele continental aride în est cu precipitaţii mai scăzute (sub 500 mm/an) si oceanice umede în vest.b. 3. iar clima Bulgariei este temperat-continentală în nord şi mediteraneană în sud.. Franţa .1. performantă. 2.la nivelul Uniunii Europene predomină o industrie energetică bazată pe materii prime clasice.. Suedia şi Polonia. maşini şi utilaje. Germania.2p. iar în G (Subcarpaţii Moldovei) influenţele climatice sunt continental aride estice.1. Bordeaux.energia mareelor. E. Varianta 4 A. 2.

oricare dintre: România. Fluviul Pad sau Adige. 1p. . . oricare dintre: Spania. 3.2p. numărul lunilor dintr-un an.2p 3. 78 mm în luna iulie.b. oceanic. oricare dintre: Munţii Pirinei. Garonne. bauxită. .nevoile crescânde de energie electrică şi termică.c. 81 loc/kmp. Suedia. 2. 2. structura proprietăţii agricole. E. Germania. Ben Nevis din Munţii Grampian. subpolar. 3. B. . 4 2. B. 2. 20 loc/kmp. 330 mc/s în luna mai . Germania . Producţiile mari de grâu din Franţa şi Germania se explică prin potenţialul natural al reliefului. . Munţii Alpi. . 2. Zaragoza.2p 2. Nantes. balnear-maritim şi monahal. . Cehia. Diferenţa producţiei de grâu dintre Franţa şi România se explică prin specificul agriculturii româneşti: mecanizare şi chimizare reduse. minereu de cupru. Masivul Central şi Câmpia Loarei. Toulouse.2p 3. subvenţiile statului pentru agricultură.martie.2p 2. Aproximativ 23 "C. 5 milioane tone. 1. 2. oricare dintre: Barcelona. 3.3p 4. . Strasbourg. pădurile sau potenţialul hidroenergetic ridicat. minereu de fier. * C. februarie. în luna decembrie . 10000 mc pe secundă. Genova şi Napoli.1. . Valencia. finanţarea deficitară. B. Varianta 8 A. 40 mm pe an. întinderile forestiere mari din Suedia. 3. iulie.1p < 3.2p 4. Suedia . . Marsilia. 60 mc/s în luna octombrie . . Letonia . b.1. C. utilizării seminţelor selecţionate şi a tehnologiilor modeme în lucrarea pământului. 2. Bulgaria şi Ungaria. între nordul şi sudul ţării. Belgia. feroviară şi aeriană prin mărimea sa şi rolul de metropolă europeană.80 loc/km2. C. . Câmpia Voivodinei. care favorizează accesul ţărilor riverane Mării Mediterane. Tisa. Grecia. . .. .precipitaţiile cresc valoric şi temperaturile scad în funcţie de treapta hipsometrică pe care o caracterizează. Cordoba. oricare dintre: Dunăre.poluarea aerului prin evacuarea necontrolată în atmosferă a gazelor de eşapament . Varianta 9 A. mai.1.predominant climat temperat-continental cu nuanţe diferite. bauxită. 397.2p. din sudul Europei. Franţa -1140. Klagenfurt. aprox. pentru legătura pe care o asigură între Regatul Unit şi Europa. determină valori reduse ale insolatiei solare. Le Havre. aprilie.2p D. 2.1p 4.2p.1. numărul lunilor dintr-un an.prezenţa şi exploatarea materiilor prime (cărbuni. 20.2p 2. iunie. Câmpiile Aragonului şi Andaluziei. Bilbao. Varianta 11 A. 3. C. noiembrie.1. .1. de aceea suprafeţe întinse sau fost incluse circuitului agricol. .7685. B. cursurile de apă sunt mult mai scurte datorită specificului insular al uscatului.1.. .deosebire: dacă în Franţa cursurile de apă au lungimi considerabile. C. E. zona pădurilor în S.3p D. Strâmtoarea Gibraltar. în schimb în Portugalia este un climat mai blând.1. mai. . Sava. E. România şi Bulgaria .1. Ungaria. Norvegia . august. Timock.2p D. Italia. Podişurile Castilia Veche şi Castilia Nouă.1. influenţate de altitudine. E. iunie. climă mediteraneană în S şi E.Parisul este un important nod de comunicaţie rutieră. Dijon Orleans. iunie. Franţa.1. deoarece în aceste regiuni predomină un climat secetos de ariditate.26 572 kwh/loc.2p 4. minereuri de fier şi cărbuni. 4000 mc pe secundă. aprilie.2p.1p 3.creşterea alarmantă a numărului accidentelor de circulaţie în urma cărora îşi pierd viaţa anual un număr mare de cetăţeni. Regiunea pariziană. 1. E. iunie.8 kwh/loc. in Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord altitudinea maximă abia atinge 1343 m în Vf. Valoarea densităţii medii este mai scăzută în Suedia deoarece o mare parte a teritoriului acestei ţări are un climat rece. Sardinia şi Sicilia.1. solurilor.1. 6. Slovenia. . decembrie. oricare dintre lunile: martie. Marsilia. Pancevo. Menorca. Suedia . . aproximativ 82 mm pe an. .în Germania şi Italia productivitatea agricolă este ridicată datorită chimizării. 2.d. .Stepa şi silvostepa ocupă suprafeţe întinse în Republica Moldova şi Ucraina.1. Graz. Ierni blânde şi ploiase în sud şi mai reci în nord. . energia solară şi energia mareo-motrică. . B. 7.1p D.2.decembrie. Dealurile Austriei Prealpine. România . Italia. .2p 5.13 loc/km2. 200 mc/s. Bordeaux.1p. asociaţiile vegetale de stepă şi silvostepa sunt favorizate şi de existenţa solurilor fertile. cu valori scăzute ale precipitaţiilor şi temperaturi ridicate vara. Varianta 10 A. 2. 2.1. Corsica.2p 5.20. 42 mm.1. ca şi prin mecanizarea şi chimizarea agriculturii.03 loc/km2. octombrie. ..1p 5.2p 2. Varianta 6 A. Dunărea. media anuală a precipitaţiilor se calculează însumând mediile lunare. Bazinul Vienei. 5. iar suma obţinută se împarte la 12. februarie.d. Formentera. E. subpolar care nu favorizează aglomeraţiile de populaţie în teritoriu.1p. fărâmiţarea proprietăţii agricole. Morava. din clasa molisoluri.2p.2p.asemănare: şi în Franţa şi în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord este caracteristic climatul temperat oceanic. . 2. 3. Finlanda. . 70%. Varianta 7 A. Cordiliera Betică. mai. oricare dintre: octombrie . Novi Sad. iulie.2p 5. 1. oricare dintre: Insulele Mallorca.2p 2. Alpii Dinarici.deosebire: dacă în Franţa altitudinea reliefului depăşeşte 4800 m în Munţii Alpi. climă oceanică în NV. în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord. . oricare dintre: Belgrad. Franţa. oricare dintre: Sena. la Oceanul Atlantic.9 kwh/loc. care permite densităţi mai mari ale populaţiei. Temperatura medie anuală se calculează însumând valorile medii lunare.2p D.1. 2. 2p 3. turism cultural. oricare dintre ianuarie. . Suedia. C. neatractiv pentru populaţie. . climei.2p 5. Le Havre. în perioada respectivă. iar suma obţinută se împarte la 12. . cărbuni inferiori.2p. Portugalia. clima rece. gaze naturale).1p. Ibiza. veri calde şi secetoase în sud şi cu specific continental în nord. Loire. Belgia şi Franţa. Lille. Mişcarea de revoluţie a pământului care. Drava. 2. O mare parte a Suediei are un climat rece. Olanda. Kragujevac.1p 6. decembrie. care sunt bogate în humus. Coasta de Azur. B. februarie . oricare dintre: Lyon.2p.03 loc/km2. Subotica. oricare dintre: Munţii Alpi. astfel: 1. 57%. D. 30 mm în luna februarie. aprox. Se acordă 10 puncte pentru următoarele răspunsuri. 2. 3. .2p. Portugalia -114. . 2. stepa şi silvostepa în N. Salzburg. oricare dintre: Germania. aprox. Luxemburg.2p 4.2p 6.1.1. . oricare dintre: Linz. petrol. . temperat-continental. . 4. 2.d.2p. aprox. Diferenţa de densitate medie a populaţiei dintre cele două ţări se explică prin relieful muntos. Bor. Slovacia.

Podişul Podolic. Italia 99. 2. Franţa . monumente de artă). 3.2p.).2p. E. E. Italia . aproximativ 6. Roma. cu nuanţe de ariditate. în luna august . Mariţa. climat temperat-continental .2p. Barcelona. Marsilia etc. Ucraina are influenţe climatice continentale. Atena (peste 3. Atena.climatul mediteranean. cu un relief predominant stâncos.climat temperat-oceanic cu ploi bogate . Munţii Balcanici (Stara Pianina). romană). Spania 91.1p. în luna octombrie . România. plante tehnice. c (temperaturilor ridicate) .1p.2p. 2.2p.2p.9 °C. Napoli.Atena (Parthenonul). primăvara . 2. 5. Palermo) a rămas în urmă cu dezvoltarea economică. reprezentat. -1p . cât şi agricol datorită prezenţei resurselor hidroenergetice ale apelor din Alpi. dezvoltarea infrastructurii turistice şi a serviciilor .Lipsa combustibililor clasici (petrol.1.1p.77 l/loc.2p. Suedia are în subsol zăcăminte de metale radioactive şi dispune de tehnologii avansate pentru obţinerea energiei atomoelectrice. dezvoltarea agriculturii ecologice.5 milioane de locuitori) . Prutul şi Nistrul . 3. 1833-2004 este intervalul de creştere numerică a populaţiei şi s-a bazat atât pe sporul natural ridicat (în secolele trecute). pe litoralul mediteranean (şi atlantic.2p. a existenţei unpr tradiţii industriale (indus-tria textilă bazată pe lână. 2. Ucraina 30. C. Torino.58 l/loc. în anul 1960 . b (inundaţii) . climă temperat-continentală cu influenţe mediteraneene. . 4. cu un climat mediteranean mai umed.1.Marbella.2p. C. . .1p . 3.5 milioane de locuitori . peste 11 milioane. Podişul Doneţ .suprafeţele întinse de podiş cu pante line şi versanţi cu expunere sudică. oupru. Nordul Italiei este dezvoltat.3 °C.2p.35 l/loc. Polonia. peste 40 milioane de locuitori. . 2. 6.Paris (Muzeul Luvru). Agricultura este performantă. a fost cel mai mare imperiu colonial al lumii. .1.1.2p. a (dezgheţul) .2p.1p. în sec.Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Industria constructoare de maşini care valorifică produsele siderurgice. gaze naturale şi cărbuni) a impus în Suedia găsirea unor surse alternative de energie care să le poată înlocui: 1. c (nordic) . însoriţi şi solurile carbonatice.2p. 3. a! XlX-lea şi începutul sec al XX-lea. D. cu puţine centre urbane mari şi dispersate (Roma.2p. Atena. C.5 milioane) .2p.2p.ţara membră a U.2p.2p. climatul este temperat-continental cu nuanţe de ariditate .1. 300 mc/s.existenţa infrastructurii turistice şi politica statelor privind dezvoltarea potenţialului turistic. Germania 12 % . Paris. industria siderurgică. şi industria alimentară).4p. cul-tural-istoric (Paris. . Iberică . 5. Barcelona. favorizată de Câmpia Padului. 4. .1p. D. fructe şi tutun (ţigarete) .4p.1.2p. circa 40 mc/s. Vama şi Burgas. chimie şi petrochimie.1. Condiţiile social-economice din statele europene áu fost diferite: după ai doilea război mondial.de locuitori (aproximativ 11.2p 3. .2p 2. — 1p. cărbuni. pentru Spania şi Franţa). .1p. 6.2p. .1. cu circa 11 milioane de locuitori .2p.2p. Europa 25. . industria constructoare de maşini . Rhein-Ruhr . 2.) ce atrag anual milioane de turişti.2p. viţă de vie).2p.2p. cu un potenţial cultural-istoric foarte ridicat (vestigii arheologice. Genova. Condiţiile naturale (mai ales relieful şi clima) au favorizat unele state şi au defavorizat alte state: relieful de câmpie a favorizat dezvoltarea nestingherită a căilor rutiere. cetăţi.1. . 2.1. D. -2p. -1 p.2p. Câmpia Loarei) şi soluri fertile . 2p. Ungaria.1. B.1p. cât şi pe un bilanţ migratoriu pozitiv (mai ales în ultim.1 p.1. septembrie .83 l/loc. . 2. 5200 mc/s .1p.2p. Dunărea (la graniţa cu România). iar Ungaria are un climat temperat-continental cu nuanţe de tranziţie între influenţele oceanice şi ce le continentale. 7.1.1p.2p.2p. în Ungaria predomină circulaţia maselor de aer oceanic care aduc precipitaţii mai bogate în timp ce în Ucraina predomină circulaţia maselor de aer est-europene continentale. 2000 şi 2004 . Republica Moldova are un relief jos. 2. cu metropole importante (Madrid. Roma. România. legumicultura şi floricultura . 7.) . culturi agricole tradiţionale: legume şi trandafiri.3p 2. prin dealuri joase ş câmpii incluse în Podişul Moldovei şi Câmpia Colinară a Moldovei. B. 950 mc/s în luna aprilie . Bulgaria . C. Bugul de Sud .relieful de câmpie (Câmpia Parisului. Odessa-1p. până în 1990 Europa a fost divizată în două blocuri politico-economice (Europa de Vest cu dezvoltare economică de tip capitalist şi Europa de Est cu dezvoltare economică de tip socialist). . Bulgaria are numeroase resurse naturale: minereuri de fie.1p. Franţa 24 %. . Munţii Carpaţi (Munţii Serbiei).bazinul mediteranean este o zonă de veche cultură şi civilizaţie (elenă. 3. bun pentru o mare varietate de culturi (cereale. Varianta 14 A. 2. Ungaria 26. minereu de fier . tradiţiile cu rădăcini antice în cultura viţei-devie a locuitorilor din zonă constituie premise favorabile pentru producţia de vin . Nipru.3p 3.2p. în anul 2004 .1p. 6. 2. la care s-au adăugat ulterior o puternică concentrare a industriei construcţiilor de maşini. castele. b (îngheţul) .2p. 2. . cu accentul pe horticultura. industria textilă care valorifică materia prima locală (lână). Ungaria . favorizate şi de prezenţa unor centre urbane mari (Milano. atât din punct de vedere industrial. 2. Chişinău şi Tiraspol . Genova) care aveau legături economice cu toate statele europene ale timpului. Varianta 12 A. şi bumbacul din import. Veneţia etc.2p. 2. 2. create pe un fundament precambian rigid .2p. Franţa 90. -2p.Roma (Colo-sseum-ul). Sudul Italiei. E. Grecia .1. Nordul Italiei s-a dezvoltat puternic încă din perioada feudală când existau oraşele state (Veneţia. 4.2p. 5. în timp ce relieful muntos a constituit o piedică. . litoralul bulgar al Mării Negre. B. Varianta 15 A.2p.2p. -2p Varianta 13 A.1.potenţialul balneo-maritim.2p. . Veneţia.dezvoltarea economică a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a fost favorizată de existenţa unor resurse naturale importante (cărbunii şi minereul de fler) care a permis apariţia revoluţiei industriale.1. predominant. 2.2.1. . 2. B. cele patru ţări fiind riverane Mării Mediterane. vinuri. montan şi sporturi de iarnă (în Alpii francezi şi italieni etc. C.1.1p. Munţii Dinarici . Fiind ţara cu ieşire la Oceanul Atlantic şi-a dezvoltat relaţiile comerciale nu numai cu statele europene. 3. plumb. septembrie. c (mediteranean) . . pe litoralul mediteranean. mătase şi bumbac. .2p. deceniu) . ci şi cu statele din afara spaţiului european. E. aproximativ 4500 mc/s . .2p. Florenţa. 3.1. aprilie. 8. Munţii Carpaţi. Republica Moldova este vecină cu România . balneo-maritim. cu veri călduroase şi secetoase şi ierni blânde şi ploioase oferă condiţii optime pentru viţa-de-vie . relieful accidentat şi existenţa a numeroase râuri cu debite mari şi constante a favorizat construirea a peste 1000 de hidrocentrale (hidroenergia fiind cunoscută şi cu denumirea de „cărbunele alb").2p 2.1. Bologna Florenţa). circa 200 mc/s . în schimb cu o climă mult mai aridă. 3. Spania . -2p 2. Bulgaria are ieşire la Marea Neagră. 2. palate.1.E. -2p. » B. D.

5. . . Climat temperat-continental cu influenţe mediteraneene.influenţele climatice . i B. Luxemburg: 177.2p.1p. Sofia-1p. Berlin . C. 4.2p.47 loc/km2.58 loc/km2. 3. astfel: 1.1p. D. . . lipsa resurselor naturale (a combustibililor fosili). Ruse. .. Lyon. Belgia. Spania .2p. Carpaţii). numărul locuitorilor este mai mare în Belgia.1 p. temperat-oceanic.2p. 3100 m3/s . Munţii Alpi. Irlanda.2p.1.3.47 loc/km2.1.2p.2p.4p.2p. .6 loc/km2. uraniu . 2. Varianta 18 A. cupru. 66. . industria construcţiilor de maşini. 69. 2. Veneţia. 3. . 2.1. 2. 1400 m3/s . Olanda.veri călduroase şi secetoase. .d-2p.1p. • 2. Olanda este o ţară dezvoltată cu economie performantă un pilon al comerţului global: Olanda este ţară recunoscută prin multiculturalism şi toleranţa. 2.2p.2p. Austria. 4. . 325 mc/s. Sena. . Belgia. se adună valorile temperaturilor medii lunare din cele 12 luni ale anului. prezenţa Crivăţului. San Marino . . . b.2p. Rhin. Marea Nordului -'2p. . 2. . 2.nivelul diferit de dezvoltare economică al statelor U.2p. Reţeaua feroviară a Europei de Vest este moştenită în bună parte din perioada industrială.deosebire: reţeaua hidrografică din Ucraina este tributară Mării Negre. octombrie. 5.1. Bulgaria. economia dezvoltată. 70 mc/s. B.2p.83%. precipitaţiile bogate. 2.1. C.1p. .2p. mai. 4.7%o.2p.1.1. B. 1.1. Elba. Insula Sicilia . minereu de fier. Belgia . Elba . 2.2p 3.1.1p. Masivul Central Francez . Frankfurt. E. Marea Baltică. . iar suma obţinută se împarte la 12. aprilie. iar în Ungaria densitatea medie a populaţiei este de 107.. 7.factori naturali: relieful.1. Germania.2p. Florenţa ..1550 mc/s. a devenit locul de refugiu pentru cei persecutaţi politic religios şi intelectual (aportul imigranţilor). Olanda. vinuri .1p. Marea Neagră . Marea Baltică.1p 4. 2. barierele naturale sunt traversate de structuri construite cu costuri foarte mari (ex. Hamburg. . bauxită.2p. .2. Belgrad .70%. septembrie: 55 mm/an .2p. . . zinc . este modernizată. E. plumb. climat cu influenţe mediteraneene (la sud de Munţii Balcani) .3. b . Varianta 21 A. 2p. topirea zăpezilor în zona montană. i E.2p. sulf . . Rostock.2p. 2. . . 2.2p. industria siderurgică. Alpii.5° C în luna iulie .Sp. B.2: E. industria energetică. Marsilia. 3.altitudinea reliefului . 2.1. . 4. 4.2p. în timp ce reţeaua hidrografică din Spania este tributară Mării Mediterane şi Oceanului Atlantic. • 3. 6. . 5.1.1p. 4.activităţi turistice.2p. B.8 loc/km2. în Finlanda densitatea medie a populaţiei este de 15.2p.2p. condiţii climatice diferite. Munţii Alpi.2p. marmură.1.1.distribuţia lanţurilor montane care implică dificultăţi tehnice de interconectare. . Munţii Apenini . Nantes .deosebire: relieful Spaniei este în mare parte un podiş muntos (Meseta) înconjurat de munţi. Rhone . D. 2. 2. nivelul de trai ridicat. Masivul Central Francez.2p 2.c. Dunăre.. . cantitatea de radiaţie solară căzută la latitudinea Câmpiei Române. 400 mc/s. .2p. noiembrie. c . .1 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.5° C . Rhin.4p. D. C.c. Vatican.2p 5. rapidă şi cea mai ieftină cale de transport de pe uscat. Raportul diferit între numărul de locuitori şi suprafaţa fiecărui stat.1. iar suma astfel obţinută se împarte la 12 . . Bulgaria. cărbune. 2.2p. E. 25. 3. Italia .1. 2. .1. . trandafir (tutun) . -2p.2p. cantitatea redusă de precipitaţii. 4. Polonia . . Lyon.2p.2p.1.2p.337. . b. Ungaria . Munţii Stara Pianina . 3.20 loc/km2 şi Olanda 403.b. 2.2p. D. 2.39 loc/km2.c. .2p.2p. .1. Letonia 35. Se acordă 10 puncte pentru următoarele răspunsuri. Varianta 19 A. Munţii Pirinei.2p.1p ti D. .2p. 2. .2p.2p. -5%o. Dunărea. climat montan în munţi .2p. iar în Ucraina clima este temperat-continentală cu nuanţe excesive în est şi mediteraneană în sud. -3° C în luna ianuarie . 3. Finlanda. .1p. 22.2p.în agricultura acestor ţări predomină gospodăriile mici în care se cultivă măslinul. B. 15. Nisa.1p. . 2. unguri. Spania.2p.2p.2p. 1700-1800 m3/s.2p..2p. 5.80 loc/km2 .80 loc/km2. . Pirineii. Marsillia . C. 5. 6. Insula Sardinia. . D.1.3p.12%.2p. septembrie.ploile de primăvară din bazinul hidrografic. Grecia. Varianta 20 A. iunie: 175 mm/an . emigrarea unui mare număr de persoane de vârstă fertilă. Albania -111.1p 7.2p Varianta 17 A. C. industria chimică.1.5 loc/km2. Olanda: 392. se adună valorile precipitaţiilor medii lunare. temperat-oceanic .deosebire: în Spania. 2. Morava -1 p 6.. români. 1. .E. b. climat temperat-continental (în nord). E. Varianta 16 A. favorabil culturii măslinului. prin accesibilitate.2p.1. iunie.. D.1. 5. 2.d.2p. 2. C. cărbuni. 5.ţările sunt situate în regiunea climatului mediteranean. Austria. Munţii Alpi.2p. minereu de fier. clima este temperat-oceanică (pe litoralul atlantic) si mediteraneană (în sud).3. numărul populaţiei este mai mare în Olanda. cărbune. . petrol. 2.1. Bulgaria. nivelul diferit de dezvoltare economică a acestor ţări.29 loc/km2. Belgia . 3.contraste mari de temperatură între vară şi iarnă. C.2.2p. brânzeturi.2: . 6.activităţi financiar-bancare. B. 3. Varianta 22 A.1. în timp ce în Ucraina predomină câmpiile şi podişurile.2p. 3. Riviera franceză . evoluţia istorică diferită.topirea zăpezilor. Vidin . ierni geroase.1. E. D. România. .b.3p. 2. Ungaria. 3. temperat-oceanică .2p. 2.8. Polonia.1.

cupru.turism cultural. 4. . temperat-continentală. pe când în Moldova se dezvoltă vegetaţie de stepă şi silvostepă.turism balnear. B. 27 mm în luna februarie . .2p..1.2p. Barcelona.2p. se adună cele 12 valori medii lunare de precipitaţii. resurse de uraniu . 2.1. Bulgaria: 66. pe când în Ucraina predomină stepa şi silvostepa E.1p. noiembrie şi decembrie. . Câmpia Voivodinei. mai . .2p.2p. D. 5. 1. Baleare -1 p. Varianta 26 A.2p. pe când relieful Republicii Moldova este mai scund (429 m).1p.2p.2p. Tisa . . Rodopi sau Câmpia Dunării. 3.1. 2. .1. 4. B. 3. Seviila..2p. Relieful Franţei are altitudini maxime mai mari (4807 m).despăduririle intense .2p. existând specii caracteristice climatului mediteranean.2p 6. luna iulie.5° C în luna august .. Sevilla . Munţii Bakony . 6. succesiunea anotimpurilor. 2. .2p. 2.2p.1p 3. 6. 23 °C. Dunărea. 4. Portugalia .2p. . huilă. Varianta 28 A.59 loc/km2. faţă de vest .2p. petrol. 2. . C.clima Austriei este predominant montană (etajată). 5.1.3p 4.1.1.. Insulele Canare.1. Podişul Meseta . succesiunea anotimpurilor . 2. 3. aprilie. . februarie şi decembrie . Munţii Pirinei.1. 3. B. 2. E. 3.2p. temperat-continentală. E. Varianta 24 A. .în Austria predomină relieful de munţi masivi. temperat-oceanic şi montan. . 4. .marea sa întindere în suprafaţă.nivelul de trai mai scăzut în estul şi sud-estul Europei.1. cu influenţe oceanice. pe soluri terra-rossa. varietatea formelor de relief. 3. Belgrad. Varianta 25 A.1. Barcelona. se adună valorile temperaturilor medii lunare.2p. 70 mc/s. Munţii Cambrieni. Duisburg -1 p.17° C -2p.5° C în Iu/ia februarie .turism în arii naturale. cărbuni şi fier . Polonia şi Olanda . Munţii Dinarici . 3. 3..1. . numită „pustă" . 3.utilizarea agricolă îndelungată . iar suma astfel obţinută se împarte la 12 . influenţe climatice oceanice în Vest . 140 mm/an. sporul natural în 2004 este -1. 2. 3. 2. 22 °C în luna iulie . Manchester. Munţii Stara Planina-Munţii Balcani. 2. . iulie -2p. C. Tamisa.2p.1. media aritmetică a valorilor zilnice de precipitaţii din luna respectivă. migraţia populaţiei tinere spre ţările cu un nivel de dezvoltare mai ridicat.în Grecia este climă mediteraneană. . Pancevo .9%o. cantităţile diferite de precipitaţii atmosferice. cu rol moderator şi adăpostul Munţilor Crimeii 2p. 1. existenţa unor resurse financiare mai reduse. climat temperat-continental de tranziţie. 58 mm/an. .1p. C.1. stepă.1p. . 50 mc/s. iar suma astfel obţinută se împarte la 12.2p. E. radiaţia solară căzută la latitudinea Câmpiei Panonice. 2. petrol .2p. 355 mc/s. Timiş . . 3.2p. D.1p.2p. Costa del Sol . silvostepă şi păduri de foioase. pe când în Moldova predomină relieful de podiş . Munţii Pirinei. 2. E. 2. Livelpool. iar suma astfel obţinută se împarte la 12 2.2p. pe când cea a Republicii Moldova are caracter continental.1. serviciilor etc. 25 mm/an . C. lac tectonic. 2. pe când vegetaţia Republicii Moldova este formată din stepă.. Valencia. Szeged . .2p. 2.turism de litoral. ponderea ridicată a populaţiei îmbătrânite. -11. 3. 245 mc/s.2p.1.2p 5. B.. mai şi septembrie .2p. mediteraneană .1. 2. C.1.1. 2. pe molisoluri 2p. D. Insulele Baleare şi Insulele Canare. 2.2p. Podişul Meseta.2p.vecinătatea Mării Negre.2p D. Birmingham.2p. 4. Vegetaţia Franţei este mult mai variată. 6. gaze naturale şi petrol . Debrecen. regiunea capitalei Londra.2p.economia mai dezvoltată în vestul Europei. 2.turism rural. . Clima Franţei este variată.2p. degradarea nivelului de trai.condiţiile climatice aspre.1. crom. industria termoenergetică şi industria siderurgică .2p.1. se adună valorile temperaturilor medii lunare.2p. cărbune. -în Austria predomină pădurile etajate.2p.1. 3.1p. 2.2p.1p. Munţii Alpii Bavariei şi Podişul Bavariei .1. noiembrie .1p.1p.2p. 95 mm în luna iunie .2p. E.3p.. topirea zăpezilor.2p 2.defrişarea tot mai intensă a pădurilor . temperat-oceanic. 3. Hamburg . . C. 2.2p. iar suma astfel obţinută se împarte la 12 2.3%o. . Munţii Penini.1p. România. .utilizarea agricolă îndelungată a terenurilor . -2 °C. 2. -5 °C în luna februarie . litoralul Mării Mediterane. B.2p. Varianta 29 A. 2. se adună valorile temperaturii medii lunare.2p.1.2p.2p. ianuarie .2p. 2. Dunărea. Balaton .50 mc/s.2p.climă subtropicală umedă . 5.2p. Munţii Pirinei. 27 °C . Novi Sad sau Niş. 6. D. Malta: 1266 loc/ km2. 3. D. faţă de est şi sud-est . Varianta 27 A. pe când în Ucraina este o climă temperat-continentală.2p. pe când în Moldova clima este temperatcontinentală .2p. .1p.2p. 5.2p. pe când în Ucraina predomină câmpiile şi podişurile joase . .. C. luna aprilie.. . 5.2p. > 5. B.2p.factori socio-economici: dezvoltarea industriei.2p.în Grecia predomină relieful de munte.. . E. iunie . luna septembrie.1. Traciei . B. Câmpia Alfold..în Grecia se dezvoltă vegetaţia de garigga şi frigana. Franţa. ianuarie . 70 mm . sporul natural în 1956 este +14.2p. cu influenţe de ariditate 2p. Tisa sau Bega. . Varianta 23 A. 3.260 mc/s-2p.

. Câmpia Panoniei. E. clima Franţei este variată. aprilie.tip est-european.2p 3.este o energie nepoluantă. Germania. b . fier. Creta. temperat-oceanic şi montan. Varianta 36 A.2p 3.2p D. 2.reţea hidrografică bogată. . .21135 loc. cărbuni. Doneţul.. 5. Polonia. . . Varianta 34 A.2p. .2p. 25 mm . 27 de state.2p. precipitaţiile medii anuale sunt relativ reduse (500-700 mm/an). Miskolc. foarte bogate în ploi. .3%o. . E. C. E.1p 3.3p 2. Salonic. . 3. Franţa şi Germania. . luna iulie . 2. fără călduri excesive sau friguri puternice. 2. .1.. a . Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord are un climat temperatoceanic (blând.scăderea natalităţii. Dunăre şi Rhin.poziţia geografică a oraşului Bergen cu deschidere la Oceanul Atlantic. industria energetică. . Munţii Pindului.oraşul Sibiu este situat în etajul climatic de deal şi podiş. . 7. B. Balaton. 3d. C. energetică. august .9 loc/kmp. 25 °C.2p. 2.infrastructura mult mai dezvoltată în cazul Germaniei. Varianta 33 A. Szeged.2p. C. B. 2.b-2p.2p. .. 1.11826 loc.. existând specii caracteristice climatului mediteranean. Câmpia Padului. Câmpia Balaton sau Munţii Matra şi Bukk.creşterea mortalităţii. şibleac sau frigana. Tamisa. februarie. 2. Burgas./ km2 . E.2 loc/kmp.2p 4.2p.1.9%o. . pe când relieful Ucrainei este mai scund (2001 m).. România.2p. Finlanda 15.1.2p..339. Marea Nordului.2p. 2.1. Munţii Alpi.1. cu climatul aspru subpolar pe cea mal mare întindere este mai puţin ospitalier decât mediul geografic al Bulgariei. 2. fier.1p 3.1. lipsa locurilor de muncă.33%.2p 4. industria metalurgiei neferoase. oricare dintre: Niprul. -4 °C. iulie. octombrie. . iulie şi august 2.d-2p.1p 5. Germania.multe pârtii de schi.1. Bazinul Parizian.2p 4.2p D.2p.1. siderurgică. iar suma astfel obţinută se împarte la 12 3. 2. c . climatul este mediteranean. 10. 3. . 2.2p D. 2. vegetaţia Franţei este mult mai variată. 2. decembrie şi ianuarie 3. . bilanţul natural: Italia . silvostepă şi păduri de foioase. temperat-continentală. .3p 2.1. . Bordeaux.1. 6. Varna. precipitaţiile. C.-7. 3.1.2p 5.1.2p D.d-2p. .5.8°C.1.dezvoltarea turismului austriac. B. bauxită. 10 °C . 7 °C. Lituania.1. . ligpit. mediul geografic al Finlandei. februarie . .2p. C.1. noiembrie 2. luna ianuarie .climatul aspru.2p. Marea Neagră. Rodos. iunie. 3.1. cu ploi prelungite şi ceţuri frecvente iarna este influenţat de vânturile de vest şi de curentul cald al Golfului. B. . .1. 1. D.relieful predominant muntos nu este favorabil populaţiei . Polonia. stepa (pusta) cu Ierburi xerofite joase.climat excesiv vara. 5 °C C..1. Masivul Central Francez. în cel litoral. este inospitalier pentru populaţie 2p.2p. se acceptă orice valoare cuprinsă între 9. relieful Franţei are altitudini maxime mai mari (4807 m). . . cu un climat temperat-continental. . nivel scăzut de trai. .1p 3. se acceptă orice valoare cuprinsă între -7.1. E. 2.preţul redus al energiei electrice per MW/h produs de hidrocentrale. 2. Sena. . . a . Atena.2p 4. Odessa.1p 5. Varianta 30 A.evoluţia istorică diferită. mangan.2p 6. Nistrul. 95 mm . . . 2.îngheţul iarna. formaţiuni arbustive mediteraneene tip maquis.08%.1p 6.c-2p. Hamburg. B.2p 4.1. . . B.1. climat temperat-continental de tranziţie între cea oceanică şi cea continentală.9. 22 °C. . 2. pe când vegetaţia Republicii Moldova este formată din stepă. E.1./ km2.47 loc.1.1. . Ungaria.2p. . România. 2. Bulgaria 66.-Munţii Alpi. octombrie B. cultura de trandafiri. 175 mm. c . oricare dintre: Someş. cu ierni reci (-5 °C la Budapesta) şi veri călduroase (24 °C). E.2p. sare.2p. în funcţie de formele de relief.oraşul Bergen primeşte Influenţa vânturilor de vest. .oraşul Sibiu este situat la o latitudine geografică mai mare.nivelul de dezvoltare economică.58 loc. în general reduse (Atena circa 400 mm/an) sunt mai bogate în NV (circa 1300 mm/an). Varianta 35 A.2p.2p. 26°C-2p. 3.3p 2. siderurgică.1p.5. mai. . Marea Baltică. cu veri toride temperate de brize pe litoral şi de altitudine în restul Greciei. 2. 3.130 mm. Manchester. . Munţii Alpi. Duisburg. Varianta 31 A.2p. . Criş. Belgia . . Turnul Eiffel. Cernăuţi. b .1.14. -2p . decembrie . . 3. Mureş. pe când oraşul Bucureşti primeşte masele de aer continentale sărace în precipitaţii .1. Liverpool.d-2p. Ungaria . nu se emit în atmosferă noxe (termocentrale) şi nici nu apar reziduuri radioactive (atomocentrale). Muzeul Louvre. pe când cea a Ucrainei are caracter continental. 2..1p.2p. .c. se adună valorile temperaturii medii lunare.2p D. . minereurile de fier şi cărbunii.debit mare al râurilor ce permite amplasarea de hidrocentrale. pe când oraşul Varna la o latitudine mai mică. petrol. cărbuni. .2p 4.2p 5.d-2p. cu influenţe climatice de ariditate fac ca din punct de vedere cantitativ precipitaţiile să fie diferite . Varianta 32 A. C. altitudinea. 2.2p 2. .2p D.2p 5.1p 3. 2. Marseille. februarie . spre nord chiar subpolar.4. Ungaria -107. pe când oraşul Varna. .2p 2.1. .a.8°C. pe de o parte şi poziţia geografică în interiorul continentului a oraşului Bucureşti. Bugul de sud..2p 5.16°C.

iar Norvegia are relief muntos pe o mare întindere. ţară în curs de dezvoltare . Munţii Alpi.7 loc / km2 . Germania.2p. loc. iulie. loc.2p 3. Italia .3p 2.1.1. 2.2p 3. .2p 6. 2. climat temperat continental în nord. nivel de trai ridicat. 2. septembrie şi octombrie.1p D.1. octombrie . . . clima temperat-continentală cu influenţe mediteraneene.1. Finlanda. climă mediteraneană . Hamburg.256.10 mc/s. . 18 °C . C.2p 2. .2p 3.răuri cu debit bogat tot timpul anului. Stromboli.mediteraneană. zona forestieră (păduri de foioase şi conifere).2p. Sicilia. Câmpia Loarei .Olanda are relief de câmpie cu soluri fertile. Bulgaria 66.3p D. B. Suedia . . -1 p 7. . d . Suedia . construcţii de maşini. Germania. Polonia. .114. .Olanda beneficiază de un climat temperat-oceanic blând. Spania .2p. . . moderat termic.3p 2. Insulele Hebride şi Orkney. 3. industria siderurgică. 2. Austria. martie şi iulie. .1. Industria siderurgică. Sena.2p. 2.defrişarea pădurilor. iar Norvegia are un climat oceanic rece şi subpolar în nord cu temperaturi scăzute. Tamisa. 3. E.1p 3. Napoli.1. . C.20. 1. viţa de vie. Luxemburg. Milano.1. . măsline. energetică. Tibru. iar seceta din timpul toamnei determină scăderea accentuată a debitelor. mangan. Ţara Galilor.1. C. Rhin. decembrie.280 loc.Ucraina: sare/industria produselor clorosodice. D.practici agricole necorespunzătoare.defrişarea pădurilor pe suprafeţe mari. industria constructoare de maşini (autovehicule . 3. 2. Lugano. 4.2. 1. culturale . 68. Vatican. Franţa. oricare dintre: Lacul Como..1. Granpiano. Liverpool. 2. . Varianta 38 A. C.2p. Europa de Nord . Irlanda. .79. Regatul Unit. iar o mare parte se află dincolo de . Bordeaux.1. Finlanda 15. . . nave maritime). 2. B.varietatea reliefului . Marea Britanie.1. Varianta 37 A. Loira .2p. rece şi subpolar. 80 mc/s în luna septembrie. Suedia . 2.1p 4. Belgrad.2p 4.1. Varianta 39 A.2p D. Europa Centrală 181 mil. C. forma de relief.34.asigură fluxul de materii prime între zonele cu resurse şi centrele de prelucrare . C.1p.0 loc / km2 . Spania . Pirinei. Danemarca .10 mc/s.Germania: minereu de fier/industria siderurgică.1. oricare dintre: Munţii Alpi.2p 2. 2.2p. relieful. numărul de locuitori a crescut (de la 380. ultimele 12 state integrate având valori mai reduse ale indicatorului economic PIB / loc . B.1. 3. E. Portugalia .2p 4.26 m3/s.. zona de silvostepă..locul 1 in Europa. minereu de fier. 3.utilizarea agricolă îndelungată. la 484.1p 5. Garda. . Maggiore. 15 milioane. Bulgaria.1.2p.Franţa . Dunărea. mai .1p 6. Varianta 42 A.1p. .. .1.1.2p 4. Arno. Tibru. C. Europa de Vest . E.1p 5. topirea zăpezilor şi ploile bogate dtn timpul primăverii impun debite mari. Ruhr.1p D. Etna.20 mii.2p. 2. oceanic.2p.2p D. Tibru. Ungaria. Torino. industria chimică. Câmpia Padului. relieful şi clima.2p. 2.2p D.-1p 3.3 mii. cărbune. .158 mii. Regatul Unit . climă temperat-oceanică.1.2p. . .râuri scurte şi repezi. mobilitatea populaţiei . -1 p 6.2p. .800 loc.. 4. Vezuviu. Slovenia.2p 5.obiective turistice istorice. România.. Câmpia Panonic.5 loc/km2.Irlanda .2p.03 loc/Rmp. E. PIB / loc a scăzut datorită extinderii Uniunii Europene (27 state). Italia.2p.. .2p.520 loc.numeroase obiective turistice istorice. E. . . .asigură transportul produselor finite către pieţele de consum . .Belgia . 3.2p. Varianta 43 A.83 loc/kmp. Austria. magneziu (locul 3 pe glob).2p 5. -1 p 6.1. .3p.2p. 2. poziţia latitudinală. Germania. Spania. culturale . Scoţia.1. .2p 4. Câmpia Padului. septembrie . Regatul Unit. .1. E. Etna. . România.1p D. aprilie. viţa de vie. .2p 5. 2. .1.1p. Munţii Apenini. 325 mc/s în lunile aprilie şi mai.2p 4. Spania .2p 2.2p. Lyon. Pad. 3.2p B.turism balneo-maritim (litoralul Mării Mediterane).3p. Berlin. bauxită. favorabil comunităţilor umane.2p 3.) 3p. climă. Milano. Torino. . Franţa.2p. .2p.1p 4. .1p 5. Manchester. . Torino. Regatul Unit. Franţa .2p 3. citrice. septembrie.. 2.Finlanda se află în nordul Europei.. climat mediteranean în sud. Varianta 40 A. .2p. . Suedia .4 loc/km2.3p.1. B.Ungaria: bauxită/industria aluminiului. Milano. Suedia . 4. Spania 2. E.Alpi..2p. . Varianta 41 A. . .3p. bilanţul natural negativ. condiţiile climatice .c-2p. Genova.13. Munţii Dinarici. . februarie. Rhin. B. Finlanda. măslinul. 3. Olanda.. 2. Duisburg. Europa de Sud -140 mii.2p 5.1p. fier. oricare dintre: Roma. .3p 2.. 2. b . . Franţa.2p. Germania. climat neprielnic. 2. impropriu dezvoltării habitatului uman. Marea Britanle. 3p. 2. turism montan . Marseille . Vezuviu. 1. 3.2p. Bulgaria .000 euro / loc. ianuarie .1. 2°C-1p. Europa de Est -165 mii.2p.. .3 mii. . lac glaciar.1p.20. B. se acceptă orice valoare cuprinsă între 24 .2p 2/Penini. Ungaria .

3p 2.1.b-2p. citrice. Oceanul Atlantic. Orice valoare între 10-20 loc. Marea Neagră . d . b. . conifere.2p. Rhone. struguri . Garonne are valori mai mari ale debitului decât Sena deoarece primeşte un număr mare de afluenţi cu debit ridicat din Munţii Pirinei. D.1p 4. în apropierea Mării Mediterane. iulie. . 9 °C.3p. Finlanda 15. temperat-oceanic. decembrie. Liverpool. dar şi datorită precipitaţiilor bogate aduse sub Influenţa vânturilor de vest în această perioadă a anului. 6.1. a.libera circulaţie .2p. Lacul Balaton.b. Iberică .2p. decembrie . 5. august şi septembrie . precipitaţiile sunt mai reduse toamna Tn sectoarele mijlociu şi inferior ale Dunării. 500 mc/s . Varianta 45 A. temperatura medie anuală). astfel: C. Glasgow. E. 3. Varianta 47 A. 70 mm.1. România. mai . în apropierea Oceanului Atlantic . Climat rece. minereuri neferoase (bauxită. Se acceptă orice valoare între 930-950 mc/s .mănăstirile de la Meteora. aprilie.2p E.2p. Munţii Balcanici (Stara Pianina) .052 locuitori .1p. şi o dezvoltare industrială şi agricolă deosebită. mediteraneană şi temperat-oceanică . .1p 5. 3. B.2. C.2p 3.bilanţ natural negativ ca urmare a tranziţiei economice (de la economia centralizată la economia de piaţă) şi a dificultăţilor economice întâmpinate de populaţie.1. . Dunărea . februarie. c câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.1.3p. câmpia.4 loc/kmp. foarte prielnic dezvoltării umane.3. . Nivelul de trai foarte ridicat. .1p.2p 2.1.. Danemarca 126.2p. C.3p. Tisa are valori mai mari ale debitului decât Sena deoarece primeşte un număr mare de afluenţi din Munţii Carpaţi. vegetaţie mediteraneană. .216.Cercul Polar de Nord.d-2p. Cehia . .Rusia produce 60% din energia termică în termocentrale care utilizează combustibili minerali fosili.4.1. condiţiile climatice sunt vitrege (0-4 °C este temperatura medie anuală).1p 3. B. 2. 5. 5. 2. Ruse . 4.2p . Sofia. . E. Austria.b-2p. unde există condiţii neprielnice... Sevilla. 2p 6.deosebire: în Ungaria predomină vegetaţia de pustă (stepă).2p . oricare dintre: Palma de Mallorca.1. 1280 loc. condiţii sociale şi economice foarte bune. Norvegia (+25723) bilanţ pozitiv. salarii mari.1. iar clima Bulgariei este temperat-continentală cu influenţe mediteraneene./kmp. 3. 5 mm . măslin.1.1. cu un PIB de 36. Paris. . trestie de zahăr. debitele medii cresc datorită topirii zăpezilor în bazinele hidrografice ale celor două fluvii. iar cea mai mare parte a acestei ţări are climat mediteranean. 2. vânturile de vest.1. viţă-de-vie . oricare din: august. Finlanda . minereuri de fier.2p.deosebire: în Ungaria este predominant relieful de câmpie. oricare dintre: măsline (locul 1 pe Glob).Bulgaria se află în Europa Sudică. C.10. septembrie.2p. 2. 3. nave maritime. Varianta 50 A.1. 4. Budapesta. Gibraltar (posesiune britanică) . aprilie.1. E.1. debitele înregistrate pe Dunăre la Budapesta şi Olteniţa sunt mai mari datorită topirii zăpezilor în bazinul hidrografic dunărean. septembrie .2p 3.2p B.1p 5. iulie.2p.primăvara. oricare dintre: Sena. 2. 7.4 milioane locuitori. .1150 mc/s-2p 2.2p. . Suprafaţa mică a Olandei (41.1p. .nivelul de trai scăzut al ţărilor din această regiune . Ibiza.4p C. 2.2p. suprafeţe mari ocupate de păduri şi lacuri în Finlanda . petrol (în Marea Nordului). E. a nivelului ridicat de trai al populaţiei şi al numărului mare de imigranţi . Barcelona 3p.2p.1.1. mediteranean . stepa (pusta). Câmpia Londrei este întinsă şi relativ netedă .deosebire: clima Ungariei este temperat-continentală cu influenţe oceanice.2p. iar Bordeaux sub influenţa maselor de aer oceanic . 2. 2007 . lignit (locul 12 în lume). D. Birmingham. Coasta de Azur.2p 4.. temperat-continental. B. Malta . Norvegia . Budapesta. 3. Marsilia.2p Varianta 46 A.2. chimică.1.2p. zinc) .2p. E.2p.2p 3. -2p 2..2p 2. primăvara. Debrecen. 2. c . 400 mc/s. . 2.1.1p 4.precipitaţiile sunt mai bogate în timpul primăverii datorită vânturilor de vest care în această perioadă îşi intensifică activitatea./kmp. .1p. constructoare de maşini (autovehicule. Varianta 48 A. şi Bordeaux. B. d.2p 6. 500 mc/s -2p 3. . Norvegia . noiembrie . Eubeea. .2p E.2p. 730 mc/s . Manchester. . iar în Bulgaria relieful este variat. Cehia .3. Letonia (-5504) bilanţ negativ.. Atena .526 kmp) şi populaţia de 16. D.2p.1.2p. Grecia şi România . gaze naturale). c. 580 mc/an .000 $/ loc.Acropole din Atena. 2. . .2p B. . 650 mc/s. . octombrie. Condiţiile climatice sunt mult mai favorabile dezvoltării habitatului uman în Danemarca (+8 "C.. b .2p. 3. 71 mm . petrol. .poziţia geografică: Atena. Varianta 44 A. Rhin. Varianta 49 A.1. b-2p.bilanţ natural pozitiv ca urmare a gradului ridicat de dezvoltare economică. martie. d-2p. decembrie.1p D. în nord se instalează noaptea polară. căpşuni . C.3p. Suprafaţa extrem de mică a statului insular Malta . munţii ocupând o suprafaţă relativ mare.1.4 loc/kmp. Pireu. plumb. .2p. ianuarie . Garonne. culturi de citrice.1. Munţii Penini.1.2p 2. . avioane).2p. Salonic . nivel de trai ridicat. 2. .2p 2. Creta. Câmpia Londrei .1p.364 locuitori.626.1. 2. 2. huilă .2p D.2p 2. Las Palmas.1p. iar în Bulgaria stepa este completată de păduri de foioase. 2. 4. în timp ce în Finlanda. septembrie. D. Slovacia. iunie. Munţii Penini au altitudine redusă şi s-au format în orogeneză hercinică. c. 2. Tamisa -1p 5. Ciclade.1.Rusia dispune de mari resurse de combustibili minerali fosili (cărbuni.3p 2.viticultură sau bumbac.1p.1p.circulaţia maselor de aer: Atena sub influenţa maselor de aer dinspre Marea Mediterană şi nordul Africii.

3.2p 4. 1. . 3. 1.1. Nessebar. .declinul economic înregistrat de Ucraina . cu potenţial hidroenergetic exploatat la maximum.2p 3. Harkov. E.2p. . B.1. Munţii Pirinei. deşi relieful nu este înalt. Franţa dispune de importante resurse de uraniu ..2p. mărimea demografică a ţărilor din Europa Centrală . 26 mm. pe când în Suedia climatul temperat mai aspru în nord şi cu caracter continental în centru. . înregistrată în lunile aprili« şi mai . deseori degradate). Carpaţii Păduroşi. Grecia. 91 mm. 2. hidroenergia.. .2p 3.1.1p 3. . Finlanda 15 loc/kmp. B. .2p.Katerini .. 74 m3/s.Olimp. Iraklion. de tip socialist până în 1989.1. valoarea minimă a debitului mediu lunar este de 70 m3/s. 65 mm. hidrocentralele nu emit noxe în atmosferă ca termocentralele şl nu produc reziduuri nucleare radioactive ca în cazul atomocentralelor.valoarea economică redusă a pădurilor din Europa Sudică (sunt păduri rare. industria chimică.1. Kalambaka . care prezintă o mare atractivitate pentru populaţia din Europa de Est . cu atât aceste modificări sunt mai vizibile.deosebire: în Spania relieful glaciar are o largă dezvoltare în Munţii Pirinei şi Sierra Nevada (cel mai sudic gheţar din Europa). Rhone. Finlanda-Helslnki. 3. advecţia maselor de aer tropical dinspre Africa spre sudul şi sud-estul continentului C. luna iulie. . în prezent este în curs de restructurare şi modernizare. Munţii Pindului. C. . iunie. .2p 3. Albena.Roma. 2. luna iunie. lignit.. 2. noiembrie şi decembrie.2p. petrol.1. Varianta 55 A. înregistrată în luna ianuarie . E.1. Sofia. .1. Odessa. Climatul temperat cu nuanţe oceanice şi relieful predominant de câmpie determină în Belgia densităţi mai mari ale populaţiei.2p. Nessebar. Rodos. regimul neregulat al precipitaţiilor este influenţat de caracterul continental/de tranzitie al climatului Câmpiei Române.1p D. . max. cu râuri cu debite mari. 230-237 m3/s. bauxită.B.1.. E.1p 6. litoralul mediteranean cu Cote d'Azur. D. 339. 2.procesul de îmbătrânire a populaţiei ţărilor Europei de Est. axată pe servicii. 2. Vama.2p 5. 1. 2.9 loc/km2 Suedia. din lunile de iarnă. Podişul Prebalcanic. modul de calcul: se face media aritmetică a precipitaţiilor medii lunare înregistrate 2.2p 4. mai sau iulie.declinul economic înregistrat de ţările Europei de Est.2p 2.1p 3. Munţii Rila-Rodopi. 275 m3/s.defrişarea tot mai intensă a pădurilor pentru diverse scopuri. Germania şi Rusia au resurse mari de cărbune. 3. caracteristic fiind climatul continental. agricultură şi industrie. sunt suprafeţe considerabile ocupate de păduri şi lacuri. Burgas.2p D. Bordeaux. C. 3.Pireu. temperaturile scăzute şi precipitaţiile modeste sub formă de ninsoare. temperat-continentală. Varianta 52 A.1p D. Nipru. Seine. luna ianuarie. Italia . Paralia . 3. .1p 5.2. Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi Varianta 54 A. > 2. dezvoltarea economică a ţărilor din vestul Europei. iulie şi august. Munţii Alpi. C.1.1p 4. . Rusia dispune de mari resurse de combustibili minerali fosili (cărbuni.Meteora. Marseille.2p 6. Finlanda 70%. .2p 2. au şi potenţial hidroenergetic amenajat precum şi capacitatea tehnologică şl Industrială necesară construcţiei de atomocentrale. . a . . Atena . . B. 2. România.procesul de îmbătrânire a populaţiei Ucrainei .. . Nistru. Santorin.1.în Finlanda condiţiile climatice sunt aspre cu temperaturi medii anuale ce coboară sub 0 °C în nordul ţării şi de doar +4 °C în sudul ţării.3p 2. industria metalurgiei neferoase.18°C-2p. pe când în Republica Moldova relieful glaciar lipseşte datorită altitudinilor mici ale reliefului. .în Finlanda. . . Germania are o economie dezvoltată şi diversificată. temperatura medie lunară maximă este 25°C . 50 mm. Munţii Balcani. 58 mm. Peninsula Crimeea.2p.2p 2. Patras. existenţa unui potenţial hidroenergetic ridicat.77%.2p D.2p 4.1p 5.avantaj: se realizează cu costuri relativ mici şi resurse inepuizabile.3p 4. pe când în Republica Moldova aceste influenţe lipsesc. gaze naturale) . 69 %. Italia 193 loc/kmp. februarie. Varianta 51 A. . minereuri de fier. determină densităţi mult mai reduse decât în Belgia.2p. cultura trandafirilor.2p. Lyon.2p. bazată pe unele resurse proprii turism şi activităţile financiar-bancare. cu cât vechimea popularii şi luării în cultură a unei regiuni este mai mare. . Salonic.2p. temperatura medie lunară minimă este de 7°C . Elveţia şi Norvegia au un relief predominant montan. .1. .2p.2p 4. . în plus temperaturile negative influenţează puternic fenomenele de scurgere.2p D. suprapunerea topirii zăpezilor cu perioada ploilor de primăvară şi de la începutul verii. C. 1. E. 2.c-2p. B. condiţii climatice restrictive în Europa de Nord . C. Varianta 53 A. iar în Italia temperaturile medii anuale sunt optime dezvoltării habitatului uman (15-20 °C).1. pe când relieful Modovei este unul de podiş (alt. . 2. . Italia 70%.2p. 2. E. Bulgaria a avut o economie centralizată. . 2. 2. cu o creştere lentă. Câmpia Niprului. cultura porumbului. max.1. modul de calcul: se face media aritmetică a precipitaţiilor medii lunare înregistrate: 2. .1. temperat-continentală. lignit. B. Masivul Central Francez. valoarea maximă a debitului mediu lunar este de 300 m3/s. 1. E.2p 5.deosebire: în Spania se remarcă climatul oceanic (în nord-vest) şi cel mediteranean (în est).dezavantaj: pericolul colmatării lacurilor de acumulare şi scăderea randamentului de funcţionare al centralelor hidroelectrice.1. inclusiv potenţialul energetic al mareelor. media aritmetică a temperaturilor medii lunare . 3. 20 loc/km2. cărbuni. luna Ianuarie.deosebire: relieful Spaniei este unul de podiş (meseta) traversat de sierre şi înconjurat de lanţuri muntoase (alt. b-2p. 3. 2. minereuri neferoase.2p. 429 m) şi câmpie care coboară în trepte de la nord la sud. Creta. 3. 3478 m). 3. precipitaţii peste 2000 mm/an. luna octombrie. Albena. cantităţile de precipitaţii scad cantitativ din septembrie şi până în januarie.1. .1. influenţează regimul de scurgere.3p 2. situaţie ce nu se regăseşte în Italia. la care se adaugă suprafeţele întinse ocupate cu vegetaţie forestieră sau lacuri. 148 mm. .3p 2. Belgia. . Nisipurile de Aur. . Varianta 56 .

. biotehnologie şi telecomunicaţii .1p 5. Finlanda: 15. oricare dintre: Genova.66 loc/ kmp. Nistru. octombrie .1. + 23 °C. progresele în domeniul medicinii.2p. Câmpia Tesaliei.1. Marea Tireniană. O cauză este dată de condiţiile naturale favorabile dezvoltării unor culturi agricole mediteraneene. B. C. Balaton.1. t E. Padul. climat de câmpie.2p 7. după destrămarea blocului comunist şi nivelul de dezvoltare mult mai ridicat al statelor vest-europene.1.în interiorul ţării predomină relieful muntos al Munţilor Pindului unde sunt oraşe mai puţine: . -1°C în ianuarie . . Germania (230 loc/km2). . 2. Roma. oricare dintre: Sicilia. ape geotermale. datorită gradului ridicat de urbanizare (90% populaţie urbană) şi industrializare ridicat la care se adaugă nivelul de trai ridicat.2p D. îndeosebi comerciale şi turistice.2p.1. Nipru.1.1. vegetaţie mediteraneană.2p 6. .2p 5. Kiev. determinată şi de vânturile calde din sud din zona continentului Africa . Grecia: 81 loc/km2. B. .2p 6.2p. 52 mm/an în octombrie . 2.47 loc/km2.1p 2.3p 4. . . Dunărea. Grecia 81 loc/km2. 6 luni . bumbac). oricare dintre: Munţii Alpi. industria chimică. E. Varianta 60 A.2p. Munţii Bakony. .2p 3. Circa 80% din teritoriul Ungariei este reprezentat de câmpie.deosebire: Vegetaţia şi solurile Franţei sunt predominant păduri de foioase pe argiluvisoluri.Creşterea numărului de locuitori în Portugalia a fost determinată de următoarele cauze: . iar Ucraina are clima temperat-continentală cu influenţe de ariditate. -2 °C. . 2.1p 6. ..2p. octombrie.dezvoltarea domeniilor de IT. precum şi a serviciilor.în nord clima este subpolară. Câmpia Niprului.2p 3. Pentru Grecii E. Varianta 57 A. . Temperatura medie lunară se calculează astfel: se face suma temperaturilor medii zilnice din luna respectivă şi totalul se împarte la numărul de zile ale acelei luni . . 42 mm/an .25°C-2p.câmpiile litorale şi lungimea mare a ţărmului. fragmentat de numeroase golfuri şt prezenţa a numeroase insule.110 mm/an .1.1. minereu de fier. E.2p.2p 2. România.1. 2. Ungaria.2p. . climă temperat-continentală cu influenţe oceanice.1. • 3.1p D.1p 5. Podişul Podolic. Odessa. Serbia este traversată de Dunăre şi de principalii ei afluenţi: Tisa. . industria aluminiului. Slovacia: 111.1p D. construcţii de maşini (autoturisme). Budapesta.2p. industria siderurgică şi a construcţiilor navale.1p 4.2p. 3. Munţii Pindului. 2. 2. Luxemburg: 183. . iunie -148 mm/ an . gaze naturale.2p 5. O cauză sunt fermele agricole specializate cu producţie comercială de piaţă ce utilizează un număr redus de forţă de muncă. iar în Ucraina predomină stepa şi silvostepa pe soluri de tip molisol. mătase. Marea Adriatică.2p D. 3. în sud vegetaţie mediteraneană pe soluri terra rosa. 2000 m3/s.1. Franţa 114. octombrie.2p. . Varianta 61 A.1. climă temperat-continentală cu influenţe de ariditate. Italia 192. marmură.1. Grecia. Odessa.revoluţia industrială.2p 5.2p 6.1. . minereu de fier. Germania 230 loc/km2. 2. mai. Pireu.pe cand Grecia are clima mediteraneană. * C. C. . Deteriorarea situaţiei economice (scăderea nivelului de trai) în ţările din estul Europei. noiembrie . . climă mediteraneană. + 23°C în iulie . B.deosebire. climat de munte.2p.2p. 2. . 8000 m3/s.861 loc/km2. Bulgaria: 66.. Podişul Podolic. Franţa 114.1. circulaţia din sud a maselor de aer. iar în Grecia predomină solurile terra rosa. republică parlamentară.1p 5. climă mediteraneană. valoarea radiaţiei solare variază în cursul unul an . Szeged.24°C 2. Condiţiile fizico-geograflce.2p 2. . Germania: 230. Munţii Apenini. 2. Munţii Alpi. E. C.2p. cu pădure de conifere extinsă'. Veneţia. Varianta 59 A. . Veneţia. 2.2p 3.55 mm/an .1.2p. temperatura medie a anului este ridicată în lunile de vară. . .2p 2.1. Câmpia Panonică. Tisa. specializate .2p D.deosebire: clima Austriei este temperat-continentală cu influenţe oceanice.58 loc/km2. sulf. . .1.2p 3.36 loc/km2. C.2p 2.10 mm/an în iulie . iar în sud-est boreală cu influenţe continentale . E. . Munţii Apenini. Debrecen.1.asemănare: în Franţa şi Ucraina predomină (aproape de 80%) relieful sub 500 m altitudine .imigraţia pentru locuri de muncă. evoluţia istorică şi valorificarea revoluţiei industriale. C. 108 . .A. . . ianuarie . minereu de fier. 10-12 mm/an în iulie .1p 4. Bulgaria. favorizează dezvoltarea oraşelor şi densitatea mare a populaţiei. oricare dintre: gaze naturale. . Kiev. 2. datorită gradului ridicat de mecanizare a agriculturii şi dezvoltării unei industrii moderne. . .. C. . . 2. 2.45 loc/km2. .. .1p D.2p 4. Se efectuează suma temperaturilor medii din fiecare zi a anului şi totalul se împarte la numărul zilelor din anul respectiv. cărbuni.. Câmpia Padului. iar în sud câmpie cu numeroase lacuri glaciare . Sardinia. Varianta 58 A.1p 7. industrie textilă (lână. Savâ şi Morava. B. . Datorită numărului mare al populaţiei şi al suprafeţei relativ reduse.crearea de euroregiuni de dezvoltare economică specifice. Valoarea ridicată a PIB-ului este determinată de economia de piaţă modern dezvoltată cu înaltă productivitate a muncii.2p.-1p 4. 2.2p 3. cu precipitaţii medii de 550-650 mm/a\ 2. calde şi uscate . B.1. Napoli.7 loc/km2. cărbune. .2p.2p.deosebire: Clima Franţei este temperat-oceanică şi în sud mediteraneană.2p.relief muntos în nord. .natalitatea mare şi mortalitatea mică.28 loc/kmp.2p 3. industrie petrochimică şi chimie de sinteză. 3. Franţa. bauxită. Câmpia Niprului.2p 2. în Austria predomină argiluvisoluri şi spodosoluri. 2. datorită unor extinse culturi mediteraneene ce necesită forţă de muncă.2p. 118-120 mm/an în noiembrie . Drava. 1. . .2p.2p. iar climatul este temperat continental de tranziţie. factorii fizico-geografici.1.1. Nipru.asemănare: predomină relieful muntos. variaţia radiaţiei solare globale în timpul unui an . .2p. a determinat ponderea mai mare a populaţiei în sectorul terţiar. 3.2p. . B. rata redusă a mortalităţii şi ca urmare bilanţul natural pozitiv ce a determinat creşterea populaţiei. iulie . 2.Rata mare a natalităţii.1p 4.

D. 4. B.2p 3. Munţii Alpi . nivelul mai scăzut de urbanizare şi industrializare.Varianta 62 A. E. Câmpia Crimeei. septembrie. climat mediteranean. Călăraşi . vinuri). alimentarea cu apă a populaţiei.3p. Germania 230 loc/km2. favorabil.2p. 2. Rhin. 2. prezenţa minereurilor de fier (locul II în Europa).2p. . aproximativ 14° C. Varna.1.1. încălţăminte). 2.1 p 5. condiţiile climatice. E. aproximativ 63 mm. 40 mm. Gyor.2p 3. Nistru. Elba .3p 4.2p. Bakony 2p.1. . . oricare dintre: Pireu.2p 2. B. din cauza reliefului mai înalt şi mai fragmentat (predominant de podiş şi montan) şi din cauza gradului mai redus de urbanizare şi industrializare.2p 3. Câmpia Macedoniei. 2.1. oricare dintre: industria constructoare de maşini.2004. Bremen. densă şi modernă. diversificată. iulie. 6. 2.1.1. oricare dintre: Munţii Pindului. 2. vestigiile antice (Acropole. Burgas. hidroenergie . pielărie. 2. climă mediteraneană.2p 4.1. oricare dintre: industrie alimentară (ulei de măsline. B.3p.1p D.2p 3. Debreţin.1. E. 2. . Calafat.1p D. cărbune.1 p. oricare dintre: Genova. Olympia. în luna august.1. Ionice. industrie uşoară (textilă confecţii. 3. Mariţa. . 3.1. Koln.1. Slovacia 111. -1 "C.2p. mangan (cel mal mare zăcământ de pe glob. .2p.existenţa climatului subpolar. oricare dintre: Sicilia.2p. tradiţiile în activităţile agricole potenţialul favorabil al cadrului natural pentru agricultură.2p D. februarie .2p. .1.2%).1p.5 mm.2p. precipitaţiile medii în lunile august şi septembrie sunt cele mai scăzute din cursul anului.1p. Prut. ceea ce nu favorizează manifestarea fenomenului de îngheţ. 3. aprilie . 2. Iskăr .2p. hidroenergie. 2. Arno.1. .3p 4. suma cantităţilor medii lunare împărţită la 12. uraniu.1. 2. Veneţia. Pecs. Creta. Vidin. .1. B. oricare dintre: Tibru.3%). . cantitatea crescută de precipitaţii. .1. C. Varianta 63 A. aproximativ 325 mc/s. Italia 192 loc/km2. nivelul tehnologic ridicat al agriculturii (gradul ridicat de mecanizare a lucrărilor agricole) Varianta 65 A. oricare dintre: Ruse. oricare dintre: Budapesta. 5. Giurgiu. Polonia 123. . iunie . 3. 4.2 loc/km2. .. 225 m3/s. temperat de tranziţie .5 mm. Mallorca). Mainz. Salonic. .1p. cauze culturale (pentru continuarea studiilor) . Slovenia (3. mercur (locul II pe glob). oricare dintre: Duisburg.1 p. Bulgaria (14. aproximativ 10 °C. pe fondul unor temperaturi medii ridicate. Pad. nivel de trai ridicat. oricare dintre: cărbuni. în luna iulie. C. poziţia geografică . Rodhos etc). Iraklion.2p. 50 m3/s. ianuarie. . C.3p. Câmpia Andaluziei. Barcelona. . . deplasarea populaţiei din ţările Europei de Est către ţările Europei de Vest din motive economice şi deplasarea tinerilor din toate ţările Europei către centrele universitare din motive educaţionale . 2. topirea zăpezilor şi precipitaţii abundente. iunie. 2. Munţii Bukk. potenţialul favorabil al cadrului natural pentru agricultură. al Italiei comparativ cu climatul aspru. oricare dintre: Zidul Berlinului. Câmpia Thesaliei. aproximativ 8 °C. 82.1. industria chimică. 2. grad ridicat de urbanizare şi industrializare (90% populaţie urbană). .1. minereu de fier.24 °C. 2. . iunie. 42. februarie şi martie (sau octombrie şi noiembrie). 3.1. . Patras. 3. C. 3 loc/kmp. . Balcani. 2.1. industriei sau agriculturii 2p.2p. 2. 388 loc/kmp . Munţii Pirinel. .sunt nepoluante. 2100 m3/s.1p.sunt surse de energie inepuizabile. castelele de pe valea Rhinului. .2p. Câmpia Nord-Europeană. Ruse.2p » 5. Cnossos etc. Varianta 67 A.2p.3p.scăderea valorilor bilanţului radiativ şi ale temperaturii aerului o dată cu creşterea latitudinii. 5. oricare dintre: Algeclras. oricare dintre: cărbuni superiori (huilă).9%). Cycladele.3p 5. Szeged. 2. Varianta 64 A. 3. Balaton . în Italia.utilizarea tehnologiilor avansate care permit construirea şi securizarea unor centrale Varianta 66 A. august.vegetaţia mediteraneană este localizată în jurul Mării Mediterane.2p. oricare dintre: Sofia. faţă de vastele întinderi de păduri de conifere. industria textilă. 4. stepa şi silvostepa (pusta) . minereuri de fier. precum şi creşterea vitezelor de deplasare. iar vegetaţia de stepă este localizată în nordul şi nord-vestul Mării Negre . oricare dintre: Dunăre.1p D. C.1. . Plovdiv. aproximativ 27 °C. E. Canare. restrictiv. C. . E. Kiev. oricare dintre: Baleare (Ibiza. Munţii Apenini .este extinsă. Nipru. sare. B.2p. septembrie . Marea Neagră.. . octombrie. Silistra . 2. la Nikopol).b. . Miskolc. Silistra. Bulgaria (66. roci de construcţie.existenţa resurselor de uraniu..2p 5. 2. Delfi.1. Grecia 81 loc/km2.complementarizarea reţelei de transport. 175 m3/s. . Trieste.2p. Varianta 68 A. Câmpia Niprului. 6. Rila-Rodopi . oricare dintre: climat temperat-continental.climatul mediteranean. 2. oricare dintre: cărbuni.2p 4. orice valoare cuprinsă între 22 . D. Struma. Tisa. Colinele Doneţului . numărul mare de lacuri glaciare şi solurile cu fertilitate redusă ale Finlandei.3.1.2p. Germania (230 loc/km2). 2. Câmpia Mării Negre.2. Munţii Alpi. cauze economice (pentru căutarea unui loc de muncă mai bine plătit). .. Drava . metalurgie. martie şi iulie .d.2p 6.4p. C. 5. 2.pădurile ocupă suprafeţe întinse. Vama sau Burgas .1.6 loc/km2) are o densitate a populaţiei mai scăzută. oricare dintre: Dunăre.) şi insulele cu peisaje pitoreşti (Cycladele.3p. Taranto. uraniu. 2. B. oricare dintre: Creta. . B.4 loc/km2. săruri de potasiu şi sodiu.2p.. Tatabanya . topirea zăpezilor în sectorul montan.1. titan (locul II pe Glob). oricare dintre: Câmpia Panonică (Tisei). cărbuni superiori (bazinul Donetk). Matra. extinderea masei continentale în longitudine . favorabile comunităţilor umane. Valencia.3p. Sardinia. Franţa (68.d.1p 2. Adige.1. temperat rece şi subpolar al Finlandei.1. în 11 luni ale anului temperaturile medii lunare au valori de peste 0 °C. oricare dintre: Munţii Carpaţi. petrol-2p. . 3.relieful şi solurile fertile. nivelul tehnologic ridicat productivitatea şi producţiile agricole mari sunt premisele Franţei pentru o agricultură dezvoltată E. construcţii de maşini.1. Rodhos.

bazată pe resurse proprii. un important nod de căi de comunicaţie şi un bogat potenţial turistic (cultural. 2. Munţii Pirinei. oricare dintre: soluri fertile. 2. .c. Munţii Matra. B. cu un relief de câmpie. oricare dintre: pustă.condiţiile fizico-geografice deosebite .1p 3.1. B.D. Nistru şi Nipru . rece.1 p. zăpezi şi gheţari permanenţi care se constituie în surse bogate de alimentare cu apă a râurilor .5 loc/ km2. t < 0°C. 3.1p 5. . activitatea vulcanică şi calota glaciară. care restricţionează posibilităţile de habitat. PIB: Olanda.1. 3.2p.3p 4. . oricare dintre: stepă (pustă) şi silvostepă. climă temperat-continentală de tranziţie între cea oceanică şi cea continentală . prin intermediul canalelor asigură legături şi cu alte ţări europene . în luna iulie . . aprilie.Marea Neagră permite legături cu ţările riverane. Raba şi Lacul Balaton. cu soluri fertile. Băile Termale din Budapesta. Ruse. 5. Austria 97. 3. . 3. într-o zonă cu oportunităţi economice largi (activităţi comerciale. a.condiţiile climatice vitrege ale Islandei (climat subpolar. constituind un element natural de legătură .1..3p ' 4.. . care susţine inclusiv gheţari de calotă) au contribuit din plin la o valoare redusă a densităţii populaţiei.2p. Munţii Mâtra. temperat-oceanic . lipsa resurselor de sol şi subsol (exceptând apele geotermale) au determinat o activitate economică mult mai limitată (pescuit. vânătoare. 3. octombrie şi noiembrie. molisol (cernoziom). . oricare dintre: temperat-continentală de tranziţie între cea oceanică şi cea continentală.2p 6. 4.2p. .2p. aproximativ 231 loc/kmp (82 422 299 : 357 021). .1.2p. 2. B. Balcic).2p. 3. . Burgas.a. 4. suprafaţa mică a celor 2 state. silvostepă. d .2p D. oricare dintre: Lacul Balaton.Munţii Carpaţi traversează mai multe state europene. 3. t> 13°C . 2.2p. .1.2p.2p. economie în tranziţie către economia de piaţă . octombrie 10°C. mai.2p. E.2p.1. d . . vara (în lunile iunie.28 loc/km2. comparativ cu Olanda care beneficiază de un climat temperatoceanic mai blând. aproximativ 313 061 euro/loc 1p. amplitudinea termică reprezintă diferenţa dintre temperatura medie a lunii celei mai calde şi temperatura medie a lunii celei mai reci..1p 5. aprox.2p. .2p. climă temperat-oceanică .1p 2. februarie şi decembrie).2p. .1. PIB/loc: Austria 34057 euro/loc.2p. .1. Câmpia Niprului. favorabil comunităţilor umane . industrie şi agricultură. Varianta 70 A.(-1 °C) = 25 °C.un al doilea argument este dat de dezvoltarea acestor ţări.capacităţi de producţie (atomocentrale) .2p. Austria are o economie dezvoltată.. Munţii Bakony.aproximativ 15. .1. E..2p. oricare dintre: Dunărea. E. aproximativ 328 809 euro/loc 1p. 3. Drava şi Lacul Balaton etc.2p.climatul montan cu precipitaţii ridicate.1. Marea Britanie.1. Criş. Munţii Balcani (Stara Pianina) şi Munţii Rila-Rodopi sau Câmpia înaltă a Dunării.prezenţa cadrului natural favorabil (zona de câmpie cu soluri fertile într-un climat temperat-oceanic). . 2. Kiev. iar prin comunicarea cu Oceanul Planetar asigură legătura cu toate ţările Europei care au ieşire la mări sau oceane .Dunărea facilitează legăturile cu numeroase ţări europene situate în bazinul hidrografic. curentul Atlanticului de Nord . 2.dezvoltarea economică a celor două ţări .2p. 5. E. Ungaria a avut o economie centralizată. ..1..2p.1p. iulie .aproximativ 231 loc/ km2.1 .2p.iulie.1. cu relief de câmpie.1.2p. molisol (cernoziom) . stepă.d-2p. Varianta 71 A. 2. Gyor.18°C. Tisa.2p. 2.1p 4.1. turism şi activităţile financiar-bancare. 31. Estonia. aproximativ 98 loc/kmp (8 192 880 : 83. 4. . E. istoric) .1. Muzeul Luvru . cărbune. industria siderurgică şi industria energetică 2p. 2. Varianta 69 A. cea. 2.047 euro. 20 °C.Finlanda . iulie şi august). în prezent modernizată şi axată pe servicii. oricare dintre: Budapesta. Estonia 29. chimică etc). soluri fertile. Colinele Doneţului .Germania.1p. Munţii Alpi. favorabilă culturii măslinului . C. de tip socialist. activităţi portuare .1p D. C.poziţia geografică izolată a Islandei. 3. densitatea populaţiei: Olanda.1p 7. temperat-continentală la nord de Munţii Stara Pianina şi mediteraneană la sud de aceşti munţi. .870).2p.2. Masivul Central Francez .) şi nu în ultimul rând.1p.cel mai mare oraş al Marii Britanii cu peste 7 milioane de locuitori. D. în agricultură predomină gospodăriile mici în care se cultivă măslinul . în graficul de faţă fiind de 23 °C .2p.637 euro .2p. 397. . un important centru comercial şi financiar . E. Szeged. 2.1p. Munţii Carpaţi. C. oricare dintre: Podişul Podolic.1p 6. oricare dintre: Dunăre. martie 5°C. -5°C. resurse de apă. Pecs.1p D. Miskolc. septembrie.agricultură performantă cu numeroase îmbunătăţiri funciare. . oricare dintre: Câmpia Panonică.2p. cu puternice tradiţii în activităţile meşteşugăreşti şi . 2. 3. industrie chimică . Sena. care are o poziţie foarte favorabilă la Marea Nordului.2p Varianta 72 A.2p.3p. D. determină un potenţial hidroenergetic ridicat al râurilor . ianuarie . aprox.2p. Varianta 73 A. . Drava. relief jos de câmpie. cărbunii şi minereul de fier. iulie.1. 27°C . 2.c. 2. .6 loc/km2. agricultură. staţiunile balneo-maritime de pe malul Mării Negre (Vama.17*C B. 19.1p 2. . oricare dintre: Câmpia Tisei.un prim argument este acela că ţările sunt situate în regiunea climatului mediteranean. navigaţie.2p. cu resurse importante de gaze naturale. . Criş. 2. 3.3.relieful. 24 °C . stepa.ianuarie. prin altitudine şi declivitate mare.deţine o industrie diversificată şi puternică (constructoare de maşini. până în 1989. 3. Sofia şi Burgas sau Varna. -1 °C. Ungaria 107. industrie constructoare de maşini.2p.13 loc/km2. comparativ cu Olanda.1p.2p 5.2p. C.1p 7. mediteranean. iulie şi august . 2. B. 3. . lignit şi minereuri neferoase .3* C 4.2p 6. ianuarie . oricare dintre: bauxită. Ţară dezvoltată cu nivel de trai ridicat.2 loc/km2. Norvegia . . creşterea animalelor) şi implicit un grad mult mai redus de populare.resurse de materii prime (minereuri radioactive) .2p. 3.1.c-2p. bauxită.Germania . moderat termic.-18 °C. C. . 24°C. Tisa.2p.2p. 8°C . cea. industrie petrochimică etc. Munţii Bukk. 2. Traciei Superioare. în luna ianuarie . Debrecen. iarna (în lunile ianuarie. . Munţii Biikk etc. 3.a. Rhone . 4. . Budapesta. . ianuarie.Austria. . octombrie . Dunăre sau Mariţa. Ungaria 17332 euro/loc.

175 . Stonehange . minereuri feroase. stepă.2p 6.1. .face legătura între Europa Vestică (Marea Nordului) cu Europa Răsăriteană (Marea Neagră) prin intermediul canalului Dunăre .8 °C.2p 2. iunie.2p. 0. Iulie. ianuarie .8 °C| = 22.1. industria termoenergetică. fier. C. Bălţi. B.1. B. Olanda. E. . C. prezenţa climatului temperat-oceanic.apropierea Franţei faţă de Oceanul Atlantic.2p 5. Ruse şi Varna. determinând dezvoltatea timpurie a industriei. Barcelona. .2p. E. Elba. loc.°C 0. 50 m3/s. . Maggiore.2p. . Struma.2p. 22 mii.2p. E.statele din Europa Centrală au o economie foarte dezvoltată (Germania. 6.8 °C . 2. B.3p. condiţii climatice restrictive în Europa de Nord. dezvoltarea industrială . Varianta 79 A. Rhin. Liverpool. determinând o nuanţă oceanică climatului temperat. Munţii Rila-Rodopi. Varianta 74 A.5 "C-2p. Munţii Apenlni.20 °C| = = |19. primăvara . industria chimică . 2.industriale.1p 2. .3p 5. clima). .cadrul natural care în mare parte este favorabil locuirii. Marsilia. . 2. cărbuni. oricare dintre: Sofia. cu debit şi pantă mari. . 2002 = -0.2p D.1p 3 Prut şi Nistru.6%o.2p D.1. 2. Le Havre.2p..1. 3. Plovdiv. iulie-2p. . Varianta 75 A. C. . factori naturali (relieful.27% . .2p. gradul de dezvoltare economică mai redus al ţărilor din Europa de Est..2p 3. .2p. iar rezultatul se împarte la 12 (luni). minereuri neferoase. pe când în Ungaria este specific clima temperat-continentală. . Irlanda. 2. . toamna .2p 2. 2. iulie -2p. . a agriculturii).230 m3/s. diferenţa de temperatură medie februarie-august este |1. martie. B.3p. = 40 mii.1. Roma.8 ' 2. oricare dintre: stepă. minereuri feroase. E. 21 °C în iulie. 2. se însumează valorile lunare.1. Belgia. E.2p 5. 2.2.3.2p 3.2p. în 1990 . prezenţa reliefului glaciar în Munţii Alpi şi Munţii Pirinei.2p. Pad.1p 2. mediteranean şi montan etajat.1p 4. Munchen.1. România. Marea Britanie. Varianta 78 A. 3.1.1. climat temperat-oceanic. D.1. 3. septembrie . ianuarie . petrol . roci de construcţie (marmură). oricare dintre: Germania.83 km/km2 2.dezvoltarea economică puternică. câmpie .2| = |21. factori economici (dezvoltarea industriei. Munţii Alpi şi Munţii Pădurea Neagră. . amplitudinea termică medie anuală |21 °C . 2. Marea Nordului.2p.2°C. B. bilanţul migratoriu pozitiv în Germania şi negativ în România. 3.1 p 3.2p.1. B. câmpie . Câmpia Normandiei etc).2p. Masivul Central Francez. temperatura medie anuală de 8-15 °C. Albita. amplitudinea termică medie anuală |22 °C .1. Câmpia Andaluziei. + 18 mii.2p. păduri de foioase. 4. . Relief variat. 1977 = 3.Main . Iberică. . Suedia = 19. B. temperat-continentală la nord de Munţii Stara Pianina şi mediteraneană la sud de aceşti munţi.2p 3. loc. Valencia. 225. . vegetaţie mediteraneană.4%». .august este |0. 1992 = 3. 80 m3/s (septembrie). 2. aceste avantaje ale Olandei au constituit tot atâtea premise pentru o densitate mare a populaţiei . Platoul Moldovei. cărbuni. + 15 mii. . C.asemănare: în ambele ţări câmpiile deţin ponderi însemnate (Câmpia Alfold. 100*21/(21+13)=61. Câmpia Moldovei de Sud. în 1946. 1. minereuri feroase.1. Dezvoltarea timpurie a industriei în Olanda.2p.21.1. 2.1. oricare dintre: Podişul Moldovei Centrale. Tighina.2p.5 "C| = 19. temperat-continental arid. 11 milioane locuitori. loc.existenţa a numeroase râuri montane.1. care determină fluxuri de emigranţi din Europa Centrală şi de Est. care a condus la formarea unei aglomeraţii urbane-industriale (Randstad Holland). E. Giurgiu-Ruse.deosebire: altitudinile maxime sunt mai mari în Franţa (peste 4000 m în Munţii Alpi) faţă de Ungaria (peste 1000 m în Munţii Matra).2p 2.. . .3p. Milano. 3. siderurgia. 25 °C. dezvoltarea economică. Mariţa. 2. . .(-1.2p. cărbune.2p 4. climă mediteraneană. 42 mii. 2. .2p.1.1p 5.2p.poziţia geografică . 2.2p 5. Berlin. Tiraspol.1.5 °C . loc.2p D.3p 6.2p 6.2p D. aprilie .1. Varianta 77 A. . Torino.1.8) °C| = |22.180 m3/s . zona Londrei.1.1. principala cauză o reprezintă diferenţierea climatică dintre cele două state. oricare dintre: Munţii Balcani (Stara Pianina). -1.5 milioane locuitori. cu toate treptele majore de relief (Munţii Alpi. .2p 2. Burgas.22°C. . . . industria chimică.2p. 3.8°C . Ucraina = 78.1. C. Câmpia Normandiei) . . C. .8 °C| = 21. .21°C. Atena. . industria energetică. climat temperat-oceanic. . 100*45/(45+14)=76.2p 4. 2.2p. Ungheni.. .influenţele de ariditate specifice estului Europei. Balcic. oricare dintre: Chişinău.1. diferenţa de temperatură medie februarie .4%0. Munţii Cantabria. Câmpia înaltă a Dunării. Rata mortalităţii mai mare decât rata natalităţii.2p 4.Rhin. martie.-în statele din Europa Centrală valorile densităţii populaţiei sunt ridicate datorită condiţiilor climatice favorabile .1.35 loc/km2 .existenţa unor resurse limitate de combustibili fosili. industria constructoare de maşini. Varianta 80 A.deosebire: clima este temperat oceanică în mare parte din teritoriul Franţei. cărbuni superiori. 325 m3/s (aprilie şi mal).6 loc/km2. reducerea ponderii agriculturii în economie şi creşterea nivelului de trai 2p. Orhei. noiembrie. 2. februarie.2p 4. " 2. . . Bulgaria. . 2.subtropicală (mediteraneană) .2p.2p 3. 3. loc. 2. Negru Vodă. Câmpia Padului. Africa de Nord etc. Austria) şi un nivel de trai ridicat .76% . loc. -4 °C în ianuarie. Varianta 76 A. = 57 mii. Tibru. Cardiff .1. 3. -2 "C şi 10 °C.1p 5.1p 4.8°C| = = |- 20 °C| = 20 °C . industria siderurgică. existenţa unor resurse naturale mai bogate şi mai vari-ate în Olanda. oricare dintre: Dunăre. existenţa resurselor de cărbune şi minereuri în Germania. .2p D..are un important bazin hidrografic trecând prin zece ţări şi patru capitate.2. Traciei Superioare.2p D. C. climat mediteranean.

d.1. 2.. B. condiţiile naturale restrictive (clima subpolară). roci de construcţii. Marsilia.2p. .2p D.1p 4.1p. 2. E. C. creşterea animalelor în sistem extensiv. Tn partea central-vestică câmpiile (Bazinul Aquitanlei) şl coline (Colinele Gătlne).1p 5. a determinat dezvoltarea sectorului terţiar al economiei Franţei.2p. Trafalgar Square. 111.99 mm.2p. .Italia deţine jumătate din bogăţia artistică a lumii inclusă în patrimoniul UNESCO Varianta 84 A. 2. 2. 2. Peninsula Balcanică.criterii democratice: pluralism politic. cărbuni.1. .2p. Germania.000 loc.2p 2.000.1.. C. Munţii Alpi. . Munţii Pădurea Neagră. . 2. 25 mm.c. Irlanda. determinând ponderea ridicată a populaţiei ocupată în sectorul primar. 82.. ploi de primăvară. . riscurile ecologice mai reduse comparativ cu termoenergia sau atomoenergia. iunie. respectarea drepturilor şi libertăţilor.56 loc/kmp.2p 3. populaţia Belgiei ocupată dominant în servicii şi industrie. a. 2. turismul. Varianta 85 A. iulie. 4.2p 4. . Varianta 82 A. . Varianta 81 A. exploatarea raţională a fondului piscicol. b. vegetaţie mediteraneană. .2p. climă temperată de tranziţie. dominarea sectorului vegetal (2/3 din producţia agricolă).2p 3. a fondului forestier şi mecanizarea agriculturii a condus la eliberarea forţei de muncă ocupată în sectorul primar. 97 . 6. metalurgia. .000. 324.3p 3. climă mediteraneană.2p D.E. B. E. oraşe cu arhitectură medievală etc.) . B. 50 . . 230. agricultură intensivă (chimizată). Le Havre.59 loc/kmp. ceea ce explică ponderea scăzută a populaţiei ocupată în acest sector economic. E. . Salonic. . bauxită. minereuri. . Albania.2p. în jumătatea nordică se disting câmpiile (Bazinul Parizian) şl podişuri (Podişul Ardenl). Munţii Pindului.Munţii Alpi permit practicarea turismului pentru sporturi de iarnă. aprilie şi mai . formelor de relief care atrag anual un număr mare de turişti . poziţia geografică în Europa de Est. februarie. C..criterii economice: economie de piaţă capabilă să se încadreze în cerinţele şi standardele U. Olanda. muzee. Stonehenge.73 loc/kmp. identitate europeană. Puternica dezvoltare economică şi gradul ridicat de civilizaţie. Creta. . .2p. criterii economice etc. 3. fier. Islanda. 2.1. .1p D. .2p. 108. 3. Nantes. 3. Salonic. . bauxită.1. cărbuni. 3.1p 2.3p. condiţiile naturale restrictive din Islanda. 4. populaţie numeroasă raportată la suprafaţa mică a ţării. .1p D. 3. -utilizarea lemnului pentru construcţii navale. 2. .precum şi valoarea mare a populaţiei din Ucraina . 27 °C. Berlin . . Punerea în valoare a resurselor turistice.1p 5. Macedonia. Grecia.1.31 loc/kmp. iulie. 320 . producerea hidroenergiei este mai ieftină.000 loc.3p 2.1.1. balnearmaritim. riviera franceză. marmură. 387. bauxită. topirea zăpezilor. iar în partea estică şl sudică munţii (Munţii Pirinei. fenomenele de îngheţ la nivelul solului corelate cu o scăzută cantitate de precipitaţii . 2. cea 50 mm. cel mai mare producător european de came. .1.1.. Belgia. Loire.2. Bulgaria. în care populaţia devine un consumator intens de servicii. 53 . populaţia Belgiei este de trei ori mai mare decât populaţia Albaniei. 2.47 loc/kmp. locul 1 la producţia de vinuri în Europa. 3. 143 -145 mm.principalele obiective turistice sunt: monumente. industria materialelor de construcţii.2p 4. 2. plaje. Italia si Spania. Olanda. Atena. d. pădurile fiind înlocuite de arbuşti sempervirescenţl. b. separarea puterilor în stat. Germania.1p 3.3p 3. aproximativ 100 m3/s în luna octombrie . industria siderurgică. industria energetică şi siderurgia .potenţialul turistic natural al Italiei este mult mai variat decât cel al Olandei.insuficienţa locurilor de muncă pe fondul restructurării economice după căderea regimurilor comuniste. .1p 2.2p.2p D. Rhin.1.86 loc/kmp. consum casnic etc. Franţa.antropizare timpurie şi Intensă. . Franţa şi Marea Britanie. 5.nivelul de trai scăzut.1. Portugalia.1. . aproximativ 180 m3/s în luna martie.2p 4.. a statutului minorităţilor. Bulgaria. . minereu de fier. octombrie. C. B. D. favorizând practicarea tipurilor majore de turism/montan.1. 2. Dunăre. Rhon. nivelul de trai şi de industrializare mult mai ridicat în Belgia. oricare dintre: Sena. . 3. 2. Duisburg . 2. pe când cea a Albaniei în agricultură.2p. aproximativ 260 m3/s .1. podişul Bavariei . industria metalurgică.2p. . cea 17 °C.49 loc/kmp. mai.1. Larissa.1.1.60 mc/s. B. Pireu. 2. B. 2. industria construcţiilor de maşini. Munţii Metaliferi). industria chimică. Strasbourg. precipitaţii reduse (cea 500 mm/an). criterii democratice. . Munţii Alpl) şi podişurile (Podişul Longres). 2. 2. 60. parcuri (Turnul Londrei. transporturile pe apă.000.4p 5. 2. Finlanda. Varianta 83 A. 3.2p 7. octombrie. 15. 2. E.1. E.1p. topirea zăpezilor corelate cu ploi abundente de primăvară şi vară . C. Austria .identitate europeană: statul ce candidează la aderare trebuie să fie european. alegeri libere. Franţa. . precipitaţii scăzute. Ungaria. cărbuni.1. Parlamentul.1. Duisburg.000 loc. lanţul alpin (Alpii Bavariei. pe baza păşunilor extinse (40% din teritoriul ţării) şi flota de pescuit absorb un număr ridicat de forţă de muncă.330 mc/s.55 mm. Nantes.1. Rhodos. 109. amplitudini termice mai ridicate. Câmpia Germană.Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord dispune de un potenţial turistic natural şi antropic mare. agricultură puternic mecanizată.1.1. E. Varianta 86 A.1.91 loc/kmp. . . Rhin. industria metalurgiei neferoase.8 loc/kmp. Paris.2p 6.1. de cură balneară).3p 5. 67.Franţa prezintă resurse turistice diversificate: munţi. etc. datorită istoriei şi culturii. Creta. C. având suprafeţe comparative. 2. Le Havre.2p 4. cărbunii în bazinul Ruhr . E.

fond forestier. E. Spania şi Portugalia . . patru luni (mai.2p. ştiinţifice şi universitare ale lumii . cantitatea de precipitaţii căzute într-o lună raportată la numărul zilelor din acea lună.2p. suma cantităţilor medii lunare de precipitaţii raportată la 12 luni. C. . tutun.scăderea resurselor de combustibili fosili la nivelul continentului european 2p.Varianta 87 A. roci sedimentare (nisip cuarţos.2p 3.2p. . . ţară alpină. 64 mm în luna iunie.1p 4.1. B.2p 6. E. a .impulsionate de „criza energetică" pricinuită de creşterea rapidă a consumatorilor.1.1. Europa de Nord. .1. aprilie sau mai. . .2p. soluri fertile care au favorizat concentrarea populaţiei şl densităţi mari . Ucraina . Lituania.1.2p. determină densităţi mici ale populaţiei Tn Europa Nordică. Munţii Alpi. Liverpool. iunie. D. 2.cauze economice. Milano şi Torino .1. comparativ cu Europa Centrală unde climatul temperat este favorabil locuirii . 65 mm. 3. C. este media debitelor medii lunare . Munţii Alpi (Tirol). fertilitate scăzută a solului). declivitate mare a reliefului.2p D. climatul aspru cu ierni lungi şi geroase şi veri scurte . aprox.. * 2p ^ 2. . . iulie.8 loc/km2. 9 mm. industria materialelor de construcţii.2p 5.extinderea mare a tundrei. octombrie.dezvoltarea performanţelor tehnologice în industria energetică. .1p D. Finlanda. B.2p.1.1. 2.v. primăvara . . C. 2.2p 6. măslinul. martie) la staţia Satu Mare. caolin). 3. iulie.2p. 2. 2.2p. E. E.1. B. Munţii Cambrian. .1. 2. ianuarie. pergelisol. ţară dunăreană. 2. 22 mm. Sardinia . . industria siderurgică. Tibru. 75 m3/s . noiembrie. Napoli. 2. Etna. puţin favorabile locuirii. februarie . 350 m3/s . valoarea maximă în staţia Zalău este de aproximativ 99 mm în luna iunie . condiţii fizico-geografice restrictive.26.1p 3. .topirea zăpezilor şi precipitaţii ridicate . .2p. densitatea este de 69. Câmpia Tracia Superioară. 4. . 15. Munţii Alpi. cinci luni (mai. Sardinia şi Sicilia. 2. dar şi numeroase zonş puternic dezvoltate economic şi cultural .1.7 loc/km2.1p 3. Gorda. C. Arhipelagul britanic din vestul Europei.1% -2p. oricare dintre: Munţii Rila-Rodopi. trandafir. . Napoli. E. cărbuni. . Varianta 92 A.2p 8.1.2p.1. .1.1.2p 6. -12°C.1..2p. Italia. industria petrochimică. .este unul dintre marile centre cultural-artistice. nivelul de dezvoltare economică a statelor. solurilor podzollce slab fertile etc. . Italia.2p.are un cadru natural de excepţie.1p 2.1p 7.1p 5. . mediteranean. . Varna.poziţia geografică determină condiţii climatice aspre Tn Europa de Nord.1p.1.altitudinea scăzută a reliefului nu favorizează convecţia maselor de aer.1. 192. 28 °C. Varianta 93 .2p. citricele. litoralul Mării Negre. condiţii fizico-geografice restrictive (relief accidentat. Bulgaria şi România .1p • ' 4. prezenţa influenţelor climatice oceanice la Satu Mare faţă de staţia meteorologică Suceava unde se manifestă influenţe climatice scandinavobaltice . .1p 7.1. .2p.oraşele Italiei au puternice amprente istorice . E. Finlanda. 2.2p. Riviera italiană. condiţii climatice restrictive) care determină densităţi scăzute ale populaţiei şi implicit densităţi mici ale căilor ferate. prezenţa influenţelor climatice oceanice la staţia Zalău în comparaţie cu manifestarea în regim anticiclonic a maselor de aer de la staţia meteorologică Târgu Neamţ.1. Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre.1. Europa Centrală.c.2p 4. Olanda..2p. . februarie . suma temperaturilor medii lunare raportate la 12 luni. iulie. . . climat temperat-oceanic. climat favorabil habitării.4 loc/km2 .2p 5.1p 6. având cele mai numeroase monumente istorice şi de artă din lume.creşterea în balanţa energetică a energiei alternative. Torino. două luni (februarie.2p. . 142. .2p. . 2. 2. 3. 3. Graz.2p. decembrie) . statele dezvoltate alocă sume mari de bani pentru extinderea şi îmbunătăţirea infrastructurii feroviare. .2p. . dar şi de scumpirea repetată a resurselor tradiţionale pe fondul scăderii rezervelor .1p 2. . Suedia .2p. 67% .1p 3.2p. Elveţia. suma cantităţilor medii lunare de precipitaţii raportată la 12 luni. 2. C. . 2. 3. 17mm.2p. şase luni la staţia Suceava (ianuarie.1p D.2p 4.1. 3.2p 6. B.cel mai mare muzeu în aer liber. Varianta 90 A. republică parlamentară. 16. . Glasgow. iulie şi august) în staţia Zalău. respectiv cantitatea de precipitaţii dintr-un an raportată la cele 12 luni ale anului . Varianta 89 A. aprox. 2. .1p D. aprox. . august şi septembrie) la staţia Târgu Neamţ .8 loc/km2. . 27 state .1p 5. 4.2p. Varianta 91 A. 3.3 loc/km2 -2. 2. dar sunt şi nepoluante în comparaţie cu cele clasice. 67%. fond forestier.2p 5. Podişul Prebalcanic. nebulozitatea scăzută.2p D. Elveţia şi Austria. Sicilia. aeronautică şi automobile . climat alpin.număr mare de emigranţi. iarna.2p.1p 4. . climat subpolar. b . Dunărea. Burgas. aprox..2p. Maggiore . . San Marino şi Vatican (Statul Papal) .2p. aproximativ 83 mm în luna iunie . 2. martie.influenţe climatice continental excesive la staţia meteorologică Cernavodă şi influenţe climatice pontice la staţia Constanţa. B.2. Munţii Apenini. iunie. B. 5. condiţii fizico-geografice diferite (relief accidentat.. cea. Finlanda.2p. C. taigalei.cauze economice. Linz.3.2p 2. precipitaţii reduse sub formă de zăpadă şi fenomenul de îngheţ .2p. . Munţii Penini. Genova.1. gaze naturale. 2.2p 3.2p 2. Varianta 88 A. martie.1. republică parlamentară.1. februarie. 3. industria materialelor de construcţii.1p. în comparaţie cu Europa Centrală care dispune de resurse variate.2p.valori diferite ale bilanţului migratoriu.

2.. 83 mm/an.1.2p. câmpia. 3. 2.1. Sena.2p.1. 8. Varianta 97 A.90 loc/km2 E.asemănare: în ambele state sunt regiuni întinse de câmpie şi dealuri joase. .2p.2p.2p. gaze naturale . Toulouse.2p.26. Masivul Central Francez . D. Norvegia. atenuarea spre est a influenţelor oceanice şi accentuarea celor continentale 2p. C. Marsilia. 40 mm 3. petrochimie. 20 loc/kmp.5%o. Varianta 95 A. Loira .13 milioane t . .1. România.2p. iulie . .. Europa: 69. climat temperat-oceanic . 2.1. 30 mm în februarie .3p D.2V Bulgaria.2p 4. 2. 2. temperat-continentală.2p. Berlin. Strasbourg .topirea zăpezilor primăvara. D.1. .1.. februarie 30 mm . . Szeged. 84. Munţii Penini.turismul. Varianta 98 A.deosebire: în Serbia vegetaţia este reprezentată în special de pădurile de foioase. cultivarea viţei-de-vie . Finlanda 15.9°C. vara.1. 2. climat temperat-oceanic .1.1p. .3°C . Marsilia. Ruhr-Rhin.2p. februarie .6 loc/ km2 . . . C.2p. .2p D. 11.3p E. cărbune. 60 mc/s.2p B. 2. . . Hamburg. zăpezi permanente).2p 2. Câmpia Germaniei. 3. 14. -5.3p. 2. Sena şi Loira . C. politici demografice pronataliste. 3. Franţa. în timp ce în Ungaria predomină stepa (pustă).1p. 88 mm .2p. 20 mm. . -5°C. 3. Varianta 99 A. circulaţia maselor de aer.1p. C. turism litoral .2p 6. Budapesta. B. Coasta de Azur .2p. Ucraina. B. Varianta 100 A.4p. stepa . Ungaria .1.4.2p. 5.47 loc/km2 şi Bulgaria 66. Franţa. 2. B.asemănare: în ambele state clima este temperat-continentală. D. huilă. iulie-2p.. minereuri. Lyon . . .8 loc/kmp. cea. Marsilia . .2p. ianuarie .1. Turism montan .1. . Marsilia. 2. 3. Sena . 2. Lubeck.1. Dunărea.1p. construcţii de maşini. 5. viţă-de-vie şi tutun . C.3p 6. 5.2p. C.necesitatea extinderii spaţiului destinat agriculturii.1. industria chimică şi industria constructoare de maşini . 2.antropizarea puternică a zonei încă din perioada antică.păşunatul excesiv. Suedia.2p. turism cutural .. februarie şi septembrie. climă temperat-continentală .influenţe continentale.Alpi. Munchen. Ucraina . .1. Stuttgart. .2p.2p.1p. Austria. sare. . vânturi puternice. 2. poziţia geografică.1. D. circulaţia atmosferică .2p. februarie şi martie (august şi decembrie). 25°C . C.1 milioane t .1. E. .2p 5. condiţii istorice diferite.1p 5.2p 5. E.2p. petrol. care permit construirea şi gestionarea acestui tip de energie.A.1. 4. Munţii Alpi. iunie şi octombrie .2p. Londra.1.-180 mm/an .3p.2p 4.2p.1p.Energia nucleară are o pondere ridicată în structura energetică a Franţei datorită resurselor importante de uraniu pe care le deţine şi datorită posibilităţii utilizării tehnologiilor avansate. iulie.1. . aprilie şi august . 27.1. B. b. România: 90.1. 40 mm/an. activităţi portuare. 2. .1. 2.Paris .1p 2.1. . .2p.2p.. 108 mm. curentul Atlanticului de Nord. Suedia. Prutul şi Nistrul . ianuarie. Chişinău şi Tiraspol . E.c. B. Austria.1.2. B. 2.2p. 5. Finlanda.1p 2.2p 1 D. . 2. 6.2p.1. emigraţia tinerilor. se învecinează cu Germania la NE şi Spania la SV .turism . 6. cea.2p. Varianta 94 A. februarie . 3. 3. februarie.secetele toamna. E. 3.defrişările.1p. 3. 4. Podişul Moldovei şi Câmpia Colinară a Moldovei . 3.influenţe oceanice . .2p.2p.3.2p.2p. C. Irlanda. Glasgow.2p 3.2p. Paris .3p.nivelul de trai. 4.Coasta de Azur. Germania. Bordeaux . . 3. 2. 2.1. Liverpool. . 10 mm . Rhin.43 mm/an. Dunăre.270 mc/s. Tisa. Tamisa.1.1p 4. clima .1p 2.8. Varianta 96 A. Polonia. . 4. Le Havre. .1p 3. 2.2p.2p.2p 3. Cipru.1p D. E. 70 mm . 2. media temperaturilor medii zilnice .transporturile. 3. .3p. 70 mm în iunie . Balaton. octombrie şi noiembrie .1. 2.2p 5. cărbune. 30.2.1.1p. 2.1.. B. 100 mc/s. 7. 2. Munţii Alpl şi Pădurea Neagră. 77 mm .în Munţii Caucaz densitatea populaţiei are valori reduse datorită reliefului inaccesibil (altitudini peste 5000 m) şi a condiţiilor climatice nefavorabile (temperaturi scăzute. Podişul Bavariei. media aritmetică a valorilor medii lunare.1p.1 p. Hamburg. lac tectonic. Marea Britanie. Manchester. . .41 loc/km2.2p.3% . iunie. apa este blocată în precipitaţii solide (îngheţul). 2. . 3. Ungaria . 150 mc/s.2p 3. E. c .factori economici. industria construcţiilor de maşini şi industria alimentară . .20°C.transporturi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->